ANALIZA STRUCTURII ȘI

DINAMICII CHELTUIELILOR

PUBLICE DIN BUGETUL DE STAT AL

ROMANIEI

Cuprins

Capitolul 1.......................................................................................................................................2

Cheltuielile publice – componentă fundamentală a sistemului financiar public.............................2

1.1 Conținutul cheltuielilor publice.............................................................................................2

1.2 Criterii de clasificare a cheltuielilor publice..........................................................................2

Capitolul 2.......................................................................................................................................2

Abordarea teoretica a aspectelor esențiale privind cheltuielile publice.........................................2

2.1 Analiza structurala a cheltuielilor publice.............................................................................2

2.2 Mutații în structura funcționala a cheltuielilor publice din bugetul de stat in perioada

2007-2009...............................................................................................................................................2

2.3 Mutații în structura economică a cheltuielilor publice din bugetul de stat în perioada 2009-

2001.........................................................................................................................................................2

Concluzii.........................................................................................................................................2

Bibliografie......................................................................................................................................2

1

Capitolul 1

Cheltuielile publice – componentă fundamentală a sistemului

financiar public

1.1 Conținutul cheltuielilor publice

Cheltuielile publice exprimă acele relații economico-sociale în formă banească, fiind

manifestate între stat, pe de o parte, și persoane fizice sau juridice pe de alta parte, cu ocazia

repartizării si utilizării resurselor financiare ale statului, în scopul îndeplinirii funcțiilor acestuia.

Conținutul economic al cheltuielilor publice este strans legat de destinația acestora.

Astfel unele cheltuieli exprimă un consum definitiv de produs intern brut, si altele reprezentand

doar o avansare de produs intern brut, reflectand implicarea statului, in finanțarea formării brute,

de capital atat in sfera producției materiale, dar și în sfera nematerială.

Cheltuielile publice cuprind așadar, totalitatea cheltuielilor efectuate cu ajutorul

institutiilor publice, care se acoperă fie de la buget, fie din fondurile extrabugetare, sau de la

bugetele proprii ale instituțiilor, pe seama veniturilor obținute de acestea.

1.2 Criterii de clasificare a cheltuielilor publice

Clasificarea cheltuielilor publice se realizeaza dupa variate criterii, facand posibila

cunoasterea conținutului concret, și a rolului diverselor categorii de cheltuieli.

Cheltuielile publice abordate din viziunea domeniului în care sunt concepute conțin in

structura lor urmatoarele:

Cheltuieli publice realizate de catre administrația publica centrala;

Cheltuieli publice realizate de catre administratia publica locala;

Cheltuieli publice realizate din fonduri de asigurari cat si protecție sociala;

Cheltuieli publice efectuate pentru organisme internaționale.

Exista o deosebire clară între cheltuielile publice și cheltuielile bugetare. Cheltuielile publice

cuprind ansamblul cheltuielilor realizate în sectorul public, prin intermediul institutiilor publice

care se acoperă din veniturile proprii ale acestor instituții sau de la buget. Cheltuielile bugetare se

referă numai la acele cheltuieli care se acopera de la bugetele locale, din bugetul de stat, sau din

2

bugetele asigurarilor sociale de stat. Cheltuielile publice cuprind: cheltuielile bugetare,

extrabugetare, cheltuieli efectuate din bugetul trezoreriei publice si cheltuielile din fonduri cu

destinatie speciala.

Criteriile de clasificare a cheltuielilor publice se clasifica in doua categorii:

1) Criterii administrative – cuprind acele cheltuieli publice, care se clasifica dupa

structura organelor si a institutiilor publice ce sunt implicate în angajarea și efectuarea

lor. Distingem astfel: gruparea organică (cheltuielile sunt divizate dupa fondurile din

care ele se finanteaza) și gruparea functională (cheltuielile sunt divizate în funcție de

specificul activitații organelor publice)1.

2) Criterii economice – prin prisma acestor criterii se efectueaza mai multe grupări ale

cheltuielilor publice:

In functie de rolul pe care cheltuielile publice îl are în cadrul proceselor economico-

sociale:

Cheltuieli reale;

Cheltuieli economice.

În funcție de natura si impactul cheltuielilor asupra activitații entitatilor publice:

Cheltuieli de funcționare sau cheltuieli curente;

Cheltuieli de investitii2;

Cheltuieli de transfer.

Dupa conținutul material:

Cheltuieli materiale;

Cheltuieli de personal.

Dupa caracterul obisnuit sau excepțional:

Cheltuieli ordinare;

Cheltuieli extraordinare.

Dupa caracterul recuperator al cheltuielilor pe seama activitaților publice finanțate:

Cheltuieli ce se autolichideaza;

Cheltuieli reproductive;

Cheltuieli productive;1 Filip Gh., Finante publice, Editura Junimea, Iasi, 2010, p.92.2 Paysant A., Finaces publiques, Éditeur Armand Colin, Paris, 1997, p.58.

3

Cheltuieli neproductive.

Fața de clasificările facute anterior se observa faptul că, în special, pe plan bugetar public

practica financiară a organismelor internaționale a realizat diverse tipuri de clasificări,

cunoscute sub denumirea de clasificație bugetară, cum ar fi:

Clasificarea administrativa are la baza criteriul instituțiilor prin intermediul

carora se efectueaza cheltuielile publice:

1. Administratia publica centrala a statului: Presedinția, Guvernul, Parlamentul,

Ministerele;

2. Administrația publica locala: județeana, municipala;

3. Administrația asigurarilor si protecției sociale de stat;

4. Etc.

Clasificarea economică repartizeaza cheltuielile publice în:

1. Cheltuieli curente pentru plata obligațiilor, materialelor, retributiilor, etc;

2. Cheltuieli de capital, pentru investiții.

Clasificarea financiară are in vedere raportarea la momentul in care se

realizează plațile, luand în considerare caracterul definitiv, virtual sau temporar al

cheltuirii resurselor financiare publice. Conform clasificării finnciare, cheltuielile publice

îmbracă urmatoarele forme:

1. Cheltuieli definitive (salarii, ajutoare sociale, burse, etc);

2. Cheltuieli temporare ( avansuri furnizori);

3. Cheltuieli virtuale.

Clasificarea functională utilizează drept criterii de grupare a cheltuielilor,

sectoare de activitate, ramuri ale economiei, spre care sunt îndrumate resursele

financiare publice, incluzand astfel și alte destinații date acestor resurse; precum ar

fi cele legate de executarea unor transferuri intre diversele niveluri ale

administratiei publice.

Clasificarea functională folosită de organismele O.N.U. :

1. Cheltuieli cu apărarea;

2. Cheltuieli cu sănătatea;

3. Cheltuieli cu educația;

4

4. Cheltuieli cu recreerea, cultura si religie;

5. Cheltuieli cu securitatea sociala.

Clasificarea economică cuprinde cheltuielile care reprezintă consumul final si

anume:

1. Bunuri si servicii;

2. Dobanzi aferente datoriei publice;

3. Transferuri de capital;

4. Formarea brută a capitalului;

5. Subvenții de exploatare.

Capitolul 2

Abordarea teoretica a aspectelor esențiale privind cheltuielile publice

2.1 Analiza structurală a cheltuielilor publice

Analiza cheltuielilor publice ale unui stat poate fi efectuată din punct de vedere al structurii lor

pe diferite categorii potrivit unui anumit critriu de clasificare. Cele mai importante clasificări fiind

clasificarea economică și clasificarea funcțională

5

Mutații în structura economică

2009 2010 2011Cheltuieli curente 84580.1 97348.2 99873.4Cheltuieli de personal 15286.3 14764.5 15682.2Bunuri si servicii 4318.3 3718.4 4244.3Dobanzi 5103.3 6319.1 7736.5Subventii 4966.3 4663.2 4290.7Transferuri intre unitati ale

administratiei publice 17873.8 25708.5 26969.7Alte transferuri 13261.7 12687.1 12865.9Proiecte cu finantare din fonduri

externe nerambursabile (FEN) postaderare 2527.6 5299.4 7128.5Asistenta sociala 18082.6 19283.7 15007.7Alte cheltuieli -344.1 1556.6 1441.5Cheltuieli aferente programelor cu

finantare rambursabila 3504.3 3347.7 4506.4Cheltuieli de capital 3171 3012.5 3830Active nefinanciare 3066 2451.4 2317.1Active financiare 105 561.1 1512.9Operatiuni financiare 2502.9 2670.2 2634.2Imprumuturi 4.7 193.4 214.7Rambursari de credite 2498.2 2476.8 2419.5Plati efectuate in anii precedenti si

recuperate in anul curent -402.3 -403.1 -248.9CHELTUIELI - total 89851.7 102627.8 106088.7

Tabel 1: Structura economica a cheltuielilor publice al bugetului general consolidat al

Romaniei în anii 2009- 2011 -%-

ANUL CHELTUIELI CURENTE TRANSFERURISalarii Bunuri

si servicii

Subventii Dobanzi Între unitatile adm publice

Asistenta sociala

Alte transferuri

Alte cheltuieli

2009 24,2 14,6 3,7 3,1 0,2 33,0 7,3 1,32010 23,4 14,6 3,6 3,6 0,1 35,9 6,8 1,32011 19,8 15,3 3,0 4,5 0,2 35,1 6,4 1,6

6

Din tabelul de mai sus reiese ca predominant în structura cheltuielilor curente sunt

salariile din anul 2009 cu un procent de 24%, iar in structura transferurilor cele mai mari

cheltuieli sunt cele cu asistența sociala, atingand in anul 2010 o pondere de 35,9%.

2.2 Mutații în structura funcționala a cheltuielilor publice din bugetul de stat

in perioada 2009-2011

CHELTUIELI - total 89851,7 102627,8 106088,7Servicii publice generale 25064,4 33369,3 37968,8Autoritati publice si actiuni

externe8803,5 8324,2 9546,6

Cercetare fundamentala si cercetare - dezvoltare

1373,5 1259,5 1482,5

Alte servicii publice generale 1176,9 1340,7 1335,1Tranzactii privind datoria

publica si imprumuturi7302,9 8270,7 9692,7

Transferuri cu caracter general intre diferite nivele ale administratiei

6407,8 14174,2 15911,9

Plati efectuate in anii precedenti si recuperate in anul curent

-,2 : :

Aparare, ordine publica si siguranta nationala

14690,1 14686 15566

Aparare 4093,2 3929,3 4293,7Ordine publica si siguranta

nationala10596,9 10756,7 11272,3

Cheltuieli social-culturale 29537,3 30607,5 26421,9Invatamant 5176,3 4315,2 4207,6Sanatate 2063,9 2076,9 2435,1Cultura, recreere si religie 1912,5 1948 1971,8Asigurari si asistenta sociala 20384,6 22267,4 17807,4Servicii si dezvoltare publica,

locuinte, mediu si ape3394,1 2769 3485,3

Locuinte, servicii si dezvoltare publica

2906,7 2069,7 2510,2

Protectia mediului 487,4 699,3 975,1Actiuni economice 17165,8 21196 22646,7Actiuni generale economice,

comerciale si de munca-647 1523,3 1515,4

7

Combustibili si energie 1357,5 1291,8 820,8Industria extractiva,

prelucratoare si constructii379,1 363,3 349,1

Agricultura, silvicultura, piscicultura si vanatoare

6175,2 7590,6 7021,2

Transporturi 9450 9753,9 12164,3Comunicatii 133,9 200,2 201,9Cercetare si dezvoltare in

domeniul economic106,6 262,8 163,7

Alte actiuni economice 210,5 210,1 410,3

Tabel 2 : Principalele categorii de cheltuieli publice din structura funcțională:

-mii lei-

Nr.crt Denumirea cheltuielilor Anul 2009 Anul 2010 Anul 20111. Cheltuieli cu servicii

publice generale25064,4

(27,89%)33369,3

(32.51%)37968,8

(35.78%)

2. Cheltuieli socio-culturale

29537,3(32.90%)

30607,5(29,85%)

26421,9(24.90%)

3. Cheltuieli cu acțiuni economice

17165,8(19.1%)

21196(20.65%)

22646,7(21.34%)

4. Cheltuieli cu apararea, ordinea publica și siguranța naționala

14690,1(16.34%)

14686(14.30%)

15566(14.7%)

5. Cheltuieli cu servicii și dezvoltarea publica, locuințe, mediu și ape

3394,1(3.77%)

2769(2.69%)

3485,3(3.28%)

Sursa: Ministerul finațelor publice

Potrivit datelor din tabelul de mai sus se constată un decalaj major între anul 2009 si

2011. Între anii 2009 si 2011 se observa o creștere a cheltuielilor cu serviciile publice generale

de la 25064.4 lei in anul 2009 la 37968.8 lei in anul 2011, aceasta datorată creșterii ocupării

forței de muncă și implicit a salariilor. In cea de-a doua categorie, cu Cheltuielile socio-

culturale, se observa deasemenea o crestere de la 29537,3 in anul 2009, la 30607,5 in anul 2010,

iar comparativ cu cei doi ani se inregistreaza o scadere de pana la 26421,9. In ceea ce privesc

cheltuielile cu actiunile economice observam o crestere de la 17165,8 in anul 2009 , pana la

22646,7 in anul 2011. Cu referire la cheltuielile cu apararea, ordinea publica și siguranța

8

naționala, inregistram o scadere minora in anul 2010, fata de 2009, de 4.1, si o crestere in 2011,

fata de 2009, de 875,9. In ultima categorie, cea a cheltuielilor cu servicii și dezvoltarea publica,

locuințe, mediu și ape, observam o scadere in anul 2010 fata de 2009, in valoare de 625,1 , si o

crestere minora in anul 2011 comparativ cu anul 2009, de 91.2.

Tabel 3 : Structura cheltuielilor bugetelor locale, pe capitole, în totalul cheltuielilor in

anii 2009-2011

-%-

Anii Servicii publice generale

Ordine publică

Învățamant

Sănătate Cultură, recreere, religie

Asigurări, asistență socială

Servicii dezvoltare publică, locuințe, mediu și ape

Trans-porturi

Altecheltuieli

Total

2009

27.89 16.34 5.76 2.29 2.12 22.68 3.77 10.51 8.64 100

2010

32.51 14.30 4.20 2.02 1.89 21.69 2.69 9.50 11.2 100

2011

35.78 14.67 3.96 2.29 1.85 16.78 3.28 11.46 9.93 100

Sursa: Ministerul Finanțelor Publice, Sinteza veniturilor și cheltuielilor bugetelor locale

pe anii 2009-2011

9

2.3 Mutații în structura economică a cheltuielilor publice din bugetul de stat

în perioada 2009-2011

Tabel 4 : Execuția bugetului general consolidat in perioada 2009-2011

Denumire cheltuieli

Realizari 2009 Realizări 2010 Realizări 2011Mil. lei %

din PIB

% din total

Mil. lei % din PIB

% din total

Mil. lei % din PIB

% din total

Cheltuieli curente

174,232.8 35.0 90.0 183,152.8 35.7 90.6 183,631 31.7 89.2

Cheltuieli de personal

46,837.6 9.4 24.2 42,819.8 8.3 21.2 38,423 6.6 18.7

Bunuri si servicii

28,325.9 5.7 14.6 29,467.0 5.7 14.6 31,767 5.5 15.4

Dobanzi 6,060.6 1.2 3.1 7,275.0 1.4 3.6 8,882 1.5 4.3Subvenții 7,215.4 1.4 3.7 6,734.5 1.3 3.3 6,407 1.1 3.1Transferuri-Total

83,695.8 16.8 43.2 95,059.7 18.5 47.0 96,041 16.6 46.7

Transferuri intre unit.ale adm.publice

398.2 0.1 0.2 503.7 0.1 0.2 502 0.1 0.2

Alte transferuri 14,085.0 2.8 7.3 15,696.8 3.1 7.8 13,632 2.4 6.6Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile

2,676.0 0.5 1.4 7,313.3 1.4 3.6 10,787 1.9 5.2

Asistența sociala

63,957.6 12.8 33.0 68,612.7 13.4 33.9 68,007 11.8 11.8 33.0

Alte cheltuieli 2,579.0 0.5 1.3 2,933.2 0.6 1.5 3,112 0.5 1.5Cheltuieli aferente programelor cu finanțare ramb.

2,097.5 0.4 1.1 1,796.9 0.3 0.9 2,111 0.4 1.0

Cheltuieli de 21,940.3 4.4 11.3 19,438.1 3.8 9.6 22,679 3.9 11.0

10

capitalOperațiuni finaciare

8.5 0.0 0.0 219.2 0.0 0.1 - - -

Plați efectuate in anii precedenți și recuperate in anul curent

-678.5 0.1 -0.4 -647.2 -0.1 -0.3 -491 -0.1 -0.2

CHELTUIELI TOTALE

193,679.3 38.9 100.0 202,162.9 39.4 100.0

205,819 35.6 100.0

Sursa: Ministerul Finanțelor Publice, Execuția Bugetului General Consolidat

Din tabelul 4 se observă diferențieri semnificative între cheltuielile curente realizate pe

parcursul celor trei ani, acestea atingand 174,232.8 mil. lei in anul 2009 comparativ cu anul 2010

unde cheltuielile au ajuns la 183,152.8 mil. lei; în anul 2011 cheltuielile au crescut cu putin fața

de anul precedent, ajungand la 183,631 mil. lei.

Și cheltuielile de capital prezintă diferențieri pe parcursul anilor 2009-2011, acestea scad

în 2010 față de anul precedent cu 2,502.2 mil. lei și cresc in anul urmator de la 19,438.1 mil lei.

la 22,679 mil. lei.

Cheltuielile bugetului general consolidat în anul 2010 în sumă de 202,162.9 mil. lei se

realizează 100% fața de program. Acestea au crescut în termeni nominali cu 4,4% fața de anul

anterior, reprezentand 39,4% din Produdul Intern Brut.

Cheltuielile bugetului general consolidate în anul 2011 în sumă de 205,819 mil. lei ceea

ce reprezintă 35,6% din Produsul Intern Brut și se realizează 100% față de program.

Comparativ cu anul precedent (2010) , cheltuielile bugeteului general consolidat au

înregistrat o creștere nominală de 1,7% dar ca procent in PIB acestea s-au diminuat cu 3.8 pp., de

la 39.4% în anul 2010 la 35.6% în anul 2011.

11

Grafic 1 : Structura cheltuielilor bugetare în anul 2009 respectiv 2010

Sursa : Raport cu privire la execuția bugetară finală a anului 2010. Ministerul Finanțelor

Publice

Conform graficului de mai sus se poate observa că, cheltuielile de personal sunt in

scădere, ele reprezentand 21,2% din totalul cheltuielilor față de 27% cat a fost proiectat in

bugetul inițial.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut in anul 2010 cu 4,0% față de anul precedent,

aceasta datoritaă majorării cheltuielilor bugetului Fondului Național unic de asigurări sociale de

sănătate pentru plata arieratelor.

Cheltuielie cu dobanzile au crescut în anul 2010 cu 20,0% față de anul precedent, acestea

fiind justificate de majorarea deficitelor bugetare accumulate din anii anteriori și angajării

împrumuturilor pentru acoperirea acestora.

12

Cheltuielile aferente programelor cu finațarea Uniunii Europene s-au majorat cu 173,3%

față de aceeași perioada a anului trecut, reprezentand 1,4% din Produsul Intern Brut.

Cheltuielile pentru investiții care cuprind atat programele de dezvoltare, finațate din surse

externe și interne cat și cheltuielile de capital, au fost la finele anului 2010 în suma de 33,8 mil.

lei, respectiv 6,6% din produsul Intern Brut.

Grafic 2 : Structura cheltuielilor bugetare în anul 2010 respectiv 2011

fu

Sursă: Raport privind execuția bugetară preliminată pe anul 2011

Cheltuielile totale din bugetul general consolidat au fost de 205,8 mil. lei, ceea ce

reprezintă 35,6% pondere în Produsul Intern Brut.

Diminuări fata de nivelul prognozat al cheltuielilor s-au înregistrat la cheltuieli cu

subvențiile (-0.9%), cheltuieli cu dobanzile (-1.1%), cheltuielile de personal (-4.6%), cheltuielile

aferente pogramelor cu finanțare rambusabilă (-10.4%).

Comparativ cu anul 2010, cheltuielile bugetului general consolidat au înregistrat o

creștere de 1.7% , dar ca procent din Produsul Intern Brut acestea s-au diminuat, de la 38.7% în

2010, la 35.6% în 2011.

Și cheltuielile de personal scad in 2011 comparativ cu anu precedent, înregistrand astfel

un procent de 18.7%, fața de 2010 unde atingeau 21.2%.

13

Cheltuielile cu bunurile și serviciile înregistrează o crestere de 7.4% în 2011 față de anul

anterior, și cu 4.2% fata de prevederi.

Și cheltuielile cu dobanzile înregistrează o creștere cu 22.1% fața de anul 2010 ca rezultat

al creșterii unor deficite bugetare care s-au acumulat din anii anteriori.

Cheltuielile cu asistența socială se diminuează cu 0.9% comparativ cu anul precedent,

aceasta ca urmare a modificărilor legislative ce s-au adoptat în domeniul asistenței sociale.

Concluzii

Creșterea sau diminuarea cheltuielilor publice poate avea atat efecte pozitive cat și efecte

negative. În funcție de progresul economic și de perioada economică a statului respectiv se pot

lua măsuri de creștere economică.

Din datele statistice care s-au prezentat mai sus reiese o crestere a nivelului cheltuielilor

publice din structura funcțională în perioada anilor 2009-2011, în special cu serviciile publice

generale care în 2009 erau de 25064.4 lei iar în 2011 cresc la 37968.8 mii lei, aceasta datorandu-

se creșterii ocupării forței de muncă și a salariilor.

Cheltuielile din structura economică cresc cu 1,7% în 2010, dar ca procent in PIB acestea

s-au diminuat cu 3.8 pp., de la 39.4% în anul 2010 la 35.6% în anul 2011.

Cheltuielile destinate instituțiilor de ordine publică sunt alocate pentru a continua

procesul de modernizare, operaționalizare și reorganizare a capabilităților necesare misunilor de

aparare colectivă în cadrul alianțelor europene precum și pentru securitatea socială.

Creșterea cheltuielilor publice poate avea consecințe nefavorabile precum: creșterea

datoriei publice, care se datoreaă împrumuturilor de stat precum și reducerea potențialului de

export al unei economii și a productivității. Însă creșterea cheltuielilor publice poate avea și

unele consecințe favorabile cum ar fi: marirea standardului de viață al populației, creșterea

prosperității unei țări, atunci cand cheltuielile publice finateaza intr-o proporție ridicată

proiectele de dezvoltare economică.

14

Bibliografie

1) Filip Gh., Finanțe Publice, Editura Junimea, Iași, 2010;

2) Georgescu Maria-Andrada, Administrarea Finanțelor Publice și a bugetului,

Editura Pro Universitaria, 2009;

3) Roman Constantin, Moșteanu Tatiana, Finanțele Instituțiilor Publice, Editura

Economică, București 2011;

4) Văcărel Iulian, Finanțe Publice, Editura Didactică și Pedagogică, București 2007;

5) Buletinul MFP http://www.mfinante.ro ;

6) Anuarul statistic al Romaniei http://www.insse.ro.

15