Kt in Trimestrul Al 3-Lea de Sarcina

8/8/2019 Kt in Trimestrul Al 3-Lea de Sarcina

http://slidepdf.com/reader/full/kt-in-trimestrul-al-3-lea-de-sarcina 1/40



Sarcina reprezinta pentru viitoarea mama o solicitaresuplimentara, solicitare la care trebuie sa raspunda peparcursul celor noua luni de gestatie prin modificarilecare au loc in organismul ei.

y Caracteristici fiziologice in sarcinay Astfel au loc modificari la nivel metabolic, hormonal neuro-

psihic, care se vor exprima prin modificari de ordin general.y Cresterea in greutate ce are loc in general in sarcina ar trebui

sa nu depaseasca 15 kg, ideal fiind ca femeia gravida sa nuprezinte o diferenta in plus, la finele sarcini, mai mare de 10-

12 kg.



y Aceasta crestere in dimensiuni se face tributar dezvoltariifetale, dar si a cresterii in dimensiuni a organelor materne, in

parte si datorita imbibitiei hidrice specifice si mediatehormonal (incarcarea progesteronica); cat si prin crestereadepozitelor de grasimi.

y Bilantul apei in organism se modifica incepand cu a douasaptamana de sarcina, pana in saptamana 32 - 34 de sarcina,cand devine stationar. Volumul sanguin creste cu aproximativ1,5 l, reprezentand o adaptare a organismului la crestereavascularizatiei.

y Metabolismul mineral solicita un aport crescut al unor

oligoelemente si minerale, printre care se numara si fierul.Metabolismul bazal creste mai ales in a doua parte a sarciniidatorita procesului de dezvoltare fetala, crestere relevata desporirea nevoilor in oxigen.



y Datorita dezvoltarii fatului, este normal sa creasca si necesitatileproteice, un fapt observat in acest sens fiind modificareaparametrilor ce semnifica de obicei prezenta unui raspunsinflamator in organism (VSH, fibrinogen).

y In sarcina scade toleranta la glucoza si creste nivelul de lipide, faptce trebuie sa atraga atentia asupra dietei. Crescand nevoileenergetice si de oxigen, este normal sa apara si o serie demodificari la nivelul sistemului cardiovascular aparand o crestere a

debitului cardiac, o marire a ritmului cardiac (creste frecventapulsului).y Aceste modificari implica si o crestere a frecventei respiratorii si a

volumului respirator, aparand o hiperventilatie mediatapreponderent de progesteron.

y Cresterea debitului cardiac va duce la o crestere a debituluiplasmatic filtrat de rinichi, la care se adauga o solicitaresuplimentara asupra vezicii exercitata de uter, care o va comprima,cumularea acestor factori determinand aparitia uni poliurii (crestefrecventa urinarilor).



y Se produc modificarii si in sistemul de coagulare, ce au cascop o scadere a posibilitatilor de provocare a unei sangerari.

Modificarile pigmentare implica o hiperpigmentatieobservata indeosebi la nivel mamelonar, a vulvei, anusului si aliniei albe abdominale.

y De asemenea, o expunere exagerata la razele solare poateprovoca aparitia cloasmei gravidice (o coloratie accentuata lanivelul fetei); iar o hidratare insuficienta poate due la aparitiavergeturilor, semne ale pierderii elasticitatii la nivelulzonelor suprasolicitate, in special la nivel abdominal orimamar.

y La sfarsitul sarcinii, glandele mamare sunt pregatite pentrulactatie, insa, o secretie mamara poate apare inca din al doileatrimestru de sarcina, sani marindu-se si crescand in fermitateinca din primele zile de sarcina, ajungand in acest mod lamaturitatea structurala si functionala.



y Uterul creste in volum si greutate, determinand o marire indimensiuni a abdomenului. Intreg tractul genital se modifica,intensificandu-si vascularizatia, ceea ce duce la o coloratieviolacee a vulvei vaginului si colului uterin, cu o secretievaginala mai abundenta.

y Datorita suprasolicitarilor existente in aceasta perioada,

imunitatea inregistreaza un usor declin, acest fapt constituindun motiv in plus pentru a promova profilaxia in detrimentulterapiei curative.

y Nu in ultimul rand, viitoarea mamica trebuie sa se adapteze lanoul ei statut psiho-social, perioada de noua luni constituindun interval propice de constientizare asupra rolului demamica si asupra responsabilitatilor ce ii revin; fapte ce potprovoca pe perioada de graviditate schimbari dese si brusteale starii de dispozitie, cresterea afectivitatii, irascibilitate etc.



Sarcina patologicay Orice eveniment care survine in cursul sarcinii si care comporta

un risc pentru mama si/sau pentru copil este considerat capatologic.De altfel, o sarcina se numeste "cu risc" atunci cand easurvine la o femeie afectata de o boala preexistenta pe care sarcinao poate agrava, ceea ce poate complica nasterea sau poate influentaasupra starii de sanatate a fatului.

y Printre bolile care se pot agrava, se afla diabetul, lupusuleritematos diseminat, unele cancere, afectiunile cardiace,pulmonare (astm), endocrine (hipertiroidie, hipotiroidie),neurologice (epilepsie, scleroza in placi). Se mai cunosc si altifactori de risc: obezitatea, un consum mare de alcool,toxicomaniile, tabagismul si varsta femeii (mai putin de 17 ani,mai mult de 30 ani).O sarcina multipla este considerata, de asemenea, cu risc,deoarece poate antrena o nastere prematura.



A l treilea trimestru

y In cursul celui de al treilea trimestru, diferite boli ale mameipot complica o sarcina: anemia, toxemia gravidica, infectiileurinare si renale. Mai pot interveni cauze legate de fat: unexces al dezvoltarii (macrosomie fetala) sau o intarziere acresterii intrauterine, un exces de lichid amniotic(hidramnios) sau o insuficienta a acestuia (oligoamnios).Insertiile anormale ale placentei, de exemplu placentapraevia, sunt, de asemenea, factori de risc din cauzahemoragiilor pe care le produc. In sfarsit, constatarea in utera malformatiilor fetale compatibile cu viata si care permitcontinuarea cursului sarcinii necesita si ele o supravegherecrescuta.



Ex ercitiul fizic in sarcinay Ce e bine sa faceti in timpul sarcinii:

- Cereti sfatul medicului inainte de a incepe unprogram de e x ercitii prenatale.

- Ganditi-va la siguranta dumneavoastra si a fatului.Nu uitati ca orice exercitii ati vrea sa faceti, sanatatea

bebelusului si a dumneavoastra au cea mai mare prioritate.y T ineti cont de organismul dumneavoastra.Daca nu va simtiti bine, modificati miscarile respective sau

eliminati-le. Modificati sau opriti exercitiile daca va fac sa vasimtiti oboseala extrema sau un mare disconfort.

y I ncludeti in program e x ercitii de mentinere pentru

muschi .Incercati in special sa intariti coapsele, pieptul, umerii, partea desus si cea de jos a spatelui, fesele, muschii abdominali si cei aiplanseului pelvin.



y F aceti stretching . (incalzire)Faceti exercitii de stretching mai ales pentru partea interioara acoapselor, partea de jos a spatelui, tendoanele din spatelegenunchiului, piept si gambe.

y M odificati intensitatea activitatii.Femeile care au facut exercitii fizice intense inainte de a ramaneinsarcinate ar trebui sa isi modifice activitatile, mai ales in timpulprimului trimestru de sarcina.

y M odificati sau opriti programul de exercitii daca vi se taierespiratia.y Consumati numarul potrivit de calorii .

Sarcina necesita un surplus de 300 de calorii zilnic, plus necesarulde calorii pentru activitatea pe care o depuneti.

y

L uati o gustare cu continut ridicat de carbohidratiinainte de e x ercitiile fizice.Biscuitii de graham, gogosile, sucul, nucile sau alunele, fructelesunt cateva exemple.



I ndicatiiy ÅFemeile insarcinate trebuie sa-si ia anumite precautii inainte de

inceperea unui program de gimnastica speciala pentru perioada degraviditate:1 . la consultul medical de specialitate se cere avizul medicului ginecolog,singurul in masura sa stabileasca daca se recomanda gimnastica;2. programul de gimnastica se va desfasura sub supraveghere siindrumare de specialitate;

3. pauzele dintre exercitii vor fi mai mari sau egale cu timpul efectiv delucru;4. se recomanda ca un exercitiu sa fie repetat de maximum cinci ori,chiar in conditiile in care gravida nu se simte obosita;

y 5 . in timpul sarcinii nu se executa exercitii care solicita abdomenul;

6miscarea va fi coordonata cu respiratia, pentru a se asigura o bunaoxigenare a organismului mamei si a fatului;y 7 . in pozitia culcat, se va urmari ca partea superioara a corpului sa fie

deasupra planului de sustinere (se folosesc in acest sens niste perne)."



Ce NU e bine sa faceti!y Nu faceti miscari sacadate, sarituri si rasuciri.

Acest tip de activitati solicita si mai mult incheieturile sizonele corpului care sunt deja supraincarcate de greutateacrescuta din timpul sarcinii si sunt afectate de schimbarilehormonale.

y

Nu faceti schimbari rapide de directie. Formacorpului si centrul sau de greutate se schimba in modcontinuu pe masura ce avanseaza sarcina, ceea ce duce la unechilibru mai precar al organismului.

y Nu stati pe spate dupa primul trimestru desarcina. Pozitia culcat pe spate poate restrictiona fluxul desange al uterului care se mareste.Daca in timp ce stati pespate aveti simptome ca ameteala, greata sau vi se taierespiratia, intoarceti-va pe partea stanga.



y Nu faceti e x ercitii care reduc spatiulplamanilor. Acestea includ ghemuirile sau aplecarile in fatacu capul in jos.

y Nu faceti e x ercitii sau activitati care afecteazastructura de incheieturi alesoldului/pelvisului. Printre acestea sunt ridicarileextreme sau rapide ale picioarelor.

y Nu desfasurati activitati care pot produce traume inzona abdominala.

y Nu participati la activitati competitive, pe care nu lecunoasteti suficient.

y Nu va tineti respiratia in timpul e x ercitiilor fizice.y Nu faceti e x ercitii fizice pentru a slabi in timpul

sarcinii.



P rograme de kinetoprofila x ie in pregãtireatardiva a sarcinii si in post partumy Kinetoprofila x ia in trimestrul III de sarcinãy Intre a asea i a noua lun de sarcin , f tul are o cre tere

semnificativ, fapt ce impune solicitare mai mare

cardiorespiratorie a organismului gravidei, ce trebuie sfacfa necesarului crescut de oxigen pentruesuturile fetale.y Gravida suport mai greu efortul fizic, iar greutatea crescut

i laxitatea articularo pot predispune la accidente.y

In aceast perioad este necesar o individualizare atentaprogramului kinetic, o scdere a efortului fizic spre luna anoua, preg tirea viitoarei mame pentru actul naterii.



y O biectivele programului kinetic sunt:- exerciii de asuplizare musculoarticular- men inerea tonusului posturali prevenirea aplatizrii bol ii plantare

- aplicarea msurilor de îndeprtare a tulbur rilor circulatorii- instruirea gravidei asupra posturii corecte în practicarea

gesturilor uzualei profesionale ("coala spatelui")- înv area reflexului de distensiei cel de expulzie îmbinate

cu actul respirator i a poziiilor facilitatorii cu coborâreaf tului.

- prezentarea metodelor de natere natural i preg tireagravidei pentru actul naterii. Acest obiectiv este realizat deechipa de specialiti medici, psiholog, kinetoterapeuti tat lcare face parte din echipa de sprijin.



y M ijloacele folosite sunt:- exerci ii libere- exerci ii de tip streching- exerci ii cu obiecte- exerci ii la aparate

- plimb ri în aer liber- masaj pentru îndeprtarea tulbur rilor circulatorii- masaj relaxant practicat în perioada de natere întrecontracii pe regiunea lombosacral, dorsal superioar, a

gâtului i a frunii- folosirea încl mintei confortabilei a talonetelor pentru

prevenirea aplatizrii bolii plantare.



y I ndica ii metodice:y Intensitatea, volumul de lucrui durata efortului fizic se reduc

treptat spre luna a noua când se menin numai mic rile derespiraie necesare în timpul travaliului, exerciiile u oare alemembrelor i mi c rile în aer liber.

y Pentru faza dilatrii se învata respiraia toracic superficial,gâfâit pe gura în timpul contraciilor prin care se evitcoborâreadiafragmului.

y Inv area reflexelor necesare naterii, descrise de Mahony:y - reflexul de împingere: se aspir bombând abdomenul,

concomitent cu împingerea de sus în jos, urmatde distensiaperineal , iar în final contracia voluntar a abdomenuluiaccentueaz împingerea i orientarea presiunii spre distensie

y - reflexul de expulzie (Valsolva): inspiraie diafragmatic444i87ecu bombarea abdomenului, urmatde contracia abdomenului,apoi contracie perineal , efectuat odat cu ridicarea capuluiiducerea b rbiei în piept, gravida fiind în sprijin pe coate. Blocajulrespirator se învata prin exersri pân la un minut.



y A ceste refle x e se pot educa din diferite pozi ii:y

Obstetrical ; pe genunchi cu trunchiul înclinat înainte,antebraele sprijinite pe un suport, având membreleinferioare deprtate, iar ezutul coborât spre clcâie; stânddep rtat cu trunchiul înclinat înainte, antebraele sprijinitepe un suport; decubit lateral cu membrul inferior dedeasupra abdusi sprijinit pe un suport.



y M ijloacele kinetice specificey Ex erci iul fizicy Mi carea - sub forma exerciiilor fizice trebuie bine dozat i

adaptat particularit ilor sexului feminin.y Exerci iul fizic, care const în repetarea sistematica unor cicluri

de mi c ri, f r producerea unor modificri morfologice vizibilese va adapta: vârstei gravidei; vârstei gestaionale; evoluieisarcinii; gradul de antrenament al femeii

y Se vor alege poziii comode, relaxante, cu baza mare de susinere,iar pe m sura cre terii vârstei gestaionale centrul principal degreutate se va apropia de baza de susinere.

y

Astfel, dac în primele trei luni de sarcinse pot utilizatoate poziiile fundamentale din gimnastic, în urm toarele luni seva renuna la poziia fundamentalatârnat, iar poziia a ezat se vautiliza mai ales în derivata aezat rezemat.



y Justificarea renun rii la aceast pozi ie fundamental esteurm toarea:

y In poziia atârnat centrul principal de greutate este situat sub baza de susinere, meninerea solicit un efort mare,respiraia este blocat în inspir, circulaia se realizeazcudificulate, iar presiunea intraabdominalcre te.

y Poziia a ezat de i are baza mare de susinere, fixeaz coloanalombar i bazinul, centrul principal de greutate este situatdestul de jos i se proiecteaz spre partea posterioara bazeide susinere contrabalansând deplasarea lui anterioardatorit greut ii uterului gravid.

y Poziia fundamentalstând se poate utiliza pentru efectuareade exerciii în primele luni de sarcin. Pe toat perioadasarcinii se va recurge la mersul pe jos, în ritm lent.



y In concluzie poziiile de lucru utilizate în programul degimnastic în ultimele luni de sarcinsunt: decubit; pegenunchi; aezat rezemat

y Dup s pt mâna a XX-a de sarcindecubitul dorsal vafi utilizat cu pruden datorit compresiei uterului asupravenei cave inferioare.

y Este de evitat dup s pt mâna XX de sarcinodihn îndecubit dorsal. i tot în ultimul trimestru de sarcintrebuieevitate exerciiile fizice cu intensitate marei moderatprecum i schimbarea brusca intensit ii efortului înprogramul de exerciii.



y Ex erci iu de mersy Mersul în aer liber este recomandat pe toatperioada sarcinii.

Durata mersului este de aproximativ 15-20 de minute, iardac gravida are o capacitate crescutla efort durata se poate

prelungi la 30 de minute.y Pe parcursul edin ei de mers ritmul pailor va fi diferit dupcum

urmeaz :y Lent spre moderat pentru o perioadde 5 minute; se va menine

ritmul moderat cam 15 minute; apoi, ritmul va fi sczut i timp de5 minute gravida se va deplasa în ritm lent.

y Indicaii: se va menine o postur corporala corect; se evitmersul pe suprafee neregulate; se vor balansa membrelesuperioare, se vor purta pantofi comozi, coatele fiind uor flectate,

pentru ca gravida sa fie relaxat.y Avantajele exerciiului de mers sunt reprezentate de faptul

c ele pot fi practicate oricând; reprezintun mod pl cut depetrecere a timpului i intensitatea efortului poate fi modificat înfuncie de evoluia sarcinii.



y Gimnastica respiratoriey Antrenamentul diferitelor respiraii ocup un loc

important în pregtirea na terii, se adopt diferite respiraii în funcie de senzaiile resimite de gravid în timpulcontraciilor uterine.Dup Pierre Cuminal acestea sunt:

y Respira ie lent si lini tit - este o respiraie

intermediar între respiraie profund

i cea normal; const în:- inspir pe nas 4-5 secunde- men inerea aerului 3 secunde- expir lent pe gur 7-10 secundeIn timpul unui antrenament se practicde 12 ori acest tipde respiraie. Se utilizeazcând contraciile uterine apar lainterval de 5 minutei au o durat de 45 de secunde saucând travaliul se intesific.



y Respira ie "gâfâiat " (haletant ) superficial sau mica respira iey Este localizat la nivelul toracic pentru a permite relaxarea abdomenului

i a colului uterin. Se învade c tre parturient cu o mân pe piept ialta pe abdomen.

y Din punct de vedere respirator este o respiraie toracic înalt , decât orespiraie diafragmatic. Ea se realizeazdin gât.

y Se utilizeazcând respiraia lent i calm devine insuficient. Acestmoment corespunde unei dilatri de 5 cm, adic mijlocul travaliului.

y La începutul contraciilor uterine se inspirprofund - se expir completi se inspir din nou apoi se expirpu in aer i se începe respiraia

haletant superficial ai c rei timpi sunt scuri i egali. Se inspiru or,se expir u or pân la sfâritul contraciilor uterine, când se trece larespiraia profund.

y A adar respiraia superficialeste caracteristic perioadei de contracieuterin .

y Utilizarea ei supune diafragma unui efort minim urmat de scdereapresiunii pe uter, încât percepia contraciei uterine este diminuat.



y Respira ia suflant - este utilizat la sfâritul dilat riiatunci când se face simit nevoia de împingere a f tului.

y Gravida nu are încvoie s împing pentru c dilatareaeste incomplet i se poate produce ruptura colului uterin.

y Aceast respiraie este denumit suflantdatorit preponderenei timpului de expiraie, caresuprasolicit diafragmul i grilajul costal.

y Se expir , inspirai fiind reflex, se expirdin nou ca pentrua stinge o lumânare.



y Respira ia blocat - se utilizeaz atunci cânddilataia colului este complet i femeia are voie sse

scream . Diafragmul este în poziie joas i permite gravideisa- i localizeze eforturile.

y Gravida contract mu chii peretelui abdominal, ia poziiade na tere reducând volumul cavitii abdominale. Toat

activitatea muchilor desf oar eforturi sinergice în vedereana terii:y Expir profund³ inspir³ blocare cu închiderea glotei

³ ridicarea capului³ scream t.y Gravida va realiza screamtul din muchii perineului i

nu din gât.



y Respira ie gâfâiat (haletant ) profund - permiteo relaxare a chingii abdominalei u ureaz degajarea lent a

copilului.y Astfel sunt limitate riscurile rupturilor perineale.Gravida

nu se mai screme, se relaxeaz, las capul la nivelul meseiginecologicei respir gâfâind profund.

y Gimnastica respiratorie acioneaz dirijat i selectiv asupraduratei fiecrei faze a mecanicii respiratorii (inspiraie-

respiraie) asupra raportului dintre aceste doufaze.y Se creeaz astfel "modele respiratorii" privind:

- modul de efectuare al mobilizrii toracice i diafragmatice- frecvena pe minut a mic rii, dirijarea aerului- lungimea fazelor respiratoriii a pauzelor

y Gimnastica respiratorie dobândete o serie departicularit i în timpul declan rii travaliului.



y Relaxarea cu bombarea peretelui abdominal determinsc dereapresiunii intraabdominalei faciliteaz coborârea

diafragmului, deci inspiraia.y Contracia musculaturii peretelui abdominal este urmatde cre terea presiunii intraabdominalei împingerea diafragmuluispre cavitatea toracic, realizând o respiraie activ .

y Indicaiile gimnasticii respiratorii ar fi ca numrul de repet ri ale

exerci iilor fizice screasc treptat, s se exerseze toateexerci iile dintr-o poziie alegându-se ulterior o poziie nou .Exerci iile se vor efectua pe fundal muzical.

y Monitorizarea gravidei în perioada efecturii exerciiilor fiziceeste foarte important. Astfel, temperatura corpului nu trebuies dep easc 38°C, frecvena cardiac are ca limite 60-75% dinvaloarea maximraportat la vârst .

y Pentru aceasta se va folosi o formul: 220 - vârstay Adic , pentru o femeie de 30 de ani frecvena cardiac va fi de

190 b t i\ minut (220-30 = 190 b t i\minut)



y P osturareay Are ca scop relaxarea. Scopul profilactic const în favorizarea

circulaiei venoase ilimfatice la nivelulmembrelor inferioare.

y In timpul repausului diurni nocturn gravida va fi sf tuitca din poziia decubit dorsal s- i menin membrele

inferioare ridicate la 30° fade planul patului. Pentruaceasta va folosi perne sau suluri plasate în treimea inferioara gambei.

y Efectul relaxant se produce prin reducereacontracturii musculaturii paravertebrale lombare, secundarahiperlordozei funcionale. Pentru aceasta gravida va adoptapozi ia decubit lateral cu genunchii flectati, poziie caredetermin retroversia bazinuluii alungirea musculaturiicontractate.



Masajul prenataly D e ce este bine s facem masaj în perioada de

sarcin ?y În sarcin organismul matern suferunele transformri ce

sunt însoite de cele mai multe ori de senzaii nepl cute idisconfort general.

y

Pe masur ce sarcina avanseaza, numrul kilogramelorindicate de cântarul tu se va tot mrii.y Cre terea în greutate corporalse resimte la nivelul tlpilor

ce devin tensionate pânla durere, datorit faptului c elesus in toat greutatea corpului atunci când stai în picioare.Suplimentar, datorit hormonilor specifici graviditii,curbura plantar (scobitura piciorului) poate suferiitransform ri pân la apariia platfusului - picior plat.



y Pentru prevenirea i tratarea acestei transformri, recomandmasajul t lpilor, dar atenie, nu reflexoterapie. Putem fii tentai s

trat m unele manifestri aparent patologice prin reflexoterapie,lucru total contraindicat, datoritfaptului c ele sunt de fapt doaruneleÅefecte secundare" ale strii de graviditate.

y Majoritatea femeilor însarcinate, preponderent spre sfâritulperioadei de sarcin, acuz senzaia deÅpicioare grele". Acestea se

umfl datorit reten iei de ap, fenomen denumit medical -edem.y Masajul membrelor inferioare are efectul de a combate edemele

prin ajutarea circulaiei venoase, de întoarcere, a sângelui.y La fel deÅcelebrii" pentru femeile însrcinate mai sunt i Åcîrceii",

adic spasme musculare spontanei puternice, localizatepreponderent la gambei t lpi. Iat cum masajul acestora ajutlacombaterea cîrceilor extrem de dureroi. Masarea musculaturiidin aceste zone, prin efectul mecanic, dari prin activareacirculaiei, ajut metabolismul i confer relaxare.



y S pt mânile de sarcintrec, bebelu ul cre te constant,abdomenul tu se contureaz i se marete, dar în acelaitimp centrul t u de greutate se modific i în acest felcoloana vertebral tinde s - i accentueze curburile.Consecutiv, musculatura spatelui devinde tot mai tensionati de cele mai multe ori apar dureriÅde spate" localizate

frecvent în zona lombar(Åla mijloc").y Masarea acestor muchi devine la un moment dat absolut

necesar pentru a putea continua activitile zilnice destul desolicitante, chiar dacstai mult la birou.

y Musculatura spatelui poate fii masatstând pe o parte saustând pe un scaun invers, rezemat în fa pe spatar.Recomand folosirea poziiei pe o parte, datorit faptului cpe scaun nu vei sta complet relaxat, iar efectul masajuluieste limitat



y Masajul prenatal se adreseaza întregului organism, evitândzona abdominal i mamar . Masarea burticii estecontraindicat în perioada de sarcindatorit faptului c poateprovoca contracii uterine i chiar declanarea travaliuluiprematur.



y M asajuly Masajul clasici reflexogen se aplic în scop profilactic, de relaxare,

chiar i pentru tratarea diferitelor tulburri funcionale care apar însarcin .

y Masajul clasic const într-un ansamblu de procedee manualei, sauinstrumentale prin care se induc efecte asupra tuturor aparatelori sistemelor organismului gravidei la nivelul sistemului circulator.

Masajul favorizeazcirculaia de întoarcere venoas i limfaticprevenind, la nivelul membrelor inferioare, apariia sau agravareavaricelor i edemelor de staz.

y Pentru aceasta se vor aplica neteziri simultanei alternative cu ritmiintensitate sczut .

y Aceleai manevre alturi de vibraii, rulat, cernut vor avea efect relaxantsegmentar i general, efect explicabil prin interrelaiile metamerice.

y La nivelul sistemului muscular - efectele masajului clasic sunt stimulantei relaxante.Efectele stimulante se induc prin manevre de frmântatexecutate cu intesitate progresiv cresctoare, se recomand modelareamusculaturii în forma lor detaând fiecare muchi sau grup muscular deplanurile profunde prin insinuarea degetelor în interstiiul muscular ipresarea simultana maselor musculare cu feele palmare ale mâinilor.



y In acest fel staza venoas i limfatic specific întimpul gravidit ii este diminuat.

y Efectele relaxante se induc prin manevre lungi, blânde,i constau în scderea excitabilit ii i a contracturii

musculare.y La nivelul tegumentului - masajul crete calitatea structurilor

colagene i elastice ale dermului intervenind astfel în prevenirea i tratarea vergiturilor. Se recomandfric iuniexecutate cu vârful degetelor.

y Masajul sânilor - se practic în ultimele luni de sarcin iare ca scop pregtirea lor pentru alptat. Se aplic manevre blânde de netezire însoite de u oare traciuni alemameloanelor. Se pot utiliza creme emoliente bogate învitaminele A siE.



y Musculatura peretelui abdominal se destinde pe msur cesarcina se dezvolt. De aceea, ideal este ca în momentul încare femeia se hotr te s p streze sarcina, tonusulperetelui abdominal sfie bun.

y Pe perioada sarcinii aceastproprietate a muchilortrebuie meninut pentru c favorizeaz na terea.

y Gimnastica abdominalva fi practicat cvasinormal înprima lun de sarcin , dup care în celelalte luni aleprimului trimestru exerciiile se vor efectua cu multpruden pentru c exist riscul apariiei avortului spontan.

y Incepând cu luna a VI-a se vor executa exerciii analitice,cu pu ine repet ri i amplitudine redus. Exerci iile vorconsta mai ales din exerciii alternative ale membrelorinferioare pe trunchi executate cu genunchii flectai.



y Exerci iile de trunchi pe membrele inferioaresunt contraindicate pentru cdetermin contracie dinamici puternic a musculaturii peretelui abdominal. Se mai

contraindic i exerciii de cap pe trunchi deoarecemusculatura abdominalse contract puternic, darstatic,pentru a fixa toracele.

y Unii autori recomand începând cu luna a VIII-a întrerupereaexerci iului de gimnasticabdominal, singureleexerci ii care nu prezint nici un risc pentru toate perioadelesarcinii sunt cele de tonifiere ale muchiului transvers, care

intervine i în expulzia f tului.y Poziia de lucru, respectiv patrupedia are centrul de

greutate coborât i baza mare de susinere, ceea cedetermin ameliorarea lombalgiilor.



y S treching-uly Const din contractarea, relaxareai întinderea succesiva unui muchi

sau a unui grup muscular. întinderea se realizeazlent ajungându-setreptat la întinderea complet.

y Efectul este relaxant pe muchii agoniti i sinergici, iar la nivelulmu chilor antagoniti stimuleaz contracia.

y întinderea violent, prea rapid sau peste limitele maxime posibile dealungire - este contraindicatdeoarece poate determina apariia unor

reac ii de ap rare constând în contractura muscular.y I ndica ii metodicey Contractura muscularse menine 10-30 secunde; relaxarea dureaz2-

3 secunde; streching-ul se va aplica pe rând musculaturii agonisteiantagoniste i va fi precedat de practicarea unor exerciii fizice sau deaplicarea unor proceduri termice cu rol de înclzire amusculaturii; poziia iniial va fii comod, relaxant ; în timpulstrechingu-lui se respirlini tit; dac gravida acuzdureri lombare,contraciile i întinderile la nivelul membrelor inferioare se vor executape rând.

Kt in Trimestrul Al 3-Lea de Sarcina

Documents

Transcript of Kt in Trimestrul Al 3-Lea de Sarcina