3. Grupa compuşilor care se separă din materialul biologic cu solvenţi polari

1. CS Izolarea din materialul biologic cu apă alcalinizată este posibilă pentru:A. Derivaţii acidului barbituric B. Efedrina, stricnina, cafeinaC. Acizi minerali, nitriţii, nitraţiiD. Halogenoderivaţii, pesticidele, fluorurileE. Derivaţii morfinanului

2. CS Derivaţii barbituricelor se extrag maximal cu cloroform din mediul apos la pH=2,0-2,5, deoarece:A. La pH=2-2,5 nu se extrag cu cloroform proteinele, peptidele B. Fiindcă alte substanţe toxice nu se extrag în aceleaşi condiţiiC. La pH=2-2,5 barbiturice sunt în forma monoimidolicăD. La pH=2-2,5 barbituricele sunt solubile în solvenţi organici şi au tautomerie lactamică E. La pH=2-2,5 barbituricele sunt în formă diimidolă şi sunt solubile în cloroform

3. CS În cazul intoxicaţiilor o mare parte a compuşilor medicamentoşi se absorb din tractul digestiv sub formă de:A. Molecule disociateB. Complexe cu proteineC. Molecule nedisociatăD. Produse de biotransformare ionizateE. Conjugaţi

4. CS Compuşii medicamentoşi, absorbiţi în sânge din tractul gastro-intestinal, se leagă cu:A. TioureeB. Hidraţii de carbonC. MicroelementeD. ProteineE. Vitamine

5. CS În cromatografia pe strat subţire cu reactivul Marquis se developează:A. NitrazepamB. AtropinaC. CodeinaD. ScopolaminaE. Nicotina

6. CS În cromatografia pe strat subţire formează produse colorate cu difenilcarbazida şi sulfatul de mercur:A. Derivaţii indoluluiB. Derivaţii purineiC. Derivaţii acidului barbituricD. Derivaţii pirazoloneiE. Derivaţii acidului salicilic

7. CS Serveşte ca test preliminar pentru depistarea barbituraţilor reacţia:A. De oxidare cu dicromat de potasiuB. Cu reactivul MarquisC. Cu reactivul Frohde D. Cu soluţia amoniacală de nitrat de cobalt E. Cu clorura de fier (III)

8. CS Din extracţiile apoase a biomaterialului cu cloroform la pH 2-3 se extrage:A. Efedrina B. Cocaina

1

C. Heroina D. Clordiazepoxid E. Cafeina

9. CS Cu sarea Reinecke formează cristale:A. Pahicarpina B. Atropina C. PapaverinaD. Acidul meconic E. Cafeina

10. CS Efedrina formează un precipitat microcristalin cu:A. Sarea Reinecke B. Reactivul Dragendorff C. Rodanura de amoniu D. Iodura de cadmiu E. Rodanura de cobalt

11. CS Indicaţi substanţa ce formează conjugat cu H2SO4:A. Acidul benzoicB. BarbitalulC. MorfinaD. Nitrazepamul E. Pahicarpina

12. CS Aconitina se izolează din materialul biologic prin:A. Macerarea cu apă acidulată B. Mineralizare C. Antrenarea cu vapori de apă D. Macerarea cu solvenţi organici E. Dializă

13. CS Pahicarpina se izolează din materialul biologic prin:A. Mineralizare B. Antrenarea cu vapori de apă C. Extragerea cu solvenţi organici nepolari D. Dializă cu antrenarea ulterioară E. Macerarea cu alcool acidulat ori apă acidulată

14. CS Pentru identificarea derivaţilor pirazolonei placa cromatografică se pulverizează cu soluţie de:A. Difenilcarbazidă B. Sulfat de mercurC. Clorură de fer (III)D. Reactivul Marquis E. Acid sulfuric

15. CS Obţinerea precipitatelor amorfe la interacţiunea extractului din biomaterial cu reactivii de precipitare alcaloidali, denotă prezenţa:A. Prezenţa unui alcaloid anumitB. Prezenţa unui compus organic ce conţine azotC. Absenţa alcaloizilorD. Absenţa compusului organic ce conţine azotE. Prezenţa pesticidelor fosfororganice

16. CS Izolarea cafeinei din materialul biologic se realizează prin:A. MineralizareB. Macerare cu apă acidulată ori alcool acidulatC. Antrenare cu vapori de apăD. Macerare cu apă, apoi dializă

2

E. Extragerea cu solvenţi organici nepolari17. CS Conţinut de sulf în moleculă are:

A. AtropinaB. NicotinamidaC. AminazinaD. MorfinaE. Codeina

18. CS Trimepiridina în analiza cromatografiei pe strat subţire se revelează cu:A. Reactivul DragendorffB. DifenilcarbazidaC. Clorură de fer (III)D. Reactivul MarquisE. Reactivul Frohde

19. CS Din şirul 1,4-benzodiazepinelor prin reacţia de formare a azocolorantului nu poate fi determinat:A. ClordiazepoxidulB. NitrazepamulC. DiazepamulD. OxazepamulE. Fenazepamul

20. CS Prin reacţia de formare a azocolorantului poate fi determinat:A. AnalginaB. BarbitalulC. DiprazinaD. ClordiazepoxidaE. Chinina

21. CS Variaţiile de absorbţie în UV a morfinei se observă la cercetarea:A. Soluţiei morfinei în acid sulfuric şi soluţia morfinei în cloroform B. Soluţiei alcoolice de morfină şi soluţia morfinei în acid clorhidric C. Soluţiei alcoolice de morfină şi soluţia morfinei în acid sulfuricD. Soluţiei alcoolice de morfină şi soluţia morfinei în bazăE. Soluţiei alcoolice de morfină şi soluţia morfinei în cloroform

22. CS În materialul cadaveric a fost identificată ecgonina şi acidul benzoic în urma intoxicării cu:A. ChininăB. MorfinăC. EtilmorfinăD. EfedrinăE. Cocaină

23. CS Prezenţa 2-amino-5-brombenzofenonei denotă intoxicaţia cu:A. DiazepamB. OxazepamC. FenazepamD. ClordiazepoxidE. Prometazina

24. CS Ecgonina şi acidul benzoic sunt metaboliţii:A. MorfineiB. CocaineiC. AtropineiD. AminazineiE. Tizercinei

25. CS În organismul uman se descompune cu formare de fenobarbital şi acid aromatic:

3

A. BarbitalulB. BenzonalulC. HexenalulD. AmobarbitalulE. Pentobarbitalul

26. CS În doze toxice provoacă mărirea tensiunii arteriale:A. PapaverinaB. EfedrinaC. ClorpromazinaD. EtlimorfinaE. Teofilina

27. CS Stricnina se conţine în:A. Papaver somniferum B. Erytrhroxylon coca C. Atropa BelladonnaD. Nicotiana tabacumE. Strychnos nux vomica

28. CS Acţiunea toxică selectivă a stricninei se reflectă prin:A. Somnolenţă B. Convulsii tonico-cloniceC. HipotonieD. Suprimarea centrul tusivE. Acţiune asupra centrului vomitiv

29. CS Scăderea bruscă a tensiunii arteriale e provocată de:A. PapaverinăB. EfedrinăC. AnabazinăD. MorfinăE. Barbital

30. CS Derivat din grupa purinelor este:A. PahicarpinaB. AnabazinaC. AminazinaD. CafeinaE. Novocaina

31. CS Din şirul barbituraţilor, procesului de biotransformare cu viteză mică şi nesemnificativ în organismul uman se supune:A. FenobarbitalB. Amobarbital sodic C. BarbitalD. Pentobarbital sodicE. Benzonal

32. CS Clordiazepoxidul din extracţia bazică se identifică prin reacţia:A. Cu reactivul DragendorffB. De hidroliză până la benzofenonă şi obţinerea ulterioară a azocolorantuluiC. De hidroliză până la benzofenonă şi rezultatul negativ al reacţiei de obţinere a

azocolorantului D. Proba murexidăE. Cu clorură de fer (III)

33. CS Testele farmacologice se efectuează pentru:A. Alcooli alifaticiB. Fenoli

4

C. BarbituriceD. AlcaloiziE. Halogenderivaţi volatili

34. CS La izolarea toxicelor conform metodei Cramarenco materialul biologic se prelucrează cu:A. Acid clorhidricB. AlcaliiC. Acid sulfuricD. Acid oxalicE. Acid tartric

35. CS Etilmorfina se identifică cu reactivii:A. FeCl3

B. CH2O+H2SO4conc.C. H2SO4concD. Soluţie amoniacală de nitrat de cobalt E. Reacţia de obţinere a murexidului

36. CS Derivaţii de pirazolonă se identifică prin reacţia cu:A. FeCl3

B. CH2O+H2SO4concC. Soluţia amoniacală de nitrat de cobaltD. H2SO4concE. De obţinere a murexidului

37. CS Trimepiridina se identifică prin reacţia:A. Cu reactivul CH2O+H2SO4conc.B. Cu soluţia de FeCl3

C. Cu soluţia amoniacală de nitrat de cobaltD. De obţinere a azocolorantului E. De obţinere a taleochininei

38. CS Pentru identificarea clordiazepoxidului se aplică reacţia de:A. Formare a murexidului B. Formare a azocolorantului după hidroliza preparatuluiC. Formare a azocolorantului fără hidroliză preparatuluiD. Recristalizare cu H2SO4 conc.E. Formare a microcristalelor cu reactivul Dragendorff

39. CS Coloraţie roşie-purpurie se obţine la interacţiunea soluţiei de FeCl3 cu:A. Stricnina B. Fenazona (antipirina)C. Procaina (novocaina)D. Fenobarbitalul E. Aminofenazona

40. CS Atropina formează precipitat cristalin cu soluţia de:A. CdI2

B. KBiI4

C. NH4[Cr(NH3)2(CHS)4 (sarea Reineke)D. Co(CNS)2

E. NH4CNS41. CS Reacţia cu rodanură de cobalt cu formarea de precipitat microcristalin denotă

prezenţa:A. Morfinei B. Pahicarpinei C. Chininei D. Atropinei

5

E. Efedrinei 42. CS Pentru izolarea derivaţilor de tropan din materialul biologic se aplică metoda:

A. Izolarea cu apă acidulată cu acid sulfuric B. Mineralizarea cu H2SO4 şi HNO3

C. Izolarea cu etanol acidulat cu acid fosforic D. Antrenarea cu vapori de apă E. Izolarea cu apă alcanizată

43. CS Acidul tropanic se obţine în rezultatul biotransfomării atropinei prin reacţia de:A. HidrolizăB. S-oxidare C. O-oxidare D. Reducere E. Conjugarea cu acid glucuronic

44. CS Depistarea benzoilecgoninei în urină şi sînge confirmă intoxicaţia cu:A. Morfină B. Cocaină C. ScopolaminăD. Clorpromazină E. Oxazepam

45. CS Cel mai rapid se elimină din organism (are timpul de înjumătăţire mai mic):A. Clordiazepoxidul B. FenazepamulC. Oxazepamul D. Nitrazepamul E. Diazepamul

46. CS Calea principală de biotransformare a amidopirinei(aminofenazonă) este reacţia de:A. N-dezalchilare B. O- dezalchilare C. Reducere D. Conjugare cu glicin E. Conjugare cu sulfaţi

47. CS În organismul uman formează conjugaţi cu glicina: A. Acizii carboxilici aromatici B. Alcoolii C. Fenolii D. Acizi carboxilici alifatici E. Aminoderivaţi

48. CS Fenazona pe cromatoplacă se identifică la developarea cu:A. DifenilcarbazidăB. HgSO4

C. FeCl3

D. Reactivul MarquisE. Reactivul Fröhde

49. CS Clorpromazina se izolează din sânge prin metoda:A. Macerarea cu alcool acidulat B. Antrenare cu vapori de apă C. Mineralizare D. Dializă şi apoi distilare E. Macerare cu solvenţi organici nepolari

50. CS Purificarea extracţiei apoase de substanţe medicamentoase (barbituraţi) din materialul biologic conform metodei Popova se efectuează prin:A. Precipitarea proteinelor cu alcool

6

B. Precipitarea proteinelor cu electroliţiC. Cromatografia pe coloană cu gelD. Cromatografia pe strat subţireE. Extragerea lipidelor, pigmenţilor

51. CS Prin metoda cromatografiei pe strat subţire derivaţii de purină se revelează cu:A. Sol. H2SO4

B. Reactivul Dragendorff.C. Difenilcarbazida în CHCl3

D. HgSO4 în H2SO4

E. CH2O+H2SO4conc52. CS Cristale caracteristice cu KMnO4 formează:

A. Teofilina B. Cocaina C. Cafeina D. Morfina E. Codeina

53. CS Cocaina se conţine în planta:A. Papaver somniferum B. Nicotiana tabacum C. Strychnos nux vomica D. Eriytroxylon Coca E. Atropa Belladonna

54. CS Sursă de nicotină serveşte:A. Papaver somniferumB. Erytroxylon Coca C. Atropa Belladonna D. Nicotiana tabacum E. Ephedra

55. CS Dilatarea vaselor şi micşorarea bruscă a tensiunii arteriale sunt produse de dozele toxice de:A. Stricnină B. CodeinăC. Nitrazepam D. Papaverină.E. Apomorfină

56. CS Pentru identificarea trimeperidinei în extrasul cloroformic se aplică reacţia cu:A. FeCl3

B. Nitrat de cobaltC. Formarea azocolorantuluiD. CH2O+H2SO4 conc.E. CuSO4

57. CS Reacţia Vitali-Morin nu se aplică în analiza chimico-toxicologică pentru:A. AtropinaB. ChininaC. ScopolaminaD. TetracainaE. Stricnina

58. CS Testul farmacologic este inclus în analiza chimico-toxicologică pentru:A. Fenoli B. NitrazepamC. NicotinăD. Barbital

7

E. Acid salicilic59. CS Testul farmacologic este efectuat obligatoriu suplimentar la analiza chimico-

toxicologică pentru:A. FenazonăB. ChininăC. StricninăD. PapaverinăE. Amobarbital sodic

60. CS Cristale caracteristice cu KMnO4 formează:A. CodeinaB. CafeinaC. AconitinaD. MorfinaE. Chinina

61. CS Testul farmacologic pe broască se efectuează pentru argumentarea intoxicaţiei cu:A. ScopolaminăB. NicotinăC. PapaverinăD. CodeinăE. Amobarbital sodic

62. CS Testul farmacologic pe broască se efectuează pentru argumentarea intoxicaţiei cu:A. PahicarpinăB. CodeinăC. StricninăD. FenobarbitalE. Fenacetină

63. CS Stricnina formează produse colorate ale reacţiilor cu:A. Reactiv FrohdeB. Reactiv MarquisC. H2SO4 conc.D. Reactiv Mandelin(vanadat de amoniu în acid sulfuric)E. HNO3 conc.

64. CS În urma identificării fenobarbitalului şi acidului benzoic în materialul biologic se confirmă intoxicaţia cu:A. Barbamil (amobarbital sodic)B. CocainăC. BenzonalD. Fenazepam E. Atropina

65. CS Acidul meconic intră în componenţa:A. OpiuluiB. OmnoponuluiC. AconitineiD. AminofilineiE. Etilmercurclorura (granozanului)

66. CS Reacţia de obţinere a azocolorantului este reacţia de bază în analiza chimico-toxicologică pentru:A. CafeinăB. CodeinăC. ProcainăD. TetracainaE. Amobarbital sodic

8

67. CS Formarea spoturilor de culoare purpurie în urma prelucrării plăcii cromatografice cu acid sulfuric concentrat denotă prezenţa:A. AminafenazoneiB. AtropineiC. PrometazineiD. MorfineiE. Barbitalului

68. CS Din extrasul apos a materialului biologic la pH 2-3 se extrage în cloroform:A. EfedrinaB. ChininaC. HeroinaD. ClordiazepoxidulE. Cafeina

69. CS Conform reacţiei de sulfooxidare se petrece metabolismul:A. OxazepamuluiB. CocaineiC. Levomepromazinei.D. AminofenazoneiE. Pahicarpinei

70. CS Către derivaţii de 1,4-benzdiazepinelor se referă:A. Teobromina B. FenazepamulC. FenobarbitalulD. TrimeperidinaE. Prometazina

71. CS În procesul biotransformării acidul sulfuric se conjugă doar cu:A. Acizii aromaticiB. AldehideleC. Fenolii.D. NitroderivaţiiE. Aminoderivaţii

72. CS Cristale caracteristice cu reactivul Dragendorff formează:A. AtropinaB. MorfinaC. EfedrinaD. BarbitalulE. Acidul salicilic

73. CS Determinarea în lichidele biologice a 2-amino-5-clorbenzofenonei denotă intoxicaţia cu:A. MorfinăB. OxazepamC. FenazepamD. EfedrinăE. Tetracaină

74. CS Substanţele medicamentoase cu conţinut de azot conform metodei Cramarenco se izolează din materialul biologic cu:A. Alcool etilicB. Apă acidulată cu acid sulfuricC. AcetonăD. BenzenE. Cloroform

75. CS Cu scopul izolării barbituricelor din materialul biologic se aplică:

9

A. Metoda de mineralizareB. Antrenarea cu vapori de apăC. Izolarea cu apă alcalinizată (Metoda Valov).D. Extragere cu solvenţi nepolariE. Macerarea cu apă şi apoi dializa

76. CS Determinarea în lichidele biologice a 2-metilamino-5-clorbenzofenonei denotă intoxicaţia cu:A. ClordiazepoxidB. OxazepamC. NitrazepamD. DiazepamE. Clorpromazina

77. CS În componenţa opiului intră:A. Prometazina (diprazina)B. FenazepamulC. NarcotinaD. PahicarpinaE. Cafeina

78. CM Purificarea extracţiilor organice a barbituraţilor din extracţiile apoase acide are loc prin metodele:A. ReextragereaB. Precipitarea proteinelor cu alcool etilicC. SublimareaD. Cromatografia pe strat subţireE. Încălzirea pe baia de apă

79. CM Purificarea extracţiilor organice (cloroformice) bazice se efectuează prin metodele:A. Precipitarea proteinelor cu alcool etilicB. Cromatografia pe strat subţireC. ReextragereaD. CentrifugareaE. Sublimarea

80. CM Factorii ce influenţează asupra eficacităţii izolării substanţelor medicamentoase din materialul biologic în prima etapă (macerarea cu solvenţi polari) sunt:A. Natura extragentuluiB. Durata şi numărul de macerăriC. Prezenţa electroliţilorD. pH-ul mediuluiE. Concentraţia substanţei medicamentoase

81. CM Factorii ce influenţează asupra eficacităţii izolării substanţelor medicamentoase în solvenţi polari din extracţiile apoase a biomaterialului sunt:A. pH-ul soluţiei apoaseB. Concentraţia substanţei medicamentoaseC. Prezenţa electroliţilorD. Durata şi numărul de extracţiiE. Natura extragentului

82. CM Intoxicaţia cu medicamente este determinată de:A. Solubilitatea bună în lichidele biologiceB. Suprafaţa mare de absorbţie în cavitatea bucalăC. Automedicaţia, accesul liber la medicamenteD. Folosirea fără prescrierea medicalăE. Păstrarea în condiţii casnice neadecvate

83. CM Atribuirea compuşilor la substanţe narcotice se bazează pe criteriile:

10

A. SocialeB. FarmaceuticeC. JuridiceD. Formula de structurăE. Medicale

84. CM Produşi coloraţi în urma reacţiei cu clorura de fier (III) în acid sulfuric diluat formează:A. Derivaţii pirazoloneiB. Derivaţii tropanuluiC. Derivaţii fenotiazineiD. Codeina, etilmorfinaE. Derivaţii chinolinei

85. CM Cu reactivul Dragendorff formează cristale caracteristice:A. ChininaB. Aminofenazona (Amidopirina)C. Pentobarbital sodic(Etaminal sodic)D. NicotinaE. Efedrina

86. CM În cazul intoxicaţiilor cu narcotice sunt indicate pentru expertiză probele de:A. SalivăB. Lavagiile mâinilor, buzelor, seringelorC. UrinăD. SângeE. Haine

87. CM Indicaţi cei mai sensibili reactivii generali de precipitare către majoritatea alcaloizilor în analiza preliminară: A. Sarea ReinekeB. Acidul fosfovolframic, fosfomolibdenicC. Reactivii Dragendorff, Bouchardat, MayerD. Acidul clorplatinic, cloraurinicE. Acidul tricloracetic

88. CM La analiza substanţelor narcotice în materialul biologic se efectuează hidroliza acidă (urină) sau acidularea pînă la pH-ul 2,0-2,5 cu scopul:A. De a rupe legătura dintre proteine şi substanţa narcoticăB. De a distruge conjugaţii cu acidul glucuronic, aceticC. De a crea un anumit pHD. Preîntîmpinarea pierderii substanţa narcotică la analiza ulterioarăE. De a transforma substanţa narcotică în bază, bine solubilă în solvent organic

89. CM Pentru izolarea din materialul biologic a anabazinei, nicotinei se aplică metodele:A. Cu apă alcalinizată (metoda Valov)B. DializăC. Cu apă acidulatăD. Antrenare cu vapori de apăE. Mineralizare

90. CM Pentru identificarea morfinei în sânge se aplică metodele:A. Cromatografia pe strat subţireB. Culoare cu reactivul Marquis şi FrohdeC. Culoare cu clorura ferică (III)D. Reacţii microcristaloscopice E. Fluorescenţa în UV

91. CM Narcomania cu opiu se stabileşte prin determinarea în extracţiile lichidelor biologice (sînge,urină) a:

11

A. ScopolamineiB. PapaverineiC. CodeineiD. MorfineiE. Etilmorfinei

92. CM Sunt folosite ca narcotice preparatele:A. MorfinaB. CafeinaC. CodeinaD. HeroinaE. Papaverina

93. CM Pentru identificarea diprazinei, derivat de fenotiazină servesc reacţiile cu:A. FeCl3

B. Reactivul MarquisC. H2SO4conc.D. Soluţie amoniacală de nitrat de cobalt E. Soluţie de NaOH

94. CM Pentru identificarea teofilinei servesc reacţiile:A. Cu hidroxid de sodiu B. Formarea azocolorantului C. Microcristaloscopice cu acid sulfuric concentrat D. Formarea murexidului E. Cu reactivul Frohde

95. CM Produs colorat cu reactivul Marquis formează:A. Morfina B. FenobarbitalulC. Cafeina D. Clorpromazina E. Papaverina

96. CM Pentru identificarea chininei se aplică:A. Fluorescenţa în UV a extracţiei în acid sulfuric B. Cromatografia pe strat subţireC. Reacţia cu acid aceticD. Obţinerea hidroxamaţilorE. Formarea murexidului

97. CM Dozarea barbituricelor în analiza chimico-toxicologica se efectuează prin metodele:A. Titrarea în mediu anhidruB. Spectrofotometria diferenţială în UVC. Fotocolorimetria după reacţia de obţinere a azocolorantului D. Gravimetria conform precipitatului obţinut după evaporarea extractului cloroformicE. Fotocolorimetria după reacţia cu sărurile de cobalt în mediul de izopropilamină

98. CM Schema analizei preliminare de determinare a alcaloizilor în extractul bazic, obţinut prin metoda Cramarenco include:A. Reacţia cu reactivii de culoare Marquis, Frőhde, MandelinB. Reacţiile microcristaloscopiceC. Reacţiile cu reactivii generali de precipitareD. CSS (screening) în sistemele generale de migrare E. Spectrofotometria în UV

99. CM Pentru argumentarea prezenţei alcaloizilor izolaţi după metoda Cramarenco se aplică:A. Reacţiile cu reactivii alcaloidaliB. Cromatografia pe strat subţire (screening) în sistemele selective

12

C. Reacţiile microcristalograficeD. Spectrofotometria în UVE. Reacţiile cromogenice.

100. CM Analiza preliminară la prezenţa alcaloizilor în extrasul organic din materialul biologic include:A. Obţinerea precipitatului cu reactivul DragendorffB. Reacţia cu acid fosforomolibdenic C. Reacţia Vitali-Morin D. CSS în sistemele generale de migrare E. CSS în sistemele selective de migrare

101. CM Biotransformarea cafeinei în organismul uman se petrece conform reacţiilor:A. OxidareB. N-dezalchilare C. Reducere D. Sulfoxidare E. Hidroliza

102. CM Biotransformării prin reacţiile de sulfooxidare se supun:A. Oxazepam B. Cocaina C. Clorpromazina D. Levomepromazina E. Fenazona

103. CM Developarea barbituricilor pe cromatoplacă se efectuează cu:A. Reactivul Marquis B. Difenilcarbazida C. Reactivul Dragendorff D. Sulfatul de mercur în acid sulfuric E. Clorura de fier (III)

104. CM Purificarea maceratului apos cu conţinut de substanţe medicamentoase după metoda Cramarenco include:A. Precipitarea proteinelor cu alcool etilic B. Cromatografia pe coloană C. Centrifugarea D. Cromatografia pe strat subţireE. Precipitarea proteinelor cu electroliţi

105. CM Indicaţi derivaţii de 1,4- benzodiazepine:A. ClordiazepoxidB. ClorpromazinăC. NitrazepamD. Trimeperidina E. Prometazina

106. CM Rapid se instalează paralizia SNC, convulsii sub influenţa dozelor toxice de:A. Fenobarbital B. NicotinăC. ClorpromazinăD. PapaverinăE. Stricnină.

107. CM Reacţiile pentru identificarea codeinei sunt:A. Reacţia cu FeCl3 cu obţinerea coloraţiei violeteB. Cu reactivii generali de precipitareC. Cromatografia pe strat subţire, revelare cu H2SO4 conc.D. Cu reactivul Mandelin

13

E. Cu reactivul Marquis108. CM Indicaţi alcaloizii în stare lichidă:

A. AnabazinaB. NicotinaC. ChininaD. PahicarpinaE. Etilmorfina

109. CM Prin reacţia Vitali-Moren pot fi determinate în materialul biologic substanţele medicamentoase:A. Teofilina B. Scopolamina C. Cocaina D. Atropina E. Tetracaina (dicaina)

110. CM Produşi coloraţi în urma reacţiei (minimum cu unul dintre ei) dintre reactivii: H2SO4 conc., HNO3 conc., reactivul Marquis, Frohde, Mandeline, formează:A. MorfinaB. AtropinaC. ClorpromazinaD. AminofenazonaE. Oxazepam

111. CM Prezenţa atropinei în extrasul organic din materialul biologic se argumentează prin:A. Coloraţie albastră cu reactivul MarquisB. Coloraţie albastră-violetă cu clorura de fierC. Reacţia pozitivă Vitali-MorinD. Reacţia microcristaloscopică cu acid picricE. Reacţia microcristaloscopică cu sarea Reinecke

112. CM Nu se pot extrage cu cloroform din soluţia alcalinizată (cu hidroxid de sodiu) alcaloizii:A. AtropinaB. ChininaC. Morfina.D. TeobrominaE. Stricnina

113. CM Prezenţa stricninei în extrasul organic din materialul biologic se argumentează prin:A. Precipitat cafeniu cu reactivul Dragendorff.B. Reacţia cu K2Cr2O7

C. Precipitat alb cu reactivul DragendorffD. Reacţia cu reactivul MandelinE. Reacţia Vitali-Morin.

114. CM Indicaţi produsele de biotransformare a fenazonei (antipirinei):A. 4-aminoantipirinaB. 4-hidroxiantipirinaC. O-glucuronid antipirinăD. 4 etoxiantipirinăE. 4 acetaminoantipirină

115. CM Indicaţi pH-ul de extrage a chininei şi reacţiile de identificare:A. pH=1-3B. pH=9-10C. Fluorescenţă albastră a soluţiei de H2SO4 în UV

14

D. Fluorescenţă galben-verzuie în UVE. Reacţia de oxidare cu brom

116. CM Acţiunea toxică a papaverinei asupra organismului se caracterizează prin:A. SedativB. HipotonieC. HipertonieD. Aritmie E. Vertij

117. CM Biotransformarea diazepamului în organism are loc prin reacţiile:A. N-dezalchilareB. O-dezalchilareC. De hidroxilareD. De reducereE. De metilare

118. CM Prin macerarea cu solvenţi polari din materialul biologic se izolează:A. FenolulB. Permanganatul de potasiuC. TeobrominaD. Etanol E. Pentobaritalul (etaminalul sodic).

119. CM Nu se pot extrage cu cloroform din soluţii alcalinizate (cu hidroxid de sodiu) alcaloizii:A. CodeinaB. MorfinaC. NarcotinaD. PapaverinaE. Teobromina

120. CM Reacţiile de identificare a morfinei în materialul biologic sunt:A. Cu FeCl3 şi obţinerea coloraţiei albastreB. Cu FeCl3 şi obţinerea coloraţiei roşie-brunăC. Cu CH2O + H2SO4 conc.D. Cu reactivul MandelinE. Cu H2SO4 conc

121. CM Reacţiile de identificare a amobarbitalului sodic (barbamil) în materialul biologic sunt:A. De recristalizare din H2SO4 concB. Microcristaloscopică cu clorzinciodC. Microcristaloscopică cu reactivul feriodD. Microcristaloscopică cu reactivul cuprupiridinăE. Microcristaloscopică cu soluţie alcoolică acidă de KI

122. CM Cristale caracteristice cu reactivul Dragendorff formează:A. ChininaB. EfedrinaC. PapaverinaD. AtropinaE. Nicotina

123. CM Reacţia Vitali-Moren se aplică la identificarea:A. StricnineiB. CodeineiC. ScopolamineiD. Tetracainei (dicaina)E. Chininei

15

124. CM Testele farmacologice pe animale sunt obligatoriu introduse în analiza chimico-toxicologică a:A. FenoluluiB. NicotineiC. NitrazepamuluiD. AtropineiE. Chininei

125. CM Pentru identificarea barbituricelor în materialul biologic se aplică reacţiile:A. Cu săruri de cobalt şi izopropilaminăB. Vitali-MorinC. MurexidăD. Formarea esterilorE. Recristalizarea din H2SO4 conc.

126. CM Prin reacţia de N-dezalchilare se metabolizează substanţele:A. PahicarpinaB. DiazepamulC. CodeinaD. ClordiazepoxidulE. Papaverina

127. CM Identificarea cafeinei în materialul biologic se efectuează prin reacţiile:A. De formare a azocolorantuluiB. De formare a murexiduluiC. Vitali-MorinD. De obţinere a precipitatului cu reactivul Dragendorff.E. Microcristaloscopică cu HgCl2

128. CM În compoziţia opiului intră:A. AtropinaB. MorfinaC. CodeinaD. Acidul meconicE. Papaverina

129. CM Biotransformarea după tipul reacţiei de sulfooxidare este caracteristică pentru:A. ClorpromazinaB. CodeinaC. PahicarpinaD. Levomopramazina (tizercina)E. Papaverina

130. CM Intoxicaţia cu stricnină se argumentează prin reacţiile:A. Coloraţia roşie cu H2SO4 conc.B. Striuri violete cu K2Cr2O7 în H2SO4 conc.C. Coloraţie verde cu reactivul MarquisD. Coloraţie albastră-violetă ce trece în roşu cu reactivul MandelinE. Vitali-Morin

131. CM La hidroliză în prezenţă de acid clorhidric 6 N a 1,4-bentodiazepinelor produse identice formează:A. DiazepamulB. ClordiazepoxidulC. OxazepamuD. NitrazepamulE. Fenazepamul

132. CM Cu reactivul Dragendorff cristale caracteristice formează:A. Morfina

16

B. NicotinaC. ChininaD. AnabazinaE. Efedrina

133. CM Prezenţa cocainei se argumentează prin reacţiile:A. Cu reactivul Marquis - coloraţie roşie B. Cu reactivul Dragendorff - precipitat amorf C. Vitali-Morin - coloraţie violetăD. Vitali-Morin – lipsa coloraţiei E. Cu KMnO4 - precipitat cristalin

134. CM Alcaloizii opiului pe cromatoplacă se revelează cu:A. H2SO4 conc.B. Reactivul DragendorffC. Reactivul MarquisD. DifenilcarbazonăE. Rezorcina în mediu alcalin

135. CM Conform fluorescenţei caracteristice în mediul acid pot fi determinate substanţele:A. NovocainaB. DiazepamulC. EtilmorfinaD. NitrazepamulE. Chinina

136. CM Fenobarbitalul se identifică prin reacţiile:A. Cu sărurile de cobaltB. Proba murexidăC. Microcristaloscopică cu sărurile de cupru, piridinăD. Reacristalizarea din H2SO4 conc.E. Microcristaloscopică cu reactivul feriod

137. CM Din grupa 1,4 – benzodiazepine fac parte:A. CodeinaB. ClordiazepoxidaC. NitrazepamulD. OxazepamulE. Clorpromazin

138. CM Pentru identificarea nicotinei se aplică reacţiile:A. Cu reactivul Marquis - culoare roşie-purpurie B. Cu reactivul Dragendorff - cristale în formă de păsări zburătoareC. Fluorescenţă albastră în UVD. Cu sarea Reineke – cristale E. Specifică cu HNO3 conc.

139. CM Reacţia cu apa de brom se admite pentru identificarea:A. MorfineiB. ChinineiC. AnilineiD. Cloroformului E. Alcoolului etilic

140. CM Pentru revelarea clorpromazinei pe cromatoplacă se aplică reactivii:A. DifenilcarbazidaB. FeCl3

C. H2SO4 diluatD. Expunerea în UV

17

E. Soluţie alcoolică de NaOH141. CM Omnoponul conţine:

A. Morfină.B. CodeinăC. Acid meconicD. PapaverinăE. Atropină

142. CM Extracţia maximală de barbituraţi cu solvenţi organici din maceratul apos se petrece la: A. pH=1-3B. Cu eterC. Cu tetraclorura de carbonD. Cu benzenE. pH=5-7

143. CM Compuşii cu conţinut de azot se izolează din materialul biologic cu:A. Apă acidulatăB. Alcool etilic acidulatC. Alcool metilicD. BenzenE. Cloroform

144. CM În mediul acid au fluorescenţă:A. ClordiazepoxidulB. Prometazina (diprazina)C. ChininaD. Trimeperidina(promedolul) E. Atropina

145. CM Papaverina se conţine în:A. Strychnos nux vomicaB. OpiuC. OmnoponD. Eritroxilon cocaE. Atropa Belladona

146. CM Reacţiile de identificare a barbitalului sunt:A. De recristalizare din H2SO4 conc.B. Cu sărurile de cobaltC. Microcristaloscopică cu reactivul feriodD. Microcristaloscopică cu clorzinciod.E. Microcristaloscopică cu sărueile de cupru şi piridină

147. CM Intoxicaţia cu efedrină se argumentează prin reacţiile cu:A. Reactivul Dragendorff - precipitat cristalin B. Rodanură de amoniu - precipitat cristalinC. Săruri de cupru şi sulfura de carbonD. 2,4 – dinitroclorbenzenE. Reactivul Dragendorff - precipitat amorf

148. CM Prin antrenare cu vapori de apă se separă:A. AtropinaB. FenazonaC. AnabazinaD. HgCl2

E. Nicotina. 149. CM Identificarea amobarbitalului sodic se efectuează prin metodele fizico-chimice:

A. Refractometria

18

B. Spectroscopia în IRC. RenghenografiaD. Spectrofotometria în UVE. Cromatografia pe strat subţire

150. CM Reacţiile de identificare a acidului salicilic în materialul biologic sunt:A. De obţinere a esterilorB. Cu FeCl3 - formarea coloraţiei albastru-violetC. Cu FeCl3 - formarea coloraţiei verziD. Cu reactivul NesslerE. Cu apa de brom.

151. CM În grupa narcoticelor sunt incluse:A. HgCl2

B. OmnoponulC. TrimeperidinaD. FenolulE. Dipterex (clorofos)

152. CM Acţiunea toxicomanică posedă substanţele:A. As2O3

B. HgCl2

C. ClorpromazinaD. DiazepamulE. Fenolul

153. CM Metodele de purificare a maceratului apos din biomaterial conform metodei Cramarenco sunt:A. CentrifugareaB. FiltrareaC. Saturarea cu sulfat de amoniuD. Cromatografia pe coloanăE. Electroforeza

154. CM Metodele de purificare a extractului cu solvenţi organici din biomaterial la cercetarea prezenţei barbituricelor:A. SublimareB. Cromatografia pe coloanăC. Cromatografia pe strat subţireD. Metoda de reextragereE. Electrodializa

155. CM În analiza chimico-toxicologică a derivaţilor de purină se folosesc reacţiile cu:A. FeCl3

B. CH2O+H2SO4conc. (reactivul Marquis)C. Soluţia amoniacală de nitrat de cobaltD. Proba murexidă E. Reactivul Dragendorff

156. CM Barbitalul se poate identifica prin reacţiile cu:A. Reactivul Frőhde B. Recristalizare din H2SO4conc C. Reactivul MarquisD. Clorzinciod E. Formarea azocolorantului

157. CM Cu reactivul Frohde se identifică substanţele:A. Cafeina B. Barbitalul C. Metilmorfina (codeina)

19

D. Clordiazepoxid.E. Procaina

158. CM Reacţia de obţinere a azocolorantului este pozitivă pentru substanţele:A. Cafeina B. Amobarbitalul sodicC. CodeinaD. Clordiazepoxid E. Procaina.

159. CM Cu reactivul Marquis nu formează produşi coloraţi substanţele:A. Morfina B. Atropina C. Aminofenazona (amidopirina)D. Papaverina E. Pahicarpina

160. CM Fenobarbitalul se identifică conform reacţiilor microcristaloscopice cu:A. FeCl3

B. H2SO4conc.C. CH2O+H2SO4conc.(reactivul Marquis)D. Reactivul feriod E. Soluţie alcoolică acidulată de KI

161. CM Pentru identificarea în biomaterial atît a clorpromazinei, cît şi a morfinei servesc reactivii:A. FeCl3.

B. Reactivul cuprupiridinăC. CH2O+H2SO4conc. (reactivul Marquis)D. Soluţia amoniacală de nitrat de cobalt E. Formarea murexidului

162. CM În analiza chimico-toxicologică a materialului biologic pentru fenobarbital se folosesc reacţiile:A. De obţinere a azocolorantului B. Cu K2Cr2O7 şi H2SO4 concC. Cu soluţia amoniacală de nitrat de cobalt D. Reactivul MarquisE. H2SO4conc.

163. CM Produşi coloraţi cu reactivul Marquis formează substanţele:A. Stricnina B. Fenazona C. Procaina D. Trimeperidina E. Etilmorfina

164. CM Stricnina poate fi identificată prin reacţiile cu:A. Reactivul Marquis B. Reactivul MandelinC. K2Cr2O7+H2SO4concD. De obţinere a azocolorantuluiE. FeCl3

165. CM La pH 8 - 10 din macerat în solventul organic (cloroform) se extrag substanţele:A. Heroina B. Clordiazepoxidul C. Teobromina D. Amobarbitalul sodic E. Pahicarpina

20

166. CM Nicotina poate fi identificată prin reacţiile cu:A. KIB. CdCl2

C. KBiI4 (reactivul Draghendorff)D. NH4[Cr(NH3)2CHS)4 (sarea Reineke)E. Co(CNS)2 (rodanură de cobalt)

167. CM Papaverina poate fi identificată prin reacţiile cu:A. NH4[Cr(NH3)2(CHS)4 (sarea Reineke)B. KBiI4

C. CdCl2.

D. CdI2

E. Co(CNS)2 (rodanură de cobalt)168. CM Chinina poate fi identificată prin reacţiile cu:

A. NH4[Cr(NH3)2(CHS)4(sarea Reineke)B. KBiI4 (reactivul DraghendorffC. NH4CNSD. CdI2

E. Co(CNS)2

169. CM Morfina poate fi determinat în materialul biologic prin reacţiile:A. Cu reactivul DragendorffB. Cu rodanură de amoniu C. Cu rodanură de cobalt D. PelagriE. Cu clorură de fer (III).

170. CM Biotransformarea amobarbitalului sodic în organism are loc prin reacţiile de:A. N-demetilare B. O-demetilareC. Oxidare aromatică D. Oxidare alifatică până la alcooli E. Oxidare până la acizi organici

171. CM Biotransformarea nitrozepamului sodic are loc prin reacţiile de:A. Oxidare B. Reducere C. Conjugarea cu acid glucuronic (O-glucuronid)D. Conjugarea cu acid acetic E. Hidroliza până la benzofenonă

172. CM Căile de biotransformare a aminelor aromatice în organism sunt reacţiile de:A. Conjugare cu glicin B. Conjugare cu sulfaţi C. Acetilare D. Conjugare cu acid glucuronic E. Reducere

173. CM Din organism se elimină sub formă de glucuronizi substanţele:A. Alcoolii B. Fenolii C. Acizi aromatici carboniciD. Aminoderivaţii. E. Nitroderivaţii

174. CM Se elimină din organism sub formă de conjugaţi metilaţi:A. FenoliiB. CrezoliiC. Aminele alifatice

21

D. Aminele aromatice E. Nitroderivaţii

175. CM Clordiazepoxidul prin metoda cromatografiei pe strat subţire se revelează cu:A. Reactivul Marquis B. Reactivul DragendorffC. Hidroliza pe placă şi apoi reacţia de obţinere a azocolorantului D. Clorură de fer (III)E. Difenilcarbazida

176. CM Trimepiridina (promedol) prin metoda cromatografiei pe strat subţire se revelează cu:A. FeCl3

B. H2SO4 conc.C. KBiI4 (reactiv DraghendorffD. CH2O+H2SO4conc.(reactivul Marquis)E. HgSO4 în H2SO4

177. CM Clorpromazina (aminazina) prin metoda cromatografiei pe strat subţire se revelează cu:A. Difenilcarbazida B. HgSO4

C. H2SO4 conc. + C2H5OH (9:1)D. FeCl3

E. HCl178. CM Purificarea maceratului apos obţinut conform metodei Stas - Otto modificată

se efectuează prin:A. Precipitarea proteinelor cu alcool etilicB. Precipitarea proteinelor cu electroliţi C. Extragerea lipidelor, pigmenţilor D. Cromatografia pe coloanăE. Cromatografia pe strat subţire

179. CM Derivaţii fenotiazinei pe cromatoplacă se revelează cu:A. Soluţia de H2SO4 şi C2H5OH (9:1)B. Soluţia de FeCl3.

C. Difenilcarbazida D. HgSO4

E. CH2O+H2SO4conc.(reactivul Marquis)180. CM Derivaţii acidului barbituric pot fi depistaţi pe placa cromatograficăm prin

revelarea cu:A. KBiI4 (reactivul Draghendorff)B. CH2O+H2SO4conc.(reactivul Marquis)C. Difenilcarbazida în CHCl3

D. HgSO4 în H2SO4.

E. FeCl3

181. CM Reacţia de obţinere a murexidului e pozitivă pentru:A. MorfinăB. TrimeperidinăC. Teofilină D. Cafeină E. Teobromină

182. CM Prin obţinerea produselor colorate cu FeCl3 pot fi identificate substanţele:A. Papaverina B. MorfinaC. Acidul salicilic

22

D. Fenolul E. Acidul acetic

183. CM În papaver somniferum se găsesc următorii alcoloizi:A. Morfina B. Cocaina C. PapaverinaD. Codeina E. Narcotina

184. CM Atropina se conţine în plantele:A. Papaver somniferum B. Atropa Belladonna C. Scopolia CarniolicaD. Nicotiana rustica E. Strychnos nux vomica

185. CM În analiza chimico-toxicologică la obţinerea microcristalelor cu reactivul Draghendorff se determină substanţelor:A. Atropina B. Nicotina C. Efedrina D. BarbitalulE. Anabazina

186. CM Indicaţi metodele de izolare din materialul biologic a substanţelor medicamentoase cu conţinut de azot, care sunt folosite în practica medico-legală: A. Mineralizarea B. Dializa şi apoi distilarea C. Macerarea cu apă acidulată D. Macerarea cu alcool acidulat E. Antrenare cu vapori de apă

187. CM Toxicitatea barbitalului se manifestă prin:A. Suprimarea SNCB. Excitarea SNCC. Acţiune toxica asupra capilarelor creierului. D. Starea de comă E. Starea de anestezie

188. CM Reacţiile specifice de identificare a brucinei sunt cu:A. Reactivul Dragendorff - microcristale în formă de păsări zburătoare B. HNO3conc. C. Reactivul Erdman (H2SO4conc.+HNO3conc.)D. Fluorescenţă albastră în UV E. Reactivul Marquis (CH2O+H2SO4conc)

189. CM La obţinerea produşilor coloraţi cu acid azotic concentrat pot fi identificate substanţele:A. Brucina. B. Apomorfina C. Cafeina D. Clorpromazina E. Prometazina

190. CM Fluorescenţă caracteristică în UV după prelucrarea cu acizi posedă substanţele:A. Chinina B. Diazepamul . C. Clordiazepoxidul D. Morfina

23

E. Rezerpina191. CM La depistarea 2-amino-5-clorbenzofenonei se argumentează intoxicaţia cu:

A. Clordiazepoxid B. Morfină C. OxazepamD. Diazepam E. Stricnină

192. CM Nitrozepamul în analiza chimico-toxicologică se identifică prin reacţiile:A. Cu reactivul Marquis B. Hidroliza până la benzofenonă C. De formare a azocolorantului din benzofenonăD. Temperatura de topire E. Cromatografia pe strat subţire

193. CM Aminofenazona în analiza chimico-toxicologică se identifică conform reacţiilor:A. De formare a iodoformului B. Proba murexidăC. Cu FeCl3

D. Cu AgNO3

E. Formarea indigoului

24