Proiect ANALIZA

STUDIU DE CAZ

ANALIZA FINANCIARA LA S.C. TRNAVA S.A.

Studenti :

Hrincescu Diana

Macovei Daniela

7.1 PREZENTAREA GENERAL A SOCIETII

A.Denumirea,sediul societii,foma juridic,capitalul social i modul de constituire a societii.

DENUMIREA: S.C. TRNAVA S.A.

SEDIUL: Str. Mihai Eminescu, nr.69, Sighioara, jud. Mure;

FORMA JURIDIC: -persoana juridic roman

-societate pe aciuni

-capital integral privat

COD UNIC DE NREGISTRARE LA OFICIUL REGISTRUL COMERULUI: RO 1228504;

NUMR DE ORDINE N REGISTRUL COMERULUI: J 26171991;

DURAT: nelimitat

CAPITAL SOCIAL SUBSCRIS I VRSAT: 1.610.720,10 lei;

PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE VALORILOR MOBILIARE emise de societatea

comercial: aciuni comune emise n form dematerializat;

PIATA REGLEMENTATA PE CARE SE TRANZACTIONEAZA VALORILE MOBILIARE

emise : Sistemul Alternativ de Tranzacionare (XMBS )

CAPITAL SOCIAL este structurat astfel:

3.184.512 actiuni apartin Asociatiei Tarnava PAS ,adica 59,3122 % si

2.184.55 actiuni apartin Altor persoane fizice si juridice ,adica 40,6878 % si sunt cotate la bursa.

B.Scurt istoric

Societatea comerciala a fost fondata in anul 1949 ca o cooperativa mestesugareasca ce se

numea "16 Februarie". In anul 1962, cooperativa a trecut la sectorul de stat si, in acelasi timp, si-

a majorat capacitatea de productie prin construirea unei noi cladiri de fabricatie, cu dotare

tehnica la cel mai inalt nivel din aceea perioada.

Societatea comerciala Tarnava S.A. Sighisoara a luat fiinta in anul 1990, in conformitate cu

prevederile Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat in regii

autonome si societati comerciale, prin Hotararea Guvernului nr. 1224/23.11.1990, precum si in

baza legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale. S.C. Tarnava S.A. are sediul in Sighisoara,

Str. Mihai Eminescu Nr. 69, Jud. Mures si este inmatriculata la Registrul Comertului Mures sub

numarul J 26/17/1991, cod unic de identificare R1228504.

In anul 1996 societatea s-a privatizat, in baza Legii nr. 58/1991, 77/1994, 55/1995, odata cu

semnarea contractului de vanzare-cumparare de actiuni nr. 171/08.04.1996, incheiat intre Fondul

Proprietatii de Stat Bucuresti si Asociatia salariatilor din Tarnava PAS pentru 51% din capitalul

social. Diferenta de 49% s-a constituit prin schimb de carnete cu certificate de proprietate sau de

cupoane nominative de privatizare, contra actiuni.

S.C. Tarnava S.A. este persoana juridica romana, cu forma juridica de societate pe actiuni, cu

capital integral privat si isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si cu

prevederile statutului societatii, intocmit in baza legii nr. 31/1990.

C.Obiect de activitate-principalele produse i activiti

Conform actului constitutiv al S.C. TRNAVA S.A, obiectul principal de activitate l

constituie producerea i comercializarea pe piaa extern i intern a confeciilor textile pentru

brba i i femei.

Activitatea principal const n fabricarea altor articole de mbrcminte, exclusiv lenjerie de

corp, conform cod CAEN 1413. S.C.TRNAVA SA i desf oar activitatea de producie la

sediul social din municipiu Sighioara i are 6 puncte de lucru pentru desf urarea activit ii de

comer n localit ile: Sighioara, Tg. Mure, ClujNapoca, Braov i Alba Iulia.

n detaliu, obiectul de activitate al societii este definit astfel:

Producerea i comercializarea pe piaa extern i intern a confeciilor textile pentru brba i

i femei. Activitatea principal const n fabricarea altor articole de mbrcminte, exclusiv

lenjerie de corp, conform cod CAEN 1413.

D. Piata si concurenta

Piata de aprovizionare si de desfacere pentru S.C.TARNAVA S.A. Sighisoara este marca de

profilul si specialitatea produselor.In calitate de cumparator societatea se aprovizioneaza cu

materii prime si materiale necesare procesului de fabricatie,pentru care,in mod analog procesului

de livrare,exista un numar limitat de furnizori atat nationali cat si internationali.

Societatea TARNAVA S.A. isi desface produse pe piata interna in proportie de 80% din

totalul productiei externe .La extern societatea realizeaza 20 % din valoarea productiei livrate in

special articole de imbracaminte pentru femei si barbati. Principali parteneri de afaceri sunt din

Germania ( WAPPEN, TONI DRESS, HAUBER), Italia (BENETTON, MAX MARA,

MARELLA, TRS Evolution), Franta (BILL TORNADE), Elvetia ( KAUF) etc.

Cota de piata detinuta: societatea sa impus pe piata autohtona a confectiilor de textile fiin

d acreditata de SRAC pentru implementarea sistemului de calitate si mediu (ISO9001 si

ISO 14001) pentru a face fata europene n domeniu. De asemenea societatea urmare te conso

lidarea brandul Tarnava pepia a interna prin deschiderea unor magazine, precum i impu

nerea pe pia a europeana a marcii TARNAVA.

E. Canalele de distribuitie utilizate de societate

Pentru a-si desface produsele pe piata si S.A. TARNAVA S.A. ca si alti producatori apeleaza

la intermediari.Transportul se realizaeaza cu mijloace de transport ce apartin societatii (auto),cat

si a beneficiarilor.Firma are spatiu de depozitare in mediu inchis datorita produselor fabricate.

F. Activitatea de marketing

S.C. TARNAVA S.A. acorda o importanta deosebita activitatii de marketing,dar mai ales

activitaii de promovare si distributie.Pentru buna desfasurare a activitatii promotionale si de

distributie,societatea efectueaza:

Cheltuieli necesare activitii promoionale n vederea creterii cifrei de afacere a firmei

Pregtirea personalului n vederea cunoaterii importanei activitii promotonale,ale

modalitilor folosite de firma n activitile de promovare

Informarea personalului asupra sarcinilor care i revin n aceast activitate ,deoarece trebuie s

fac fa unor clieti din ce n ce mai exigeni i mai bine informai

Activitatea promoional este nemijlocit legat de celelalte activiti desfurate de societate

Obiectivele politicii de produs i strategii de produs

Prezentarea produselor companiei TARNAVA S.A., a beneficiilor pe care acestea le

ofer consumatorilor i a diferenierii acestora fa de produsele oferite de firmele concurente.

Aceast difereniere este un element important ntruct concurenta pe articolelor vestimentare

este foarte aceraba. n acest context, compania TARNAVA S.A. ncearc s i elaboreze

politicile i strategiile de produs astfel nct s i adapteze produsele provocrilor acestei piee.

Politici de produs

Inovaie: stimularea procesului de producie i de mbuntire a produselor prin

activiti de cercetare i prin investirea n noi tehnologii

Cercetare : analiza i urmrirea continu a pieei, produselor i a poziionrii

acestora pe pia

Marca / imagine: analiza imaginii produselor i a companiei n rndul

consumatorilor

Lund n considerare aspectele de mai sus, putem s delimitm obiectivele

politicii de produs adoptate de TARNAVA S.A.:

Consolidarea poziiei pe piaa produselor vestimentare

Poziionare ct mai bun pe aceast pia

Diferenierea fa de produsele similare oferite de concuren, avnd n vedere

faptul c pe aceast pia concurenta este foarte puternic

Creterea cotei de pia prin atragerea unor noi utilizatori

Strategiile de produs adoptate de companie sunt :

Diversificarea sortimental

Meninerea sortimental

nnoire sortimental

mbuntirea sortimental

Stabilitatea calitativ

Obiectivele politicii de pre i strategii de pre

Preul este o component a mixului de marketing, astfel, obiectivele politicii de pre se

afla n strns corelaie cu cele ale politicilor de produs, de promovare i de distribuie.

n cadrul companiei TARNAVA S.A., obiectivele politicii de pre sunt stabilite att pe

termen lung, ct i pe termen scurt. Astfel, obiectivele pe termen lung vizeaz lrgirea clientelei

i consolidarea i creterea poziiei concureniale pe pia. Pe termen scurt compania i

stabilete obiective legate de vnzri, mai precis, maximizarea cantitativ a acestora. Creterea

vnzrilor este un factor determinant pentru bunul mers al firmei i pentru maximizarea

profitului acesteia.

Observm astfel ca formarea preurilor este un proces oarecum complex, deoarece

trebuie armonizate interesele companiei, ct i ale consumatorilor.

Metodele de stabilire a preurilor utilizate de TARNAVA S.A. sunt metoda bazat pe

costuri, prin adaos (n cazul produselor , preul acestora fiind influenat mult de evoluia preului

materiei prime), metoda bazat pe comparaia cu concurenta, n funcie de preul pieei i metoda

bazat pe valoarea perceput de consumator. Aceast ultim metod este utilizat de obicei

pentru produsele noi care urmeaz a fi lansate pe pia, n faza de testare analizndu-se i ct este

dispus potenialul consumator s plteasc pentru noul produs. Bineneles, aceasta metod este

utilizat n combinaie cu metoda bazat pe costuri.

Strategii de pre:

Compania i stabilete preul produselor prin metoda adaosului, adic la costul

produsului, aplica un adaos standard. Costurile, mpreun cu materia , reprezint 60% din preul

produselor. Din totalul costurilor, cele cu salariile au o pondere de 15 %, restul fiind costuri cu

combustibilul, energia, apa i servii prestate de ctre teri. De obicei, preurile se determina

astfel nct s fie acoperite cheltuielile de producie, de distribuie i de vnzare.

Pentru a atinge obiectivele politicii de pre, compania dezvolta urmtoarele strategii:

preuri mai ridicate pentru produse nou pe piaa

preuri joase pentru atragerea clienilor

preuri promoionale pentru clienii en detail i en gross

Obiectivele politicii de distribuie i strategii de distribuie

Politica de distribuie a companiei TARNAVA S.A. se refer la activitatea generatoare

de canale de distribuie ctre client i de modele de comunicare cu clienii. Nu putem s analizm

politicile i strategiile de distribuie n cadrul companiei TARNAVA S.A. nainte de a arunca o

privire asupra pieei imbracamintei, a cotei de pia deinute de TARNAVA S.A. i mai ales

asupra concurenilor.

Obiectivele politicii de distribuie n cadrul companiei sunt urmtoarele:

Acoperirea larg a pieei

Maximizarea vnzrilor din punct de vedere al volumului

Asigurarea disponibilitii produselor TARNAVA S.A. pentru un numr ct mai

mare de consumatori

Recunoaterea mrcii TARNAVA S.A de un numr ct mai mare de consumatori

Sprijinirea intermediarilor

Un control ct mai ridicat asupra distribuitorilor pentru a se asigura c produsele

ajung la consumatorul final pstrndu-i standardele de calitate

Respectarea i luarea n considerare a specificului local

Obiectivele politicii de promovare i strategiile de promovare

Dac n capitolele anterioare am prezentat politicile i strategiile de produs, pre i

distribuie, acest ultim capitol vine s completeze mixul de marketing al societii TARNAVA

S.A, prin prezentarea politicilor i strategiilor de comunicare i promovare utilizate. Ne vom

concentra att asupra politicilor i strategiilor de promovarea a companiei i implicit a mrcii, ct

i asupra campaniilor de lansare, de comunicare i de promovare a produselor TARNAVA S.A..

Nu vom omite nici o scurt analiz a site-ului companiei, ntruct mediul online joac un rol din

ce n ce mai important n ceea privete activitile de comunicare i promovare.

La fel cum am precizat i n capitolele i subcapitolel anterioare, ultimii ani au adus

modificri majore pe piaa articolelor de imbracaminte. Aceste modificri nu s-au nregistrat

doar la nivelul comportamentului i preferinelor consumatorilor. Astfel, diversificarea gamei,

branduirea produsului i expunerea acestuia n ambalaje atrgtoare au atras dup sine

necesitatea adoptrii de ctre companiile de profil a unor strategii de promovare mai complexe.

n acest capitol vom analiza aciunile prin care compania TARNAVA S.A. i face cunoscute

produsele pe pia i modul n care i atrage consumatorii.

Obiectivele politicii de promovare / comunicare sunt urmtoarele:

Consolidarea imaginii TARNAVA S.A.

Creterea gradului de recunoatere al companiei i al produselor sale

Aducerea "personajului" TARNAVA S.A. mai aproape de consumatori

Diferenierea fa de concuren

Unicitate

G. Aspecte juridice reprezentative

Asigurri

S.C. TARNAVA S.A. a inchiat polie de asigurare pentru cldiri,mijloace de

transport,utilaje i pentru salariai.

Dreptul mediului

Activitatea desfurat de S.C.TARNAVA S.A nu afecteaz mediul

nconjurator,ncadrndu-se n limitele standardelor impuse de Agenia pentru Protecie

Mediului.Entitatea a obinut avizul de protective a mediului.

Societatea are implementat sistemul de management al mediului conform standardului

SR EN ISO 14001:2005.

Identificarea aspectelor de mediu ia n considerare:

-emisiile de aer;

-deversarile n ap;

- utilizarea materiilor prime i a resurselor naturale;

- utilizarea energiei;

- energie emis (cldura, radiaii, vibraii);

- deeuri i subproduse.

Pentru evitarea nclcrii legislaiei privind protecia mediului, societatea si- a elaborat

proceduri referitoare la pregtirea pentru situaiile de urgen i capacitii de rspuns care sunt

adecvate necesitilor sale particulare, planuri de gestionare a deeurilor generate de fiecare

sector.

Dreptul fiscal

Conform proceselor verbale ntocmite de ctre Administraie Financiar a municipiului

Hunedoara,Grzii Financiare i Curii de Conturi rezulta c S.C. TARNAVA S.A. a respectat

legislaia fiscal i a achitat toate obligaiile fa de bugetul de stat i bugetul asigurrilor sociale.

Dreptul muncii

Personalul angajat lucreaz n baza contractului individual de munca ncheiat n

conformitate cu legislaia n viguare n contractual colectiv de munc.Contractele individuale se

rennoiesc anual,dup semnarea contractului colectiv pe anul respective.n cadrul societii

comerciale se aplic prevederile Regulamentul de Ordine Interioar.

Se asigura perfecionarea i instruirea continua a personalului prin programe de instruire

i perfecionare att la nivelul societii cu personal de specialitate ct i cu alte instituii de

specialitate.

Salariaii din societate nu sunt organizai n sindicat, negocierile purtndu-se intre patronat

reprezentat de conducerea societii i salariai desemnai din rndurile lor. Raporturile de munc

sunt reglementate prin contractul colectiv de munc. Nu s-au nregistrat conflicte de munc ntre

conducere i salariai.

PROCESUL DE PRODUCIE

In cadrul S.C. TARNAVA S.A Sighisoara se utilizeaza procese si procedee tehnologice

avansate, specifice productiei moderne de camasi pentru barbati si bluze pentru femei.

Procesele tehnologice raspund celor mai exigente standarde practicate de societatile

comerciale cu profil similar din tara si strainatate.

Grupate pe stadii principale ale procesului de farbricatie, procesele tehnologice sunt:

- croirea detaliilor, constand in operatii de incadrare a reperelor;

- spanuire - operatie realizata manual, in proportie de 80%,

- sectionare span si decupare a detaliilor manual, mecanizat;

- repere prin termocolare, numerotare, sortare;

Activitatea este organizata pe 3 formatii, cate una pentru fiecare din cele 3 ateliere de productie.

Confectionatul detaliilor consta din operatii de prelucrare si montaj, pe sase linii tehnologice

dotate cu echipamente specifice - masini de cusut simple si speciale.

Transportul semifabricatelor in cadrul liniilor de prelucrare si montaj este realizat pe carucioare

cu transport la sol si transportor suspendat. Finisatul produselor consta in operatii de calcare

finala, realizate, dupa caz, de prese de calcat specializate sau instalatii de calcat. Ambalarea

produselor se realizeaza la fiecare sectie de productie. Finisarea si ambalarea produselor se

realizeaza la capatul liniilor de prelucreare - montaj.

Intretinerea utilajelor in stare de functiune se efectueaza de catre formatii specializate.

7.2 Analiza pozitiei financiare la al S.C. TRNAVA S.A

Analiza pozitiei financiare vizeaza analiza de ansamblu a pozitiei financiare si analiza

echilibrului pozitiei financiare conform metodologiei existente.

7.2.1.Analiza de ansamblu a pozitiei financiare

In cadrul analizei de ansamblu a pozitiei financiare se urmaresc aspect privind evolutia si

structura elementelor de active /datorii/capitaluri proprii.

7.2.1.1Analiza evolutiei pozitiei financiare

Analiza evolutiei sau tendintei pozitiei financiare se determina prin intermediul

indicatorilor cu baza in lant ,calculate pentru elementele de active /datorii/capitaluri proprii,asa

cum se prezinta in Anexa 1 Analiza evolutiei pozitiei financiare

A.Analiza evolutiei activelor

Pe componentele principale de active ,pe perioada 2010-2012 evolutia se prezinta astfel :

Graficul 7.1. Evolutia activelor la S.C. TRNAVA S.A

Sursa : preluari pe baza Anexei 1 Analiza evolutiei pozitiei financiare

0

1000000

2000000

3000000

4000000

5000000

6000000

7000000

ACTIVE

IMOBILIZATE

ACTIVE

CIRCULANTE

CHELTUIELI IN

AVANS

TOTAL ACTIVE

(A+B+C)

2010

2011

2012

Se poate constata din graficul de mai sus ,ca perioada de analiza 2010-2012 ,totalul

activelor inregistreaza o evolutie fluctuante respectiv o crestere in 2012 cu aprox.0.78

%.Cresterea cu 0.78 % inregistrata in 2012 de totalul activelor se datoreaza cresterii valorii

activelor circulante (cu 12.17 %) cat si cresterii cheltuielilor in avans cu (102.85 %).Scaderea cu

aprox. 9.32 % inregistrata de totalul activelor 2011 se datoreaza in exclusivitate scaderii valorii

activelor imobilizate (cu 21.66 %).

A.1.Analiza evolutiei activelor imobilizate pe categoriile principale de imobilizari pe

perioada 2010-2012 se prezinta astfel :

Graficul 7.2. Evolutia activelor imobilizate la S.C. TRNAVA S.A


Pe baza datelor extrase din Anexa 1 Analiza pozitiei financiare si a graficlui de mai

sus se remarca o scadere a activelor in 2011 fata de 2009 cu 0.64 %,urmata tot de o scadere in

2012 fata de 2011 cu 21.66 % . Aceaste scaderi a activelor imobilizate se datoreaza unor scaderi

cu 22.26 % in 2012 a imobilizarilor corporale prin scoaterea din folosinta a unor masini ,utilaje

,terenuri.

Pentru aprecieri pertinente se va provceda la efectuare de analize diagnostic detaliate de

la modul de evolutie extensive si intensive al elementelor de active imobilizate:imobilizari

necorporale ,imobilizari corporale si imobilizari financiare.

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

IMOBILIZARI

NECORPORALE

IMOBILIZARI

CORPORALE

IMOBILIZARI

FINANCIARE

ACTIVE

IMOBILIZATE

2010

2011

2012

A.1.1 Analiza evolutiei imobilizarilor necorporale

Din notele la situatiile financiare aflam ca imobilizarile necorporale sunt reprezentate la nivelul

anului 2011 de un program informatic Sistem Assyst,versiune 2010 pentru constructii si

tipare+licenta aferenta la nivelul anului 2012,de doua licente (sistem Assyst ,versiunea 2011 si

website magazin online) in valoare totale de 10 256 lei.

A1.2.Analiza evolutiei imobilizarilor corporale

Imobilizarile corporale ale entitatii sunt reprezentate de Terenuri si

constructii(T),Instalatii tehnice si masini (I),Alte instalatii ,utilaje si mobilier(AI) si

Avansuri si imobilizari corporale in curs (AVC).Categoria Avansuri si imobilizari corporale

este reprezentata in mare majoritate de avansuri acordate furnizorilor de imobilizari corporale

ce urmeaza a fi decontate pe masura facturarii imobilizarilor respective (informatii obtinute din

notele la situatiile financiare )

Analiza evolutiei imobilizarilor corpoarele necesita doua abordari esentiale deoarece

imobilizarile corporale reprezinta in marea lor majoritate capacitatile productive ale

entitatii,carte participa la crearea de valoare:

Din punct de vedere extensiv se pune in evidenta cresterea sau scaderea de valoare a

capacitatilor productive ,de la un an la altul (analiza indicelui cifrei de afaceri nete );

Din punct de vedere intensiv se pune in evidenta masura eficientei utilizarii respectivelor

capacitati in productie ,subliniind aspecte privind eficienta modului de gestionare a acestora

(analiza corelativa intre indicele cifrei de afaceri nete si indicele valorii nete a imobilizarilor

).

a) Analiza utilizarii extensive a imobilizarile corporale : (analiza ritmului de modificare al

imobilizarilor corporale ):

Tabel 7.1. Analiza utilizarii extensive a imobilizarilor corporale

Perioada Indicatori-

Corelatii

Interpretare/Cauze

2010/2011 >100 Se constata urmatoarea situatie :

In anul 2011 fata de 2010,imobilizarie corporale inregistreaza o scadere de

0.59%,infulenta datorata scaderii valorii altor instalatii ,utilaje si mobilier cu

(23.66 %) ca urmare a scoterii unora din functiune.Alte modificari cuprinse in

acest an sunt :valoarea terenurilor si constrctiilor inregistreaza o scadere cu 5.87 %

iar avansurile si imobilizarile corporale in curs de executie isi accentueaza

evolutia fluctuanta volumul acestora fiind de 2 ori mai mare decat cel in perioada

anterioara.

2011/2012 > 100 77.15%; In anul 2011 fata de 2012 cauza principala a scaderii imobilizarilor

corporale reprezinta scaderea valorii terenurilor si constructiilor ,precum si

scaderea valorii instalatiilor tehnice si masini ca umare a ponderi ce o detin aceste

active (sub 90 %), de asemenea avansurile si imobilizarile corporale in curs isi

accentueza evolutia descrescatoare ,valoarea acestora fiind cu 98.46 % mai

scazuta fata de valoarea inregistrata in anul 2011.

Sinteza

2010-2012 >100 !!!!Conclizii

Per ansamblu ,evolutia imobilizarilor corporale este una descendenta ,entitatea

nefiind interesata de innoirea echipamentelor si utilajelor sale.

b)Analiza utilizarii intensive a evolutiei imobilizarilor corporale (analiza corelativa a

si ) se prezinta astfel:

Tabelul 7.2 Analiza utilizarii intensive a imobilizarilor corporale


Corelatii

Interpretare /Cauze

2011/2010 ICAN>IIC Se constata urmatoarea situatie : = 99.41%

In anul 2011 fata de 2010 se constata o crestere accentuata a cifrei de afaceri nete

comparativ cu scaderea imobilizarilor corporale,ceea ce inseamna ca imobilizarile

corporale genereaza benefiici economice intr-un ritm inferioare dotarii de care

dispune societatea.Acesta este un aspect nefavorabil situatia ce reflecta o utilizare

ineficienta a acestora pe perioada 2010-2011.

2012/2012 ICAN>IIC ICAN=87.29% si IIC = 77.15%

In anul 2012 fata de anul 2011 s-a realizat o scaderea mai accentuata a activelor

imobilizate comparativ cu scaderea in registrata de cifra de afaceri neta.

Sinteza

2009-2011

ICAN>IIC ICAN>IIC

Concluzii:

Societatea nu utilizeaza capacitatile productive eficent pe toata perioada de

analiza,efectele fiind nefavorabile si pot genera pierderi pe termen lung.

A.1.3. Analiza evolutiei imobilizarilor financiare

Imobilizarile financiare ale entitatii sunt reprezentate de Titluri detinute ca imobilizari

si Alte imprumuturi .Din nota 1 Active imobilizate aflam ca Titlurile detinute ca

imobilizari sunt reprezentate de titiluri de participare detinute la BRD si doar la nivelul celor

trei ani analizati ,in suma de 50 de lei.Conform aceleisi note explicative ,aflam ca Alte

imprumuturi reprezinta garantii constituite in suma de 46 729 lei in 2010, 45 235 lei in 2011 si

44 997 lei in 2012.

A.2. Analiza evolutiei activelor circulante pe categoriile principale de active circulante

,pe perioada 2010-2012 ,se prezinta im mod grafic astfel :

Graficul 7.3. Evolutia activelor circulante la S.C. TRNAVA S.A


Pe baza datelor extrase din Anexa 1 Analiza poitiei financiare si a grafucului de mai

sus se constata urmatoarele :

Remarcam o evolutie fluctuanta a valorii activelor circulante ,atat pe total cat si pe elementele

componente (stocuri,creante ,trezorerie)

In 2011 fata de 2010 se inregistreaza o scadere a activelor circulante cu 13.41%,fapt ce se

datoreza mai ales scaderii volumului stocurilor cu aprox.13.14 %dar si a scaderii volumului

creantelor cu 14.91 %.

In anul 2012 trendul activelor circulante este unul ascendent inregistrandu-se o crestere cu

aprox.12.17 % a valorii activelor circulante.Aceasta s-a datorat in principal cresterii volumului

creantelor cu aprox. 18.77% dar si cresterii volumului stocurilor cu 9.48 %.

A.2.1. Analiza evolutiei stocurilor

Pe baza datelor extrase din Anexa 1 Analiza pozitiei financiare si a graficului de mai jos se

poate constata o evolutie diferentiata a stocurilor de la un an la altul,astfel:

0

1000000

2000000

3000000

4000000

5000000

STOCURI CREANTE CASA SI

CONTURI LA

BANCI

ACTIVE

CIRCULANTE

2010

2011

2012

Graficul 7.4. Evolutia stocurilor la S.C. TRNAVA S.A


In 2011 fata de 2010 volumul stocurilor scade cu aprox. 13.15 % ( =86.59 %),

scadere datorata : scaderii valorii productiei in curs de executie cu aprox.21.7 %,dar si scaderii

valorii produselor finite si a marfurilor( ).Valoarea avansurilor pentru cumparari

de stocuri evolueaza nesemnificativ.

In anul 2012 fata de 2010 volumul stocurilor creste cu aprox.12.17 %.Aceasta crestere se

datoreaza cresterii volumului produselor finite si a marfurilor cu aprox.31.81%, precum si a

cresterii de aprope 2 ori a valorii avansurilor pentru cumparaturi de stocuri ,acordate furnizorilor

de stocuri( .In anul 2012 totalitatea stocurilor au un trend ascendant ,avand

evolutii mai putin semnificative.

A.2.1.1 Analiza evolutiei stocului de materii prime si materiale

Deoarece materiile prime si materialele reprezinta unul din factorii de productie esentiali

pentru orice societate cu profil productive ,se impune ca analiza evolutiei acestei categorii de

stocuri sa fie abordata sub dublu aspect:

Din punct de vedere extensive ,aspect care pune in evident cresterea sau scaderea de valoare a

stocurilor de materii prime si materiale ,de la un la altul (analiza ).

Din punct de vedere intensive ,aspect care evidentiaza eficienta utilizarii resurselor material in

productie ,subliniind aspect privind eficienta modului de gestionare a acestora (analiza corelativa

a ) ,unde:

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1400000

2010 2011 2012

Materii prime si materiale

consumabileProductia in curs de executie

Produse finite si marfuri

Avansuri pentru cumparari de

stocuri

- reprezinta indicele stocurilor de materii prime si material;

- reprezinta indicele cheltuielilor de materiale

- reprezinta indicele cifrei de afaceri

a)Analiza extensive a evolutiei stocului de materii prime (SMP) (analiza ritmului de

modificare al SMP pe perioada 2010-2012 ) se prezinta astfel :

Tabelul 7.5. Analiza utilizarii extensive a stocurilor


Corelatii

Indicatori-Corelatii

2011/2010

>100

=149.19%.Se inregistreaza o crestere semnificativa a SMP cu 49.19 %

ca urmare a cresterii consumului specific normat de material la o unitate

valorica a cifrei de afaceri.

2012/2011

;Situatia reflecta o scadere a stocurilor de materii prime fata

de perioada care se datoreaza in mare masura a reducerii cheltuielilor

materiale sub 90%,datorita scaderii normelor de consum ,scaderii costului de

achizitie.

Sinteza

2010/2012

Stocul de materii prime si material fluctueaza de-a lungul perioadei analizate

tendinta generala este insa de imbunatatire lenta a eficientei utilizarii

acestora ,pe perioada analizata.

b)Analiza intensive a evolutiei stocului de materii prime si materiale(analiza corelatiei

intre dinamica cifrei de afaceri nete ):

Tabelul 7.4. Analiza utilizarii intensive a stocurilor


Corelatii

Interpretare /Cauze

2011/2010 100 %

= 141 %, =, =, < ;Situatia reflecta o crestere a stocurilor

de materii prime si material pe fondul scaderii gradului de valorificare a

materiilor prime si materiale.

2012/2011 100 %

Ismp = ,Ican=, Ican >Icm;Situatia reflecta o scadere mult mai accentuata a

stocurilor de materii prime si materiale comparatic cu anul anterior,pe findul

cresterii gradului de valorificare abaterilor prime si materialelor datorita

scaderii normelo de consum,scaderii costului de achizitie ,ceea ce reprezinta

un aspect favorabil pentru entiate.

Sinteza

2010/2012 100 %

si

100 %

!!!!Concluzii.

Entitatea isi gestioneaza mai bine stocul de materii prime si materiale in

2012 fata de 2011

A.2.1.2. Analiza evolutiei stocului de productie in curs de executie (SPCE):

Este abordata sub dublu aspect:

Extensiv,aspect care pune in evident cresterea sau scaderea de valoarea a stocurilor de productie

in curs de executie(Ispce) ,

Intensiv,aspect care surprinde eficienta modului de gestionare a productiei pe flux (analiza

corelativa intre Ispce si Ispf ).

a)Analiza extensiva a stocului de productie in curs de executie se prezinta astfel:

Tabelul 7.5. Analiza utilizarii extensive a stocurilor de productie in curs de executie


Corelatii Interpretare /Cauze

2011/2010

In 2011 fata de 2012 se constata o evolutie a SPCE,inregistrandu-se o

crestere cu aprox.41.19 %.

2012/2011

In anul 2012 fata de 2011 se constata o scadere semnificatica SPCE cu 48.83

% (Ispce= 92.36 %) corelat cu aspectele intensive se constata ca aceasta

scadere a SPCE este datorata reducerii duratei ciclului de fabricatie ,aspect

favorabil.

Sinteza

2010/2012

Analizand ritmul modificarii evolutiei stocului de productie in curs de

executie se observa cursul fluctuant de analiza culminand in anul 2012 cu o

scadere accentuata.Pentru analiza mai pertinent a evolutiei stocurilor de

productie in curs de executie se impune adancirea analizei din punct de

vedere intensive.

b)Anliza intensiva a stocului de productie in curs de executie (analiza corelatiei intre

dinamica SPCE si dinamica SPF ).

Tabelul 7.6. Analiza utilizarii intensive a stocurilor de productie in curs de executie

(SPCE)


Corelatii

Interpretare /Cauze

2011

/2010

Ispce=100%,Ispf=141.19 % si Ispce>Ispf.Aceasta situatie reflecta o crestere

a duratei cilului de fabricatie in paralel cu o crestere a costurilor de productie

ce au ca efecte cresterea vitezei de rotatie a activelor circulante (dupa cum se

observa din Anexa 4 Analiza indicatorilor de activitate),eliberari de active circulante si cresterea profitului brut aferent productiei stocate.Aceasta

situatie reflecta un aspect favorabil entitatii atata timp cat structura

sortimentala a produselor se mentine neschimbata.

2012/2011 Ispce=92.36 %,Ispf=141.19 % si Isppe

A.2.2 Analiza evolutiei creantelor

Din parcurgerea informatiilor privind creantele reflectata prin Bilant constatam ca acestea

sunt reprezentate doar la posturile Creante comerciale si Alte creante .Postul Alte creante

contine un amalgam de categorii de creante iar pentru o analiza detaliata se impune apelarea la

informatiile oferite de Nota 5 Situatia creantelor si datoriilor .Aceasta nota explicativa este

dedicatea detalierii elementelor de creante si datorii ale entitatii.

In ce priveste creantele in cazul societatii S.C. TARNAVA S.A. ,regasim o detaliere a

acestora dupa natura lor,pe categoriile de creante comerciale,creante fata de buget,decontari

prin operatiuni in curs de lamurire si debitori diversi.

Creantele comerciale sunt reprezentate de :

-Clienti-inregistrati in contul 4111

-Clienti incerti sau in litiugiu-inregistrati in contul 4118

Alte creante reprezentate de:

Creantele fata de bugetul de stat sunt reprezentate prin intermediul contului 4424 ,afernt TVA-

ului de recuperate de la bugetul statului.

Suma inregistrata in cadrul debitorilor diversi : 87 529 lei

Decontarile din operatiunile in curs ,in curs de clarificare inregistrate in contul 473 reprezinta

majorari si penalitati de intarziere amanate in vedearea scutirii pana la indeplinirea conditiilor

din conventia de esalonare la plata a obligatiilor bugetare restante incheiata cu Casa Nationala a

Asigurarilor de Sanatate.

Evolutia volumului creantelor pe cele doua categorii de creante representative la nivelul

societatii S.C. TARNAVA S.A. si anume Creante comerciale si Alte creante ,pe perioada 2010-

2012 se prezinta mai jos :

Graficul 7.5 Evolutia creantelor la S.C. TARNAVA S.A.


Analizand ritmul modificarii creantelor utilizand graficul de mai sus si utilizand

infomatiile funizate de Nota 5 Situatia creantelor si datoriilor constatam urmatoarele :

-Volumul creantelor evolueaza diferentiat de la un an la altul, inregistrand o scadere

semnificativa de aproximativ 20% in 2011 fata de 2010 urmata de o crestere in anul urmator cu

aproximativ 6% din valoarea anul anterior (ICR=86.65%)

-In anul 2010 scaderea semnificativa de 20% a volumui creantelor se datoreaza scaderii

volumui creantelor comerciale cu aproximativ 21% si pe fondul reducerii altor creante cu

aproximativ 5%.

-In anul 2012 cresterea nesemnificativa a volumui creantelor cu aproape 6% din valoarea

anului anterior se datoreaza cresterii volumului creantelor comerciale ,de asemenea cu aproape

14% din valoarea anului anterior si (ICC=98.25%),precum si cresterii volumului altor creante cu

aproximativ 88% (IACR=183.74%).

A.2.2.1.Analiza evolutiei creantelor comerciale

Necesita o abordare sub dublu aspect :

Din punct de vedere extensiv aspect care pune in evident extinderea sau diminuarea activitatii

comerciale ,puse in evidenta prin ritmul modificarii creantelor comerciale (Icc=)

Din punct de vedere intensive aspect care surprinde eficienta modului de gestionare a creantelor

comerciale(analiza corelativa inter Icc si Ican).

0

500000

1000000

1500000

2000000

2010 2011 2012

Creante comerciale

Alte creante

a) Analiza extensive a creantelor comerciale (analiza ICC) se prezinta astfel:

Tabelul 7.9 Analiza ritmului de modificare al creantelor comerciale (CC)


Corelatii Interpretare/Cauze

2011/2010 Icc=85.42%

Creantele comerciale scad in 2011 15 % fata de 2010 ,valoarea lor ajungand de la

1795467 lei in 2010 la 1527690 lei in 2010 pe fondul scaderii creantelor

comerciale,dar si a diminuarii altor creantelor.

2012/2011 Icc=103.86%

Creantele comerciale ating un volum de 1586713 lei inregistrand o crestere

accentuata fata de 2011.Pe fondul corelarii cu analiza intensiva,constatan ca situatia

reflecta totusi o dezvoltare a activitatii comerciale (volumul vanzarilor este in

crestere) datorita unui ritm de incasare superior ritmului de facturare.

Sinteza

2010/2012

SI

Exista o intensificare a activitatii comerciale a entitatii in 2012.

b)Analiza intesiva a volumului creantelor comerciale (analiza corelativa intre Icc si Ican) se

prezinta astfel :

Tabelul 7.10. Analiza corelatiei intre dinamica creantelor comerciale (CC) si dinamica cifrei

de afaceri (CAN)

Perioada Indicatori/

Corelatii

Interpretare /Cauze

2011/2010

>100 >100 Si

=85.09%, =111.71% , <

Aceasta situatie reflecta o etindere a activitatii comerciale care este insotita de

o politica de incasare corespunzatoare.Cu alte cuvinate ritmul de facturare este

insotit de un ritm corespunzator al incasarilor.In aceasta situatie se constata

intensificarea vitezei de rotatie a creantelor comerciale in 2010 fata de anul

precedent .

2012/2011 100 Si

ICC=103.86%,ICAN=87.29 ,ICC>ICAN

In 2011 fata de 2010 se constata o dezoltare a activitatii comerciale cu o incasare a

creantelor intr-un ritm superior timpilor de facturare .Are loc o crestere a vitezei de rotatie a

creantelor datorata scaderii volumului creantelor comerciale pe fondul scaderii cifrei de

afaceri ,situatiue favorabila.

Sinteza

2010-

2012

>100 >100 Si

SI

>100

cat mai eficienta,cu scopul de areduce posibilitatea aparitei problemelor de lichidit.

A.2.2.2.Analiza evolutiei altor creante

In Nota 5 Situatia creantelor si datoriilor se precizeaza ca in cazul societatii analizate

,acesta categorie este reprezentata in procent semnificativ.de clienti si decontari din operatiuni in

curs de lamurire (majorari si penalitati de intarziere amanate in vederea scutirii pana la

indeplinirea conditiilor din conventia de esalonare la plata a obligatiilor bugetare restante

incheiata cu Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate), iar restul reprezinta creante fata de buget

(rezultate din impozite si taxe platite in plus).

Tabelul 7.11. Analiza dinamicii creantelor (ACR)


Coletatii Interpretare/Cauze

2011/2011 < 100 =95.89 % Se remarca o scadere mai putin semnificativa a acestora de 4.11 %

fata de 2010.Aceasta scadere a altor creante se datoreaza scaderii

volumui tva-ului de recuperate de la bugetul statului,scaderii sumelor reprezentate

de decontarile din operatiile in curs de clarificare,

precum si decontarii creantelor privind debitorii diversi.

2011/2012 > 100 =183.74 % In 2011 valoarea acestor creante creste semnificativ fata de 2010

cu 87.85 % inregistrandu-se cresteri ale TVA-ului de recuperate.

Aceste detalieri sunt mentionate in nota eplicativa numarul 5 Situatia creantelor si datoriilor aferenta anului 2011.

Sinteza

2010-

2012

< 100 In privinta situatiei entitatii la categoria alte creante ,se constata ca pe perioada

analizata sumele pe care aceasta le are de incasat scad in 2011 si cresc

seminificativ in 2012 acestea fiind aferente relatiilor cu diversi debotori :atat statul

cat si furnizori debitori.

A.2.3 Analiza evolutiei trezoreriei

Deoarece entitatea nu are investitii financiare pe termen scurt analiza trezoreriei se reduce

la analiza disponibilitatilor din casa si din conturile detinute la banci.

Tabelul 7.12 Analiza dinamicii numerarului din casa si din banca


Corelatii Interpretare /Cauze

2011/2010 >100 = 102.82%; se observa o majorare a dispinibilitatilor banesti cu aproximativ 2%

in 2011 fata de 2010.Situatia care indica o imbunatatile a starii de lichiditate.

2012/2011 100

Si apoi

Evolutia datoriilor pe total si pe elemente componente este redata in graficul de mai jos :

Graficul 7.6. Evoltutia datoriilor la S.C TARNAVA S.A.

Sursa : preluari din Anexa 1 Analiza evolutiei pozitiei financiare

Din analiza graficului de mai sus ,precum si din informatiile oferite de Anexa 1Analiza

pozitiei financiare constatam urmatoarele:

Pe perioada de analiza 2010-2011 remarcam o evolutie fluctuanta a totalului datoriilor ;

Datoriile peste un an sunt reprezentate atat de credite bancare cat si alte datorii,incluiv datorii

fiscale si datorii privind asigurarile sociale;

In anul 2011 se constata o scadere a datoriilor totale cu procent de aproximati 17 % fata de anul

anterior,situatia datorata scaderii volumului datoriilor pe termen scurt cu aproximativ 27%

( IDTS=73.94%) si datoriilor pe termen lung cu aproximativ 11%(IDTL=89.48%).

In 2012 se constata o crestere cu aproximativ 30% a totalului datoriilor cauzata in principal de

cresterea ponderilor atat a datoriilor pe termen scurt cat si a datoriilor pe termen lung ,

IDTS=118.91% ,respectiv IDTL=109.14%.

Venturile in avans inregistreaza valoare nula pe toata perioada de analiza.

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

3500000

4000000

2010 2011 2012

DATORII PE TERMEN SCURT

(SUB UN AN)

DATORII PE TERMEN MEDIU

SI LUNG (PESTE UN AN)

VENITURI IN AVANS

TOTAl DATORII

B.1.Analiza evolutiei datoriilor propriu zise

Pentru analiza detaliata a datoriilor propriu zise eploatam informatiile din Nota 5 Situata

creantelor si datoriilor asa cum am prezentat in Anexa 1 Analiza evoulutiei financiare -

Informatiile extrase din nota 5 Situata creantelor si datoriilor-privind situatia datoriilor si

Informatii suplimentare privind componenta datoriilor pe naturi de datorii si evolutiile acestora.

La o parcurgere sumara a informatiilor mai sus mentionate constatam urmatoarele:

Entitatea are contarctate credite pe termen scurt(termen de exgibilitate de sub 1 an),mediu si

lung(termen de exigibilitate de peste 1 an) fata de banci.

Alte datorii pe care le detine societatea sunt reprezentate de :

Avansuri incasate in contul comenzilor

Datorii fata de furnizori

Datorii fiscale

Datorii fata de actionai

Alte datorii care nu au fost mentionate in niciunadin categoriile de mai sus

Existenta de plati restante fata de bugetul asigurarilor sociale doar in 2012.

Evolutia datoriilor propriu-zise clasificate dupa natura lor o redam in graficul de mai jos:

Graficul 7.7. Evolutia datoriilor propriu-zise ,dupa natura

Sursa : Preluari din Anexa 1.1. Informatii suplimentare privind componenta datoriilor pe

naturi de datorii si evolutiile acestora

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

3500000

4000000

2010 2011 2012

DATORII BANCARE

Datorii comerciale

Datorii cu personalul si

asigurari sociale

Datorii fiscale

Decontari cu grupul+alte

conturi cu asociati

Din graficul de mai sus dar si utilizand informatiile din Anexa 1 Analiza evolutiei pozitiei financiare -

Informatii extrase din nota 5 Situatia creantelor si datoriilor -privind componenta datoriilor pe nature de

datorii si evolutia acestora putem aprecia urmatoarele :

Totalul datoriilor propriu zise are evolutie descrescatoare in 2011 fata de 2010 inregistrand o

pondere de 83.40% ,in timp ce in anul 2012 remarcam o crestere brusca a volumului acestora

ajung la 112.53% din valoarea inegistrata in 2011 ,datorata cresterii inregistrate la aproape toate

categoriile de datorii ,mai putin cele fata de actionari.Cresteri mai pronuntate in 2012 constatam

ca se inregistreaza la sumele creditori diversi care cresc de aproximativ 45 de ori fata de valoarea

din anul precedent,cazul datoriilor fiscale care inregistreaza o crestere de aproximativ 65 % fata

de anul precedent.

In ce priveste datoriile financiar bancare aflam din notele explicative ca SC TARNAVA SA are

credite contractate la BRD Sighisoara .

Entitatea nu inregistreaza datoriilor finanaciar bancare pe termen scurt,sub un an,ci doar

datorii comerciale, alte datorii,inclusiv datorii fiscale si alte datorii pentru asigurari sociale,efecte

de comert de platit si avansuri acordate in contul comenzilor doar in 2010.

Tabelul 7.13 Analiza datoriilor bancare de peste un an


Corelatii

Interpretari/Cauze

2011/2010 IDFBL< 100 2011 IDFBL=87.57%,2012 IDFBL= 109.24%

Concluzii: Pe toata perioada de analiza datoriilor bancare pe termen lung are

o evolutie fluctuanta pe toata perioada de analiza inregistrand o scadere de

aproximativ 13% in 2011 si in 2012 constatam o crestere accentuata de 22%

2012/2011 IDFBL> 100

Sinteza

2010-2012

IDFBL< 100

IDFBL> 100

In ceea ce privesc datoriile comerciale acestea sunt in intregime sub un an si sut

reprezentate de datoriile catre furnizori pe toata perioada de analiza si avansuri acordate in contul

comenzilor(clienti creditori) doar in 2010.Analiza datoriilor cmerciale o efectuam intabelul de

mai jos:

Tabelul 7.14 Analiza datoriilor comerciale sub un an



2011/2010 IDCS< 100 IDCS =71.33% Are loc o diminuare a datoriilor comerciale ca urmare a:

- diminuarii costului de achizitie a materialelor de la furnizori,precum obtinerea de preturi mai favorabile de la furnizori,prin inchierea de noi

contracte

- datorita rambursarii sumelor catre furnizori si neangajarii in activitati comerciale suplimentare

- datorita reducerii la 0 a avansurilor incasate in contul comenzilor ca urmare a decontarii integrale a lor in 2011 si a neangajarii altor avansuri

contractate de clienti.

2012/2011 IDCS> 100 IDCS=116.27%. Are loc o crestere accentuata cu aproximativ 45% a datoriilor

comerciale ca urmare a cresterii volumului activitatii,sub forma cresterii volumului

fizic ale stocurilor de active.

Sinteza

2010-2012

IDCS< 100

si

IDCS > 100

Concluzii:

Datoriile comerciale au o evolutie fluctuanta pe toata perioada de analiza .

Datorii fiscale sunt angajate atat pe o perioada de sub un an cat si o perioada de peste un

an si din punct de vedere al naturii sunt reprezentate de obligatiile catre urmatoarele destinatii :

-Obligatii fata de bugetul statului privind impozitul pe profit,impozitul pe salar,TVA.

Tabelul 7.15 Analiza dinamicii datoriilor fiscale sub si peste un an



2011/2010 IDFS< 100

IDFL> 100

IDFS=79.53%; IDFL=193.38%;

Se consta o reducere a datoriilor fiscale pe termen scrut cu aproapre 21 % in 2011

fata de anul precedent,iar in cazul datoriilor fiscale pe termen lung se constata o

majorare a acestora cu aproximativ 90% fata de 2010.

2012/2011 IDFS< 100

IDFL< 100

IDFS=133.37%; IDFL=106.80%;

Se constata o majorare atat in cazul datoriilor fiscale pe termen scurt cat si in cazul

datoriilor pe termen lung.Majorarea se datoreaza inregistrarii penalitatilor si

majorarilor privind intarzierea la plata in 2012.

Sinteza

2010-

2012

IDFS< 100

IDFL< 100

IDFS< 100

IDFL< 100

Concluzii:

Datoriile fiscale cunosc o majorare semnificativa pe aproximativ toata perioada

de analiza

B.2 Analiza evolutiei veniturilor in avans si provizioanelor

Veniturile in avans si provizioanele inregistreaza valori nule pe toata perioada de analiza.

C. Analiza evolutiei capitalurilor proprii

Toate capitalurile societatii sunt reprezentate de capitalurile proprii,neexistand angajeri de catre

sat in capitalul entitatii.evolutia capitalurilor proprii se prezinta astfel:

Graficul 7.8. Evolutia capitalurilor proprii

Sursa : Anexa 1Analiza evolutiei pozitiei financiare

Din graficul de mai sus se poate constata o evolutie fluctuanta a capitalurilor

proprii,inregistrand in 2011 o crestere nesemnificativa de aproximativ de 3 983 lei in valori

absolut (ICPR=100.14%)e,dupa care se inregistreaza o scadere accentuata de aproximativ

33%.(ICPR=67.16%).

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

2010 2011 2012

Capitaluri proprii

Un rol informational extrem de important pentru analiza evolutiei capitalurilor proprii

revine Situatiei modificarilor capitalului propriu,cea de-a treia componenta a situatiilor

financiare obligatoriu de intocmit de entitatile incadrate in categoria de marima mari.Un rol

informational deosebit il are de asemenea Nota explicativa 7 Actiuni si obligatiuni.

Prin explorarea informatiilor oferite de aceste componente ale situatiilor financiare

suntem in masura sa efectuam o analiza detaliata a factorilor si cauzelor ce au condus la cresterea

sau diminurea capitaluirlor proprii,pe fiecare an din cadrul analizei:

In 2011,ICPR=100.14% asa cum rezulta din Situatia modificarilor capitalului propriu aferenta

anului 2011 cresterile de capital propriu se datoreaza in mare parte profitului net inregistrat in

exercitiul aferent,cat si a cresterilor volumului de rezerve,ca element a politicii prudentiale

promovate de entitate

In 2012 , ICPR=67.16% asa cum rezulta din situatia modificarilor capitalului propriu aferenta

anului 2012 constatam ca valoarea foarte scazuta inregistrata se datoreaza pierderii nete

inregistrate,chiar daca rezervele si-au majorat procentul cu aproximativ 11%

Societatea TARNAVA S.A. beneficiaza de o crestere foarte mica in 2011 a surselor proprii de

finantare,dar in 2012 inregistreaza pierdere drastica cu efecte nefavorabile asupra capacitatii de

autofinantare si asupra indicatorilor de profitabilitate.Luand in considerare ritmul de crestere al

capitalurilor proprii si scaderea datoriilor totale in 2011(ICPR=100.14%,I DT=83.40% ) putem

spune ca in acest an se constata o situatie foarte buna,societatea reusind sa-si majoreze sursele de

finanatare concomitent cu scaderea datoriilor totale.Nu acelsi lucru se intampla si in 2012 cand

datoriile cresc concomitent cu scaderea surselor prorpii de finantare ( ICPR=67.16%,

IDT=112.53% ).

7.2.2.Analiza structurii pozitiei financiare

Analiza structurii pozitiei finanaciare vine sa surprinda modificarile structural survenite in cadrul

celor trei component ale pozitiei financiare:active,datorii si capitaluri proprii.Acest tip de analiza

presupune determinarea ratelor de structura ale elementelor de active/datorii/capitaluri proprii

care sunt calculate si prezentate in Anexa 2 Analiza structurii pozitiei financiare.Pe baza

acestora avem urmatoarele rezultate ale analizei:

A.Analiza structurii activelor

Ratele generale de structura ale activelor sunt reprezentate de Rata activelor

imobilizate(RAI) , Rata activelor circulante (RAC) si Rata cheltuielilor in avans (RCav) care

la nivelul societatii analizate sunt reprezentate graphic astfel:

Graficul 7.9. Rate generale de structura ale activelor

Sursa : Preluari din Anexa 2 Analiza structurii pozitiei financiare

Din analiza ratelor generale de structura ale activelor se constata urmatoarele:

O pondere mai accentuate a activelor circulante (in medie de aproximativ 60%)

comparativcu ponderea activelor imobilizate (de aproximativ 38%) pe tori anii supusi

analizei.Constatam insa o reducere in 2011 a ponderii activelor circulante in favoarea

cresterii ponderii activelor imobilizate in total active.

Ponderea activelor imobilizate creste in 2011 cu aproximatv 3 procente apoi inregistreaza

scadere semnificativa de aproximativ 6%.Cresterea ratei imobilizarilor fata de anul 2010

se datoreaza une cresteri mai accentuate a acestor active in comparative cu cresterea mai

leta celorlalte elemente de active.Situatia semnifica o consolidare,modernizare a

infrastructurii entitatii care are consecinte favorabile in directia cresterii credibilitatii

firmei in fata investitorilor si a creditorilor. Scaderea activelor imobilizate se datoreaza

cresterii inregistrate de activele circulante din 2012.

Din analiza ratei cheltuielilor in avans rezulta ca aceasta este nesemnificativa,cu o medie

pe toata perioada analizata de 1.55%,de alfel o situatie obisnuita oentru entitatile din

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

70.00%

80.00%

90.00%

100.00%

2010 2011 2012

Cheltuieli in avans

Active circulante

Active imobilizate

Romania.Aceasta rata pune in evidenta directionarea resurselor financiare ale entitatii in

perioada curenta pentru obtinerea de beneficii in perioada urmatoare.

Concluzii:

Din analiza ratelor generale de structura se pune in evidenta orientarea politicii firmei spre

activitatea de exploatare, insa in anul 2012 compania este interesata de investitia in capacitate

productive,societatea sporindu-si astfel credibilitatea in fata investitorilor.

Analiza ratelor interne ale activelor imobilizate pune in evidenta mutatiile structurale

produse in cadrul politicii investitionale a entitatii.Pe perioada supusa analizei,se constata

urmatoarele:

Ponderea covarsitoare in totalul imobilizarilor,pe toti anii analizati o detin

imobilizarile corporale (aproximativ 98%).La formarea lor contribuie in cea mai mare

proportie terenurile si constructiile in medie cu 58%,valoarea instalatiilor tehnice si

masini in medie de 35%,urmate de valoarea avansurilor si imobilizarilor in curs de

executie cu o pondere de peste 5%.

Imobilizarile necorporale inregisreaza o pondere sub 1% in totalul imobilizarilor pe

toata perioada analizata,cu usoara tendinta de crestere de la un an la altul,ajungand in

2012 la o pondere de 0.51%.Cresterea se datoreaza inregistrari a doua licente(system

Assyst si website magazin online).

In cadrul politicii investitionale a entitatii,investitiile in imobilizari si alte tipuri de

imprumuturi reprezinta un procent de aproximativ 2%,in continua crestere pe toata

perioada analizata.

Concluzii :

In sectorul investitional entitatea se orienteaza cu precadere spre investitiile in capacitate

productive (in medie aproximativ 98%) in defavoarea investitiilor nemateriale sau a investitiilor

pe piata de capital(in medie de 2%).

Ratele interne ale activelor imobilizate pun in evidenta mutatiile structurale produse in cadrul

politicii investitionale a entitatii si sunt reprezentate de Rata imobilizarilor necorporale

(RIN),rata imobilizarilor corporale(RIC) si Rata imobilizarilor financiare (RIF).

Pe perioada supusa analizei,mutatiile in structura activelor imobilizate se reflecta in graphic

astfel:

Graficul 7.10. Ratele interne ale activelor imobilizate


Din analiza ratelor interne de structura ale activelor imobilizate se constata urmatoarele:

Ponderea covarsitoare in totalul imobilizarilor,pe toti anii analizati o detin imobilizarile

corporale (aproximativ 98%),in usoara scaderea de la un an la altul.Ponderea ridicata a

imobilizarilor corporale in total imobilizari nu trebuie apreciata ca fiind

nefavorabila,atata timp cat investitiile respective au fost necesare pentru dezvoltarea

ulterioara a societatii si o crestere a valorii sale de piata.Ca urmare un procent mare a

acestor rate trebuie apreciata prin prisma existentei unei capacitate a activelor respective

de a genera beneficii economice viitoare.Pe parcursul celor trei ani s-au facut achizitii

marunte,de exemplu in 2010 s-au achitionat o masina de cusut si un parasolar in suma

totala de aproximativ 12 000 lei,in 2011 s-au achitionat doua masii de cusut butoniere si

doua masini de cusut nasturi in valoare totala de 78 186 lei.Pe parcursul anului 2012 au

inregistrat doua achizitii de mijloace fixe : copiator Toshiba si un autoturism Audi in

valoare totala de aproximativ 150 000 lei.

0.00%

20.00%

40.00%

60.00%

80.00%

100.00%

2010 2011 2012

IMOBILIZARI

FINANCIARE

IMOBILIZARI

CORPORALE

IMOBILIZARI

NECORPORALE

Imobilizarile necorporale detin o pondere nesemnificativa in totalul imobilizarilor,sub

1%,fiind reprezentate numai de investitiile in concesiuni,brevet,licente cu valori doar in

2012

de anul 2011,aceasta evolutie a structurii fiind corelata cu volumul lor.Asadar,ponderea

lor in totalul activelor circulante oscileaza diferit,reflectand importanta contributiei lor la

formarea totalului.Totusi o crestere a ponderii lor este apreciata ca fiind nefavorabila

deoarece presupune imobilizari suplimenatre de fonduri,impunandu-se o gestionare mai

eficienta a acestora.

Rata creantelor indica importanta contributiei lor la formarea activelor circulante.Acestea

scad in anul 2011 cu aproximativ 1% ajungand la un nivel de 43.39% indicand o

apropiere importanta a entitatii fata de clientela,dupa care inregistreaza o crestere de

aproximativ 2%,depasind astfel si nivelul inregistrata in 2010.Scaderea din 2011 se

datoreaza in principal reducerii in marimi absolute a volumului creantelor dar si a

cresterii ponderii trezoreriei in totalul activelor circulante.

Analizand rata trezoreriei,constatam ca aceasta creste semnificativ in 2011(de la 3.25% la

3.86% ) prin cresterea contributiei numerarului in activele circulante.In 2012 se

inregistreaza scaderi pana la 2.92%.Ponderea disponiblitatilor banesti mai ales in anii

2010 si 2011 ai analizei indica o consolidarea a starii de lichiditate financiara cu

implicatii favorabile asupra mentinerii echilibrului financiar pe termen scurt.In ceea

incadrarea valorilor din cei patru ani analizati a disponibilitatilor banesti in intervalul

acceptabil al ratei de trezorerie,contatam ca se afla in limitele admise,3%-5% din activul

circulant.

Concluzii:

Din analiza ratelor interne ala activelor circulante constatam ca in 2011 se constata o ameliorare

a gradului de lichiditate a activelor circulante,prin reducerea ponderii stocurilor(elemente mai

putin lichide) si a majorarii ponderii trezoreriei(elemente de lichiditate maxima). In 2012 gradul

de lichidate al activelor circulante s-a redus comparative cu anul precedent,pe fondul cresterii

ponderii stocurilor(elemente mai putin lichide) si a reducerii ponderii trezoreriei(elemente de

lichiditate maxima),inregistrandu-se o situatie inversa ca cea precedenta.

Putem concluziona astfel ca anul 2011 a fost unul mai eficient in ceea ce priveste gestionarea pe

ansamblu a activelor circulante.

Ratele interne de structura ale stocurilor sut reprezentate de Rata stocurilor de materii

prime si materiale (RSMP), Rata stocurilor de produse in curs de executie (RSPCE)Rata

stocurilor de produse finite (RSPF) si Rata avansurilor pentru cumparari de stocuri(RAvs).

La societate TARNAVA S.A. mutatiile din structura stocurilor sunt reflectate in graficul de mai

jos:

Graficul 7.12. Rate interne ale stocurilor


Din analiza ratelor interne ale stocurilor se constata:

Cea mai importanta pondere in totalul stocurilor o au produsele finite si marfurile cu rata

medie de aproximativ 52%,urmata apoi de ponderea productiei in curs de executie de

aproximativ 31% si ponderea materiilor prime si materialelor cu 16.28%.Avansurile

pentru cumparari de stocuri inregistrand valori nesemnificative(sub 1%).

In privinta produselor finite si a marfurilor,se inregistreaza o scadere de la un an la

altul,pe toata perioada analizata cu aproximativ 5 % in fiecare an.Diminuarea stocului

poate fi un aspect nefavorabil pentru entitatii daca diminuarea esta cauzata de scaderea

volumului de lucru sau inexistenta unei cereri adecvate pentru produsele respective.Poate

avea si o inclinatia favorabile in cazul in care vanzarile au crescut iar stocul de produse

finite si marfuri s-a epuizat rapid.

Analizand rata stocurilor de produse in curs de executie contatam o diminuare a acestea

in anul 2011 cu aproximativ 3 puncte procentuale,urmata de o majorare mai

semnificativa de aproximativ 7 % in 2012.Cresterea este datorata diminuarii celorlalte

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

2010 2011 2012

Materii prime si materiale

consumabile

Productia in curs de

executie

Produse finite si marfuri

Avansuri pentru cumparari

de stocuri

categorii de stocuri in conditiile mentinerii stocului de produse in curs de excutie

aproximativ constat si datorita cresterii volumului de productie in curs fata de celelalte

elemente ale stocului.Un aspect nefavorabil al cresterii ponderii stocului de produse in

curs de executie poate fi incetinirea vitezei de rotatie a acestor stocuri.

Stocul de materii prime si materiale inregistreaza o crestere semnificativa a ratei interne

in 2011 de aproximativ 7 % datorat diminuarii ratelor celorlalte categorii de

stocuri,aprovizionarii peste necesar datorita fluctuatiilor de pret sau modificari in

structura de fabricatie in favoarea unor sortimente.Un aspect nefavorabil ar putea fi

incetinirea vitezei de rotatie a acestor categorii de stocuri si un ciclu productive

greoi,existand imobilizari de numerar sau echivalente de numerar in faza de lansare.In

2012 se inregistreaza o diminuare nesemnificatica a stocului cu aproximativ 1%.

Concluzii :

Apreciem anul 2012 mai bun din punct de vedere al gestionarii ciclului productiv,decat 2010 si

2011.

Ratele interne de structura ale creantelor sunt reflectate in graficul de mai jos:

Graficul 7.13. Rate interne ale creantelor


0.00%

20.00%

40.00%

60.00%

80.00%

100.00%

2010 2011 2012

Creante comerciale

Alte creante

Din analiza ratelor interne ale creantelor putem constata urmatoarele:

Creantele comerciale inregistreaza ponderea covarsitoare,de peste 90% in 2010 dupa care

ponderea inregistreaza o scadere de 1 procent in 2011 si de 5 procente in 2012.

Nivelul ridicat din 2010 se datoreaza scaderii volumului altor creante,adica a unor sume

pe care societatea le are de incasat in anul analizat si care sunt aferente relatiilor cu

diversi debitori.(atat statul,cat si banci si furnizori debitori.).Scaderile inregistrate in anii

urmatori pot fi datorate si cresterii altor creante( Alte creante inregistrand o crestere

accentuate pe toata perioada ajungand la 11.62% in 2012 de la 5.83% in 2010)

Scaderile inregistrate in 2011 si 2012 sunt aspecte favorabile pentru societate datorita

eficientei cu care incasarile de creante sunt echivalate cu generarea(facturarea) creantelor.

Concluzii :

Per ansamblu are o loc o scadere a creantelor comerciale in totalul creantelor datorita atat unui

volum al activitatii comerciale intr-o scadere mai accentuate decat anul anterior ,2011 cat si

cresterii volumului altor creante intr-un ritm mai accentuat decat in anul precedent ,2010.

B.Analiza structurii datoriilor si capitalurilor proprii

Ratele generale de structura ale datoriilor si capitalurilor proprii reprezinta o prima

categorie de rate de structura ale pasivelor si vizeaza reflectarea gradului de dependent

financiara generala puse in evidenta prin Rata autonomiei financiare totale (RAF) si Rata de

indatorare globala (RDT).

Graficul 7.14.Ratele generale de structura ale datoriilor si capitalurilor


0.00%

20.00%

40.00%

60.00%

80.00%

20102011

2012

Capital propriu

Datorii

Din analiza ratelor generale de structura ale datoriilor si capitalurilor se desprind concluzii

privind ponderea surselor de finantare ale entitatii,atat cele proprii ca si cele atrase,astfel:

In cadrul surselor de finantare ponderea cea mai imortanta o detin sursele atrase de

finantare constituite de totalul datoriilor societatii(in medie de 57.65%),cu o scadere de

doar 4.53 puncte procentuale in 2011 ,dar cu tendinta medie generala de

crestere,ajungand sa reprezinte apropate 2/3 din totalul surselor.In acest context Rata

autonomiei financiare totale (RAF) apare ca fiind una consolidate incadrandu-se in

intervalul de siguranta financiara apreciat de specialist la [30%,100%] si al carui nivel

inregistreaza o crestere in 2011 de aproximativ 5%,dar continua cu o scadere de de

aproximativ 13%,nivelul ei fii in medie unul descrescator.

Ponderea capitalurilor proprii in total surse se diminueaza considerabil in 2012 fata de

2011,in ciuda cresterii inregistrate in 2011 de aproximativ 5%,ajungand sa reprezinte 1/3

din totalul surselor de finantare in 2012.

Ratele combinate de structura ale datoriilor si capitalurilor proprii pun in evindenta

gradul de dependent financiara pe nivele prin utilizarea urmatoarelor rate de structura

combinate ale datoriilor si capitalurilor proprii cum ar fi: Rata stabilitii financiare (RSF) ,

Rata autonomiei financiare la termen (RAFL) ,Rata indatorarii financiar bancare (RDFB) ,

Rata ndatorrii financiar bancare la termen (RDFBL) , Rata prghiei financiare-capitaluri

proprii (Debt to equityRatio) (RPFCPR).

Pe baza calculelor efectuate si reflectate in Anexa 2 Analiza structurii pozitiei financiare-

Ratele de independenta financiara,se constata urmatoarele rezultate:

Rata stabilitii financiare (RSF) desi reflecta o consolidare stabilitatii financiare pe

perioada analizata,ea se incadreaza in intervalul de siguranta financiara de

[60%,100%],in 2011 evolueaza favorabil dupa care in 2012 inregistreaza minimul

celor trei ani analizati de 76,38%.

Rata autonomiei financiare la termen (RAFL),cu o valori cuprinde intre 46.54% si

58.58% se incadreaza in intervalul de siguranta financiara de [50%-100%] doar in

2010 si 2011,in 2012 rata autonomiei financiare la termen fiind sub limita minima a

intervalului,ceea ce arata o evolutie nefavorabila.

Rata indatorarii financiar bancare (RDFB) pune in evidenta gradul de indatorare al

entitatii din surse financiar bancare si se situeaza mult peste intervalul de siguranta

financiara de [0%-50%].Se inregistreaza un trend ascendent,fiind astfel un indicator

cu evolutii nefavorabile societatii.

Rata ndatorrii financiar bancare la termen (RDFBL) reflecta gradul de indatorare pe

termen lung.La fel ca in cazul ratei indatorarii financiar bancare,si rata ndatorrii

financiar bancare la termen inregistreaza valori cu mult peste intervalul,cu

aproximativ 37% peste limita maxima a intervalului.O majorare a ratei indatorarii la

termen indica o agrava a starii de solvabilitate a societatii.

Rata prghiei financiare-capitaluri proprii (Debt to equityRatio) (RPFCPR) arata in ce

masura datoriile societatii pot fi achitate pe seama capitalurilor proprii.Rata

inregistreaza o evolutie nefavorabila (ascendenta) incadrandu-se deocamdata sub

limita maxima de 200% a intervalului de siguranta.Cu alte cuvinte datoriile totale

trebuie sa fie cel mult de doua ori mai mari decat valoare capitalurilor proprii,acest

lucru fiind valabil in cazul societatii analizate.In anul 2012 se apropie de pragul de

200% ,inregistrand un procent de 181.33% si o creste insemnata fata de 2011,ceea ce

poate afecta pe viitor solvabilitatea entitatii.

Concluzii:

Entitatea are contracte de credit pe termen mediu si lung care pot afecta solvabilitatea societatea

daca nu se face o analiza riguroasa,dar cu toate acestea capacitatea generala a entitatii de a face

fata achitarii datoriilor este una buna si se incadreaza in limitele admise de specialisti,cu exceptia

catorva categorii de indicatori.Per ansamblu apreciem ca ratele de dependenta financiara reflecta

o capacitate de plata a datoriilor buna,societatea putand prezenta credibilitate in fata

creditorilor,fara nicio rezerva.

Ratele interna ale datoriilor pun in evidenta ponderea pe care diferitele tipuri de datorii o

detin in totalul datoriilor.Pornind de la informatiile primordial oferite de Bilant,se poate pune

in evidenta pentru inceput,pornind de la clasificarea datoriilor dupa exigibilitate urmatoarele

rate:Rata datoriilor ce trebuie platite intr-o perioada de 1 an(RD1an) si Rata provizioanelor(RPV).

La nivelul societatii analizate,situatia structurii datoriilor,intr-o clasificare a lor dupa

exigibilitate,se prezinta astfel:

Graficul 7.15. Ratele interne ale datoriilor,dupa exigibilitate


Din analiza ratelor interne a datoriilor dupa exigibilitate,se pune in evidenta ponderea pe

diferitele categorii de datorii o detin in totalul datoriilor,astfel:

Ponderea semnificativa in totalul datoriilor o detin datoriile pe termen mediu si lung

pentru toata perioada analizata,inregistrandu-se o crestere in 2011 de aproximativ 5

procente fata de 2010 si continuand o scadere de 2 procente,ajungand sa reprezinte in

2012 63.36% din total.Situatia se explica prin prisma scaderii valorii absolute a

datoriilor sub un an in 2011,dar si prin prisma cresterii cresterii datoriilor pe termen

lung din 2012.

Remarcam un nivel nul al veniturilor in avans si a provizioanelor socieatii pe toata

perioada analizata.

Concluzii :

Din analiza ratelor interne ale datoriilor dupa exigibilitate se constata o orientare generala a

resurselor de finantare a societatii pentru finantarea pe termen lung.Sunt majoritare ca pondere

iar situatia este aprecita favorabila in conditiile in care noi investitii inseamna crearea premiselor

pentru majorare a potentialului de crestere viitoate al societatii.

0%

20%

40%

60%

80%

100%

20102011

2012

Datorii TS

Datorii pe TML

Mai departe,datoriile clasificate dupa exigibilitate,pot fi clasificate din punct de vedere al naturii

acestora,prin calculul ratelor interne ale datoriilor pe termen scurt sip e termen mediu si lung,pe

baza informatiilor oferite de Nota 5 Situatia creantelor si datoriilor

Ratele interne ale datoriilor pe termen scurt pun in evidenta mutatiile structural in cadrul

surselor de finantare pe termen scurt,in functie de natura datoriilor (bancare ,comerciale,

fiscale,salariale,fata de actionari,etc.).La nivelul societatii noastre constatam urmatoarele

structure redate in graficul de mai jos:

Graficul 7.16. Rate interne ale datoriilor pe termen scurt

Sursa : Prelucrari pe baza Anexei 2 Informatii suplimentare privind structura datoriilor

cu termen de scadenta mai mic de 1 an.

Din analiza ratelor interne ale datoriilor pe termen scurt se constata urmatoarele:

Aproximativ jumatate din totalul datoriilor pe termen scurt este reprezentata de

datoriile bancare pe termen scurt,exceptie facand anul 2011 in care se inregistreaza un

nivel 0 al datoriilor pe termen scurt,urmata de datoriile comerciale care reprezinta in

medie aproximativ 25 % din totalul datoriilor pe termen scurt,un procent de 12% este

reprezentat de datoriile cu personalul si asigurarile sociale iar restul de 3% este

reprezentat de datoriile fiscal.

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

2010 2011 2012

Decontari cu grupul+alte conturi

cu asociati

Datorii fiscale

Datorii cu personalul si asigurari

sociale

Datorii comerciale

Datorii bancare pe termen scurt

Plati restante 2010 2011 2012

1.Obligatii restante fata de bugetul asigurarilor sociale 0 0 123000

1.1.Contributii la fondul asigurarilor de sanatate 0 0 33000

1.2.Contribuita pentru pensie suplimentara 0 0 90000

2.Impozite si taxe neplatite la termen stabilit la bugetul de stat 0 0 57118

TOTAL 0 0 180118

Asa cum rezulta din tabelul de mai sus in 2012 exista datorii restante,obligatii

restante fata de bugetul asiguarilor sociale si obligatii fata de bugetele fondurilor

special,ceea ce implica de asemenea penalitati de intarziere dar o deteriorare a

credibilitatii societatii in ochii tertilor.

Remarcam insa faptul ca modul de gestionare a obligatiilor fata de institutiile de

credit este unul eficient deoarece nu se inregistreaza intarzieri sau penalitati de

intarziere pe perioada 2010-2012.

Ratele interne ale datoriilor pe termen lung pun in evidenta mutatiile structural in cadrul

surselor de finantare pe termen lung,in functie de natura acestor datorii(bancare,comerciale,

fiscal, fata de actionari,etc),considerate pe termen scurt.

Din calculul si analiza ratelor interne ale datoriilor pe termen lung se constata urmatoarele:

Datoriile pe termen lung sunt reprezentate aproximativ in totalitate de datoriile

financiar bancare in procent de 96.83%,urmate de alte tipuri de datorii,inclusive

datorii fiscale si datorii pentru asigurarile sociale in procent mediu foarte redus de

3.17%.

Pe perioada analizata datoriile fata de institutiile de credit pe termen lung au o

evolutie fluctuanta,inregistrand o scadere in 2011 de aproximativ 2 puncte

procentuale si apoi in 2012 o crestere foarte mica.Aceste fluctuatii de datoreaza

diferentei de curs valutar din cresterea cursului BNR chiar daca liniile de credit si-au

pastrat aceasi plafoane.

In cadrul tabelului de mai sus este evidentiat faptul ca pe parcursul perioadei

analizate,2010-2012 societatea nu a inregistrat credite si dobanzi restante,ceea ce

reprezinta un aspect favorabil privind gestionarea datoriilor financiare bancare.

Ratele interne ale capitalurilor proprii reflecta mutatiile structurale din cadrul capitalurilor

proprii din calculul urmatoarelor rate de structura:Rata capitalului social (RCS),Rata primelor

legate de capital(RPC), Rata rezervelor din reevaluare (RReev), Rata rezultatului reportat (RRR),

Rata rezultatului exercitiului (RRE), Rata repartizarii rezultatului exercitiului (RRRE).

La nivelul societatii analizate,ratele interne ale capitalurilor proprii se reflecta in graphic

astfel:

Graficul 7.17. Rate interne ale capitalurilor proprii

Sursa : Preluari pe baza Anexei 2 Analiza structurii pozitiei financiare

Din analiza ratelor interne ale capitalurilor proprii se constata urmatoarele:

In totalul capitalului propriu ponderea semnificatica o detine capitalul subscris

varsat(de aproximativ 64%),acesta fiind intr-o continua crestere pe toata perioada

analizata,in 2012 inregistrand o crestere maxima de 27.09%.

O pondere medie de aproximativ 45 % o detin rezervele , ceea ce demonstreaza

politica prudentiala accentuata dusa de societate prin constituirea unui nivel

substantial de reserve,menite sa vizeze acoperirea unor eventuale pierderi viitoare.

Se poate constata ca entitatea a preferat atragerea de surse proprii,nu doar din

capitalul social ci si din reserve si reserve din reevaluare incercand pe cat posibil sa

nu afecteze valoarea castigurilor actualilor actionari,protejand astfel interesele

acestora.Putem constata astfel o politica de protejare a vechilor actionari dusa de

managementul entitatii.

Concluzii :

Din analiza strusturii capitalurilor proprii se remarca adoptarea unei politici de protejare a

vechilor actionari pe fondul unei politici prudentiale accentuate.

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

70.00%

80.00%

90.00%

2010 2011 2012

Capital subscris varsat

Rezerve din reevaloare

Total rezerve

Rezultatul reportat

Rezultatul exercitiului

Repartizarea profitului

7.2.3. Analiza echilibrului pozitiei financiare

In cadrul analizaei echilibrului financiar se impune o cercetare amanuntita a modului cum se

realizaeaza echilibrul pozitiei financiare la cele trei nivle si anume:

Analiza lichiditatii financiare

Analiza solvabilitatii financiare

Analiza gestiunii resurselor controlate

7.2.3.1 Analiza lichiditatii financiare

In acest sens vom utiliza calculele Anexei 3 Analiza lichiditatii financiare si solvabilitatii

entitatii

Pentru a pune in evidenta starea de lichiditate, vom calcula si interpreta cel putin urmatorii

indicicatori: 1. Rata lichiditatii curente (RLC) - Current Liquidity, Rata lichiditatii imediate (RLI) -

Acid Test, Rata lichiditatii efective (RLE) - Cash Ratio, Capitalul de lucru (CL), Rata capitalului

de lucru (RCL).

La nivelul entitatii analizate,valoarea si evolutia indicatorilor de lichiditate se reflecta in graficele

de mai jos:

Graficul 7.18. Evolutia indicatorilor de lichiditate

0.00%

50.00%

100.00%

150.00%

200.00%

250.00%

300.00%

350.00%

2010 2011 2012

Rata lichiditatii curente

Rata lichiditatii imediate

Rata lichiditatii efective

Sursa : Preluari pe baza Anexei 3 Analiza lichiditatii financiare si solvabilitatii entitatii

Privind starea de lichiditate ,pe perioada 2010-2012 putem face urmatoarele aprecieri:

Referitor la nivelul si evolutia lichiditatii curente,constatam ca aceasta se situeaza

cu mult peste intervalul de siguranta finanaciara [150%-250%] ajungand la o

pondere de 328.46% in 2011.In anii 2010 si 2012 nivelul acesteia inregistreaza

nivele mai apropiate de maximul intervalului de siguranta,283.97%,respective

275.48%.Un nivel mare al lichiditatii curente,care depaseste 200%,nu este

considerat unul foarte bun,ci este asociat unei gestiuni necorespunzatoare a

activelor circulante.In acelasi timp o tendinta de crestere a lichitatii curente poate

fi apreciata ca fiind favorabila.

Din analiza nivelului si evolutiei ratei lichiditatii immediate constatam faptul

ca,pe intreaga perioada analizata,exista un excedent de lichiditate imediata,care se

accentueaza in 2011 ajungand pana la 158.27% de la 139.08% in 2010,dupa care

scade pana la 137.61%.Situatia indica un grad prea mare al valorii elementelor

imediat lichide (creante si trezorerie) comparative cu nevoile de finantat curente.

Rata lichiditatii efective idica pe toata perioada analizata,o acoperire deficitara a

datoriilor curente din trezorerie,valoarea acestea inregistrand procente cu mult sub

limita inferioara a intervalului de siguranta finanaciara, [20%-60%].Valoare

medie a celor 3 ani ajunge la aproximativ 10%,jumatate din minimul

acceptat.Situatia se datoreaza si lipsei de investitii financiare pe termen scurt care

sa realizeze consolidarea starii de lichiditate,precum si existent unui volum mult

mai redus al disponibilitatilor din casa si banci comparative cu volumul datoriilor

2 000 000

2 100 000

2 200 000

2 300 000

2 400 000

2 500 000

2 600 000

2 700 000

2 800 000

2010 2011 2012

Capitalul de lucru

curente.Ameliorarea RLE din 2011 se datoreaza reducerii valorii datoriilor curente

cu apoximativ 384510 in valori absolute.

Analizand in evolutie capitalul in lucru,apreciem ca entitatea se afla in echilibru

financiar pe termen scurt deoarece dispune de o marja de siguranta privind

finantarea activelor curente,marja realizata pe seama unei parti din capitalurile

permanante.Tendinta capitalului de lucru este de scadere de la un an la altul

ajungand la valoare de 2276703 lei in 2012 de la 2714619 in 2010.Totusi , din

analiza ratei capitalului de lucru,apreciem ca aceasta marja de siguranta apare

fiind mult prea mare , ponderea sa in totalul activelor depasind cu mult valoarea

optim,data de nivelul mediu inregistrat pentru tarile dezvoltate (de 5%).Valorile

mult prea exagerate ale ratei capitalului de lucru care ajung in 2011 chiar la

41%,ridica un semn de alarma asupra magamentului defectuos intreprins la

nivelul activelor si datoriilor de exploatare.

Din analiza corelativa a indicatorilor ce reflecta gradul de lichiditate al entitatii

desprindem concluzia ca volumul creantelor este prea mare comparative cu

datoriile curente de finantat.Managerul ar trebui sa gaseasca solutii de accelerare a

rimului de incasare a creantelor si de asemenea sa adopte o mai buna politica la

nivelul datoriilor comerciale si fiscale.In acest mod s-ar optimiza indicatorii de

lichiditate imediata dar si efectiva.

Concluzii :

Per ansamblu,apreciem existent unui nivel al lichiditatilor curente excedentar pe toata perioada

anlizata,din 2010 pana in 2012.Lichiditatea imediata reflecta de asemnea un nivel excedentar pe

tota perioada analizata.Un nivel ridicat al lichiditatii poate avea efecte nefaste asupra eficientei

ulterioare(obtinerea de beneficii economice)

Lichiditatile prea mari la nivel current si imediat nu se reflecta si in in lichiditatile efective care

sa acopere nevoile curente,la un nivel optim,desi nivelul acestora sa amliorat foarte putin in

2011.Entitatea trebuie sa caute solutii care sa duca la ameliorarea lichiditatii effective,iar solutiile

trebuie cautate in accelerarea vitezi de rotatie a creantelor precum si in adoptarea unei politici

mai effective de gestionare a datoriilor comerciale si fiscal.

7.2.3.2 Analiza solvabilitatii financiare

Pentru a pune in evidenta astrea de solvabilitate,vom calcula si interpreta cel putin urmatorii

indicatori:Rata solvabilitatii generale (RSG), Rata solvabilitatii generale pe termen lung (RSGL),

Capacitatea de rambursare a datoriilor (CRD), Gradul de acoperire al serviciului datoriei

(GASD), Rata de acoperire a dobanzilor din rezultat (TIE), Rata de acoperire a dobanzilor din

cash (CCR).

La nivelul societatii analizate valoarea si evlutia indicatorilor de solvabilitate se reflecta in

graficele de mai jos:

Graficul 7.19. Evolutia indicatorilor de solvabilitate

Sursa : Preluari pe baza Anexei 3 Analiza lichiditatii financiare si solvabilitatii entitatii

0.00%

50.00%

100.00%

150.00%

200.00%

250.00%

300.00%

2010 2011 2012

Rata solvabilitatii generale

Rata solvabilitatii generale

pe termen lung

-2.50

-2.00

-1.50

-1.00

-0.50

0.00

0.50

1.00

1.50

2010 2011 2012

Rata de acoperire a

dobanzilor din cash

Rata de acoperire a

dobanzilor din rezultat

Capacitatea de rambursare

a datoriilor

Privind starea de solvabilitate pe perioada 2010-2012 putem face urmatoarele aprecieri:

Rata solvabilitatii generale reflecta un nivel confortabil de acoperire a datoriilor

totale din volumul activelor,incadrat in intervalul de siguranta finanaciara admis

,de [150%-300%].Remarcam o consolidare a starii de solvabilitate generale in

anul 2011,in care se inregistreaza o crestere de aproximativ 15%.In 2012 ajunge

la un nivel apropiata de pragul critic al acestui indicator,fiind datorat scaderii

accentuate a activelor totale si cresterea datoriilor totale in anul analizat.

Rata solvabilitatii generale pe termen lung evolueaza ascendant din 2010 pana in

2011,inregistrand o crestere de aproximativ 21%,iar 2012 este caracterizat printr-

o scadere accentuara a indicatorului de 55%,reducere datorata cresterii datoriilor

financiar bancare intr-un ritm mai accentuat decat cresterea capitalului angajat.Pe

toata perioada analizata valoarea indicatorului se afla peste limita maxima a

intervalului de siguranta,de [80%-180%],lucru care reflecta un exedent de

solvabilitate pe termen lung.

Capacitatea de rambursare a datoriilor inregistreaza o creste nesemnificativa in

2011 dupa care 2012 inregistreaza o scadere accentuata ajungand la un minim

greu de restabilit de -0.09 datorat rezultatul net al exercitiului negative (pierdere) ,

la fel ca in 2010 cand inregistreaza o valoare de -0.04.Datorita nivelelor scazute a

acestui indicator putem aprecia faptul ca entitatea are o capacitate dificila de

rambursare a datoriilor care ii nu ii va permite rambursarea lor in maxim 4 ani.

Rata de acoperire a dobanzilor de rezultat reflecta acoperirea deficitara a

dobanzilor din rezultat,o crestere inregistrata in 2011 fiind un semn bun,dar

scaderea inregistrata in 2012 este considerata un aspect nefavorabil.Cu cat valorea

indicatorului este mai mica cu atat pozitia entitatii poate fi considerara mai

Proiect ANALIZA

Documents

Transcript of Proiect ANALIZA