Analiza Cheltuielilor Intreprinderii

NTRODUCERE

Simbioza dintre potentialul resurselor si rezultatele obtinute urmeaza, in practica economica, o evolutie in spirala avand la baza corelarea si conditionarea reciproca dintre ele. Pe de parte, potentialul resurselor umane, materiale, financiare si informationale conditioneaza si restrictioneaza nivelul performantelor care se obtin intr-un ciclu de utlizare/productie, iar pe de alta parte nivelul rezultatelor obtinute in urma valorificarii potentialului resurselor creeaza sursele si cuantumul acestora, ce poate fi alocat pentru amplificarea potentialului resurselor.

In contextul economic actual se impune luarea unor decizii de management rapide referitoare la activitatea intreprinderii, la urmarirea si atingerea obiectivelor sale fundamentale, acestea determinand insasi existenta pe piata a agentului economic.

Conform teoriei economice neoclasice si teoriei financiare, obiectivul major al firmei este maximizarea profitului, respectiv maximizarea valorii intreprinderii si, implicit, a averii proprietarilor.

De-a lungul timpului s-au identificat urmatoarele obiective generale: supravietuirea, profitul si cresterea economica. Drept scopuri financiare au fost identificate: echilibrul financiar, rentabilitatea financiara, cresterea economica, flexibilitatea. Criteriile de masurare a atingerii acestor scopuri si obiective sunt fie marimi absolute, precum fondul de rulment, trezoreria neta, cifra de afaceri, capacitatea de autofinantare, fie marimi relative, precum rata indatorarii (efectul de levier), rata rentabilitatii etc.

Activitatea desfasurata de o intreprindere in decursul unei perioade de timp se reflecta in situatia financiara a acesteia. Starea financiara a unei intreprinderi, indiferent de sectorul de activitate, de dimensiune sau structura capitalului, este o consecinta a gestionarii resurselor pana la momentul efectuarii analizei si o premisa esentiala a dezvoltarii ulterioare.

Analiza financiara este sursa principala de informatii necesare fundamentarii deciziilor tactice si strategice la nivel microeconomic. Ea consta intr-un ansamblu de instrumente si metode care permite aprecierea situatiei financiare (gestiune, echilibru financiar, structura financiara, bonitate) si a performantelor unei intreprinderi.

In ultimul timp importanta analizei financiare este amplificata de numeroasele solicitari, de un grad mare de sinteza, generate in special de:

necesitatea informatiilor financiare prelucrate, pentru imbunatatirea gestionarii intreprinderii si luarii deciziilor de participare pe piata financiara;

dezvoltarea si diversificarea pietei financiare;

restructurarea intreprinderilor si privatizarea acestora;

interesul pentru studiul celorlalti parteneri si in special al concurentilor;

necesitatea informarii actualilor si potentialilor actionari despre performantele intreprinderii.

Analiza economico-financiara este practic indispensabila in conducerea si gestionarea unei afaceri, motiv pentru care ea se constituie intr-un instrument de baza la indemana managementului intreprinderilor.

Una din principalele functii ce revin analizei economico-financiare este aceea de instrument al managementului intreprinderii, deoarece a conduce competent inseamna a cunoaste realitatile vietii economice in care intreprinderea activeaza, a cunoaste plusurile si minusurile entitatii pe care o conduci, ori acest lucru nu este posibil fara o analiza pertinenta.

O a doua functie importanta a analizei economico-financiare consta in diagnosticarea fenomenelor si proceselor economice, respectiv diagnosticarea starii de performanta pe care o intreprindere o realizeaza la un moment dat, in vederea luarii unor decizii privind evolutia viitoare a acesteia.

Informatiile necesare analizei financiare sunt preluate din conturile anuale, care cuprind: bilantul, contul de profit si pierdere, anexa la bilant. Prezentarea informatiilor in bilantul contabil referitoare la sursele financiare si mijloacele economice raspunde unor cerinte de ordin fiscal, contabil si juridic, fara a raspunde cu promptitudine obiectivelor financiare, care urmaresc mai ales probleme prezente si viitoare decat probleme trecute. In consecinta, bilantul contabil este supus unor corectii si regrupari care sa ordoneze elementele de activ si pasiv in functie de gradul de lichiditate, respectiv gradul de exigibilitate. Aceasta retratare a bilantului contabil are ca scop final obtinerea bilantului financiar.

Lucrarea „Analiza situatiei financiare a S.C. CONS S.R.L. Deva” este un model de analiza care imbina teoria cu un studiu de caz ilustrativ pentru modul de utilizare a instrumentelor analizei – mentionate mai sus – in cunoasterea si interpretarea situatiei financiare a intreprinderii.

Obiectivul prezentei lucrari este reprezentat de diagnosticarea situatiei financiare a firmei luate in studiu in perioada 31.12.1999 – 31.12.2001, considerand anul 1999 drept an de referinta.

Scopul lucrarii consta in:

aprecierea, pe scurt, a principalilor indicatori economico-financiari ai intreprinderii;

analiza structurii financiare a firmei;

analiza gestiunii creantelor si datoriilor;

aprecierea echilibrului financiar al agentului economic prezentat;

analiza bonitatii financiare (respectiv lichiditatea si solvabilitatea) a S.C. CONS S.R.L. Deva;

analiza rentabilitatii comerciale, economice si financiare a firmei respective.

CAPITOLUL 1

PREZENTAREA S.C. CONS S.R.L. DEVA

1.1. PREZENTAREA GENERALA A FIRMEI

1.1.1. ELEMENTE DE IDENTIFICARE

1. Denumirea: S.C. CONS S.R.L. Deva

2. Sediul social: Deva, Str. Iosif Vulcan, nr. 63, jud. Hunedoara

3. Telefon: 0254/233376

4. Fax: 0254/233377

5. Numar inregistrare ORC: J20/2076/1994

6. Cod fiscal: R6963026

7. Persoana juridica: - societate cu raspundere limitata

- persoana juridica romana

- capital integrat privat

8. Durata de functionare: nelimitata

1.1.2. SCURT ISTORIC

S.C. CONS S.R.L. a fost infiintata in anul 1994, in urma inregistrarii la Oficiul Registrului Comertului, dupa obtinerea codului fiscal si a avizelor necesare de functionare (avizul sanitar, avizul de mediu si avizul de protectie a muncii). Obiectul principal de activitate l-a constituit executarea de constructii noi, reparatiile la constructiile existente, lucrarile de instalatii la constructii.

In anul 1996, societatea a fost atestata pentru executarea de retele stradale, bransamente si lucrari interioare de gaze naturale, si a inceput executia acestui tip de lucrari. De asemenea, in anul 1997 unitatea a realizat din surse proprii un atelier de tamplarie pentru executarea confectiilor din lemn (usi, ferestre etc.) necesare lucrarilor de constructii in executia societatii. In acest atelier s-a executat si mobilier de birou cu materiale de import.

Produsele si serviciile oferite de intreprindere: in timp, S.C. CONS S.R.L. Deva si-a diversificat gama de produse si servicii oferite, adaptandu-si domeniul de activitate cerintelor pietei.

Societatea are propriul manual de calitate pentru constructii in conformitate cu HG nr. 261/1994 si este atestata in:

executia sistemelor de alimentare cu gaze naturale conform I6-86;

executia lucrarilor de inchidere de mine conform Legii Minelor;

recuperarea si valorificarea deseurilor metalice;

agrement REFER – executare lucrari pentru SNCFR.

1.1.3. OBIECTUL DE ACTIVITATE

In baza statutului societatii, principalele activitati desfasurate de S.C. CONS S.R.L. Deva sunt:

q lucrari de constructii noi, modernizari si reparatii capitale la cladiri (sociale, administrative) si constructii speciale industriale si agrozootehnice;

q lucrari de instalatii interioare de gaze naturale, retele de medie si redusa presiune din conducte de otel si polietilena;

q lucrari de instalatii termice si sanitare, centrale si retele termice, alimentare cu apa, statii pompare si de hidrofor;

q lucrari de drumuri, cai ferate uzinale, terasamente, ziduri de sprijin, regularizari de rauri si aparari de maluri,

q lucrari de hidroizolatii cu materiale din import – derbigum acreditare „Imperbel” – Belgia;

q lucrari de instalatii electrice interioare si bransamente, confectionat tablouri electrice;

q lucrari de proiectare pentru categoriile de lucrari enumerate mai sus;

q lucrari de inchidere a exploatarilor miniere care isi inceteaza activitatea;

q lucrari de constructii si confectii metalice la hale industriale, piloni pentru sustinerea conductelor aeriene, piloni de telecomunicatii, precum si prelucrari mecanice pentru nevoi proprii si terti;

q lucrari in sistemul de telefonie – montare HDP pentru fibra optica;

q lucrari de confectionare mobilier de birotica cu materiale din import, binale pentru constructii;

q module ecologice pentru organizari de santier – parteneri din Finlanda.

Activitatea de executie a societatii se desfasoara in principal in judetul Hunedoara, realizand in cadrul lucrarilor contractate cu beneficiarii si lucrarile legate de asigurarea cerintelor de apa industriala si potabila, epurarea apelor evacuate in emisari, provenite de la unitatile industriale si de la activitati sociale, respectiv grupuri sociale, cantine, corpuri administrative si locuinte.

1.2. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

Principalii indicatori economico-financiari ai S.C. CONS S.R.L. Deva la sfarsitul celor trei exercitii financiare luate in considerare (1999, 2000, 2001) sunt urmatorii:

ü Cifra de afaceri reprezinta unul dintre obiectivele strategice ale intreprinderii, deoarece este criteriul major dupa care se judeca performantele intreprinderii in mediul concurential in care aceasta activeaza. Cifra de afaceri reflecta rezultatul global al unei perioade de gestiune, fiind principala forma de venit a firmei. Cifra de afaceri are ca sursa de formare activitatea de exploatare a intreprinderii, neincluzand veniturile financiare si exceptionale.

ü Productia exercitiului reprezinta totalitatea bunurilor si serviciilor produse de firma pe o perioada de un an. Principalele elemente componente ale acestui indicator sunt: productia vanduta (care insumeaza bunurile si serviciile facturate la pret de vanzare), productia stocata (a carei valoare pozitiva indica cresterea stocului final), productia imobilizata (destinata nevoilor proprii firmei).

ü Valoarea adaugata exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie, indeosebi a factorilor munca si capital, peste valoarea materiilor prime, materialelor si serviciilor cumparate de la terti. Valoarea adaugata reprezinta sursa de acumulari banesti care asigura remunerarea participantilor directi si indirecti la activitatea economica a intreprinderii: personalul, statul, creditorii, actionarii, intreprinderea.

ü Rezultatul din exploatare masoara, in marimi absolute, rentabilitatea procesului de exploatare, prin deducerea tuturor cheltuielilor exploatarii (platibile si executabile) din veniturile exploatarii (incasabile si calculate).

ü Rezultatul brut al exercitiului este determinat de rezultatele activitatilor de exploatare, financiare si exceptionale, obtinandu-se prin diferenta intre veniturile si cheltuielile totale. Acest indicator exprima, in marimi absolute, rentabilitatea bruta sau pierderile aferente activitatii firmei.

ü Rezultatul net al exercitiului reprezinta, in marimi absolute, masura rentabilitatii financiare a capitalului propriu subscris de actionari. Acesta urmeaza sa se distribuie sub forma de dividende in raport cu numarul actiunilor sau partilor sociale detinute, sau sa se reinvesteasca in firma. Profitul net se obtine prin deducerea impozitului pe profit din profitul brut.

Principalii indicatori economico-financiari

Tabelul nr. 1.1.

Nr. crt.

SPECIFICATIE UM PERIOADA DE ANALIZA

1999 2000 2001

1. Cifra de afaceri mii lei 9372553 9671975 17124180

2. Productia exercitiului mii lei 9754976 10601841 17333605

3. Valoarea adaugata mii lei 4242548 3694040 6822260

4. Rezultatul brut al exploatarii mii lei 2856536 1702578 2456843

5. Rezultatul brut al exercitiului mii lei 2865367 1709526 2274964

6. Rezultatul net al exercitiului mii lei 2865367 1281115 1926165

7. Numar mediu de salariati (cu contract de munca)

persoane 69 71 67

8. Numar mediu de colaboratori (cu conventie civila)

persoane 19 - -

Figura nr. 1.1. – Principalii indicatori economico-financiari

Din tabelul nr. 1.1. prezentat mai sus se poate observa ca:

v cifra de afaceri si productia exercitiului au inregistrat un trend crescator pe parcursul perioadei analizate;

v valoarea adaugata a inregistrat o tendinta oscilanta, nivelul indicatorului fiind in crestere in anul curent 2001 fata de anul de baza 1999;

v rezultatul brut al exploatarii, rezultatul brut al exercitiului si rezultatul net al exercitiului au manifestat, de asemenea, o tendinta oscilanta, valorile obtinute fiind de data aceasta in scadere in anul 2001 fata de anul 1999.

CAPITOLUL 2

ANALIZA STRUCTURII FINANCIARE A S.C. CONS S.R.L. DEVA

Analiza structurii patrimoniale urmareste reflectarea raporturilor dintre diferite elemente patrimoniale, mutatiile calitative in situatia mijloacelor si surselor generate de schimbarile interne si de interactiunea cu mediul economico-social[1], precum si fundamentarea politicii si strategiei financiare.

Prin structura financiara a unei intreprinderi, in sens larg, se intelege raportul existent intre finantarile pe termen scurt si cele pe termen lung[2]. Structura financiara a intreprinderii se analizeaza:

- din punctul de vedere al surselor de finantare (reflectate in pasivul bilantului);

- din punctul de vedere al utilizarii acestora (reflectate in activul bilantului).

Elementele de pasiv definesc structura financiara de capital, in timp ce elementele de activ (plasamentele) definesc structura economica de capital a intreprinderii.

http://www.rasfoiesc.com/business/economie/finante-banci/LUCRARE-DE-LICENTA-ANALIZA-SIT21.php#_ftn2


Ratele de structura ale bilantului se stabilesc ca raport intre un post sau o grupa de posturi din activ sau pasiv si totalul bilantului, precum si ca raport intre diferitele componente de activ sau pasiv.

Sursele informationale utilizate pentru efectuarea calculelor sunt bilantul financiar si contul de profit si pierdere.

2.1. ANALIZA STABILITATII FINANCIARE

Rata stabilitatii financiare (Rsf) reflecta ponderea capitalurilor permanente in totalul surselor de finantare (pasive totale). Capitalurile permanente sunt formate din capitalul propriu si capitalul imprumutat cu o durata mai mare de un an, motiv pentru care se mai numesc si surse stabile de finantare.

Relatia de calcul este:

unde: CP = Capital propriu + Datorii pe termen mediu si lung

Nivelul minim admis al ratei este de 50%, dar stabilitatea financiara a intreprinderii este cu atat mai mare cu cat nivelul ratei este mai aproape de 100. O intreprindere cu un grad mare de stabilitate financiara poate realiza strategii pe termen lung atat in ceea ce priveste procesul investitional (activele imobilizate), cat si in ceea ce priveste procesul de exploatare (activele circulante), deoarece ponderea mare a surselor stabile de finantare aflate la dispozitia sa permite acest lucru.

Rata stabilitatii financiare

Tabelul nr. 2.1.

Nr. crt.

SPECIFICATIE UM PERIOADA DE ANALIZA SIMBOL

1999 2000 2001

1. Capital permanent mii lei 2482749 2364103 5979067 CP=Cpr+DTML

2. Pasiv total mii lei 5390433 4372182 12050810 PT=CP+DTS

3. Rata stabilitatii financiare % 46,06 54,07 49,62 Rsf=CP/PT

4. Indicele de crestere a CP % 100,00 95,22 240,82 ICP=CPn/CP0

5. Indicele de crestere a PT % 100,00 81,11 223,56 IPT=PTn/PT0

6. Valoarea minim acceptabila

% 50,00 50,00 50,00 Min

Figura nr. 2.1. – Evolutia stabilitatii financiare

Pe intreaga perioada de analiza firma dispune de un grad relativ scazut de stabilitate financiara, nivelul ratei situandu-se sub nivelul minim admisibil de 50%, cu exceptia anului 2000, cand se constata o usoara imbunatatire. Indicatorul a crescut de la 46,06% in anul de baza 1999 la 49,62% in anul curent 2001, reflectand din acest punct de vedere o ameliorare a stabilitatii financiare a intreprinderii. Cresterea valorii indicatorului in perioada curenta fata de perioada de baza arata cresterea ponderii resurselor stabile in totalul surselor de finantare ale firmei. Cauza evolutiei inregistrate de rata stabilitatii financiare este data de faptul ca ritmul de crestere a capitalului permanent (140,82%) a devansat ritmul de crestere a pasivului total (123,56%), respectiv ICP>IPT.

2.2. ANALIZA AUTONOMIEI FINANCIARE

Rata autonomiei financiare (Raf) reflecta ponderea capitalurilor proprii in totalul surselor de finantare, respectiv masura in care sursele de finantare apartin intreprinderii. In practica exista doua tipuri de autonomie financiara, si anume:

§ autonomie financiara globala, cand sursele proprii se compara cu totalul surselor de finantare;

§ autonomie financiara la termen, cand sursele proprii se compara doar cu sursele permanente de finantare.

2.2.1. RATA AUTONOMIEI FINANCIARE GLOBALE

Rata autonomiei financiare globale (Rafg) reflecta ponderea surselor proprii in totalul surselor de finantare si se calculeaza ca raport intre capitalul propriu si pasivul total. Indicatorul arata gradul de independenta financiara a societatii.

Formula de calcul este:

Valoarea indicatorului difera de la o intreprindere la alta in functie de politica financiara promovata. Tocmai de aceea este foarte dificil de stabilit valoarea de referinta a acestei rate. Se considera satisfacatoare pentru echilibrul financiar o rata Rafg >1/3 (respectiv 33%).

Rata autonomiei financiare globale

Tabelul nr. 2.2.

Nr. crt.


1999 2000 2001

1. Capital propriu mii lei 2482749 2364103 5979067 Cpr

2. Pasiv total mii lei 5390433 4372182 12050810 PT

3. Rata autonomiei financiare globale

% 46,06 54,07 49,62 Rafg=Cpr/PT

4. Indicele de crestere a Cpr % 100,00 95,22 240,82 ICpr=Cprn/Cpr0


6. Valoarea minim admisibila % 33,33 33,33 33,33 Min

Figura nr. 2.2. – Evolutia autonomiei financiare globale

Pe parcursul celor trei ani de analiza firma a inregistrat o autonomie financiara globala ridicata, valorile calculate fiind peste nivelul minim admisibil. Autonomia financiara globala a crescut de la 46,06% in anul de referinta 1999 la 49,62% in anul curent 2001, reflectand cresterea ponderii surselor proprii in pasivul total al firmei.

Cauzele acestei evolutii sunt urmatoarele:

v cresterea capitalurilor proprii cu 140,82% in perioada curenta fata de perioada de baza;

v cresterea pasivului total cu doar 123,56% in perioada curenta fata de perioada de baza.

2.2.2. RATA AUTONOMIEI FINANCIARE LA TERMEN

Rata autonomiei financiare la termen (Raft) considera ca sursele de finantare cu caracter permanent se mentin intr-o anumita structura doar o perioada limitata de timp. Ea se calculeaza ca

raport intre capitalul propriu si capitalul permanent si reflecta ponderea surselor proprii in totalul surselor permanente de finantare. Formula de calcul este urmatoarea:

Nivelul acestei rate are o mare importanta pentru deciziile viitoare de politica financiara pe care managementul firmei intentioneaza sa le ia. Se considera ca firma beneficiaza de o structura financiara sanatoasa, careia ii este asociat un grad scazut de risc, atunci cand ponderea surselor proprii in sursele permanente este de cel putin 50%, respectiv Raft ≥ 50%.

Rata autonomiei financiare la termen

Tabelul nr. 2.3.

Nr. crt.


1999 2000 2001


2. Capital permanent mii lei 2482749 2364103 5979067 CP=Cpr+ITML

3. Rata autonomiei financiare la termen

% 100,00 100,00 100,00 Raft=Cpr/CP

4. Indicele de crestere a Cpr % 100,00 95,22 240,82 ICpr=Cprn/Cpr0


6. Valoarea minim acceptabila % 50,00 50,00 50,00 Min

Figura nr. 2.3. – Evolutia autonomiei financiare la termen

Rata autonomiei financiare la termen s-a mentinut constanta (100%) pe parcursul intregii perioade analizate si mult peste nivelul de referinta (minim admisibil). Aceasta inseamna ca resursele permanente ale firmei sunt constituite in proportie de 100% din capitaluri proprii. Se considera ca firma are o situatie favorabila, ca urmare a cresterii capitalului propriu (confirmandu-se astfel desfasurarea unei activitati profitabile) si a politicii intreprinderii de neapelare la credite pe termen mediu si lung.

2.3. ANALIZA INDATORARII

Ratele de indatorare caracterizeaza dependenta financiara a intreprinderii si gradul de risc al politicii sale financiare. Altfel spus, ele masoara ponderea obligatiilor in patrimoniul intreprinderii, calculandu-se in urmatoarele variante:

q rata de indatorare globala;

q rata de indatorare la termen[3].

OBSERVATIE: Ca urmare a faptului ca S.C. CONS S.R.L. Deva are numai datorii pe termen scurt in toti cei trei ani analizati (fara sa apeleze la imprumuturi pe termen mediu si lung), se va calcula doar rata indatorarii globale (rata indatorarii la termen fiind nula).

Rata indatorarii globale (Rig) masoara ponderea datoriilor – indiferent de natura, durata si originea lor – in totalul surselor de finantare. Relatia de calcul este:

unde: Dt = ITML + DTS

PT = Cpr + ITML + DTS = Cpr + Dt

Nivelul de indatorare maxim acceptat este de 66%. Cu cat nivelul ratei este mai mic decat acest nivel, cu atat riscul imposibilitatii de a onora aceste datorii este mai mic, iar dependenta fata de creditori este mai scazuta. Daca nivelul indatorarii scade, odata cu reducerea gradului de indatorare are loc cresterea gradului de autonomie financiara.

Rata indatorarii globale

Tabelul nr. 2.4.

Nr. crt.


1999 2000 2001

1. Imprumuturi pe termen mediu si lung

mii lei 0 0 0 ITML

2. Datorii pe termen scurt mii lei 2907684 2008079 6071743 DTS

3. Datorii totale mii lei 2907684 2008079 6071743 Dt=ITML+DTS


4. Pasiv total mii lei 5390433 4372182 12050810 PT

5. Indicele de crestere a Dt % 100,00 69,06 208,82 IDt=Dtn/Dt0


7. Rata indatorarii globale % 53,94 45,93 50,38 Rig=Dt/PT

8. Valoarea maxim admisibila % 66,00 66,00 66,00 Max

Nota: In anul 2001, DTS = Datorii din exploatare + ITS = 5529643 + 542100 = 6071743 mii lei.

Figura nr. 2.4. – Evolutia indatorarii globale

Gradul de indatorare al S.C. CONS S.R.L. Deva inregistreaza valori normale, cifrandu-se sub nivelul maxim admis de 66%. Rata de indatorare globala a scazut de la 53,94% in anul de baza la 50,38% in anul curent, semnificand reducerea gradului de indatorare a firmei (si implicit cresterea autonomiei financiare), diminuandu-se totodata riscul incapacitatii de plata.

Evolutia ratei de indatorare globala a avut drept cauze:

v cresterea datoriilor totale cu 108,82% in perioada curenta fata de perioada de baza;

v cresterea pasivului total cu 123,56% in perioada curenta fata de perioada de baza;

v sau, altfel spus, ritmul de crestere a datoriilor totale a fost devansat de ritmul de crestere a pasivului total cu 14,74% (123,56% - 108,82% = 14,74%).

2.4. ANALIZA RATEI IMOBILIZARILOR CORPORALE

Rata imobilizarilor corporale reflecta greutatea specifica a activelor imobilizate tangibile in totalul patrimoniului si masoara gradul de investire a capitalului in unitate. Rata imobilizarilor corporale (Ric) arata ponderea imobilizarilor corporale in total active imobilizate, respectiv in total activ. Formulele de calcul sunt urmatoarele:

;

Nivelul minim admisibil este de 85% din activele imobilizate nete.

Marimea acestui indicator depinde, in primul rand, de natura activitatii, fiind mult mai ridicat in cazul ramurilor din industria grea fata de ramurile care solicita o slaba dotare tehnica. Daca se analizeaza intreprinderi din acelasi sector de activitate, rata imobilizarilor corporale depinde de optiunile strategice ale fiecareia, de politica de dezvoltare, de conditiile concrete in care isi desfasoara activitatea. Pentru intreprinderile care au o valoare foarte mare a acestei rate este mai dificila conversia activelor sale in lichiditati.

Rata imobilizarilor corporale

Tabelul nr. 2.5.

Nr. crt.


1999 2000 2001

1. Imobilizari corporale mii lei 1740233 2564742 6076966 Ic

2. Active imobilizate nete mii lei 1908095 2565642 6077866 Ain

3. Activ total mii lei 5390433 4372182 12050810 AT

4. Indicele de crestere a Ic % 100,00 147,38 349,20 I=Icn/Icn-1

5. Indicele de crestere a Ain % 100,00 134,46 318,53 I=Ainn/Ainn-1

6. Indicele de crestere a AT % 100,00 81,11 223,56 I=ATn/ATn-1

7. Rata imobilizarilor corporale I

% 91,20 99,96 99,99 Ric=Ic/Ain

8. Rata imobilizarilor corporale II

% 32,28 58,66 50,43 Ric=Ic/AT

9. Valoarea minima acceptabila (in Ain)

% 85,00 85,00 85,00 Min

Figura nr. 2.5. – Evolutia ratei imobilizarilor corporale

In anul curent 2001 ponderea imobilizarilor corporale in total active imobilizate a fost de 99,99%, mai mare cu 8,79% fata de anul de referinta. Cauzele acestei evolutii au fost: cresterea imobilizarilor tangibile cu 249,20% in 2001 fata de 1999, comparativ cu cresterea activelor imobilizate nete cu doar 218,53%. Situatia poate fi interpretata ca fiind pozitiva, daca tinem cont de faptul ca valorile obtinute pentru rata imobilizarilor corporale au fost peste nivelul minim admisibil de 85%.

In acelasi timp, ponderea imobilizarilor corporale in activul total a crescut de la 32,28% in anul de baza 1999 la 50,43% in anul curent 2001, respectiv cu 18,15%. Evolutia inregistrata de indicatorul calculat a avut drept cauze: cresterea imobilizarilor corporale cu 249,20% in 2001 fata de 1999, in comparatie cu cresterea activului total cu doar 123,56% in aceeasi perioada.

2.5. ANALIZA RATEI STOCURILOR

Rata stocurilor (Rst) arata care este ponderea activelor circulante de natura stocurilor in total active circulante, respectiv in total activ. Relatiile de calcul sunt urmatoarele:

;

Situatia se poate considera normala cand stocurile nu depasesc 50% din total active circulante.

Rata stocurilor este influentata de urmatorii factori:

v sectorul de activitate unde isi desfasoara activitatea intreprinderea; astfel, rata stocurilor este mai ridicata la intreprinderile din sfera productiei si distributiei si foarte scazuta la intreprinderile din sfera serviciilor;

v durata ciclului de exploatare: rata stocurilor este ridicata la intreprinderile cu durata ciclului de exploatare lung si este redusa la intreprinderile cu ciclu de exploatare scurt;

v factori conjuncturali si conditiile pietei: specularea fluctuatiilor de pret de pe piata.

Cresterea stocurilor este justificata doar atunci cand este determinata de sporirea volumului de activitate, respectiv cand indicele de crestere a cifrei de afaceri este mai mare decat indicele de crestere a stocurilor (ICA > ISt), si este nejustificata atunci cand duce la formarea de stocuri fara miscare sau cu miscare lenta.

Rata stocurilor

Tabelul nr. 2.6.

Nr. crt.


1999 2000 2001

1. Stocuri mii lei 128345 0 2860179 St

2. Active circulante mii lei 3482338 1806540 5972944 Ac


4. Indicele de crestere a St % 100,00 - 2228,51 I=Stn/Stn-1

5. Indicele de crestere a Ac % 100,00 51,88 171,52 I=Acn/Acn-1

6. Indicele de crestere a AT % 100,00 81,11 223,56 I=ATn/ATn-1

7. Rata stocurilor I % 3,69 0,00 47,89 Rst=St/Ac

8. Rata stocurilor II % 2,38 0,00 23,73 Rst=St/AT

9. Valoarea maxima admisibila (in Ac)

% 50,00 50,00 50,00 Max

10. Cifra de afaceri mii lei 9372553 9671975 17124180 CA

11. Indicele de crestere a CA % 100,00 103,19 182,71 ICA=CAn/CAn-1

Figura nr. 2.6. – Evolutia ratei stocurilor

Ponderea stocurilor in total active circulante a crescut de la 3,69% in anul de baza la 47,89% in anul curent (respectiv cu 44,20%), cauzele acestei evolutii fiind: cresterea stocurilor cu 2128,51% comparativ cu cresterea activelor circulante cu doar 71,52%. Daca tinem cont de valoarea maxima admisibila (50%), se poate aprecia ca situatia este pozitiva.

De asemenea, ponderea stocurilor in total activ a crescut de la 2,38% in anul de referinta 1999 la 23,73% in anul curent 2001 (respectiv cu 21,35%). Aceasta evolutie a avut drept cauze: cresterea stocurilor cu 2128,51% si cresterea activului total cu numai 123,56%.

Daca facem corelatia cu cifra de afaceri rezulta o situatie nefavorabila pentru intreprindere, deoarece indicele de crestere a stocurilor devanseaza cu mult indicele de crestere a cifrei de afaceri (ISt > ICA).

2.6. ANALIZA RATEI CREANTELOR

Rata creantelor (Rcr) arata ponderea creantelor pe care le are intreprinderea in total active circulante, respectiv in total activ. In general, o valoare ridicata a acestei rate poate contribui la dinamizarea cifrei de afaceri, dar creeaza dificultati de lichiditate.

Relatiile de calcul sunt:

;

Rata creantelor este influentata de domeniul de activitate (fiind foarte scazuta sau nula in cazul firmelor aflate in contact direct cu o clientela numeroasa ce achita cumparaturile in numerar – comert cu amanuntul, prestari de servicii catre populatie -, si inregistrand valori mai ridicate in cazul relatiilor inter-intreprinderi), de natura relatiilor comerciale, precum si de termenele de plata practicate.

Rata creantelor

Tabelul nr. 2.7.

Nr. crt.


1999 2000 2001

1. Creante mii lei 2644492 565838 2006790 Cr



4. Indicele de crestere a Cr % 100,00 21,40 75,89 ICr=Crn/Cr0

5. Indicele de crestere a Ac % 100,00 51,88 171,52 IAc=Acn/Ac0

6. Indicele de crestere a AT % 100,00 81,11 223,56 IAT=ATn/AT0

7. Rata creantelor I % 75,94 31,32 33,60 Rcr=Cr/Ac

8. Rata creantelor II % 49,06 12,94 16,65 Rcr=Cr/AT


10. Indicele de crestere a CA % 100,00 103,19 182,71 ICA=CAn/CA0

Figura nr. 2.7. – Evolutia ratei creantelor

In anul curent 2001 ponderea creantelor in total active circulante a fost de 33,60%, mai mica cu 42,34% fata de anul de referinta, cauza fiind scaderea creantelor cu 24,11% si cresterea activelor circulante cu 71,52% in perioada curenta fata de perioada de baza (IAc > ICr). Totodata, a scazut si ponderea creantelor in activul total, de la 49,06% in anul de baza la 16,65% in anul

curent; aceasta evolutie s-a datorat reducerii creantelor cu 24,11% si cresterii activului total cu 123,56% (IAT > ICr). Situatia poate fi apreciata ca fiind favorabila, datorita faptului ca cifra de afaceri a crescut cu 82,71%, iar creantele s-au diminuat cu 24,11% in anul curent 2001 fata de anul de baza 1999 (ICA > ICr), aceasta semnificand reducerea duratei medii de incasare a creantelor, cu efecte pozitive pentru firma.

2.7. ANALIZA RATEI DISPONIBILITATILOR

Rata disponibilitatilor banesti si plasamentelor (Rdb) reflecta ponderea disponibilitatilor banesti in patrimoniul intreprinderii, adica gradul de lichiditate imediata a activelor curente.

Relatiile de calcul sunt urmatoarele:

;

La nivelul unei intreprinderi se considera acceptabile urmatoarele nivele (de referinta) ale ratei disponibilitatilor:

ü nivelul minim acceptat este de 3-5% in total active circulante, iar cel maxim de 25% in total active circulante;

ü nivelul minim acceptat este de 1,5-2% in total activ, iar nivelul optim este de 10% din total activ.

Rata disponibilitatilor

Tabelul nr. 2.8.

Nr. crt.


1999 2000 2001

1. Disponibilitati mii lei 709501 1240702 1105975 Db



4. Indicele de crestere a Db % 100,00 174,87 155,88 IDb=Dbn/Db0



7. Rata disponibilitatilor I % 20,37 68,68 18,52 Rdb=Db/Ac

8. Valoare minim admisibila % 5,00 5,00 5,00 Min (in Ac)

9. Valoare maxim admisibila % 25,00 25,00 25,00 Max (in Ac)

10. Rata disponibilitatilor II % 13,16 28,38 9,18 Rdb=Db/AT

11. Valoare minim admisibila % 2,00 2,00 2,00 Min (in AT)

12. Valoare optima % 10,00 10,00 10,00 Opt (in AT)

Figura nr. 2.8. – Evolutia ratei disponibilitatilor

Pe parcursul perioadei analizate, disponibilitatile banesti au avut o evolutie oscilanta. Se poate observa ca in anul 2000 valoarea ratei disponibilitatilor a fost mult peste nivelul maxim admis, respectiv nivelul optim, acest lucru fiind semnul detinerii unor resurse ineficient utilizate. In ceilalti doi ani ai perioadei de analiza (anul de baza si anul curent), valorile indicatorului s-au incadrat intre nivelul minim si nivelul maxim admis, reflectand o utilizare eficienta a resurselor intreprinderii.

Ponderea disponibilitatilor banesti in activele circulante a scazut de la 20,37% in anul de referinta la 18,52% in anul curent, ca urmare a cresterii activelor circulante cu 71,52% fata de cresterea disponibilitatilor cu doar 55,88%.

De asemenea, ponderea disponibilitatilor banesti in activul total a scazut de la 13,16% in 1999 la 9,18% in 2001, cauza acestei evolutii descrescatoare fiind devansarea ritmului de crestere a disponibilitatilor (55,88%) de ritmul de crestere a activului total (123,56%), respectiv IAT > IDb, cu efecte pozitive asupra lichiditatii firmei.

CAPITOLUL 3

ANALIZA GESTIUNII CREANTELOR SI DATORIILOR

S.C. CONS S.R.L. DEVA

Exprimarea modului de gestionare a resurselor se realizeaza prin viteza lor de rotatie, cu ajutorul careia se masoara durata in timp necesara parcurgerii tuturor fazelor ciclului de exploatare si comercializare. Viteza de rotatie a resurselor completeaza informatiile privind lichiditatea intreprinderii si, in acelasi timp, furnizeaza cele mai importante informatii calitative asupra activitatii financiare, reflectand in ultima instanta modul in care managementul se implica in folosirea resurselor disponibile[4].

Activitatea de exploatare presupune parcurgerea unor procese financiare succesive de alocare de fonduri banesti pentru desfasurarea productiei si de achitare a obligatiilor banesti pe de o parte, si de recuperare a lor din incasarea vanzarilor sau completarea cu surse imprumutate, pe de alta parte. Aceste procese de mobilizare si alocare de fonduri, de incasare a creantelor si de plata a datoriilor exprima manifestarea dinamica a echilibrului financiar al intreprinderii. Din acest motiv, cel mai sigur echilibru financiar este cel realizat pe seama incasarilor din vanzarile proprii, adica pe seama cifrei de afaceri.

Drept urmare, fiecare element de activ circulant va fi reinnoit intr-un interval de timp specific prin cifra de afaceri, iar fiecare datorie va fi achitata intr-un anumit timp prin componenta valorica corespunzatoare din cifra de afaceri.

Masurarea vitezei de rotatie se realizeaza cu ajutorul a doi indicatori, si anume:

· numarul de rotatii (nr) – exprima numarul de rotatii pe care il efectueaza elementele de activ sau de pasiv[5] prin cifra de afaceri intr-o perioada de gestiune.



Cifra de afaceri

nr =

Element de activ sau de pasiv

· durata in zile a unei rotatii (dz) – masoara durata in zile necesara elementului de activ sau de pasiv analizat pentru a parcurge intregul ciclu economic si a se reintoarce in firma sub forma baneasca initiala.

Element de activ sau de pasiv

dz = * 360

Cifra de afaceri

Accelerarea sau incetinirea vitezei de rotatie are ca efect direct eliberarea (E) sau imobilizarea (I) absoluta sau relativa de resurse. Eliberarea (relaxarea) sau imobilizarea (presiunea) de resurse se determina cu relatia:

Analiza vitezei de rotatie presupune urmarirea obiectivelor[6] mentionate mai jos:

Ø masurarea vitezei de rotatie si identificarea elementelor de calcul;

Ø interpretarea si semnificatia modificarii vitezei de rotatie;

Ø identificarea factorilor de influenta si interpretarea lor;

Ø efectele cresterii vitezei de rotatie.

Sursele informationale utilizate in vederea efectuarii calculelor sunt bilantul financiar si contul de profit si pierdere.

3.1. ANALIZA GESTIUNII CREANTELOR TOTALE

Rata de gestiune a creantelor exprima durata medie in zile de incasare a contravalorii creantelor pe termen scurt (furnizori-debitori, clienti, alte creante). Valoarea minima care asigura o stare acceptabila a gestiunii creantelor este de 8 rotatii, care corespunde unei durate medii de incasare a creantelor de 45 de zile. Valoarea optima ar fi de maxim 30 de zile[7].

Relatiile de calcul sunt urmatoarele:

;

Viteza de rotatie a creantelor totale

Tabelul nr. 3.1.



Nr. crt.


1999 2000 2001

1. Creante totale mii lei 2644492 565838 2006790 Crt


3. Numar de rotatii rotatii 3,54 17,09 8,53 nr=CA/Crt

4. Durata in zile zile 102 21 42 dz=(Crt/CA)*360

5. Valoare minima rotatii 8,00 8,00 8,00 Min

Figura nr. 3.1. – Evolutia vitezei de rotatie a creantelor totale

Din tabelul nr. 3.1. se deduce ca in anul de baza 1999 numarul de rotatii a fost cu mult sub nivelul minim admis, durata medie de incasare a creantelor pe termen scurt fiind foarte mare (102 zile). Se observa insa o reala imbunatatire la nivelul ultimilor doi ani de analiza.

In ultimul an de analiza creantele totale se roteau prin cifra de afaceri de 8,53 ori, recuperandu-se sub forma baneasca initiala intr-un termen mediu de 42 zile. Numarul de rotatii a crescut cu 4,99 rotatii fata de anul de baza, iar durata medie de incasare a creantelor a scazut cu 60 zile fata de acelasi an. Accelerarea vitezei de rotatie a creantelor totale inseamna un decalaj favorabil in incasarea creantelor curente in perioada curenta fata de perioada de referinta, cu impact favorabil asupra lichiditatilor firmei.

3.2. ANALIZA GESTIUNII CREANTELOR-CLIENTI

Pentru realizarea echilibrului financiar, intreprinderea va trebui sa actioneze atat asupra vitezei de rotatie a stocurilor, cat si asupra creditului comercial. Creditul comercial se regaseste sub doua forme:

§ creditul client

§ creditul furnizor

Rata de gestiune a clientilor[8] reflecta relatiile stabilite de intreprindere cu clientii si, indirect, pozitia detinuta pe piata fata de concurenta. Aceasta rata exprima creditul client acordat de firma, adica durata medie in zile de incasare a contravalorii marfurilor vandute de la beneficiari. Practic indica decalajul mediu in zile intre data facturarii si data incasarii contravalorii marfurilor vandute. Valoarea minima[9] care asigura o stare acceptabila a gestiunii creantelor fata de clienti este de cel putin 12 rotatii, care corespunde unei durate medii de incasare a creantelor de 30 de zile.

Rata de gestiune a clientilor se exprima prin:

ü numarul de rotatii:

ü durata in zile a unei rotatii:

O viteza de rotatie mica inseamna utilizarea de catre clienti pe o perioada mare de timp a resurselor intreprinderii, stare nefavorabila care este amplificata daca tendinta vitezei de rotatie este in scadere. In situatia in care durata in zile a unei rotatii depaseste 30 de zile, inseamna ca intreprinderea se confrunta cu probleme in ceea ce priveste incasarea facturilor. Daca durata de incasare a creantelor nu depaseste 30 de zile, atunci intreprinderea se afla intr-o situatie favorabila in cazul in care viteza de rotatie a creditului client este mai mica decat viteza de rotatie a creditului furnizor.

Marimea ratei de gestiune a clientilor este influentata de:

· pozitia intreprinderii furnizoare;

· relatiile stabilite cu clientii (se va acorda un termen mai lung clientilor traditionali, marilor intreprinderi al caror ciclu de productie este important, intreprinderilor straine care permit intreprinderii sa-si dezvolte exportul, intreprinderilor care prezinta garantii serioase);

· specificul productiei;

· conjunctura economica;

· politica de credit practicata pe piata (daca creste rata dobanzii pe piata, durata creditelor acordate va scadea; iar daca scade rata dobanzii pe piata, efectul va fi cresterea duratei creditului clienti).

Politica de credit a firmei trebuie sa urmareasca cresterea vanzarilor in masura in care aceste vanzari contribuie la cresterea profitului.

Viteza de rotatie a creditului-client

Tabelul nr. 3.2.



Nr. crt.


1999 2000 2001

1. Clienti mii lei 907999 178962 1440484 Cl


3. Numar de rotatii rotatii 10,32 54,04 11,89 nr=CA/Cl

4. Durata unei rotatii zile 35 7 30 dz=(Cl/CA)*360

5. Valoare maxima zile 30 30 30 Max

6. Presiune(+), relaxare(-) mii lei +572767 -752265 -237836 Efect

7. Indicele de crestere a Cl % 100,00 19,71 158,64 ICl=Cln/Cl0


Nota: In 1998, CA = 5527379 mii lei, Cl = 202385 mii lei ⇒ nr = 27,31 rotatii, dz =13 zile.

Figura nr. 3.2. – Evolutia vitezei de rotatie a creditului-client

Pe parcursul celor trei ani de analiza viteza de rotatie a creditului-client are o evolutie oscilanta. In ultimul an de analiza creantele-clienti se roteau prin cifra de afaceri de 11,89 ori, recuperandu-se intr-un termen mediu de 30 de zile. Fata de anul de baza 1999 numarul de rotatii a crescut cu 1,57 rotatii, iar durata medie in zile a unei rotatii a scazut cu 5 zile, ceea ce inseamna reducerea duratei medii de recuperare a creantelor. Accelerarea vitezei de rotatie a creditului-client a generat efecte asupra trezoreriei, respectiv o relaxare financiara (cu 237836 mii lei).

Cuantificarea influentei fiecarui factor la evolutia vitezei de rotatie a creditului-client este determinata prin urmatoarele modele factoriale de analiza.

a) Analiza factoriala a numarului de rotatii a creditului-client

Abaterea absoluta a numarului de rotatii este:

∆nr = nr1 – nr0 = 11,89 – 10,32 = +1,57 rotatii

Factorii de influenta sunt:

ü cifra de afaceri

ü valoarea clientilor (la sfarsitul perioadei de gestiune)

a1) Influenta modificarii cifrei de afaceri:

rotatii

a2) Influenta modificarii valorii clientilor:

rotatii

Relatia de verificare este: ∆nr = ∆nr(CA) ± ∆nr(Cl)

b) Analiza factoriala a duratei in zile a creditului-client

Abaterea absoluta a duratei in zile este:

∆dz = dz1 – dz0 = 30 – 35 = -5 zile


ü cifra de afaceri

ü valoarea clientilor

b1) Influenta modificarii cifrei de afaceri:

zile

b2) Influenta modificarii valorii clientilor:

zile

Relatia de verificare este: ∆dz = ∆dz(CA) ± ∆dz(Cl)

In perioada analizata a avut loc o crestere a numarului de rotatii a creditului-client cu 1,57 rotatii, respectiv o scadere a duratei de incasare a creantelor de 5 zile.

Cresterea numarului de rotatii a clientilor a fost determinata de urmatoarele modificari:

v cresterea cifrei de afaceri de la 9372553 mii lei in anul 1999 la 17124180 mii lei in anul 2001, respectiv cu 82,71%, a determinat sporirea numarului de rotatii cu 8,54 rotatii;

v cresterea creantelor fata de clienti de la 907999 mii lei in 1999 la 1440484 mii lei in 2001, respectiv cu 58,64%, a determinat reducerea numarului de rotatii cu 6,97 rotatii.

Scaderea duratei in zile a numarului de rotatii cu 5 zile a fost determinata de:

§ cresterea cifrei de afaceri a determinat reducerea duratei medii de incasare a creantelor cu 16 zile;

§ cresterea valorii creantelor a determinat sporirea duratei in zile cu 11 zile.

Incasarea creantelor cu 5 zile mai repede este un aspect pozitiv pentru gestiunea intreprinderii, cu atat mai mult cu cat nu este depasit nivelul maxim acceptabil (de 30 de zile).

3.3. ANALIZA GESTIUNII DATORIILOR TOTALE

Rata de gestiune a datoriilor curente exprima durata medie in zile de plata a contravalorii datoriilor pe termen scurt (imprumuturi pe termen scurt, furnizori, clienti-creditori, alte datorii). Ea arata de cate ori, respectiv in cate zile, s-ar putea restitui datoriile pe seama cifrei de afaceri.




Valoarea minima[10] care asigura o stare acceptabila a gestiunii datoriilor curente este de 6 rotatii, care corespunde unei durate medii de plata a datoriilor de 60 de zile. Valoarea optima a perioadei de decontare este de maxim 30 de zile.

Viteza de rotatie a datoriilor totale

Tabelul nr. 3.3.

Nr. crt.


1999 2000 2001

1. Datorii totale mii lei 2907684 2008079 6071743 Dt


3. Numar de rotatii rotatii 3,22 4,82 2,82 nr=CA/Dt

4. Durata unei rotatii zile 112 75 128 dz=(Dt/CA)*360

5. Valoarea minima rotatii 6,00 6,00 6,00 Min


Figura nr. 3.3. – Evolutia vitezei de rotatie a datoriilor totale

In ultimul an de analiza datoriile curente se roteau prin cifra de afaceri de 2,82 ori, recuperandu-se sub forma baneasca initiala intr-un termen mediu de 128 de zile. Numarul de rotatii a scazut de la 3,22 rotatii in anul de baza la 2,82 rotatii in anul curent (respectiv cu 0,4 rotatii), iar durata medie de recuperare a datoriilor a crescut de la 112 zile in 1999 la 128 zile in 2001 (respectiv cu 16 zile). Reducerea vitezei de rotatie a datoriilor inseamna cresterea duratei de creditare comerciala si financiara a societatii, fapt ce a generat efecte negative asupra firmei, in sensul diminuarii eficientei utilizarii resurselor imprumutate si atrase.

Pentru ultimul an al perioadei analizate durata incasarii creantelor curente este mult mai mica decat durata de plata a datoriilor curente, insemnand – din acest punct de vedere – o relaxare financiara asupra trezoreriei nete.

3.4. ANALIZA GESTIUNII CREDITULUI-FURNIZOR

Rata de gestiune a furnizorilor[11] reflecta relatiile stabilite cu furnizorii si increderea pe care o prezinta intreprinderea pentru furnizori. Aceasta deoarece creditul furnizor reprezinta pentru intreprindere o sursa de finantare pe termen scurt, care contribuie la cresterea soliditatii financiare a intreprinderii.

Viteza de rotatie a furnizorilor exprima creditul-furnizor primit de firma, adica durata medie in zile de plata a contravalorii marfurilor achizitionate de la furnizori. Practic indica decalajul mediu in zile intre data facturarii si data platii contravalorii marfurilor cumparate. Valoarea minima[12] care asigura o stare acceptabila a gestiunii datoriilor fata de furnizori este de cel putin 12 rotatii, care corespunde unei durate medii de plata a facturilor de 30 de zile.






In mod practic, desi o viteza mica de rotatie permite agentului economic sa foloseasca resursele furnizorului, aceasta stare poate conduce la inrautatirea relatiilor dintre cei doi parteneri.

Creditele furnizor constituie o parte importanta a indatoririlor pe termen scurt, ele finantand un procentaj mai mare sau mai mic al stocurilor, in functie de sectorul de activitate.

Reducerea vitezei de rotatie a furnizorilor reflecta o stare nefavorabila pentru intreprindere, cu influente asupra capacitatii de plata a acesteia. Presiunea financiara asupra firmei scade insa daca viteza de rotatie a creditului furnizor este mai mica decat viteza de rotatie a creditului client.

Viteza de rotatie a creditului-furnizor

Tabelul nr. 3.4.

Nr. crt.


1999 2000 2001

1. Furnizori mii lei 384851 1018357 3302908 Fz


3. Numar de rotatii rotatii 24,35 9,50 5,18 nr=CA/Fz

4. Durata unei rotatii zile 15 38 69 dz=(Fz/CA)*360

5. Valoare maxima zile 30 30 30 Max

6. Presiune(+), relaxare(-) mii lei -104139 +617932 +2568627 Efect

7. Indicele de crestere a Fz % 100,00 264,61 858,23 IFz=Fzn/Fz0


Nota: In 1998, CA = 5527379 mii lei, Fz = 290668 mii lei Þ nr = 19,02 rotatii, dz =19 zile.

Figura nr. 3.4. – Evolutia vitezei de rotatie a creditului-furnizor

In anul 2001 datoriile fata de furnizori se roteau prin cifra de afaceri de 5,18 ori, achitandu-se intr-un termen mediu de 69 de zile. Numarul de rotatii a scazut de la 24,35 rotatii in anul de referinta la 5,18 rotatii in anul curent, iar durata medie in zile a unei rotatii a crescut de la 15 zile in 1999 la 69 de zile in 2001, ceea ce inseamna cresterea duratei medii de achitare a datoriilor comerciale. Reducerea vitezei de rotatie a creditului-furnizor a generat efecte negative asupra trezoreriei, respectiv o presiune financiara de 2568627 mii lei.

Din tabelul nr. 3.4. se poate observa ca tendinta duratei medii in zile de achitare a creditului comercial este de crestere (situandu-se in ultimul an mult peste durata normala de decontare de 30 de zile), aceasta situatie fiind un semnal ca firma se confrunta cu greutati de plata (lipsa de lichiditati), putand genera inrautatirea relatiilor cu furnizorii.

De retinut este faptul ca, in situatia in care cumparatorul se gaseste in pozitie dominanta fata de furnizor, el poate negocia credite furnizor avantajoase.

Situatia comparativa a creantelor clienti si a datoriilor comerciale prezentata in tabelul nr. 3.5. arata ca durata creditului-furnizor este mai mare decat durata creditului-client, reflectand din acest punct de vedere un excedent de resurse financiare pentru intreprindere[13].

Situatia comparativa a creditului-client si a creditului-furnizor

Tabelul nr. 3.5.

Tipul de credit

Indicator

CREDITUL-CLIENT CREDITUL-FURNIZOR

nr 11,89 rotatii 5,18 rotatii

dz 30 zile 69 zile


Pentru a putea masura influenta factorilor asupra modificarii vitezei de rotatie a furnizorilor, se folosesc urmatoarele douamodele de analiza factoriala.

a) Analiza factoriala a numarului de rotatii a creditului-furnizor

Abaterea absoluta a numarului de rotatii este:

Δnr = nr1 – nr0 = 5,18 – 24,35 = -19,17 rotatii


ü cifra de afaceri

ü valoarea furnizorilor (la sfarsitul perioadei de gestiune)

a1) Influenta modificarii cifrei de afaceri:

rotatii

a2) Influenta modificarii valorii furnizorilor:

rotatii

Relatia de verificare este: Δnr = Δnr (CA) ± Δnr(Fz)

b) Analiza factoriala a duratei in zile a unei rotatii

Abaterea absoluta a duratei in zile este:

Δdz = dz1 – dz0 = 69 – 15 = +54 zile


ü cifra de afaceri

ü valoarea furnizorilor

b1) Influenta modificarii cifrei de afaceri:

zile

b2) Influenta modificarii valorii furnizorilor:

zile

Relatia de verificare este: Δdz = Δdz (CA) ± Δdz(Fz)

In perioada analizata a avut loc o reducere a numarului de rotatii a creditului-furnizor cu 19,17 rotatii, respectiv o crestere a duratei de plata a obligatiilor comerciale cu 54 de zile.

Reducerea numarului de rotatii a furnizorilor a avut urmatoarele cauze:

Ø cresterea cifrei de afaceri de la 9372553 mii lei in anul de referinta 1999 la 17124180 mii lei in anul curent 2001, respectiv cu 82,71%, a determinat sporirea numarului de rotatii cu 20,14 rotatii;

Ø cresterea obligatiilor fata de furnizori de la 384851 mii lei in 1999 la 3302908 mii lei in 2001, respectiv cu 758,23%, a determinat reducerea numarului de rotatii cu 39,31 rotatii.

Cresterea duratei in zile a unei rotatii a fost determinata de:

q cresterea cifrei de afaceri a generat reducerea duratei medii de achitare a datoriilor comerciale cu 7 zile;

q cresterea valorii furnizorilor a determinat sporirea duratei medii de plata cu 61 de zile.

Durata de plata a furnizorilor in perioada curenta (69 de zile) se mentine la un nivel mult peste durata normala de decontare (30 de zile). Aceasta situatie poate fi provocata de lipsa de disponibilitati pentru plata obligatiilor curente, ceea ce poate genera intreruperea livrarilor de catre furnizori si blocarea procesului de productie (cu exceptia situatiei in care aceasta intarziere este rezultatul unor intelegeri prealabile ale intreprinderii cu furnizorii).

CAPITOLUL 4

ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR AL


Realizarea consecventa a obiectivului major al intreprinderii, respectiv maximizarea valorii sale patrimoniale, poate avea loc numai in conditiile unei activitati profitabile si de mentinere a echilibrului financiar. Problema echilibrului financiar, perceputa ca o conditie necesara bunei derulari a procesului productiv, este considerata o problema cheie a managementului. Rezolvarea ei consta in modul in care se realizeaza corelatia dintre exigibilitatea resurselor de capital si lichiditatea activelor. Echilibrul financiar al intreprinderii[14] rezulta tocmai din confruntarea permanenta a duratei plasamentelor de capital in active cu exigibilitatea datoriilor.

Aprecierea echilibrului financiar se poate realiza cu ajutorul urmatorilor indicatori:

· fondul de rulment – reflecta echilibrul pe termen lung, cand se compara capitalul permanent cu activele imobilizate;

· nevoia de fond de rulment – reflecta echilibrul curent, cand se compara activele circulante cu obligatiile pe termen scurt;

· trezoreria – reflecta echilibrul pe termen scurt, cand se compara fondul de rulment cu nevoia de fond de rulment.


Mentinerea echilibrului financiar este un obiectiv permanent al politicii financiare si poate fi considerat atins cand exercitiul financiar se incheie cu trezorerie pozitiva.

4.1. FONDUL DE RULMENT

Fondul de rulment este partea din capitalul permanent care depaseste valoarea imobilizarilor nete si este destinata finantarii activelor circulante. Fondul de rulment mai poate fi definit si ca excedentul de active circulante peste valoarea datoriilor pe termen scurt. Altfel spus, el reprezinta excedentul de resurse financiare care se degaja in urma acoperirii activelor permanente din resursele permanente si care poate fi folosit pentru finantarea nevoilor curente. Practic fondul de rulment este partea din capitalul permanent care depaseste valoarea imobilizarilor nete si este destinata finantarii activelor circulante.

Din punctul de vedere al gestiunii financiare reprezinta:

q marja de securitate privind finantarea activelor circulante;

q cota de autonomie financiara.

Fondul de rulment este compus din:

Ø fondul de rulment propriu, care reprezinta partea din capitalurile proprii care depasesc valoarea imobilizarilor nete si care sunt destinate finantarii activelor circulante);

Ø fondul de rulment strain, care pune in evidenta participarea imprumuturilor pe termen mediu si lung la finantarea activelor circulante.

Exista doua modalitati de calcul pentru fondul de rulment (tinand cont de figura nr. 4.1), si anume:

Active imobilizate nete (Ain)

Active circulante (Ac)

Capital permanent (CP)

FR

Datorii pe termen scurt (DTS)

Figura nr. 4.1. – Bilantul financiar

a) pornind de la partea de sus a bilantului, ca diferenta intre capitalul permanent si activele imobilizate nete:

FR = CP – Ain

b) pornind de la partea de jos a bilantului, ca diferenta intre activele circulante si datoriile totale pe termen scurt (obligatii de exploatare + datorii financiare pe termen scurt):

FR = Ac – DTS

Fondul de rulment

Tabelul nr. 4.1.

Nr. crt.


1999 2000 2001

1. Capital permanent mii lei 2482749 2364103 5979067 CP

2. Active imobilizate nete mii lei 1908095 2565642 6077866 Ain


4. Fond de rulment mii lei 574654 -201539 -98799 FR=CP-Ain

5. FR propriu mii lei 574654 -201539 -98799 FRp=Cpr-Ain

6. FR strain mii lei 0 0 0 FRs=FR-FRp


8. Indicele de crestere a Ain % 100,00 134,46 318,53 IAin=Ainn/Ain0

9. Indicele de crestere a FR % 100,00 - - IFR=FRn/FR0

10. Ponderea FR in CP % 23,15 - - Pfr=FR/CP

11. Finantarea Ac din FR % 16,50 - - Rfac=FR/Ac

12. Valoarea optima mii lei 3124184 3223992 5708060 Opt=1/3*CA

Nota: In 1999, Ac = 3482338 mii lei (in bilantul financiar).

Figura nr. 4.2. – Evolutia fondului de rulment

In anul de baza 1999, fondul de rulment este pozitiv, cifrandu-se la o valoare absoluta de 574654 mii lei. Aceasta situatie este favorabila deoarece capitalurile permanente finanteaza partial activele circulante, dupa finantarea integrala a imobilizarilor nete, astfel:

v pentru finantarea activelor imobilizate 1908095 mii lei (76,85%);

v pentru finantarea activelor circulante 574654 mii lei.

In primul an, ca urmare a fondului de rulment pozitiv, se inregistreaza un excedent de lichiditati potentiale (active circulante) asupra exigibilitatilor potentiale pe termen scurt (datorii pe termen scurt). Totodata, sub aspectul solvabilitatii sale, intreprinderea dispune de o marja de securitate care o poate proteja – partial sau integral – de efectele perturbarii ciclului de incasari si plati.

In ultimii doi ani ai perioadei analizate se inregistreaza valori negative, care reflecta utilizarea unei parti din datoriile pe termen scurt pentru acoperirea activelor imobilizate nete (contrar principiilor de finantare[15]). Aceasta situatie in care activele circulante transformabile in lichiditati sunt insuficiente pentru acoperirea datoriilor pe termen scurt este o situatie de dezechilibru care reflecta o stare nefavorabila sub aspectul solvabilitatii. In acest caz se impun interventii corectoare, respectiv accelerarea incasarilor, incetinirea platilor, apelarea la imprumuturi pe termen scurt, cresterea capitalurilor proprii, reducerea activelor imobilizate.

Comparand valorile obtinute cu o valoare considerata optima[16] (1/3 din cifra de afaceri) se constata ca nivelul inregistrat de intreprindere in cei trei ani ai perioadei de analiza este mult sub nivelul optim, situatia fiind negativa din acest punct de vedere.

4.2. NECESARUL DE FOND DE RULMENT

Necesarul de fond de rulment reprezinta partea din activele circulante ce trebuie finantate din resurse stabile. Reprezinta excedentul de nevoi ciclice de finantare ramase dupa acoperirea activelor curente pe seama resurselor curente si care vor trebui sa fie acoperite din resurse permanente. Practic reprezinta partea din activele ciclice ce trebuie finantate din resurse stabile.

Mult mai precis, necesarul de fond de rulment este definit ca diferenta dintre necesitatile de finantare a ciclului de exploatare si datoriile de exploatare.

Relatia de calcul a necesarului de fond de rulment este:

NFR = Active ciclice – Pasive ciclice

NFR = (Active circulante – Disponibilitati si plasamente) – [Obligatii pe termen scurt – (Credite curente + Soldul creditor la banci)]

NFR = Stocuri + Creante – Datorii pe termen scurt

Necesarul de fond de rulment

Tabelul nr. 4.2.

Nr. crt.


1999 2000 2001

1. Stocuri mii lei 128345 0 2860179 St




3. Datorii pe termen scurt

mii lei 2907684 2008079 6071743 DTS

4. Necesarul de fond de rulment

mii lei -134847 -1442241 -1204774 NFR=(St+Cr)-DTS

5. Indicele de crestere a NFR

% - - - INFR=NFRn/NFR0

6. Valoarea optima mii lei 1405883 1450796 2568627 Opt=15%*CA

Figura nr. 4.3. – Evolutia necesarului de fond de rulment

Pe parcursul intregii perioade de analiza nevoia de fond de rulment a inregistrat valori negative, reflectand un surplus de surse temporare in raport cu nevoile temporare; acest lucru s-a datorat cresterii intr-un ritm mai rapid a pasivelor ciclice fata de activele ciclice. Situatia este negativa, fiind reflectata de cresterea insuficienta a vitezei de rotatie a creantelor, comparativ cu valoarea minima admisibila.

De asemenea, daca se compara valorile obtinute cu valoarea optima[17] (10-15% din cifra de afaceri) se observa ca acestea sunt mult mai mici decat nivelul optim, situatia fiind nefavorabila si din acest punct de vedere.

4.3. TREZORERIA NETA

Pentru orice societate comerciala insuficienta lichiditatilor reprezinta o preocupare permanenta de care depinde mentinerea sa in afaceri. De aceea, managementul performant al trezoreriei poate accelera fluxurile banesti din circuitul unei afaceri si poate asigura, pe aceasta baza, o reala profitabilitate a firmei.

Fiind legata de activitatea de exploatare (aprovizionare – productie – desfacere – realizare), trezoreria reprezinta segmentul cel mai dinamic al gestiunii financiare pe termen scurt a firmei. De nivelul la care se organizeaza si se desfasoara managementul trezoreriei depinde echilibrul financiar


pe termen scurt si deci eficienta intregii activitati a agentului economic[18]. Trezoreria ocazioneaza intersectia tuturor operatiunilor financiare care rezulta din desfasurarea intregii activitati economico-financiare a firmei. Aici se regasesc toate incasarile si platile unei anumite perioade de gestiune, indiferent ca acestea se refera la investitiile pe termen lung sau la activitatea curenta de productie.

Trezoreria neta pune in evidenta modul de realizare a ciclurilor financiare ale firmei, semnificand surplusul de lichiditati ce se degaja la sfarsitul perioadei de gestiune, adica reala capacitate a firmei de a investi. Trezoreria neta reprezinta disponibilitatile banesti ramase la dispozitia firmei rezultate din activitatea desfasurata pe parcursul unui exercitiu financiar. Altfel spus, este diferenta dintre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment, respectiv excedentul de lichiditati ramase dupa acoperirea excedentului de nevoi ciclice (ramase neacoperite) de catre excedentul de resurse permanente.

Trezoreria neta se poate determina in doua modalitati, si anume:

a) ca diferenta intre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment:

TN = FR – NFR

b) ca diferenta intre disponibilitati banesti (si plasamente) si imprumuturile pe termen scurt (credite curente + soldul creditor al conturilor curente la banci):

TN = Db – ITS

Trezoreria neta

Tabelul nr. 4.3.

Nr. crt.


1999 2000 2001

1. Fond de rulment mii lei 574654 -201539 -98799 FR

2. Necesar de fond de rulment

mii lei -134847 -1442241 -1204774 NFR

3. Trezoreria neta mii lei +439807 +1240702 +1105975 TN = FR - NFR


Figura nr. 4.4. – Evolutia trezoreriei nete

Pe parcursul intregii perioade analizate se inregistreaza o trezorerie pozitiva si cu tendinta oscilanta (in crestere de la anul de baza la anul curent), reflectand un surplus de fond de rulment fata de nevoia de fond de rulment. Trezoreria pozitiva semnifica faptul ca excedentul de finantare se regaseste sub forma disponibilitatilor banesti proprii (din conturi bancare si din casa). Din acest punct de vedere intreprinderea se gaseste intr-o situatie favorabila, caracterizata prin autonomie financiara si echilibru financiar pe termen scurt.

4.4. RATELE DE FINANTARE

Ratele de finantare pun in evidenta modalitatile de finantare a investitiilor intreprinderii, care pot fi strategice, de exploatare si de echilibru.

a) Rata de finantare a activelor imobilizate din surse permanente (Rfai) exprima masura in care activele imobilizate, la valoarea lor neta, sunt finantate din capitaluri permanente.

b) Rata de finantare a activelor imobilizate din capitalul propriu (Rfaip) exprima gradul in care capitalul propriu participa la finantarea activelor imobilizate.

c) Rata de finantare a nevoii de fond de rulment (RfNFR) masoara proportia in care necesarul de fond de rulment este acoperit pe seama surselor permanente (respectiv din fondul de rulment).

Ratele de finantare

Tabelul nr. 4.4.

Nr. crt.


1999 2000 2001

1. Capital permanent mii lei 2482749 2364103 5979067 CP

2. Active imobilizate mii lei 1908095 2565642 6077866 Ain

3. Rata de finantare a Ai din surse permanente

% 130,12 92,14 98,37 Rfai=CP/Ai


5. Active imobilizate mii lei 1908095 2565642 6077866 Ai

6. Rata de finantare a Ai din capitalul propriu

% 130,12 92,14 98,37 Rfaip=Cpr/Ai

7. Fond de rulment mii lei 574654 -201539 -98799 FR


mii lei -134847 -1442241 -1204774 NFR

9. Rata de finantare a NFR % -426,15 13,97 8,20 RfNFR=FR/NFR

10. Indice de crestere a CP % 100,00 95,22 240,82 ICP=CPn/CP0

11. Indice de crestere a Ai % 100,00 134,46 318,53 IAi=Ain/Ai0

12. Indice de crestere a Cpr % 100,00 95,22 240,82 ICpr=Cprn/Cpr0

13. Indice de crestere a Rfai % 100,00 70,81 75,60 IRfai=Rfain/Rfai0

14. Indice de crestere a Rfaip % 100,00 70,81 75,60 IRfaip=Rfaipn/Rfaip0

15. Indice de crestere a RfNFR % - - - IRfNFR=RfNFRn/RfNFR0

Figura nr. 4.5. – Evolutia ratelor de finantare

O prima observatie care se impune este coincidenta ratei de finantare a activelor imobilizate din surse permanente cu rata de finantare a activelor imobilizate din capitalul propriu, ca urmare a faptului ca sursele permanente sunt egale cu sursele proprii ale firmei.

In anul de baza 1999 exista urmatoarea situatie:

· Rfai = 130,12% > 100%, ceea ce inseamna ca activele stabile sunt finantate integral din surse stabile, existand un surplus de surse permanente care constituie fondul de rulment global.

· Rfaip = 130,12% > 100%, semnificand faptul ca activele imobilizate sunt finantate integral din capitalul propriu (realizandu-se cel mai mic cost al capitalului) si exista fond de rulment propriu.

· RfNFR = -426,15% < 100%, reflectand faptul ca necesarul de fond de rulment este finantat partial pe seama fondului de rulment si partial pe seama datoriilor pe termen scurt.

In anii 2000 si 2001 situatia ratelor de finantare este urmatoarea:

v Rfai < 100%, ceea ce inseamna ca activele stabile sunt finantate partial din surse ciclice, fondul de rulment fiind negativ.

v Rfaip < 100%, semnificand faptul ca activele imobilizate sunt finantate numai partial pe seama capitalului propriu, diferenta fiind finantata pe seama surselor ciclice, fondul de rulment fiind negativ.

v RfNFR > 100%, reflectand faptul ca necesarul de fond de rulment este asigurat prin capitalul permanent, creandu-se trezorerie neta pozitiva.

CAPITOLUL 5

ANALIZA BONITATII FINANCIARE A


Analiza bonitatii financiare urmareste reflectarea capacitatii de plata a datoriilor firmei la diferite termene. Bonitatea se analizeaza din trei puncte de vedere:

Ø din punctul de vedere al lichiditatii, care reflecta capacitatea de plata a datoriilor pe termen scurt;

Ø din punctul de vedere al solvabilitatii, care reflecta capacitatea de plata a datoriilor totale pe termen mediu si lung;

Ø din punctul de vedere al ratelor de bonitate.

Instrumentul informational utilizat in analiza bonitatii financiare este bilantul financiar.

5.1. ANALIZA LICHIDITATII

Capacitatea unei societati de a-si plati datoriile rezida in lichiditatea activelor sale. Decalajul intre termenele de lichiditate ale activelor si cele de exigibilitate ale datoriilor este principala cauza a insolvabilitatii.

Lichiditatea, in sens general, este definita ca fiind caracteristica elementelor patrimoniale de a fi transformate in bani la un moment dat.

In termeni de echilibru financiar, prin lichiditate se intelege capacitatea intreprinderii de a-si acoperi obligatiile pe termen scurt cu ajutorul activelor circulante.

Pentru a caracteriza lichiditatea intreprinderii se folosesc urmatoarele rate:

rata lichiditatii curente;

rata lichiditatii rapide;

rata lichiditatii imediate.

5.1.1. ANALIZA LICHIDITATII CURENTE

Rata lichiditatii curente (Lc) reflecta capacitatea intreprinderii de a-si acoperi obligatiile pe termen scurt prin transformarea tuturor elementelor patrimoniale de natura activelor circulante in lichiditati. Aceasta rata se exprima ca raport intre activele circulante (stocuri, creante, disponibilitati) si pasivele circulante (obligatiile pe termen scurt).

Pornind de la principiul echilibrului financiar potrivit caruia activele circulante (nevoile temporare) trebuie sa aiba permanent o valoare mai mare decat obligatiile pe termen scurt (resurse temporare), rata lichiditatii curente trebuie sa fie o marime supraunitara[19].

Marimea optima a lichiditatii curente este cuprinsa intre 1,2 si 2, limita sa minima (respectiv nivelul sau asigurator) fiind 1.

Studii empirice realizate asupra unui numar mare de firme au aratat ca, firmele care au avut un nivel al ratei de lichiditate curenta mai mic de 2-3 pe durata mai multor exercitii financiare, au devenit insolvabile.

Lichiditatea curenta

Tabelul nr. 5.1.

Nr. crt.


1999 2000 2001

1. Active circulante mii lei 3482338 1806540 5972944 Ac=St+Cr+Db

2. Datorii pe termen scurt mii lei 2907684 2008079 6071743 DTS=Datorii din


expl. pe TS+ITS

3. Lichiditatea curenta - 1,20 0,90 0,98 Lc=Ac/DTS


- 1,00 1,00 1,00 Min

5. Valoarea maxim acceptabila

- 2,00 2,00 2,00 Max


7. Indicele de crestere a DTS

% 100,00 69,06 208,82 IDTS=DTSn/DTS0

8. Indicele de crestere a Lc - 1,00 0,75 0,82 ILc=Lcn/Lc0

Figura nr. 5.1. – Evolutia lichiditatii curente

De-a lungul celor trei ani de analiza, lichiditatea curenta a manifestat o tendinta oscilanta. In anul de baza 1999 indicatorul a inregistrat un nivel asigurator (de 1,20), dar in ceilalti doi ani valorile obtinute au fost sub valoarea minima; situatia intreprinderii in ultimii doi ani este riscanta, ea inregistrand plati restante ci influenta asupra fluxurilor banesti si financiare ale firmei.

Lichiditatea curenta a scazut de la 1,20 in perioada de baza la 0,98 in perioada curenta, respectiv cu 0,22 in marimi absolute si cu 18% in marimi relative. Evolutia indicatorului a avut drept cauze:

· cresterea datoriilor pe termen scurt cu 108,82% in 2001 fata de 1999;

· cresterea activelor circulante cu doar 71,52% in 2001 fata de 1999.

Valoarea inregistrata in ultimul an se traduce prin incapacitatea firmei de a-si onora obligatiile pe termen scurt din activele curente.

5.1.2. ANALIZA LICHIDITATII RAPIDE

Rata lichiditatii rapide (Lr) reflecta capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen scurt din acele active circulante care pot fi transformate rapid in lichiditati (creante si disponibilitati). In acest fel, din calculul ratei se elimina elementele de active circulante care au un grad de lichiditate redus sau care presupun efectuarea anumitor cheltuieli pentru transformarea lor in lichiditati, respectiv stocurile (acestea constituind elementul cel mai incert sub aspectul valorii si gradului de lichiditate).

Aceasta rata se determina ca raport intre activele circulante lichide si pasivele circulante.

Marimea optima a lichiditatii rapide este cuprinsa intre 0,60 si 1,00, fiind influentata de corelatia dintre viteza de rotatie a creantelor si viteza de rotatie a furnizorilor.

Lichiditatea rapida

Tabelul nr. 5.2.

Nr. crt.


1999 2000 2001



3. Active circulante fara stocuri

mii lei 3353993 1806540 3112765 A1c = Cr + Db


5. Lichiditatea rapida - 1,15 0,90 0,51 Lr=A1c/DTS


- 0,60 0,60 0,60 Min


- 1,00 1,00 1,00 Max

8. Indicele de crestere a A1c % 100,00 53,86 92,81 IAc=A1cn/A1c0


% 100,00 69,06 208,82 IDTS=DTSn/DTS0

10. Indicele de crestere a Lr - 1,00 0,78 0,44 ILr=Lrn/Lr0

Figura nr. 5.2. – Evolutia lichiditatii rapide

Tendinta manifestata de indicatorul calculat in perioada analizata este de scadere. In anii 1999 si 2001 valorile inregistrate de lichiditatea rapida se afla peste nivelul maxim acceptabil, acest lucru semnificand incapacitatea firmei de a-si onora datoriile pe termen scurt din activele circulante lichide.

Lichiditatea rapida a scazut de la 1,15 in anul de baza la 0,51 in anul curent, respectiv cu 0,64 in marimi absolute si cu 56% in marimi relative. Cauzele au fost urmatoarele:

· reducerea activelor circulante de natura creantelor si disponibilitatilor cu 7,19% in perioada curenta fata de perioada de baza;

· cresterea datoriilor pe termen scurt cu 108,82% in anul 2001 fata de 1999.

Nota:Lichiditatea curenta si lichiditatea rapida sunt numai indicatori primari ai lichiditatii, deoarece nu iau in considerare caracterul rotativ al activelor si pasivelor curente (rotatia creantelor, stocurilor si a furnizorilor – denumiti si indicatori secundari de lichiditate).

Analiza indicatorilor secundari ai lichiditatii permite aprecierea capacitatii firmei de a controla activitatea sa comerciala:

Ø abilitatea de a controla si corela marimea stocurilor cu nivelul vanzarilor;

Ø abilitatea de a corela politica de credit comercial practicata in relatia cu clientii cu decalajele de plata a facturilor acceptate de furnizorii firmei.

5.1.3. ANALIZA LICHIDITATII IMEDIATE

Rata lichiditatii imediate (Li) reflecta capacitatea intreprinderii de a-si plati obligatiile pe termen scurt din disponibilitati, calculandu-se ca raport intre disponibilitati si obligatii pe termen scurt.

Se apreciaza ca pentru functionarea normala a intreprinderii lichiditatea imediata trebuie sa fie cuprinsa intre 0,20 si 0,30.

Lichiditatea imediata

Tabelul nr. 5.3.

Nr. crt.


1999 2000 2001



3. Lichiditatea imediata - 0,24 0,62 0,18 Li = Db / DTS


- 0,20 0,20 0,20 Min


- 0,30 0,30 0,30 Max

6. Indicele de crestere a Db % 100,00 174,87 155,88 IDb=Dbn/Db0


% 100,00 69,06 208,82 IDTS=DTSn/DTS0

8. Indicele de crestere a Li - 1,00 2,58 0,75 ILi=Lin/Li0

Figura nr. 5.3. – Evolutia lichiditatii imediate

Lichiditatea efectiva a inregistrat o tendinta oscilanta de-a lungul celor trei ani ai perioadei analizate. In ultimii doi ani valorile obtinute s-au situat in afara valorilor de referinta (considerate

normale), firma fiind din acest punct de vedere intr-o pozitie nefavorabila (existand pericolul incapacitatii de plata).

Lichiditatea imediata a scazut de la 0,24 in anul de baza la 0,18 in anul curent, ceea ce inseamna o reducere cu 0,60 in marimi absolute si cu 25% in marimi relative. Cauza a fost devansarea ritmului de crestere a disponibilitatilor banesti (55,88%) de ritmul de crestere a datoriilor pe termen scurt (108,82%) cu 52,94% (108,82% - 55,88% = 52,94%).

5.2. ANALIZA SOLVABILITATII

Solvabilitatea reflecta capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen mediu si lung, de a asigura sursele banesti capabile sa sustina continuitatea exploatarii pe termen lung.

In functie de nivelul la care se considera obligatiile pe termen mediu si lung, se pot constitui patru rate de solvabilitate:

a) solvabilitatea patrimoniala (SP) exprima gradul in care capitalul social asigura acoperirea obligatiilor de plata pe termen lung (creditele pe termen lung + aportul actionarilor), determinandu-se cu relatia:

unde: CS – capital social

ITML – imprumuturi pe termen mediu si lung

Nivelul asiguratoriu pentru aceasta rata este cuprins intre 40 – 60%, limita minima fiind considerata 30%.

NOTA: In acest studiu de caz, ca urmare a politicii firmei de neapelare la credite pe termen mediu si lung, solvabilitatea patrimoniala este de 100% in toti cei trei ani ai perioadei analizate.

b) gradul de acoperire a serviciului datoriei (gSD) arata masura in care intreprinderea acopera rata creditelor pe termen lung – respectiv dobanda aferenta – din profit si amortizare, considerandu-se ca menirea creditului este de crestere a eficientei, iar intreprinderea trebuie sa dovedeasca posibilitatea rambursarii lui din veniturile viitoare.


unde: PN – profitul net

A – amortizarea

D – dividendele

RC – rata de rambursare a creditului pe termen mediu si lung

DC – dobanda scadenta aferenta creditului

NOTA: Deoarece pe parcursul perioadei de analiza S.C. CONS S.R.L. Deva nu a contractat imprumuturi pe termen mediu si lung, calculul gradului de acoperire a serviciului datoriei nu prezinta relevanta.

c) solvabilitatea generala (Sg) exprima gradul de acoperire a datoriilor totale catre terti (indiferent de termen), in cazul falimentului, din activele totale. Se determina cu relatia:

unde: AT – active totale

DTS – datorii pe termen scurt

ITML – imprumuturi pe termen mediu si lung

Dob – dobanzi totale aferente creditelor

Dt – datorii totale

Marimea asiguratorie a ratei este cuprinsa intre 3 si 4, deoarece in caz de lichidare a intreprinderii valoarea de lichidare este inferioara valorii contabile. Marimea minima admisibila este de 1,66.

In stransa corelatie cu acest indicator se afla raportul de solvabilitate (Rs), care exprima ponderea activului net contabil in activul total, determinandu-se cu ajutorul relatiei:

unde: Anc - activul net contabil (este activul negrefat de datorii)

AT – activul total

Nivelul minim acceptabil al acestui indicator este de 35%.

Solvabilitatea generala

Tabelul nr. 5.4.

Nr. crt.


1999 2000 2001



3. Activ net contabil mii lei 2482749 2364103 5979067 Anc=AT-Dt

4. Solvabilitatea generala - 1,85 2,18 1,98 Sg=AT/Dt

5. Valoarea minim admisibila

- 1,66 1,66 1,66 Min



8. Indicele de crestere a Sg - 1,00 1,18 1,07 ISg=Sgn/Sg0

9. Raportul de solvabilitate % 46,06 54,07 49,62 Rs=Anc/AT


% 35,00 35,00 35,00 Min

Figura nr. 5.4. – Evolutia solvabilitatii generale

De-a lungul perioadei analizate solvabilitatea generala a inregistrat o tendinta oscilanta. Intreprinderea se afla intr-o situatie pozitiva, ca urmare a faptului ca indicele de solvabilitate generala s-a situat peste nivelul minim admisibil de 1,66, firma nefiind deci in pericolul incapacitatii de plata.

Solvabilitatea generala a crescut de la 1,85 in anul de baza 1999 la 1,98 in anul curent 2001, respectiv cu 7%. Cauza a fost devansarea ritmului de crestere a datoriilor totale de ritmul de crestere a activului total (IAT > IDt), astfel:

v activul total a crescut cu 123,56% in anul curent fata de anul de baza;

v datoriile totale au crescut cu doar 108,82% in anul curent fata de anul de baza.

Situatia pozitiva a firmei, din punctul de vedere al solvabilitatii, este reflectata si de raportul de solvabilitate, care pe parcursul celor trei ani de analiza a inregistrat valori peste nivelul minim acceptabil si care a crescut de la 46,06% in 1999 la 49,62% in 2001, respectiv cu 3,56% in marimi absolute si cu 7,73% in marimi relative (IRs = Rsn/Rs0 * 100 = 107,73%). Astfel, in anul curent 2001 activul net contabil (negrefat de datorii) reprezenta 49,62% din activul total, avand efecte pozitive asupra solvabilitatii generale a intreprinderii.

d) capacitatea de rambursare a datoriilor la termen (Crd) arata masura in care sursele potentiale de autofinantare degajate din activitatea firmei poate acoperi datoriile totale. Acest indicator priveste solvabilitatea din perspectiva dinamica si se determina cu relatia:

unde: Caf – capacitatea de autofinantare

Dt – datorii totale

Nivelul minim acceptabil este de 50% (corespunzand achitarii datoriilor intr-un termen de 2 ani), sub acest nivel firma aflandu-se in pericolul incapacitatii de plata, iar nivelul optim este considerat de 100%.

Capacitatea de autofinantare (Caf) este un surplus monetar global rezultat din confruntarea veniturilor care genereaza incasari cu cheltuielile care genereaza plati din intreaga activitate a firmei, in decursul unui exercitiu financiar. Reprezinta lichiditatile potentiale generate de intreaga activitate pe perioada exercitiului, care raman la dispozitia firmei si care pot fi folosite pentru autofinantare. Altfel spus, capacitatea de autofinantare este o sursa stabila generata de activitatea fiecarui agent economic, putand fi utilizata la finantarea investitiilor, rambursarea imprumuturilor sau remunerarea actionarilor societatii prin plata dividendelor repartizate acestora. Se calculeaza cu ajutorul relatiei:

Caf = Profit net + Cheltuieli calculate – Venituri calculate =

= Profit net + Amortizari si provizioane constituite – Provizioane reluate la venituri – Subventii de exploatare + Valoarea neta contabila a activelor cedate – Venituri din cedarea activelor

Capacitatea de autofinantare

Tabelul nr. 5.5.

Nr. crt.


1999 2000 2001

1. Profit net mii lei 2865367 1281115 1926165 PN

2. Cheltuieli cu amortizari si provizioane

mii lei 416445 317793 574910 Chap

3. Venituri din provizioane mii lei 93443 202629 0 Vp

4. Subventii de exploatare mii lei 0 0 0 Se

5. Cheltuieli cu cedarea activelor

mii lei 0 0 0 Chca

6. Venituri din cedarea activelor

mii lei 0 0 0 Vca

7. Capacitatea de autofinantare

mii lei 3188369 1396279 2501075 Caf= PN+Chap-Vp-Se+Chca-Vca

Capacitatea de autofinantare a firmei a scazut de la 3188369 mii lei in perioada de referinta 1999 la 2501075 mii lei in perioada curenta (respectiv cu 21,56%), cauza principala fiind diminuarea profitului net cu 32,78% (IPN = PNn/PN0 * 100 = 1926165 / 2865367 * 100 = 67,22%).

Capacitatea de rambursare a datoriilor

Tabelul nr. 5.6.

Nr. crt.


1999 2000 2001

1. Capacitatea de autofinantare

mii lei 3188369 1396279 2501075 Caf


3. Capacitatea de rambursare a datoriilor

% 109,65 69,53 41,19 Crd = Caf/Dt

4. Valoarea minima acceptabila

% 50,00 50,00 50,00 Min

5. Indicele de crestere a Caf % 100,00 43,79 78,44 ICaf=Cafn/Caf0


7. Indicele de crestere a Crd - 100,00 63,41 37,56 ICrd=Crdn/Crd0

Capacitatea de rambursare a datoriilor a inregistrat o tendinta descrescatoare de-a lungul perioadei analizate; ea a scazut de la 109,65% in anul de baza la 41,19% in anul curent, respectiv cu 62,44%, aceasta evolutie avand drept cauze:

§ diminuarea capacitatii de autofinantare a firmei cu 21,56% in perioada curenta fata de perioada de baza;

§ cresterea datoriilor totale cu 108,82% in perioada curenta fata de perioada de baza.

Din punctul de vedere al capacitatii de rambursare a datoriilor firma se incadreaza in limitele normale (valorile obtinute in primii doi ani fiind peste nivelul minim admisibil), cu o usoara descrestere (8,81%) fata de nivelul minim in anul 2001.

5.3. ANALIZA RATELOR DE BONITATE

Pentru analiza bonitatii financiare a intreprinderii prezinta relevanta ratele de bonitate:

rata creditelor de trezorerie;

rata de prelevare a cheltuielilor financiare.

5.3.1. RATA CREDITELOR DE TREZORERIE

Rata creditelor de trezorerie arata masura in care creditele pe termen scurt acopera necesarul de fond de rulment. Arata partea din necesarul de fond de rulment care a trebuit sa fie acoperita din credite de trezorerie.


Rata creditelor de trezorerie

Tabelul nr. 5.7.

Nr. crt.


1999 2000 2001

1. Imprumuturi pe termen scurt

mii lei 0 0 542100 ITS


mii lei -134847 -1442241 -1204774 NFR

3. Rata creditelor de trezorerie

% 0,00 0,00 -45,00 Rct=ITS/NFR

Deoarece in primii doi ani ai perioadei analizate societatea nu a apelat la credite pe termen scurt, rata creditelor de trezorerie a fost nula. In anul curent s-a obtinut pentru acest indicator o valoare de – 45%, ca urmare a unui necesar de fond de rulment negativ.

5.3.2. RATA DE PRELEVARE A CHELTUIELILOR FINANCIARE

Rata de prelevare a cheltuielilor financiare arata masura in care cheltuielile financiare consuma numerar din acumularile brute din activitatea de exploatare (respectiv din excedentul brut de exploatare[20]).

Formula de calcul este:

Nivelul maxim acceptabil este de 50%, peste acest nivel firma aflandu-se in pericol de numerar negativ.

Rata de prelevare a cheltuielilor financiare

Tabelul nr. 5.8.


Nr. crt.


1999 2000 2001

1. Cheltuieli financiare mii lei

20669 24637 82891 Chf

2. Excedentul brut de exploatare[21]

mii lei

3254034 1812664 3031753 EBE

3. Rata de prelevare a cheltuielilor financiare

% 0,64 1,36 2,73 Rpchf=Chf/EBE

4. Indicele de crestere a Chf % 100,00 119,20 401,04 IChf=Chfn/Chf0

5. Indicele de crestere a EBE % 100,00 55,71 93,17 IEBE=EBEn/EBE0

6. Indicele de crestere a Rpchf

% 100,00 212,50 426,56 IRpchf=Rpchfn/Rpchf0


% 50,00 50,00 50,00 Max

Pe parcursul celor trei ani de analiza rata de prelevare a cheltuielilor financiare a inregistrat o tendinta crescatoare, valorile obtinute fiind mult mai mici decat nivelul maxim acceptabil; situatia intreprinderii este favorabila din acest punct de vedere, semnificand faptul ca excedentul brut de exploatare este suficient pentru crearea trezoreriei de exploatare, adica cheltuielile financiare consuma foarte putin numerar din excedentul brut de exploatare.

Indicatorul a crescut de la 0,64% in anul de baza la 2,73% in anul curent, cauzele acestei evolutii fiind:

v cresterea cheltuielilor financiare cu 301,04% in 2001 fata de 1999;

v scaderea excedentului brut de exploatare cu 6,83% in 2001 fata de 1999.

La finele perioadei de analiza cheltuielile financiare consumau doar 2,73% din excedentul brut de exploatare, acest nivel fiind foarte satisfacator pentru bonitatea financiara a firmei.

CAPITOLUL 6

ANALIZA RENTABILITATII


Abilitatea managementului de a conduce si orienta performantele intreprinderii intr-o directie dorita, conforma cu strategia generala a acesteia, reprezinta una din principalele chei ale succesului unei afaceri. Rentabilitatea este componenta cea mai importanta si cu cea mai mare valoare de


semnificatie in ce priveste starea de performanta a intreprinderii, deoarece reflecta nivelul de satisfactie a detinatorilor de capital confirma sau infirma nivelul de performanta al intreprinderii.

Fructificarea capitalului investit, a capitalului propriu sau a capitalului permanent se materializeaza in capacitatea exploatarii lor de a degaja venit net. Starea de profitabilitate este confirmata de obtinerea unor venituri superioare cheltuielilor de exploatare si comercializare, respectiv obtinerea de profit.

Aprecierea randamentului resurselor utilizate se face cu ajutorul indicatorilor de rentabilitate, care ofera informatii asupra situatiei trecute si prezente si dau posibilitatea estimarii perspectivei afacerii.

Cel care doreste sa investeasca intr-o intreprindere urmareste nu numai recuperarea sumei avansate, ci si obtinerea unui profit. Cu cat o intreprindere este mai rentabila, cu atat valoarea si implicit pretul ce se va negocia va fi mai mare.

Masurarea rentabilitatii se realizeaza printr-un sistem de rate de rentabilitate (raport intre rezultate si capitaluri) si de rate de marja (raport intre rezultate si cifra de afaceri).

Ratele de rentabilitate exprima rezultatele obtinute in raport cu activitatea intreprinderii (rentabilitatea comerciala), cu resursele economice utilizate (rentabilitatea economica) si cu resursele financiare (rentabilitatea financiara).

6.1. ANALIZA RENTABILITATII COMERCIALE

Rentabilitatea comerciala apreciaza eficienta politicii comerciale (respectiv a procesului de aprovizionare, stocare si vanzare) si mai ales a politicii de preturi practicata de intreprindere, determinandu-se ca un raport intre un indicator de rezultate (rezultatul exploatarii, rezultatul exercitiului etc.) si cifra de afaceri.

Rata rentabilitatii comerciale (Rv) arata deci rezultatul brut al exploatarii aferent cifrei de afaceri. Calculat in acest mod, indicatorul se mai numeste rata marjei nete de exploatare si reflecta eficienta activitatii de exploatare, fiind influentata de amortismente si provizioane. Se determina cu relatia:

unde: Re = rezultatul exploatarii

CA = cifra de afaceri

Valoarea minima admisibila pentru acest indicator este 25%.

Rata rentabilitatii comerciale

Tabelul nr. 6.1.

Nr. SPECIFICATIE UM PERIOADA DE ANALIZA SIMBOL

crt. 1999 2000 2001

1. Rezultatul exploatarii mii lei

2856536 1702578 2456843 Re

2. Cifra de afaceri mii lei

9372553 9671975 17124180 CA

3. Rata rentabilitatii comerciale

% 30,48 17,60 14,35 Rv = Re/CA

4. Indicele de crestere a Rv % 100,00 57,74 47,08 IRv = Rvn/Rv0


% 25,00 25,00 25,00 Min

6. Indicele de crestere a Re % 100,00 59,60 86,01 IRe = Ren/Re0

7. Indicele de crestere a CA % 100,00 103,19 182,71 ICA = CAn/CA0

Figura nr. 6.1. - Evolutia rentabilitatii comerciale

In anul de baza 1999, rentabilitatea comerciala inregistrata a fost de 30,48%, deci peste nivelul minim, reflectand o politica de preturi si de vanzare eficienta.

In urmatorii doi ani se constata o inrautatire a eficientei politicii comerciale, valorile obtinute situandu-se sub nivelul minim acceptabil.

In anul curent 2001 indicatorul a inregistrat un nivel de 14,35%, ceea ce inseamna ca la 100 de lei cifra de afaceri revin 14,35 lei profit brut din exploatare. Fata de anul de referinta nivelul acestei rate a scazut cu 16,13% in marime absoluta (de la 30,48% in 1999 la 14,35% in 2001), respectiv cu 52,92% in marime relativa, ceea ce semnifica reducerea eficientei valorificarii produselor firmei. Aceasta evolutie a rentabilitatii comerciale reflecta o situatie negativa si a avut loc deoarece indicele de crestere a cifrei de afaceri a devansat ritmul de crestere a rezultatului din exploatare (ICA > IRe). Altfel spus, cauzele trendului descrescator al ratei de rentabilitate comerciala au fost:

v reducerea rezultatului exploatarii cu 13,99% in 2001 fata de 1999;

v cresterea cifrei de afaceri cu 82,71% in 2001 fata de 1999.

Modelul factorial utilizat este urmatorul:


· Re/VA este ponderea rezultatului exploatarii in valoarea adaugata, care exprima rezultatul exploatarii ce revine la 1 leu valoare adaugata;

· VA/CA reprezinta rata valorii adaugate.

Abaterea ratei de rentabilitate comerciala este:

a) Influenta modificarii ponderii rezultatului exploatarii in valoarea adaugata

b) Influenta modificarii ratei valorii adaugate

Relatia de verificare este:

In anul 2001 nivelul ratei de rentabilitate comerciala arata ca la 100 de lei cifra de afaceri au revenit 14,35 lei profit din exploatare, nivel ce nu asigura pastrarea valorii intreprinderii, fiind cu 10,65% mai mic decat valoarea de referinta. Fata de anul de baza valoarea indicatorului a scazut cu 16,13% in marimi absolute, respectiv cu 52,92% in marimi relative. Aceasta modificare a avut urmatoarele cauze:

Ø reducerea ponderii rezultatului exploatarii in valoarea adaugata a determinat scaderea rentabilitatii comerciale cu 14,18% (efect negativ asupra indicatorului);

Ø reducerea ratei valorii adaugate a determinat scaderea rentabilitatii comerciale cu 1,95% (efect negativ asupra indicatorului).

6.2. ANALIZA RENTABILITATII ECONOMICE

Rata rentabilitatii economice reflecta eficienta activitatii desfasurate, din perspectiva capitalului permanent sau a elementelor materiale angajate in activitatea intreprinderii. Ea masoara performanta activului total, reflectand rezultatele economice ale acestuia, independent de modul de finantare a capitalului (capital propriu sau imprumutat) si de sistemul fiscal.

Rata rentabilitatii economice (Re) arata cat profit brut revine unei unitati de activ total si se

determina cu ajutorul relatiei:

unde: Rb = rezultatul brut al exercitiului

At = activul total

Pentru ca activitatea intreprinderii sa fie viabila este necesar ca rata rentabilitatii economice sa indeplineasca urmatoarele conditii:

q sa asigure mentinerea substantei economice a intreprinderii, pastrarea valorii sale, acest lucru fiind garantat daca rata de rentabilitate economica este mai mare decat rata inflatiei;

q sa asigure reinnoirea si cresterea activelor intr-un termen cat mai scurt.

In practica se considera corespunzatoare o rata economica de cel putin 25%, ceea ce inseamna ca, in maxim 4 ani, intreprinderea isi poate reinnoi capitalurile angajate.

Rata rentabilitatii economice

Tabelul nr. 6.2.

Nr. crt.


1999 2000 2001

1. Rezultatul brut al exercitiului

mii lei 2865367 1709526 2274964 Rb

2. Activul total mii lei 5394133 4378382 12064874 At

3. Rata rentabilitatii economice

% 53,12 39,04 18,86 Re = Rb/At

4. Indicele de crestere a Re % 100,00 73,49 35,50 IRe= Ren/Re0


6. Indicele de crestere a Rb % 100,00 59,66 79,40 IRb= Rbn/Rb0

7. Indicele de crestere a At % 100,00 81,17 233,67 IAt = Atn/At0

8. Rata inflatiei % 45,80 40,70 30,20 Ri

Figura nr. 6.2. - Evolutia rentabilitatii economice

Datorita importantei acestei rate de rentabilitate pentru activitatea intreprinderii se va proceda la o analiza aprofundata (prin intermediul unui model factorial), prin descompunerea indicatorului in rate explicative.

Modelul factorial utilizat este:


· Rb/CA este rata de rentabilitate comerciala, care exprima profitul brut ce revine la 1 leu cifra de afaceri;

· CA/At exprima viteza de rotatie a activului total prin cifra de afaceri.

Abaterea ratei de rentabilitate economica este:

a) Influenta modificarii ratei de rentabilitate comerciala

b) Influenta modificarii vitezei de rotatie a activului total


Pe parcursul perioadei de analiza, rentabilitatea economica a inregistrat o evolutie descrescatoare, in ultimul an situatia inrautatindu-se foarte mult, valoarea obtinuta fiind mai mica decat valoarea minima de referinta. De asemenea, in ultimii doi ani situatia intreprinderii poate fi apreciata ca fiind negativa, tinand cont de faptul ca rata rentabilitatii economice este mai mica decat rata inflatiei (Re > Ri). Evolutia inregistrata de indicatorul calculat mai sus reflecta reducerea capacitatii activului total de a degaja profit brut si, in acelasi timp, o remunerare diminuata a activului total pe seama profitului brut.

In anul 2001 nivelul ratei de rentabilitate economica arata ca la 100 de lei activ total au revenit 18,86 lei profit brut, nivel ce nu asigura remunerarea activului total si pastrarea valorii intreprinderii, fiind cu 11,34% mai mic decat rata inflatiei in acelasi an. Fata de anul de baza valoarea indicatorului a scazut cu 34,26% in marimi absolute, respectiv cu 64,50% in marimi relative. Aceasta modificare a avut urmatoarele cauze:

Ø reducerea vitezei de rotatie a activului total a determinat scaderea rentabilitatii economice cu 4,22% (efect negativ asupra indicatorului);

Ø reducerea ratei rentabilitatii comerciale a determinat scaderea rentabilitatii economice cu 30,04% (efect negativ asupra indicatorului).

6.3. ANALIZA RENTABILITATII FINANCIARE

Rata rentabilitatii financiare masoara randamentul capitalurilor proprii, deci a plasamentului financiar pe care actionarii l-au facut pentru cumpararea actiunilor intreprinderii. Rentabilitatea financiara (Rf) reprezinta, de asemenea, capacitatea intreprinderilor de a degaja profit net prin capitalurile proprii angajate in activitatea de exploatare si comercializare.

Relatia de calcul este urmatoarea:

unde: Rn = rezultatul net al exercitiului

Cpr = capitalul propriu

Intrucat remunereaza proprietarii intreprinderii prin acordarea de dividende, este de asteptat ca rata rentabilitatii financiare sa fie mai mare decat rata medie a dobanzii pe piata, pentru a face atractive actiunile intreprinderii si pentru a creste cursul lor bursier[22].

Rentabilitatea financiara este influentata de modalitatea de procurare a capitalurilor si, de aceea, este sensibila la structura financiara, respectiv la situatia indatorarii intreprinderii.

Rata rentabilitatii financiare

Tabelul nr. 6.3.

Nr. crt.


1999 2000 2001

1. Rezultatul net al exercitiului

mii lei 2865367 1281115 1926165 Rn

2. Capitalul propriu mii lei 1989868 2044736 5341958 Cpr

3. Rata rentabilitatii financiare

% 144,00 62,65 36,06 Rf = Rn/Cpr

4. Indicele de crestere a Rf % 100,00 43,51 25,04 IRf= Rfn/Rf0


6. Rata medie a dobanzii[23] % 61,20 46,20 42,60 Rd

Figura nr. 6.3. – Evolutia rentabilitatii financiare



Modelul factorial utilizat pentru aprofundarea analizei efectuate se obtine prin descompunerea formulei de definitie a rentabilitatii financiare in rate explicative, astfel:


· Rn/CA reprezinta rata rentabilitatii comerciale si exprima profitul net realizat la 1 leu cifra de afaceri;

· Ca/Cpr exprima viteza de rotatie a capitalului propriu prin cifra de afaceri.

Abaterea ratei de rentabilitate financiara este:

a) Influenta modificarii ratei rentabilitatii comerciale

b) Influenta modificarii vitezei de rotatie a capitalului propriu


Pe parcursul celor trei ani de analiza rata rentabilitatii financiare a manifestat o tendinta de scadere, acest lucru echivaland cu o mai proasta remunerare prin profit net a resurselor proprii, respectiv diminuarea capacitatii capitalurilor proprii de a crea profit net.

Daca se compara valorile obtinute in cei trei ani cu valoarea minima admisibila, se constata ca situatia intreprinderii este pozitiva (deoarece nivelul indicatorului a depasit cu mult nivelul minim in

fiecare an al perioadei de analiza). Daca insa se face comparatia cu rata dobanzii, se poate observa ca doar in primii doi ani marimea ratei de rentabilitate financiara asigura o buna refacere a capitalurilor proprii doar pe seama profitului net (Rf > Rd); in anul curent rata rentabilitatii financiare se situeaza sub nivelul ratei medii a dobanzii (42,60%), aceasta din urma reflectand rata minima de randament pe economie.

Nivelul ratei a scazut de la 144,00% in anul de baza la 36,06% in anul curent, respectiv cu 107,94% in marimi absolute si cu 63,94% in marimi relative. Aceasta modificare a avut urmatoarele cauze:

Ø scaderea ratei rentabilitatii comerciale a determinat reducerea rentabilitatii financiare cu 91,02% (deci cu efect negativ asupra indicatorului);

Ø scaderea vitezei de rotatie a capitalului propriu a generat reducerea rentabilitatii financiare cu 16,92% (de asemenea cu efect negativ asupra indicatorului).

CONCLUZII

In urma efectuarii analizei financiare asupra S.C. CONS S.R.L. Deva, s-a obtinut un cumul de informatii care pot fi sintetizate in urmatoarele concluzii:

Performantele financiare

Performantele financiare ale firmei analizate indica o tendinta de crestere a eficientei globale a activitatii, a capacitatii de dezvoltare a firmei. Aceasta se traduce printr-o crestere a cifrei de afaceri si a valorii adaugate in perioada curenta (2001) fata de perioada de baza (1999). Pe de alta parte, se constata diminuari ale indicatorilor de natura rezultatelor (rezultatul brut al exploatarii, rezultatul brut al exercitiului, rezultatul net al exercitiului) in anul curent fata de anul de baza, aceste tendinte fiind insa corelate cu volumul de activitate al firmei.

Structura financiara

Din punctul de vedere al ratelor de structura ale pasivului, care reflecta modul de formare a resurselor financiare pe termene si surse de provenienta, se poate conchide ca firma are o structura satisfacatoare, cu un grad ridicat de autonomie financiara (globala si la termen) si un grad normal de indatorare. Stabilitatea financiara este foarte apropiata de pragul minim, cu o tendinta de apreciere a situatiei.

Din punctul de vedere al ratelor de structura ale activului, care reflecta utilizarea, termenele si gradul de lichiditate al elementelor patrimoniale de natura mijloacelor economice, firma se afla intr-o situatie favorabila, caracterizata printr-un grad ridicat de lichiditate si eficienta in alocarea resurselor temporare.

Gestiunea creantelor si datoriilor

Ratele de gestiune a elementelor de activ dupa termenele de alocare si gradul de lichiditate evidentiaza sporirea eficientei utilizarii activelor circulante de natura creantelor (creante totale si, respectiv, creante-clienti).

Ratele de gestiune ale datoriilor totale si creditelor-furnizor reflecta scaderea eficientei utilizarii acestor resurse.

Important este faptul ca gestiunea corelata a datoriilor si a creantelor curente (din exploatare) este excedentara, generand efecte pozitive asupra trezoreriei.

Echilibrul financiar

Din perspectiva echilibrului financiar pe termen lung (fondul de rulment) si a celui curent (necesarul de fond de rulment), firma se afla intr-o situatie precara, care se reflecta intr-o stare nefavorabila sub aspectul solvabilitatii.

Pe de alta parte, insa, din perspectiva echilibrului financiar pe termen scurt (trezoreria neta), situatia este favorabila, existand o trezorerie pozitiva, respectiv un excedent de finantare care se regaseste sub forma disponibilitatilor banesti proprii, din conturi bancare si din caserie. Singura problema ar putea fi, in acest caz, utilizarea excedentului de trezorerie.

Bonitatea financiara

Din punctul de vedere al lichiditatii, care urmareste capacitatea firmei de a-si achita obligatiile curente din active curente, situatia intreprinderii este destul de precara, in conditiile in care lichiditatea curenta, lichiditatea rapida si lichiditatea imediata nu se incadreaza in limitele minime si maxime admise (insa sunt foarte apropiate de acestea).

Din punctul de vedere al solvabilitatii, care urmareste capacitatea firmei de a-si achita obligatiile totale din activele totale, firma se afla intr-o situatie buna.

In ceea ce priveste indicatorii de bonitate, rata creditelor de trezorerie a fost nula in primii doi ani si negativa in anul curent, iar pentru rata de prelevare a cheltuielilor financiare s-au obtinut valori mult mai mici decat nivelul maxim acceptabil, reflectand o situatie favorabila pentru intreprindere.

Rentabilitatea firmei

Din cele analizate se deduce ca anul de baza 1999 a fost anul de varf in ceea ce priveste randamentul financiar al intreprinderii, in anii imediat urmatori inregistrandu-se o diminuare atat a eficientei politicii comerciale, cat si a eficientei economice si financiare. De remarcat ca, in anul 2001, intreprinderea nu reuseste sa asigure pastrarea valorii sale, rata de rentabilitate economica fiind mai mica decat rata inflatiei, iar rata rentabilitatii financiare fiind mai mica decat rata medie a dobanzii pe piata.

CONCLUZIE FINALA:

In conditiile accentuarii concurentei in domeniul sau de activitate, societatea comerciala CONS S.R.L. – desi inregistreaza o scadere a ratelor de rentabilitate – are o bonitate financiara buna, fiind caracterizata printr-un nivel acceptabil de eficienta al gestiunii resurselor

financiare. De asemenea, dispune de o autonomie financiara ridicata si un grad redus de indatorare, cu impact favorabil asupra lichiditatii si solvabilitatii firmei.

In ansamblu, situatia financiara a S.C. CONS S.R.L. Deva poate fi apreciata ca relativ buna, intreprinderea avand un potential ridicat de dezvoltare in perspectiva, in conditiile aplicarii unor masuri de imbunatatire corespunzatoare.

BIBLIOGRAFIE

1. Batrancea Ioan, Staneanu Gheorghe - „Analiza fluxurilor de trezorerie”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997

2. Buglea Alexandru, Eros-Stark Lorant - „Evaluarea intreprinderii. Teorie si studiu de caz”, Editura Marineasa, Timisoara, 2001

3. Lazar Ioan, Batrancea Ioan - „Analiza economico-financiara a intreprinderilor”, Editura Intelcredo, Deva, 1997

4. Margulescu Dumitru (coordonator) - „Analiza economico-financiara a societatilor comerciale. Metode si tehnici”, Supliment la „Tribuna Economica”, Bucuresti, 1994

5. Margulescu Dumitru, Niculescu Maria, Robu Vasile

- „Diagnostic economico-financiar. Concepte, metode, tehnici”, Editura Romcart, Bucuresti, 1994

6. Mihai Ioan, Buglea Alexandru, Stefea Petru

- „Analiza financiara a intreprinderii. Indrumator metodologic”, Editura Marineasa, Timisoara, 1999

7. Mihai Ioan (coordonator) - „Analiza economico-financiara”, Editura Mirton, Timisoara, 1999

8. Niculescu Maria - „Diagnostic global strategic”, Editura Economica, Bucuresti, 1997

9. Stancu Ion - „Finante. Teoria pietelor financiare, finantele intreprinderilor, analiza si gestiunea financiara”, Editura Economica, Bucuresti, 1997

10. *** Colectia „Tribuna economica”, 2001-2002

11. *** www.bnr.ro

Analiza Cheltuielilor Intreprinderii

Documents

Transcript of Analiza Cheltuielilor Intreprinderii