Analiza Autoclub

UNIVERSITATEA DE VEST TIMIŞOARA FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR

1

CUPRINS

CAP I. PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. AUTOCLUB S.R.L. .......................... 3

1.1. INFORMAŢII GENERALE ................................................................................................................ 3

1.2. INFORMAŢII ECONOMICE ............................................................................................................. 4 1.2.1. Aspecte privind potenţialul uman .................................................................................................... 4 1.2.2 Aspecte privind evoluţia activităţii comerciale ................................................................................. 6

CAP 2. ANALIZA POST-FACTUM A REZULTATELOR FINANCIARE .............. 7

2.1. ANALIZA CIFREI DE AFACERI ...................................................................................................... 7 2.1.1. Analiza nivelului şi structurii CA .................................................................................................... 7 2.1.2. Analiza dinamicii CA în preţuri comparabile .................................................................................. 9 2.1.3. Analiza factorială a cifrei de afaceri .............................................................................................. 10

2.2. ANALIZA PRODUCŢIEI EXERCIŢIULUI .................................................................................... 12 2.2.1. Analiza nivelului şi structurii producţiei exerciţiului ..................................................................... 12 2.2.2. Analiza dinamicii producţiei exerciţiului ...................................................................................... 14

2.3. ANALIZA VALORII ADĂUGATE .................................................................................................. 15 2.3.1. Analiza nivelului şi structurii VA .................................................................................................. 15 2.3.2. Analiza dinamicii VA în preţuri comparabile ................................................................................ 18 2.3.3. Analiza factorială a VA ................................................................................................................. 19

2.4. ANALIZA EXCEDENTULUI BRUT DE EXPLOATARE ............................................................. 21 2.4.1. Analiza nivelului şi structurii excedentului brut de exploatare ...................................................... 21 2.4.2. Analiza dinamicii excedentului brut de exploatare ....................................................................... 23 2.4.3. Analiza factorială a excedentului brut de exploatare ..................................................................... 23

2.5. ANALIZA REZULTATULUI EXPLOATĂRII ............................................................................... 25 2.5.1. Analiza nivelului şi structurii rezultatului exploatării .................................................................... 25 2.5.2. Analiza dinamicii rezultatului exploatării ...................................................................................... 26 2.5.3. Analiza factorială a rezultatului exploatării ................................................................................... 27

2.6. ANALIZA REZULTATULUI NET AL EXERCIŢIULUI .............................................................. 29 2.6.1. Analiza nivelului şi structurii rezultatului net al exerciţiului ......................................................... 29 2.6.2. Analiza dinamicii rezultatului net al exerciţiului .......................................................................... 31 2.6.3. Analiza factorială a rezultatului net al exerciţiului ........................................................................ 31

2.7. ANALIZA CHELTUIELILOR .......................................................................................................... 33 2.7.1. Analiza cheltuielilor totale ............................................................................................................. 33 2.7.2. Analiza cheltuielilor de exploatare ................................................................................................ 34

2.8. ANALIZA CAPACITĂŢII DE AUTOFINANŢARE ...................................................................... 35

2.9. ANALIZA CASH-FLOW-ULUI ........................................................................................................ 37

2.10. MANAGEMENTUL PERFORMANŢELOR FINANCIARE ...................................................... 38 2.10.1 Analiza ratelor de profitabilitate ................................................................................................... 38

2.10.1.1 Analiza ratei profitabilităţii comerciale ................................................................................. 38 2.10.1.2 Analiza profitabilităţii cheltuielilor ....................................................................................... 41

2

2.10.2 Analiza ratelor de rentabilitate ...................................................................................................... 44 2.10.2.1. Analiza ratei rentabilităţii economice .................................................................................. 44 2.10.2.2. Analiza ratei rentabilităţii financiare .................................................................................... 48

CAP III. ANALIZA PREVIZIONALĂ LA S.C. AUTOCLUB S.R.L. ...................... 52

3.1. Proiecţia contului de profit şi pierdere .............................................................................................. 53 3.1.1 Previziunea cifrei de afaceri .......................................................................................................... 56 3.1.2. Previzionarea elementelor contului de rezultate ............................................................................ 58

3.1.2.1 Estimarea veniturilor ............................................................................................................... 58 3.1.2.2 Estimarea cheltuielilor ............................................................................................................ 60

3.2. Previzionarea elementelor din bilanţ ................................................................................................. 64 3.2.1 Estimarea elementelor de activ ....................................................................................................... 65 3.2.2. Estimarea elementelor de pasiv ..................................................................................................... 65

3.3. Previzionarea fluxului de numerar .................................................................................................... 67

3.4. Prezentarea situaţiilor financiare previzionate ................................................................................. 68

CONCLUZII ................................................................................................................... 72

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................. 73

ANEXE............................................................................................................................. 74

3

CAP I. PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. AUTOCLUB S.R.L. 1.1. INFORMAŢII GENERALE Autoclub şi-a făcut intrarea pe piaţa auto timişoreană în anul 1996, ca dealer autorizat Volkswagen. Evoluţia firmei a fost mereu ascendentă, Autoclub fiind astăzi unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa auto din vestul ţării şi unul dintre cei mai importanţi dealeri din reţeaua coordonată de Porsche România. În prezent, Autoclub - Centrul Volkswagen Timişoara îşi primeşte clienţii şi colaboratorii în spaţii ample, realizate şi dotate după cele mai exigente standarde impuse de concernul Volkswagen.

• Elemente de identificare (denumire, sediu, formă juridică, formă de proprietate, conducere)

Denumire: S.C. AUTOCLUB S.R.L. Sediul social: Str. 3 August 1919, nr. 3, judeţul Timiş, localitatea Timişoara Număr de înregistrare în Registrul Comerţului: J35/40/1995 Cod unic de înregistrare: 6915339 Forma juridică: societate cu răspundere limitată Obiectul de activitate: 4511 – Comerţ cu autoturisme şi autovehicule uşoare (sub

3.5 tone) Capital social la data de 31.12.2009 de 200 lei. Conducere: Dl. Călin Leontescu

• Domeniul de activitate

Domeniul de activitate principal (CAEN) al AUTOCLUB S.R.L. este 5010 - Comerţ cu autoturisme. Această clasă include: Vânzarea cu ridicata şi cu amănuntul a vehiculelor noi şi a celor uzate:

- autovehicule de pasageri, inclusiv autovehicule de pasageri specializate ca ambulanţe şi microbuze etc.;

- camioane, remorci şi semi-remorci; - vehicule pentru camping, ca: rulote şi case pe roţi.

Această clasă include de asemenea: - vânzarea cu ridicata şi cu amănuntul a autovehiculelor de teren (jeep-uri etc.); - vânzarea cu ridicata şi cu amănuntul, prin agenţi cu comision; - licitaţii de autoturisme şi licitaţii de autoturisme prin Internet.

Această clasă exclude: - vânzarea cu ridicata şi cu amănuntul a pieselor şi accesoriilor pentru autovehicule.

• Obiectul de activitate

Activitatea preponderentă a S.C. AUTOCLUB S.R.L. (cod şi denumire clasa CAEN): 4511 – Comerţ cu autoturisme şi autovehicule uşoare (sub 3.5 tone)

4

1.2. INFORMAŢII ECONOMICE 1.2.1. Aspecte privind potenţialul uman

• Numărul mediu de salariaţi, reflectă disponibilul mediu potenţial de personal aflat într-o societate comercială pe o anumită perioadă de gestiune (lună, trimestru sau an) ţinând seama de intrările şi ieşirile de personal care au loc în cursul perioadei analizate. În cadrul S.C. AUTOCLUB S.R.L. situaţia se prezintă astfel:

Tabelul nr.1: Număr mediu de salariaţi pe ani

Specificaţie Simbol 2006 2007 2008 2009 Numărul mediu de salariaţi Np 44 53 62 62

• Cifra de afaceri în preţuri curente este un indicator economic şi reprezintă suma totală a veniturilor din operaţiuni comerciale efectuate de o societate comercială într-o perioadă determinată.

Tabelul nr.2: Evoluţia cifrei de afaceri

Specificaţie Simbol U.M. 2006 2007 2008 2009 CA în preţuri curente CA lei 38247915 56490345 64253971 37453539

• Cifra de afaceri în preţuri comparabile (CApc), se determină după următoarea relaţie de calcul:

100)(1

1 curentaCA CApcifip

+=

unde: ip – indicele de creştere al preţurilor la nivelul întreprinderii if – indicele inflaţiei

Tabelul nr.3: Cifra de afaceri în preţuri comparabile Specificaţie Simbol U.M. 2006 2007 2008 2009 CA în preţuri curente CA lei 38247915 56490345 64253971 37453539 Indicele de creştere al preţurilor

Ip % 1.0 1.065 1.063 1.047

CA în preţuri comparabile CApc lei 38247915 53042577 60445881 35772244

• Productivitatea muncii: Productivitatea muncii reprezintă un indicator sintetic de bază care ilustrează eficienţa muncii. Accelerarea ritmului de creştere a productivităţii muncii este legată de înţelegerea conţinutului şi semnificaţiei sale, a factorilor prioritari de influenţă şi a modului de valorificare. La sporirea productivităţii muncii concură un număr variat de factori :

- Factorii tehnici care au în vedere nivelul atins de ştiinţă, tehnică, tehnologie la un moment dat;

5

- Factorii economici şi sociali sunt cei legaţi de organizarea producţiei şi a muncii atât la nivel micro cât şi la nivel macroeconomic, condiţiile de muncă şi viaţă;

- Factorii umani şi psihologici, cei legaţi de pregătirea şcolară, nivelul de cultură, adaptabilitate la condiţiile de muncă, satisfacţia pe care le-o oferă aceasta, viaţa de familie, influenţa religiei şi a tradiţiei în alegerea meseriei;

- Factori naturali referitori la condiţiile de climă, fertilitatea solului, accesibilitatea resurselor naturale;

- Factori de structură care influenţează nivelul productivităţii muncii prin schimbările survenite în structura pe ramuri şi subramuri a economiei naţionale.

Tabelul nr.4: Evoluţia productivităţii muncii

Specificaţie Simbol U.M. 2006 2007 2008 2009 CA în preţuri curente CA lei 38247915 56490345 64253971 37453539 Numărul de personal Np pers 44 53 62 62 Productivitatea muncii W=CA/Np lei 869271 1065856 1036354 604089 Valoarea relativă W1/W0*100 % - 147.69 113.74 58.28 În perioada analizată, productivitatea muncii înregistrează valori superioare cheltuielilor unitare cu personalul, chiar dacă se observă o scădere în ultimul an (41,72%). Această scădere a fost determinată de reducerea cifrei de afaceri ca urmare a restrângerii activităţii. În ceea ce priveşte cheltuielile unitare cu personalul, acestea înregistrează un trend crescător, generat în primul rând de faptul că indicele de creştere al cheltuielilor cu personalul devansează indicele de creştere al numărului de personal. În concluzie, creşterea productivităţii muncii trebuie să se realizeze nu prin consumul unei cantităţi mai mari de muncă, ci prin consumarea mai eficientă a acesteia.

• Rezultatul exploatării: Rezultatul exploatării (RE) exprimă profitul(pierderea) aferent(ă) activităţii de exploatare (producţie şi comercializare) determinându-se ca diferenţă între veniturile din exploatare şi cheltuielile pentru expoatare. Este independent de politica financiară, fiscală şi de dividend a întreprinderii, dar ţine seama de politica de amortizare şi de provizioane.

Tabelul nr.5: Evoluţia rezultatului exploatării Specificaţie Simbol U.M. 2006 2007 2008 2009 Rezultatul exploatării RE Lei 4457646 5334124 5156867 2068779 Indicele de creştere al preţurilor ip % 1.0 1.065 1.063 1.047 Rezulatul exploatării în preţuri comparabile

REpc lei 4457646 5008567 4851239 1975911

• Profitabilitatea muncii:

Tabelul nr.6: Evoluţia profitabilităţii muncii

Specificaţie Simbol U.M. 2006 2007 2008 2009 Rezultatul exploatării RE lei 4457646 5334124 5156867 2068779 Numărul de personal Np pers 44 53 62 62 Profitabilitatea muncii Pm=RE/Np lei 101310 100644 83175 33367 Valoarea relativă Pm1/Pm0*100 % - 99.34 82.64 40.11

6

Se observă că profitabilitatea muncii are un trend descendent pe toată durata perioadei de analiză, acestă situaţie are ca explicaţie faptul că indicele de creştere al numărului de personal devansează indicele de creştere al rezultatului exploatării (INp >IRE).

• Cheltuieli cu personalul: Cheltuielile cu personalul se referă la totalitatea cheltuielilor cu salariile personalului precum şi la cheltuielile privind asigurările şi protecţia socială.

Tabelul nr.7: Evoluţia cheltuielilor cu personalul Specificaţie Simbol U.M. 2006 2007 2008 2009 Cheltuieli cu personalul Ch pers lei 1537320 2001093 2553755 2422648 Indicele de creştere al preţurilor ip % 1.0 1.065 1.063 1.047 Cheltuieli cu personalul în preţuri comparabile

Ch pers pc lei 1537320 1878961 2402404 2313895

• Cheltuieli pe angajat (= Ch pers/Np)

Tabelul nr.8: Evoluţia cheltuielilor pe angajat

Specificaţie Simbol U.M. 2006 2007 2008 2009 Cheltuieli cu personalul

Ch pers Lei 1537320 2001093 2553755 2422648

Numărul de personal Np pers 44 53 62 62 Cheltuieli pe angajat Ch/ang = Chpers/Np Lei 34939 37756 41190 39075 Valoarea relativă Ch/ang1/Ch/ang0*100 % - 108.06 109.09 94.86 1.2.2 Aspecte privind evoluţia activităţii comerciale

Tabelul nr.9: Evoluţia activităţii comerciale

Specificaţie Simbol U.M. 2006 2007 2008 2009 CA în preţuri curente CA Lei 38247915 56490345 64253971 37453539 Venituri totale în preţuri curente Vt Lei 39347108 57026846 65497198 37921505 Rezultatul brut în preţuri curente Rb Lei 4558597 5379655 5177835 2246342 Rezultatul net în preţuri curente Rn Lei 3822071 4513158 4345326 1884862 Indicele de creştere al preţurilor ip % 1.0 1.065 1.063 1.047 CA în preţuri comparabile CApc Lei 38247915 53042577 60445881 35772244 Venituri totale în preţuri comparabile

Vtpc Lei 39347108 53546334 61615426 36219202

Rezultatul brut în preţuri comparabile

Rbpc Lei 4558597 5051319 4870964 2145503

Rezultatul net în preţuri comparabile

Rnpc Lei 3822071 4237707 4087795 1800250

7

CAP 2. ANALIZA POST-FACTUM A REZULTATELOR FINANCIARE

Analiza performanţelor financiare ale unei societăţi comerciale permite formularea de aprecieri asupra formării rezultatelor activităţii şi asupra corelaţiei lor cu structura financiară, lichiditatea şi solvabilitatea acesteia. Ca sursă principală de informaţii pentru analiza post-factum a performanţelor financiare se foloseşte Contul de profit şi pierdere care permite urmărirea activităţii desfăşurate de o societate comercială pe tipuri de activităţi (exploatare, financiară, extraordinară). O apreciere cât mai corectă şi mai relevantă a situaţiei financiare a unei societăţi comerciale impune necesitatea utilizării unor instrumente de măsurare a rezultatelor susceptibile să traducă realitatea economică şi financiară desfăşurate într-o manieră mai semnificativă decât cea oferită de indicatorii contabili obişnuiti. Aceşti indicatori ce vizează volumul şi rentabilitatea activităţii societăţii comerciale sunt cunoscuţi sub denumirea de solduri intermediare de gestiune(SIG). Soldurile intermediare de gestiune nu reprezintă un alt document de sinteză ci o altă variantă de prezentare a contului de profit şi pierdere, care grupează într-un alt mod veniturile şi cheltuielile unei societăţi comerciale. Construcţia indicatorilor se realizează în cascadă, pornind de la cel mai cuprinzător (producţia globală a exerciţiului) şi încheind cu cel mai sintetic (rezultatul net al exerciţiului). 2.1. ANALIZA CIFREI DE AFACERI 2.1.1. Analiza nivelului şi structurii CA Cifra de afaceri reprezintă ansamblul veniturilor provenite din operaţiunile comerciale ale unei societăţi comerciale şi are ca sursă de formare:

– Vânzările de mărfuri; – Vânzările de produse finite, semifabricate şi produse reziduale; – Contravaloarea lucrărilor executate; – Contravalorea serviciilor prestate; – Veniturile din studii şi cercetări; – Veniturile din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii; – Veniturile din subvenţii aferente cifrei de afaceri; – Alte venituri.

Analiza cifrei de afaceri este esenţială pentru aprecierea locului întreprinderii în sectorul său de activitate, a poziţiei sale pe piaţă, a aptitudinilor acesteia de a lansa, respectiv de a dezvolta diferite activităţi într-o manieră profitabilă. Cifra de afaceri reprezintă unul dintre obiectivele strategice ale întreprinderii pentru că este criteriul major după care se judecă performanţele întreprinderii în mediul concurenţial în care aceasta activează. Cifra de afaceri reflectă rezultatul global al unei

8

perioade de gestiune. Reprezintă principalul indicator al activităţii firmei şi exprimă veniturile obţinute din vânzarea producţiei şi a mărfurilor. Relaţia de calcul este următoarea:

CA = Vvmf + Qv unde:

CA – cifra de afaceri Vmf – venituri din vânzarea mărfurilor Qv – producţia vândută

Tabel nr. 10: Evoluţia cifrei de afaceri

Specificaţie Simbol U.M 2006 2007 2008 2009

Venituri din vânzarea mărfurilor Vvm Lei 33045733 50603040 57483930 33213369

Producţia vândută Pv Lei 5202182 5887305 6770041 4240170

Cifra de afaceri CA Lei 38247915 56490345 64253971 37453539

Indicele de creştere al preţurilor Icp % 1.0 1.065 1.063 1.047

Cifra de afaceri în preţuri comparabile CApc Lei 38247915 53042577 60445881 35772244

Ponderea veniturilor din vânzarea mărfurilor în

cifra de afaceri

Vvm/CA*100 % 86.39 95.40 89.46 88.67

Ponderea producţiei vândute în cifra de afaceri

Pv/CA*100 % 13.60 10.42 10.53 11.32

Indicele de creştere a cifrei de afaceri IcCA % 100 147.69 113.74 58.28

Indicele de creştere a Vvmf IcVvmf % 100 153.13 113.59 57.77

Indicele de creştere a Pv IcPv % 100 113.16 114.99 62.63

Venituri din exploatare Ve Lei 39230052 56972742 65469620 37718448

Ponderea CA în veniturile din exploatare

CA/Ve*100 % 97.49 99.15 98.14 99.29

Venituri totale Vt lei 39347108 57026846 65497198 37921505

Ponderea cifrei de afaceri în total venituri

CA/Vt*100 % 97.20 99.05 98.10 98.76

9

010.000.00020.000.00030.000.00040.000.00050.000.00060.000.00070.000.000

2006 2007 2008 2009

Cifra de afaceri

Figura nr.1: Evoluţia cifrei de afaceri

Se poate observa că în primii trei ani de analiză evoluţia cifrei de afaceri a fost una ascendentă, aceasta crescând cu 67,99% în anul 2008 faţă de perioada de baza 2006, excepţie făcând anul 2009 când nivelul acesteia a scăzut cu 41,72% faţă de anul 2008, descreştere care se datorează reducerii cu 42,23% a veniturilor din vânzarea mărfurilor, ceea ce denotă o puternică restrângere a activităţii comerciale. În ceea ce priveşte ponderea cifrei de afaceri în venituri din exploatare şi în total venituri, aceasta înregistrează valori foarte bune menţinându-se în ambele cazuri în jurul valorii de 98% ceea ce reflectă o foarte bună corelare a activităţii firmei cu obiectul general de activitate. În toţi cei patru ani de analiză, ponderea cea mai mare în cifra de afaceri o deţine veniturile din vânzarea mărfurilor, ceea ce reflectă contribuţia majoră la formarea cifrei de afaceri. De altfel, această pondere a avut o evoluţie bună ajungând ca în anul 2009 să fie de 88,67% din cifra de afaceri. Acest aspect reflectă o situaţie pozitivă şi importanţa ridicată a activităţii de bază a întreprinderii. Asfel, putem spune că, pe parcursul perioadei de analiză, acest indicator a avut o evoluţie ascendentă cu tendinţa de înrăutăţire bruscă. 2.1.2. Analiza dinamicii CA în preţuri comparabile

Tabel nr.11: Dinamica cifrei de afaceri în preţuri comparabile Specificaţie Simbol U.M. 2006 2007 2008 2009

Cifra de afaceri CA lei 38247915 56490345 64253971 37453539 Indicele de creştere

al preţurilor Icp % 1.0 1.065 1.063 1.047

Cifra de afaceri în preţuri

comparabile CApc lei 38247915 53042577 60445881 35772244

Indicele de creştere a CApc ICApc % 100 138.68 113.95 59.18

Variaţia CApc ΔCApc lei - 14794662 7403304 -24673637

10

0

10,000,00020,000,000

30,000,00040,000,000

50,000,00060,000,000

70,000,000

2006 2007 2008 2009

CACApc

Figura nr. 2: Dinamica cifrei de afaceri în preţuri comparabile

În anul 2008 faţă de 2006 cifra de afaceri înregistrează o creştere în mărimi absolute de 22197966 lei şi în mărimi relative 58.03%. Însă situaţia se înrăutăţeşte brusc în anul 2009, când activitatea de comercializare se reduce aproape la jumătate, astfel scădarea în mărimi absolute fiind de 24673637 în anul 2009 faţă de 2008 şi de 40,82% în mărimi relative.

2.1.3. Analiza factorială a cifrei de afaceri Analiza factorială urmăreşte stabilirea modelului factorial, identificarea principalilor factori de influenţă, măsurarea intensităţii de acţiune a factorilor asupra indicatorului, explicaţia mecanismului de transmitere a influenţei factorilor şi de determinare a nivelului acestora, astfel încât, în final, să poată fi stabilite măsuri pentru limitarea acţiunii factorilor cu influenţă negativă, respectiv menţinerea şi amplificarea acţiunii factorilor ce influenţează pozitiv nivelul cifrei de afaceri.

• Modelul bazat pe activul total şi structura acestuia Particularitatea acestui model este dată de poziţionarea stocurilor ca elemant principal în cadrul modelului, atât din punct de vedere al structurii patrimoniului, cât şi din punctul de vedere al utilizării acestuia.

StCA

AcSt

AtAcAtCA ⋅⋅⋅=

unde : At – activul total Ac – activul circulant

AtAc - rata activelor circulante

AcSt - rata stocurilor

StCA - viteza de rotaţie a stocurilor

11

Tabelul nr.12: Analiza factorială a cifrei de afaceri

Specificaţie Simbol U.M. Perioada de analiză 2006 2007 2008 2009

Cifra de afaceri în preţuri comparabile CApc lei 38247915 53042577 60445881 35772244

Activul total At lei 11,656,963 12,589,887 17,600,816 13,841,989

Activul circulant Ac lei 6,241,227 6,545,861 9,642,869 5,137,798 Stocuri St lei 3,096,396 4,286,516 6,479,889 3,187,256

Rata activelor circulante Ac/At % 0.54 0.52 0.55 0.37

Rata stocurilor St/Ac % 0.50 0.65 0.67 0.62 Viteza de rotaţie a

stocurilor CA/St rot 12.35 12.37 9.33 11.22

Indicele de creştere al Capc ICApc % 100 138.68 113.95 59.18

Indicele de creştere al At IAt % 100 108.00 139.80 78.64 Indicele de creştere

Ac/At IAc/At % 100 97.11 105.37 67.75

Indicele de creştere al St/Ac ISt/Ac % 100 131.99 102.62 92.32

Indicele de creştere al CA/St ICA/St % 100 100.18 75.38 120.32

∆At

∆AtAc

∆CA ∆AcSt Identificarea factorilor de influenţă

∆StCA

Tabelul nr.13: Influenţa modificării factorilor

Specificaţie Simbol Perioada de analiză 2006/2007 2007/2008 2008/2009

Modificarea CApc: ∆CApc =∆CApc(At)+

∆CApc(Ac/At)+ ∆CApc(St/Ac)+ ∆CApc(CApc/St)

14794662 7403304 -24673637

datorită activului total

∆CApc(At)=(Atn+1-Atn)* (Ac/At)n*(St/Ac)n*(Capc/St)n

3061038 21111591 -12908812

datorită ratei activelor circulante

∆CApc(Ac/At)=Atn+1*[(Ac/At)n+1-(Ac/At)n]*(St/Ac)n*(CApc/St)n

-1194159 3984160 -15331023

datorită ratei stocurilor

∆CApc(St/Ac)=Atn+1*(Ac/At)n+1* [(St/Ac)n+1 - (St/Ac)n ]*(CApc/St)n

12833962 2045667 -2474597

datorită vitezei de rotaţie a stocurilor

∆CApc(CApc/St)=Atn+1*(Ac/At)n+1* (St/Ac)n+1*[(CApc/St)n +1-CApc/St)n]

93821 -19738114 6040794

12

În intervalul 2006-2007, cifra de afaceri în preţuri comparabile a crescut cu 14794662 lei în mărimi absolute, respectiv cu 38,63% în mărimi relative, această evoluţie având următoarele cauze:

– creşterea activelor totale cu 8% în anul 2007 faţă de anul 2006 a dus la majorarea cifrei de afaceri cu 3061038 lei;

– reducerea ratei activelor circulante cu 2,89% în anul 2007 faţă de anul 2006 a dus la diminuarea cifrei de afaceri cu 1194159 lei;

– creşterea ratei stocurilor cu 31,99% în anul 2007 faţă de anul 2006 a dus la majorarea cifrei de afaceri cu 12833962 lei;

– creşterea vitezei de rotaţie a stocurilor cu 0,18% în anul 2007 faţă de anul 2006 a dus la majorarea cifrei de afaceri cu 93821lei.

În intervalul 2007-2008, cifra de afaceri în preţuri comparabile a crescut cu 7403304 lei în mărimi absolute, respectiv cu 13.95% în mărimi relative, această evoluţie având următoarele cauze:

– creşterea activelor totale cu 39.80% în anul 2007 faţă de anul 2006 a dus la majorarea cifrei de afaceri cu 21111591 lei;

– creşterea ratei activelor circulante cu 5.37% în anul 2007 faţă de anul 2006 a dus la majorarea cifrei de afaceri cu 3984160 lei;

– creşterea ratei stocurilor cu 2.62% în anul 2007 faţă de anul 2006 a dus la majorarea cifrei de afaceri cu 2045667 lei;

– reducerea vitezei de rotaţie a stocurilor cu 24.62% în anul 2007 faţă de anul 2006 a dus la diminuarea cifrei de afaceri cu 19738114 lei.

În intervalul 2008-2009, cifra de afaceri în preţuri comparabile a scăzut cu 24673637 lei în mărimi absolute, respectiv cu 40.82% în mărimi relative, această involuţie având următoarele cauze:

– reducerea activelor totale cu 21.36% în anul 2007 faţă de anul 2006 a dus la diminuarea cifrei de afaceri cu 12908812 lei;

– reducerea ratei activelor circulante cu 32.25% în anul 2007 faţă de anul 2006 a dus la diminuarea cifrei de afaceri cu 15331023 lei;

– reducerea ratei stocurilor cu 2.62% în anul 2007 faţă de anul 2006 a dus la diminuarea cifrei de afaceri cu 2474597 lei;

– creşterea vitezei de rotaţie a stocurilor cu 7.68% în anul 2007 faţă de anul 2006 a dus la majorarea cifrei de afaceri cu 6040794 lei.

2.2. ANALIZA PRODUCŢIEI EXERCIŢIULUI 2.2.1. Analiza nivelului şi structurii producţiei exerciţiului Producţia exerciţiului reflectă volumul total al activităţii industriale desfăşurate de o societate comercială în cursul unui exerciţiu financiar, cuprinzând valoarea bunurilor fabricate şi a serviciilor prestate pentru a fi vândute, stocate sau utilizate pentru nevoi proprii. Relaţia de calcul este următoarea:

13

Qex = Qv + Qs + Qi unde: Qv – producţia vândută Qs – producţia stocată Qi – producţia imobilizată Principalul neajuns al acestui indicator constă în faptul că elementele componente au baze diferite de evaluare, producţia vândută fiind evaluată la preţ de vânzare al producătorului, iar producţia stocată şi cea de imobilizări la costul de producţie, ceea ce face ca producţia exerciţiului să fie un indicator eterogen. Producţia exerciţiului este baza de pornire în construcţia tabloului soldurilor intermediare de gestiune.

Tabelul nr. 14: Evoluţia producţiei exerciţiului Specificaţie Simbol U.M. 2006 2007 2008 2009

Producţia vanduta Qv lei 5202182 5887305 6770041 4240170

Producţia stocata Qs lei 0 971 -619 -290

Producţia imobilizată Qi lei 0 0 0 0

Producţia exerciţiului Qex lei 5202182 5888276 6769422 4239880

Variaţia Qex ∆Qex=Qex1-Qex0 lei - 686094 881146 -2529542 Indicele de

creştere a Qv IQv % 100 113.16 114.99 62.63

Indicele de creştere a Qs IQs % 100 - -63.74 47.81

Indicele de creştere a Qi IQi % 100 - - -

Indicele de creştere a Qex IQex % 100 113.18 114.96 62.63

01.000.0002.000.0003.000.0004.000.0005.000.0006.000.0007.000.000

2006 2007 2008 2009

Qex

Figura nr.3: Evoluţia producţiei exerciţiului

Se poate observa că evoluţia producţiei exerciţiului este una crescătoare în primii trei ani de analiză, aceasta majorându-se cu 1567240 lei în anul 2008 faţă de anul de referinţă 2006 ceea ce denotă o creştere cu 30,12% în mărimi relative. Această tendintă de creştere este stopată în anul 2009, când are loc o reducere bruscă a acestui indicator cu 37,37% faţă de anul anterior, descreştere datorată scăderii producţiei vândute ca urmare a reducerii semnificative a activităţii de comercializare.

14

Structura producţiei exerciţiului pe elemente componente oferă informaţii relevante cu privire la modul de valorificare a acesteia:

Tabelul nr. 15: Structura producţiei exerciţiului Specificaţie Simbol U.M. 2006 2007 2008 2009

Producţia vândută Qv % 100 99.98 100.01 100.006

Producţia stocată Qs % 0 0.02 -0.01 -0.006

Producţia imobilizată Qi % 0 0 0 0

Producţia exerciţiului Qex % 100 100 100 100

Din punct de vedere structural, se poate observa că în realizarea producţiei exerciţiului cea mai mare pondere o are producţia vândută, aceasta situându-se peste 99% pe parcursul celor patru ani ai perioadei analizate, producţia stocată lipsind sau având o valoare nesemnificativă în primii doi ani, culminând cu destocaj în anii 2008 si 2009, iar producţia imobilizată fiind irelevantă. 2.2.2. Analiza dinamicii producţiei exerciţiului

Tabelul nr.16: Dinamica producţiei exerciţiului în preţuri comparabile Specificaţie Simbol U.M. 2006 2007 2008 2009

Producţia exerciţiului Qex Lei 5202182 5888276 6769422 4239880

Indicele de creştere al preţurilor

Icp % 1.0 1.065 1.063 1.047

Qex în preţuri comparabile Qexpc lei 5202182 5528898 6368224 4049551

Indicele de creştere a Qexpc IQexpc % 100 106.28 115.18 63.58

Variaţia Qexpc ∆Qexpc lei - 326716 839326 -2318673

010000002000000300000040000005000000600000070000008000000

2006 2007 2008 2009

QexQexpc

Figura nr. 4: Dinamica producţiei exerciţiului în preţuri comparabile

15

În primii trei ani de analiză, producţia exerciţiului în preţuri comparabile a avut un trend ascendent, situaţia schimbându-se în anul 2009 când aceasta a scăzut brusc cu 36,42%, faţă de perioada de creştere, ca urmare a restrângerii activităţii intreprinderii. 2.3. ANALIZA VALORII ADĂUGATE 2.3.1. Analiza nivelului şi structurii VA Valoarea adăugată exprimă creşterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de producţie, îndeosebi a factorilor muncă şi capital, peste valoarea materiilor prime, materialelor şi serviciilor cumpărate de întreprindere de la terţi. Altfel spus valoarea adăugată reprezintă plusul de valoare care excede consumurilor intermediare în procesul de exploatare sau bogăţia creată de întreprindere într-o perioadă de timp. Analiza valorii adăugate prezintă interes pentru toţi agenţii economici, indiferent de domeniul de activitate, deoarece permite o bună evaluare a performanţelor si a eficienţei utilizării factorilor de producţie. Se poate spune astfel că valoarea adăugată exprimă, mai bine decât orice alt indicator, eficacitatea combinării factorilor de producţie muncă şi capital. Valoarea adăugată poate fi calculată prin două metode: metoda substractivă (deductivă) şi cea aditivă. Metoda deductivă presupune calcularea valorii adăugate, pe baza soldurilor intermediare de gestiune, ca diferenţă între producţia globală a exerciţiului şi consumul intermediar:

VA = Qex + Mc - Cint Unde: Qex = producţia exerciţiului Mc = marja comercială Cint = consumul intermediar Valoarea adăugată reprezintă sursa de acumulări băneşti care asigură remunerarea participanţilor direcţi şi indirecţi la activitatea economică a întreprinderii: personalul (prin salarii, indemnizaţii şi alte cheltuieli); statul (prin impozite, taxe şi vărsăminte asimilate); creditorii (prin dobânzi, comisioane şi alte cheltuieli financiare plătite); acţionarii (prin dividendele plătite); întreprinderea (prin autofinanţare potenţială). Ţinând cont de această modalitate de repartizare a valorii adăugate, metoda de calcul constă în însumarea elementelor componente a indicatorului, această metodă fiind numită şi metoda aditivă. Dacă rezultatul exerciţiului se repartizează pentru dividende şi investiţii, relaţiile sunt:

VA = S + Am + Db + I + Pn sau

VA = S + I + Db + Div + Af Unde: S = salarii

Db = dobânzi

16

Pn = profit net Div = dividende Af = autofinanţare Am = amortizare anuală I = impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

Tabel nr. 17: Evoluţia valorii adăugate (metoda substractivă)

Specificaţie Simbol UM 2006 2007 2008 2009 Marja comercială Mc lei 2910454 4494021 4976731 3463686

Producţia exerciţiului Qex lei 5202182 5888276 6769422 4239880

Consumuri intermediare Cint lei 1564834 2121309 3135753 2355440

Valoarea adăugată VA= Mc+Pe-Csi lei 6547802 8260988 8610400 5348126

Indicele de creştere al preţurilor Icp % 1.0 1.065 1.063 1.047

Valoarea adăugată în preţuri comparabile

VApc=VA/ Icp lei 6547802 7756796 8100094 5108048

Indicele de creştere al Qex IcQex % 100 113,19 114,96 62,63

Indicele de creştere al Mc IcMc % 100 154,41 110,74 69,60

Indicele de creştere al Csi IcCsi % 100 135,56 147,82 75,12

Indicele de creştere al Va IcVa % 100 126,16 104,23 62,11

Cifra de afaceri CA lei 38.247.915 56.490.345 64.253.971 37.453.539

Rata valorii adăugate Va/Ca*100 % 17,119 14,624 13,401 14,279

01,000,0002,000,0003,000,0004,000,0005,000,0006,000,0007,000,0008,000,0009,000,000

2006 2007 2008 2009

VA

Figura nr.5: Evoluţia valorii adăugate

17

Valoarea adăugată, asemeni producţiei exerciţiului şi cifrei de afaceri, înregistrează în primii trei ani de analiză un trend ascendent, aceasta crescând cu peste 26% în anul 2007 faţă de anul 2006, iar în 2008 înregistrează tot o creştere, însă una lentă de doar 4,23%. Acest lucru se datorează în primul an atât creşterii activităţii de producţie cât şi a marjei comerciale, iar creşterea consumului intermediar nu influenţează în sens negativ evoluţia valorii adăugate deoarece ritmul acestuia este devansat de ritmul de creştere al marjei comerciale şi al producţiei exerciţiului.În cel de-al doilea an, chiar dacă valoarea adăugată înregistrează o creştere, este una mai moderată, datorită ritmului de creştere mult superior al consumului intermediar faţă de cel al producţiei exrciţiului şi al marjei comerciale (47,82%>14,96%, respectiv 10,74%). Faptul că indicele de creştere al valorii adăugate este inferior indicelui de creştere al producţiei exerciţiului semnifică reducerea gradului de valorificare a resurselor, respectiv diminuarea capacităţii de a crea bogăţie şi reprezintă un semnal de alarmă pentru întreprindere. În anul 2009 însă nivelul valorii adăugate înregistrează o scădere de aproximativ 38% faţă de anul 2008, scădere ce se înregistrează şi la nivelul producţiei exerciţiului, într-un procent de aproximativ 37,5%. Această scădere bruscă poate fi pusă şi pe seama contextului macroeconomic şi anume pe criza financiară ce se face resimţită la nivel mondial.

Tabel nr. 18: Structura valorii adăugate Specificaţie Simbol U.M. 2006 2007 2008 2009 Cheltuieli cu personalul Chp Lei 1537320 2001093 2553755 2422648

Impozite, taxe şi vărsăminte asimilate Itva Lei 831178 1064146 1087930 361520

Dobânzi Dbz Lei 9396 3962 288 1

Dividende Div Lei 1077669 3286657 3039051 1723024

Autofinanţare AF Lei 2213458 390327 -465119 -621315

Valoare adaugată VA Lei 5669021 6746185 6215905 3885878 Remunerarea personalului Chp/VA Lei 0,27 0,30 0,41 0,62

Remunerarea statului Itva/VA Lei 0,15 0,16 0,18 0,09

Remunerarea creditorilor Dbz/VA Lei 0,001657 0,000587 0,000046 0,000000

Remunerarea asociaţilor Div/VA Lei 0,19 0,49 0,49 0,44

Remunerarea întreprinderii AF/VA Lei 0,39 0,06 -0,07 -0,16

Structura valorii adăugate evidenţiază măsura în care sunt remuneraţi participanţii la activitatea intreprinderii. O situaţie normală este aceea în care se manifestă o tendinţă de creştere a ponderii dividendelor şi a autofinanţării în valoarea adăugată şi de reducere a ponderii cheltuielilor cu dobânzile şi cu impozitele datorate statului. Se observă că are loc o reducere a ponderii autofinanţării în valoarea adăugată ajungând chiar la valori negative, ceea ce reflectă o reducere a capacităţii întreprinderii de a-şi autofinanţa activitatea şi o creştere destul de mare a remunerării asociaţilor chiar la un nivel mai ridicat decât capacitatea sa de autofinanţare (CAF=AF+Div), corelată cu o creştere a

18

remunerării personalului pe toată perioada de de analiză, reflectând o creştere a consumului de muncă. Putem observa totodată o remunerare nesemnificativă a creditorilor datorată şi lipsei creditelor. În ceea ce priveşte remunerarea statului, aceasta are un trend crescător în primii trei ani, iar în ultimul an se reduce la jumătate faţă de anul precedent. Acest lucru se datorează în primii ani creşterii semnificative imobilizărilor corporale (terenuri, construcţii) şi creşterii profitului, iar în ultimul an, chiar daca valoarea terenurilor şi a construcţiilor creşte, profitul scade considerabil (cu peste 40%).

-20%

0%

20%

40%

60%

80% Remunerarea creditorilor

Remunerarea personalului

Remunerarea statului

Remunerarea asociaţilor

Remunerarea întreprinderii

Figura nr. 6: Remunerarea participanţilor la activitate (2009)

2.3.2. Analiza dinamicii VA în preţuri comparabile

Tabel nr. 19: Dinamica valorii adăugate în preţuri comparabile Specificaţie Simbol UM 2006 2007 2008 2009

Valoarea adaugata VA lei 6547802 8260988 8610400 5348126 Indicele de creştere a

preţurilor Icp % 1.0 1.065 1.063 1.047

Valoarea adăugată în preţuri comparabile

VApc= VA/Icp lei 6547802 7756796 8100094 5108048

Indicele de creştere a VApc IcVA % 100 118,46 104,43 63,06

Variaţia VApc ΔVA=Van-VAn-1 lei - 1208994 343298 -2992046

0

2,000,000

4,000,000

6,000,000

8,000,000

10,000,000

2006 2007 2008 2009

VAVApc

Figura nr.7: Dinamica valorii adăugate în preţuri comparabile

În anul 2008 faţă de 2006 valoarea adăugată înregistrează o creştere în mărimi absolute de 1.552.292 lei şi în mărimi relative 23,7%. Însă, situaţia se înrăutăţeşte brusc în anul

19

2009, când indicatorul se reduce considerabil, astfel scădarea în mărimi absolute fiind de 2.992.046 lei în anul 2009 faţă de 2008 şi de 36,94% în mărimi relative. 2.3.3. Analiza factorială a VA Analiza factorială urmăreşte stabilirea modelului factorial, identificarea principalilor factori de influenţă, măsurarea intensităţii de acţiune a factorilor asupra indicatorului, explicarea mecanismului de transmitere a influenţei factorilor şi de determinare a nivelului acestora, astfel incat, in final, sa poata fi stabilite masuri pentru limitarea actiunii factorilor cu influenta negativa, respectiv mentinerea si amplificarea actiunii factorilor ce influenteaza pozitiv nivelul cifrei de afaceri.

• Modelul bazat pe influenţa resurselor de muncă

QexVA

NsQexNsVA ⋅⋅=

unde : Ns – numărul de salariaţi Qex – producţia exerciţiului

Ns

Qex - productivitatea muncii

QexVA - rata valorii adăugate (valoarea adăugată la 1 leu producţia exerciţiului)

Tabel nr. 20: Analiza factorială a valorii adăugate


Valoare adăugată în preturi

comparabile VApc lei 38247915 56490345 64253971 37453539

Producţia exerciţiului Qex Lei 5202182 5528898 6368224 4049551

Număr de salariaţi Ns Pers 44 53 62 62 Productivitatea

muncii Qex/Ns lei/pers 118231 104319 102713 65315

Rata valorii adăugate (VA la 1

leu Qex) VA/Qex % 7,35 10,22 10,09 9,25

Indicele de creştere al Vapc IVapc % 100 147,70 113,74 58,29

Indicele de creştere al Ns INs % 100 120,45 116,98 100,00

Indicele de creştere al Qex IQex % 100 106,28 115,18 63,59

Indicele de creştere al Qex/Ns IQex/Ns % 100 88,23 98,46 63,59

Indicele de creştere al VA/Qex

IVA/Qex % 100 138,97 98,75 91,67

20

∆Ns

∆CA ∆Ns

Qex Identificarea factorilor de influenţă

∆QexVA

Tabelul nr. 21: Influenţa modificării factorilor


Modificarea Vapc: ∆VApc =∆VApc(Ns)+ ∆VApc(Qex/Ns)+ ∆VApc(VA/Qex) 18242430 7763626 -26800432

Datorită numărului de

salariaţi

∆VApc(Ns)=(Nsn+1-Nsn)* (Qex/Ns)n*(VA/Qex)n

7823437 9592700 0

Datorită productivităţii

muncii

∆VApc(Qex/Ns)=Nsn+1*[(Qex/Ns)n+1-(Qex/Ns)n]*(VA/Qex)n

-5421329 -1017064 -23394898

Datorită valorii adăugate la 1 leu

producţia exerciţiului

∆VApc(VA/Qex)=Nsn+1*(Qex/Ns)n+1* [(VA/Qex)n+1 - (VA/Qex)n ]

15840321 -812010 -3405535

În intervalul 2006-2007, valoarea adăugată în preţuri comparabile a crescut cu 1.208.994 lei în mărimi absolute, respectiv cu 18,46% în mărimi relative, această evoluţie având următoarele cauze:

– creşterea numărului de salariaţi cu 20,45% în anul 2007 faţă de anul 2006 a dus la majorarea valorii adăugate cu 7.823.437 lei;

– reducerea productivităţii muncii cu 11,77% în anul 2007 fata de anul 2006 a dus la diminuarea valorii adăugate cu 5.421.329 lei;

– creşterea ratei valorii adăugate (valorare adăugată la 1 leu producţie a exerciţiului) cu 38,97% în anul 2007 faţă de anul 2006 a dus la majorarea cifrei de afaceri cu 15.840.321 lei;

În intervalul 2007-2008, valoarea adăugată în preţuri comparabile a crescut cu 343.298 lei în mărimi absolute, respectiv cu 4,43% în mărimi relative, această evoluţie având următoarele cauze:

– creşterea numărului de salariai cu 16,98% în anul 2007 faţă de anul 2006 a dus la majorarea valorii adăugate cu 9.592.700 lei;

– reducerea productivităţii muncii cu 1,54% în anul 2007 faţă de anul 2006 a dus la diminuarea valorii adăugate cu 1.017.064 lei;

21

– reducerea ratei valorii adăugate (valorii adăugate la 1 leu producţie a exerciţiului) cu 1,25% în anul 2007 faţă de anul 2006 a dus la majorarea valorii adăugate cu 812.009 lei;

În intervalul 2008-2009, valoarea adăugată în preţuri comparabile a scăzut cu 2.992.046 lei în mărimi absolute, respectiv cu 36,94% în mărimi relative, această evoluţie având următoarele cauze:

– reducerea productivităţii muncii cu 36,41% în anul 2007 faţă de anul 2006 a dus la diminuarea valorii adăugate cu 23.394.898 lei;

– reducerea ratei valorii adăugate (valorii adăugate la 1 leu producţie a exerciţiului) cu 8,33% în anul 2009 faţă de anul 2008 a dus la majorarea valorii adăugate cu 3.405.534 lei;

Cum numărul de salariaţi a rămas nemodificat, acest factor nu a influenţat în nici un fel modificarea valorii adăugate. 2.4. ANALIZA EXCEDENTULUI BRUT DE EXPLOATARE 2.4.1. Analiza nivelului şi structurii excedentului brut de exploatare Excedentul brut al exploatării (EBE) este primul indicator din categoria celor care exprimă profitabilitatea. El succede din valoarea adăugată după ce s-a realizat retribuirea muncii prin salarii şi a statului prin impozite şi taxe. Acest rezultat are trei destinaţii majore:

– regenerarea capitalului fix (amortizări) şi prevenirea riscurilor viitoare (provizioane);

– retribuirea capitalului (propriu sau împrumutat); – retribuirea statului prin impozite directe (impozitul pe profit).

Indicatorul poate fi calculat prin doua metode: metoda substractivă şi metoda aditivă. Prin metoda substractivă, EBE se determină astfel:

EBE = VA + Subvenţii pentru exploatare – Cheltuieli totale cu personalul - Impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

Tabelul nr. 22: Evoluţia excedentului brut de exploatare (metoda substractivă)

Specificaţie Simbol U.M. 2006 2007 2008 2009 Valoarea adăugată VA Lei 6547802 8260988 8610400 5348126

Subvenţii de exploatare Se Lei 0 0 0 0 Cheltuieli totale cu

personalul Chpt Lei 1537320 2001093 2553755 2422648

Impozite, taxe şi vărsăminte asimilate Itva Lei 94652 197649 255421 0

Excedentul brut din exploatare

EBE=Va+ Se-Cp-Itv Lei 4915830 6062246 5801224 2925478

Indicele de creştere a Va IVA % 100 126.16 104.23 62.11 Indicele de creştere a

Chpt IChpt % 100 130.17 127.62 94.87

Indicele de creştere a Itva IItva % 100 208.82 129.23 0.00 Indicele de creştere a EBE IEBE % 100 123.32 95.69 50.43

22

Metoda substractivă are ca pornire valoarea adăugată şi determină acel rezultat brut al exploatării care excede din valoarea adăugată dupa plata salariilor, a impozitelor, taxelor către stat şi a altor cheltuieli de exploatare, cu condiţia ca valoarea adăugata să fie suficient de mare pentru a asigura retribuţia integrală a salariaţilor şi a statului. Folosind metoda aditivă, EBE se determină astfel: EBE = Rezultatul exploatării + Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi active cedate +

ajustarea valorii imobilizărilor corporale şi necorporale – Alte venituri din exploatare

Tabelul nr. 23: Evoluţia excedentului brut de exploatare (metoda aditivă)

Specificaţie Simbol U.M 2006 2007 2008 2009 Rezultatul exploatării RE lei 4457646 5334124 5156867 2068779

Cheltuieli cu despăgubiri,

donaţii şi active cedate

Chdesp lei 883162 478660 1003679 164148

Ajustarea valorii Ai AjAi lei 0 0 0 0

Ajustarea valorii In şi Ic AjInc lei 557159 730888 856946 957750

Alte venituri din exploatare Avexpl lei 982137 481426 1216268 265199

Excedentul brut din exploatare EBE lei 4915830 6062246 5801224 2925478

010000002000000

30000004000000

50000006000000

7000000

2006 2007 2008 2009

EBE

Figura nr. 8: Evoluţia excedentului brut de exploatare

În primii doi ani de analiză indicatorul a înregistrat un trend crescător datorită faptului că indicele valorii adaugate a crescut într-un ritm mai mare decat indicele cheltuielilor cu personalul chiar dacă nivelul fiscalităţii a crescut în acestă perioadă cu 108.82% , fapt care reflectă o creştere a capacităţii de finanţare a exploatării. Se remarcă însă faptul că în anul 2008 indicatorul înregistrează o scădere uşoară până la o valoare cu 4.13% mai mică decât valoarea anului precedent urmând ca în anul 2009 acesta să înregistreze o înrăutătire cu 48,8% în raport cu anul trecut pe fondul unei scăderi a valorii adăugate, a

23

impozitelor, taxelor şi vărsămintelor asimilate, însă menţinerea aproape la acelaşi nivel al cheltuielilor totale cu personalul. 2.4.2. Analiza dinamicii excedentului brut de exploatare În dinamică, EBE trebuie să înregistreze un trend crescător pentru a asigura creşterea reală a potenţialului de finanţare a exploatării.

Tabelul nr. 24: Dinamica excedentului brut de exploatare în preţuri comparabile Specificaţie Simbol UM 2006 2007 2008 2009


Indicele de creştere al preţurilor Icp % 1 1.065 1.063 1.047 Excedentul brut din exploatare

în preţuri comparabile EBEpc lei 4915830 5692250 5457407 2794153

Indicele de creştere al EBEpc IEBEpc % 100 115.79 95.87 51.20

Variaţia EBEpc ∆EBEpc lei - 776420 -234842 -2663255

01000000200000030000004000000500000060000007000000

2006 2007 2008 2009

EBEEBEpc

Figura nr. 9: Dinamica excedentului brut de exploatare în preţuri comparabile

Dinamica excedentului brut de expolatare, în perioada analizată, a fost una oscilantă cu tendinţă de înrăutăţire, ceea ce reflectă o situaţie negativă deoarece determină scăderea potenţialului de finanţare a exploatării.

2.4.3. Analiza factorială a excedentului brut de exploatare Pentru a explica factorii de influenţă care acţionează asupra indicatorului şi care conduc la modificarea sa de la o perioadă la alta se apelează la descompunerea sa în rate explicative. Un asemenea model de analiză este:

VAEBE

QexVAQexEBE **=

Unde: Qex – producţia exerciţiului VA/Qex – rata valorii adăugate EBE/VA – ponderea excedentului brut al exploatării în valoarea adăugată

24

Tabelul nr. 25: Indicatori utilizaţi în analiza factorială Specificaţie Simbol U.M 2006 2007 2008 2009

Excedentul brut din exploatare în preţuri

comparabile EBEpc lei 4915830 5692250 5457407 2794153

Producţia exerciţiului Qexpc lei 5202182 5528898 6368224 4049551 Valoarea adăugată VApc lei 6547802 7756796 8100094 5108048

Rata VA VA/Qex % 1.26 1.40 1.27 1.26 Ponderea EBE în VA EBE/VA % 0.75 0.73 0.67 0.55 Indicele de creştere al

EBEpc IEBEpc % 100 115.79 95.87 51.20

Indicele de creştere al Qexpc IQexpc % 100 106.28 115.18 63.59

Indicele de creştere al ratei VA IVA/Qex % 100 111.46 90.66 99.17

Indicele de creştere al EBE/VA IEBE/VA % 100 75.08 73.38 67.37

∆Qex

∆EBE ∆QexVA Identificarea factorilor de influenţă

∆VA

EBE

Tabelul nr. 26: Analiza factorială a excedentului brut de exploatare în preţuri comparabile


Modificarea EBEpc:

∆EBEpc =∆EBEpc(Qex)+ ∆EBEpc(VA/Qex)+ ∆EBEpc(EBE/VA) 776420 -234842 -2663255

datorită Qex ∆EBEpc(Qex)=(Qexn+1-Qexn)* (VA/Qex)n*(EBE/VA)n

308732 864124 -1987044

datorită ratei VA ∆EBEpc(VA/Qex)=Qexn+1*[(VA/Qex)n+1-(VA/Qex)n]*(EBE/VA)n

598933 -612198 -28835

datorită ponderii EBE în VA

∆EBEpc(EBE/VA)=Qexn+1*(VA/Qex)n+1* [(EBE/VA)n+1 - (EBE/VA)n ]

-131245 -486768 -647375

În intervalul 2006-2007, execedentul brut de exploatare în preţuri comparabile a crescut cu 776420 lei în mărimi absolute, respectiv cu 15.79% în mărimi relative, această evoluţie având următoarele cauze:

– creşterea producţiei exerciţiului cu 6.28% în anul 2007 faţă de anul 2006 a dus la majorarea excedentului brut de exploatare cu 308732 lei;

– creşterea ratei valorii adăugate cu 11,46% în anul 2007 faţă de anul 2006 a dus la majorarea excedentului brut de exploatare cu 598933 lei;

– reducerea ponderii excdentului brut de exploatare în valoarea adăugată cu 24.92% în anul 2007 faţă de anul 2006 a dus la diminuarea excedentului brut de exploatare cu 131245 lei;

25

În intervalul 2006-2007, execedentul brut de exploatare în preţuri comparabile a scăzut cu 234842 lei în mărimi absolute, respectiv cu 4.13% în mărimi relative, aceasta involuţie având următoarele cauze:

– creşterea producţiei exerciţiului cu 15.18% în anul 2007 fata de anul 2006 a dus la majorarea excedentului brut de exploatare cu 864124 lei;

– reducerea ratei valorii adaugate cu 9.34% în anul 2007 faţă de anul 2006 a dus la diminuarea excedentului brut de exploatare cu 612198 lei;

– reducerea ponderii excdentului brut de exploatare în valoarea adăugată cu 26.62% in anul 2007 faţă de anul 2006 a dus la diminuarea excedentului brut de exploatare cu 486768 lei;

În intervalul 2006-2007, execedentul brut de exploatare în preţuri comparabile s-a diminuat cu 2663255 lei în marimi absolute, respectiv cu 48.8% în mărimi relative, această evoluţie având următoarele cauze:

– reducerea producţiei exercitiului cu 36.41% în anul 2007 faţă de anul 2006 a dus la diminuarea excedentului brut de exploatare cu 1987044 lei;

– reducerea ratei valorii adăugate cu 0.83% în anul 2007 faţă de anul 2006 a dus la diminuarea excedentului brut de exploatare cu 28835 lei;

– reducerea ponderii excedentului brut de exploatare în valoarea adăugată cu 32.63% în anul 2007 faţă de anul 2006 a dus la diminuarea excedentului brut de exploatare cu 647375 lei;

2.5. ANALIZA REZULTATULUI EXPLOATĂRII 2.5.1. Analiza nivelului şi structurii rezultatului exploatării Rezultatul exploatarii (RE) reuşeşte să surprindă cel mai bine capacitatea activităţii de exploatare de a genera profit, deoarece rezultatul format nu a fost supus operaţiunilor de distribuire către diverşi participanţi la activitatea întreprinderii. La formarea sa concură ansamblul cheltuielilor aferente exploatării, acestea fiind raportate la ansamblul veniturilor generate din aceeaşi activitate. Valoarea sa informaţională este centrată pe reflectarea unui rezultat care să caracterizeze toate operaţiunile şi fluxurile aferente exploatării.

RE = Venituri din exploatare – Cheltuieli din exploatare

Tabelul nr. 27: Evoluţia rezultatului exploatării Specificaţie Simbol U.M. 2006 2007 2008 2009

Venituri din exploatare Vexpl Lei 39230052 56972742 65469620 37718448 Cheltuieli din exploatare Chexpl Lei 34772406 51638618 60312753 35649669

Rezultatul exploatării RE=Vexpl-Chexpl Lei 4457646 5334124 5156867 2068779

Indicele de creştere al Vexpl IVexpl % 100 145.23 114.91 57.61 Indicele de creştere al Chexpl IChexpl % 100 148.50 116.80 59.11

Indicele de creştere al RE IRE % 100 119.66 96.68 40.12 Variatia RE ∆RE lei - 876478 -177257 -3088088

26

0

1000000

2000000

3000000

4000000

5000000

6000000

2006 2007 2008 2009

RE

Figura nr. 10: Evoluţia rezultatului exploatării

Rezultatul exploatării a înregistrat un trend oscilant în cei patru anii de analiza. În intervalul 2006 – 2007 deşi ritmul de creştere al cheltuielilor din exploatere a devansat cu puţin ritmul de creştere al veniturilor din exploatare, nivelul indicatorului a crescut cu 19.66%, cauzele fiind următoarele:

- creşterea veniturilor din exploatare cu 45.23% în 2007 faţă de 2007 cu efect pozitiv asupra indicatorului, concomitent cu creşterea cheltuielilor din exploatare cu 48.5% în 2007 faţă de anul de referinţă;

- creşterea eficienţei activităţii prin: creşterea cifrei de afaceri cu 47,69% în anul 2007 faţă de anul 2006, cu efect pozitiv asupra indicatorului;

În intervalul 2008 – 2009 nivelul indicatorului a scăzut cu 59.88%, cauzele fiind următoarele:

- scăderea veniturilor din exploatare cu 42.39% în 2009 faţă de 2008 cu efect negativ asupra indicatorului, concomitent cu o scădere a cheltuielilor din exploatare cu 40.89% în 2009 faţă de anul 2008 (IVexpl scade într-un ritm mai rapid decat IChexpl);

- scăderea eficienţei activităţii prin: scăderea cifrei de afaceri cu 41.71% în anul 2009 faţă de anul 2008, concomitent cu scaderea ratei profitabilitatii comerciale cu 31.18% în anul 2009 faţă de 2008 cu efect negativ asupra indicatorului;

2.5.2. Analiza dinamicii rezultatului exploatării

Tabelul nr. 28: Dinamica rezultatului exploatării în preţuri comparabile Specificaţie Simbol U.M. 2006 2007 2008 2009 Rezultatul exploatării

RE=Vexpl-Chexpl lei 4457646 5334124 5156867 2068779

Indicele de creştere al preţurilor

Icp % 1 1.065 1.063 1.047

Rezultatul exploatării în

preţuri comparabile

REpc lei 4457646 5008567 4851239 1975911

Indicele de creştere al Repc IREpc % 100 112.36 96.86 40.73

Variaţia Repc ∆Repc lei - 550921 -157328 -2875328

27

0

1000000

2000000

3000000

4000000

5000000

6000000

2006 2007 2008 2009

RERepc

Figura nr. 11: Dinamica rezultatului exploatării în preţuri comparabile

Pe parcursul perioadei de anliză rezultatul exlploatării în mărimi comparabile prezintă o dinamică oscilantă cu tendinţă de scădere bruscă în ultimul an, reflectând o diminuare a eficienţei activităţii de exploatare. 2.5.3. Analiza factorială a rezultatului exploatării În vederea identificării factorilor de influenţă ai rezultatului exploatării se utilizează modele factoriale de analiză prin descompunerea în rate explicative. Un asemenea model este cel care se bazează pe influenţa patrimoniului şi a elementelor componente:

CARE

AcCA

AtAcAtRE ***=

unde: At – activul total Ac/At – rata activului circulant CA/Ac – viteza de rotaţie a activului circulant RE/CA – profitabilitatea comercială ∆At

∆AtAc

∆RE ∆AcCA Identificarea factorilor de influenţă

∆CARE

28

Tabelul nr. 29: Indicatori utilizaţi în analiza factorială Specificaţie Simbol U.M 2006 2007 2008 2009 Rezultatul

exploatarii în preţuri comparabile

REpc lei 4457646 5008567 4851239 1975911

Activul total At lei 11656963 12589887 17600816 13841989 Activul circulant Ac lei 6241227 6545861 9642869 5137798 Cifra de afaceri în

preţuri comparabile CApc lei 38247915 53042577 60445881 35772244

Rata activelor circulante Ac/At % 0.54 0.52 0.55 0.37

Vitezei de rotaţie a Ac CA/Ac % 6.13 8.10 6.27 6.96

Profitabilitatea comercială RE/CA % 0.12 0.09 0.08 0.06

Indicele de creştere al Repc IREpc % 100 112.36 96.86 40.73

Indicele de creştere al At IAt % 100 108.00 139.80 78.64

Indicele de creştere al ratei activelor

circulante IAc/At % 100.00 97.11 105.37 67.75

Indicele de creştere al vitezei de rotaţie

a Ac IVA/Ac % 100 132.14 77.41 111.00

Indicele de creştere al profitabilităţii

comerciale IRE/CA % 100.00 81.02 85.00 68.82

Tabelul nr.30: Analiza factorială a excedentului brut de exploatare în preţuri comparabile


Modificarea REpc:

∆REpc =∆REpc(At)+ ∆REpc(Ac/At)+ ∆REpc(Ca/Ac )+∆REpc(REpc/CApc) 550921 -157328 -2875328

datorită At ∆REpc(At)=(Atn+1-Atn)* (Ac/At)n*(CA/Ac)n *(REpc/CApc)n

356752 1993471 -1036030

datorită ratei activului circulant

∆REpc(Ac/At)=Atn+1*[(Ac/At)n+1-(Ac/At)n]* (CA/Ac)n *(RE/CA)n

-139175 376206 -1230430

datorită vitezei de rotaţie a Ac

∆REpc(Ac/At)=Atn+1* (Ac/At)n+1 [(CA/Ac)n+1-(CA/Ac)n]* (RE/CA)n

1506683 -1670617 286214

datorită profitabilităţii

comerciale

∆REpc(RE/CA)=Atn+1*(Ac/At)n+1* (CA/Ac)n+1* [(RE/CA)n+1 - (RE/CA)n ]

-1173339 -856388 -895082

În intervalul 2006-2007, rezultatul exploatării în preţuri comparabile a crescut cu 550921 lei în mărimi absolute, respectiv cu 12.36% în mărimi relative, această evoluţie având următoarele cauze:

– creşterea activelor totale cu 8% în anul 2007 faţă de anul 2006 a dus la majorarea rezultatului exploatării cu 356752 lei;

– reducerea ratei activelor circulante cu 2,89% în anul 2007 faţă de anul 2006 a dus la diminuarea rezultatului exploatării cu 139175 lei;

29

– creşterea vitezei de rotaţie a activelor circulante cu 32.14 % în anul 2007 faţă de anul 2006 a dus la majorarea rezultatului exploatării cu 1506683 lei;

– reducerea profitabilitatii comerciale cu 18.98% în anul 2007 faţă de anul 2006 a dus la diminuarea rezultatului exploatarii de afaceri cu 1173339lei.

În intervalul 2007-2008, rezultatul exploatarii în preţuri comparabile s-a diminuat cu 157328 lei în mărimi absolute, respectiv cu 3.14% în mărimi relative, această involuţie având următoarele cauze:

– creşterea activelor totale cu 39.80% în anul 2007 faţă de anul 2006 a dus la majorarea rezultatului exploatării cu 1993471 lei;

– creşterea ratei activelor circulante cu 5.37% în anul 2007 faţă de anul 2006 a dus la majorarea rezultatului exploatarii cu 376206 lei;

– reducerea vitezei de rotaţie a activelor circulante cu 22.59% în anul 2007 faţă de anul 2006 a dus la diminuarea rezultatului exploatării cu 1670617 lei;

– reducerea profitabilităţii comerciale cu 15% în anul 2007 faţă de anul 2006 a dus la diminuarea rezultatului exploatării cu 856388 lei.

În intervalul 2008-2009, rezultatul exploatării în preţuri comparabile a scăzut cu 2875328 lei în mărimi absolute, respectiv cu 59.27% în mărimi relative, această involuţie având următoarele cauze:

– reducerea activelor totale cu 21.36% în anul 2007 faţă de anul 2006 a dus la diminuarea rezultatului exploatării cu 1036030 lei;

– reducerea ratei activelor circulante cu 32.25% în anul 2007 faţă de anul 2006 a dus la diminuarea rezultatului exploatării cu 1230430 lei;

– creşterea vitezei de rotaţie a activelor circulante cu 11% în anul 2007 faţă de anul 2006 a dus la majorarea rezultatului exploatării cu 286214 lei;

– reducerea profitabilităţii comerciale cu 31.18% în anul 2007 faţă de anul 2006 a dus la diminuarea rezultatului exploatării cu 895082 lei.

2.6. ANALIZA REZULTATULUI NET AL EXERCIŢIULUI 2.6.1. Analiza nivelului şi structurii rezultatului net al exerciţiului

Rezultatul net al exerciţiului exprimă în mărimi absolute rentabilitatea netă sau pierderile aferente activităţii firmei, după deducerea cheltuielilor totale din veniturile totale şi a impozitului pe profit aferent unui exerciţiu financiar. Profitul net este măsura absolută a rentabilităţii financiare a capitalului propriu. Altfel spus, acest indicator măsoară masa profitului ce ramâne la dispoziţia proprietarilor întreprinderii şi care urmează a fi distribuit.

RNex = RE + Rfin + Rextr – Impozitul pe profit = RBex – impozitul pe profit Unde: RE – rezultatul exploatării Rfin – rezultatul financiar Rextr – rezultatul extraordinar RBex – rezultatul brut al exerciţiului

30

Tabelul nr. 31: Evoluţia rezultatului net al exerciţiului

Specificaţie Simbol U.M. 2006 2007 2008 2009

Venituri totale Vt lei 39347108 57026846 65497198 37921505 Cheltuieli totale Cht lei 34788511 51647191 60319363 35675123

Rezultatul brut al exerciţiului

Rbex=Vt-Cht lei 4558597 5379655 5177835 2246382

Variaţia rezultatului brut al exerciţiului

∆RBex= RBex1-RBex0

lei 0 821.058 -201.820 -2931453

Impozitul pe profit Ip lei 736526 866497 832509 361520 Rezultatul net al

exerciţiului Rnex=Rb

ex-Ip lei 3.822.071 4.513.158 4.345.326 1.884.862

Indicele de creştere al preţurilor Icp % 1 1,065 1,063 1,047

Rezultatul net în preţuri comparabile RNpc lei 3822071 4237707 4087795 1800250

Variaţia rezultatului net al exerciţiului

∆RNex=RNex1-RNex0

lei 0 691087 -167832 -2460464

Indicele de creştere al Rnex IRN % 100 118,08 96,28 43,38

Indicele de creştere al Vt Ivt % 100 144,93 114,85 57,90

Indicele de creştere al Cht Icht % 100 148,46 116,79 59,14

Indicele de creştere al Rbex IRBex % 100 118,01 96,25 43,38

0

1,000,000

2,000,000

3,000,000

4,000,000

5,000,000

2006 2007 2008 2009

RNex

Figura nr. 12: Evoluţia rezultatului net al exerciţiului

Pe întreaga perioadă analizată, SC AUTOCLUB SRL a desfăşurat o activitate profitabilă, înregistrând profit la sfârşitul fiecărui an financiar. Un rezultat net pozitiv al exerciţiului se datorează unui nivel mai ridicat al veniturilor totale comparativ cu cheltuielile totale. Evoluţia rezultatului net este una crescătoare doar în 2007, în ultimii doi ani de analiză având însă o evoluţie descrescătoare, chiar bruscă în ultimul an, valoarea indicatorului în 2009 scăzând cu mai mult de jumatate comparativ cu anul precedent.

31

2.6.2. Analiza dinamicii rezultatului net al exerciţiului

Tabelul nr. 32: Dinamica RNex Specificaţie Simbol UM 2006 2007 2008 2009

Rezultatul net al exercitiului Rnex lei 3822071 4513158 4345326 1884862

Indicele de creştere al preturilor Icp % 1 1,065 1,063 1,047

Rezultatul net al exercitiului în preţuri

comparabile RNpc lei 3822071 4237707 4087795 1800250

Indicele de creştere a RNpc IRNpc % 100,00 110,87 96,46 44,04

Variatia RNpc ∆RNpc lei - 415.636 -149.912 -2.287.545

0

1,000,000

2,000,000

3,000,000

4,000,000

5,000,000

2006 2007 2008 2009

RNexRNpc

Figura nr. 13: Dinamica rezultatului net al exerciţiului

Dinamica rezultatului net al exerciţiului ar trebui să prezinte o tendinţă de creştere în preţuri comparabile de la o perioadă la alta pentru a asigura creşterea reală a câstigului net aferent întregii activităţi a întreprinderii. Acest lucru nu se respectă decât în anul 2007 când prezintă o tendinţă de creştere faţă de anul 2006, în următorii doi ani profitul înregistrează o tendinţă de scădere, chiar ingrijorătoare am putea spune pentru ultimul an. 2.6.3. Analiza factorială a rezultatului net al exerciţiului Un model de analiză factorială al rezultatului net al exerciţiului prin descompunerea în rate explicative este:

RNex = CA*(RNex/CA) Unde: CA – cifra de afaceri RNex/CA – rata profitabilităţii comerciale

32

Tabel nr. 33: Analiza factorială a rezultatului net al exerciţiului


Rezultatul net al exerciţiului în

preţuri comparabile RNpc lei 3822071 4237707 4087795 1800250

Indicele de creştere al RNpc IRNpc % 100 110,87 96,46 44,04

Cifra de afaceri CA lei 38247915 53042577 60445881 35772244 Indicele de creştere

al CA ICA % 100 138,68 113,96 59,18

Rata profitabilităţ comerciale RN/CA % 0,100 0,080 0,068 0,050

Indicele de creştere al profitabilităţii

comerciale IRN/CA % 100 79,95 84,65 74,42

∆CA ∆RNex Identificarea factorilor de influenţă

∆QexVA

Tabelul nr. 34 Influenţa modificarii factorilor


Modificarea RNpc:

∆RNpc =∆RNpc(CA)+ ∆RNpc(RN/CA) 415636 -149912 -2287545

Datorită CA ∆RNpc(CA)=(CAn+1-CAn)*(RN/CA)n 1478414 591469 -1668613 Datorită ratei profitabilităţii

comerciale

∆RNpc(RN/CA)=CAn+1*[(RN/CA)n+1-(RN/CA)n]

-1062778 -741381 -618932

În intervalul 2006-2007, rezultatul net al exercitiului în preţuri comparabile a crescut cu 415.636 lei în mărimi absolute, respectiv cu 10,87% în mărimi relative, această evoluţie având următoarele cauze:

– creşterea cifrei de afaceri cu 38,68% în anul 2007 faţă de anul 2006 a dus la majorarea rezultatului net cu 1.478.414 lei;

– reducerea profitabiliităţii comerciale cu 20,05% în anul 2007 faţă de anul 2006 a dus la diminuarea rezultatului net cu 1.062.778 lei;

În intervalul 2007-2008 rezultatul net al exerciţiului în preţuri comparabile a scăzut cu 149.912 lei în mărimi absolute, respectiv cu 3,54% în mărimi relative, aceasta evolutie având urmatoarele cauze:

– creşterea cifrei de afaceri cu 13,96% în anul 2008 faţă de anul 2007 a dus la majorarea rezultatului net cu 591.469 lei;

33

– reducerea profitabiliităţii comerciale cu 15,35% în anul 2008 faţă de anul 2007 a dus la diminuarea rezultatului net cu 741.381lei;

În intervalul 2008-2009, rezultatul net al exerciţiului în preţuri comparabile a scăzut cu 2.287.545 lei în marimi absolute, respectiv cu 55,96% în mărimi relative, această evoluţie având următoarele cauze:

– scăderea cifrei de afaceri cu 40,82% în anul 2009 faţă de anul 2008 a dus la diminuarea rezultatului net cu 1.668.613 lei;

– reducerea profitabiliităţii comerciale cu 25,58% în anul 2009 faţă de anul 2008 a dus la diminuarea rezultatului net cu 618.932 lei;

2.7. ANALIZA CHELTUIELILOR 2.7.1. Analiza cheltuielilor totale

Tabelul nr. 35: Structura şi evoluţia cheltuielilor totale

Specificaţie U.M Perioada de analiză 2006 2007 2008 2009

Cheltuieli de exploatare lei 34772406 51638618 60312753 35649669

Cheltuieli financiare lei 16105 8573 6610 25454

Cheltuieli extaraordinare lei 0 0 0 0

Cheltuieli totale lei 34788511 51647191 60319363 35675123

Structura cheltuielilor % 100 100 100 100

de exploatare % 99.95 99.98 99.99 99.93

financiare % 0.05 0.02 0.01 0.07

extraordinare % 0.00 0.00 0.00 0.00

Indicele de variaţie %

cheltuieli de exploatare % 100 148.50 116.80 59.11

cheltuieli financiare % 100 53.23 77.10 385.08 cheltuieli extraordinare % 100 0 0 0 cheltuieli totale % 100 148.46 116.79 59.14

010000000200000003000000040000000500000006000000070000000

2006 2007 2008 2009

Cheltuieli de exploatare Cheltuieli financiareCheltuieli totale

Figura nr. 15: Evoluţia cheltuielilor totale

34

Cheltuielile totale, în primii trei ani de analiză, înregistrează o tendinţă de creştere fiind cu 48.46% mai mari în anul 2007 faţă de 2006 şi respectiv cu 16.79% mai mari în 2008 faţă de anul precedent 2007. În ultimul an, 2009 acestea se reduc brusc ca urmare a reducerii activităţii ajungând la 35675123 lei ceea ce reprezintă o scădere cu 40.89% faţă de anul 2008. În structură, ponderea cea mai mare în total cheltuieli o deţin cheltuielile de exploatare (99%), ponderea cheltuielilor financiare fiind sub 1%. Urmărind graficul, se mai poate observa că ritmul de creştere al cheltuielilor de exploatare este apropiat de ritmul de crestere al cheltuielilor totale, ceea ce face ca ponderea cheltuilelilor de exploatare în total cheltuieli să fie constantă. Un fapt pozitiv constă în lipsa cheltuielilor cu caracter întâmplător. 2.7.2. Analiza cheltuielilor de exploatare

Tabelul nr. 36: Structura şi evoluţia cheltuielilor de exploatare

Specificaţie U.M Perioada de analiză 2006 2007 2008 2009

Cheltuieli cu mat. prime şi materialele consumabile, alte

cheltuieli materiale şi din afară lei 571383 751896 762834 614537

Cheltuieli privind mărfurile lei 30135279 46109019 52507199 29749683

Cheltuieli cu personalul – total lei 1537320 2001093 2553755 2422648

Alte cheltuieli de exploatare lei 1971265 2045722 3632019 1905051

Cheltuieli din exploatare lei 34215247 50907730 59455807 34691919

Structura cheltuielilor % 100 100 100 100 Cheltuieli cu mat. prime şi materialele consumabile, alte cheltuieli materiale şi din afară

% 1.67 1.48 1.28 1.77

Cheltuieli privind mărfurile % 88.08 90.57 88.31 85.75

Cheltuieli cu personalul – total % 4.49 3.93 4.30 6.98

Alte cheltuieli de exploatare % 5.76 4.02 6.11 5.49

Indicele de variaţie % cheltuieli cu mat. prime şi materialele consumabile, alte cheltuieli materiale şi din afară

% 100 131.59 101.45 80.56

cheltuieli privind mărfurile % 100 153.01 113.88 56.66 cheltuieli cu personalul - total % 100 130.17 127.62 94.87 Alte cheltuieli de exploatare % 100 103.78 177.54 52.45 cheltuieli de exploatare - total % 100 148.79 116.79 58.35

35

0

10000000

20000000

30000000

40000000

50000000

60000000

2006 2007 2008 2009

Cheltuieli cu mat. prime simaterialele consumabile, altecheltuieli materiale si din afaraCheltuieli privind marfurile

Cheltuieli cu personalul - total

Alte cheltuieli de exploatare

Figura nr. 16: Evoluţia cheltuielilor de exploatare

Se poate observa că în primii trei ani de analiză cheltuielile de exploatare au un trend ascendent crescând cu 48,79% în anul 2007 faţă de 2006 şi cu 16.79% în 2008 faţă de anul 2007, după care în ultimul an se reduc brusc, cu 41.65% în mărimi relative şi respectiv cu 24763888 lei în mărimi absolute, ca urmare a reducerii semnificative a cheltuielilor privind mărfurile. În structură, ponderea cea mai mare în total cheltuieli de exploatare o au cheltuielile privind mărfurile, aceasta menţinându-se între 85-90%, situaţie normală dacă se are în vedere obiectul principal de activitate al întreprinderii. 2.8. ANALIZA CAPACITĂŢII DE AUTOFINANŢARE Capacitatea de autofinanţare (CAF) reprezintă surplusul monetar, efectiv sau potenţial, degajat de ansamblul operaţiunilor de gestiune în cadrul unei anumite perioade, care rămâne la dispoziţia întreprinderii pe termen lung. Destinaţia indicatorului este remunerarea capitalurilor proprii (prin dividende datorate), finanţarea investiţiilor de expansiune (partea din profit repartizată pentru constituirea rezervelor şi a fondului de dezvoltare) şi de menţinere şi reînnoire (prin amortizări) din exerciţiile viitoare. Capacitatea de autofinanţare se poate calcula prin două metode:

a) prin metoda deductivă: CAF este calculată ca diferenţă între veniturile monetare (încasabile) şi cheltuielile monetare (platibile), punctul de plecare fiind excedentul brut al exploatării.

CAF = EBE + Alte venituri din exploatare – Alte cheltuieli din exploatare + Venituri financiare – Cheltuieli financiare + Venituri extraordinare – Cheltuieli extraordinare - Impozitul pe profit

b) prin metoda aditivă: calculul CAF pune în evidenţă elementele contabile negeneratoare de fluxuri monetare. În acest caz se porneşte de la rezultatul net al exerciţiului, la care se adaugă cheltuielile calculate (amortizări şi provizioane),

36

neplătibile la o anumită scadenţă şi se scad veniturile calculate (reluări asupra provizioanelor).

CAF = Rex + Amortizări şi provizioane calculate(de exploatare, financiare,

extraordinare) - Venituri din provizioane (de exploatare, financiare, extraordinare) + Valoarea contabilă netă a activelor cedate - Venituri din vânzarea de active - Subvenţii pentru investiţii virate în rezultatul exerciţiului Indiferent de modul de calcul, CAF este un indicator ce reflectă performanţele întreprinderii, reflectând capacitatea acesteia de a degaja resurse interne de finanţare din propria activitate.

Tabelul nr. 37: Evoluţia capacităţii da autofinanţare (metoda substractivă)

Specificaţie Simbol UM 2006 2007 2008 2009 Excedentul brut din

exploatare EBE lei 4915830 6062246 5801224 2925478

Alte venituri din exploatare Ave lei 982137 481426 1216268 265199 Alte cheltuieli din

exploatare Ache lei 1971265 2045722 3632019 1905051

Venituri financiare Vf lei 117056 54104 27578 203057 Cheltuieli financiare Chf lei 16105 8573 6610 25454

Venituri extraordinare Vextr lei 0 0 0 0 Cheltuieli extraordinare Chextr lei 0 0 0 0

Impozit pe profit Imp lei 736526 866497 832509 361520 Capacitatea de autofinantare CAF lei 3291127 3676984 2573932 1101709

Indicele de creştere al CAF ICAF % 100 111,72 70,00 42,80 Indicele de creştere al

preţurilor Icp % 1 1,065 1,063 1,047

CAF în preţuri comparabile CAFpc lei 3291127 3452567 2421385 1052253

0500,000

1,000,0001,500,0002,000,0002,500,0003,000,0003,500,0004,000,000

2006 2007 2008 2009

CAF

Figura nr. 17: Evoluţia capacităţii de autofinanţare

După cum putem observa, doar în anul 2007 capacitatea de autofinanţare a înregistrat o creştere de 11,72%, în următorii doi ani având un trend descrescător, în 2009 reducându-se cu mai mult de jumătate faţă de anul 2008. Capacitatea de autofinanţare păstrează în mare cam aceeaşi tendinţă ca şi excedentul brut din exploatare.

37

2.9. ANALIZA CASH-FLOW-ULUI Informaţiile referitoare la fluxurile de numerar ale unei societăţi comerciale oferă utilizatorilor de situaţii financiare, pe de o parte, posibilitatea de a evalua capacitatea acesteia de a genera numerar şi echivalente de numerar, iar pe de altă parte, de a estima nevoile sale de a utiliza aceste fluxuri de numerar. Indiferent de domeniul de activitate societăţile comerciale au nevoie de numerar, în principiu, pentru aceleaşi motive: desfăşurarea activităţii, plata obligaţiilor şi pentru a asigura rentabilitatea investitorilor. Urmărirea dinamică a resurselor de care a dispus societatea comercială şi modul lor de alocare se efectuează cu ajutorul fluxurilor de numerar. Prin analiza fluxurilor de numerar se obţin informaţii relevante privind intrările, respectiv ieşirile de numerar, mişcări grupate pe trei activităţi: de exploatare, de investiţii, de finanţare. Analiza fluxurilor de numerar, cunoscute şi sub denumirea de cash-flow, permite:

- identificarea capacităţii fiecărei activităţi de a genera numerar; - separarea activităţilor care implică numerar de cele care nu implică numerar; - evaluarea capacităţii societăţii comerciale de a-şi acoperi obligaţiile de plaţi cash; - realizarea de investiţii (plasamente) financiare fie pe piaţa de capital, fie pe piaţa

monetară; - aprecierea stabilităţii echilibrului financiar, autonomiei şi lichidităţii societăţii

comerciale; - evaluarea fluxurilor de numerar pentru activităţi viitoare; - evaluarea viabilităţii derulării în continuare a activităţii; - evaluarea capacităţii societăţii de a influenţa valoarea de piaţă a acestora.

Spre deosebire de CAF care este un indicator care măsoară resursele potenţial disponibile în urma desfăşurării unei activităţi, fluxul de numerar măsoară resursele monetare efectiv disponibile.

Tabelul nr. 38: Tabloul fluxurilor de numerar Categorie 2007 2008 2009

Flux de numerar din activitatea de investiţii Investiţii în imobilizări necorporale 14111 7492 0 Investiţii în imobilizări corporale 1006491 2015467 661700 Investiţii în imobilizări financiare 550 0 2000 Total ieşiri de numerar din activitatea de investiţii 1021152 2022959 663700 Diminuări ale imobilizărilor necorporale 0 0 9709 Diminuări ale imobilizărilor corporale 0 0 0 Diminuări ale imobilizărilor financiare 0 550 0 Total intrări de numerar din activitatea de investiţii 0 550 9709 Flux net din activitatea de investiţii -1021152 -2022409 -653991

Flux de numerar din activitatea de finanţare Creşterea capitalului propriu 1288726 2607034 0

38

Creşterea Dtml 0 0 0 Total intrări de numerar din activitatea de finanţare 1288726 2607034 0 Diminuarea capitalului propriu 0 0 671384 Diminuarea Dtml 76644 18038 0 Total ieşiri de numerar din activitatea de finanţare 76644 18038 671384 Flux net din activitatea de finanţare 1212082 2588996 -671384

Flux de numerar din activitatea de exploatare Creşterea stocurilor 1468744 2322982 0 Creşterea creanţelor 589214 1059537 0 Diminuarea datoriilor comerciale 0 0 3908929 Diminuarea "altor datorii" 21425 110889 0 Total ieşiri de numerar din activitatea de exploatare 2079383 3493408 3908929 Diminuarea stocurilor 0 0 3551065 Diminuarea creanţelor 0 0 1452308 Creşterea datoriilor comerciale 560610 2823330 0 Creşterea "altor datorii" 0 0 363208 Total intrări de numerar din activitatea de exploatare 560610 2823330 5366581 Flux net din activitatea de exploatare -1518773 -670078 1457652 Flux de numerar net -1327843 -103491 132277 Disponibilităţi la începutul perioadei 1603281 275438 171947 Disponibilităţi la sfârşitul perioadei 275438 171947 304224

2.10. MANAGEMENTUL PERFORMANŢELOR FINANCIARE Randamentul financiar evidenţiază raportul de eficienţă dintre efectele de natura profitului şi eforturile ocazionate de obţinere a acestor efecte. Principalele rate ce se pot construi sunt următoarele: rata profitabilităţii comerciale; rate de rentabilitate.

2.10.1 Analiza ratelor de profitabilitate 2.10.1.1 Analiza ratei profitabilităţii comerciale

Rata profitabilităţii comerciale apreciază eficienţa politicii comerciale (aprovizionare, stocare şi vânzare) şi competitivitatea produselor societăţii, reflectând în special politica de preţuri practicată de societate. Rata profitabilităţii comerciale (Rpv) se determină ca raport între rezultatul exploatării sau rezultatul brut sau net al exerciţiului şi cifra de afaceri.

39

Tabel nr. 39: Analiza ratei de profitabilitate comercială

Rata profitabilităţii comerciale în cazul societăţii analizate înregistrează valori sub nivelul recomandat de 15%. Se observă că indicatorul de-a lungul întregii perioade de analiză are un trend descendent, valoarea acestuia reducându-se cu 20,1% în anul 2007 faţă de perioada de referinţă şi cu 15,38% în anul 2008 faţă de perioada anterioară 2007, ceea ce înseamnă că la 100 de lei cifră de afaceri întreprinderii îi revin cu 15,38 lei mai puţin sub forma rezultatului brut al exerciţiului. Faţă de anul precedent în 2009, nivelul indicatorului a scăzut cu 25,57%, ceea ce exprimă o eficienţă mai redusă cu care sunt valorificate produsele firmei.

0

2

4

6

8

10

12

14

16

2006 2007 2008 2009

Rpc

Valoarearecomandată

Figura nr. 18: Rata profitabilităţii comerciale

Rata profitabilităţii comerciale poate fi explicitată prin analiza a două rate: rata profitabilităţii comerciale brute (rata marjei brute):

Specificaţie Simbol UM Perioada de analiză 2006 2007 2008 2009

Rezultatul brut al exerciţiului Rbex lei 4558597 5051319 4870964 2145542

Cifra de afaceri CA lei 38247915 53042577 60445881 35772244 Rata

profitabilităţii comerciale

Rpv=Rbex/CA*100 % 11,92 9,52 8,06 6,00

Variaţia ratei profitabilităţii

comerciale ∆Rpv=Rpv n-Rpv n-1 % - -2,40 -1,46 -2,06

Indicele ratei profitabilităţii

comerciale

IRpv=Rpv n/Rpv n-

1*100 % 100 79,90 84,62 74,43

Indicele rezultatului brut al exerciţiului

IRbex=Rbex n/Rbex n-

1*100 % 100 110,81 96,43 44,05

Indicele cifrei de afaceri ICA=CA n/CA n-1*100 % 100 138,68 113,96 59,18

Valoarea recomandată - % 15 15 15 15

40

Tabel nr. 40: Analiza ratei marjei brute



Cifra de afaceri CA lei 38247915 53042577 60445881 35772244 Rata marjei brute Rpb=EBE/CA*100 % 12,85 10,73 9,03 7,81

Variaţia ratei marjei brute ∆Rpb=Rpb n-Rpb n-1 % - -2,12 -1,70 -1,22

Indicele ratei marjei brute IRpb=Rpb n/Rpb n-1*100 % 100 83,50 84,13 86,51

Indicele excedentului brut

din exploatare IEBE=EBE n/EBE n-1*100 % 100 115,79 95,87 51,20


Pe perioada de analiză, rata marjei brute înregistrează valori în continuă scădere de la un an de analiză la altul. Acest lucru se datorează, în mare parte, ritmului de creştere al cifrei de afaceri care devansează ritmul de creştere al excedentului brut din exploatare. În anul 2007 a avut loc o reducere a ratei marjei brute în mărimi absolute cu 2,12%, datorită creşterii excedentului brut al exploatării într-un ritm mai scăzut (115,79%) faţă de creşterea cifra de afaceri (138,68%). În anul 2008 rata marjei brute s-a redus cu 1,70% faţă de anul precedent şi acest lucru se datorează creşterii cifrei de afaceri cu 113,96% concomitent cu reducerea excedentului brut din exploatare cu 4,13%. În ultimul an de analiză rata marjei brute a înregistrat o reducere cu 1,22%, valoarea sa fiind de 7,81%, ceea ce înseamnă că la 100 lei cifră de afaceri societăţii îi revine 7,81 lei sub forma excedentului brut din exploatare. Această evoluţie semnifică o reducere a eficienţei cu care sunt valorificate resursele firmei. rata profitabilităţii comerciale nete (rata marjei nete):

Tabel nr. 41: Analiza ratei nete


Rezultatul net al exerciţiului Rnex lei 3822071 4237707 4087795 1800250

Cifra de afaceri CA lei 38247915 53042577 60445881 35772244 Rata marjei nete Rpn=Rnex/CA*100 % 9,99 7,99 6,76 5,03

Variaţia ratei marjei nete ∆Rpn=Rpn n-Rpn n-1 % -2,00 -1,23 -1,73

Indicele ratei marjei nete IRpn=Rpn n/Rpn n-1*100 % 100 79,95 84,65 74,42

Indicele rezultatului net al

exerciţiului IRnex=Rnex n/Rnex n-1*100 % 100 110,87 96,46 44,04


41

De-a lungul perioadei de analiză, întreprinderea a înregistrat o profitabilitate comercială netă cu un trend descrescător. În anul 2006, aceasta înregistrează valoarea de 9,99%, urmând ca în ultimul an de analiză indicatorul să înregistreze un nivel de 5,03% ceea ce înseamnă că la 100 lei cifră de afaceri revin 5,03 lei profit net. Situaţia este validată de creşterea într-un ritm mai rapid al cifrei de afaceri faţă de dinamica rezultatului net. În figura de mai jos este reprezentată grafic evoluţia înregistrată de rata marjei brute şi, respectiv rata marjei nete în cei patru ani de analiză:

02468

101214

2006 2007 2008 2009

Rpb

Rpn

Figura nr. 19: Rata marjei brute şi rata marjei nete

În perioada analizată rata profitabilităţii comerciale se situează sub nivelul considerat optim de 15%. Astfel, este necesară implementarea anumitor măsuri de optimizare menite să ducă la cresterea profitabilităţi comerciale pana la un nivelul corespunzător, cum ar fi: creşterea vânzărilor printr-o promovare mai intensă a acestora sau creşterea

ponderii produselor cu o piaţă de desfacere asigurată; îmbunătăţirea structurii producţiei prin creşterea ponderii produselor cu o rată a

profitabilităţii comerciale mai ridicată; accelerarea vitezei de rotaţie a stocurilor; optimizarea cheltuielilor.

În ceea ce priveşte ratele derivate din profitabilitatea comercială, acestea au o evoluţie asemănătoare, atât rata marjei brute cât şi rata marjei nete păstrează un trend descrescător de la o perioadă la alta. În consecinţă, societatea trebuie să aibă în vedere creşterea rezultatului brut al exerciţiului la un leu cifră de afaceri, astfel încât indicele rezultatului brut al exerciţiului să devanseze indicele cifrei de afaceri. (IRbex >ICA). 2.10.1.2 Analiza profitabilităţii cheltuielilor Profitabilitatea cheltuielilor se calculează prin raportarea rezultatului aferent cifrei de afaceri (rezultatul exploatării, rezultatul exerciţiului) la costul total al producţiei vândute. Această rată mai este cunoscută şi sub denumirea de model standard al ratei profitabilităţii şi măsoară capacitatea activităţii de a genera profit prin costuri. Modelul de calcul este:

Rc = RE/ChT*100 Rc = REX/ChT

42

Nivelul recomandat al ratei profitabilităţii cheltuielilor este cuprins între 9% şi 15%.

Tabel nr. 42: Analiza profitabilităţii cheltuielilor

02468

10121416

2006 2007 2008 2009

Rpc

Valoarearecomandată

Figura nr. 20: Rata profitabilităţii cheltuielilor

După cum putem observa, în nici unul dintre cei 4 ani de analiză acest indicator nu ajunge la nivelul recomandat, ba mai mult decât atât, acesta are şi un trend descrescător. Indicatorul ne arată că la 100 lei cheltuieli totale, intreprinderii îi revin doar 13,10 lei în 2006 (respectiv 6,01 lei în 2009) sub forma rezultatului brut al exerciţiului. Din păcate, în toată perioada nivelul indicatoarului scade considerabil, în 2007 cu 25,36% faţă de 2006, în 2008 are loc tot o scădere însă una mai moderată, cu doar 14,43% faţă de anul 2007, iar în 2009 scade cu 25,52% faţă de 2008. Acest lucru exprimă o reducere a eficienţei cu care sunt valorificate cheltuielile firmei. Situaţia este validată prin faptul că indicele cheltuielilor totale devansează indicele de creştere al rezultatului brut (148,46% faţă de 110,81% în anul 2006 sau 59,14% faţă de 44,05% în anul 2007).


Rezultatul brut al exerciţiului Rbex lei 4558597 5051319 4870964 2145542

Cheltuieli totale ChT lei 34788511 51647191 60319363 35675123 Rata

profitabilităţii cheltuielilor

Rpc=Rbex/ChT*100 % 13,10 9,78 8,08 6,01

Variaţia ratei profitabilităţii cheltuielilor

∆Rpc=Rpc n-Rpc n-1 % - -3,32 -1,71 -2,06

Indicele ratei profitabilităţii cheltuielilor

IRpc=Rpc n/Rpc n-1*100 % 100,00 74,64 82,57 74,48

Indicele rezultatului brut al exerciţiului IRbex=Rbex n/Rbex n-1*100 % 100,00 110,81 96,43 44,05

Indicele cheltuielilor totale IChT=ChT n/ChT n-1*100 % 100,00 148,46 116,79 59,14

Valoarea recomandată - % 15 15 15 15

43

Societatea trebuie să aibe neapărat în vedere o creştere a profitabilităţii cheltuielilor, fie prin reducerea acestora sau prin optimizarea lor, având în vedere şi o eventuală schimbare a structurii acestora.

Rata profitabilităţii cheltuielilor poate fi explicitată prin analiza a două rate:

rata marjei brute:

Rpb=EBE/ChT*100 rata marjei nete

Rpn=Rn/ChT*100 După cum putem observa, atât rata marjei brute cât şi cea netă urmează acelaşi trend descrescător la fel ca şi rata profitabilităţii cheltuielilor.

Pe perioada de analiză, rata marjei brute înregistrează valori în continuă scădere de la un an de analiză la altul. Acest lucru se datorează, în mare parte, ritmului de creştere al cheltuielilor totale care devansează ritmul de creştere al excedentului brut din exploatare.

Tabel nr. 43: Rata marjei brute şi nete



Cheltuieli totale ChT lei 34788511 51647191 60319363 35675123 Rezultatul net al

exerciţiului Rnex lei 3822071 4237707 4087795 1800250

Rata marjei brute Rpb=EBE/ChT*100 % 14,13 11,02 9,05 7,83 Variaţia ratei marjei

brute ∆Rpb=Rpb n-Rpb n-1 % -3,11 -1,97 -1,22

Indicele ratei marjei brute IRpb=Rpb n/Rpb n-1*100 % 100 78,00 82,09 86,57

Indicele excedentului brut din exploatare IEBE=EBE n/EBE n-1*100 % 100 115,79 95,87 51,20

Indicele cheltuielilor totale IChT=ChT n/ChT n-1*100 % 100,00 148,46 116,79 59,14

Rata marjei nete Rpn=Rn/ChT*100 % 10,99 8,21 6,78 5,05 Indicele de crestere al

marjei nete IRpn=Rpn n/Rpn n-1*100 % 100,00 74,68 82,59 74,46

Variaţia ratei marjei nete ∆Rpn=Rpn n-Rpn n-1 % -2,78 -1,43 -1,73

Indicele rezultatului net al exercitiului IRnex=Rnex n/Rnex n-1*100 % 100 110,87 96,46 44,04

În anul 2007 a avut loc o reducere a ratei marjei brute în mărimi absolute cu 3,11%, datorită creşterii excedentului brut al exploatării într-un ritm mai scăzut (115,79%) faţă de creşterea cheltuielilor totale (148,46%). În anul 2008 rata marjei brute s-a redus cu 1,97% faţă de anul precedent şi acest lucru se datorează creşterii cheltuielilor totale cu 116,79% concomitent cu reducerea excedentului brut din exploatare cu 4,13%. În ultimul an de analiză rata marjei brute a înregistrat o reducere cu 1,22%, valoarea sa fiind de

44

7,83%, ceea ce înseamnă că la 100 lei cheltuieli totale, societăţii îi revine 7,83 lei sub forma excedentului brut din exploatare. Această evoluţie semnifică o reducere a eficienţei cu care sunt valorificate resursele firmei. În ceea ce priveşte marja netă, de-a lungul perioadei de analiză, acesta urmează un trend descrescător. În anul 2006, aceasta înregistrează valoarea de 10,99%, urmând ca în ultimul an de analiză indicatorul să înregistreze un nivel de doar 5,05% ceea ce înseamnă că la 100 lei cheltuieli totale revin 5,05 lei profit net. Situaţia este validată de creşterea într-un ritm mai rapid a cheltuielilor totale faţă de dinamica rezultatului net. În figura de mai jos este reprezentată grafic evoluţia înregistrată de rata marjei brute şi, respectiv rata marjei netă în cei patru ani de analiză:

02468

10121416

2006 2007 2008 2009

Rpb

Rpn

Figura nr. 21: Rata marjei brute şi rata marjei nete

2.10.2 Analiza ratelor de rentabilitate

Ratele de rentabilitate reprezintă modalităţi de măsură a eficienţei activităţii desfăşurate de societate, respectiv evidenţiază rezultatele obţinute de societate în raport cu mijloacele economice sau cu mijloacele financiare. Aceste rate se exprimă sub formă de raport între efectul obţinut şi efortul depus de societate pentru obţinerea acestora.

Ratele de rentabilitate se împart în următoarele grupe: rata rentabilităţii economice; rata rentabilităţii financiare.

2.10.2.1. Analiza ratei rentabilităţii economice Rata rentabilităţii economice (Re) reflectă eficienţa mijloacelor economice alocate activităţii productive, fără a ţine seama de modul de finanţare a acestora utilizat de societate, fiind independentă de politica de finanţare promovată de aceasta.

45

Tabel nr. 44: Analiza ratei rentabilităţii economice


Rezultatul din exploatare RE lei 4457646 5008567 4851239 1975911

Activ total At lei 11656963 12589887 17600816 13841989 Rata rentabilităţii

economice Re=RE/At*100 % 38,24 39,78 27,56 14,27

Variaţia ratei rentabilităţii economice

∆Re=Re n-Re n-1 % - 1,54 -12,22 -13,29

Indicele ratei rentabilităţii economice

IRe=Re n/Re n-1*100 % 100 104,03 69,28 51,79

Indicele rezultatului din exploatare IRE=RE n/RE n-1*100 % 100 112,36 96,86 40,73

Indicele activului total IAt=At n/At n-1*100 % 100 108,00 139,80 78,64 Rata medie a dobânzii Rd % 8,44 7,46 9,46 9,33

05

1015202530354045

2006 2007 2008 2009

Re

Rd

Figura nr. 21: Rata rentabilităţii economice şi rata medie a dobânzii

Pe întreaga perioadă de analiză nivelul ratei rentabilităţii economice înregistrează o tendinţă de reducere dar se situează peste rata medie a dobânzii de pe piaţă. În primii trei ani ai analizei rata rentabilităţii economice înregistrează valori foarte bune, situate peste valoarea recomandată de literatura de specialitate (20%), însă în ultimul an de analiză situaţia se deteriorează, iar rata înregistrează o scădere cu 21,36%, atingând valoarea de 14,27%.

Analiza ratei rentabilităţii economice se poate realiza cu ajutorul mai multor modele explicative de analiză factorială. În continuare se prezintă un model bazat pe descompunerea ratei rentabilităţii economice în doi factori principali, respectiv rata profitabilităţii comerciale şi randamentul activului total:

Factorii de influenţă ce determină modificarea ratei rentabilităţii economice sunt:

46

În perioada de analiză societatea a înregistrat o scădere a ratei rentabilităţii economice de 23,97 puncte procentuale, de la 38,24% în 2006 la 14,27% în anul 2009. Această situaţie nefavorabilă pentru societate se datorează atât reducerii, în anii 2008 şi 2009 a rezultatului exploatării în timp ce cifra de afaceri creşte în 2008 şi scade în 2009 dar într-un ritm mai redus decât scăderea rezultatului exploatării, ducând astfel la scăderea ratei profitabilităţii comerciale.

Tabel nr. 45: Analiza factorială a ratei rentabilităţii economice


Rezultatul din exploatare RE lei 4457646 5008567 4851239 1975911

Cifra de afaceri CA lei 38247915 53042577 60445881 35772244 Activ total At lei 11656963 12589887 17600816 13841989

Rata profitabilităţii comerciale Rpv=RE/CA*100 % 11,65 9,44 8,03 5,52

Randamentul activului total rAt=CA/At - 3,28 4,21 3,43 2,58

Rata rentabilităţii economice Re=CA/At*RE/CA*100 % 38,24 39,78 27,56 14,27

Variaţia ratei rentabilităţii economice

∆Re=Re n-Re n-1 % - 1,54 -12,22 -13,29

Indicele ratei rentabilităţii economice

IRe=Re n/Re n-1*100 % 100 104,03 69,28 51,79

Indicele rezultatului din exploatare IRE=RE n/RE n-1*100 % 100 112,35 96,85 40,73


Indicele activului total IAt=At n/At n-1*100 % 100 108,00 139,80 78,64 Valoarea optimă - % 20 20 20 20

05

1015202530354045

2006 2007 2008 2009

Re

Optim

Figura nr. 22: Rata rentabilităţii economice

Un lucru favorabil, în primii trei ani de analiză, este ca indicele de creştere al cifrei de afaceri devansează indicele de creştere al activului total iar acest lucru a condus la creşterea randamentului activului total, ceea ce înseamnă că acesta se recuperează sub formă bănească iniţială, prin cifra de afaceri, în medie de 3,5 ori pe an. Acest lucru se schimbă în anul 2009 când scăderea cifrei de afaceri este una mult mai bruscă decât scăderea înregistrată de activul total, lucru resimţit şi în reducerea randamentului activului total la 2,58 rotaţii pe an.

47

În analiza factorială, trendul ratei rentabilităţii economice a fost studiat prin prisma nivelului şi evoluţiei celor doi principali factori de influenţă, respectiv profitabilitatea comercială şi randamentul activului total.

Tabel nr. 46: Influenţa modificării factorilor asupra ratei rentabilităţii economice

Specificaţie Simbol U.M. Perioada de analiză 2006/2007 2007/2008 2008/2009

Variatia ratei rentabilitatii economice

∆Re=Re n-Re n-1 % 1,54 -12,22 -13,29

Influenţa modificării randamentului activului total

∆Re(CA/At)=(CA n/At n-CA n-

1/At n-1)* RE n-1/CA n-1*100

% 10,86 -7,35 -6,82

Influenţa modificarii activului total

∆Re(At)=(CA n-1/At n-CA n-1/At

n-1)* RE n-1/CA n-1*100

% -2,83 -11,33 7,48

Influenţa modificării cifrei de afaceri

∆Re(CA)=(CA n/At n-CA n-1/At

n)* RE n-1/CA n-1*100

% 13,70 3,97 -14,31

Influenţa modificării ratei profitabilităţii

comerciale

∆Re(RE/CA)=CA n/At n* (RE n/CA n-RE n-1/CA n-1)*100 % -9,32 -4,87 -6,47

În perioada 2006/2007 rentabilitatea economică a crescut cu 1,54 puncte procentuale, în mărimi absolute, iar această modificare este determinată de: creşterea randamentului activului total ce a condus la majorarea rentabilităţii

economice cu 10,86 puncte procentuale, la rândul ei această creştere este determinată de creşterea cifrei de afaceri într-un ritm ce devansează creşterea activului total;

reducerea profitabilităţii comerciale datorată creşterii cifrei de afaceri (138,68%) într-un ritm mai rapid decât creşterea rezultatului exploatării (112,35%), a favorizat reducerea rentabilităţii economice cu 9,32 puncte procentuale.

În perioada 2007/2008 rentabilitatea economică s-a redus cu 12,22 puncte procentuale, în mărimi absolute, iar această modificare este determinată de: scăderea randamentului activului total de la 4,21% la 3,43% a condus la

diminuarea rentabilităţii economice cu 7,35 puncte procentuale. scăderea profitabilităţii comerciale de la 9,44% la 8,03% favorizată de creşterea

cifrei de afaceri într-un ritm ce devansează creşterea rezultatului exploatării a condus la diminuarea rentabilităţii economice cu 4,87 puncte procentuale.

În perioada 2008/2009 rentabilitatea economică s-a redus cu 13,29 puncte procentuale, în mărimi absolute, iar această modificare este determinată de: reducerea randamentului activului total a condus la reducerea rentabilităţii

economice cu 6,82 puncte procentuale; reducerea profitabilităţii comerciale a condus la reducerea rentabilităţii economice

cu 6,47 puncte procentuale.

48

2.10.2.2. Analiza ratei rentabilităţii financiare

Rata rentabilităţii financiare (Rf) măsoară eficienţa utilizării capitalurilor proprii ale societăţii şi exprimă capacitatea acesteia de a degaja profit net din capitalul propriu angajat în activitatea sa. Acest lucru face ca rata să fie foarte importantă pentru posesorii de capital care apreciază eficienţa investiţiei lor prin intermediul ratei rentabilităţii financiare.

Tabel nr. 47: Analiza ratei rentabilităţii financiare



Capital propriu Cpr lei 10752545 11306358 13780155 13349495 Rata rentabilităţii

financiare Rf=Rnex/Cpr*100 % 35,55 37,48 29,66 13,49

Variaţia ratei rentabilităţii financiare

∆Rf=Rf n-Rf n-1 - 1,94 -7,82 -16,18

Indicele ratei rentabilităţii financiare

IRf=Rf n/Rf n-1*100 % 100 105,44 79,15 45,46


exerciţiului

IRnex=Rnex n/Rnex n -1 *100 % 100 110,87 96,46 44,04

Indicele capitalului propriu

ICpr=Cpr n/Cpr n-1 *100 % 100 105,15 121,88 96,87

Rata medie a dobânzii Rd % 8,44 7,46 9,46 9,33

05

10152025303540

2006 2007 2008 2009

Rf

Rd

Figura nr. 23: Rata rentabilităţii financiare şi rata medie a dobânzii

Pe perioada de analiză rata rentabilităţii financiare înregistrează un trend oscilatoriu, cea mai mare valoare fiind înregistrată în anul 2007 (37,48%), iar cea mai mică în anul 2009 (13,49%). Observăm că între ani 2006-2007 rata rentabilităţii financiare manifestă o tendinţă de creştere (5,44%), ceea ce echivalează cu o mai bună remunerare prin câştig net a resurselor proprii, respectiv sporirea capacităţii capitalurilor proprii de a crea profit

49

net. În comparaţie cu rata medie a dobânzii de pe piaţă, rata rentabilităţii financiare se situează în toţi cei patru ani de analiză peste valoarea acesteia. Rata rentabilităţii financiare este influenţată de modul de procurare a capitalului, ceea ce înseamnă că este sensibilă la structura financiară a capitalului. Nivelul indicatorului din primul an de analiză arată că la 100 lei capital propriu societăţii îi revine 35,55 lei profit net, iar în ultimul an de analiză se ajunge ca la 100 lei capital propriu societăţii să îi revină numai 13,49 lei sub formă de profit net.

La fel ca în cazul ratei rentabilităţii economice se pot utiliza mai multe modele de analiză factorială ce se bazează pe descompunerea ratei rentabilităţii financiare în mai multe rate explicative. În continuare se prezintă un model ce se bazează pe profitabilitatea comercială netă şi pe viteza de rotaţie a capitalului propriu:

În cazul acestui model de analiză factorială a ratei rentabilităţii financiare principalii factori de influenţă ai modificării acesteia sunt:

Tabel nr. 48: Analiza factorială a ratei rentabilităţii financiare

Specificaţie Simbol UM

Perioada de analiză 2006 2007 2008 2009


Cifra de afaceri CA lei 38247915 53042577 60445881 35772244 Capital propriu Cpr lei 10752545 11306358 13780155 13349495

Rata profitabilităţii comerciale nete Rpn=Rnex/CA*100 % 9,99 7,99 6,76 5,03

Viteza de rotaţie a capitalurilor proprii NrCpr=CA/Cpr rot 3,56 4,69 4,39 2,68

Rata rentabilităţii financiare

Rf=CA/Cpr*Rnex/CA*100 % 35,55 37,48 29,66 13,49


∆Rf=Rf n-Rf n-1 % - 1,94 -7,82 -16,18

Indicele ratei rentabilităţii financiare

IRf=Rf n/Rf n-1*100 % 100 105,44 79,15 45,46


exerciţiului

IRnex=Rnex n/Rnex n-

1*100 % 100 110,87 96,46 44,04


Indicele capitalului propriu ICpr=Cpr n/Cpr n-1*100 % 100 105,15 121,88 96,87

Valoare optimă - % 25 25 25 25

50

05

10152025303540

2006 2007 2008 2009

Rf

Optim

Figura nr. 24: Rata rentabilităţii financiare

În primii trei ani ai perioadei de analiză rata rentabilităţii financiare se situează peste valoarea optimă de 25%, recomandată de literatura de specialitate, dupa care în anul 2009 înregistrează o scădere bruscă ajungând la valoarea de 13,49%.

În intervalul 2006/2007, rentabilitatea financiară a crescut în mărimi absolute cu 1,94 puncte procentuale, ceea ce echivalează cu o crestere de 5,44% în mărimi relative. În intervalul 2007/2008, rentabilitatea financiară a scăzut în mărimi absolute cu 7,82 puncte procentuale, iar în mărimi relative de 20,85%, iar în intervalul 2008/2009, rata rentabilităţii financiare a scăzut în mărimi absolute cu 16,18 puncte procentuale, ceea ce echivalează cu o scădere de 54,54% în mărimi relative. În ceea ce priveşte analiza factorială a ratei rentabilităţii financiare studiate prin prisma nivelului şi evoluţiei celor doi principali factori de influenţă, se observă următoarele: În perioada 2006/2007 creşterea rentabilităţii financiare cu 1,94 puncte procentuale, în mărimi absolute este determinată de: creşterea vitezei de rotaţie a capitalurilor proprii cu 1,13 rotaţii a condus la

majorarea rentabilităţii financiare cu 11,33 puncte procentuale; reducerea profitabilităţii comerciale nete de la 9,99% la 7,99% a condus la

diminuarea rentabilităţii financiare cu 9,40 puncte procentuale. În perioada 2007/2008 rentabilitatea financiară s-a diminuat cu 7,82 puncte procentuale, în mărimi absolute, iar această modificare este determinată de: reducerea vitezei de rotaţie a capitalurilor proprii, datorită creşterii mai rapide a

capitalurilor proprii faţă de creşterea cifrei de afaceri a condus la diminuarea rentabilităţii financiare cu 2,44 puncte procentuale;

reducerea profitabilităţii comerciale nete a condus la diminuarea rentabilităţii financiare cu 5,38 puncte procentuale.

În perioada 2008/2009 rentabilitatea financiară s-a redus cu 16,18 puncte procentuale, în mărimi absolute, iar această modificare este determinată de: reducerea vitezei de rotaţie a capitalurilor proprii de le 4,39 rotaţii la 2,68 rotaţii a

condus la diminuarea rentabilităţii financiare cu 11,54 puncte procentuale; reducerea profitabilităţii comerciale nete de la 6,76% la 5,03%, a condus la

diminuarea rentabilităţii financiare cu 4,64 puncte procentuale.

51

Tabel nr. 49: Influenţa modificării factorilor asupra ratei rentabilităţii financiare

Specificaţie Simbol UM Perioada de analiză 2006/2007 2007/2008 2008/2009


∆Rf=Rf n-Rf n-1 % 1,94 -7,82 -16,18

- Influenţa modificării vitezei

de rotaţie a capitalurilor

proprii

∆Rf(CA/Cpr)=(CA n/Cpr n-CA n-1 /Cpr n-

1) * Rnex n-1/CA n-1*100

% 11,33 -2,44 -11,54

- Influenţa modificării

capitalului propriu

∆Rf(Cpr)=(CA n-1/Cpr n-CA n-1/Cpr n-1) * Rnex n-1/CA n-1*100

% -1,74 -6,73 0,96

- Influenţa modificării cifrei

de afaceri

∆Rf(CA)=(CA n/Cpr n-CA n-1/Cpr n) * Rnex n-1/CA n-1*100

% 13,08 4,29 -12,50

- Influenţa modificării ratei profitabilităţii

comerciale nete

∆Rf(Rnex/CA)=CA n/Cpr n * (Rnex n/CA n-Rnex n-1/CA n-1)*100 % -9,40 -5,38 -4,64

Din analiza efectuată, se poate observa că ambele rate studiate, atât rata rentabilităţii economice cât şi a celei financiare se situează peste valoarea ratei medii a dobânzii pe piaţă. Măsurile la care poate recurge conducerea societăţii pentru a creşte rata rentabilităţii economice sunt următoarele: creşterea rezultatului exploatării; creşterea randamentului activului total prin:

• diminuarea necesarului de activ total pentru a obţine un leu cifră de afaceri;

• îmbunătăţirea eficienţei utilizării activului total; • îmbunătăţirea structurii activului total prin creşterea ponderii mijloacelor

fixe active în total active deţinute de societate; creşterea ratei profitabilităţii comerciale prin:

• îmbunătăţirea structurii producţiei prin creşterea ponderii produselor care au profitabilitate comercială mare;

• creşterea preţurilor corelată cu creşterea calităţii produselor; • negocierea cu furnizorii pentru obţinerea unor preţuri mai avantajoase.

Măsurile recomandate pentru creştera ratei rentabilităţii financiare sunt următoarele: creşterea rezultatului exerciţiului prin creşterea rezultatului exploatării, având în

vedere specificul societăţii, dar şi a celorlalte rezultate, respectiv financiar şi extraordinar;

sporirea eficienţei de utilizare a capitalurilor proprii, respectiv accelerarea vitezei de rotaţie a capitalurilor proprii.

52

CAP III. ANALIZA PREVIZIONALĂ LA S.C. AUTOCLUB S.R.L. Punctul de plecare în elaborarea situaţiilor financiare previzionate îl constituie situaţiile financiare din perioada anterioară. Acestea reprezintă oferta de informaţii contabile influenţată pe de o parte de modul în care este elaborată şi normalizată informaţia contabilă. Pentru elaborarea situaţiilor financiare previzionate este necesară utilizarea unor tehnici previzionale, care reprezintă de fapt un ansamblu de procedee de anticipare a viitorului întreprinderii, desemnând modul concret de abordare şi rezolvare a problemelor legate de fenomenele, procedeele, activităţile şi acţiunile specifice mediului economic în care activează întreprinderea. Previziunea (prognoza) economică, deşi nu se poate da o definiţie precisă, datorită părerilor diferite existente în rândul specialiştilor, reprezintă procesul prin care sunt anticipate evenimente şi prin care este realizată estimarea evoluţiei viitoare a unor indicatori economici privind, în general, fenomene care nu sunt direct controlate de entitatea implicată în procesul de previziune. Se pot delimita etapele care trebuie parcurse pentru elaborarea previziunilor, indiferent de domeniul unde se realizează acestea. Enumerându-le, aceste etape sunt:

– Stabilirea obiectului previziunii; – Fixarea perioadei de timp pentru care se elaborează previziunea (orizontul

prognozei), precum şi al gradului de detaliere al acesteia (global sau pe fiecare produs în parte);

– Colectarea şi evaluarea fondului de date necesar elaborării previziunii, – Alegerea metodei de previziune (realizată în general în funcţie de datele

disponibile); – Elaborarea propriu-zisă a previziunilor; – Alegerea modalităţii de prezentare a rezultatelor previziuni (alegerea din

multitudinea de alternative a variantei cele mai probabile; prezentarea rezultatelor sub forma unor scenarii - pesimist, realist, optimist; sau prezentarea sub formă de interval de încredere etc.);

– Evaluarea acurateţei metodei utilizate prin compararea valorilor prognozate cu datele reale odată ce acestea devin disponibile (etapă foarte utilă în selectarea ulterioară a metodei celei mai potrivite).

Din punct de vedere al lungimii orizontului de previziune, previzionare realizată este una pe termen mediu. Pentru previzionarea situaţiei financire la nivel de întreprindere am folosit metoda raportării la cifra de afaceri cunoscută şi sub denumirea de procent din vânzări. Metoda raportării la cifra de afaceri (cunoscută sub denumirea procent din vânzări) este metoda cea mai simplă de previziune financiară, care satisface eficient nevoile informaţionale ale unei organizaţii (firme). Motivul pentru care această metodă are o

53

mare aplicabilitate în ghidarea managerilor este faptul că porneşte de la o ipoteză viabilă şi anume că majoritatea posturilor bilanţiere variază o dată cu vânzările.

• Cadrul general de abordare a perspectivei situaţei financiare În realizarea previziunilor s-au avut în vedere următoarele:

- punctul de plecare în estimarea situaţiei financiare a întreprinderii l-a reprezentat estimarea evoluţiei vânzărilor, respectiv a cifrei de afaceri. Pe baza acesteia s-a putut determina necesarul de active, respectiv fondurile permanente şi curente necesare pentru acoperirea finanţării lor.

- perioada de previziune este de 2 ani (2010-2011); - estimările se vor face în preţuri constante; - situaţiile financiare vor fi estimate la nivel anual; - se va folosi abordarea sintetică pentru previzionarea directă a cifrei de afaceri

totale. Având în vedere rezultatele obţinute în urma analizei post-factum, respectiv trendul descrescător al indicatorilor pentru ultimul an de analiză (2009), se doreşte stoparea declinului şi chiar o uşoară dezvoltare a activităţii exprimată prin creşterea cifrei de afaceri cu 5% în anul 2010 şi menţinerea acestui trend crescător şi pentru următorul an al previziunii, dorindu-se ca indicele de creştere al cifrei de afaceri pentru anul 2011 să atingă nivelul de 110%, ceea ce înseamnă o majorare a acesteia cu încă 10% faţă de anul 2010. Această previziune se bazează pe evoluţia întreprinderii dinainte de 2009, an ce a fost afectat de recesiunea economică de la nivel mondial, precum şi pe aşteptarea unei creşteri a veniturilor din vânzări ca urmare a participării la “Programul de stimulare a înnoirii parcului auto naţional”;

- nu vor avea loc contractări de credite pe termen mediu şi lung pe parcursul perioadei de previziune;

- fluxurile activităţii extraordinare se vor neglija, datorită caracterului lor aleatoriu; - numărul de angajaţi va rămâne constant în cei doi ani de previziune;

La nivelul întregii perioade de previziune, estimarea a cuprins:

- contul de profit şi pierdere - bilanţul financiar - flux de numerar

3.1. Proiecţia contului de profit şi pierdere Datorită faptului că societatea activează pe piaţă de mulţi ani, se poate folosi metoda raportării la cifra de afaceri (procent din vânzări) pentru elaborarea situaţiilor financiare previzionate. În estimarea contului de rezultate se va ţine cont de următoarele principii:

- separarea elementelor de venituri şi cheltuieli pe categorii: din exploatare, financiare, excepţionale;

- separarea elementelor în funcţie de variaţia faţă de cifra de afaceri: variabile şi fixe;

- corelaţii cu alte situaţii pro-forma: bilanţul, situaţia fluxului de numerar.

54

Pentru previzionarea elementelor contului de rezultate prin metoda procent din vânzări pe baza contului de profit şi pierdere exprimat într-o formă sintetică, s-a calculat valoarea medie pe ultimii trei ani pentru fiecare categorie de venit şi cheltuială. Apoi au fost exprimate elementele contului de profit şi pierdere ca procent din cifra de afaceri şi s-a determinat valoarea medie pentru fiecare element , pentru a identifica elementele care variază o dată cu cifra de afaceri.

Tabel nr. 50: Forma simplificată a contului de profit şi pierdere

Denumirea indicatorilor Perioada de analiză 2006 2007 2008 2009

Valoare medie

CIFRA DE AFACERI 38247915 56490345 64253971 37453539 49111443 Producţia vândută 5202182 5887305 6770041 4240170 5524925 Venituri din vânzarea mărfurilor 33045733 50603040 57483930 33213369 43586518 Variaţia stocurilor de produse finite şi a producţiei în curs de execuţie

Sold C 0 971 0 0 243

Sold D 0 0 619 290 227

Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizată

0 0 0 0 0

Alte venituri din exploatare 982137 481426 1216268 265199 736258 VENITURI DIN EXPLOATERE – TOTAL 39230052 56972742 65469620 37718448 49847716

Cheltuieli privind mărfurile 30135279 46109019 52507199 29749683 39625295 Total cheltuieli materiale 30706662 46860915 53270033 30364220 40300458 Cheltuieli cu personalul 1537320 2001093 2553755 2422648 2128704 Ajustări de valoare privind imobilizarile corporale şi necorporale

557159 730888 856946 957750 775686

Ajustari de valoare privind activele circulante 0 0 0 0 0

Alte cheltuieli de exploatare 1971265 2045722 3632019 1905051 2388514 Cheltuieli privind prestaţiile externe 993451 1369413 2372919 1740903 1619172 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 94652 197649 255421 0 136931

Ajustări privind provizioanele 0 0 0 0 0 CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL 34772406 51638618 60312753 35649669 45593362

REZULTATUL DIN EXPLOATARE: 4457646 5334124 5156867 2068779 4254354

Venituri din interese de participare 0 0 0 0 0 Venituri din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele imobilizate

0 0 0 0 0

Venituri din dobânzi 28469 40968 23398 42293 33782 Alte venituri financiare 88587 13136 4180 160764 66667 VENITURI FINANCIARE – TOTAL 117056 54104 27578 203057 100449

Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile deţinute ca active circulante

0 0 0 0 0

55

Cheltuieli privind dobânzile 9396 3962 288 1 3412 Alte cheltuieli financiare 6709 4611 6322 25453 10774 CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL 16105 8573 6610 25454 14186

REZULTATUL FINANCIAR 100951 45531 20968 177603 86263 Venituri extraordinare 0 0 0 0 0 Cheltuieli extraordinare 0 0 0 0 0 REZULTATUL EXTRAORDINAR 0 0 0 0 0 VENITURI TOTALE 39347108 57026846 65497198 37921505 49948164 CHELTUIELI TOTALE 34788511 51647191 60319363 35675123 45607547 REZULTATUL BRUT AL EXERCIŢIULUI 4558597 5379655 5177835 2246382 4340617

IMPOZITUL PE PROFIT 736526 866497 832509 361520 699263 REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI 3822071 4513158 4345326 1884862 3641354

Tabelul nr. 51:Cont de profit şi pierdere exprimat în procent din cifra de afaceri

Denumirea indicatorilor Perioada de analiză 2006 2007 2008 2009

Valoare medie

procentuală

Valoare medie

absolută CIFRA DE AFACERI 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 49111443 Producţia vândută 13.60 10.42 10.54 11.32 11.25 5524925 Venituri din vânzarea mărfurilor 86.40 89.58 89.46 88.68 88.75 43586518

Variaţia stocurilor de produse finite şi a producţiei în curs de execuţie

0.00 0.0017 0.00 0.00 0.0005 243

0.00 0.00 0.0010 0.0008 0.0005 227

Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizată

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0

PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI 13.60 10.42 10.54 11.32 11.25 5524940

Alte venituri din exploatare 2.57 0.85 1.89 0.71 1.50 736258 VENITURI DIN EXPLOATERE - TOTAL 102.57 100.85 101.89 100.71 101.50 49847716

Cheltuieli privind mărfurile 78.79 81.62 81.72 79.43 80.68 39625295 Total cheltuieli materiale 80.28 82.95 82.91 81.07 82.06 40300458 Cheltuieli cu personalul 4.02 3.54 3.97 6.47 4.33 2128704 Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale

1.46 1.29 1.33 2.56 1.58 775686

Ajustari de valoare privind activele circulante 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0

Alte cheltuieli de exploatare 5.15 3.62 5.65 5.09 4.86 2388514 Cheltuieli privind prestaţiile externe 2.60 2.42 3.69 4.65 3.30 1619172

Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 0.25 0.35 0.40 0.00 0.28 136931

Ajustări privind provizioanele 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0 CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL 90.91 91.41 93.87 95.18 92.84 45593362

56

REZULTATUL DIN EXPLOATARE: 11.65 9.44 8.03 5.52 8.66 4254354

Venituri din interese de participare 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0

Venituri din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele imobilizate

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0

Venituri din dobânzi 0.07 0.07 0.04 0.11 0.07 33782 Alte venituri financiare 0.23 0.02 0.01 0.43 0.14 66667 VENITURI FINANCIARE – TOTAL 0.31 0.10 0.04 0.54 0.20 100449

Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile deţinute ca active circulante

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0

Cheltuieli privind dobânzile 0.02 0.01 0.00 0.00 0.01 3412 Alte cheltuieli financiare 0.02 0.01 0.01 0.07 0.02 10774 CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL 0.04 0.02 0.01 0.07 0.03 14186

REZULTATUL FINANCIAR 0.26 0.08 0.03 0.47 0.18 86263 Venituri extraordinare 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0 Cheltuieli extraordinare 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0 REZULTATUL EXTRAORDINAR 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0

VENITURI TOTALE 102.87 100.95 101.93 101.25 101.70 49948164 CHELTUIELI TOTALE 90.96 91.43 93.88 95.25 92.87 45607547 REZULTATUL BRUT AL EXERCIŢIULUI 11.92 9.52 8.06 6.00 8.84 4340617

IMPOZITUL PE PROFIT 1.93 1.53 1.30 0.97 1.42 699263 REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI 9.99 7.99 6.76 5.03 7.41 3641354

Pentru estimarea contului de profit şi pierdere pentru următorii doi ani s-a pornit de la următoarele ipoteze:

- cifra de afaceri creşte într-un ritm mediu anual cu 5% în primul an de previziune şi cu 10% în anul următor;

- pentru estimarea veniturilor din vânzarea mărfurilor şi a producţiei vândute se va ţine seama de ponderea medie a acestora în cifra de afaceri, şi anume 88.75% pentru veniturile din vânzarea marfurilor si 11.25% pentru producţia vândută;

- cheltuielile cu amortizarea se vor păstra la nivelul anului 2009; - din cauza faptului ca obiectivul major este de a stopa declinul instalat în ultimul

an al analizei post-factum, cheltuielile cu personalul pentru primul an de analiză vor fi menţinute la acelaşi nivel ca în anul 2009, urmând ca în anul 2001 să estimăm că acestea vor creşte cu 7,5%.

3.1.1 Previziunea cifrei de afaceri Punctul de plecare a tuturor previziunilor financiare este previziunea vânzărilor. Pe baza estimării cifrei de afaceri pe perioada următoare se poate determina necesarul de active

57

circulante şi fixe, respectiv fondurile permanente şi curente necesare pentru acoperirea finanţării lor. Previziunea cifrei de afaceri se poate realiza prin două metode de abordare:

- Abordarea globală (sintetică) care presupune previzionarea directă a cifrei de afaceri totale;

- Abordarea analitică presupune împărţirea vânzărilor firmei pe categorii principale de produse previziunea realizându-se pe fiecare categorie în parte după care va avea loc reagregarea acestora.

Una din recomandările specialiştilor este realizarea previziunii cifrei de afaceri per global după care având loc compararea acesteia cu cifra de afaceri previzionată analitic şi alegerea variantei celei mai pesimiste (celei mai mici). Dacă previziunea cifrei de afaceri are o valoare nejustificat de ridicată consecinţele pot fi deosebit de grave, deoarece firma ar putea să ajungă fie în situaţia să producă pe stoc, fie să nu-şi utilizeze corespunzător capacităţile de producţie, ducând la scăderea vitezelor de rotaţie, costuri mai mari şi deprecierea rentabilităţii şi a lichidităţilor.

Tabel nr. 52: Estimarea CA

Figura nr. 25: Evoluţia cifrei de afaceri În ceea ce priveşte cifra de afaceri pevizionată, se observă o tendinţă uşoară de creştere, ajungând în al doilea an de previziune la valoarea de 43258838 lei, iar calculul ei s-a făcut prin însumarea elementelor componente, şi anume: veniturile din vânzarea mărfurilor şi producţia vândută.

Specificaţie Simbol UM Perioada de analiză 2006 2007 2008 2009

Estimare 2010 2011

Cifra de afaceri CA lei 38247915 56490345 64253971 37453539 39326216 43258838 Indice ICA % 100 147,70 113,74 58,29 105,00 110,00

58

3.1.2. Previzionarea elementelor contului de rezultate În estimarea contului de rezultate se va ţine cont de următoarele principii:

- separarea elementelor de venituri şi cheltuieli pe categorii: din exploatare, financiare, excepţionale;

- separarea elementelor în funcţie de variaţia faţă de cifra de afaceri: variabile şi fixe;

- corelaţii cu alte situaţii pro-forma: bilanţul, situaţia fluxului de numerar. 3.1.2.1 Estimarea veniturilor

• Estimarea veniturilor din exploatare Are la bază cifra de afaceri estimată în etapa anterioară. Structura acesteia pe producţie vândută şi vânzări de mărfuri precum şi restul veniturilor din exploatare, de natura producţiei exerciţiului, se vor considera că variază odată cu cifra de afaceri la un nivel mediu (calculat ca medie a anilor anteriori). Veniturile din subvenţii, provizioane şi alte venituri se vor neglija, din motive de prudenţă.

Tabelul nr. 53: Estimarea veniturilor din vânzarea mărfurilor şi a producţiei vândute

Specificaţie UM Perioada de analiză 2006 2007 2008 2009

Estimare 2010 2011

Venituri din vânzarea mărfurilor lei 33045733 50603040 57483930 33213369 34902017 38392218

Indicele de creştere % 100 153,13 113,60 57,78 105,08 110,00 Producţia vândută lei 5202182 5887305 6770041 4240170 4424199 4866619 Indicele de creştere % 100,00 113,17 114,99 62,63 104,34 110,00

CA lei 38247915 56490345 64253971 37453539 39326216 43258838 Ponderea veniturilor

din vz mf în CA % 86,40 89,58 89,46 88,68 88,75 88,75

Ponderea producţiei vândute în CA % 13,60 10,42 10,54 11,32 11,25 11,25

Păstrând în cei doi ani de previziune ponderea medie în cifra de afaceri a veniturilor din vânzarea mărfurilor şi a producţiei vândute se observă că acestea au înregistrat o uşoară creştere până la valoarea de 38392218 lei şi respectiv 4866619lei, crescând în acelaşi ritm cu cifra de afaceri.

Tabelul nr. 54: Estimarea producţiei exerciţiului


Estimare 2010 2011

Venituri din producţia stocată lei 0 971 -619 -290 12,43 13,67

Indice de creştere % 0 100,00 -63,75 46,85 -428,52 110,00

Venituri din producţia imobilizată lei 0 0 0 0 0 0

Indice de creştere % - - - - - -

59

Producţia vândută lei 5202182 5887305 6770041 4240170 4424199 4866619 Producţia exerciţiului lei 5202182 5888276 6769422 4239880 4424199 4866619

Indice de creştere % 100 113,19 114,96 62,63 104,35 110,00

Cifra de afaceri lei 38247915 56490345 64253971 37453539 39326216 43258838

Indice de creştere % 100 147,70 113,74 58,29 105,00 110,00 Ponderea veniturilor din producţia stocată în CA % 0,0000 0,0017 -0,0010 -0,0008 0,0032 0,0032

Ponderea veniturilor din producţia vândută în CA % 13,60 10,42 10,54 11,32 11,25 11,25

Se poate observa că veniturie din producţia stocată au din nou sold creditor, însă înregistrează valori foarte mici (12,43 respectiv 13,67) în perioada estimată, lucru favorabil deoarece nu vor creşte cheltuielile necesare cu întreţinerea şi păstrarea stocurilor. Veniturile din producţia imobilizată s-au menţinut la valoarea nulă, iar producţia exercitiului a înregistrat per total o creştere de 4,35% în primul an al estimării şi de 10% în cel de-al 2-lea an de previziune.

• Estimarea veniturilor financiare Veniturile financiare vor fi estimate pe categorii. Veniturile din dobânzi se vor obţine ţinându-se seama de ponderea acestora din anul precedent. Veniturile din diferenţe de curs valutar se vor considera la un nivel minim al anilor precedenţi. Alte venituri financiare, din provizioane se vor ignora din motive de prudenţă.

Tabelul nr. 55: Estimarea veiturilor financiare

Specificaţie UM

Perioada de analiză 2006 2007 2008 2009

Estimare 2010 2011

Participaţii, imobilizări financiare şi creanţe lei 0 0 0 0 0 0

Indice de creştere % - - - - - - Venituri din plasament lei 0 0 0 0 0 0 Indice de creştere % - - - - - - Venituri din dobânzi lei 28469 40968 23398 42293 26217 27528 Indice de creştere % 100.00 143.90 57.11 180.75 61.99 105.00 Alte venituri financiare lei 88587 13136 4180 160764 55057 60562 Indice de creştere % 100 14.83 31.82 3846.03 34.25 110.00 Venituri din provizioane lei 0 0 0 0 0 0

Indice de creştere % - - - - - - CA lei 38247915 56490345 64253971 37453539 39326216 43258838 Ponderea participaţiilor, imob fin. şi cr în CA

% 0 0 0 0 0 0

Ponderea veniturilor din titluri de plasament în CA

% 0 0 0 0 0 0

Ponderea veniturilor din dobânzi în CA % 0.07 0.07 0.04 0.11 0.07 0.06

60

Pondera altor venituri financiare în CA % 0.23 0.02 0.01 0.43 0.14 0.14

Ponderea veniturilor din provizioane în CA % 0 0 0 0 0 0

Veniturile din dobânzi s-au redus în primul an de estimare cu 38,01% faţă de anul 2009 ajungând la valoarea de 26217 lei şi la valoarea de 27528 lei în anul 2011 ca urmare a creşterii acestora cu 5% faţă de anul precedent. Alte venituri finaciare s-au redus de asemenea cu 65,75% în primul an previzionat ajungând la valoarea de 55057 lei, înregistrând mai apoi o creştere uşoară cu 10% în anul 2011 atingându-se valoarea de 60562 lei.

• Estimarea veniturilor excepţionale Aceste elemente de regulă se vor neglija, având în vedere faptul că ele nu ar trebui să facă parte din activitatea normală, curentă a activităţii organizaţiei (firmei). 3.1.2.2 Estimarea cheltuielilor

• Estimarea cheltuielilor din exploatare Cheltuielile de exploatare se consideră că vor varia proporţional cu cifra de afaceri. Excepţie de la această regulă vor face cheltuielile cu amortizarea (în general planurile de afaceri utilizează metoda de amortizare liniară), care se vor stabili ţinând cont de valoarea mijloacelor fixe şi investiţiile noi, respectiv gradul mediu de amortizare. Nu toate

cheltuielile de exploatare sunt variabile, însă atunci când se sporeşte cifra de afaceri, tot din

motive de prudenţă se creşte şi ansamblul lor. Alte cheltuieli din exploatare şi din

provizioane se neglijează din motivele anterior menţionate.

Tabelul nr. 56: Estimarea cheltuielilor din exploatare


Estimare 2010 2011

Cifra de afaceri lei 38247915 56490345 64253971 37453539 39326216 43258838 Cheltuieli privind mărfurile lei 30135279 46109019 52507199 29749683 31728391 34901230

valoare relativă % 100 153.01 113.88 56.66 106.65 110.00 Ponderea în CA % 78.79 81.62 81.72 79.43 80.68 80.68 Cheltuieli materiale totale lei 30706662 46860915 53270033 30364220 32271093 35498202

valoare relativă % 100 152.61 113.68 57.00 106.28 110.00 Ponderea în CA % 80.28 82.95 82.91 81.07 82.06 82.06 Cheltuieli cu personalul lei 1537320 2001093 2553755 2422648 2422648 2604347

valoare relativă % 100 130.17 127.62 94.87 100.00 107.50 Ponderea în CA % 4.02 3.54 3.97 6.47 6.16 6.02 Nr personal pers 44 53 62 62 62 62 Indice de creştere % 100 120.45 116.98 100.00 100.00 100.00

61

Productivitatea muncii lei 118231 104319 102713 65315 71358 78494

valoare relativă % 100 88.23 98.46 63.59 109.25 110.00 Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsminte asimilate

lei 94652 197649 255421 0 110113 121125

valoare relativă % 100 208.82 129.23 0.00 - 110.00 Ponderea în CA % 0.25 0.35 0.40 0.00 0.28 0.28 Alte cheltuieli de exploatare lei 1971265 2045722 3632019 1905051 1911254 2102380

valoare relativă % 100 103.78 177.54 52.45 100.33 110.00 Ponderea în CA % 5.15 3.62 5.65 5.09 4.86 4.86 Cheltuieli cu amortizarea lei 557,159 730,888 856,946 957,750 957,750 957,750

valoare relativă % 100.00 131.18 117.25 111.76 100.00 100.00 Ponderea în CA % 1.46 1.29 1.33 2.56 2.44 2.21 Cheltuieli privind prestaţiile externe lei 993451 1369413 2372919 1740903 1297765 1427542

valoare relativă % 100.00 137.84 173.28 73.37 74.55 110.00 Ponderea în CA % 2.60 2.42 3.69 4.65 3.30 3.30 Cheltuieli totale lei 34772406 51638618 60312753 35649669 36510458.9 40161504.78 valoare relativă % 100.00 148.50 116.80 59.11 102.41 110.00 Ponderea în CA % 90.91 91.41 93.87 95.18 92.84 92.84

Urmărind datele din tabelul de mai sus, se poate observa că postul privind cheltuielile materiale a fost estimat la un nivel mediu, având o pondere de 82.06% în cifra de afaceri. Astfel se asigură menţinerea în limite normale a eficienţei şi a cifrei de afaceri. Asa cum a fost stabilit anterior, pentru primul an al estimării 2010 cheltuilelile cu personalul se vor menţine la acelaşi nivel de 2422648 lei ca şi în ultimul an al analizei post-factum, iar în anul 2011 acestea vor creşte cu 7.5% estimându-se şi o creştere a productivităţii muncii. Numărul de personal nu se va schimba, iar în ultimul an cheltuielile cu personalul vor înregistra o valoare de 2604347 lei. Estimarea cheltuielilor cu impozitele şi taxele şi a altor cheltuieli de exploatare se va face la un nivel mediu corelat cu tendinţa cifrei de afaceri, iar cheltuielile cu amortizarea vor fi menţinute la nivelul înregistrat în anul 2009 deoarece nu se preconizează casări de mijloace fixe sau investiţii viitoare. Cheltuilelile totale de exploatare vor creşte cu 2.41% în anul 2010 ajungând la o valoare de 36510459 lei, iar în ultimul an al previziunii acestea îşi vor menţine trendul uşor crescător datorită corelării cu evoluţia activităţii, astfel vor înregistra valoarea de 40161504 lei ceea ce înseamnă o majorare cu 10% faţă de anul anterior.

• Estimarea cheltuielilor financiare Cheltuielile financiare se vor previziona pe categorii. Cheltuielile din dobânzi se obţin prin aplicarea dobânzilor la creditele bancare contractate. Realiazarea programului de

62

rambursare a creditului este deosebit de utilă pentru calcularea bazei asupra căreia se va aplica rata dobânzii, calculându-se astfel nivelul cheltuielilor cu dobânda. În general rata dobânzii aferentă împrumuturilor contractate de firmele mici este mai mare decât cea a creditelor contractate de firmele mari. În cadrul firmelor mici cu cât este mai nouă firma cu atât rata dobânzii este mai mare. Acesta este un lucru normal datorită faptului că pentru afacerile mai mici şi mai noi riscul de nerambursare a creditului este mai mare decît în cazul firmelor mari. Alte cheltuieli financiare, din motive de prudenţă se vor considera la raportul mediu faţă de cifra de afaceri.

Tabelul nr. 57: Estimarea cheltuielilor financiare


Estimare 2010 2011

Cifra de afaceri lei 38247915 56490345 64253971 37453539 39326216 43258838 Cheltuieli privind dobânzile lei 9396 3962 288 1 0 0

valoare relativă % 100 42.17 7.27 0.35 393262.16 110.00 Ponderea în CA % 0.0246 0.0070 0.0004 0.0000 0.0100 0.0100 Alte cheltuieli financiare lei 6709 4611 6322 25453 7865 8652

valoare relativă % 100 68.73 137.11 402.61 30.90 110.00 Ponderea în CA % 0.02 0.01 0.01 0.07 0.02 0.02 Cheltuieli cu amortizări şi provizioane

lei 0 0 0 0 0 0

Cheltuieli financiare total lei 16105 8573 6610 25454 11798 12978

valoare relativă % 100 53.23 77.10 385.08 46.35 110.00 Ponderea în CA % 0.04 0.02 0.01 0.07 0.03 0.03

Cheltuielile financiare cu dobânzile s-au menţinut la valoarea din ultimul an de analiză. Alte cheltuieli financiare vor fi înregistrate păstrându-se un nivel mediu al acestora în cifra de afaceri, şi crescând proporţional cu aceasta, observâdu-se o scădere în dinamică a cheltuielilor. Cheltuielile din diferenţe de curs valutar se vor neglija, având în vedere faptul că estimările se fac în preţuri constante. Aceeaşi metodă se va aplica şi pentru restul categoriilor de cheltuieli financiare deoarece firma nu a avut în perioada anterioară şi nici nu estimează să dispună de aceste categorii pe perioada de prognoză.

• Estimarea cheltuielilor excepţionale Aceste elemente de regulă se vor neglija, având în vedere faptul că ele nu ar trebui să facă parte din activitatea normală, curentă a activităţii organizaţiei (firmei).

63

Tabelul nr. 58: CONT DE REZULTATE PREVIZIONAT

Denumirea indicatorilor Perioada de analiză 2010 2011

CIFRA DE AFACERI 39326216 43258838 Producţia vândută 4424199 4866619 Venituri din vânzarea mărfurilor 34902017 38392218 Variaţia stocurilor de produse finite şi a producţiei în curs de execuţie 12.43 13.67 Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizată 0 0

PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI 4424212 4866633 Alte venituri din exploatare 589893 648883 VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL 39916109 43907720 Cheltuieli privind mărfurile 31728391 34901230 Total cheltuieli materiale 32271093 35498202 Cheltuieli cu personalul 2422648 2604347 Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale 621354 683490 Ajustări de valoare privind activele circulante 0 0 Alte cheltuieli de exploatare 1911254 2102380 Cheltuieli privind prestaţiile externe 1297765 1427542 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 109648 120613 Ajustări privind provizioanele 0 0 CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL 36510459 40161505 REZULTATUL DIN EXPLOATARE: 3405650 3746215 Venituri din interese de participare 0 0 Venituri din dobânzi 26217 27528 Alte venituri financiare 55057 60562 VENITURI FINANCIARE - TOTAL 78652 86518 Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile deţinute ca active circulante 0 0

Cheltuieli privind dobânzile 0 0 Alte cheltuieli financiare 7865 8652 CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL 11798 12978 REZULTATUL FINANCIAR 66855 73540 Venituri extraordinare 0 0 Cheltuieli extraordinare 0 0 REZULTATUL EXTRAORDINAR 0 0 VENITURI TOTALE 39994762 43994238 CHELTUIELI TOTALE 36522257 40174482 REZULTATUL BRUT AL EXERCIŢIULUI 3472505 3819755 IMPOZITUL PE PROFIT 555601 611161 REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI 2916904 3208594

64

3.2. Previzionarea elementelor din bilanţ În previzionarea bilanţului financiar s-a utilizat metoda raportării la cifra de afaceri, astfel am calculat valoarea medie pentru fiecare element de activ şi pasiv, după cum urmează:

Tabelul nr. 59: Valoarea medie a elementelor patrimoniale

Elemente Perioada de analiză 2006 2007 2008 2009

Valoare medie

1. Imobilizări necorporale 813 14924 22416 12707 12715

2. Imobilizări corporale 5414892 6421383 8436850 9098550 7342919

3. Imobilizări financiare 31 581 31 2031 669

TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 5415736 6436888 8459297 9113288 7356302

1. Stocuri 3096396 4565140 6888122 3337057 4471679

2. Creanţe 1541550 2130764 3190301 1737993 2150152

3. Investiţii financiare pe termen scurt 0 0 0 0 0

4. Disponibilităţi băneşti 1603281 275438 171947 304224 588723

TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 6241227 6971342 10250370 5379274 7210553

TOTAL ACTIV 11656963 13408230 18709667 14492562 14566856

1. Capitaluri proprii 10752545 12041271 14648305 13976921 12854761

2. Datorii pe termen mediu şi lung 94682 18038 0 0 28180

CAPITAL PERMANENT 10847227 12059309 14648305 13976921 12882941

1. Sume datorate instituţiilor de credit 0 0 0 0 0

2. Datorii comerciale (Furnizori) 1115933 1676543 4499873 590944 1970823

3. Efecte de comerţ de plătit 0 0 0 0 0

4. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului 0 0 0 0 0

5. Alte datorii -306197 -327622 -438511 -75303 -286908

DATORII PE TERMEN SCURT 809736 1348921 4061362 515641 1683915

TOTAL PASIV 11656963 13408230 18709667 14492562 14566856

Tabelul nr. 60: Bilanţul fianciar exprimat în procente din cifra de afaceri

Elemente Perioada de analiză (% CA) 2006 2007 2008 2009

Valoare medie

procentuală

Valoare medie

absolută 1. Imobilizări necorporale 0.0021 0.0264 0.0349 0.0339 0.0243 12715 2. Imobilizări corporale 14.16 11.37 13.13 24.29 15.74 7342919 3. Imobilizări financiare 0.0001 0.0010 0.00005 0.0054 0.0016 669 TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 14.16 11.39 13.17 24.33 15.76 7356302 1. Stocuri 8.10 8.08 10.72 8.91 8.95 4471679 2. Creanţe 4.03 3.77 4.97 4.64 4.35 2150152 3. Investiţii financiare pe termen scurt 0 0 0 0 0.00 0 4. Disponibilităţi băneşti 4.19 0.49 0.27 0.81 1.44 588723 TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 16.32 12.34 15.95 14.36 14.74 7210553 TOTAL ACTIV 30.48 23.74 29.12 38.69 30.51 14566856

65

1. Capitaluri proprii 28.11 21.32 22.80 37.32 27.39 12854761 2. Datorii pe termen mediu şi lung 0.25 0.03 0.00 0.00 0.07 28180 CAPITAL PERMANENT 28.36 21.35 22.80 37.32 27.46 12882941 1. Sume datorate instituţiilor de credit 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0 2. Datorii comerciale (Furnizori) 2.92 2.97 7.00 1.58 3.62 1970823 3. Efecte de comerţ de plătit 0 0 0 0 0 0 4. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului 0 0 0 0 0 0

5. Alte datorii -0.80 -0.58 -0.68 -0.20 -0.57 -286908 DATORII PE TERMEN SCURT 2.12 2.39 6.32 1.38 3.05 1683915 TOTAL PASIV 30.48 23.74 29.12 38.69 30.51 14566856

3.2.1 Estimarea elementelor de activ

• Estimarea elementelor de active imobilizate Imobilizările necorporale se menţin constante pe întreaga perioadă de previziune deoarece presupunem că pentru creşterea estimată a cifrei de afaceri nu sunt necesare investiţii suplimentare şi astfel se vor efectua doar investiţii de menţinere. Pentru estimarea imobilizărilor corporale s-a diminuat valoarea acestora cu amortizarea anulă aferentă menţinându-se totodată proporţia acestora în cifra de afaceri. Compania nu va apela la alte credite, încercând să-şi realizeze scopul activităţii din resurse proprii.

• Estimarea elementelor de active circulante Valorea previzionată a stocurilor s-a determinat funcţie de viteza lor de rotaţie înregistrată în perioadele anterioare şi volumul de activitate estimat aplicând totodată un coeficient de corecţie pentru a compensa creşterea datoriilor pe termen scurt, astfel în anii previzionaţi acestea vor creşte ajungând la valoarea de 3803910 lei în anul 2010 şi respectiv la 3854301 în anul 2011. Estimarea creanţelor s-a făcut prin luarea în considerare a evoluţiei nivelului estimat al cifrei de afaceri concomitent cu nivelul creanţelor din anul anterior. Astfel, creanţele vor scadea până la valoarea de 1824893 lei în 2010 după care în urmatorul an al previziunii se va înregistra o creştere de 10% a acestora ajungându-se la valoarea de 2007382 lei. Nivelul disponibilităţilor şi al plasamentelor pe termen scurt este estimat în funcţie de evoluţia viitoare a încasărilor şi plăţilor. S-a avut în vedere păstrarea proporţiei disponibilităţilor în totalul cifrei de afaceri previzionată, iar în primul an de previziune s-a procedat la aplicarea unui coeficient de corecţie. 3.2.2. Estimarea elementelor de pasiv

Estimarea resurselor curente s-a făcut prin luarea în considerare a evoluţiei nivelului estimat al cifrei de afaceri, prin luarea în considerare a nivelului pasivelor din anul anterior faţă de cifra de afaceri.

66

Pentru previziunea capitalurilor proprii s-a inclus profitul net integral, fiind prevăzută distribuirea de dividente într-o proporţie eglă cu ponderea lor din anul precedent; capitalul social rămâne nemodificat pe întreaga perioadă de previziune. Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli au fost nule în perioada de bază, şi nu vor fi incluse în estimări, la fel şi datoriile pe termen mediu şi lung vor fi menţinute la valoarea din ultimul an de analiză întrucât nu se prconizează contractarea unor noi împrumuturi. Datoriile pe termen scurt din exploatare au fost estimate pe baza vitezei de rotaţie a acestora prin cifra de afaceri, s-a procedat totodată la majorarea acestora în primul an al previziunii cu 300000 lei datorită încercării de a obţine termene mai relaxate în ceea ce priveşte plăţile către furnizori şi aplicarea în 2011 a unui coeficient de corecţie, astfel acestea înregistrează o creştere ajungând la valorea de 920491 lei în 2010 şi respectiv 1781331 lei în 2011.

Tabelul nr. 61: Bilanţul previzionat

Elemente Perioada estimată 2010 2011

1. Imobilizări necorporale 13342 14677

2. Imobilizări corporale 9553478 10508825

3. Imobilizări financiare 2133 2346 TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 8947598 9842358 1. Stocuri 3803910 3854301

2. Creanţe 1824893 2007382

3. Investiţii financiare pe termen scurt 0 0

4. Disponibilităţi băneşti 392732 351379

TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 6021535 6213061 TOTAL ACTIV 14969133 16055419 1. Capitaluri proprii 14127710 14361062

2. Datorii pe termen mediu şi lung 0 0

CAPITALURI PERMANENTE 14127710 14361062

1. Sume datorate instituţiilor de credit 0 0

2. Datorii comerciale (Furnizori) 920491 1781331

3. Efecte de comerţ de plătit 0 0

4. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului 0 0

5. Alte datorii -79068 -86975

DATORII PE TERMEN SCURT 841423 1694356

TOTAL PASIV 14969133 16055419

67

3.3. Previzionarea fluxului de numerar Estimarea fluxului de numerar se face în paralel cu estimările din contul de profit şi pierdere şi cele din bilanţ, fiind strict corelate. În estimarea fluxului de numerar s-a ţinut cont de următoarele aspecte:

- delimitarea încasărilor şi plăţilor, respectiv existenţa unor decalaje între facturarea şi efectiv încasarea şi plata lor

- delimitarea încasărilor şi plăţilor pe activităţi generatoare: de exploatare, de investiţii şi de finanţare

- corelarea elementelor cu alte situaţii (bilanţul, contul de rezultate)

Tabel nr. 62: Flux de numerar estimat

CATEGORIE Estimare 2010 2011

Flux de numerar din activitatea de investitii Investitii in imobilizari necorporale 635 1334 Investitii in imobilizari corporale 0 893212 Investitii in imobilizari financiare 102 213 Total iesiri de numerar din activitatea de investitii 737 894759 Diminuari ale imobilizarilor necorporale 0 0 Diminuari ale imobilizarilor corporale 166427 0 Diminuari ale imobilizarilor financiare 0 0 Total intrari de numerar din activitatea de investitii 166427 0 Flux net din activitatea de investitii 165690 -894759

Flux de numerar din activitatea de finantare Cresterea capitalului propriu 150789 233352 Cresterea Dtml 0 0 Total intrari de numerar din activitatea de finantare 150789 233352 Diminuarea capitalului propriu 0 0 Diminuarea Dtml 0 0 Total iesiri de numerar din activitatea de finantare 0 0 Flux net din activitatea de finantare 150789 233352

Flux de numerar din activitatea de exploatare Cresterea stocurilor 466853 50391 Cresterea creantelor 86900 182489 Diminuarea datoriilor comerciale 0 0 Diminuarea "altor datorii" 3765 7907 Total iesiri de numerar din activitatea de exploatare 557518 240787 Diminuarea stocurilor 0 0 Diminuarea creantelor 0 0 Cresterea datoriilor comerciale 329547 860840 Cresterea "altor datorii" 0 0 Total intrari de numerar din activitatea de exploatare 329547 860840 Flux net din activitatea de exploatare -227970 620053

68

Flux de numerar net 88508 -41354 Disponibilitati la inceputul perioadei 304224 392732 Disponibilitati la sfarsitul perioadei 392732 351378

În urma estimării fluxurilor de trezorerie se observă că cele trei activităţi de exploatare, investiţii şi finanţare, duc la formarea unui flux la nivelul întregii perioade analizate cu valoare pozitivă. Acest lucru reflectă o evoluţie favorabilă a întreprinderii deoarece ea va fi capabilă să genereze suficient flux de numerar operaţional pentru a satisface nevoile investiţionale viitoare pentru o dezvoltare în anii ce urmează. 3.4. Prezentarea situaţiilor financiare previzionate

Tabelul nr. 63: Estimarea soldurilor intermediare de gestiune Nr. Crt Specificaţie

Perioada estimată 2010 2011

1. Marja comercială 3171968 3489165 2. Cifra de afaceri 39326216 43258838 3. Producţia exerciţiului 4424121 4866534 4. Valoarea adăugată 3798045 4177849 5. Excedentul brut din exploatare 3944673 4339140 6. Rezultatul din exploatare 3406694 3747363 7. Rezultatul financiar 69076 75983 8. Rezultatul curent 3475769 3823346 9. Rezultatul extraordinar 0 0

10. Rezultatul net 2915831 3207414 Rezultatele financiare estimate pot fi considerate ca fiind favorabile. Cifra de afaceri va creşte cu 1872680 lei în primul an de previziune, această creştere urmând acelaşi trend şi în anul 2011, acest lucru însemnând că performanţa economică a societăţii comerciale este în creştere. Valoarea adăugată sau altfel spus, bogăţia creată prin valorificarea resurselor tehnice, umane şi financiare ale firmei peste valoarea consumurilor intermediare urmează un trend descendent, urmând să se diminueze în anul 2010 faţă de nivelul indicatorului din 2009 cu 1550081 lei, urmând ca în următorul an să crească această bogăţie, atingând nivelul de 4177849 lei Rezultatul financiar înregistrează pierderi în primul an de previziune, diminuându-se cu mai bine de 100000, însă în următorul an acest indicator creşte şi ajunge la 75983 lei. În ceea ce priveşte rezultatul net, acesta creşte ajungând la valoarea de 1030969 lei în 2010, urmând acest trend şi în anul 2011. Performanţele financiare viitoare ale SC Autoclub SRL indică o eficienţă globală a activităţii şi denotă posibilitatea de dezvoltare a întreprinderii, chiar într-un mediu economic instabil.

69

3.5. Validarea prognozelor prin analiza finaciară previzionată Pe baza situaţiilor previzionate se procedează la validarea estimărilor. Validarea estimărilor presupune verificarea acestora pentru a vedea dacă vor duce la îmbunătăţirea situaţiei finaciare viitoare a agentului economic. Dacă în viitor indicatorii se îmbunatăţesc cel puţin pe termen mediu, atunci prognozele sunt validate din punctul de vedere al eficienţei economice estimative, în caz contrar trebuind refăcute. Modalitatea prin care se validează estimările o reprezintă analiza financiară previzională.

Indicatori financiari previzionaţi

Specificaţie Mod de calcul Perioada de analiză 2010 2011

Rate de lichiditate Rata lichidităţii curente Ac/Dts 7.16 3.67 Rata lichidităţii rapide (Cr+Db)/Dts 2.64 1.39 Rata lichidităţii immediate Db/Dts 0.47 0.21

Rate privind managementul datoriei Rata îndatorării globale Dat totale/ At*100 5.62 10.55 Rata autonomiei financiare globale Cpr/Pt*100 94.38 89.45

Rate de gestiune Rata imobilizărilor CA/Ai 4.40 4.40 Rata stocurilor CA/St 10.34 11.22 Durata medie de încasare a clienţilor (Cl/CA)*360 16.71 16.71 Durata medie de plată a furnizorilor (Fz/CA)*360 8.43 14.82

Rate de rentabilitate Rata netă a profitabilităţii comerciale (Pn/CA)*100 7.42 7.42 Rata rentabilităţii economice (RE/At)*100 28.39 28.39 Rata rentabilităţii financiare (Pn/Cpr)*100 20.65 22.34

Rate de creştere Rata de creştere a CA (CA1-CA0)/CA0 0.05 0.10 Rata de creştere a profitului net (Pna1-Pna0)/Pna0 0.55 0.10

• Validarea ratelor privind managementul datoriei

0

20

40

60

80

100

2010 2011

RîgRafg

Rate privind managementul datoriei Ca urmare a faptului că societatea nu apelează la credite, datoriile sale au un nivel scăzut rezultând astfel un grad de îndatorare de 10,55% fiind cu mult mai mic decât cel maxim acceptat de 66%.

70

În ceea ce priveşte rata autonomiei financiare globale aceasta păstrează acelaşi nivel de aproximativ 90% reflectând o situaţie favorabilă vis-a-vis de gradul de finanţare a elementelor de activ pe seama resurselor proprii.

• Validarea ratelor de gestiune

0

5

10

15

20

2010 2011

RAiRStDzClDzFz

Rate de gestiune

Şi indicatorii care reflectă eficienţa gestionării activelor şi pasivelor curente cunosc o uşoară ameliorare. Durata de rotaţie a stocurilor se menţine la o valoare satisfăcătoare la fel putem spune şi despre viteza de rotaţie a clienţilor, durata în zile de încasare a acestora fiind de aproape 17 zile. O schimbare favorabilă se observă în ceea ce priveşte gestiunea furnizorilor prin creşterea duratei de plată a acestora de la 5,68 zile la aproape 15 zile. Totuşi trebuie acordată o atenţie sporită gestiunii resurselor datorită existenţei unui decalaj nefavorabil între creditul client şi creditul furnizor deoarece acest decalaj între încasări şi plăţi, poate duce la scăderea trezoreriei societăţii.

• Validarea ratelor de rentabilitate

0

5

10

15

20

25

30

2010 2011

RpcReRf

Ratele de rentabilitate

În perioada de previziune randamentul aferent activităţii întreprinderii sporeşte putând fi considerat satisfăcător:

- rata profitabilităţii comerciale creşte cu mai mult de 2 puncte procentuale din anul 2009 până în ultimul an al previziunii când înregistrează valorea de 7,42%, aceasta nu atinge valoarea recomandată de 15%, însă este o creştere încurajatoare;

- rata rentabilităţii economice se îmbunătăţeşte considerabil de la 14,27% ajungând la 28,39% depăşind nivelul recomandat cu mai bine de 8 puncte procentuale;

71

- rata rentabilităţii financiare urmează acelaşi trend cu cel al rentabilităţii economice înregistrând în anii de previziune valoarea de 22,34% ceea ce reflectă o creştere cu aproximativ 8 puncte procentuale faţă de nivelul din anul 2009.

• Validarea ratelor de creştere

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

2010 2011

ICAIrex

Rate de creştere

Obiectivul stabilit de a creşte cifra de afaceri cu 5% în primul an al previziunii şi cu 10% în cel de-al doilea an a avut ca efect majorarea profitului net cu 55% în 2010 şi respectiv cu 10% în 2011, acest lucru datorându-se creşterii veniturilor totale într-un ritm mai rapid decât creşterea cheltuielilor totale. În perioada previzionată se constată o îmbunătăţire a tuturor indicatorilor financiari, ca urmare a propunerilor adersate întreprinderii de sporire a vânzărilor prin intermediul participării la “Programul de stimulare a înnoirii parcului auto naţional” şi de acordarea unei atenţii sporite gestiunii resurselor (în special relaxarea termenelor de plată faţă de furnizori). Toate acestea au făcut ca sociatetea analizată să se găsească într-o situaţie favorabilă pe parcursul perioadei de previziune, perspectivele de dezvoltare ale firmei fiind favorabile.

72

CONCLUZII Ca urmare a analizei financiare realizate atât post-factum cât şi previzională la societatea S.C. AUTOCLUB S.R.L., putem deduce următoarele:

• Cifra de afaceri fiind principalul indicator al activităţii firmei înregistrează valori foarte bune şi reflectă o foarte bună corelare a activităţii firmei cu obiectul general de activitate având o pondere foarte mare în total venituri (peste 95%). Pe parcursul perioadei de analiză, acest indicator a avut o evoluţie ascendentă cu tendinţa de înrăutăţire bruscă în ultimul an datorită contextului economic d ela nivel mondial;

• Societatea acordă o importanţă deosebită remunerării asociaţilor, remunerarea acestora fiind una foarte ridicată (ponderea dividendelor în VA este mare);

• Chiar dacă societatea desfăşoară o activitate profitabilă, înregistrând profit la sfârşitul fiecărui an, evoluţia acestuia este una descrescătoare, chiar bruscă în ultimul an, valoarea indicatorului în 2009 scăzând cu mai mult de jumătate comparativ cu anul precedent;

• Putem observa o ineficienţă a politicii comerciale (aprovizionare, stocare şi vânzare) datorită nivelului scăzut al ratei profitabilităţii comerciale;

• Societatea desfăşoară o activitate rentabilă, atât rata rentabilităţii economice ( care reflectă eficienţa mijloacelor economice alocate activităţii productive,) cât şi rata rentabilităţii financiare (care reflectă performanţa capitalului propriu) înregistrând valori peste nivelul optim. Din păcate în ultimul an de analiză situaţia se înrăutăţeşte;

În perioada previzionată se constată o îmbunătăţire a tuturor indicatorilor financiari, ca urmare a propunerilor adresate întreprinderii de sporire a vânzărilor prin intermediul participării la “Programul de stimulare a înnoirii parcului auto naţional” şi de acordarea unei atenţii sporite gestiunii resurselor (în special relaxarea termenelor de plată faţă de furnizori).

73

BIBLIOGRAFIE

• Buglea Alexandru – Administrarea financiară a afacerii, Editura Mirton, Timişoara, 2006

• Buglea Alexandru – Analiza financiară. Concepte şi studii de caz, Editura Mirton,

Timişoara, 2005

• Buglea Alexandru – Analiza economico-financiară, Editura Universităţii de Vest,

Timişoara, 2008 • Buglea Alexandru, Roth Anne-Marie, Minda Alina, Stoiţa Flavius – Analiza

financiară. Aplicaţii practice, Editura Mirton, Timişoara, 2006

• Buglea Alexandru, Lala Popa Ioan – Analiză economico-financiară, Editura

Mirton, Timişoara, 2009 • Pantea Ioan Marius – Analiza strategică – suport al deciziilor investiţionale,

Editura Mirton, Timişoara, 2003

• Documente interne furnizate de S.C. AUTOCLUB S.R.L.

• http://www.autoclub.ro/

http://www.autoclub.ro/�

74

ANEXE

Analiza Autoclub

Documents

Transcript of Analiza Autoclub