Alimentele Organice Si Produsele Bio

7/29/2019 Alimentele Organice Si Produsele Bio

1/15

UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI DIN BAC U

FACULTATEA DE INGINERIE

SPECIALIZAREA: INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE

ANUL DE STUDIU: III

Utilizarea produselor bio

n

alimenta ie

STUDENT:

COORDONATORI:

Dr.ing. PLATON

NICOLETA

Prep.drd.ing.MUNTIANU GABRIELA

1


2/15

CUPRINS

Introducere

1. Produse bio. Alimente organice.......................................................................1

1.2 Ce nseamn termenul de organic sau bio de pe etichete?..........................4

1.3 Ce sunt produsele bio? Care sunt alimentele organice?..............................5

1.3.1 Lista produselor organice............................................................................6

1.4 De ce bio?.........................................................................................................6

1.4.1 Zece motive pentru care merita sa mananci produse bio ........................6

1.5 Avantajele agriculturii ecologice....................................................................8

1.6 Cum se fabric alimentele organice?.............................................................8

1.7 Ce conin produsele organice?........................................................................ 9

1.8 Ce nu conin produsele organice?...................................................................9

2. Alimentele organice i sntatea.......................................................................10

2.1 Alimentele organice conin mai multe substane nutritive dect celelalte alimente

standard?................................................................................................................10

2.2 Ce substane nocive evitm atunci cnd mncm alimente bio?.................11

2.3 Alimente organice/ecologice............................................................................11

2.3.1 Laptele............................................................................................................12

2.3.2 Vinul................................................................................................................12

2.3.3 Carnea i produsele din carne......................................................................13

Bibliografie..........................................................................................................14

2


3/15

Introducere

1. Produse bio. Alimente organice

In limba greaca, "bios" inseamna viata. In lumea de consum, bio este marca produselornaturale, nemodificate genetic, fara ingrasaminte chimice, aditivi sau conservanti de sinteza.

Produsele bio se mai numesc organice si sunt obtinute conform unor standarde stricte,unanim acceptate in toata lumea. Cele vegetale provin din culturi nepoluate, fara pesticide sauingrasaminte chimice, din plante nemodificate genetic. Animalelor nu li se administreazahormoni de crestere sau antibiotice, iar la prepararea produsului final nu se folosesc radiatiiionizante, conservanti sau alti aditivi alimentari. Agricultura si zootehnia realizate exclusiv pecale naturala in urma cu cateva sute de ani par astazi un vis irealizabil. Civilizatia secolului XXIa adus modificari cantitative si calitative importante in modul nostru de viata si mai ales dehranire.

Produsele bio nu sunt doar la mod n societatea de astzi ci o necesitate. Alimenteleorganice i agricultura bio ecologic ne menin sntoi i ne protejeaz de aciunea duntoare a

ingredientelor chimice.

Dupa entuziasmul starnit de obtinerea primelor rase de animale modificate genetic, caredadeau mai mult lapte sau carne, si a vegetalelor aratoase, dar fara gust, lumea si-a dat seamacalegumele din gradina bunicilor, ciupercile de padure si laptele vacilor care pasc pe pasuni sunt,de fapt, cele bune. Bune la gust, bogate in substante nutritive si lipsite de toxicitate.

Bio nu inseamna si dietetic! Zaharul din sfecla cultivata biologic este la fel de daunatorsanatatii ca orice alt zahar rafinat, la fel si untul in exces sau slanina, oricat de sanatos ar fi

crescut animalul din care provin acestea.

Vandute initial in curtile micilor producatori sau in piete locale, produsele bio se gasesc astazi siin supermarket. In SUA, vanzarile de alimente organice au crescut cu 17-20% pe an, fata de cele2-3 procente inregistrate anual la cresterea consumului de alimente conventionale. Revolutiaecologica se extinde si in Europa, cantitatea produselor obtinute fara pesticide dublandu-se inultimul deceniu. In Italia, statul a hotarat ca pranzurile vandute copiilor in scoli sa fie compusedin produse exclusiv organice.

3


4/15

In Marea Britanie (lider in agricultura ecologica) recent au fost alocate culturilor bio

peste 680.000 de hectare, lucru care o situeaza inaintea Frantei, cu o suprafata de doua ori maimare. Austria si-a propus ca 10% din mancarea organica sa fie produsa intern.

In Germania toata mancarea destinata bebelusilor este exclusiv bio, iar Mnchenul

utilizeaza produse organice la peste 30% din productia de paine. Desi alimentele bio sunt cu 40%mai scumpe decat celelalte, consumul lor e in crestere si in Romania. Cota lor de piata esteestimata la cca 2% in urmatorii 5 ani, Romania inregistrand cresteri mai rapide in acest sectordecat celelalte tari europene.

Produsele bio cultivate la noi sunt mai ales cerealele, plantele oleaginoase, fructele de

padure, legumele si fructele, iar din 2006, avem si paine, ulei de floarea-soarelui, suc de mere siceaiuri medicinale din culturi bio. In 2005, suprafata totala cultivata ecologic a crescut de 6 ori

fata de cea din 2005.

Mare parte din produsele bio romanesti se regasesc pe pietele externe. Nucile, ciupercilesi cerealele reprezinta peste 50% din exporturile ecologice. Fructele si legumele, laptele siprodusele lactate sunt la fel de bine cotate pe piata europeana bio, iar Italia, Germania, Elvetia siOlanda sunt principalele lor destinatii. 75% din mierea de albine ecologica este rezervataexportului. In importurile de produse ecologice (in cantitati foarte mici, de altfel) intra cafeaua siciocolata, zaharul brun din trestie (Brazilia), biscuitii si napolitanele din Olanda, Italia siGermania sau painea ecologica din Polonia. Produsele de panificatie organice au fost si printreprimele cu mare cautare pe pietele externe.

1.2 Ce nseamn termenul de organic sau bio de pe etichete?

Termenul bio este folosit pentru a descrie produsele agricole i ingredientele care au fostcrescute ecologic ntr-o ferm n conformitate cu standardele Departamentelor de Agricultur siSntate. Aceste standarde implic urmtoarele reguli:

n agricultura bio se interzic interveniile sintetice (ngrminte i pesticide);

Culturile cultivate ecologic trebuie s fie produse pe un teren pe care nu pot fi aplicatesubstane sintetice sau interzise (pesticide, erbicide, ngrminte) cu minim 3 ani naintede recoltare;

Terenul trebuie s aib definite limitele zonelor de protecie i de prevenire a culturilorpentru a preveni contactul cu substanele interzise de pe terenurile adiacente.

Alimentele bio nu sunt modificate genetic

Produsele bio nu au primit hormoni de cretere

4


5/15

Alimentele bio nu sunt iradiate

Utilizarea nmolurilor de epurare este interzis pe terenurile dedicate culturilor agricolebio ecologice

n agricultura bio ecologic nu sunt folosite antibiotice

Ingredientele artificiale sunt excluse din tehnicile standard de obinere a produselor bioecologice

Animalele nu trebuie s primeasc antibiotice sau medicamente n absena unor boli iardac s-au mbolnvit nu se mai ncadreaz n categoria bio

1.3 Ce sunt produsele bio? Care sunt alimentele organice?

Produsul organic reprezint un produs natural certificat - trecut printr-un proces demonitorizare, testare, ce garanteaz consumatorului lipsa utilizrii n traseul de obinere alprodusului a substanelor chimice precum pesticidele, fungicidele, organismele modificategenetic, conservani, colorani chimici; nseamn utilizarea unor semine nembuntitegenetic, un sol fertilizat cu produse naturale, recoltare la perioada de maturitate, obinereaprodusului imediat dup recoltare prin metode ce conserv ci mai muli nutrieni.

Termenul de aliment bio sau organic implica creterea ntr-un pmnt prietenos. Prinmodul de cultivare i prin metodele de cretele a animalelor i de prelucrare a alimentelor ne este

protejat sntatea. Pentru strpirea buruienilor i a duntorilor sunt folosite practici ecologicecare pun pe primul loc sntatea noastr i a planetei noastre.

Este bine de tiut c termenul de organic poate fi aplicat pentru o varietate marede alimente. Acest termen poate fi folosit pentru produsele agricole, pentru carne, ou i produselactate. Termenul se aplic i pentru metodele utilizate pentru a procesa, gti sau ambalaalimentele cultivate ecologic. Agricultorii bio nu utilizeaz substane chimice (pesticide,fungicide sau ngrminte) ntr-o manier duntoare mediului. Ei utilizeaz un amestec detehnologii vechi i noi i rezultatele cercetrilor tiinifice pentru echilibrarea ecosistemelor

terestre naturale.Exemple de metode folosite n agricultura bio-ecologic:

- Rotaie a culturilor pe acelai teren de la an la an. Acest lucru mpiedic dezvoltareaduntorilor i mbuntete fertilizarea solului.

5


6/15

- Plantarea de arbuti i flori special selectate pentru a atrage insecte benefice i pentru a

ndeprta duntori nedorii

Agricultura bio-ecologic implic un sol fertil, bogat n substane nutritive, care hrnetefoarte bine plantele. n agricultura bio nu sunt folosite produse chimice tocmai pentru a proteja

calitatea apei i a vieii slbatice.

Agricultura ecologic ofer produse bio care ne menin sntoi i prin care suntem protejaide aciunea duntoare a chimicalelor.

1.3.1 Lista produselor organice

Lapte, branz, iaurt, legume, fructe, leguminoase, oleaginoase, sosuti dressing-uri,

biscuiti, jeleuri, cereale, carne i produse din carne (inclusiv mezeluri), pete i conservedin pete, alte tipuri de conserve, condimente pentru mncare.

Buturi organice

Lapte de soia, siropuri, sucuri, vin, bere.

1.4 De ce bio?

Trim ntr-o perioad n care alimentaia este dominat de produse artificializate nurma procesrii intense, n care se pstreaz destul de puine caracteristici ale materiilor prime.Ni se poate prea deplasat acum s renunm la zahrul alb, la margarin, la alimente cuamelioratori de arom sau colorani sintetici.

Deghizat n tot felul de ambalaje frumos colorate, cu mirosuri agresiv-apetisante,alimentaia convenional a ptruns n existena fiecruia dintre noi.

Roii i struguri n miez de iarn, cu gusturi sintetice asemntoare, boli din ce n ce maimulte, doctori ce pun accentul din ce n ce mai mult pe o alimentaie snatoas muli dintre noiam nceput s citim cu grij lista de ingrediente coninut de fiecare produs, dorindu-ne oalimentaie sntoas, fr alimente modificate genetic, fr colorani, aditivi sau conservani.

6


7/15

1.4.1 Zece motive pentru care merita sa mananci produse bio

Produsele ecologice sunt cele care au crescut in medii fara pesticide, fara ingrasaminte

chimice si fara aditivi. Intrebarea care se pune, dincolo de moda si tendinte, este daca merita sacumperi produse eco si daca pretul lor este justificat. Conform Plurielles dar si principiilor

enuntate in cartea "A fi sau a nu fi bio", a lui Jacques-Pascal Cusin, specialist in nutritiaalternativa, sunt cel putin 10 motive pentru care merita sa consumam alimente bio:

1. Sunt crescute fara substante chimice. Ingrasamintele sunt tot naturale, rezultate din produsecare la randul lor au trait si s-au dezvoltat fara chimicale ori alte preparate de sinteza. Animalele

din zootehnia bio cresc in spatii deschise, sunt hranite cu hrana bio, fara antibiotice saumedicamente de sinteza.

Cultura bio este realizata pe un teren care vreme de doi ani nu suporta niciun fel de tratament

chimic. Beneficiile pentru mediu sunt evidente.

2. Eliminarea pesticidelor rupe un cerc vicios. Daca cultura nu foloseste pesticide, nu mai estenecesara fabricarea acestora si daca nu mai sunt produse, se reduce cantitatea de CO2 eliminata

in atmosfera prin procesul tehnologic.

3. Institutul European pentru Agricultura a confirmat, in urma unor studii care au durat cinci ani,ca legumele, fructele si cerealele rezultate din culturile bio sunt cu 15% mai bogate in substantenutritive fata de cele produse industrial, iar gustul este mult mai bun.

4. Produsele bio sunt permanent verificate, ceea ce reprezinta o garantie suplimentara a calitatii.In agricultura bio sunt cu 25 mai multe filtre si controale decat in productia normala.

5. Alimentele bio au un continut dublu de antioxidanti fata de cele industriale. Pesticidele siingrasamintele chimice consuma mai bine de jumatate din rezerva biologica de antioxidantipentru a neutraliza chimicalele pe care le absorb din sol. In consecinta, cultura bio este maibogata in antioxidanti decat cea clasica.

6. Pentru copiii, alimentele bio sunt o binefacere, acestia fiind mult mai sensibili la agresiunea

produselor toxice din pesticide. Un amanunt - ambalajele pesticidelor au desenat pe eletraditionalul semn pentru otrava.

Un studiu american realizat de Institutul Federal al Sanatatii din SUA a dovedit ca in sangelecopiilor de pana la patru ani care au fost alimentati bio de la nastere se afla de sase ori mai putinereziduuri toxice decat in sangele copiilor care au mancat "normal".

7
http://www.plurielles.fr/sante-forme/nutrition/bien-choisir-un-produit-bio-4369678-402.htmlhttp://www.plurielles.fr/sante-forme/nutrition/bien-choisir-un-produit-bio-4369678-402.htmlhttp://www.ziare.com/viata-sanatoasa/alimente/http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/tratament/http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/nastere/http://www.plurielles.fr/sante-forme/nutrition/bien-choisir-un-produit-bio-4369678-402.htmlhttp://www.ziare.com/viata-sanatoasa/alimente/http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/tratament/http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/nastere/


8/15

7. Pentru ca nu contin pesticide, alimentele bio au o perioada de garantie mai mica decat cele

"chimice". Din aceasta cauza nu pot fi transportate, astfel ca se reduce o importanta sursa depoluare - transportul, fie ca este pe sosea, in aer sau pe apa. Gandirea eco militeaza pentruconsumul alimentelor doar in perioada in care este sezonul lor.

8. Agricultura si zootehnia bio au creat un nou stil de viata, in care principalul argument esterespectul pentru ceea ce este in jur, respectul fata de natura si fata de munca.

9. Fructele si legumele bio nu pot fi culese decat la maturitate. Nu pot fi culese crude si coapteartificial in timpul transportului, pentru ca nu pot fi supuse tratamentelor chimice sau cu ozoncare sa le faca rezistente la transport.

10. Agricultura bio reduce intermediarii, da valoare muncii din agricultura, responsabilizeazaconsumatorul si ofera o cale de mijloc intre respectul pentru natura si nevoia de hrana a omului.

1.5 Avantajele agriculturii ecologice:

aer, ap i produse agroalimentare mai puin contaminate, datorit lipsei utilizriipesticidelor n procesul de producie;

condiii sigure de munc pentru agricultori, datorit eliminrii riscului de contaminare

a acestora cu pesticidele; biodivesitate, prin dezvoltarea de ferme mixte, rotaia culturilor;

sol fertil i sntos n agricultura ecologic fertilitatea i sntatea solului suntmeninute prin rotaia culturilor, executarea de lucrri manuale, utilizarea ngrmintelor

organice;

reducerea eroziunii solului, prin cultivarea de culturi de acoperire i utilizarea dengrminte organice;

utilizarea eficient a apei;

protecia mediului nconjurtor, prin utilizarea ngrmintelor organice i a celor

minerale mai puin solubile, a composturilor, a ngrmintelor verzi, a preparatelorvegetale. Agricultura ecologic minimizeaz problemele globale de mediu, precum:

ploaia acid, nclzirea global, reducerea biodiversitii, deertificarea, reducnd emisiade gaze rspunztoare de efectul de ser (CO2, metan, oxizi de azot).

8
http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/apa/http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/viata/http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/apa/http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/viata/


9/15

protejarea generaiilor viitoare copii sunt expui mai mult dect adulii la efectulnociv al pesticidelor folosite n agricultura convenional. Folosirea produselor ecologice

n alimentaia copiilor are un efect pozitiv asupra dezvoltrii acestora.

economice piaa produselor ecologice este n plin expansiune, n special n rile

industrializate, determinnd pe muli fermieri s treac la practici ecologice, maiprofitabile.

1.6 Cum se fabric alimentele organice?

Viaa unui astfel de aliment ncepe ntr-o ferm certificat organic, unde sunt cultivateplante sau sunt crescute animale. Plantele sunt cultivate pe terenuri care nu au mai fost fertilizatede un numr de ani (de obicei 3-5) i, bineneles, nici la noile culturi nu se folosesc fertilizani,

cel puin nu din cei chimici.mpotriva duntorilor nu se folosesc pesticide i ierbicide, ci soluii naturale, ierburile

sunt smulse cu mna, insectele sunt inute la distan prin plante aromatice sau prdtori naturali.Numai n condiii speciale, si cu acordul autoritilor se pot folosi pesticide (atunci cnd recolta e

n pericol) dar unele naturale, care se descompun n totalitate n contact cu oxigenul i cu razeleUV ale soarelui.

n ce privete animalele, acestea primesc numai hran organic, adic iarb i fn, farproduse concentrate i nu tratate cu hormoni de cretere sau antibiotice.

Cnd vine vremea recoltrii sau cnd animalul crete i este gata s fie sacrificat, seurmeaz n continuare regulile i legile stricte ale produciei organice. Planta sau carnea

animalului nu intr n contact cu alte produse neorganice, iar transportul, dac este nevoie de el,se face n condiii speciale.

1.7 Ce conin produsele organice?

Produsele organice conin numai substane cu adevrat naturale. Mncarea organic

procesat (sosuri, mezeluri) este fcut numai din ingrediente organice, fie ele de originevegetal sau animal. Pe lng cele cteva ingrediente care formeaz produsul finit pot sconin i ele colorani sau conservani, dar numai din cei naturali, extrai din plante prin

procedee organice.

9


10/15

De exemplu, coloranii naturali sunt extrai din coaja fructelor i legumelor colorate

(ridichi, ardei, etc). Nu numai c nu sunt periculoi i nu conin chimicale, dar sunt i bogai nantioxidani naturali,benefici pentru organismul uman.

1.8 Ce nu conin produsele organice?

Produsele organice nu conin substane chimice din cele care nu aduc nici un beneficiuorganismului uman. Asadar, ele nu conin: colorani artificiali, stabilizatori de arom,poteniatori de arome, stabilizatori de culoare, emulsificatori, ageni de afnare, conservani,ndulcitori artificiali, acidifiani, ageni de gelificare, substane de ngroare, arome artificiale,corectori de aciditate, gaze de ambalaj.

2. Alimentele organice i sntatea

Alimentele organice sunt cel mai bun mod de a reduce expunerea la toxinele folosite dince n ce mai des pentru obinerea unor alimente cu un aspect impecabil n galantare i care sreziste ct mai mult timp cu aspect proaspt i cu un termen de garanie ct mai lung. Acestetoxine includ nu numai pesticidele (multe dinte pesticide au fost deja clasificate ca avndpotenial cancerigen) dar i metale grele, cum ar fi plumb i mercur, precum i de solveni debenzen i toluen.

Minimizarea expunerii la aceste toxine este un beneficiu major pentru sntatea ta.Metalele grele conduc la deteriorarea funciei nervoase fapt ce poate contribui la apariia unorboli precum scleroz multipl i scderea IQ, i deasemenea, blocarea produciei de hemoglobin

i implicit anemie.

Solvenii deterioreaz celulele albe, duc la scderea sistemului imunitar i scadcapacitatea corpului de a rezista la infecii. n plus fa de diminuarea semnificativ a expunerii

10


11/15

la aceste substane ce afecteaz sntatea, produsele alimentare bio conin cantiti semnificativ

mai mari de substane nutritive, cum ar fi proteinele, vitamina C i multe minerale.

2.1 Alimentele organice conin mai multe substane nutritive dect celelalte alimentestandard?

Da, alimentele asa numite bio conin n mod semnificativ mai multe substanenutritive iar superioritatea lor a fost demonstrat n numeroase studii. n 1998 a fost publicat aanaliz a 34 de studii ce comparau coninutul organic (valorile nutritionale) faa de alimentelenon ecologice - revista MEDLINE Terapii alternative (volumul 4, No. 1, pgs. 58-69). naceast analiz alimentele ecologice au ieit mai bine la toate comparaiile: mai multe proteine,niveluri mai ridicate de vitamina C cu 58 %; ntre 5 i 20% valori mai mari pentru minerale;

unele alimente organice au de trei ori mai mult fier dect celelalte.

O analiz a 41 de studii comparative organic/non-organic pentru fructe, legume i cereale,indic, de asemenea, culturile organice ca fiind cele care ofer n mod substanial mai multesubstane nutritive, printre care:

27% mai mult vitamina C

21.1% mai mult fier

29.3% mai mult magneziu

13.6% mai mult fosfor

2.2 Ce substane nocive evitm atunci cnd mncm alimente bio?

Mncnd alimente bio evitm nenumeratele toxine din alimente, printre care enumerm:pesticidele (care sunt potenial cancerigene), solveni (benzen sau toluen) sau metale nocive(cadmiu, plumb, mercur).

Alimentele organice au un gust bun dar cost mai mult! Se nelege de la sine c este maigreu sa se realizeze agricultura respectnd metodele ecologice, c producia este mai mic i

mai scump.

2.3 Alimente organice/ecologice

2.3.1 Laptele

11


12/15

Laptele organic este mult mai bogat n nutrieni responsabili de reducerea riscului decancer dect confratele convenional, potrivit unui studiu al Universitii Newcastle.

Cercettorii au descoperit c, atunci cnd vacile sunt lsate libere pe puni s mnnceiarb i trifoi, laptele lor este mult mai bun avnd niveluri ridicate de acizi grai benefici,

antioxidani i vitamine. Diferena de calitate dintre laptele ecologic i cel convenional este maimic n timpul iernii, cnd toate vacile sunt hrnite cu furaje.

Caracteristicile laptelui organic fa de laptele convenional

ntre avantajele considerate pentru agricultura organic (ecologic) este i securitateaalimentar. Se apreciaz c produsele alimentare de origine animal obinute dup tehnologieorganic, intre care i laptele, au o compoziie chimic i microbiologic optim, fiind lipsite depesticide, antibiotice, metale grele, micotoxine, germeni patogeni.

O serie de cercetri comparative referitoare la compoziia laptelui organic i/sauconvenional evideniaz faptul c modificarea unor componente este influenat demetabolismul animalelor productoare, unele boli ale ulgerului, compoziia furajelor. Deexemplu, o raie furajer cu un coninut redus de protein determin a scdere nesemnificativ a

coninutului proteic din lapte, n timp ce o diet cu concentraie ridicat de protein produce ocretere a proporiei de N-neproteic.

Ellis (2006) a efectuat un studiu comparativ privind coninutul de acizi grai din lapteleorganic i convenional, produs in unele ferme din Marea Britanie. S-au determinat urmtoriiindicatori: raportul dinter acizii grai polinesaturai (PUFA) i acizii grai mononesaturai, acizii

grasi totali i acidul linoic conjugat (CLA).

Din datele prezentate de Ellis (2006) se constat c laptele organic i convenional nudifer semnificativ cu privire la coninutul de acizi grai saturai. Pe de alt parte, lapteleconvenional are un procent mai mare de acizi grai mononesaturai n comparaie cu lapteleorganic, care, n schimb, are un coninut superior de acizi grai polinesaturai.

2.3.2 Vinul

Vinul organic este un produs al viticulturii organice, folosind un minim de substanechimice (aditivi chimici) pe parcursul procesului de obinere, dar i utilizand tehnologii

neconvenionale i nepoluante, precum i utilaje i echipamente adecvate.Desigur, vinul organic nu este un fenomen nou. Agricultura convenional care folosete

ngrminte chimice i pulverizri sistemice cu pesticide l-a nlocuit n a doua jumtate asecolului XX. Totui, n ultimele decenii, tot mai muli viticultori au revenit la metodele

12
http://www.ecomagazin.ro/info/cancer/http://www.ecomagazin.ro/info/cancer/


13/15

tradiionale, fie din motive ecologice, fie, n anumite cazuri, ca parte a unei noi strategii de

marketing.

Diferenierea vinului organic fa de vinul nonorganic

Vinul este un sistem polifazic complex alctuit din peste 1000 de componente ce se afln proporii diferite i inconstante, gsindu-se sub diferite stri (molecule nedisociate, sub form

de ioni, macromolecule, gaze dizolvate).

Compoziia fizico-chimic ca i nsuirile senzoriale sunt dependente de o multitudine defactori dintre care mai importani sunt: soiul, gradul de maturare i starea de sntate astrugurilor, factorii ecologici, procedeele de procesare a strugurilor (ndeosebi modul de presare)i de condiionare i stabilizare ale vinurilor.

n afara soiului, factorii edafici dar ndeosebi climatici ii pun amprenta n mod hotrtor

asupra nsusirilor compozitionale i senzoriale ale vinurilor.Cele mai vizibile diferene ntre vinurile nonorganice i cele organice se inregistreaz n

privina sanogenezei, vinurile organice fiind mai sntoase ntruct nu mai conin substaneremanente folosite la tratarea i fertilizarea viei de vie, contaminani, iar coninutul de anhidridsulfuroas este extem de redus.

Cert este coninutul mult mai mic al vinurilor organice n substane minerale i metalegrele, consecin a modului de fertilizare a solului i de combatere a bolilor i duntorilor vieide vie.

2.3.3 Carnea i produsele din carne

n ncercarea noastr de a defini ct mai corect i cu respectul tuturor factorilor deinfluen putem spune c o carne ecologic (organic) reprezint carnea provenit de laanimalele care s-au dezvoltat ecologic (cu regim de integralitate a indeplinirii condiiilor impusede o agricultutur ecologic i de o zootehnie ecologic, deopotriv) i care a fost obinut printr-o tehnologie exterm de riguroas i de sever care exclud compromiterea calitii animalelor nviu.

Dac lanul agricultur ecologic-zootehnie ecologic-transfer-abatorizare-prelucrare

iniial a crnii pare a aduce riscuri mici pentru obinerea crnii ecologice, prelucrarea ulterioara crnii n produse de carne ecologice pare e fi un pariu greu de ctigat.

n procesarea crnii din punct de vedere ecologic (organic), vor aprea limite impuse, chiardaca pornim de la premiza ndeplinirii integrale a condiiilor de calitate din partea crnii intratca materie prim:

13


14/15

limite impuse de nivelul de tehnologie i dotare cu utilaj tehnologic

limite de adaosuri, ingrediente i aditivi alimentari

limite impuse de ambalaj

limite impuse de procedeelede conservare

Este evident c aceste limite introduc sau pot introduce sute de variabile i aceste variabilepot schimba singure sau mpreun calitatea ecologic iniial a crnii.

14


15/15

Bibliografie

1.Costin, G.M. 1997. Laptele i produsele lactate organice, Bufet. Inf. Ind. Laptelui, 12 (1-2), 1-7

2. Florea, T., S. Huszti, G.M. Costin 2006. Contaminani n lapte i produse lactate. I. Metale

grele. Buletin de inf, Ind. Lapt. 21,4,201-222

3. ardea C., 2007. Chimia i analiza vinului, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iai

4. Bulancea M, Rapceanu Gabriela, 2001 Metode de determinare a falsificrilor produseloralimentare, Editura Fundaiei universitare Dunrea de Jos, Galai

5. Banu C., Alexe P., Vizireanu, C., 2003, Procesarea industrial a crnii, Ed. Tehnic,Bucureti, ISBN 973-31-1120-1;

6. Mencinicopschi, Gh, .a., 2006, Produse romneti din carne, Editura Alt Press Tour,Bucureti, ISBM 973-88016-1-3;

7. Mooiu, C., 2007, Calitatea i singurana produselor ecologice, Rev. Calita, Bucureti, ISSN1582-16245, p 12-14;

8. http://www.naturame.ro/p2-De+ce+bio

9. http://prodieta.ro/produse-bio-alimente-organice-agricultura-bio-ecologica-

magazine-specializate/

10. http://www.nou-nascuti.ro/bio-organic.html?id=2536

11. http://www.ecomagazin.ro/laptele-un-pahar-de-sanatate/

12. http://www.cttecotech.ro/fisabiovin.pdf

13.http://www.avantaje.ro/Gastronomie/Mananca-sanatos/Alege-o-alimentatie-bio-

570275

15
http://www.naturame.ro/p2-De+ce+biohttp://prodieta.ro/produse-bio-alimente-organice-agricultura-bio-ecologica-magazine-specializate/http://prodieta.ro/produse-bio-alimente-organice-agricultura-bio-ecologica-magazine-specializate/http://www.nou-nascuti.ro/bio-organic.html?id=2536http://www.ecomagazin.ro/laptele-un-pahar-de-sanatate/http://www.cttecotech.ro/fisabiovin.pdfhttp://www.avantaje.ro/Gastronomie/Mananca-sanatos/Alege-o-alimentatie-bio-570275http://www.avantaje.ro/Gastronomie/Mananca-sanatos/Alege-o-alimentatie-bio-570275http://www.naturame.ro/p2-De+ce+biohttp://prodieta.ro/produse-bio-alimente-organice-agricultura-bio-ecologica-magazine-specializate/http://prodieta.ro/produse-bio-alimente-organice-agricultura-bio-ecologica-magazine-specializate/http://www.nou-nascuti.ro/bio-organic.html?id=2536http://www.ecomagazin.ro/laptele-un-pahar-de-sanatate/http://www.cttecotech.ro/fisabiovin.pdfhttp://www.avantaje.ro/Gastronomie/Mananca-sanatos/Alege-o-alimentatie-bio-570275http://www.avantaje.ro/Gastronomie/Mananca-sanatos/Alege-o-alimentatie-bio-570275

Alimentele Organice Si Produsele Bio

Documents

Transcript of Alimentele Organice Si Produsele Bio