Cuprins

Introducere

1. Descrierea cazului și sarcinile formulate

1.1. Baza informațională a lucrării

1.2. Scopul lucrării

1.3. Obiectivele cercetării………………………………………………………………………1-1

2. Conținutul studiului

2.1. Constituirea sistemului organelor securității statului

2.2. Cheltuielile militare

2.3. Forțele Armatei

2.4. Căi de asigurare a securității naționale…………………………………………………..2-4

3. Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul Apărării Naţionale, anii 2013-2015

3.1. Prezentarea generală a sectorului

3.2. Sursele de finanţare şi programele

3.3. Problemele principale

3.4. Priorităţi şi obiective

3.5. Distribuirea alocărilor de resurse pe programe/subprograme de cheltuieli în cadrul programului,,Apărarea naţională”,pe anii 2011-2015………………………………………..4-7

4. Analiza bugetului componentei „Apărare Naţională” din proiectul legii bugetului pentru anul 2014

4.1. Problemele majore ale Sectorului “Apărare Naţională”

4.2. Obiective, priorităţi şi angajamente naţionale în sectorul „Apărare Naţională”.

4.3. Priorităţi de politici pe termen mediu 4.4. Evoluţia cheltuielilor la grupa,, Apărarea Naţională” pentru anii 2011-2014

4.5. Bugetul grupei Apărarea Naţională pentru anul 2014 în format de programe………...8-11

5. Analiza indicatorilor de nivel, structură și dinamică a datelor

5.1. Dinamica absolută a cheltuielilor pentru menținerea ordinii publice,apărarea și securitatea statului

5.2. Dinamica relativă cheltuielilor pentru menținerea ordinii publice,apărarea și securitatea statului

5.3. Structura cheltuielilor pentru menținerea ordinii publice,apărarea și securitatea statului

5.4. Analiza evoluției cheltuielilor pentru menținerea ordinii publice,apărarea și securitatea statului

5.5. Concluzii………………………………………………………………………………...12-14

6. Recomandări……………………………………………………………………………...14-14

7. Concluzii…………………………………………………………………………………..14-14

Introducere

La apariția științei “Finanțe” savanții erau preocupați mai mult de problemele veniturilor statului. Numai în a doua jumătate a sec.XIX-lea apar așa-numitele foi civile în care erau reflectate cheltuielile pentru întreținerea regelui si membrilor familiei lui, cheltuielile pentru învățămîntul public, pensii și pentru dezvoltarea economiei. Situația se schimbă cardinal numai spre sfîrșitul sex.XIX-lea,cînd s-a ajuns la concluzia că în gospodaria fiecăruia anume cheltuielile au o importanță prioritară.

În condițiile actuale, cheltuielile publice nu sunt numai resurse de acoperire a necesităților statului, ele sunt decizii bugetare de esență politică.

Cheltuielile publice exprimă relațiile economico-sociale în forma bănească ce se manifestă între stat pe de o parte și persoana fizică sau juridică pe de altă parte privind repartizarea și utilizarea resurselor financiare ale statului în scopul îndeplinirii funcțiilor acestora.

Cheltuielile publice se materializează în plăți efectuate de stat din resurse mobilizate pe diferite căi pentru achiziții de bunuri sau prestări de servicii necesare la îndeplinirea diferitelor obiective ale politicii statului: acțiuni social-culturale, care includ: învățămîntul public; ocrotirea sănătății; cultura,arta,sport; asistența socială; cheltuieli privind serviciile publice generale, ordinea publică, apărarea și securitatea statului și cheltuieli pentru obiectivele și acțiunile economice.

Pornind de la introducerea privind “Cheltuielile publice”,ajungem la tema de cercetare ce se referă la “Analiza cheltuielilor pentru apărarea națională în Republica Moldova”.

1. Descrierea cazului și sarcinile formulate

1.1. Baza informațională a lucrării o constituie: Centrul Analitic Independent ”EXPERT-GRUP” în cadrul proiectului “Procesul bugetar în RM: monitorizarea transparenței și promovarea controlului public”; Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul Apărării Naţionale, anii 2013-2015, Publicată pe site-ul Ministerului Finanţelor la compartimentul „Cadrul Bugetar pe Termen Mediu” sub link-ul Anexa 19 Strategia de cheltuieli în domeniul sistemului penitenciar, http://mf.gov.md/files/files/Acte%20Legislative%20si%20Normative/CBTM/2013-2015/Anexa%2019%20Apararea.pdf ;Programul de Dezvoltare Strategică al Ministerului Apărării pentru perioada 2012-2014, Publicat pe site-ul Ministerului Apărării www.army.md. “Finanțe publice”,note de curs și aplicații practice(Galina Ulian,Mariana Doga-Mîrzac și Lilia Rotaru).

1.2. Scopul lucrării constă în abordarea cheltuielilor privind apărarea națională a RM, evoluția în timp a cheltuielilor în decursul cîtorva ani consecutivi; analiza indicatorilor de nivel, structura și dinamica.

1.3. Obiectivele cercetării sunt:-obiectivele,prioritățile și angajamentele naționale în sectorul”Apărare Națională”

-problemele sectorului “Apărare Națională”

-priorități de politici pe termen mediu

-evoluția cheltuielilor la grupa “Apararea Nationala”.

2. Conținutul studiului

2.1. Cheltuieli bugetare pentru menținerea ordinii publice, apărarea și securitatea statului, Conform Legii nr.619 din 31.10.1995 privind organele securității statul,sistemul organelor securității statului se constituie din: 1.Serviciul de Informații și Securitate al RM, care emite ordine, dispoziții, instrucțiuni, dă indicații privind asigurarea securității statului a căror executare este obligatorie pentru sistemul organelor securității statului.

2.Serviciul de Protecție și Pază de Stat,fiind un organ specializat al puterii executive, exercită protecția și paza persoanelor care benefeciază de protecție și pază de stat, precum și paza obiectivelor aflate în pază.

3. Departamentul Trupelor de Grănicieri,fiind un organ specializat al puterii executive, exercită paza frontierii de stat pe uscat și pe apele de frontier. Departamentul Trupelor de Grănicieri reprezintă interesele RM la frontiera de stat. Regulamentul Departamentului Trupelor de Grănicieri este aprobat de Guvern.

4.Serviciul Vamal,fiind un organ specializat al puterii executive contribuie, în limitele competenței sale, la asigurarea securității economice a statului, la combaterea terorismului international, a contrabandei, a traficului ilicit de droguri, armament și muniții.

Asigurarea financiară a organelor securității statului se realizează de la bugetul de stat, în condițiile legii. Asigurarea tehnico-materială a organelor securității statului o efectuează Guvernul.

2.2. Cheltuielile militare se fac pentru întreținerea armatei, desfășurarea acțiunilor militare, pentru acțiuni de cercetare-dezvoltare în domeniul militar, pentru evenimente militare, lichidarea consecințelor conflictelor , pentru dotarea cu armament și tehnică de lucru. Cheltuielile privind apărarea ,menținerea influenței politice formează cheltuielile militare,cu caracter neproductiv. Ele sunt suportate de resursele financiare publice, sunt finanțe din bugetul de stat sau de locurile și alianțele militare internaționale. Cheltuielile militare se impart astfel:-cheltuieli militare directe, care include procurarea armamentului și tehnicii, întreținerea armatei, flotei maritime și aeriene;-cheltuieli militare indirecte,care include lichidarea urmărilor războaielor,plățile aferente datoriilor militare, plățile pensiilor, pensile invalizilor de război, orfanelor și văduvelor;-cheltuielile pentru finanțare cercetărilor științifice și pentru perfecționarea tehnicii.

Scopul principal al politicii militare a RM este asigurarea securității militare a poporului și a statului, prevenirea războaielor și conflictelor armate prin mijloacele de drept international.

Pentru atingerea acestui scop,RM aplică un sistem de măsuri ,care preconizează:

1.la nivel global- participarea la activitatea comunității mondiale în vederea prevenirii războaielor și conflictelor urmate și soluționării pașnice a problemelor litigioase; crearea condițiilor care, în cazul unui pericol militare extern, vor asigura realizarea dreptului republicii

la asistența organizațiilor internaționale; participarea activă la edificarea sistemului internațional unic de Securitate colectivă ;

2.la nivel regional- stabilirea relațiilor prietenești bilaterale și multilaterale cu statele din regiune, care vor asigura un nivel înalt de încredere reciprocă și deschidere în domeniul militar .

3.la nivel național- crearea unui potențial militar, suficient pentru asigurarea securității militare a statului.

2.3. Forțele Armatei se compun din Armata Națională, Trupele de Grănicieri și Trupele de Carabenieri, care au menirea să asigure Securitate militară, paza frontierei și menținerea ordinei publice. Conducere supremă a Forțelor Armate este exercitată de Președintele RM, Parlament și Guvern; administrarea publică central de specialitate este exercitată ministerele în structurile cărora funcționează unitățile și instituțiile militare; conducerea militară este exercitată de Marele Stat Major al Armatei Naționale, de Departamentul Trupelor de Grăniceri și Departamentul Trupelor de Carabenieri.

Construcția Forțelor Armate se efectuează în corespundere cu următoarele principii :

- Controlul democratic asupra sferei apărării, controlul organelor de conducere militară și factorilor de răspundere ai forțelor armate de către autoritățile publice supreme;

- Respectarea drepturilor și libertăților de cetățean, asigurarea protecției sociale a militarilor în corespundere cu specificul serviciului militar.

- Contralizarea conducerii militare și conducerea unică pe baze legale; divizarea atribuțiilor și împuternicirilor ministerelor ca organe ale administrației publice central de specialitate și ale Marelui Stat Major al Armatei Naționale, Departamentul Trupelor de Grăniceri, Departamentul Trupelor de Carabenieri;

- Corespunderea structurii de organizare a efectivului numeric și de luptă a trupelor cu sarcinile ce le revin, legislația, posibilitățile economiei naționale, precum și cu obligațiunile internațioanale ale RM;

- Asigurarea unui nivel înalt al profesionalismului efectivului forțelor armate;

- Asigurarea materială și financiară prioritară a subunităților de luptă și tehnice;

- Completarea Forțelor Armate pe baza principiului mixt – atît prin recrutare, cît și prin contract, cu trecerea treptată în viitor la completarea trupelor în volum deplin pe bază de contract;

- Educația militaro-patriotică a tineretului, a efectivului Forțelor Armate pe baza tradițiilor de istorie militară.

Consecințele economice și sociale ale cheltuielilor militare:

- Amplifică risipa de materiale și limitează posibilitățile de reproducție lărgită;

- Măresc cheltuielile militare ce duc la scăderea ritmurilor creșterii economice; defumarea forței de muncă care ar putea fi folosită în alte domenii.

Conform Proiectului Strategia securității naționale a RM (în continuare- Strategie), preia și dezvoltă principiile directoare ale Concepției securității naționale a RM, adoptă de Parlament prin Legea organică nr.112 – XVI din 22 mai 2008, ia în considerare riscurile și amenințările la adresa securității naționale, stabilește obiectivele sistemului securității naționale și

identifică căile și mijloacele de asigurare a securității naționale. În același timp, Strategia constituie un act politico-juridic pe termen mediu ce permite Guvernului adapteze, în funcție de evoluțiile pe plan intern și extern, politica în domeniul securității naționale să identifice segmentele specific ale sistemului securității naționale care necesită reformarea și să determine un plan realist de implimentarea reformelor.

2.4. În componența Strategiei putem menționa unele căi de asigurare a securității naționale:

1. Combaterea sarăciei, asigurarea securității economice și diminuarea dependenței energetice;

2. Soluționarea conflictului transnistrian, asigurarea securității militare și diminuarea impactului coerciției externe;

3. Combaterea factorului criminogen și corupției; 4. Ameliorarea situației demografice și sănătatea populației;5. Prevenirea, gestionarea și eliminarea efectelor în caz de calamități naturale, poluare a

mediului și accidente tehnogene;6. Asigurarea securității informaționale;7. Asigurarea securității societale;8. Prevenirea disensiunilor interetnice și interconfesionale;9. Asigurarea stabilității politice ;10. Gestionarea integrată a Frontierei de Stat;11. Asigurarea securității alimentare;12. Combatea terorismului.

3.Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul Apărării Naţionale, anii 2013-2015

3.1. Prezentarea generală a sectorului

Sectorul Apărarea naţională include instituţiile care asigură apărărea statului Republica Moldova împotriva ameninţărilor şi agresiunilor cu caracter militar îndreptate împotriva ţării. Instituţia de bază a sectorului este Ministerul Apărării care este responsabil de construcţia şi dezvoltarea Armatei Naţionale şi de pregătirea ei pentru executarea misiunilor de apărare a ţării. Structurile consultative şi de conducere ale Armatei Naționale asigură funcţionalitatea sistemului de apărare pe timp de pace şi război.

3.2. Sursele de finanţare şi programele

Bugetul sectorului de apărare naţională pentru anul 2011 a constituit circa 262 de milioane de lei ceea ce reprezintă 0,34% din PIB sau 0,82% din Bugetul public naţional (BPN). În ultimii ani ponderea sectorului în BPN a fost sub 1%, în scădere față de anii 2005-2008, cînd această pondere era constant peste 1%.

Maximul ponderii cheltuielilor în PIB pentru perioada analizată, de 0,66% a fost înregistrat, în anul 2008, aflîndu-se în scădere liniară în ultimii ani.

Ponderea bugetului sectorului în PIB este relative scăzută în comparaţie cu bugetele pentru apărare ale altor state din zonă similare ca dimensiuni sau populaţie precum Albania, Serbia sau Bosnia în care ponderea chelutilielor alocate este de circa 2% din PIB. O pondere ceva mai mică o are bugetul pentru apărare în Croaţia (1,5% din PIB) (dar oricum de 4 ori mai mare decît în Republica Moldova), iar maximul (4% din PIB) este alocat în Georgia – un alt stat comparabil ca dimensiuni şi care are o parte din teritoriu ocupată de o armată străină.

Pe parcursul ultimilor cinci ani, cheltuielile pentru sectorul apărării naţionale a avut o evoluţie fluctuantă, înregistrînd unmaxim în anul 2008, cînd volumul cheltuielilor s-a ridicat la circa 383 milioane, cu 226 de milioane mai mult decît în anul 2005. În anul 2009 cheltuielile publice pentru sector au scăzut cu circa 35% pînă sub 250 de milioane. Diferența dintre bugetul sectorului din anul 2008 comparativ cu anii 2007 și 2009 se explică prin cheltuielile suplimentare destinate asigurării cu locuințe a unui număr de militari prin contract. În ceilalți ani ai perioadei analizate nu s-au executat astfel de cheltuieli, în consecință, bugetul anual al sectorului s-a încadrat în limitele a 200-300 de milioane de lei. În anul 2011, bugetul sectorului a avut o ușoară creștere, dar a rămas sub nivelul celui din anul 2007.

Sursa de finanţare preponderentă pentru sectorul apărării este bugetul de stat (97% în 2010). Ponderea finanţării sectorului din bugetele UAT reprezintă circa 3% din totalul finanţării. Pe parcursul ultimilor şase ani, această pondere s-a situat în limita a 2-3%. Nu există o destinație preponderentă a cheltuielilor făcute din bugetele UAT, acestea fiind stabilite în funcție de necesitățile la nivel local.

În ce priveşte distribuţia cheltuileilor pe programe (Figura 1.3), în anul 2010 cea mai mare parte a bugetului de sector a fost alocat pentru sprijinul armatei naţionale (32% din cheltuielile pe sector), forţele terestre (31,5%) şi elaborarea politicilor şi managementul în domeniul apărării (18,85%). Cealaltă parte a bugetului alocat a fost distribuit între forţele aeriene, învăţămîntul militar şi pentru comunicaţii şi informatică. De notat este faptul că pentru subprogramul de operaţiuni în afara ţării nu au fost făcute cheltuieli din bugetul public naţional

3.3. Problemele principale

Sectorul Apărare naţională se confruntă cu următoarele probleme principale:

- Resursele alocate întru asigurarea programelor sunt insuficiente, cele alocate acoperă doar cheltuielile curente

- Dotarea tehnică este insuficientă şi este sub nivelul standardelor şi cerinţelor moderne de asigurare a apărării naţionale

- Capabilităţile deficiente necesare pentru realizarea calitativă a misiunilor şi sarcinilor stabilite în documentele strategice în domeniul apărării

- Circa 10% din teritoriul statului se află în afara controlului Autorităţilor constituţionale, sub controlul unei armate străine.

- Completarea funcţiilor vacante cu cadre militare este deficientă pentru toate categoriile de militari prin contract(ofiţeri, subofiţeri, sergenţi, soldaţi)

- Motivare necorespunzătoare a personalului (salariu neadecvat muncii depuse, pachetul social slab dezvoltat)

- Capacităţi limitate de asigurare din punctul de vedere al infrastructurii logistice

- Capabilităţi limitate pentru executarea misiunilor de supraveghere a spaţiului aerian

3.4. Priorităţi şi obiective

Priorităţile de politici pe termen mediu

Priorităţile de politici pe termen mediu derivă din documentele de politici naţionale şi sectoriale, dintre care: Strategia Securităţii Naţionale; Programul de activitate al Guvernului pentru anii 2011 – 2014 “Integrarea europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare”, Planul de acţiuni al Guvernului pentru anii 2012-2015, Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova-NATO (IPAP).

Profesionalizarea graduală a Armatei Naţionale, astfel încît aceasta să facă faţă noilor ameninţări care se manifestă pe plan global şi regional şi pot afecta securitatea naţională.

Profesionalizarea Armatei naţionale va fi realizată prin completarea evectivului subunităţilor operaţionale în proporţie de 100% cu militari prin contract pînă în anul 2017. Schimbarea urmează să afecteze în principal efectivul de soldaţi şi sergenţi din cadrul subunităţilor operaţionale prin reducerea treptată a numărului militarilor în termen din cadrul efectivului de soldaţi şi sergenţi din subunităţile operaţionale, şi înlocuirea lor cu militari prin contract. În paralel vor fi introduce standarde de instruire OCC la nivelul întregului efectiv al Armatei Naţionale.

Reforma sectorului de apărare întru modernizarea şi profesionalizarea Forţelor Armate.

Sporirea rolului Consiliului Suprem de Securitate în calitate de autoritate naţională de coordonare şi de elaborare a politicilor în sectorul de securitate şi apărare

Dezvoltarea capabilităţilor Forţelor Armate ale Republicii Moldova întru realizarea misiunilor Constituţionale

Participarea Republici Moldova la eforturile globale, regionale şi subregionale de promovare a stabilităţii şi securităţii internaţionale

Adoptarea Strategiei Militare Naţionale

Elaborarea unui complex de măsuri în vederea perfecţionării sistemului de protecţie socială a cadrelor militare

Fortificarea capabilităţilor de apărare în vederea asigurării controlului spaţiului aerian naţional

Dezvoltarea obiectivelor de infrastructură militară.

xerox

4. Analiza bugetului componentei „Apărare Naţională” din proiectul legii bugetului pentru anul 2014 a fost efectuată prin compararea problemelor majore, obiectivelor, priorităţilor şi angajamentelor definite în documentele strategice cu priorităţile, acţiunile, programele şi cheltuielile incluse în proiectul legii bugetului pentru anul 2014.

Scopul analizei a fost de a determina în ce măsură proiectul legii bugetului pentru anul 2014 poate să contribuie la soluţionarea problemelor existente în sectorul „Apărare Naţională”.

4.1. Problemele majore ale Sectorului “Apărare Naţională”

Problemele majore ale Sectorului “Apărare Naţională” sunt enumerate în Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul Apărării Naţionale pentru anii 2013-2015 şi Programul de Dezvoltare Strategică al Ministerului Apărării pentru perioada 2012-2014, ambele documente fiind inspirate de rezultatele Analizei Strategice a Apărării desfăşurate în 2010-2012. Cele mai importante dintre acestea sunt următoarele:

• Resurse insuficiente pentru asigurarea programelor (cele alocate sectorului acoperă doar cheltuielile curente)• Dotare tehnică insuficientă şi sub nivelul nevoilor de asigurare a apărării naţionale• Capabilităţi deficiente pentru realizarea misiunilor şi sarcinilor stabilite• Completare deficientă a funcţiilor vacante cu cadre militare pentru toate categoriile de militari prin contract• Motivare necorespunzătoare a personalului• Capacităţi de infrastructură şi logistice insuficiente• Capabilităţi limitate pentru executarea misiunilor de supraveghere a spaţiului aerian.

Constatări:Problemele majore ale Sectorului „Apărarea Naţională” enunţate în documentele de analiză şi planificare indică la o situaţie critică în sectorul „Apărare Naţională” şi incapacitatea instituţiilor din acest sector de a îndeplini misiunile atribuite.Documentele de evaluare ş planificare strategică din acest sector indică asupra faptului că această situaţie se datorează în primul rând nivelului extrem de jos şi insuficient de acoperire a necesităţilor minime în acest sector.

4.2. Obiective, priorităţi şi angajamente naţionale în sectorul „Apărare Naţională”.

Obiectivele, priorităţile şi angajamentele naţionale în sectorul „Apărare Naţională” sunt definite în următoarele documente strategice:• Strategia Securităţii Naţionale (aprobată în 2011);• Programul de activitate al Guvernului pentru anii 2011 – 2014 “Integrarea europeană: Libertate,Democraţie, Bunăstare”,• Planul de acţiuni al Guvernului pentru anii 2012-2015, şi• Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova-NATO (IPAP).

4.3. Priorităţi de politici pe termen mediuDin analiza Strategiei sectoriale pot fi determinate următoarele priorităţi de politici pe termen mediu:1. Reforma sectorului de apărare2. Profesionalizarea graduală a Armatei Naţionale3. Asigurarea capabilităţilor minime pentru realizarea misiunilor constituţionale4. Reforma sistemului de conducere, coordonare şi elaborare a politicilor în sectorul de apărare şisecuritate naţională (Consiliul Suprem de Securitate, Ministerul Apărării şi Marele Stat Major)5. Asigurarea participării Republici Moldova la politica de securitate şi apărare europeană6. Asigurarea participării la operaţiuni internaţionale de menţinere a păcii7. Adoptarea Strategiei Militare Naţionale8. Asigurarea controlului spaţiului aerian naţional9. Dezvoltarea obiectivelor de infrastructură militară.10. Perfecţionarea sistemului de protecţie socială a cadrelor militare

xerox

5.Analiza indicatorilor de nivel, structură și dinamică a datelor.

Indicatori 2009 2010 2011 2012 2013

Apărarea națională 249.2 235.6 269.6 289.1 336.2Menținerea ordinii publice și securității naționale

1522.0 1305.2 1535.2 1659.1 1853.8

Cheltuieli pentru menținerea ordinii publice,apărarea și securitatea statului

1771.2 1540.8 1804.8 1948.2 2190.0

Total cheltuieli publice 27354.3 29326.4 32101.0 35373.5 38651.3

5.1. Dinamica absolută a cheltuielilor pentru menținerea ordinii publice,apărarea și securitatea statului ale BPN, în perioada 2009-2013,unitatea de măsură mln.lei.

Indicatori 2009 2010 2011 2012 2013

Apărarea națională 87 -13.6 34 19.5 47.1Menținerea ordinii publice și securității naționale

331.8 -216.8 230 123.9 194.7

Cheltuieli pentru menținerea ordinii publice,apărarea și securitatea statului

418.8 -230.4 264 143.4 241.8

Total cheltuieli publice 11297 1972.1 2774.6 3272.5 3277.8ΔCPa.n.2010-2009=CPa.n.2010-CPa.n.2009=235.6-249.2=-13.6 mln.lei

5.2. Dinamica relativă cheltuielilor pentru menținerea ordinii publice,apărarea și securitatea statului ale BPN, în perioada 2009-2013,unitatea de măsură %.

Indicatori 2009 2010 2011 2012 2013

Apărarea națională 34.9 -5.4 14.4 7.2 16.3Menținerea ordinii publice și securității naționale

21.8 -14.2 17.6 8.1 11.7

Cheltuieli pentru menținerea ordinii publice,apărarea și securitatea statului

23.6 -13.0 17.1 7.9 12.4

Total cheltuieli publice 41.3 7.2 9.5 10.2 9.3ΔCPa.n.2010/2009=ΔCPa.n.2010-2009 / ΔCPa.n.2009 *100%=-13.6/249.2*100%=-5.4%

5.3. Structura cheltuielilor pentru menținerea ordinii publice,apărarea și securitatea

statului ale BPN, în perioada 2009-2013,unitatea de măsură %.

Indicatori 2009 2010 2011 2012 2013

Apărarea națională 14.1 15.3 14.9 14.8 15.4Menținerea ordinii publice și securității naționale

85.9 84.7 85.1 85.2 84.6

Cheltuieli pentru menținerea ordinii publice,apărarea și securitatea statului

100 100 100 100 100

Total cheltuieli publice 6.5 5.2 5.6 5.5 5.7Gs CPa.n.2009=CPa.n.2009/CPm.o.s.2009*100%=249.2/1771.2*100%=14.1%

Gs CPa.n.2013=CPm.o.s2009/CPt2009*100%=1771.2/27354.3*100%=6.5%

5.4. Analiza evoluției cheltuielilor pentru menținerea ordinii publice,apărarea și securitatea statului ale BPN, în perioada 2009-2013.

IndicatoriΔ2013-2009

(mln.lei)Δ2013/2009

(%)Gs 2009 Gs 2013

Apărarea națională 87 34.9 14.1 15.4Menținerea ordinii publice și securității naționale

331.8 21.8 85.9 84.6

Cheltuieli pentru menținerea ordinii publice,apărarea și securitatea statului

418.8 23.6 100 100

Total cheltuieli publice 11297 41.3 6.5 5.7

5.5. Concluzii:

Din analiza datelor din tabel, observăm că în ultimii 5 ani statul a asigurat o finanțare continuă a cheltuielilor pentru menținerea ordinii publice, apărarea și securitatea statului, care au crescut cu 4,1 mln. lei în perioada analizată, ceea ce reprezintă o creștere cu 23,6%.

În termeni absoluți această creștere este datorată creșterii ambelor tipuri de cheltuieli pentru menținerea ordinii publice, apărarea și securitatea statului, dar în deosebi majorării cheltuielilor pentru menținerea ordinii publice și securitații statului (3,3 mln. lei).

În termeni relativi observăm însa că cel mai mult au crescut cheltuielile pentru apărarea națională (34,9 % ).

Observăm că cheltuielile pentru menținerea ordinii publice, apărarea și securitatea statului au crescut într-un ritm mai redus (23,6%) decît chetuielile publice(41,3%), din acest motiv ponderea lor în buget s-a micșorat de la 6,5% în totalul cheltuielilor în 2009 la 5,7% în anul 2013.

Analizînd în structură acest grup de cheltuieli putem spune că cheltuielile pentru menținerea ordinii publice, apărarea și securitatea statului sunt importante cheltuieli ale bugetului public național.

În grupul de cheltuieli cele mai importante sunt cheltuielile pentru menținerea ordinii publice și securității naționale (85-86%), urmate de cheltuielile pentru apărarea națională cu (14-15%), ceea ce reprezintă un procentaj destul de scăzut față de celelalte cheltuieli.

Ca concluzie putem spune că grupul de cheltuieli pentru menținerea ordinii publice, apărarea și securitatea statului sunt importante în RM, ca oricare alte grupe de cheltuieli, pentru realizarea ordinii și apărării statului.

6. Recomandări

• Transmiterea Proiectului bugetului sectorului Apărare Naţională pentru avizare PreşedinteluiRepublicii Moldova, Comandant Suprem al Forţelor Armate.• Examinarea de către Parlamentul Republicii Moldova a Proiectului bugetului sectorului Apărare Naţională numai după subsemnarea acestuia de către Preşedintele Republicii Moldova

7. Concluzii:

Procesul de elaborare a bugetului pentru anul 2014 a fost puternic perturbat în principal de cauze politice.Acest lucru a creat mari probleme în elaborarea proiectului de buget și asigurării unui proces consultativ adecvat. Astfel, pentru majoritatea sectoarelor au rămas abordările vechi de planificare, ce conduc la cheltuirea în continuare a resurselor ce nu corespund în cel mai bun mod priorităților sectoriale și globale. Corectarea acestei situații poate fi efectuată doar prin reformarea energică a sectoarelor și implicarea cât mai complexă a tuturor actorilor guvernamentali și neguvernamentali în procesul bugetar chiar de la inițiereaacestuia. Procesul de elaborare a bugetului la etapa elaborării Cadrului Bugetar pe Termen Mediu rămâne a fi veriga cea mai slabă.

Întârzierea aprobării legii finanțelor publice și responsabilității fiscale nu permite responsabilizarea complex și integrală a ministerelor de linie în procesul bugetar. Agențiile guvernamentale responsabile de planificarea resurselor și executarea acestora de fapt rămân în spatele Ministerului Finanțelor.

Reiterând problemele legate de încălcarea graficului elaborării și aprobării politicilor fiscal vamale, este necesar de menționat că la acest subiect au avut loc consultări productive cu majoritatea actorilor interesați.Astfel, pe tot parcursul de consultări și dezbateri publice s-a reușit o îmbunătățire considerabilă adocumentului prezentat inițial. Totodată, este necesar de remarcat că această activitate a fost îndreptată în a diminua efectul negativ a noilor propuneri ce se conțineau în document și nu la elaborarea unor măsuri noi de îmbunătățire a mediului de afaceri.