Alpha TestAcest curs prezinta Alpha Test.In acest PDF poti vizualiza cuprinsul si bibliografia (daca sunt disponibile) si aproximativ doua pagini dindocumentul original.Arhiva completa de pe site contine un fisier, intr-un numar total de 8 pagini.Fisierele documentului original au urmatoarele extensii: doc.

ExtrasDiferentierea sexuala este cea mai evidenta din punct de vedere morfologic. Se pun insa cel putin douaintrebari. Exista diferente si din alte puncte de vedere, care sunt si cum se exprima?. Si exista aceeasistructura de diversitate a mediei si a dispersiei si la femei ca si la barbati? Ar mai fi de fapt o problema, sianume aceea a caracteristicilor de superioritate eventuala a unuia dintre sexe ca dotatie? Este evident caaceste probleme au inceput sa fie discutate si cercetate cu mare interes. Termenii de feminitate-masculinitate au o baza biologica ce se modeleaza dupa structuri culturale. Termenul de masculinitate afost introdus de A. Adler.

Printre primele probleme care s-au pus in discutie a fost aceea cu privire la functiile cerebrale. DupaLapique femeile au o greutate a creierului de 1220 gr. cu o marja de la 1100 la 1500, iar barbatii ogreutate a creierului de 1360 gr. cu o marja de la 1150 la 1700 gr. Prin raportare la greutatea totala acestediferente se diminueaza si se ajunge la o valoare relativa de 2,06 la barbati si 2,26 la femei (deci, o lejerasuperioritate la femei). In testari obisnuite multi autori nu au descoperit diferente semnificative. Printrealtii C.P.Amstrong ale carui cercetari au atras atentia, a gasit o lejera precocitate in avantajul fetelor intr-ocercetare facuta pe 500 scolari. Acest mic avantaj s-a atenuat insa in scurt timp. In schimb, in cercetarilesale a aparut la baieti o mai mare dispersie si extrema supradotatiei cu discrete tendinte de diminuare laacestia.

Pe planul senzorialitatii s-a manifestat la fete o discreta superioritate a pragului senzorial la miros, iar labaieti o superioritate discreta in privinta rapiditatii auditive si vizuale. In aceeasi ordine de idei, la fete aaparut o mai mare rapiditate in clasarea de obiecte si mai mari precizii ale miscarilor mici (la fete), dar oneta superioritate in ce priveste sensibilitatea gustativa, si totodata o lejera inferioritate fata de baieti inperceperea greutatilor si a diferentelor pe acest plan.

Pe plan verbal fetele dispun de o inteligenta verbala mai activa. Au in schimb o lipsa de apetenta fata deoperatii cu mecanisme tehnice complexe si in a efectua operatii aritmetice poseda o mai redusa abilitate.Nici activitatile abstracte nu li se par atractive. In aceste probleme ca si in cele legate de spatialitate si deistorie, baietii dispun de randamente mai bune. Rezultatele lui Amstrong sunt oarecum de larga difuzare siconsiderate clasice.

Alti autori au ajuns insa la rezultate contradictorii. A aparut inca un fenomen. Intre 15-17 ani, baietiimanifesta o mai fina percepere a culorilor.

Thorndike a gasit insa o superioritate senzoriala generala mai mare la fetite, intre 8-14 ani, dar si oatenuare a ei si o modificare a dispersiei, care devine mai complexa la baieti spre zonele superioare.

Superioritatea la fete este mai evidenta in manevre manuale rapide ce nu solicita forta manuala(dactilografierea, cusutul, crosetatul) constituie variante ale acestei capacitati. Acelasi fapt are loc cuprivire la activitatea cu computerele. Au o mai mare precautie in sofaj, in centrale telefonice ( aflate pecale de disparitia insa).

Hobson J.R. (1947) a depistat o egalitate in manevre manuale rapide o egalitate la factorul N (numeric) laelevi si eleve de nivel liceal o inferioritate discreta la fete a factorului S (spatial), egalitate la factorul V, dar

o lejera superioritate la factorul W (fluenta verbala feminina), la factorul M (memorie), la factorul R(rationament inductiv). In probele de invatare s-au gasit rezultate egale. La baieti intelegerea logica sisimbolistica sunt mai active. La fete inteligenta verbala este mai productiva si supla, precum si potentialulcreativ general (Osborn). Problema este, insa, inca in discutie.

Identitatea de gen a diferentelor dintre femei si barbati este determinata genetic si hormonal; ca sexbiologic sexualitatea biologica se contureaza in functie de cromozomii XY masculin si XX feminin. Potaparea erori cromozomiale: la baieti prin adaugarea unui cromozom X, iar la femei ca lipsa a unuicromozom X. In astfel de cazuri baietii au oi infatisare mai feminina, iar fetele una mai masculina. Aceastacategorie de persoane poarta denumirea de androgini (dupa Bern).

Exista tematica duala diferentiala privind feminitatea- masculinitatea. Toate studiile psihologice legate dediferentele caracteristice psihice pun in evidenta diferentele din acest punct de vedere. A existat si maipersista in unele regiuni ale lumii o considerare ce inferiorizeaza femeile. In tarile dezvoltate, acestea si-aucastigat un nou statut social, egalitar, ce pune in evidenta potentialul psihic mare feminin ce nu a fostvalorizat social. Ideea de inferioritate feminina a fost un timp sustinuta si de faptul ca pe langa multeaspecte ce pun in evidenta o oarecare fragilitate feminina si creierul acesteia are un volum mai mic.Studiile din acest secol au pus in evidenta faptul ca masurarea acestuia la proportiile generale nureprezinta un minus .

In genere, factorii feminitate-masculinitate sunt implicati in proportii diferite la fiecare persoana cudominatiile ce determina identitatea sexuala. Trasaturile dominante diferentiatoare si specifice ale celordoua sexe sunt conturate la nastere, dar se organizeaza mai complex la pubertate concomitent cuinceputul de functionare al glandelor sexuale (dimorfism sexual). Fiind trasaturi complementare naturaleau un punct de plecare in formula si structura genetica, dupa mai multi autori. Studiile efectuate in ultimii50 de ani au pus in evidenta un continut cultural-social complex incorporat in aceste trasaturi.Transformarile sociale actioneaza profund asupra feminitatii ce a fost secole de-a randul observatorulpasiv relativ al vietii sociale.

Egalizarea drepturilor sociale si civice ale celor doua sexe a survenit nu pe seama unei bunavointe (chiardemocratice ca explicatie), ci datorita succesului masiv al femeilor in procesele de scolarizare, si datoritapatrunderii masive a acestora in viata sociala, profesionala, artistica, economica, sportiva, culturala sichiar stiintifica. Progresele generate de RTS au actionat asupra acestor trasaturi: feminitate si virilitate saumasculinitate sub influente sociale multiple, a facut sa apara mai putin divergente; trecand printr-operioada de restructurare in sensul ca feminitatea a castigat si castiga in initiativa, indrazneala, forta, iarvirilitatea sa castiga in directia respectului fata de insusirile de finete, atitudini nuantate, activitateordonata, etc. sub influenta insusirilor castigate de femei in viata sociala si a caracteristicilor de innobilarea mediului prin civilizatie.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Documentul complet de 8 pagini il poti citi daca il descarci din Biblioteca.RegieLive.ro

Imagini din documentul complet:

Mai multe detalii se gasesc in pagina documentului din Biblioteca.RegieLive.ro