Nestle analiza swot, analiza stakeholderilor, micromediu nestle, macromediu nestle
ANALIZA
description
Transcript of ANALIZA
-
: 1
126. Cifra de afaceri reprezinta: a) Veniturile din productia vanduta si veniturile din vanzarea marfurilor;
127. Cifra de afaceri marginala reprezinta.: a) Variatia incasarilor unei intreprinderi generate de variatia cu o unitate a cantitatilor vandute
128. Coeficientul de concentrare Gini-Struck, calculate pentru o firma, poate avea urmatoarele valori si semnificatii: a) G = 0.9 si semnifica un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri;
129.1ndicele Hermfindal, calculat pentru o firma care realizeaza cinci produse, poate avea urmatoarele valori si semnificafii:
a) H = 0.2 si semnifica o distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente;
130. Coeficientul de concentrare Gini-Struck (G) si indicele Herfindhal (H), calculati pentru o firma care realizeaza cinci produse, pot
avea urmatoarele valori si semnificatii: '
a) G-0,93; H = 0,90; grad ridicat de concentrare;a cifrei de afaceri; e) G = 0; H = 0,20; distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente;
131. Cifra de afaceri' este influentata , intr-un sistem factorial, de urmatorii factori directi, in urmatoarea ordine: a) Nr. de salariati, productivitatea muncii, gradul de valorificare a productiei fabricate; , b) Volumul productiei vandute, structura productiei, pretul de vanzare;
132. Indicele cifrei de afaceri = 103%; Indicele numarului de salariati, = 105%; Indicele gradului de valorificare a productiei inarfa fabricate = 101%; Indicele gradului de inzestrare tehnica a muncii = 95%. Aceasta scmnifica:
a) A scazut productivitatea muncii, a crescut eficienfa utilizarii mijloacelor fixe si s-a redus stocul de produse finite;
133. Indicele numarului de salariati = 95%; Indicele productivitatii muncii = 98%; Indicele gradului de valorificare a productiei
marfii fabricate = 96%; Indicele gradului de inzestrare tehnica a muncii - 99%. Aceasta semnifica:
e) Au scazut cifra de afaceri si eficienta utilizarii mijloacelor fixe, dar a crescut stocul de produse finite;
134. Indicele numarului de salariati = 103%; Indicele productiei fabricate = 101%; Indicele cifrei de afaceri = 97%. Aceasta semnifica:
a) A scazut productivitatea muncii si a crescut stocul de produse finite;
135. Indicele numarului de salariati = 98%; Indicele productiei fabricate = 97%; Indicele cifrei de afaceri = 101%. Aceasta semnifica:
a) A scazut productivitatea muncii si stocul de produse finite.
137. Indicele numarului de salariati = 102%; Indicele productiei fabricate = 103%; Indicele cifrei de afaceri = 101%. Aceasta serimifica:
a) A crescut productivitatea muncii si stocul de produse finite;
138. Indicele numarului de salariati = 95%; Indicele productivitatii muncii = 98%; Indicele gradului de valorificare a productiei fabricate = 96%; Indicele gradului de inzestrare tehnica. a muncii = 97%. Aceasta.semnifica:
a) A scazut cifra de afaceri si a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite; b) A scazut productivitatea muncii, dar a crescut eficienta utilizarii mijloacclor fixe si stocul de produse finite;
138. Indicele cifrei de afaceri = 97%; indicele numarului de salariati = 102%; Indicele gradului de valorificare a productiei; marfa fabricate = 98%; Indicele gradului de inzestrare tehnica a muncii = 103%. Aceasta semnifica:
a) Au scazut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe, dar a crescut stocul de produse finite;
139. Indicele cifrei de afaceri = 103%; Indicele numarului de salariati - 105%; Indicele gradului de valorificare a productiei marfa fabricate = 96%; Indicele gradului de inzestrare tehnica a muncii = 101%. Aceasta semnifica:
a) Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe; b) A crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite;
140. Valoarea adaugata se determine ca: a) Diferenta dintre prcductia exercitiului si consumurile provenind de la terti;
141. Care din urmatoarele elemente se includ in valoarea adaugata: a) Cheltuielile-cu salariile; b) Profitul
142, Valoarea adaugata este influentata de urmatorii factori directi, in urmatoarca ordine:
-
'2
a) Productia exercitiului si valoarea adaugata medie la 1 leu productie a exercitiului; . b) Volumul fizic al productiei, structura productiei si valoarea adaugata pe produs 143. Influenta cu semnul minus a modificarii structurii productiei exercitiului asupra valorii adaugate presupune: a) Scaderea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie mai mare decit. media valorii adaugate pe
intreprindere;
144. Indicele valorii" adaugate (IVA) este mai mare decat indicele productiei exercitiului (IQCX}':. Aceasta reflecta:" * a) 0 reducere a ponderii consumurilor provenind de la terti in productia exercitiului
145. Indicele valorii adaugate (IVA) este mai mic. decat indicele productiei
exercitiului (IQw), Aceasta reflecta;
a) O crestere a ponderii consumurilor provenind de la terti in productia exercitiului.
145. Influenza cu semnul minus a modificarii structurii productiei asupra valorii adaugate presupune: a) Scaderea ponderii produselor cu valoare adaugata pe produs mai mare decat media pe intreprindere; b) Scadere avalorii adaugate totale. ;
147. Coeficientul mediu de sortiment, calculat pentru o firma industrial care realizeaza cinci produse, poate avea urrmatoarele valori si semnificafii:,
a) Ks = 0.9 si semnifica nerealizarea volumului productiei la cel putin un sortiment; b) Ks = 1 si semnifica realizarea si chiar depasirea volumului productiei la toate sortimentele;
148. Referitor la activitatea unei firme industriale, se cunosc urmatoarele: coeficientul mediu ,de sortiment = 1;
coeficientul mediu de asortiment = 0,87; indicele volumului fizic al productiei = 103%. Aceasta semnifica:
a) Productia a fost realizata si chiar depasita la toate produsele, in proportii diferite;
149. Referitor la activitatea unei firme industriale, se cunosc urmatoarele: coeficientul mediu de sortiment = 0.87; coeficientul mediu de asortiment = 1; indicele volumului fizic al productiei = 90%. Aceasta semnifica:
a) Productia nu a fost realizata la nici un produs, in aceeasi proportie
150. Coeficientul de nomenclatura, calculat pentru o firma industriala care realizeaza cinci produse, poate avea urmatoarele valori si semnificafii:
a) Kn = 1 si semnifica realizarea si chiar depasirea volumului productiei la toate sortimentele; '
151. Influenta cu semnul plus a modificatii structurii veniturilor totale asupra cheltuielilor la 1000 lei venituri totale semnifica:
a) .Cresterea ponderii veniturilor cu cheltuieli la 1000 lei venituri pe categorii, mai mari decat media pe intreprindere; b) Cresterea cheltuielilor la 1000. lei venituri totale; .
152. Influenta cu semnul minus a modificarii structurii veniturilor totale asupra cheltuielilor la 1000 lei venituri totale
semnifica:
a) Cresterea. ponderii veniturilor cu cheltuieli 1000 lei venituri pe categorii, mai mici decat media pe intreprindere; b) Scaderea ponderii veniturilor cu cheltuieli la 1000 lei venituri pe categorii, mai mari decat media pe intreprindere;
153 Cheltuielile la 1060 lei CA sunt influentate de urmatorii factori directi, in urmatoarea ordine:
a) Structura, pret, cost;
154. Influenta cu semnul minus a pretului de vanzare asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri semnifica: a) Scaderea Cheltuielilor la lOOO lei cifra de afaceri; b) Cresterea pretului de vanzare;
155. Influenta cu semnul plus a pretului de vanzare asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri semnifica: a) Scaderea pretului de vanzare;
d) Cresterea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri.
156. Influenta cu semnul minus a structurii productiei asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri semnifica: a) Cresterea ponderii produselor cu un nivel al cheltuielilor la 1000 lei mai mic decat media pe intreprindere; b) Reducerea ponderii produselor cu un nivel al cheltuielilor la 1000 lei mai mare decat media pe intreprindere;
157. Influenta cu semnul plus a structurii productiei asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra. de afaceri semnifica: . ..
a)Cresterea ponderii produselor cu un nivel al cheltuielilor la 1000 lei mai mare decat media pe intreprindere; b) Reducerea ponderii produselor cu un nivel al cheltuielilor la 1000 lei mai mic decat media pe intreprindere; 158. Pe baza relatiei se determina influenta:
a) Structurii asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri;
-
: 3
159. Pe baza relatiei se determina influenta: a) Costului asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri;
160. Influenta cu semnul minus a costurilor pe produse, asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri semnifica; a) Scaderea costurilor pe produse;
161. Pe baza relatiei se determina influenta: ,
a) Pretului asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri.
162. Indicele veniturilor din exploatare = 106%; Indicele cifrei de afaceri = 104%; Indicele cheltuielilor aferente cifrei de afaceri =
102%. Aceasta semnifica:
a) A crescut cifra de afaceri si s-au redus cheltuielile la 1000 lei cifra de afaceri; b) A crescut ponderea producjiei stocate si imobilizate in Veniturile din exploatare;
163. Cheltuielile yariabile totale se modifica odata cu modificarea volumului de activitate astfel: a) Cresc odata. cu cresterea volumului de activitate; b) Scad odata cu reducerea volumului de activitate;
164. Cheltuielile variabile pe unitatea de produs se modifica odata cu modificarea volumului de activitate astfel:
a) Au un caracter relativ constant.
165. Cheltuielile fixe totale se modifica odata cu modificarea volumului de activitate astfel:
; c) Au un caracter relativ constant.
166. Cheltuielile fixe pe unitatea de produs se modifica. odata cu modificarea volumului de activitate astfel:
a) Scad odata cu cresterea volumului de activitate; b) Crcsc odata cu reducerea volumului de activitate;
167. Indicele productivitatii muncii (calculata pe baza veniturilor din exploatare) este mai mare decat indicele salariului-mediu.
Aceasta are ea efect:
a) Cresterea profitului din exploatare; b) Reducerea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare;
168; Indicele productivitatii muncii (calculata pe baza veniturilor din exploatare) este mai mic decat indicele salariului mediu.
Aceasta are ca efect:
a) Reducerea profitului din exploatare; b) Cresterea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei; vehituri din exploatare; 169. Modificarea absoluta a fondului de 'salarii este influentata de urmatorii factori directi, in urmatoarea ordine:
a) Numarulde personal si salariul mediu;
170. Modificarea relative a fondului de salarii este influentata de urmatoni factori, in urmatoarea ordine:
a) Productivitatea orara a muncii si salariul mediu orar; '
171. Indicele salariului mediu este mai mic decat indicele productivitatii muncii (calculate pe baza veniturilor din exploatare). Aceasta semnifica:
a) Reducerea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare;
172. Indicele salariului mediu este mai mare decat indicele productivitatii muncii (calculata pe'baza veniturilor din exploatare). Aceasta semnifica:
a) Cresterea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare;
173. Influenta cu semnul minus a productivitatii muncii asupra modificarii cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare reflecta:
a) O crestere a productivitatii muncii; b) O reducere a cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare.
174. Cresterea productivitatii muncii (calculata pe baza cifrei de afaceri) are ca efect: a) Cresterea cifrei de afaceri; ;
-
'4
b) Reducerea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifra.de afaceri;
175. Scaderea productivitatii muncii (calculata pe baza cifrei de afaceri) are ca efect: a) Cresterea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri; b) Reducerea cifrei de afaceri;
176. Indicele fondului de salarii = 96%; Indicele veniturilor din exploatare = 88%; Indicele productivitatii muncii = 98%. Aceasta
semnifica:
a) S-a redus numarul de personal si a crescut fondul de salarii la 1000 lei venituri .din exploatare; b) A crescut. salariul mediu, dar s-a redus productivitatea muncii;
177. Indicele fondului de salarii = 106%; Indicele veniturilor din exploatare = 108%; Indicele salariului mediu = 104%. Aceasta semnifica:
a) A crescut numeral de personal si productivitatea muncii; b) A crescut fondul de salarii si productivitatea muncii dar s-a redus fondul de salarii la 1000 lei venituri din exploatare;
178. Influenta cu semnul plus a productivitatii muncii asupra modificarii cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare reflecta:
a) O reducere a productivitatii muncii; b) O cregtere a cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare,
179. Indicele productiei fizice = 105%; Indicele consumului specific = 102%; Indicele cheltuielilor cumaterialele totale =, 106%. Aceasta semnifica::
a) A crescut cantitatea fabricate, consumul specific si s-a redus pretul materialelor;
180. Indicele productiei fizice = 98%; Indicele consumului specific = 92%; Indicele cheltuielilor cu materialele totale = 95%. Aceasta semnifica:
a) S-a redus cantitatea fabricate, consumul specific si a crescut pretul materialelor;
181. Economia sau depasirea absolute a costurilor intregii producfii comparabile este linfluentate de urmatorii factori directi, in urmatoarea ordine:
a) Cantitate, structure, cost;
182. Economia sau depasirea relative a costurilor intregii productii comparabile este influentata de urmatorii factori directi in urmatoarea ordine:
b) Structura, cost
183. costul marginal reprezinta:
a)sporul de cheltuieli generate de cresterea volumului de activitate cu o unitate
184. excedentul brut din exploatare se calculeaza cu relatia:
a)valoarea adaugata + subventii de exploatare impozite taxes i varsaminte assimilate cheltuieli cu personalul
185. rezultatul current al exercitiului se stabileste cu relatia:
a) rezultatul din exploatare + rezultatul financiar
b) venituri din exploatare cheltuieli din exploatare + venituri financiare cheltuieli financiare
186. rezultatul exploatarii se poate determina cu relatia:
a) excedentul brut de exploatare + venituri din provizioane din exploatare + alte venituri din exploatare cheltuieli cu amortizarea si provizioanele din exploatare alte cheltuieli de exploatare b) venituri din exploatare cheltuielile din exploatare
187.profitul afferent cifrei de afaceri este influentat, intr-un system factorial, de urmatorii factori directi in urmatoarea
ordine:
a) volumul productiei vandute, structura productiei, costul de productie, pretul de vanzare
b) numarul de salariati, productivitatea muncii, gradul de valorificare al productiei, rata rentabilitatii comerciale
188. influenta cu semnul plus a pretului de vanzare asupra profitului afferent cifrei de afaceri semnifica:
a) cresterea pretului de vanzare
189. influenta cu semnul minus a modificarii costului pe produs asupra profitului afferent cifrei de afaceri semnifica:
a) cresterea costului pe produs
190. Influenta cu semnul plus a modificarii costului pe produs asupra profitului afferent cifrei de afaceri semnifica: a ) reducerea costului pe produs
-
: 5
191. Influenta cu semnul plus a structurii productiei asupra profitului aferent cifrei de afaceri semnifica: a) Cresterea ponderii produselor la care rentabilitatea este. mai mare decat media pe intreprindere; b) Reducerea ponderii produselor la care rentabilitatea este mai mica decat media pe intreprindere;
192. Influenta cu semnul minus a structurii productiei asupra profitului aferent cifrei de afaceri semnifica: a) Reducerea ponderii produselor la care rentabilitatea este mai mare decat media pe intreprindere; b) Cresterea ponderii produselor la care rentabilitatea este mai mica decat media pe intreprindere. .
193. Cresterea preturilor de vanzare are ca efect: a) Reducerea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri; b) Cresterea profitului aferent cifrei de afaceri;
194. Cresterea costurilor pe unitatea de produs are ca efect: a) Cresterea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri;
b) Reducerea profitului aferent cifrei de afaceri;
195. Scaderea preturilor de vanzare are ca efect: a) Cresterea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri;
B ) reducerea profitului afferent cifrei de afaceri
196. Scaderea costurilor pe unitatea deprodus are ca efect: a) Reducerea cheltuielilor la 1000 lei cifia de afaceri; b) Cresterea profitului aferent cifrei de afaceri;
197. cresterea volumului fizic al productiei are ca efect: a) Cresterea profitului aferent cifrei de afaceri; b) Cresterea cifrei de afaceri.
198. Scaderea volumului fizic al productiei are ca efect: a) Scaderea profitului aferent cifrei de afaceri; b) Scaderea cifrei de afaceri.
199. Influenta cu semnul plus a modificarii stracturii veniturilor totale asupra profitului total semnifica: a) Cresterea ponderii veniturilor cu cheltuieli la 1000 lei venituri pe categorii, mai mici decat media pe intreprindere; b) Cresterea profitului total.
200. Cresterea ponderii produselor mai rentabile, in totalul productiei vandute, are ca efect:
a )Cresterea profitului aferent cifrei de afaceri; b ) Reducerea cheltuielilor la 1000 lei CA
201. scaderea ponderii produselor mai rentabile, in totalul productiei vandute, are ca effect:
a) cresterea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri
b) reducerea profitului afferent cifrei de afaceri
202. rata rentabilitatii resurselor consummate este influentata de urmatorii factori directi in urmatoarea ordine:
a) structura, cost, pret
203. rata rentabilitatii vanzarilor (comerciale) este influentata de urmatorii factori directi, in urmatoarea ordine:
a) structura, cost, pret
204. pe baza relatiei
a) influenta structurii asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate
205. rata rentab ilitatii resurselor consummate s-a modificat de la 15% in perioada de baza la 10% in perioada curenta.
Aceasta poate semnifica:
a) cheltuielile aferente cifrei de afaceri au crescut mai mult decat profitul afferent cifrei de afaceri
206. rentabilitatea financiara ( a capitalului propriu) creste, prin apelarea la credite, atunci cand:
a) rentabilitatea economica > rata medie a dobanzii
-
'6
207. pe baza relatiei
se determina:
a) influenta pretului asupra ratei rentabilitatii comerciale
208. pe baza relatiei
se determina:
a) influenta structurii asupra ratei rentabilitatii comerciale
209. conditia ca rata rentabilitatii financiare sa creasca prin folosirea indatorarii este:
a) rentabilitatea economica sa fie mai mare decat rata dobanzii, iar cota de impozit pe profit sa fie mai mica de 100%
210. Indicele veniturilor = 103%; Indicele activelor =105%; Indicele ratei rentabilitatii activului- 102%. ACeasta semnifica: a) S-a incetinit viteza de rotatie a activului si a crescut 'rata rentabilitatii veniturilor;
211. Indicele profitului = 103%; Indicele veniturilor = 105%. Aceasta semnifica: a) Au crescut veniturile si au crescut cheltuielile la -1000 lei venituri;
212. Indicele profitului = 106%; Indicele veniturilor = 103%. Aceasta semnifica: a) Au crescut veniturile si. au scazut cheltuielile la 1000 lei -venituri;
213. Pragul de rentabilitate semnifica:
a) Acel nivel al volumului de activitate la care veniturile sunt egale cu cheltuielile; b) Acel nivel al volumului de activitate de la care firma devine rentabila;
214. Rata rentabilitatii economice a activului este influentata de urmatorii factori directi, in uimSfoarea' ordine: a) Activele totale si profitul; b) Eficienta activelor totale si cheltuielile la 1 leu cifra de afaceri;
215. Indicele cheltuielilor aferente cifrei de afaceri = 98%; Indicele profitului aferent cifrei de afaceri = 105%; Indicele ratei rentabilitatii comerciale = 103%. Aceasta semnifica:
a) Au scazut cheltuielile si a crescut rata rentabilitatii resurselor consumate; b) Au scazut cheltuielile la 1000 lei cifra de afaceri si a crescut cifra de afaceri;
216. Indicele veniturilor = 105%; Indicele activelor = 102%; Indicele ratei rentabilitatii activului = 98%. Aceasta semnifica: a) S-a accelerat viteza de rotatie a activelor si s-a redus rata rentabilitatii veniturilor; b) Au crescut activele si s-a redus rata rentabilitatii veniturilor;
217. Indicele cifrei de afaceri = 94%; Indicele profitului aferent cifrei de afaceri = 98%; Indicele, ratei rentabilitatii resurselor consumate = 90%. Aceasta semnifica:
a) Au crescut cheltuielile; si rata rentabilitatii comerciale; b) Au crescut rata rentabilitatii comerciale si cheltuielile la 1000 lei cifra de afaceri;
218. Indicele cifrei de afaceri = 106%; Indicele profitului aferent cifrei de afaceri = 108%; Indicele ratei rentabilitatii resurselor consumate = 104%. Aceasta semnifica:
a) Au crescut cheltuielile si rata rentabilitatii comerciale; b) Au scazut cheltuielile la 1000 lei cifra de afaceri si a crescut cifra de afaceri;
219. Rata autonomiei financiare globale reflecta: a) Ponderea capitalurilor proprii in totalul capitalului; b) 220. Pe baza relatiei se determina: a) Rata stabilitafii financiare;
221. Rata finantarii imobilizarilor = Capital permanent/ Active imobilizate > 1 semnifica: a) degajarea unui fond de rulment pozitiv
222. rata finantarii imobilizarilor= CAPITAL PERMANENT / ACTIVE IMOBILIZATE < 1 semnifica: a) un fond de rulment negative
b) un dezechilibru financiar
-
'7
223. acoperirea capitalurilor investite = CAPITAL PERMANENT / ACTIVE IMOBILIZATE + NEVOIA DE FOND DE RULMENT
1 semnifica
a) O trezorerie pozitiva; b) Un fond de rulment mai mare decat nevoia de fond de rulment;
225. La data de 31 dec. 2001 creantele definute de o firma fata de clienti insumau 5 mid. lei, iar datoriile catre furnizori erau de 7 mid. lei. stiind ca durata medie de incasare a creanfelor si durata medie de plata a datoriilor erau de 20 zile, fluxul de numerar va
fi influentat astfel;
a) Favorabil deoarece suma imobilizata in creante este inferioara sumei atrase de la furnizori;
226. La data de 31 dec. 2001 creantele definute de o firma fata de clienti insumau 7 mid. lei, iar datoriile catre furnizori erau: de, 5 mid. lei. stiind ca durata medie de incasare a creanfelor si durata medie de plata a datoriilor erau de 20 zile, fluxul de numerar
va fi influentat astfel:
a) Nefavorabil deoarece suma imobilizata in creante este superioara sumei atrase de la furnizori;
227. Fondul de rulment reprezinta: a) Diferenta dintre capitalurile permanente si valoarea activelor imobilizate; b) Excedentul activelor circulante peste valoarea datoriilor pe termen scurt;
228. Cresterea fondului de rulment poate avea loc prin: a) Cresterea capitalurilor proprii; b) Contractarea unui credit pe termen lung;
229. Reducerea fondului de rulment poate avea loc prin; a) Achizifionarea unor active imobilizate; b) Reducerea capitalurilor proprii;
230. Nevoia de fond de rulment se calculeaza cu relatia: a) (Stocuri + creante) - datorii de exploatare pe termen scurt;
231. Cresterea nevoii de fond de rulment poate avea loc prin: a) Cresterea creantelor fata de clienti; b) Reducerea datoriilor catre furnizori;
232. Reducerea nevoii de fond de rulment poate avea loc prin:
a) Cresterea datoriilor catre furnizori; b) Reducerea stocurilor de materii prime si produse finite;
233 .evolutia nevoii de fond de rulment este influentata de actiunea urmatorilor factori:
a) Durata ciclului de exploatare; b) Durata medie de incasare a creantelor clientilor
234. Trezoreria se calculeaza cu relatia: a) Fond de rulment minus nevoia de fond de rulment; b) Disponibilitati banesti minus datorii financiare pe termen scurt;
235. Resursele pe termen lung cuprinse in tabloul de finantare include: a) Capacitatea de autofinantare a exercitiului b) Creditele pe termen lung contractate in cursul perioadei;