Alimente permise 

Lapte dulce şi bătut, ceaiuri de mentă, tei, muşeţel, sunătoare, siropuri, su-cnri de fructe şi legume, chisel, pîine neagră şi albă uscată, cartofi fierţi sau piure, cartofi copţi, făinoase, orez, griş, fulgi de ovăz, mămăligă, zarzavaturi şi legume, fructe crude sau compot, carne slabă de vacă, viţel, găină, pui, peşte slab (şalău, ştiucă, lin, păstrăv, crap), fiert sau la aburi, şuncă slabă, budinci de carne sau peşte, făinoase, omletă de albuş la aburi, 1/4—1/2 ou în preparate, brînză de vacă, iaurt, caş dulce, urdă, telemea desărată, unt şi untdelemn proaspăt, supe de zarzavat, aluaturi uscate, biscuiţi, gelatină de fructe, de lapte, de brînză de vaci, sufleuri de albuş, ceai în cantitate normală, sosuri dietetice, miere, marmeladă, dulceaţă. 

Alimente interzise 

Alcool, cafea, cacao, apă rece, pîine proaspătă, cartofi prăjiţi, varză, fructe uleioase, mezeluri, conserve de carne, creier, ficat, carne de porc, de oaie, de gîscă, raţă, vînat, peşte gras sau afumat, brînzeturi grase sau fermentate, ouă în afară de preparate, nu mai mult de 1/2 ou pe zi, omletă, untură, slănină grăsimi prăjite, rîntaş, supe de oase sau de carne, aluaturi proaspete, aluat cu unt, îngheţată, piper, boia, muştar, hrean, ceapă, usturoi. 

Gasiti o detaliere completa a regimului si retete de mancaruri pentru hepatita la http://retete-dietetice.net/category/hepatita-regim-hepatic-ciroza-spasme-biliare 

Alimente permise in hepatita cronica

carnea de vita, vitel, pasare, peste, proaspata si slaba, sunca presata. Carnea se va da fiarta, fripta, inabusita sau ca tocatura dietetica;

lapte dulce sau batut, iaurt, branza de vaci proaspata, cas, urda, branzeturi dietetice din comert, desodate; ouale preparate, fierte moi, ochiuri romanesti, omleta dietetica sau in preparate, 1 ou la 2-3 zile. In cazuri mai

avansate de boala se va da numai albus de ou, iar galbenusul de ou in preparate dietetice, 2 pe saptamana; grasimi foarte proaspete: unt, margarina, frisca, smantana, ulei adaugate proaspete la preparate sau fierte in

acestea si in cantitati rezonabile; painea alba sau intermediara, veche de o zi; fainoasele rafinate: gris, orez, macaroane, spaghete, taitei, etc; legume proaspete, sarace in celuloza: carote, morcovi, dovlecei, conopida, rosii, ardei gras, cartofi, fasole verde,

sfecla, loboda, salata verde, etc pregatite ca salate crude sau coapte, in supe, ciorbe, mancaruri de legume sau cu carne, ca budinci, sufleuri, soteuri, piureuri;

fructele sunt, in general, permise toate, ca sucuri de fructe, compoturi, salate de fructe, in preparate (gelatine, prajituri cu aluaturi dietetice, sufleuri), ori ca peltea, marmelada sau gem;

deserturile se vor pregati din fructe, branza de vaci, ou, lapte si faina; sosurile se vor pregati dietetic, cu faina diluata in apa rece si adaugata la preparatul care fierbe pe foc, impreuna cu

grasimea; condimente: sunt permise numai cele aromate (cimbru, tarhon, dafin, verdeturi, vanilie, scortisoara); supe: creme de legume, supe fainoase, supe slabe de carne sau de rosii, bors rusesc, bors de sfecla; sosuri: toate sosurile dietetice, fara rantas si ceapa.

Alimente interzise

carnea grasa sau bogata in tesut conjunctiv: porc, oaie, gasca, rata, mezeluri nedietetice, carnurile prajite (snitel, paneuri), tocatura nedietetica (pregatita cu ceapa prajita si cu condimente interzise);

branzeturi fermentate, foarte grase sau foarte sarace; ouale prajite sau incluse in preparatele nedietetice, ori fierte tari; untura, slanina, seul, grasimile prajite de orice fel; painea neagra, painea proaspata, fainoasele nerafinate; legumele cu celuloza dura (ceapa, castravetii, ridichiile, lintea, fasolea bob, mazarea, bamele) sau cele pregatite

cu multa grasime; fructele oleaginoase: nuci, alune, masline; deserturile preparate cu multa grasime sau mult ou, ciocolata, cacao si toate derivatele lor; bauturile excitante (cafeaua, cacao, ceai rusesc), bauturile alcoolice de orice fel (inclusiv berea, vinul); condimente iuti, iritante: ardeiul iute, boiaua iute, ceapa, usturoiul, piperul, mustarul, hreanul; orice aliment prea sarat sau conservat in sare: sarea se va da in cantitati normale, dar nu in exces.

Informatiile au fost preluate din cartea "Dietoterapie. Practica. 800 de retete culinare", de Laurentiu Cernaianu, Bucuresti, Editura All, 2002, www.all.ro

Alimente permise:1. Ceai hepatic, tei, menta, sunatoare (cu zahar si lamaie)2. Siropuri si sucuri naturale din fructe, surrogate de cafea cu zahar3. Fructe proaspete ( cirese, visine, caise, prune, pepene rosu, mere, lamai, portocale, grapefruit, struguri, macese) sau sub forma de salate, compoturi, marmelada, gem, dulceata4. Lapte dulce, lapte batut, iaurt, chefir, sana, branza de vaci proaspata slaba, cas, urda, telemea desarata de vaca5. Fainoase (gris, orez, fidea, taitei, macaroane) fierte in lapte, supe sau sub forma de budinci. Biscuiti simpli, biscuiti spiralati, biscuiti cu miere, paine alba cu sare6. Legume crude ( cartofi, dovleci, morcovi, fasole verde, rosii, ardei gras dulce, spanac, loboda, stevie, sfecla rosie, frunze de patrunjel) sub forma de salate, fierte un supe, soteuri, piureuri sau mancaruri7. Carne slaba proaspata (pui, gaina, peste, vaca) rasol, fripta pe gratar, fiarta, in supe sau mancaruri si sunca a la Praga slaba8. Smantana, unt, untdelemn, ulei in total 50 ml/zi9. Oua fierte moi sau ochiuri romanesti si in preparate ( fara a se face abuz).

Exemple de preparate permise:

Mamaliguta cu lapte, cu branza, Macaroane cu branza, Gris cu lapte, Orez cu lapte, Taitei cu lapte, Lapte cu surogat de cafea si zahar, Budinca de taitei, Budinca de macaroane, Budinca de gris cu sirop, Budinca de biscuiti, Budinca de paine, Budinca de orez cu mere, Placinta cu mere, Placinta cu cirese, Placinta cu visine, Tarte cu fructe, Cornulete cu marmelada, Coltunasi cu branza, Coltunasi cu marmelada, Papanasi fierti fara pesmet, Galuste cu prune. Supa de rosii cu paste fainoase, Supe de legume permise, Supe de legume cu carne fiarta si paste fainoase, Bors cu perisoare si legume, Cartofi copti, Piure de cartofi, Piure de spanac, Tocana de

cartofi fara prajeala, Legume asortate la cuptor, Sote de morcov, Sote de fasole verde, Pilaf de orez cu carne, Ardei umpluti, Sarmalute in foi de vita, Dovlecei umpluti, Rasol de vaca cu legume, Peste slab rasol cu cartof nature, Carne slaba fripta pe gratar, Pui fript pe gratar, Salata de sfecla rosie acrita cu lamie, Ardei copt cu lamie, Salate de rosii cu putin ulei.Perisoarele, Chiftelutele dietetice, Sarmalutele in foi de vita, Ardeii si dovleceii umpluti se prepara prin tocarea carnii proaspete, amestecarea ei cu putina sare, ou si patrunjel, de la caz la caz.Legumele umplute cu acest continut se fierb in apa sau bulion pana scade apa in care au fiert si se prepara un sos fals din faina si smantana fara prajeala.

Alimente nepermise:

1. Lapte gras, Branza grasa, Branzeturi fermentate, Branza de burduf, Telemea de oaie2. Ceai rusesc, Cafea neagra, Cacao, Bauturi alcoolice de orice fel, Bauturi racoritoare produse din chimicale (Pepsi, Coca-Cola, etc)3. Fructe uscate, Smochine, Curmale, Stafide, Pere de toamna, Pepene galben, Banane, Mure, Capsuni, Zmeura, Fragi, Afine, Nuci, Alune, Migdale, Arahide, Castane, Seminte de dovlreac si floarea soarelui4. Legume bogate in celuloza (Mazare, Ridichi, Fasole uscata, Varza, Conopida, Ciuperci, Bame, Vinete, Telina, Castraveti, Gulii, Linte)5. Piper, Boia, Scortisoare, Ceapa, Praz, Usturoi, Hrean, Mustar, Ardei iute, Masline,Otet 6. Carne grasa (Gasca, Rata, Curcan, Porc, Oaie, Miel), Carne de vanat, Viscere (inima, ficat, limba, creier, rinichi), Carne congelata, Conserve, Conserve de carne (Pastrama, Ceafa afumata, Muschi tiganesc, Salam)7. Peste: Somn, Nisetru, Morun, Crap de crescatorie, Conserve de peste ( Sardele, Marinata de peste, Peste sarat, Afumat, Icre)8. Alimente prajite in in grasimi ( Chiftelute, Snitel, Gogosi, Clatite) 9. Sosuri, Rantasuri si Maioneza10. Creme, Prajituri cu crème, Tort, Inghetata, Ciocolata, Halva, Rahat cu cacao, Bomboane cu nuci si alune, Bomboane cu crema de ciocolata, Cacao cu lapte, Lapte de pasare

Ideea e, cum spuneam mai sus, sa te hranesti. Cantitatile sa fie mici spre moderate. Dar alimentatia sa fie consistenta ca daca nu e pericol sa slabeasca organismul si tratamentul sa devina tot mai dificil. Scopul tau e sa duci la sfarsit tratamentul indiferent ce. Cu suferinta cat mai mica, adevarat, dar sa nu fie cazul de vreo imbolnavire care sa duca la intreruperea tratamentului.Daca nu-ti pica bine toate alimentele trebuie prin incercari sa le descoperi doar pe cele care nu-ti produc disconfort. De la micul dejun sa nu liseasca branza desarata, telemea de preferinta, mierea, compoturi facute in casa, cate un ou facut cum iti place, legume, cereale, paine, sunca. La pranz fierbe-ti carne. De ce iti place tie. Sau gratar. Fa orez cu legume care e hranitor si gustos cu carnea

ta fiarta (cu condimente fara ulei). Cartofi fierti in coaja sub forma de salate diverse cu legume si ulei de masline. Supe multe dar fara afumatura sau cu ceapa prajita ca sunt greu digerabile. Branzeturile sunt hranitoare. Alege-le pe care le suporti si poti manca la desert 2- 3 feliute. Salate de legume de care vrei. Fructe, sigur. Prajituri de casa cat ai chef. Fara creme cu unt dar pot fi cu nuci, fructe, cele sub forma de chec sunt hranitoare ca si aluatul frantuzesc. Seara orez cu lapte, gris cu lapte, mamaliga in multe feluri, mancare usoara sa nu solicite organismu peste noapte.Si miscare. Plimbare. Bicicleta. Aer curat.

Regimul convalescenta dupa hepatita epidemica si dupa operatiile de colecist

GARNITURI ,  SOSURI,   SALATE

1.Cartofi cu unt. 150 g cartofi, 5 g unt, sare. Se curata cartofii, se taie in felii si se fierb in apa cu

sare. Se scurg si se servesc cu unt.

2. Sote de morcovi. 200g morcovi, 2 linguri de ulei, 2 lingurite de zahar, sare. Se curata morcovii,

se spala i se taie felii subtiri (chibrituri) . Sefierb in putina apa cu sare acoperiti, pana se inmoaie.

Se adauga zaharul caramelizat usor (galbui deschis) si ulei, dizolvat cu apa fierbinte, pe foc. Se

continua fierberea pana cand apa scade complet.

3. Garnitura de dovlecei. 400 g dovlecei, sare, 10 ml de ului, 1 rosie, marar, 2 linguri de iaurt.

Dovleceii curatati de coaja se dau pe razatoarea mare, se sareaza si se la sa sa stea 10-15

minute. Se storc si se inabusa cu rosia curatata putin cimbru, marar, pana se inmoaie complet. Se

adauga apoi uleiul si se lasa sa scada. Se servesc cu iaurt.

4. Sos alb dietetic. 10 g de faina, 100 ml lapte, 10 g unt, sare. Se amesteca faina cu o lingura de

lapte rece si se pune sa fiarba in restul de lapte clocotit, 15- 20 minute. Se adauga sarea si se

amesteca in continuu ca sa nu se prinda de vas. Cand este gata se adauga untul.

5.Salate:Salata verde ( 1 capatana mare de salata, 1/2 ligurita suc de lamaie, 1/2 lingurita de ulei,

sare.

salata de rosii: 2-3 rosii coapte, 5 ml ulei, sare, marar verde.

salata de sfecla: 1 sfecla rosie potrivita de marime, sare, 1/2 lingurite zeama de lamaie, chimen.

Sfecla se fierbe in apa fierbinte sau se coace in cuptor.

salata de ardei copti: 2 ardei, 5 ml de ulei, sare, 1/2 rosie.

DULCIURI

1.Compot de pere( struguri). 150 g fructe, 1 lingura de zahar, 1 pahar de apa, vanilie.

2. gris cu lapte si sirop de zmeura. 150 ml lapte, 25 g gris, 1lingurita de zahar, sirop de zmeura.

Se pune laptele la fiert, cand clocoteste grisul in ploaie, se amesteca continuu 5-10 minute. Se

serveste rece cu sirop.

3. Orez cu lapte si dulceata. 150 ml lapte, 1 lingura de orez, 1lingurita zahar, coaja de lamaie, 1

lingurita de dulceata de capsuni ( visine)

4. Budinca de taietei cu branza de vaci. 80 g taietei, 100 g branza de vaci, 1 ou, 1 lingura de

zahar, coaja de lamaie, sare, 5 g unt, 4-5 stafide. Taieteii se fierb in apa cu sare si se scurg.

Branza de vaci data prin sita se amesteca cu galbenusul de ou.frecat cu zaharu, taieteii fierti,

coaja de lamaie, si albusul batul spuma.. Se toarna compozitia intr-o forma unsa cu unt, care se

pune sa fiarba in baie marina. Se da la foc potrivit 20-30 minute ( pe aragaz, nu in cuptor !) si

cand este gata se rastoarna in farfuriee si se decoreaza cu stafide.

5. Crema de mere cualbus. 2 mere, 1/4 albus, 1/4 pahar de zahar. Se coc merele in tr-un vas

smaltuit la cuptor, se dau prin sita si se lasa sa se raceasca. Sepunintr-un vas inoxidabil si se bat

cu albusul si zaharul pana se obtine o crema alba spumoasa. Se serveste simpla sau cu biscuiti

simpli (fara creme)

BAUTURI: CEAI DE SUNA TOARE, CEAI DE MACESE, CEAI DE MUSETEL, SUCURI DE

CITRICE, MUST PROASPAT STORS, SIROP DE ZMEURA,MURE, CHISEL DE FRUCTE

PROASPETE SAU USCATE.

Chisel de mere.  1 pahar de suc de mere, 1 lingura de zahar, 1/2 lingurita de amidon. Se pune la

fiert 1/2 pahar de suc de mere si cand clocoteste se adauga zaharul si amidonul amestecat cu o

lingura de apa. Se lasa sa fiarba 5-10 minute, se ia de pe foc si se amesteca cu sucul de mere

ramas nefiert . Se serveste la pahar.    (tratament ejaculare precoce)

TOATE RETETELE SUNT INDICATE SI IN BOLILE DE FICAT SAU COLECIST SI DUPA

OPERATIILE DE COLECIST. AUTOR RETETE, R. MURESANU.

Regimul convalescentilor dupa hepatita si dupa operatii de colecist

3.MANCARURI DIN CARNE CU LEGUME

3.1.Rasol de pasare cu legume. 200 g carne pasare, 1 morcov, 1parunjel, 1 telina,  2 cartofi, 1

dovlecel, 1 lingurita de mazare verde, sare, 2 fell de sfecla fiarta, 2 frunze de salata verde. Se

pune carnea in apa rece cu sare, se lasa sa fiarba la foc tare pana da in clocot si apoi la foc mic.

cand carnea este pe jumatate firta, se pune zarzavatul curatat si taiat in 4 si se la sa sa fiarba in

continuare. Cand carnea si zarzavatul sunt fierte bine se scot pe farfurie, se adauga legumele

fierte si feliile de sfecla si salata verde.

3.2. Rasol de vaca cu sos de zarzavat si piureu. 150 g carne vaca slaba (pulpa, rasol), 1 morcov,

1 patrunjel, 2 fell de telina, sare, 4 linguri piure de cartofi frecat cu lapte. Rasolul se prepara ca si

cel de pasare. Sosul se zarzavat :zarzavatul fiert in supa se da prin sita, lichidul obtinut se

amesteca cu 1 lingurita de faina cu care se fierbe 15-20 minute, se serveste simplu sau cu o

lingura de iaurt.

3.3. Rulade de carne de vaca umplute. 150 g carne de manzat( vitel), 2 linguri de ficat de vita sau

pasare fiert si tocat, 1 galbenus, verdeata, sare, 2 linguri de suc de rosii, 5-6 felii de morcov fiert.

Se taie carnea de manzat in 2 felii, capentru snitele, se bat pe ambele parti si se fierb in aburi sau

se inabusa cu apa acoperite. Se csot se umplu cu ficatul maruntit , cu morcovul fiert matuntit ,

oul, verdeata si sarea. Se ruleaza felle de carne si se prind cu cobitori apoi se pun intr-unvas

smaltuit se adauga sucul de rosii 1 -2 lingurite de ulei si se dau la cuptor 10-15 minute. Se

servesc cu  piute de cartofi.

3.4. Carne de vaca ( pui ) cu fasole verde. 150 g carne vaca, 150 g fasole verde frageda, 15 ml

ulei, 2 linguri de suc de rosii, 1 lingurita zeama de ceapa, sare marar verde, 1 lingurita smantana,

1 lingurita faina. Se fierbe carnea taiata in bucati in apa cu sare si zeama de ceapa,. Cand carnea

este  aproape fiarta, se adauga fasole a curatata si spalata si uleiul. Cand sunt aproape gata se 

toarna sucul de rosii in care s-a desfacut faina. Se da mancarea la cuptor sa scada 5 minute. Se

serveste cu marar verde si cu smantana.

3.5. Dovlecei umpluti cu carne de pasare . 2 dovlecei, 2 linguri de carne de pasare fiarta si tocata,

2 linguri orez fiert, marar, patrunjel verde, sare 3-4 linguri suc de rosii, 15 g unt. Dovleceii

securata de coaja, se taie in doua si li se scoate o parte din miez. Se pun la fiert sa dea 2-3

clocote, apoi se scurg si se umplu cu carne amestecata cu orez si verdeata si ou. Se amesteca

sucul de rosii cu faina se toarna peste dovleceii, se dau la cuptor  20- 30 minute si se servesc cu

unt. ( la fel pentru dovleceii umpluti cu branza de vaci, dar in loc de sos de rosii se amesteca 5

linguri de lapte cu 1/2 lingurita faina si se servesc cu 15 g unt si 3 linguri de iaurt.)

3. 6. Sarmalute in foi de vita.  100g carne de vita, 5-6 linguri de foi de vita fragede, 1 lingurita de

orez, 15 ml ulei, 1 lingurita de zeama de ceapa, sare , marar verde, 2-3 linguri sos tomat dietetic,

2-3 linguri iaurt. Foile de vita spalate se pun sa fiarba 2-3 clocote apoi se scurg. Carnea tocata se

amesteca cu sucul de ceapa, sare si uleiul si se umplu foile de vita. Se fierb intr-un vas smaltuit

cu sosul tomat si mararul tocat deasipra, se lasa 5 minute sa scada  in cuptor si se servesc cu

iaurt.

3.7.Ciulama de pui. Maruntaiele si aripile de la pui, 200 ml lapte, 2 linguri de faina, sare 15 ml

ulei. Se fierbe carnea de pui in apa cu sare . Se rumeneste faina intr-o cratita fara grasime, se

toarna zeama in cae a fiert puiul, amestecand intr-una pentru anu se forma cocoloase. Se adauga

laptele, uleiul si putina sare. Dupa 5-10 minute se pun bucatile de pui si se continua fierberea

pana cand ciulamaua se ingroasa. Se serveste calda cu mama liguta pripita.  

Reţetele de pe această pagină sunt recomandate atat în bolile ficatului, cât şi în inflamaţiile cronice ale căilor biliare. Caracteristica dietei hepatice o constituie limitarea şi alegerea grăsimilor, astfel încât să se evite contracţii puternice ale căilor biliare sensibile. Dintre alimente, asemenea efect produce mai ales gălbenuşul de ou. De aici restricţia sa în dieta bolnavilor suferind de colecistită. În perioada cronică a acestor boli însă, se pot permite unul-două gălbenuşuri pe săptămână, în preparate culinare.

Grăsimea prăjită are un efect dăunător asupra tracutului digestiv în general; ea îmbibă alimentul prăjit, făcându-l impermeabil pentru sucurile digestive şi prelungindu-i timpul de şedere în stomac, ceea ce poate declanşa o colică hepatică. Ca atare, toate felurile preparate cu grăsime prăjită se vor evita.

În calculoza biliară ("piatră la ficat"), alimentaţia va avea o acţiune profilactică, deoarece este bine dovedit că o dietă bogată în grăsime, ouă, creier, viscere în general, duce la excreţie biliară mărită de colesterol, care, în unele împrejurări, poate precipita şi forma calculi. Grăsimea vegetală (untdelemnul) este lipsită de colesterol şi în stare pură, fără să fi venit în contact cu focul şi să se fi descompus, adăugată la alimentele preparate, nu dă tulburări. Se ştie că grăsimea alimentară este cu atat mai digestibilă cu cât punctul ei de topire este mai coborât. Untdelemnul şi untul sunt din acest punct de vedere cele mai recomandabile. Seul şi osânza sunt, dimpotrivă, rău tolerate, iar untura, ca produs de topire al osânzei, este foarte nocivă. Trebuie să se ţină seama de că o excludere prea severă a grăsimilor, pe lângă că nu este acceptată de bolnavi, nu este nici ştiinţific motivată, deoarece grăsimile combat staza biliară, favorizând golirea veziculei şi împiedicând formarea calculilor. Se va adopta deci o cale de mijloc, limitând cantitatea de grăsime şi alegând-o dintre cele permise.Proteinele se vor permite, dar alegându-le pe cele care provin din lapte, albuş, cărnuri slabe şi alimente vegetale. Zaharurile şi făinoasele (glucidele) constituie alimentaţia de bază a acestor bolnavi.

Hepatitele cronice impun un tratament dietetic asemănător celui schiţat mai sus. Şi aici vom limita grăsimile din alimentaţie şi vom recomanda glucidele şi proteinele. Se recomandă grăsimile uşor de digerat şi sărace în colesterol. Uleiul de floarea-soarelui este recomandat în primul rând, apoi untul. S-a demonstrat că o alimentaţie bogată în proteine dă rezultate favorabile în unele forme de hepatite cronice şi mai ales în steatoza hepatică a alcoolicilor, deoarece un aport optim de proteine complete din lapte este util refacerii şi menţinerii unei bune stări a ficatului.Glucidele, ca sursă de glucoza şi glicogen, sunt utile bolnavului de hepatită cronică. Levuloza din miere şi fructe, în cantităţi egale cu dextroza, îmbogăţeşte ficatul în glicogen de două ori şi jumătate mai mult. Se ştie că un ficat este cu atât mai capabil să-şi îndeplinească numeroasele funcţii, cu cât este mai bogat în glicogen şi mai să-rac în depozite de grăsime neutră.

În ceea ce priveşte hepatitele acute icterigene, alimentaţia se conduce după starea bolnavului. În cazul unui debut cu tulburări digestive, ea este restrânsă la regimul hidrozaharat, timp de una-două zile, pentru ca apoi să se introducă cât mai repede posibil

laptele, la început diluat cu apă minerală alcalină sau cu ceai, ulterior ca atare sau sub formă de iaurt, în cantitate de 1—1,5 litri pe zi. El este o sursă importantă de proteine, fiind totodată sărac în grăsimi.  Amestecat cu zahăr, devine mai uşor de digerat şi-şi ridică valoarea calorică; la fel, în asociere cu paste făinoase sau griş, care-l fac mai bine tolerat. Treptat şi odată cu apariţia poftei de mâncare vom lărgi alimentaţia, fără a permite grăsimile, decât atunci când scaunele s-au recolorat. Astfel avem garanţia utilizării grăsimilor, a căror digestie şi resorbţie nu sunt posibile în absenţa acizilor biliari din intestin. Timp de încă 12 luni după completa decolorare a bolnavului, regimul va fi condus in continuare după principiile dietei hepatice, pentru a împiedica cronicizarea hepatitei sau recidivele.

În modul de aplicare al dietei hepatice, rolul medicului este preponderent şi vor fi foarte importante constatările acestuia pentru modul cum vă veti continua regimul. Se va exclude sarea şi se va da un supliment de proteine din lapte în cirozele ascitogene. Se va limita consumul de gălbenuşuri şi grăsimi, în cazul unui colecist iritat, sau, dimpotrivă, aceste alimente vor fi indicate în caz de atonie veziculară cu stază biliară. În unele cazuri, ca de exemplu după colici hepatice, se reduce şi mai mult alimentaţia, bolnavul urmând timp de 24—28 de ore o dietă hidrozaharată, sau lacto-hidrozaharată, pentru ca ulterior să reia treptat alimentaţia, sub forma dietei hepatice.

DietaRegim indicat în hepatite cronice fără tulburări ale metabolismului apei, convalescenţă după hepatită epidemică, colecistită şi angiocolite, în afara puseurilor acute, calculoză biliară.

Alimente permise: Lapte dulce şi bătut, ceaiuri de mentă, tei, muşeţel, sunătoare, siropuri, sucuri de fructe şi legume, chisel, pâine neagră şi albă uscată, cartofi fierţi sau piure, cartofi copţi, făinoase, orez, griş, fulgi de ovăz, mămăligă, zarzavaturi şi legume, fructe crude sau compot, carne slabă de vacă, viţel, găină, pui, peşte slab (şalău, ştiucă, lin, păstrăv, crap), fiert sau la aburi, şuncă slabă, budinci de carne sau peşte, făinoase, omletă de albuş la aburi, 1/4—1/2 ou în preparate, brânză de vacă, iaurt, caş dulce, urdă, telemea desărată, unt şi untdelemn proaspăt, supe de zarzavat, aluaturi uscate, biscuiţi, gelatină de fructe, de lapte, de brânză de vaci, sufleuri de albuş, ceai în cantitate normală, sosuri dietetice, miere, marmeladă, dulceaţă.;Alimente interzise: Alcool, cafea, cacao, apă rece, pâine proaspătă, cartofi prăjiţi, varză, fructe uleioase, mezeluri, conserve de carne, creier, ficat, carne de porc, de oaie, de gască, raţă, vânat, peşte gras sau afumat, brânzeturi grase sau fermentate, ouă în afară de preparate, nu mai mult de 1/2 ou pe zi, omletă, untură, slănină, grăsimi prăjite, rântaş, supe de oase sau de carne, aluaturi proaspete, aluat cu unt, îngheţată, piper, boia, muştar, hrean, ceapă, usturoi.

Norme generale:

Se vor da mese în cantităţi mici şi dese. Se vor evita băuturile şi alimentele reci. Se vor evita băuturile la masă; bolnavul va bea ceaiuri între mese.