AGRICULTURA ECOLOGICA 2/3
117
Click here to load reader
description
AGRICULTURA ECOLOGICAAGRICULTURA BIOAGRICULTURA ORGANICAECOAGRICULTURA
Transcript of AGRICULTURA ECOLOGICA 2/3
Capitolul VI. Agroecosistemul legumicol.Le gumi cultur a tn c ont extu a I a gr i c ultur i i b i o I o gi c e
CAPITOLUL \II
AGROECOSISTEMT]L LEGUMICOL.LEGUMICULTURA IN CONTEXTUL AGRICULTURII
BIOLOGICE
6.1. TMPORTANTA PRODUCERTT LEGUMELOR iN
CONTEXTUL AGRICULTTruI BIOLOGICE
Una din cele mai intensive ramuri ale horticulturii este legumicultura,
deoarece producerea legumelor se face tot timpul anului in spafii addpostite
(sere, solarii, rdsadnife gi in cdmp deschis), in exploatalii comerciale mari,
mijlocii gi mici,, dar gi in grddinile de pe ldngd cas[".
Legumicultura permite prin specificul sdu cultivarea intensivd a terenului
cu 2-3 culturi pe an, in succesiune, dar gi prin asocierea a 2-3 specii in acelagi
ciclu de cultur6.
Marea diversitate de specii anuale cu perioade de vegetalie scurte (2-3
luni) sau mai lungi (p6n[ la 6-7 luni) asigurS o mai buni stabilitate a
agrosistemului, afectAnd sau deranj6nd ciclurile biologice ale agenfilor patogeni
sau ale parazililor, numdrul celor polifagi fiind mai restrins.
Apa gi sbrurile minerale sunt exhase prin sistemul radicular care diferl de
la o specie la alta gi care lasd in sol o cantitate foarte mare de materie organicd
fiind astfel favorizatd dezvoltarea microorganismelor qi in general viala in sol.
Pe ldngd recoltele propriu-zise (fructe, frunze, tulpini, rdddcini), foarte
multe specii legumicole produc Ai o cantitate important6 de masd verde care,
uneori, se folosegte in hrana animalelor, dar poate fi utllizath gi penhu
producerea de composturi, asigur6nd, astfel, reciclarea elementelor nutritive.
Legumicultura are relafii multiple cu alte ramuri ale agriculturii, cum ar
fi: culturile de cAmp, dar gi cu cele pomicole, viticole gi zootehnice, atdt prin
utilizarea unor asolamente gi rotafii mixte, utllizarea produselor secundare-
87
Capitolul VI. Agroecosistemul legumicol.Le gumi culturo tn contextual agri culturii b iolo gic e
reziduale, cdt gi prin folosirea unor spafii temporar disponibile (primii 2-3 ani
de plantafii) ceea ce asigurd o sporire a diversitifii in cadrul agroecosistemului.
Tendinfa actuald pe plan european, de introducere a culturilor ftrd sol gi
inlocuirea solului cu substraturi artificiale ca vath minerali; poliuretan, argile,
etc., degi este justificatd pe termen scurt prin obfinerea de producfii foarte mari
gi de calitate, are implicafii ecologice deosebit de grave privind reciclarea
materialelor inerte.
Pentru modemizarea construcfiilor gi a materialelor de ser6, in afard de
cerinlele extraordinare de investifii pentru construcfii, in condifiile actuale ale
perioadei de tranzifie, se pune problema inlocuirii solului cu materiale inerte, la
nivelul suprafefelor apreciabile de sere de care dispunem. Solufia nu poate fi
decdt extinderea treptati a culturilor pe substrat organic, perfect reciclabil gi
utilizarea tehnologiilor moderne cum ar fi: irigarea prin picurare, combinatii cu
fertilizarca cu solufii nutritive, utilizarea composturilor, reducerea bolilor, prin
creareade hibrizi gi soiuri rezistente, gi a ddunitorilor, prin prdddtori etc.
Cauzele cregterii prefului de cost al producfiei, dar gi surse de
destabilizare a agroecosistemului gi de poluare a mediului sunt: degradarea
actualelor construcfii in sere, lipsa de etangeitate, cu mari pierderi de energie
termic6, evacuarea prin drenuri a excesului de umiditate, scurgerea excesului de
elemente fertilizante inpfuua de apd freatici, cregterea pH-ului solului la peste
8 etc.
Culturile de legume efectuate sub addposturi de polietileni, cu utilizareprimivara qi toamna, preztntd, avantajul acfiunii inghefului asupra solului gi
formelor de rezistenfd a agenfilor patogeni gi a ddundtorilor. Cu toate acestea,
temperaturile ridicate din timpul verii sau condensul ce se formeazlpnmdvara
deweme sau toamna tfuziu favofizeazL atacul agenfilor patogeni, deoarece
aceste spatii nu beneficiazd de ploi qi in cazul unei aerisiri defectuoase se
creeazh condifii de sftes atdt pentru plante, cdt gi pentru microorganismele din
sol.
Cultura legumelor in cdmp are o bogatd tradilie, caracteizatL fiind printr-
o mare diversitate de specii qi soiuri, cu cerinfe foarte variate faf[ de condiliile
88
Capitolul VI. Agroecosistemul legumicol.Le gumicultura in contextual agriculturii biolo gice
pedoclimatice; de exemplu, un regim bun de umiditate este o condifie esenfiald
pentru oblinerea unor producfii mari qi de calitate superioari. Unele specii se
cultivd frrd irigare in zonele cu pluviometrie asigurati, ?n special in partea de
nord a ldrii (cartoful, rdddcinoasele, varza), altele sunt termofile (tomate, vinete,
pepeni), in partea de sud a farii.Deoarece sunt specii pretenlioase in privinfa fertilitdfii solului gi a
regimului de irigare gi drenaj, precum gi mari consumatoare de substanfe
nutritive, pentru efectuarea unor culturi legumicoe pe mari suprafefe, terenurile
se aleg cu deosebit6 atenfie, principalul criteriu fiind asigurarea apei (irigafiei).
Pentru satisfacerea cerinfelor personale, in micile gospodirii, solul este in
permanen![ lucrat qi ameliorat prin utilizarea gunoiului de grajd gi a
composturilor menajere, iat necesarul de apd este asigurat din pdnza de apb
freaticd de la diferite addncimi.
in ambele situalii culturile legumicole sunt influenfate de agroecosistem
gi, de asemenea, il influenfeaz5. Aceasti interacliune este evidenti in cazul
polenizirii speciilor de citre insecte sau prin vAnt, pentru culturile de consum
sau pentru producerea seminfelor gi, de asemenea, in protecfia plantelor care
devine dificild de conholat pe plan general.
Pentru infiinfarea culturilor de legume in cimp, utilizarea hibrizilor Fr
este costisitoare gi riscanti qi se practicl pe scard redusd numai la tomatele
timpurii, fiind condilionatd econo-mic de folosirea unor tehnologii superioare gi
de posibilitdfi de export. Practicarea unei legumiculturi biologice urmdregte, in
primul rdnd, alegerea terenurilor s6nitoase (nepoluante), a unor soiuri rezistente
gi a unor tehnici specifice, cu respectarea echilibrului agro-ecosistemului gi grija
fafd de mediu.
6.2. ALEGEREA TEREI\IT]LUI
Men{inerea fertilitfiii solului pe termen lung este una dintre indatoririle
cele mai importante ale agricultorilor.
89
90 Capitolul YI. Agroecosistemul legumicol.Legumicultura fn contextual agriculturii biologice
Rudolf Steiner, fondatorul agriculturii biodinamice a afirmat, cd
"pdmdntul este un organism viu". Shatul de sol nutrebuie si fie deranjat; el
trebuie menfinut aerat, penetrat de rid5cini gi activ.
Observafiile precedente sunt confirmate de faptul c5:- cea mai mare parte din organismele vii din sol triiesc in shaful
superior (superfi cial) ;- tehnica moderni agricold prevede efectuarea de lucriri superficiale
anuale qi aerafie profunda periodic;
- un aport regulat de substanle organice mdreqte numlrul qi varietatea
organismelor vii din sol;- in terenurile affinate s-a demonstrat prezentg rdddcinilor la adflncimi
relativ mari, ceea ce permite obfinerea de produclii mari;
Compactarea solului qi inactivarea viefii organismelor din sol se datoregte
mecanizdrii intensive a lucrdrilor gi folosirii unor magini grele, precum gi
nerespectdrii momentului optim de umiditate. Exist[, totugi, unele magini care
respectl insugirile solului (pneuri duble, largi, cu presiune joas6, tractoare mai
ugoare, ldfimi de lucru mai ample, combinatoare etc.). in scopul evitdrii tasirii
solului, exist6 tendinfa diminudrii numdrului de lucrdri.
La alegerea terenului, trebuie, in primul rind sd se fin6 cont de amplasarea
s-a geograficd, orograficS" hidrografic[, pedoclimaticd, dar gi condifiile social-
economice (traditie, forfd de muncd, amplasarea fate de clile de acces pi
depdrtarea fafa de piefele de valorificare, etc.).
Trebuie efectuatd o analizi, atentd a calitdpii terenului, in ce privegte:- grosimea gi insugirile fizico-chimice ale straturilor solului (a stratului
humic, fertil gi strafului mineral - "roca mam6");- inveliqul vegetal al terenului;- activitatea biologicl (fungi, insecte, viermi etc.);- textura solului;- confinutul in calcar gi reacfia solului (pFI).
Pentru practicarea unei agriculturi biologice nu pot fi acceptate:
C apitolul VI. A groe co s i s temul I e gumi c ol.Le gumi cultur a in c o nt extual a gr i c ultur i i b i o I o gi c e
- terenurile cu umiditate excesivd, cu nivelul apei freati ce la 2-3 m, ftr6drenaj;
- terenurile grele, ce confin metale grele (Pb, Cd etc.),
terenurilesdrdturate, cu continut mare in clor, sodiu, metale grele etc.;- terenurile cu remanenfi in pesticide (substanfe organo-clorurate,
DDT, heptaclor etc.), erbicide (Simazin, Atrazin etc.)
Cel mai important indicator al "vocafiei terenului" pentru practicarea
legumiculturii biologice este conlinutul tn humus.
Humusul rentltd, din descompunerea substanfelor vegetale qi animale.Conline mulli hidrafi de carbon gi N. Se poate calcula c6 pentru fiecare l%o dehumus prezentin sol existi I 000 kg azotlahectar, un teren apreciat ca "bun"trebuind sd confini 2olo humus pentru culturi de camp gi cel pu{in 6% humuspenku legume.
Humusul arnelioreazd. bilanful de ap5, de aer gi elemente nutritive alsolului, confinutul ?n humus de schimb fiind foarte mult influenlat de tipulsolului, rotatie gi clim6. Se poate obline o cregtere a humusului brut in terenuricu o dozd ridicatd de compost matur gi prin fertilizarc cu ingr[qdminte verzi, inspecial trifoi.
in ce privegte solurile sdrace in humus, trebuie aplicate mdsuri specialedeoarece o cregtere a confinutului in humus, cu orice pref, poate fi foarte
costisitoare. Mult mai recomandatil este acumularea humusului din sol prin
aport de mici cantitdfi de compost (nu prea matur), prin aplicarea de mulci deacoperire sau prin ingrSgdminte verzi de scurti duratd.
O activitate biologicd optim[ in teren presupune o bund cregtere aplantelor. Se poate calcula c6, la un hectar de cdmp sau grddind, sunt prezente
circa 600 kg de rdme, care dup[ sir Albert Howard, sunt capabile s[ producilZ'15 t excremente. tn timp de circa 3 ani rimele sunt in stare si mobilizeze inintregime terenul.
Excrementele rdmelor con{in o serie de elemente nutritive. asffel ci elepot produce:
- de 5 ori mai mult azot solubil:
91
92 Capitolul VI. Agroeco sistemul legumicol.Le gumicultur a in c o nt extual a gr i cultur i i b i ol o gi c e
- de 7 ori mai mult fosfor solubil;- de 11 ori mai mult potasiu solubil;- de 2 ori mai mult magneziu.
Cultivarea gddinii prin metode biologioe are ca urmare posibilitatea de a
favoriza activitatea biologici a terenului.
tn terenul cultivat domnegte regula "mdndncd Si vei fi mdncaf'. Relaliile
intre fiinfele din sol sunt multiple gi pufin cunoscute.
Numdrul de organisme (micro qi macro) prezente intr-o lingurif5 de sol
este, practic, incalculabil. Multe trliesc in sol foarte pufin timp gi se reproduc
foarte repede. Unele bacterii sunt importante prin facilitarea absorbfiei de c6he
plante a elementelor nutritive cu ajutorul perigorilor radiculari; altele
amelioreazd structura solului, altele descompun materia organicd moarti etc. Cu
cit sunt mai mulli fungi in sol, cu atit solul respectiv va deveni mai fertil. Pe de
altd parte, fungii (ciupercile microscopice) sunt sensibili la intervenlii cu
fungicide.
Un ecoagricultor trebuie sb lini seama de aceste "ajutoare" de neinlocuit.
in sol tr[iesc 2-4 milioane de rAme/ha, care corespund greut6fii de 0,5-2 tone
masd vie/hectar.
Terenurile argiloase sunt supuse compactdrii gi sunt dificil de aerat, cazin
cate este bine s6 se favorizeze vlala solului, ameliordndu-i structura, pentru apermite accesul elementelor nutritive. La efecfuarea lucrdrilor solului se acordi
multi atenfie gradului optim de umiditate; astfel, dacd terenul este inundat, se
distrug agregatele, iar dacl se usucd devine dur ca o placS de ciment.
Ameliorarea unui teren argilos se poate face, amestecdndu-l frecvent cu
nisip gi cu un aport considerabil de substan
93Capitolul VI. Agroecosistemul legumicol.Le gumicultura tn contextual agriculturii biologice
Conlinutul in calcar gi reacfia terenului, vaiazA in funcfie de tipul
terenului valoarea pH-ului dindu-ne unele indicii asupra confinutului in calcar.
Pentru majoritatea plantelor aceast6 valoare trebuie sd fie cuprinsd intre 6,5-7,5.
O altd posibilitate este de a se observaprezen[aurtor "plante indicatoore",
dar cere observalii pe un numdr oarecare de ani.
Plante indicatoare de pH prea bazic (mai mare de 7): Salvia pratense -
salvia Onobrychis viciifulia - lupinel, Viola tricolor - trei frali pdta\i,
Euphorbia exigua, Litospermum orvense, Sinapis orvense.
Plante indicatoore de aciditate - (pH inferior lui 7): Raphanus
raphanistrum, Raphanus silvatica, Veronica fficinalis, Stachis arvensis, Ilex
aquifo llium, G ale ops i s o chroleuc a.
in caz de pH prea acid, inferior lui 6, se efectueazil corec{ia necesard
folosind piatra de var, astfel ca sd se stimuleze activitatea organismelor din sol
gi chiar cu frini de rocd de calcar (calcar dolomitic, carbonat de calciu qi alte
ftinuri de rocd bogate in calciu). Dozele vaiazd in mod decisiv in funcfie de
teren gi de confinutul in calciu al produselor fertilizante.
Prin aplicarea amendamentelor cu calcar timp de mai mulli ani succesiv,
se obfine o ameliorare perrnanent6 a gradului de aciditate. Se recomand[
aplicarea unor doze mici anuale, mai degrabd decdt doze mari aplicate rar.
in cazul unui pH gi al unui conlinut in calciu prea ridicat, pentru sclderea
valorii acestuia se poate folosi frunzig sau compost bine descompus din coajd de
copac Ai rumegug, eventual gi paie tocate. Trebuie sd se aibi in vedere cI turba
este consideratd material nereciclabil, iar in cazul compostului forestier se va
efectua un test de germinalie cu seminfe cu puterea de germinafie cunoscuti.
6.3. LUCRARILE DE PREGATIRE A TERENT]LUI
in conceplia agriculturii ecologice, tradilionala "ardturd addncd" gi
"intoarcere a terenului", in special in grddina de legume, este o intervenfie
distructivS pentru stratificarea solului. Prin sdpatul terenului sau aritura addncl
straful arabil fertil cu toate organismele vii impreund cu microorganismele
Capitolul VL Agroecosistemul le gumicol.Legumicultura in contextual agriculturii biologice
aerobe, este ingropat in adf,ncime, iar stratul cel mai putin fertil gi
microorganismele anaerobe sunt aduse la suprafafE. Astfel, numdrul
organismelor vii din sol se reduce din an in an, o parte din materia organicd este
mineralizati" iar humusul gi fertilitatea solului scad ceea ce nu inseamnl cd in
solurile prea grele ardtura addncd Ei mobilizarea solului nu au un efect favorabil,
deoarece aerarea activ eazA viafa so lului.
Aceastd lucrare trebuie s[ se repete periodic, in cazul solurilor grele, dar
cu introducerea de materie organicd gi f[rd practicarea acoperirii solului la
suprafaf6 prin mulcire qi inga;dminte verzi.
Aqa zisa "structurd artificiald", creatL de acfiunea alternantd a inghefului
qi dezghefului, pare sd fie aparentd deoarece curAnd dupd prima ploaie de
primdvar6 intensd terenul devine compact, fiind necesard o discuire, aceastd
aerisire a solului fiind, ins6, de scurti duratd qi hebuie sd se repete.
in gr[dinile mici, se recomandd mobilizarea terenului cu furca de sdpat,
renunfdndu-se la sipatul addnc cu cazmaua. Furca de sipat se infige vertical, se
inclind inainte gi inapoi. Se lucreazd, astfel, in benzi de 10 cm l6fime.
Important este ca in primdvarl si se execute lucrarea terenului la
momenful optim, evitAndu-se ca solul sd fie excesiv de umed gi rece. tn cazul
suprafelelor cultivate care permit mecanizarea lucrdrilor, epoca de lucru trebuie
si fie aleas[ cu multi atenfie.
De asemenea, este important ca in primdvard sd Se execute lucrarea
terenului la momentul optim, evitdndu-se ca solul sd fie excesiv de umed gi
rece. in cazul suprafelelor cultivate care permit mecanizarea lucrdrilor, epoca de
lucru trebuie s6 fie aleasd cu multd atenfie.
Foarte important este s[ se evite folosirea maginilor cu organe active care
lucreazh cu maxe vitezA, ca de exemplu freza cu lame flexibile. in funcfie de
textura terenului se folosesc, de preferinfd, magini cu lame unghiulare sau
linguri, la o vitezd joasd,
94
Capitolul W. Agroecosistemul legumicol.Le gumicultura in contextual agriculturii biologice
6.4. ROTATTA $r ASOCTEREA CULTURILOR
in ce privegte rotalia culturilor, cultivarea aceleiagi specii legumicole peaceeagi parceld prezintb o serie de dezavantaje, care conduc la sc[dereaproductivitdfii, dintre care mentiondm:
- extragerea aceloragi elemente nutritive, care nu pot fi compensate nicimdcar cu cel mai bun compost;
- dezvoltarea unor organisme nocive care gdsesc, in continuare,posibilitdfi de nutrifie gi reproducere (cregte frecvenla gi virulenfa agenlilorpatogeni qi a ddun[torilor);
- secrefiile rdd4cinilor pot face incompatibild cultivarea unei alte specii;de asemenea, influenfe azh calitativ gi cantitativ microflora;
- rotafia culturilor oferd posibilitSli de alternanfd a epocilor de infiinfare aculturilor; de asemenea, permit m[suri judicioase privind lucrdrile solului,aplicarea ingrdgdmintelor gi stratului de acoperire, economisirea apei, refacereainsuq irilor frzice etc.
Rotalia mai des utilizati este cea trienald, care corespunde mai bineexigenlelor nutritive la consumatorii mari, mijlocii sau slabi. Exemplu de rotafietrienald il oferd rotalia Howard, care imparte terenul in 3 sectoare, in functie deintensitatea consumului de elemente nutritive.
Maria Thun propwrc o rotafie de 8 ani, care este, de fapt, o rotafie trienaldde legume, flori, cipguni.
Anul I: cartofi, morcovi, ridichi, pistirnac, felin6, ceapd sau usturoi.Anul II; salatd, spanac, praz,valerianela, andive, vavh.
Anul III: guraleului, floarea-soarelui, ziria, ingriqlminte verzi, mugtar,Tagetes Si Calendula.
Anul [V: mazAre, fasole, castravefi, tomate, bob, secard, orzo ov6z.Anul v-vIII: in cazul folosirii materialului sEditor de cipguni (produs o'in
viho"), se practicd 3 culfuri anuale, cu plantarea la inceputul lunii august.
95
96 Capitolul VI. Agroecosistemul le gumicol.Le gum i cultur a tn c o ntextual agr i cul tur i i b i o I o gi c e
Asocierl Se practici asocierea pe aceeaqi parceld a unor specii cu timp de
maturare diferit, cu rdddcini superficiale gi cu riddcini addnci. in acest mod
suprafafa de teren este complet gi constant acoperitS, astfel cd se creeazi un
miooclimat favorabil pentru fiinfele din sol gi se contribuie la combaterea
infestanfilor. Se realizeazd satisfacerea mai echilibrati a exigenlelor plantelor qi
o "intrajutorare" a speciilor asociate privind protejarea lor de infectii fungice gi
parazili. S-a constatat gi o ameliorare a gustului.
Prezentiim in continuare cdteva asocieri pentru protecliafald de boli:- salata este un obstacol contra atacului de afide asupra ridichilor qi
verzei.- morcovii cu prazul gi ceapa cultivate alternativ sunt protejafi contra
parazi{ilor specifici, ca musca morcovului gi a prazului.- usturoiul gi ceapa protejeazA cdpqunul gi pdtrunjelul contra bolilor
criptogamice.- felina gi tomatele fin afidele departe de varzA.- prazul apdrd felina de atacul de rugini.- hreanul fine departe de unele culturi afidele, larvele gi cdrtifele.- crdifele (Iagetes) 9i gdlbenelele (Calendula) alungd nematozii (de
exemplu la ceapd gi usturoi).
Asocieri care influenleazd gustul:- pdtrunjelul cultivat pe sub tomate le face mai gustoase.- menta cultivatd printre cartofi ii face mai aromafi.- ridichile vecine cu ndsturelul Q,{asturtium) devin mai picante dac6 nu
sunt asociate cu salata.
Asocierea in legumicultura actualI este, in general, privitl ca o metodd de"planificare rofionald" a unei multifudini de specii, in care scop este nevoie de
experien{d gi de spirit de observafie, dar gi de o planificare adecvati aplicatd la
momentul potrivit.
Agricultura ecologicd reactualizeqzd tradifiile populare privitoare la
asociere, amplificdnduJe gi completdndu-le tn contextul introducerii de specii
legumicole noi, cunoscute cultivatorilor gi consumatorilor din fara noastr6.
j
II
Capitolul VI. Agroecosistemul legumicol.Le gumicultura in contextual agriculturii biolo gice
Pentru o creqtere normal[ gi o stare de slnitate bun6, plantele au nevoie
de un anumit spaliu de teren, de soare Si aer. Trebuie evitat ca plantele sd se
umbreascd reciproc, sd intre in competilie in zona rdddcinilor pentru ap6 gi
elemente nutritive. Astfel, pot apdrea fenomene de alungire, etiolare, carenfe in
anumite macro gi microelemente, dar gi deficienle calitative. in plus, desimea
mare favorizeazd dezvoltarea bolilor gi infestdrile parazitare.
in orice asociere se disting o culturd principald gi o culturd intercalqtd.
DupS desfiinlarea unei culturi principale, "inter-cultura" poate deveni
principald, prin infiinfarea unei noi culturi in intervalele eliberate. De exemplu:
Cultura anticipati Mdziriche de varb
Cultura principall Ceapb gi morcov
Cultura succesivd Spanac, cicoare, ingragdmdnt verde, trifoi
Mdzirichea ingheafd in timpul iernii. Resturile vegetale se string gi se
composteazi. Solul rdmAne structurat gi se mobilizeazd cu furca cu collii intorqi.
Se recomand[ sd se planteze bulbii de ceapi odati cu seminatul morcovului sau
pufin dupS semdnatul morcovului. Totul se acoperd cu un strat subfire de
compost foarte maturat. Pe o brazdd, de 1,20 m se planteazd" 2 rdnduri de
arpagic, pe margini gi la mijloc 3 rdnduri de morcov, sau invers. Pentru
conservare se recomandd ca morcovii timii sd se asocieze cu praz. Astfel,
ambele specii sunt protejate de musca morcovului gi, respectiv, a cepei.
in cultura anticipat6 se preteri speciile rezistente la frig: spanac Ai salati
din soiuri rezistente. Dupd recoltarea culturii principale se aplicd o dozd mai
mare de compost matur. Morcovii timpurii se pot combina cu trifoi, iar cei
tardivi cu o specie de ingrdqdmdnt verde adecvat[. De exemplu:
Cultura anticipatd Spanac sau Tagetes, Calendula
Cultura principalS Cartofi timpurii, spanac
Cultura succesivi Cicoare, salatb de iarn6, valerianela (feticd)
Aceastd asociere se incepe in toamna precedentd, dup[ cdpguni sau ceapd.
Pe o brazdd de 1,20 m, la distanfi de 60 cm, se traseazd"Zigole la 30 cm de
centru, addnci de 15 cm, care se umplu cu compost matur. in mijloc se seamdnd
cdteva rAnduri de spanac. Cartofii timpurii se planteazS la inceputul lunii aprilie.
Se folosesc cartofi incolfili (fo4afD, eventual in turbd qi perlit (l:l). Distanfa de
97
98 Capitolul VI. Agroecosis temul legumicol.Le gumicultura in contextual agr iculturii b iolo gic e
plantare este de 40 cm in rigole umplute din toamni cu compost, intre rindurile
de spanac.
Se acoper[ apoi cartofii cu un strat de paie, fEn vechi, fin mSrunfit.in caz
de inghef se acoperd brazdele cu folie din plastic perforatd. Cdnd cartofii ajung
la 20 cm se acoperi cu compost semidescompus, spanacul se taie "la ras", iar
cartofi i sunt muguroifi.
Unii cultivatori folosesc spanacul tdiat gi lSsat pe brazdd, intre cartofi, ca
material de acoperire.
in culture anticipatd se seamdni fenicul sau cicoare scarold ori creafd, sau
salatl de c6p6]dn6, nu mai tdrziu de sffirqitul lunii august-septembrie. Pentru a
obline aromatizarea cartofilor, se seamind intre intervale mentI. De exemplu:
Cultura anticipatii Ridichi, spanac, salatd
Cultura principalE Fasole urcdtoare, salatd
Cultura succesivd Praz, v alefianela (fetici) intre rAnduri
Se seamdnd spanac ai ridichi (2 rdnduri din fiecare, la 20 cm), iar salata se
planteazA pe centrul brazdei de 120 cm. Mai inainte hebuie fertilizat6 cu
compost. Dupi recoltare in centrul brazdei se seamSnd fasole urcdtoare, iar pe
margini se planteazd salatd.
DupI recoltarea salatei se planteazb praz gi la inceputul lunii septembrie,
dupd o mobilizare ugoar[ a terenului, se seamdnd brazda cu valerianela (feticd).
Exemple de succesiuni
Martie Iunie Septembrie
Ridichi de lund Spanac Praz
Spanac Fasole urcdtoare Valerianela
Salatd Salatii Pruz
Cultura anticipatd Mugtar alb
Cultura principalS Fasole piticS" salat6, ridichi
Cultura succesivd Salatl de tuns, ridichi albe, spanac
Mugtarul se seam6n[ la sfirgihrl iernii, dishibuind, totodati gi 2 kg ftinA
de roc[ la 10 m2. Fasolea piticd se seamdnd la 40 cm intre rAnduri. Mai t6rziu se
smulge mugtarul cu mAna gi se lasb ca mulci. De o parte qi de alta a rdndului de
C apitolul VI. A gr o e c o s is te mul le gumi c o l.Le gumicultura in contextual agriculturii b iolo gice
fasole se planteazb gulii, iar pe rdndurile exterioare se planteaz5 salatd de tuns.
Dupd fasole urmeaz6 spanac seminat prin impr[gtiere pe toatl brazda. De
exemplu:
Cultura anticipati Culturd de acoperire cu hifoi alexandrin sau m6zlriche cu
ovdz
Cultura principali Y arzA cttp6l6n5, salatd, fasole piticd
Cultura succesivd Fenicul, cicoare
Dupd cultura de hifoi nu mai este necesard fertilizarea. Yarza albd are
nevoie ins6, de compost matur in gropile de plantare. in timpul vegetafiei se
aplicd stropiri cu macerat de urzici 1:10 gi se menfine umed terenul. Risadul
trebuie plantat mai addnc Ai apoi muquroit ugor, pentru a proteja planta de
musca verzei.
Pe o brazdd de 120 cm se seamlni pe laturile extreme fasole pitic6. in
centru se traseazi rigole gi se planteazhvarzd la distanfa de 60 cm; pe cele 2
rdnduri rdmase se pune salatl la25 cm. Dup6 recoltarea salatei r[mAne suficient
spafiu pentru vani. Pe rdndurile libere se poate planta fenicul sau cicoare.
Cultura anticipati Ingraq6mdnt verde, amestec de mdzdriche cu ovdz
Cultura principali Tomate, gulii, salat5, fasole piticS, castraveJi
Cultura succesivd Valerianela sau secar6 de iarni
La sfrrgitul iernii brazda se elibereazA de resturile de ingrdqdmdnt verde,
care va fi compostat gi se incorporcazd superficial o dozA de frinl de roci sau
de piatrd de calcar (2-3 kgl100 m2;. Astfel, se prepard patul seminal care va fi
semlnat cu ndsturel prin imprSgtiere. N6sturelul poate fi recoltat pentru consum
in momentul plant6rii tomatelor. Restul se incorporeazd ca ingrlqdmdnt verde,
Pe mijlocul brazdei se planteazd tomate cu port inalt, sustinute pe tutori
sau pe un gpalier. Tomatele pot fi inlocuite cu castravefi cornigon. Salata gi
guliile pot altema in rinduri de 30 cm. La plantarea tomatelor gi guliilor se pune
compost in gropi, stropit cu macerat de urzici diluat. Se mai recomandl incd,3-4
stropiri cu macerat in timpul vegetafiei. Dupd recoltarea salatei gi apoi a guliilor
se poate cultiva fasole oloagl fird fertilizare.
99
100 Capitolul VL Agroecosistemul legumicol.Legumicultura tn contextual agriculturii b iologice
in tabelul 6.1. este prezsntatmodul de rotalie a culturilor intr-un ciclu detrei ani, pe trei sectoare ale gridinii de legume (H. Vogtmann, I99j).
Tabelul6.1.
Rotafia culturilor in ciclu de 3 ani (dup[ Vogtmann, 1993)
ANUL I SECTORLIL I SECTORUL 2 SECTORUL 3
Culturi
YarzACastravetiCartofrDovlecei
PruzfelineTomate
FeniculMorcoviCeapi/usturoiRidichi de luni, de vara,de toamntrRidichi de vari
Salati/spanac toarnna
FasoleMazlreMorcoviCondimente
Ndichi de lunn" de vari,de iamiCeaod
Fertilizare
Gunoi de grajd proaspdt
Plante de acoperireCompost de gunoi sauiner5s{minte oreanic€
Compost mafur
Plante de acoperireCompost matur sauineriseminte oreanice
Compost mahr
Plante de acoperireCompost matur
ANUL 2 SECTORUL 1 SECTORUL 2 SECTORUL 3
Culturl
FeniculMorcovCeapl/usturoitudichi, ridichi roze
Salatd/spanac, scorzonera
FasoleMazEreMorcovCondimentareRidichi de vard, de iamiSpanacCeand
YuzbCastravefiCartofiDovleceiProzJelindTomate
Fertilizare
Compost matur saulngrdSdminte verzi deacoperireCompost matw sauinsrtrslminte orsalrice
In toamna compost mafur
in primivartr compostmahr
Gunoi de grajd sauingrdSdminte veni deacoperireCompost sau gunoi deeraid
ANUL 3 SECTORUL I SECTORUL 2 SECTORUL 3
Cultura
FasoleMazAreMorcoviCondimenteRidichiSpanacCeap[
YarzdCastravefiCartofiDovleceiPraz
feliniTomate
FeniculMorcoviCeapi/usturoiNdichi de luni, de varietc,Salat6/spanac"idem"Scorzonera
Fertilizare
Compost matur llingrbgEminte verziCompost matur
In toamni gunoi degrajd proaspitln primdvard compostsau inerlsiminte
Compost maturCompost matur sauingrigdmdnt organic
C apitolul VL Agroecosistemul legumicol.Le gumicultura in contextual agriculturii biologice
101
6.5. ALEGEREA SORTIMENTULU DUPA CRITERIUL
REZISTENTEI LA BOLI $I A PLASTICITATII ECOLOGICE
Productivitatea gi calitatea legumelor, depind de soiul sau cultivarul ales
deoarece potenlialul s6u biologic gi tehnologic va fi exprimat in condiliile unei
tehnologii corespunzitoare.
Pentru alegerea celui mai potrivit soi sau cultivar, ecoagricultorul va
trebui sd lind seama de urmitoarele criterii:- condilii de climi 9i sol;- modul de cultur6: in cdmp, in serd sau in condifii de protejare cu folii
de plastic sau rdsadnile;- destinafia produselor: consum in stare proaspdtd, industrializare
(conservare, congelare, deshidratare etc.);- epoca de semdnat, plantat gi perioada de recoltare;- cultivarea in regim irigat sau neirigat;
- rezistenfa sau toleranla la boli gi ddundtori;- adaptarea la condifii extreme de mediu: temperaturi excesive,
lungimea fotoperioadei, toleranfa la concentralii mari de sbruri,
utilizarca economicl a ingr5glmintelor;- adaptarea la mecanizare,a lucrlrilor de infiinfare, ingrijire pi recoltare;- rezistenta la manipulare, transport gi pdstrare;
- preferinfele consumatorilor privind aspectul, gustul.
Desigur, un soi sau hibrid nu poate gi nu trebuie si intruneascd toate
aceste cerinle, dar in funcfie de destinafia produselor gi exigenfa atAt a
consumatorilor, cdt gi de preferinfele cultivatorilor, se vor alege cele mai
potrivite criterii in condifiile date.
Pentru evitarea riscurilor legate de necunoagterea comportdrii soiurilor gi
hibrizilor, se vor cultiva la inceput suprafefe mici; pentru soiurile autohtone,
care sunt mai adaptate gi cunoscute, se vor consulta buletinele gtiinfifice ale
institutelor de cercetdri de profil gi indicafiile autorilor.
t02 Capitolul VI. Agroecosistemul le gumicol.Legumicultura tn contextual agriculturii biologice
Existd cerinle foarte variate din partea cultivatorilor privind insugirile
soiurilor in funclie de mirimea suprafelelor gi destinafia produselor. Astfel,
pentru grddinile mici infiinfate de amatori pentru consum propriu se pot cultiva
qi soiuri cu fruchrl mare, mai sensibile la transport gi pdstrare.
Pentru exploatiri comerciale cu suprafefe mai mari de un hectar tn cdmp
qi 1000 m' de sere sunt necesaxe soiuri conforme cu cerinJele piefei, mai
rezistente la transport qi corespunzdtoare standardelor pentru ambalare.
Deoarece investifiile sunt foarte mari, astfel incdt riscurile gi pierderile
trebuie eliminate, alegerea soiwilor qi hibrizilor cu rezistenld la boli qi ddunltori
se impune mai ales in cazul culturilor protejate, dar gi a celor timpurii in cdmp.
Pentru culturile de tomate efectuate in sere calde, folosirea hibrizilor Fr cu
rezistenfd la virusuri 0/I\4T), la Cladosporium, Fusarium, Verticillium gi
nematozi este obligatorie.
Combinarea acestei rezistenfe multiple la boli, cu combaterea
principalilor ddundtori: musculufe, acarieni qi tripgi duce la obfinerea unor
producfii mari qi de calitate, in condilii de poluare minimd cu pesticide.
Alegerea sortimentului pentru culturile de castravefi in sere trebuie sd findseama de rezistenfa la virusul mozaicului castravelilor gi la frinare. Obligatoriu,
aceqti hibrizi ^Fr trebuie sd fie ginoici (100%), adicd sd fie purtitori de flori
femele gi partenocarpici.
Pentru culturile de cashaveti de tip Cornigon se preferd hibrizi Ft 100%
ginoici gi chiar partenocarpici, in condifiile unor culturi timpurii, datoriti
absenfei albinelor polenizatoare in lunile martie gi aprilie. Acegti hibrizi trebuie
s[ fie rezistenfi la frinare gi Vlv{C (virusul mozaicului castravefilor).
Soiurile de serd la salatd hebuie sd fie adaptate la nebulozitate gi sd
formeze cipdfind in condifii de temperaturi mai ridicate.
in cazul semin{elor hibride F7, acestea trebuie sd fie corespunzitoare
combinatiei hibride, prezentdnd un procent infim de seminte provenite prin
autofecund are (l -2%o).
Datoriti prefului de cost foarte ridicat, seminfele hibride nu pot fi utilizate
decdt in sere, adlposturi acoperite cu folii de polietilend, sau, in cazul culturilor
Capitolul VI. Agroecosistemul legumicol.Le gumicultura in contextual agriculturii b iolo gice
timpurii efectuate in c6.mp, culturile respective trebuie s[ fie rentabile, astfel
inc6t preful seminfelor gi al lucrdrilor de producere a risadurilor, infiinfare a
culturilor, al lucrdrilor de ingrijire, inclusiv de recoltare sd fie acoperit firi risc,
r ealizAndu-se mari benefi ci i.
Avantaj ele uti li zirii seminf elor hibride I'r sunt urmltoarele :- productivitate gi precocitate sporite;- adaptare mai bund la condilii exheme de mediu (secet6, exces de
umiditate etc);- uniformitatea produselor gi incadrarea mai buni in standardele cerute
pentru ambalare, hansport qi piafl;
- o mai bund utilizare a elementelor fertilizante;- rezistenfd sau toleranldla boli gi ddundtori (nematozi).
O cerinfd de bazd in cazul sortimentului pentru serb este rezistenfa sau
toleranla la boli gi d[undtori avAnd in vedere cheltuielile foarte mari pentru
dezinfecfie gi tratamente, dar gi pericolul depdgirii dozelor admise de O.M.S.,
Ministerul Sandtdlii gi pentru comercializarea produselor privind confinutul in
nitrali sau, in cazul utilizdrii aburului, preful ridicat al energiei termice.
Cercetbrile efectuate de C. Petrescu, A. Iorgu (1996), V. Davidescu Sicolab. (1996) atest6 faptul cd soiurile de legume manifestd capacitil[i diferite de
absorblie din sol a nitrafilor, nitrifilor gi a unor metale grele gi, implicit,
prezen{a acestora in produse.
Dintre hibrizii F1 de legume pentru serd cu rezistenfd multipld la micoze,
bacterioze, viroze, dar gi la nematozi, menfion[m:
Tomate: Arlette, Marfa (R. Sluis), Trust, Mach @e Ruiter).
Ardei gras:
Mazurka.
Conopidd:
Predominant.
Apolo, Laser, Sonar, Mayata, Delphin, Yollo Wonder,
Fortados RS, Climax, Viking, Merano, Delta, Perfection,
Varzd timpurie: Timpurie de Vidra, Delphy (R.S.), Golden Cross (Toz),
Derby, Eliza(Toz).
103
104 Capitolul VL Agroecosistemul legumicol.Legumicultura tn contextual agriculturii biologice
Castrwe{i partenocarpici cufructul mare'. Famosa (D.R.), Dalibor E.S.),Corona @.R.),Carmen, Vitalis (D.R.).
Castraveli tip Cornison ginoici: Marinda (R.S.), Levina (R.S.), Royal
(Cl.), Regal (Cl.),Witlo, Wilma (R.S.).
Castravefi tip Cornison ginoici Si partenochrpici: Inge, Esther (R.S.
Paladin) (Cail), Parmel (Nun).
Salatd de cdpdldnd: Ardeto E.S), Belltro (Pan), Deciso (R.Z), Jessy
(Pan), Ravel (R.Z), Samara (Pan).
Pdtldgele vinete'. Madona (Cail), Giniac (Cail), Barbentane (Fr.).
Pentru culturi de cdmp se recomand[ soiurile de provenienli autohtonE,
bine adaptate condiliilor pedo-climatice din fara noastrd, dar gi unele soiuri
importante care au insuqiri superioare privind productivitatea, calitatea
produselor, adaptarea gi rezistenfa la boli.
Prezentim doar citeva mai importiante:
Tomate: Export 2,Ioana, Cluj 50, Solara, Laura, Unirea, Dacia, Monor,
Vitamina, Romec 554 j.
Ardei gras; Export, Galben Superior, Jeni, Aroma, Opal.
Ardei lung: Kapia de Kurtovo, Zlaten Medal, Carmen B, Cosmin, Arad
68.
Pdtldgele vinete: Pana Corbului 36, Danubiana, Lidia, Narcisa F7,
Amurg.
Castrave[i: Topaz, Magic, Select.
Castroveli Cornison: Renato, Cornigon de Paris, Obelisk, Levina.
Dovleac pldcintar : Delicios, Aromat.
Dovlecel comun: Dana, F[rd vrej.
Pepene verde: Sugar Baby, Timpuriu de Canada, Dochif4 De Ddbuleni,
Dulce De D6buleni, De Minig, Lovrin 532.
Pepene galben: Ica, Rogen, Turchestan, Delicios, Galia.
Salotd: Cor4 Dena, Mona, Polul Nord, Silvia
Andive: Bacdu 3, Kwarosa.
Capitolul VI. Agroecosistemul legumicol.Le gumicultura tn contextual agriculturii b io lo gic e
6.6. FERTILIZAREA CTTLTURILOR LEGT]MICOLE
Unul dinhe principiile cultivdrii biologice este ca nutrifia plantelor sd
nu se facd cu sdruri fertilizante uqor solubile, ci sd se faciliteze utilizarea
acestora prin intermediul organismelor vii din sol (fungi, bacterii, insecte gi
viermi). in acest scop, legumicultura biologicd trebuie sd stimuleze activitatea
organismelor vii. Cu cdt un teren este mai bogat in organisme vii, cu atdt este
mai fertil, iar plantele vor fi mai rezistente la atacul parazililor.
Producerea de plante cu valoare nutritiv-biologicd mai ridicat5 este in
relafie directd cu mentinerea activitdfii vitale in sol. O plantd cu sistemul
radicular foarte dezvoltat lasd in sol un material organic care serve$te ca sursd
de energie penku microorganisme gi, prin aceasta, contribuie la formarea
solului.
Prin folosirea de ingrd.piminte minerale ugor solubile gi a substanlelor
biocide, se exercitI o influen![ negativd nsupra formlrii de substan]e aromatice
gi mirositoare, iar in unele cazuri se constati gi o diminuare a confinutului in
componente valoroase (vitamine, elemente minerale, proteine, zaharuri) gi o
m6rire corespunzEtoare a componentelor nocive sau nedorite (nitrafi).
Atunci cdnd o planti prezintl simptome de carenli, lipsl sau insuficien!6,
intr-un element nutritiv, este vorba de un dezechilibru in viafa solului. in acest
caz este util sI se observe prezea[a unor plante indicatoare, dar pentru cei mai
pufin experimentafi este necesard efectuarea unei analize chimice.
Baza fertilizd.'ii in agricultura biologicd-biodinamicd o constituie
?ngrbq[mintele organice naturale, preg[tite dupd o tehnic[ speciald gi
ingrdqdminte minerale greu solubile cu folosire lenti (fein6 de fosforite, silicafi,
s[ruri potasice naturale) (D. Davidescu gi V. Davidescu, 1994).
in afari de dejecfiile animale provenite din zootehnie, agricultura
biologicd se bazeazA gi pe reciclarea materiei organice, a producfiei secundare
formatd din resturile vegetale carc rezrltd din grddini, vii, livezi, garduri vii,
parcuri gi spafii verui.
105
106 Capitolul VI. Agroecosistemul legumicol.Le gumicultura tn contextual agriculturii biologice
Distrugerea acestei imense mase organice prin foc Ai depozitare la
intdmplare sau pe locuri necultivate reprezinti nu numai o pierdere de substanfe
nutritive, dar gi o sursl de poluare a aerului gi apei.
in legumicultura practicatl de cultivatorii amatori in gridinile personale
existi posibilitatea utilizbrii resurselor menajere gi gospoddregti la prepararea
unor composturi, cu efort minim gi eficienlb foarte mare, flrl a mai fi necesar
sb se foloseasc[ ingrdgdminte chimice u$or solubile.
Pentru reugita unei exploatafii dupd principiile agriculturii biodinamice, in
condifii economice rentabile, este necesar ca materiile organice necesare pentru
pregitirea compostului s6 fie produse pe plan local. Este bine ca sb existe gi un
sector zootehnic.
Materialele organice (gunoiul de grajd, paiele, frunzele, vrejurile)
introduse in sol in stare proaspitd gi in cantitifi mari pot sd aibe urmiri
nefavorabile asupra cregterii plantelor, prin blocarea azotului solubil folosit de
microorganisme in procesul de descompunere, fenomen cunoscut sub
denumirea de'foame de szot".
Pentru menfinerea fertilitdfii solului se vor aplica doze moderate aplicate
fractionat qi nu doze mari care pot inhiba germinatia seminfelor, favorizeuzl
cregterea luxuriantb in detrimentul fructificirii gi sensibilizeazil plantele fafd de
atacul bolilor gi ddundtorilor. De asemenea, inhoducerea materiilor organice la
ad6ncime duce la descompunerea lor anaerobd, cu producer-e de compugi toxici
pentru plante.
Substanfele nutritive trebuie puse la dispozifia plantelor in mod heptat qi
in raporturi armonioase corespunzitoare fazelor de vegetafie, fin6nd cont de
faptul cd, prin descompunerea materiei organice, unele substanfe sunt utilizate
direct de plante (azotul), altele ca fosforul pi magneziul sunt mai intii folosite
de microorganisme gi apoi, prin descompunerea materiei organice, revin in
solufia solului. Avantajul descompunerii materiei organice consti gi in
degajarea de bioxid de carbon care are efecte pozitive atdt asupra sistemului
radicular, cdt gi asupra fotosintezei.
l
t07Capitolul VI. Agroecosistemul legumicol.Le gumicultura tn contextual agriculturii biolo gice
6.6.1. Reguli de fertilizare
Normele de fertilizare se calculeazi in funcfie de exigentele nutritive ale
speciilor legumicole, dar gi de cantitatea gi calitatea produselor. in privinga
cerinfelor pentru elementele fertilizante, se deosebesc trei grupe de culturi: mari
consumatoare, mediu consumatoare gi slab consumatoare.
Mari consumatoare de elemente fertilizante, sunt plantele cu exigenfe
ridicate fa!6 de confinutul solului in humus gi elemente nutritive. in acest grup
intr5: conopida,varzarogie qi alb6, tomatele, castravefii, prazul gi lelina. Aceste
specii merg bine dupd leguminoase. Terenul trebuie fertilizat toamna tdrziu cu
ingri.gdminte organice gi substanfe nutritive. in toatd perioada de vegeta{ie este
bine sd se aplice un macerat de urzici, de tdtineasd, pdpddie, valeriana, scoarfd
de stejar, dispersate in zonardddcinilor la intervale de cdteva s6ptdmdni. in caz
cd distanfa intre rdnduri nu este prea strins[, terenul trebuie acoperit cu un strat
de mulci alcdtuit din materiale vegetale mdrunfite.
Medii consumatoare de elemente fertilizante, sunt: spanacul, salata,
ridichile, feniculul, morcovii, usturoiul gi ceapa care au o nevoie moderatS de
elemente nutritive. in toamna precedenti, cAnd se prepard patul germinativ, se
aplicd compost mafur, car€ se ?ncorporeazi in sol superficial. Aceste legume nu
tolereazl un compost matur.
Numai in terenuri foarte s[race se poate aplica un compost insuficient
mafurat. in acest caz hebuie neapdrat s[ se asigure un strat de acoperire, dacd
r6ndurile de plante nu sunt prea apropiate.
Slab consumstoare de elemente fertilizante, sunt plantele care se cultivi
pe un teren sinitos gi fertil, mulfumindu-se cu o fertilizare minim6. Din aceastE
grupe fac parte: leguminoasele (mazErea, fasolea), plantele condimentare
(aromatice) gi medicinale. in perioada de conversie, pe terenuri slabe se pot
aplica cantitili mici de compost.
Utilizorea maceratului de urzici: se recolteazd urzici la inceputul
inJloririi, se umple un recipient pdn[ sus gi apoi se preseazd uqor. Se
complecteazi cu apd qi se amestecd de l-2 ori pe zi. Pentru a evita mirosul
nepldcut se recomandd s[ se adauge "/dind de rocd" (calcar), carbonat de calciu
108 Capitolul VI. Agroecosistemul legumicol.Legumicultura tn contextual agriculturii biologice
sau bentonit5. In momentul cdnd incepe sd se formeze spuma (apare dup[ 3-5
zile gi dupd circa 10-14 zile spuma dispare), maceratul este gata de folosire,
dupd o adecvatii dilufie in ap6. Se recomandd filtrarea maceratului cu o sitd find"
pentru a evita obturarea duzelor aparatului de stropit. Pentru a combate parazi[ii
nu se folosegte maceratul de lurzici, ci un extract apos, ldsdndu-se urzicile la
macerat 12-14 oe.
Este bine sd se evite aplicarea fertilizdrii toamna tdrziu (dar nu gi
acoperirea- mulcirea) sau iarna cdnd plantele se afl6 in faza de repaus (de
asemenea, activitatea viefuitoarelor din sol), astfel c5 multe substanfe nutritive
vor fi spdlate.
Este foarte important ca fertilizanfii sI fie incorporati in profunzime. DacE
gunoiul de grajd nu este rdsp6ndit toamna devreme, trebuie compostat impreuni
cu resturile din grddind gi gospoddrie. O grijd deosebitE trebuie acordatE
apliclrii fertilizantilor, astfel ca si nu fie perturbati viafa din sol. De fapt
trebuie restituite solului numai acele elemente care au fost extrase de cultura
respectiv6.
fn cazul fertilizdrii de tip biologic se ia in considerafie qi rezerva de
elemente nutritive prezente in sol in stare insolubili, contdnd gi pe activitatea
microorganismelor in solubilizarea gi disponibilizarea acestora. Incorporarea
ingrdqdmintelor in sol se face cu pufin inainte de sem[nat sau la reluarea
vegetafiei, deoarece microorganismele au nevoie de aer, uiniditate qi cdldurd
pentru procesele biochimice care fac disponibile plantelor elementele nutritive.
in special, in condifii de climi uscat[, se recomand[ ca fertilizanfii sd se
incorporeze la numai 2-5 cmaddncime qi apoi s[ se afEneze superficial. in cazul
in care terenul este deja acoperit cu un strat de mulci aplicat din toamn6,
fertilizanlii se impraqtie deasupra acestuia gi se incorporeazA impreund. Partea
care r6mdne la suprafafi serveqte pentru luinirea microorganismelor.
C apito lul YI. Agroe c o s i s temul I e gumi c ol.Le gumi cultur a tn c ont extual a gr i cul tur i i b i o I o gi c e
Fertilizanlii specifici legumiculturii biologice pot fi diviza[i in trei grupe
principale: produse pe bazd de alge; fiind de rocd Si ingrdsdminte organice
comerciale. in plus, se mai folosesc, in anumite cazui, cenugile Thomas gi
magnezie-potasicS.
Cu foarte mulli ani in urmd fiina de roci se utiliza numai in silviculturd,
ins[ odatd cu extinderea legumiculturii biologice aceast6 form6 de ingrdglmint
este din ce in ce mai mult folositd, dar in mod sistematic.
Fdino de rocd este selecfionat[ cu grijd, astfel ca sd confind toate
elementele nutritive de care au nevoie plantele. Este considerati un fertilizant
ieftin, care poate fi folosit frrd riscul de a comite erori. Elementele nutritive pe
care le confine sunt eliberate continuu in concentralii mici, ca urmare a
activitdfii microorganismelor din sol. in plus fiina de roc[ confine o cantitate
mare de siliciu care, aga cum s-a demonstrat, favonzeazd asimilarea fosforului
de cdtre plante. Adiugarea de fbind de rocd la prepararea compostului s-a
demonstrat a fi foarte util6, deoarece descompunerea lentd pune la dispozilia
plantelor elementele nutritive in mod lent.
in momentul de fa!6 se pot oferi, comercial, 3 tipuri de frinl de rocd:
calcaro-magneziand; fosforico-silicioasd gi granitico-bazalticd. Ultima este
mai pufin utilizatL.
Produsele pe bazd de alge, sunt constituite din alge verzi, brune sau roqii
uscate, cu un confinut ridicat in substanli organicd gi multe microelemente, in
special din algele coraliene care confin, prevalent, calcar gi o cantitate ridicatl
de magneziu gi in parte, microelemente. in comer,t se glsesc gi produse pebazil
de alge sub formi lichida, de concentralie slab6, ce pot fi utilizate ca
ingrSgdminte foliare.
Cenagile Thomas, sunt formate din cenugile mdcinate provenite de la
ofeldrii, la care in timpul prelucrdrii se adaug6 carbonat de calciu, la temperaturi
inalte. Acestea, mdcinate gi amestecate cu frini de calcar bogati in fosfor,
confin intre altele, o serie de microelemente. Acidul fosforic confinut in
cenugile Thomas, practic nu este solubil in apd ca gi calciul.
109
l l 0 Capitolul VL Agroecosistemul legumicol.L e gumi cu I tur a in c ontextual agr i cultur i i b i o I o gi c e
Magnezia potasicd, este o sare compusd din potasiu gi magneziu, care segdsegte in zicaminte subterane. Are o reacfie acid[ gi este ugor solubild in ap6;de aceea, va fi folositi in grddin[rit cu maximum de moderafie.
Ingrdsdmintele organice comcrciale, se utilizeazr in lipsa celor amintiteanterior qi sunt: fdina de coarne (30-60 Elm'), bdlegarul uscat 50-120 g/m2 gi
turba care nu este considerati, ca atare, ingr[gimAnt. Turba trebuie amestecaticu alte materiale organice sau cu solul, pentru a se integra in ciclul biologic.ATENIIE: deoarece turba nu este un material reciclabil, trebuie folositd cumultd prudenld.
Turba poate fi inlocuitd cu scoarfi de copac (degeuri forestiere). Dinmotive ecologice, exploatiirile de turbi situate in biotopurile umede incep sd fieevitate, frr6, a se pierde din vedere gi aspectul unui consum mare de energiepentru tran sportul ace steia.
Materialul fertilizant debazd al agriculturii biologice este compostul dinresturi organice ale cirui avantaje sunt:
- compozifie in macroelemente gi microelemente bogatd gi variatd;- punerea la dispozifia riddcinilor plantelor a elementelor fertilizante in
mod lent, fhrd risc de supradozare;- ameliorarea caracteristicilor frzice (aera[ie) ale solurilor grele gi
nisipoase.- stabilizarea materiilor organice gi corectarea pH-u[ui;- sporirea confinutului in humus qi, implicit, activarea viefii in sol
(microorganisme, ciuperci, micorize, rAme etc.);- prin compostare materialele organice pierd pdnd la50%o din greutate gi
30Yo din volum. Produsul este mai uqor qi mai uscat, de undeeconomii la hansport;
- este posibild producerea gi comercializarea unor produsecorespunzdtoare specificului plantelor, ftrd riscuri pentru beneficiar;
- previn poluarea apelor subterane, a aerului, inlocuind ardereamirigtilor - solufie larg adoptat5 in fara noastri (mai comod6, dar
Capitolul VI. Agroecosistemul legumicol.Le gumi cultura in contextual agriculturii b iolo gic e
pbgubitoare) prin czre se realizeazL, parfial, recuperarea substanfelor
minerale:- metoda se incadreazd in legislafia privind stocarea degeurilor gi
punerea in valoare a acestora.
Alegerea locului platformci de compostare, implicl unele probleme
privind distanfa de transport, evitarea polu5rii pdmei de apd freatic[, accesul
u$or spre platformd, existenfa unor platforme betonate, remizp acoperite, magini
de stocare, construirea platformelor, remize de acoperire pentru evitarea
excesului de umiditate, instalafii de aerisire (oxigenare) forfatd pentru grdbirea
ferment[rii etc.
Trebuie avutd in vedere evitarea situirii platformelor (gantierelor) in
proximitarea oraqelor, datoriti degaj[rii de mirosuri urdte.
Pentru micile ferme gi gospoddrii, se prevede o suprafafd de depozitare gi
prelucrare de 8-10% din suprafafa total[ a grddinii, preferdnd amplasarea in
apropiere, pentru a usura transportul, dar gi controlul permanent al
descompunerii. in timpul compost4rii au loc procese de descompunere, de
transformar e qi "reconstruire" a materialelor organice in prezenlaoxigenului. in
timpul descompunerii are loc o activitate crescindd a microorganismelor aerobe
cu degajare de cdldurd. in faza de "reconstruclie", ricire gi maturare, pe m[sura
formdrii humusului apar rdmele, diferifi alfi viermi gi insecte etc.
Surse de degeuri pentru coatpostare:- reziduurizootehnice;- reziduuri de la culturi cerealiere gi de plante tehnice;
- reziduuri horticole (liven,vii, legume, flori, pepiniere);
- reziduuri animale;- reziduuri din prelucrarea legumelor;- reziduuri din industria berii gi alcoolului;- reziduuri din vinificatie;- reziduuri de canalizare;- reziduuri din industria lemnului;- reziduuri din industria alimentarl:
1 l l
rt2 Capitolul VI. Agroecosistemul le gumicol.Le gumicultura in c ontextual agriculturii biolo gi ce
- rezidutri casnice;- reziduuri vegetale dinparcuri gi gridini.Trebuie evitate procesele anaerobe de putrefacfie, cu dezvoltare de
mirosuri dezagreabile, prin intoarceri repetate gi oxigenarea cu aceastd ocazie amasei composfului.
Factorii cei mai importanli de luat in consideratie in timpul gi la sf6rqitulcompostirii sunt:
l) buna aerare a masei composfului pi omogenizarea;2) umiditatea corespunzitoare stabiliti prin proba pumnului.Dintre materialele aditive utilizate la prepararea composturilor sunt
folosite cele care le amelioreazi.valoarea nutritivd sau structura. Acestui grupapar,tin materiale organice sau minerale ca: excremente animale, calcar, produsepe bazi' de alge, ftind de roc6, ftind de oase sau de caxne, bentoniti, pdmantargilos, turbe, coaje de copac, rumegu$ forestier sau nisip. in come4 se gisesc oserie de preparate cure seryesc la grdbirea procesului de descompunere. Trebuieavute in vedere ameliorarea raportului car, aportul de oxigen gi confinutulhidric. Numai cdnd sunt satisficute aceste condilii, adaugarea unui produs destimulare a descompunerii poate fi eficient.
Existd dou6 tipuri de activatori ai descompunerii:a) activatori pe bazd de ierburi sau preparate biodinamice pentru
compostul pe bazA de ierburi;
b) produse de compostare care confin culturi de bacterii sau fungi saualte microorganisme (micorize).
Compostul de frunze, este folosit deseori gi calitatea sa depinde mult detipul de material folosit gi de specie. De exemplu frunzele de fag conlin multcalciu, in timp ce frunzele de stejar produc un pH prea scdzut (acid). Acele deconifere, de asemenea, produc un compost acid. Se recomandd ca frunzele sr fietocate mdrunt gi amestecate cu turb6, compost mafur, iarb6 t6iat6 sau cu p6m6ntin proporfie de 2:1. Frunzele de stejar pot fi folosite cu succes la pregdtireacomposfului indicat pentru plante acidofile ca rododendroni Ei azalee.
lII
l l 3Capitolul VL Agroecosistemul legumicol.Legumicultura tn contextual agriculturii biologice
Compostul de gunoi de grajd, este un compost bogat in elementenutritive, fiind folosit mai ales pentru specii mari consumatoare sau pentru
rdsaduri. Ele se folosesc in stare proasp[tE sau uscate. La prepararea sa se
folosesc ingrdgdminte semilichide sau ap5.
Compozi[ia compostului este variabild. Raportul carbon/azot (CA{) este
favorabil intre 12 qi 20. Este necesar sI fie trecut printr'o faza de cregtere atemperafurii suficienti at6t pentru "sterilizare", cdt gi pentru maturare (frrdpierderi mari de N) sau mineralizare.
in funcfie de metoda de compostare, malerialele utilizate la compostareprovin fie din ferma proprie (reciclare internS), fie prin dirijarea materialelor
organice menajere-reciclabile, sau prin achizilie-colectare. in orice situafie,trebuie awtl in vedere provenienfa acestora; resturile din fermr, vrejurile,
degeurile de la precondilionare, sortare, gunoiul de grajd s[ nu fi fost atacat de
agenfi patogeni cu forme de rezistenfd sau de parazili, paiele sau materialele de
agternut sd nu fie dezinfectate cu substanfe chimice etc; deqeurile urbane trebuiecolectate separat sau sortate, elimindnd oasele, resturi putrescibile, sticla,
detergenfii, metalele etc.
Pentru a elimina mirosurile urdte se recomandd amestecarea cu fbin[ derocdo calcar sau bentonitd.
Dintre resturile menajere se pot folosi degeurile de morcovi, cartofi,verdefuri, fructe, cotoare, za[de cafea sau ceai, resturi de ldn[, carton etc., dar qi
frunze cdztfie toamna, scoar!6, rumegu$, coji de oul chiar qi oase mdrunfite.
Buruienile pot fi folosite inainte de a forma seminle.
in ce privegte preparare a compostului. se poate spune cd pentru obfinerea
unui compost de calitate este foarte importanti :utilizarea unui amestec de
materiale variate, bogate gi sdrace in azot, proaspete sau uscate, suculente saumai seci, care se completeazd unele pe altele frcind composful mai moale.Astfel se pot amesteca frunze cdzute toamna cu reziduuri de la bucdtdrie;frunzele sunt deja parlial descompuse, amestecate cu resturi de bucdtdrieproaspete, care accelereazb descompunerea. Foarte important este raportul CA{
optim, cuprins intre 12-20.
t14 Capitolul VI. Agroecosistemul legumicol.Legumicultura fn contextual agriculturii biologice
Resturile vegetale gi frunzele trebuie sd fie tocate in bucifi mici, nu mai
mari de 5 mm; fragmentarea se poate face cu o toc6toare de fluaje sau cu o
tocitoare electricd.
Pentru cantitifi mai mari de material se folosegte o maginl special[
acfionat6 de un tractor, care este montatd in spatele lui, in timp ce frontal are o
lami de greder pentru a$ezarea materialelor supuse compost6rii in straturi de
25-20 cm gi pentru a fi tocate. Maqina de tocat are ca piesi activd un tambur de
otel cu diametrul de 30 cm, dotat cu lame de ofel mobile, care lovesc cu putere
materialele, sftrimdnduJe. Aceasti magind poate fragmenta chiar ramuri de
arbori sau arbuqti cu grosimea de cel mult 3 cm; este preferabil s6 fie ramuri
proaspdt tliate. Materialele se presard cu praf de frin[ de roci magneziano-
silicioasd, de calcar sau bentonitd. Se poate adduga f[ini de oase sau pdmAnt
fertil frtd seminfe de buruieni. Pe m[sura construirii platformei de
descompunere, ale cdrei dimensiuni depind de structurd gi componentele
folosite, se umecteazE cu apd, strat cu strat, astfel ca materialul str6ns in pumn
s5 musteascl, ftrd a ldsa sd se scurgb apa in exces. in func1ie de compozifie se
amelioreazi confinutul in fosfor sau azot, addugdnd f[ind de oase sau materiale
vegetale bogate in azot. Pentru corectarea pH-ului se fac determindri cu pH-
metrul Merck, cu bandelete sensibile gi, la nevoie se corecteazi cu praf de cret5"
gips, calcar, prafde corali etc.
Controlul temperaturii ne arati evolutia procesului de descompunere, care
numai la nivelul de 700C uue ca efect pasteurizaneaprodusului. Prin oxigenarea
fo4at6, introducdnd oxigen cu ventilatoare corespunzltoare, se ridici
temperatura, se elimini o mare parte din moleculele fitotoxice qi mirosul urflt.
in paralel cu cregterea temperaturii au loc reacfii care duc la mineralizarea
substanfelor gi humificare. Mineralizarea antreneazA producerea de gaz
carbonic, de amoniac ai, in final, de nitrafi. Humificarea are loc cu ajutorul
microorganismelor care elaboreazA complexe coloidale denumite compuSi
humici. Rolul lor este esenlial pentru menfinerea proprietifilor fizice, chimice qi
biolosice ale solului.
l l 5Capitolul VI. Agroecosistemul legumicol.Le gumi cul tur a tn c o ntextual a gr i c ultur i i b i o I o gi c e
Raportul CA.{ descregte constant in cursul compostdrii, fiindc6 substanfele
organice pierd mai rapid carbonul decdt azotul. Acest raport CA.,l reflectd mai
bine stadiul de evolufie al descompunerii degeurilor. Avdnd un raport CA{ 12-
20, compostul poate fi aplicat tn sol fird teama de a provoca plantelor tulburdri
de nutritie.
Un sol bun de cultur[ trebuie sE aibb un raport CAtr de aproximativ 10.
Acest raport nu este, insd, suficient pentru a aprecia maturarea produsului. in
timpul prepardrii compostului trebuie finut cont gi de evolulia separati a
carbonului gi azotului.
Compostul vegetal trebuie s6 confin6: materie organicd: 20% minim in
stare brutd gi minim 30o/o in substantd uscati; raport materie orgaricL/azot
organic: maximum 55; azot totaVsubstanl6 uscat6; maxim 3.
Un compost de calitate trebuie sd fie relativ omogen, sd prezinte un aspect
fizic convenabil, sE fie bogat in materii organice (humus - culoare neagrd).
Raportul CA{ trebuie si fie inferior lui 25. Compostul trebuie sI fie suficient
descompus, astfel ca sd nu mai dezvolte o noui fermentatie sau putrefacfie
(miros ur6t). O condifie esenfialS este sd nu confind germeni, parazili umani sau
vegetali, sticld, metale grele, materiale plastice.
in afard de compostarea in platforme (prin cumulare), care se practicd in
ferme sau centre, in gospoddriile mici care au terenuri destinate gr[dindritului,
parterelor de flori etc. se pr4cticd din ce in ce mai mult stocarea qi
descompunerea resturilor menajere gi de grddini in "bidoane", casete metalice
sau de lemn, de o construcfie foarte simpld gi practicd.
Se folosesc bidoane din tabl6 zincati de circa 200 | al c6ror fund gi capac
prezintil perforafii de l0 mm. Pe fundul acestui bidon sau butoi se pune un
grilaj de metal sau de lemn sprijinit pe 2 chrdmizi. Pentru aJ proteja de ploaie,
butoiul se acoperd cu o tabl5 inclinatd sau cu un capac de lemn sau plastic. in
caz c6. este agezat in soare butoiul se incdlzegte foarte mult, astfel ci sunt
distrugi parazi[ii, ouile gi limacgii, dar prezintii inconvenientul ci hebuie
controlat des, ca sI nu se usuce materialele,
Pentru cele 3 faze de preparare se recomand6 folosirea a 3 butoaie:
l l 6 Capitolul VI. Agroecosistemul legumicol.Le gumicultura tn contextual agri culturi i biol o gi ce
l) butoiul de la care se utilizeazi deja compostul finit;
2) butoiul in care materialul se afld in descompunere;
3) cel in care se colecteazAresturile menajere.
tn acest fel putem dispune permanent de compost matur sau compost
semifermentat recomandat in diferite scopuri. in come4 se g[sesc bidoane
speciale din plastic sau care pot fi foarte ugor adaptate.
in micile gospod[rii se mai folosesc casete de lemn sau din plasd metalic[
(tip siloz) cu umplere pe deasupra qi golire cu ajutorul unei trape la partea
inferioard. Recipientul din plas[ metalic[ se invelegte cu o folie neagrL care sd
impiedice uscarea materialelor.
Compostarea in grdmezi (gire) cumulatd, necesiti cele mai scizute
investifii gi un control mai pufin riguros al evolufiei descompunerii, permif6nd
adiugarea de materiale pe misura procuririi lor. Astfel, microorganismele,
rdmele etc. pot migra continuu in masa proasp[ti de sol, pe misur6 ce gdsesc
condifiile necesare. Se pot adduga extracte stimulatoare de urzici (macerate).
Cdnd se termind cantitiifile de adSugat deasupra girei, aceasta se acoperd cu paie
sau frn, pentru a impiedica uscarea materialului. in zonele ploioase se pune
deasupra girei o folie din plastic. Pentru a evita condiliile de anaerobiozd gi
producerea de putrefacfii, se pot introduce tuburi de aerisire din PVC.
Compostul imatur trebuie sd miroase a pdmdnt proaspdt, fhrd alte mirosuri
urdte. Este obligatoriu s5 se facd un test de germinare sau tnriddcinare a unor
plante. Dacd compostul este incd prea tan6r, deoarece inhibe cregterea sau
germinarea, se mai lasl la fermentat inci 4 sdptlmdni.
Durata de compostare depinde de felul componentelor, de metod[,
temperatura exterioar[ (sezon), temperatura interioarS, fermentarea in exterior
sau in interior, aerafie (oxigenare) etc. Ea poate si dureze de la 6 sdptimAni in
condifii controlate, cu material de calitate in anumite proporfii privind
componentele, p6n6la 6 luni in exterior, in grlmezi sau gire.
Dac[ ne referim la folosirea compostului, dupl II Vogtmann se
recomandd aplicarea unei doze de 6kglm2 p0 il, ceea ce corespunde cu 3 lopefi
de compost pe m2. Pe terenurile sdrace in humus doza trebuie majorat[ la 10
ll
II
Capitolul VI. Agroecosistemul legumicol.Le gumicultura tn contextual agriculturii b iolo gice
t17
kglt#. Pentru semdnatul seminfelor mici de legume compostul se trece prin ciur
cu ochiwi mici, pentru a permite un bun contact al seminfei gi a inldtura
materialul celulozic insuficient descompus. Materialul rdmas se amestecd din
nou cu compostul semifermentat, sau se folosegte ca material de acoperire
(mulci).
6.6.2. Combaterea biologici a buruienilor
Concepful de "buruieni" (in francezA" "mal-erbe"= plante infestate)
reprezintd un termen cu semnificafie negativL, dar care nu rezisti la o arm,hzd
(criticd) mai atentS. Pe de o parte, ele sunt concurenfi ai plantelor de culturi, dar
multe sunt plante medicinale sau cu valoare frrajeri, sau constifuie o
componentl esenfiald care permite structurarea ecosistemului natural in cadrul
unei comunitlfi de plante, Bakels le denumegte "plante sdlbatice
ocompaniatoare".
Multe dintre insectele care sunt utile omului se hrdnesc, in parte, cu
nectarul qi polenul produs de aceste "plante s6lbatice", considerate "ierburi-
rele". in cazul cAnd cregte frecvenfa plantelor concurente, trebuie examinatd
atent situafia terenului, deoarece este vorba de un dezechilibru al sistemului
ecologic (natural).
Jindnd seilma de principiile agriculturii biologice, trebuie renun{at la
aplicarea erbicidelor in comb_aterea buruienilor, principalele mdsuri de
combatere fi ind urmitoarele:- folosireaingrSglmintelor verzi;- acoperirea (mulcirea) gi aerarea solului ftri intoarcerea brazdelor;- cosirea, tiierea, smulgerea buruienilor inainte de a forma seminfe;- utilizarea buruienilor ca mulci gi la compostare, ftrd a mai afecta grav
viatp organismelor din sol cu substanfe chimice, dar gi a
consumatorilor umani sau animali.
in general nu se gisesc terenuri lipsite total de vegetalie, acestea fiind
specifice doar in zonele cu condilii climatice extreme. Avantajele acoperirii
intervalelor dintre culturi (mulcirea) cu material organic supus descompunerii
118 Capitolul VI. Agroecosistemul legumicol.Le gumicultur a tn contextual agriculturii biolo gi ce
sunt incalculabile. Prin aceasti tehnicd, combinatii cu aplicarea ingrdg6mintelor
verzi lisate pe teren dupd cosire sau incorporare in sol, se poate realiza o
cregtere a procentului de humus, ameliorarea fertilitiifii gi a insugirilor fizice gi
chimice ale terenului.
Un teren l6sat descoperit devine, in curind, compact, necesitdnd lucrlri de
afhnare mai frecvente. Prin acoperirea terenului materialul organic mort se
descompune la suprafafa solului, astfel cd efectul se poate considera ca o
"compostare de suprafaf6". Este, deci, preferabil sd se aflneze terenul, care apoi
se acoperd cu un strat ceva mai gtos, fiind necesar s6 se creeze condifii
anaerobe favorabile descompunerii. Dac[ se dezvoltd substanfe toxice, acestea
pot dduna rdddcinilor plantelor. Stratul de acoperire. in caz cd este prea gros,
poate s[ degaje miros urdt. Materialele provenite din defriqarea unor culturi
legumicole nu sunt recomandate a fi folosite ca mulci. De aceea, se recomandi
ca in toamnd si se agtearnd un amestec de frunze cu p6m6nt gi pufin compost
mafur, pentru a gribi descompunerea acestora; de asemenea, se folosesc paiele,
trestia sau papura tocate mdrunt (5-10 mm). Trestia se descompune mai ugor gi
activeazilviala in sol, deoarece permite gi o mai buni aerisire.
La distribuirea materialului de aerisire hebuie s[ se resoecte urmEtoarele
reguli elementare:- materialul de acoperire trebuie sI fie bine mdrunfit;- cu materialul uscat (paie, trestie) se poate aplica un Strat mai gros (2-10
cm), dar trebuie si fie imediat bine umectat;- materialul verde, suculent, se aplic6 in strat subfire care, insi, se poate
reinnoi des;
- acoperirea cu mulci se face pe teren recent affinat, curat de buruieni
perene, buruieni cu sdmdnfl etc.;- materialul de acoperire nu trebuie sd confind semin{e de buruieni,
limacai sau ouile acestora.
ingrdgdmintele verzi sunt reprezentate de diverse plante, din care multe
sunt leguminoase, ca de exemplu trifoiul, lucerna, sparceta etc,
Ele prezintd urmitoarele avantaje:
Capitolul VI. Agroecosistemul legumicol.Legumicultura tn contextual agriculturii biolo gice
- imbogdfesc terenul inazot;- imboglfesc terenul in substanfe organice, in special hidrafi de carbon;- solubilizeazA Si transport6 elementele nutritive din straturile mai pufin
profunde ale solului;- impiedicd levigarea (spdlarea) elementelor nutritive;- r6ddcinile plantelor m[runfesc Ai aereazd solul.
in multe cazuri sem[natul plantelor folosite ca ingrdgdminte verzi nu se
face cu grija cuvenitI. Patul seminal trebuie bine pregdtit, solul trebuie afhnat ?n
profunzime, pentru arealiza condifii de vegetafie c0t mai bune plantelor.
Acoperirea terenului cu materiale vegetale proaspete sau uscate prezinti.
urmitoarele avantaje:- reztilth un aport de substanfe nutritive cdtre organismele solului gi
activarea acestora;- are loc o aprovizionare constantd a plantei de culturA cu elemente
nutritive;- terenul igi menfine structura;- terenul nu se usuc6, nu favorizeazA formarea crustei gi are o umiditate
echilibratd;- pot fi controlate buruienile infestate;- se impiedicd eroziunea superficiald a terenului qi spdlarea elementelor
nutritive;- poate avea loc formarea substanfelor repelente naturale, care pot fi
absorbite de cdtre plante. Astfel este mulciul din compost forestier de foioase cu
un procent mic de conifere.
Pentru acoperire se poate folosi gi compostul semidescompus, material
adaptat mai ales pentru legume mari consumatoare de elemente nutritive.
Compostul semidescompus este un fertilizator putemic Ai, de aceea, nu este
indicat pentru aga-zigii "slabi consumatori", precum: morcovul, ceapa,
usturoiul, mazirea, fasolea gi spanacul.
De asemenea fdnul de pajiSte este un material recomandat pentru
acoperire. Este bine ca frnul sd fie l6sat dupd tdiere la soare cdtevaore. in stare
119
t20 Capitolul VL Agroecosistemul legumicol.Le gumi cultur a in c o ntextual a gr i cul t ur i i bi o I o gi c e
proaspltd gi in strat gros, ins6, acesta mucegdiegte gi formeazi un stratimpermeabil. Frunzisul este un material de acoperire foarte bun, dar trebuie s6se evite ca si formeze un strat compact care impiedicr aerarea. in toamn[ gi
iarnd v6ntul poate spulbera frunzigul. Se preferd frunzele cdzute ale pomilor
fructiferi pi de la diverse specii omamentale, unele avdnd ca efect cobordreapH-ului din sol.
in scopul asiguririi unui bun demaraj gi al cregterii rapide a speciei
cultivate, este util s[ se fac[ o uqoar[ fertilizare cu ingriq[minte organice sau sise administreze frind de rocd.
6.7. PROTECTTA PLAr\TELOR FATA DE BOLr $r DATTNATORT
Proteclia plantelor cuprinde, in practicd, toate mdsurile care se iau inscopul pdstrdrii gi mdririi capacitdlii de rezistenfd a plantelor cultivate gi aimpiedica dezvoltarea insectelor, a altor animale d6trndtoare gi a agenfilorpatogeni vegetali.
Ca gi in caztil combaterii buruienilor, hebuie deosebite insectele
diundtoare de cele utile (pentru polenizare). Atacul unor insecte d[undtoarepoate avea diferite cauze:
- alegerea necorespunzAtoare a locului de culturd (apropierea pddurii,
lac etc.);- folosirea de seminle sau de plante debile sau slab selec{ionate;- gregeli in asocierea culturilor;- practicarea monoculturii, fbre a folosi adecvat rotafiile ?n asolamente;- lucr[rile solului incorect executate;- fertilizarea unilateralI sau excesivL, larLingrigdminte organice;- insuficientafertilizare;- condif;i climatice exheme;- alegerea necorespunzStoare a epocii de semdnat.
Pentru a controla insectele gi bolile in exploatdrile legumicole, existdmdsuri preventive sau altele directe (curative).
l
II
i
C apitolul VL Agr o e c o s is temul l e gumi c o l.Le gumicultura tn contextual agriculturii biologice
Mdsurtle preventive, constau in crepterea rezistenfei plantelor, in sensul
reducerii de infestdri parczitare (sporirea vigorii).
in primul r6nd trebuie avut grijd sn se cultive plante care sunt adaptate
condiliilor locale de climi qi teren. O infestare parazitarl, de mic[ amploare nu
trebuie s[ ne determine a lua imediat mlsuri de protecfie importante. O astfel de
mdsurl poate s5 anihileze posibila reacfie a antagonigtilor, cdrora trebuie sd le
oferim un habitat adaptat.
Aceasta se r ealizeazl prin.
- organtzarea rafionald a grddinii;- ?ntrefinereapomilor;- menfinerea unui microclimat umed care sd favorizeze activitatea
p[sdrilor, albinelor, broaqtelor, insectelor utile etc;- aplicarea mdsurilor de fertilizare cu compost, acoperirea solului etc.
previn infe starea par azitard;- in mod special, folosirea de macerate, infi;zii gi extracte de plante.
Modul de preparare gi utilizare sunt prezentate in tabelul 6.2.
Metodele curative de combatere directd, care sunt utilizate atunci cdnd
plantele se afl6 in pericol evident, folosesc produse preparate din plante (ex.
nicotina) qi alte produse de origine animald sau ultrasunete etc.
Lansarea de insecte utile (ex. Ichneumonidae) poate da rezultate bune, dar
acestea sunt mai pufin folosite in cdmp deschis. Mijloacele biotehnice pot fi
utile, ins6, in mici grddini familiale, ca de exemplu in cazul capcanelor
antilimacAi, curse-capcand, bandelor adezive sau de carton ondulat (viermele
mdrului - Carpocapsa) sau capcanelor colorate (galbene pentru musca
cireqului).
in ce privegte diiundtorii animnli, dintre cei care produc frecvent pagube
importante, menfiondm: goarecii teregtrii gi de cAmp, coropignifele, larvele de
noctuide, larvele de coleoptere, nematozii, limacgii, mugtele, puricii, afidele gi
viermii fructelor.
12r
Tabelul6.2.Combaterea biologicl a fungilor, bacteriilor gi virusurilor; metode fitoterapeutice pentru prevenirea gi combatere
botilor si dlun6torilor H. Vr 99NUMELEPLANTEI
SAUALPRODUSULUI. MOD
DEEXTRAGERE
R E T E T A E P O C AUTILIZARE
ACTIUNELOC
CONCENTRATIE
I 2 3 4 5 6COADA CALULIJIT(Equisetum amense)
- macerat- infirzie- fierbere
Toatii planta frrd ridicin6I kg/l0l apI (planti proaspiti)
150 g/10 I apn (phnti uscati):- plus 0,37o sipun- plus macerat de urzici- plus l-2%o silicat de sodiu 30min.
Tot anulTot anulTot anulVaraprimivara
Pe plantiiPe solPe solPe plantii 9i pesol
Diluat de 5 oriDiluet de 5 oriDiluat de 5 ori
Diluat de 5 ori
Afide, acarieni@aianjenutrosu) pentnrfortificareaplantei
CONSOLIDA:(Synphyun oficinalis'|- rnacerat- decoct- infirzie
Toatii planta fEri ridicini:- I kg/10 I apn (plantil proaspntii)-100-150 E/10 I api (plantiiuscatii):
Tot anul (vezi urzica)
Se adaugi lacomposturi inaz de carentade potasiu
URZICA(Urtica dioica qi Urticaurens\
Toatii planta fEr6 ridicini:- I kgl10 I api (plantii proaspfi2i)-20O ElOl ape @lantii uscati):
Tot anulTot anul
Pe plantnLa incolfirePe teren
Diluat de 20 ori
Diluat de l0 ori
Tracbeomicoze(finaiozA);favoiznazdcretterca; udareaplantelor,lmb[ierearddicinilor qisemintelor
T]R'ZICA(macerat) Macerat fermentat in compost Nediluat
Favorizeazddescompunereacomoostului
NJN)
r:Goa
Sn6 ' t\ : $
SF
s'NR \:os$Rs8:a ',i* R*s$''i"E . S
$H.p o= : \dcl(!
abelul6.2.a 3 4 6
IVIACERATX'ERMENTAT.Amestec de urzici cucoada calului
P e n t r u l l d e m a c e r a t % linfuzie de coada calului
Inainte de formareafrunzelor giinflorireTot anul
La incolfire
Pe frunzeLa incolSrePe frunze
Diluat de 50ori
NediluatNediluat
Contra afidelor
VETRICE:(Tanacetum wlgare)- infuzie- deooct
Frunze gi flori300 ElO I apd (plantii
proaspltii)30 gll0l apd (plantii usoati):
IamaPulverizare dupdinflorireToamna
Pe plantiPe plantiiPe plantii
ConcentatDiluati de 2ori gi 1,5 ori
ContraacarienilorContraruginilorfeinAriiContra unorboli pe frunzela tomate
F'ERIGAVT]LTTJRULUI(Pleridium aquilum)
T,ERIGA DEPADUR.E(Dryopterisfilis-mas)
I kg plantn proaspiti la l0 I apn100 g plantn uscatii la l0 I apd,macerat
5 g pulbere mare%l apd de ploaie, extact
Sfer;it de iamiTot anul
Tot anul
Pe plantii 9i sol
Pe trunchi
Diluat I : l0
Concentrat
Afid€, melci,limacSi efectrepelent(aspidinofilicine, tuiond, aD.filicic + potasiu)In compostContraptrduchilorl8noqi (periereacoloniilor de petnrnchi)
RD\r[NT(Rlaftwba)
Folie500 g/3 I apb Pe plantii
Tenii la praz;conta afide lafasole
TOMATE(Lycopersiconesculentum)
2 pumni de frunze mdrunlite 9ifre,cate bine in 2 | de api6infuzate la rece 2 ore
In epoca zborului Concentrat Contraflutureluiverzni
fr(\oa
SsE' t$$ssS'NR \ .xosR d
$sSK:*ss \
$€s. =.
$l{a(\
N)(/)
abelul6.2.I 2 3 4 5 6
PELIN(Anemisia absinthium)- mac€rat- infirzie- decoct
Frunze 9i flori3W El0l apl (plantii proaspitii);30 g/10 I api (planti uscati)Se adaugtr eventual l7o silicat de sodiu
Primivaraiunie/iulie
Pe plantiPe plantii Diluat de 3 ori
Contra fumici,larve, afide,rugini lae,oapdz
ALAIJN Se dizolvd 40 g alaun ln api fiartii; sedilueazl cu l0 I apd rece; nu serecomandi pentru verdefuri
In tot anulPe terenPe plantii
Concentrat 3luni lnainte derecoltare
In caz deinfestareputernic[ demelci, limacgi,conta afidelor,lawelor
RAPITA(inftzie)
Frunze 9i riddcini300 g/10 I apd La inflorire Pe flori Concentrat
Contramoniliozei lacais- orun
CEAPA, USTIJROICOACAZ NEGRU
Frunze (proaspete sau uscate), circa500 g/10 I (plantil proaspiti), sau 200glI0 | apdL (plantn uscatii)
In cuz deinfestare
Pe sol subcoroana pomilor
Diluat de l0ori
Fortificare;contra bolilorcriplogamicela cartof 9iciosun
HREAl\{(extact)
100 g rnddcini + 1 I apd. Preparatpentru tratarea seminlelor inainte de
semenatSeminle Nediluat
Combatereaunor bolicriotocanice
SAPIJN 150-300 g sepun de'casd sau de rufe,preferabil paste h l0 I ap{ se dizolvi tnapl caldi. Se amesteci 40 g pastA de snprmcu l/8 I petol (gaz) ln apd fierbinte, seobtine o culoare lapbase, se adaug6 25 I apirece gi se amestecd bine.100-300 g past[ d" rap,nt, % | alcnold€naturat, I lingur4e de var, I lingurip desare, l0 I apa; se amostecibine.
in caz deinfestareputemici
N)5
!t(\h
Ss,E' t$$sss S \S'NR \:os$ssgs$:sc i ' Ss \
$€"s. E.
$g€(\
Tabelul6.2.I 2 3 4 5 6
SULF'ATALUMINIUSOLUTIATHEOBALI)
LUI
200 g sulfat de aluminiu se dizolvi in 9I api, cu o mituri de nuiele.500 g sare potasicn dizolvati in 4 I api+ un kg var stins in 4 I api + silicat desodiu 100 ml in 2 I api (se poateinlocui cu ulei parafinic US-92).Laptele de var se filtreaza peste solufiade sare K, apoi se adaugE solulia desilicat de sodiu sau emulsie de ulei
In caz deinfestare.Primlvara, pendla lngrogareamugurilor
Pe pomi
Pe pomi
Nediluat
Nediluat
+ 3 kg spirtpentru a mirieficacitatea
Contracoccinelelor qialeurodelor(mwculita deseri)Contra larvelor,insectelor, ouilorde iamd 9i pentrucuritirea demuschi si licheni
LAPTE DEGRESATZERDE LAPTE
Zer gilapte l/1, se arpestecd bine
Odati pesdptiirndnd
Pe planti Nediluat
Contra bolilorfoliare qi alefructelor detomate (virusuri)oreventiv
TUTTJN(Nicotiana tabacum)Nicotiana ntsticamahorca)- infuzie- decoctconfine 0,3 - 1,5 - 6%0nicotin6
Frunze uscate, tulpini, cotoare, resturide la fabricile de figarete, 200 g trtun +1 | apd fierbinte; dupd 24 ore sefiltreazi Ei se adaugi 9 I apb + 50 gsdpun de K l% 100 n'l+ spirt2o/o400 g tutrni l0 I ap6. Se fierbe 3-4 ore +12 | apd cu I kg sipun de rufe + I Ispirt denaturat total 25 I
Tot anul Pe planti Nediluat
Contra lawelor,a giindacului dinColorado, altelarve gi omizi
OTETAR(Rhus typhyna)- extract
Extract alcoolic de frunze, care confinepeste 70 substan{e bioactive. lnprincipal, confinehexahidrofarnesilacetoni, substan{iinsecticidi
Mai/sept. Pe plante Insecticidi
fr
*Sn6 '$$$\ss' iR f .:os$Rsg: q 'd :Fsss \l r F\oSi . s
SHSRG()(\
hJ(j
Tabelul6.2.I 2 3 4 5 6
HT]MUS-extract
- 500 g humus vechi de 3 ani in 10 Iapi (humus bogat ln substanfe tanante-humus de pidure);- tescovini" frunze de vi{a de vie, nuc,revent stejar.Congine fitoalexine (substan{e naturaleprotectoare)
Nediluat
Fortifiant,ingrngdmtntcomplex; previneatacul de agenfipatogeni
ARENARIITT]L(Helichrisumarrhenarinum)- Flori de pai
100 rnl la 5 I ap6; oonpne 5,2%osubstanti activd Seminte
scufundate 2 o r e 3 0min.
Nediluat
Contrabacteriozelor;rerduce infec{iilede mozaic gistolbur
MAIIONIA(Mahonia aquifullium)
DRACILA@erberis vulgaris)
Conline berberin6(cercetiiri in curs)
- idem-
Tot anul
- idem-
Pe plante
- idem-
Contabacteriozelor;rerduce infecliilede mozaic 9istolbur- idem-
X'AINADE BAZALT- fin mdcinati" sub 20microni-pH: l0- l l- silicati 50%
100-300 g la l0 I apd- insolubild in api, suspensie fin4 sepoate administra cu pomp€ subpresiune- sub formi de praf
Contra unorddunbtorisugitori
N.)o\
t'-ASsts ' ts"ssF"s! \i
S 'NR\:os$Fs8\ - ,ri: R.
*Ns \
$€'G. E.
sg6(!
Capitolul VI. Agroecosistemul legumicol.Le gumi c ul tur a in c ont extual a gr i cultur i i b i o I o gi c e
$oarecii de cdmp: Arvicola tewestris rod rdd[cinile pomilor fructiferi gi
lasd mici muguroaie care ingreuiuzillucrdile solului. Microtus amalis rod coaja
pomilor, a handafnilor, cdpgunilor gi a unor legume (rdddcinoase).
Mdsuri de combatere: capcane sistematice, ftrd a le atinge cu mdna,
plante repelente ca Fritillaria imperialzs, usturoi, limba cdinelui, Melilotus SiEuphorbia, Lathyrus, introducerea in galerii de frunze din plantele enumerate,
sau ramuri de Thuja ori frunze de nuc. De asemenea se introduc resturi de pegte,
excremente de caprd.
$oarecii sunt sensibili la zgomote. Sticle goale implantate oblic in sol
produc vuiete sub acliunea vdntului. Cdnd se planteazf pomi, se introduc in
vizuini vatd de sticl[, fragmente de sticl4 ,,ldnd de roc6" (vatd minerald) gi alte
materiale abrazive.
CoropiSnila (Gryllotalpa) sapd galerii la mic[ ad6ncime gi iese la
suprafafd pe intuneric.Dfuirrcaz} primdvara; in rest sunt folositoare, deoarece se
hrinesc cu insecte gi viermi.
M6suri de control: se folosesc borcane de sticld care se planteaz6 la
nivelul solului in care coropignifele cad (aprilie-iunie) in timpul incursiunilor
noctume. Alte posibilitifi: se caut6 gi se distrug cuiburile, turndnd o lingurifi de
ulei comestibil in cuiburi sau api din abundenfd; insectele mici gi oulle se
ineacS.
Larvele de noctuide sunt prezente in sol primivara gi toamna. Se pot
aduna sau combate cu decoct de tanacet, cu ramuri de ferigi mIrunlite
incorporate in sol. in caz de atac putemic se poate recurge la tratamente cu
preparate de Bacillus thuringiensis.
Combaterea coleopterelor se poate face cu plante de salat6, amendamente
cu calcar, se cultivi mazAre, fasole sau varzA, se aereazi mai des terenul gi se
incorporeazd gunoi de grajd de bovine.
Nematozii, se int6lnesc mai frecvent in cultrni de ser6, care le asigur5
reproducerea, Meloidogtne incognita fiind un ddundtor specific fdrii noashe,
precnm Si Ditylenchus tripsaci la usturoi gi ceapd in cdmp, transmis prin
materialul de plantat. Combaterea se asigurd prin prin rota{ii gi asocieri foarte
127
Capitolul VI. Agroecosistemul legumicol.Le gumicultura in contextual agriculturii biologice
diverse. in caz de infestare putemic[ se planteazi toat[ brazda cu tagetes
(Tagetes nana). Larvele care apar nu se pot hrini cu rdddcinile de tagetes 9imor. Trebuie evitat sd se introducd in sol larve femele de nematozi o dati cu
r[saduri produse in ghivece, cu amestecul de sol infestat. Trebuie evitat excesul
de azot, iar toamna se poate aplica fbin[ de argili (bentonitd).
Melcii fird cochilie (limacai), Arion hortensis, cu doui specii: limacai
mari, lungi de 15 cm, de culoare galbend-ocru, maro-rogiatici gi limacqii mici
(pane la 6 cm), cenugii sau rogiatici. Ultimii nu rezistd la ger gi seceti.
Misuri de control:- se folosesc bariere mecanice sau capcane din borcane cu bere;- se urmdregte favorizarea inmulfirii unor coleoptere qi sirfide, amfibii
qi reptile, pisiri etc.- se aplicd macerat de limacgi;- se acordi atenfie la distribuirea composfurilor care confin oui de
limacqi;- limacgii au preferinfi pentru plantele tinere;- aplicarea materialelor de acoperire sd se facd in stare uscatS, pentru a
nu atrage limacqii;- aplicarea de ace de conifere gi palee de orz;- plantarea dispersatii de usturoi, care are acfiune repelentd;- se mai poate folosi extract de Begonia (o plantd intreagd mlrunfiti la
l0 I api, pusd la macerat 1-2 ore); se pot trata risadurile inainte de
plantare;
- g5inile gi rafele consumi limacgii;- se recomandi tiierea de frunze qi imprdgtierea lor pe teren, in care
limacgii se ascund. Acegtia sunt apoi culegi gi folosifi pentru oblinerea
de macerat de limacgi;- impragtierea de cenuqd gi frinI de rocd sau, evenfual, de var nestins,
dar numai incaz de infestare grav6, cu riscul alcaliniz5rii solului.
Melcii cu cochilie pot produce daune atunci cind sunt in num[r mare, dar
ei sunt in acelaqi timp, antagonigti cu limacgii, deoarece se hrlnesc cu oudle lor.
il
It28
Capitolul VL Agroecosistemul legumicol.Le gumi cul tur o in c ont extual a gr i c ul turi i b i o I o gi c e
Muscs morcovului. Este o musc[ micd, de 4-5 mm, neagri gi lucioasd.
Apare in aprilie-iunie gi apoi la sfirgitul lui august. Depune oudle in sol in
apropierea rdddcinilor de morcov gi se dezvoltd mai tArziu, formdnd galerii.
Mdsuri de control; folosirea de mijloace repelente, ca asocierea cu ceapd,
usturoi Si praz; de asemenea se pot orgariza, rotafii de asolamente variate;
semdnatul precoce (martie-aprilie) sau mai tardiv (iulie); muquroirea uqoard a
coletului morcovilor; intercalarea de mdrar, lavand6, tanacet; suprafefele
cultivate cu morcov trebuie sd fie deschise gi bine aerate.
Puricii de pdmdnt. Ei atacd intotdeauna primdvara, salata, ridichile qi
guliile dar gi alte specii de vdrzoase. Ei prefer[ terenuri tari gi compacte. Aceste
mici coleoptere, de 1,5-3 mm, sunt de culoare brund-albistruie sau neagrd-
lucioasS, uneori cu striuri galbene.
Misuri de combatere: se recomandd terenuri afrnate gi acoperite; se fac
tratamente cu rotenon; se muguroesc plantele la colet; culturile se asociazi cu
salat[ gi spanac; se pulverizeazi plantele cu ftind de roc6; plantele se udd de 2
ori pe sdptdmdn[ cu decoct de absint sau tanacet.
Puricii (puricii de plante). Afidele iemeazd pe plante multianuale gi, la
inceputul verii, migreazh pe plantele de culturd gi s[lbatice, reproducdndu-se
prin partenogenezh (nasc pui vii). Toamna, femelele depun din nou oud prin
iernare. Afidele produc pagube direct prin transmiterea virusurilor, dar gi prin
acoperirea cu fumagind a plantelor gi fructelor (aceasta este o ciupercl
saprofitE, care se dezvolti pe secrefiile dulci ale afidelor).
Mdsuri de control: se favorizeuzlprezenla antagonigtilor naturali precum:
Coccinello, Sirfidia, Ichneumonida, Forficulida.in caz de infestare puternicd se
stopesc plantele cu decoct de lemn de cvassio, coada calului (Equisetum) sau/Si
alte solufii de sipun de cas[. in caz extrem se poate folosi piretru (natural, nu
piretroide de sintezd).
Alte mdswi care dau rezultate bune: aerarea bun[ a terenului; acoperirea
lui gi irigarea abundentd; pulverizarea de praf de calcar (var), cenugd de lemn
sau fiini de rocS; spdlare plantelor cu un jet puternic de ap[; stropirea cu o
infuzie de coji de ceapd sau cartofi, decoct de frunze de revent sau cu extract de
t29
130 Capitolul VL Agroecosistemul legumicol.Legumicultura tn contextual agriculturii biologice
usturoi; stropirea, hei zile consecutiv, cu un strat apos de urzici (de macerat),
stropirea cu infuzie de pelin sau de Tanacetum.
Mana. Boala este produsI de ciuperca microscopicd, Peronospora sp. ce
atace, in special, vila de vie, castravefii, ceapa gi salata. Este favorizatL de
timpul umed gi relativ rece qi produce pagube importante prin ingdlbenirea gi
ciderea frunzelor.
M6suri de prevenire gi combatere: stropiri cu produse pe bazL de cupru(znarfi, bordelezi, Turdacupral 0,5oh); fertilizare cu compost amestecat cu frind
de rocS; strdngerea frunzelor atacate; shopiri preventive cu decoct de coada
calului.
Oidium sau fdinarea, sunt boli care atac[ vifa de vie, legumele
cucurbitacee, trandafirii etc., provocAnd cdderea frunzelor.
M6suri de combatere: shopiri la intervale de 8-14 zile cu solulii de sulf
muiabil (pentru legume numai in caz de pericol real); ca misuri preventive, se
recomandd aplicarea abundentii de compost, acoperirea permanent[ a terenului;
crearea de varietdfi rezistente; tratamente preventive cu decoct de coada calului.
131Capitolul VlL Agroecosistemul pomicol.P omicultura in contextul agriculturii biologice
CAPITOLUL VII
AGROECOSISTEMUL POMICOL.POMICULTURA iT.I CONTEXTUL AGRICULTTruI
BIOLOGICE
7.1. PARTICULARITATTT,N AGROECOSISTEMULUI POMICOL
Dintre toate activitifile umane, agricultura constituie cel mai complex
sistem biologic care funcfioneazi" in mediul natural. De modul cum sistemele
agricole iau in considerare condiliile naturale gi cum se integreazl in acestea,
depinde qi starea ecologicd a mediului inconjurdtor.
in context pomicol, fiecare agroecosistem reprezintl, in sine, o
ogrobiocenozd care include omul, planta, animalele, insectele gi
microorganismele, in str6ns6 interrelafie cu factorii cosmoatmosferici, de relief
gi de sol. Construcfia agroecosistemelor s-a realizat printr-o intervenfie
deosebit de brutald a omului in ecosistemele naturale.
Problema care se pune la crearea gi exploatarea ecosistemelor pomicole,
ca de altfel gi a celorlalte agroecosisteme, este de a stabili riguros cum trebuie
ele sd funcfioneze cu maximum de randament agroproductiv, frrd agresiuni
ecologice ddundtoare naturii iniconjur[toare, sdndtifii omului gi animalelor.
Altfel spus, prin insIgi esenfa lor ecosistemele pomicole modeme trebuie si fie,
ecologice gi de mare agroproductivitate, ceea ce nu se poate obfine decdt printr-
o inaltd cultur6 ecologic6 a celor care le construiesc Ai le exploateazi (C. Budan,
1ee4).Obiecful pomiculturii hebuie sd cuprind[ aproape toate aspectele
ecologiei, ca gtiinfd a ecosistemului, fapt pentru care ar fi mai justificat a vorbi
despre ecologizarea culturii pomilor, proces care asigur[ integtarea cunoagterii
gtiinfifice despre orgarizarea sistemelor biosferei gi intensificarea forlelor
agroproductive in deplind stabilitate a acesteia.
t32 Capitolul VlL Agroecosistemul pomicol.P omicultura in contextul agriculturii biologice
Pentru a descifra insi integrarea ecologicd a ecosistemelor pomicole in
sistemele agriculturii zonale gi a acestora, in mecanismele biosferei, se impune,
sub aspect teoretic Ai practic, a se realiza mai intlii o ierarhizare convenfionald
(gi nu numai) pe nivele spafio-temporale a acestei deosebit de complexe lucrlri
a omului.
Rezolvarea problemelor ecologice ale pomiculturii /a nivel global, se
inscrie in sistemul general al producfiei agricole gi trebuie si se fi.rndamenteze
pe legea naturall a evolufiei substanfei vii a biosferei, altfel spus, pe
maximizarea constanti a gradului inchiderii circuitului elementelor chimice.
Pornind, ins4 de la faptul cd produclia de fructe se bazeazA, in principal,
pe folosirea soiurilor cu un inalt potenlial agroproductiv, in condifiile unor
tehnologii intensive de cultur6, echilibrul biologic devine adesea instabil,
datoriti scoaterii din circuit a elementelor chimice incorporate in recolti, care
se soldeazi cu reducerea fertilitdlii solului, includerea lor in circuitul biochimic
gi, prin aceasta, modificarea intensitiifii proceselor geochimice din naturl
in acest context, rezolvarea problemelor ecologice ale tuturor activitElilor
agricole, in care se include gi pomicultura, trebuie s6 asigure menfinerea
agroproductivitdfii in limite normale, cu pdstrarea stabilititii agroecosistemelor.
Tehnologizarea intensivd a pomiculturii pe baza mecaniz6rii gi chimizirii
se constituie ca o etapd de dezvoltare vertiginoasi a producfiei de fructe la
hectar, demonstratd in toate firile avansate. Dar au trebuit numai citeva decenii
pentru a ajunge la triplarea trecerilor agregatelor mecanice pe sol gi a numdrului
de tratamente fitosanitare in livezi, ceea ce a frcut si se inregistreze acut nu
numai partea pozitivd ci gi cea negativd a etapei intensivizirii pomiculturii.
Sigur, insumind efectele negative ale tehnologizitrii intensive la nivelul inhegii
agriculfuri, consecintele ecologice sunt percepute acut qi pe scard global6, mai
ales prin stabilirea capacitSlii plantelor de a face fafd unor factori naturali de
stres, cum ar fi: seceta, frigul, insectele, agenfii patogeni, inrdutdfirea insugirilor
de fertilitate a solului qi poluarea mediului inconjur[tor. Sporurile de recoltd pe
termen scurt au creat iluzia de progres, cu preful epuizlrii resurselor nafurale pe
Capitolul VII. Agroecosistemul pomicol.P omicultura in contextul ogriculturii biolo gice
termen indep[rtat gi cregterii investifiilor de capital, care depdqesc mult ritmul
cregterii recoltelor.
Principalul obiectiv al atenfiei, in tehnologiile agrointensive
(superchimizate) il constituie recolta, solul fiind privit ca un mijloc de oblinere
a acesteia. in perspectivd, viafa naturali a solului se degradeazi gi sldbesc in
mdsuri important6 procesele pedogenetice. Pomicultorul preia asupra sa
asigurarea futuror condifiilor necesare viefii plantelor, prin ,,intrdri tehnologice"
din ce in ce mai costisitoare, acumulAndu-se pentru un timp agresiunile
ecologice ale acestor tipuri de tehnologii. Echiparea energeticd a fermelor
pomicole devine excesivd, depdgind adesea 15-20 mii Mcal/ha (C. Budan,
1987). Cea mai mare parte a consumului energetic (peste 76%o din total) se
?nregistreazd in sfera chimizdrii pomiculturii, aceasta in condifiile in care numai
1-3o/o din substanfa pesticidi activ[ igi atinge finta, atunci cdnd numai inhe 5-
40Yo din erbicide intrd in contact direct cu buruienile gi cdnd numai 3040o/o din
ingrdgdminte sunt utilizate de pomi, cealaltb parte de substanfe chimice biocide
gi cu azot transformdndu-se in cea mai agresivd formi de expansiune a poluirii
in sol, aer,apd", alimente.
in condiliile intrefinerii solului din livezi ca ogor negru gi al subestimdrii
proceselor de eroziune, in anumite situalii, degradarea acestuia poate atinge
limita critic[, dup[ care se instaleaz[ o serie de reacfii distructive in lanf,
imposibil de controlat. Este gtiut faptul cd la un grad de eroziune de 5% se
pierd, in medie pe an 80-100 t sol la ha, ceea ce reprezinti intr-o generafie de
oameni, in jur de 15 cm de strat fertil sau 200-220 t de sol, incazul unui grad de
eroziune de l5%o, adic6, in 10 ani, disparifia intregului strat de sol fertil.
Din cele prezentate se poate deslugi ugor incompatibilitatea existentd intre
tehnologiile mecarizate qi superchimizate qi multe laturi ale viefii biosferei,
omul, de cele mai multe ori, contribuind la degradarea resurselor acesteia. El
trebuie sI se clliuzeascd dup6 legile biosferei, sd pdstreze echilibrul in privinla
circuitului substanfei gi energiei. Prin mdsurile agrofitotehnice aplicate trebuie
pdstrat nealterat solul, minimizate costurile de producfie gi energie, pentru a nu
impiedica desftgurarea normald a proceselor pedologice gi a permite
133
134 Capitolul VlL Agroecosistemul pomicol.P omicultura tn contextul agriculturii biologice
desftgurarea normal[ a circuitului biologic al substanfei. Nu trebuie neglijat nici
faptul ci agricultura actuali trebuie sd pdstreze resursele de sol acumulate in
multe milioane de ani gi pentru generafiile viitoare.
in ce privegte rezolvarea problemelor ecologice ale pomiculfurii la nivel
zonal (regional), existi practic, aceleagi probleme ecologice ale stabilitifii
funcfionale a biosferei, condifionatil, insd, de situafia concreti fizico-geografici.
Problemele stabilitnfii biosferei gi corespunzdtor, ale stabilit6fii sistemelor
agricole sunt asemindtoare cu cele globale, dar cer o abordare mai diferenfiatd,
mai corecti gi laborioasi.
Principala direcfie a ecologizdrii pomiculturii in cadrul dezvolt[rii intregii
produclii agricole constii in:- menlinerea stdrii normale a solului;- incdrcdtura normald a terenului cu activitdli umane care sd nu
st6njeneascd stabilitatea;- autoreglarea, autointrefinerea qi restabilirea insuqirilor pierdute prin
diverse acfiuni agrotehnice.
Trecerea la noi tehnologii sau la modificlri dependente de om ale
condifiilor externe, poate incdlca echilibrul instalat in biocenoza ecosistemului,
precum gi reprezentdrile despre starea normali a unei parti din aceasta. Spre
exemplu, orientarea rdndurilor de pomi, insofitii de executarea lucrdrilor solului
pe linia de cea mai mare pant6, poate pe anumite tipuri de sol gi grad de
inclinare, sd declanqeze pierderi de sol cu mult peste nivelul de toleranfd al
eroziunii, urrnate de colmatdri d[unitoare in aval. Sau invers, orientarea
rdndurilor de pomi cu executarea lucrdrilor de-a curmezigul pantelor pe soluri
grele, argiloase, poate, prin impiedicarea drenajului extern sd inrdut6feascd mult
regimul de umiditate din sol. in ambele situafii agroproductivitatea scade.
Pentru menfinerea echilibrului ecosistemului se cer aborddri corespunzdtoare gi
resurse suplimentare, prin care sd se poati asigura anihilarea elementelor care
au redus agroproductivitatea.
Marea majoritate a activitililor antropice inrdutitesc mediul inconjurdtor
gi epuizeazil resursele naturale. Reducerea productivitdfii reztiltd din
Capitolul VII. Agroecosistemul pomicol.P omicultura in contextul agriculturii biologice
insuficienta atenfie acordatd reproducerii potenfialului resurselor naturale gibiologice exploatate.
Interconexiunea intre restrsele naturale gi agroproductivitate, conduce lanecesitatea creirii sistemelor ecologice-economice la nivelul agroecosistemelorzonale, in strucfura cirora sunt inregistrate gi ecosistemele pomicole, pentru aputea asigura pdstrarea calitilii resurselor exploatate gi a mediului inconjurdtor.in cadrul fiecdrui proiect agropomicol se impune a estima cantitativ gi calitativresursele naturale exploatate (energetice, hidrice, trofi ce), urmdrind respectareastandardelor admise de acfiunea chimicd, fizicd gi biologicr asupraorganismului uman, animalelor gi plantelor, evitarea epuizdrii qi poluiriiresurselor naturale.
Sistemele de agriculturd fundomentate ecologic, nu exclud posibilitateau'tllizFtri'i fertilizanfilor minerali, insd promoveazd nonne severe cu privire ladoze, forme, momentul aplicdrii etc., ceea ce reclami din partea celor care lefolosesc temeinice cunogtin,te ecologice. in mod analog se procedeazd gi cuprivire la utilizarea pesticidelor gi erbicidelor, pentru a reduce la maximumintrarea lor directd in sol, aer, apd,, frri a,gi atinge finta. De asemenea, tot aga sestabilesc gi sistemele de lucrare a solului, in funcfie de texturd, grad de tasare,de aprovizionare cu ap6, de gradul de imburuienare etc.
Importanfa hotirdtoare pentru rczolvarea problemelor ecologice inagricultura zonald, o are factorul biologic ca parte a nivelului global deecologizare. Integrarea ecologici a pomiculturii la acest nivel presupunecombinarea spafio-temporalS a diverselor agroecosisteme cu ecosistemelenaturale, care sd asigure o recoltd ridicat[, de inalti calitate, al futuror speciilorcultivate.
135
136 C apitolul YlL Agroecosistemul pomicol.P omicultur a tn c ontextul agriculturi i biolo gic e
7.2. ZONAREA iN AGROECOSISTEMTTL POMICOL
7.2.1. Importanfa zonlrii in pomicultura biologici
Zonare, efectuat6 judicios, pe baze riguros gtiinfifice, permite soiurilor de
pomi s6-gi valorifice deplin valenfele lor biologice cum ar fi:- potenfialulproductiv;- calitatea fructelor;- rezistenfa la atacul bolilor gi ddunStorilor;- longevitatea pomilor g.a.
Agrotehnica poate sI pund pe deplin in valoare potenfialul biologic al
solului numai c6nd acesta se cultivd in condilii pedoclimatice corespunzitoare
cerinlelor lui (Gr. Mihdescu, l'980).
Deqi sunt inmulfite vegetativ gi au ereditate relativ stabil6, soiurile de
pomi qi de arbuqti fructiferi manifestd un anumit grad de plasticitate ecologicd,
adici se pot adapta, intr-o oarecare mdsurd, gi la condifii de mediu intrucAwa
diferite de acelea pe care le-au avut in filogenezi. Nu trebuie sd se piardl din
vedere c6, pe misur6 ce aceste condifii se indep6rteazA de acelea pe care le
necesiti soiul, cu at6t rezultatele vor fi mai pufin satisficitoare. Cu alte cuvinte,
nu se pune problema sd se asigure plantelor condifii pedoclimatice la nivel
minim, ci cdt mai apropiate de cel optim. Acelaqi soi poate 9a rezultate foarte
bune in unele bazine sau centre, mediocre gi slabe in altele. Datoritd marii
diversitifi a condiliilor pedoclimatice de la o zoni la altz, nu se cunosc ,;oiuriuniverssle" care sd se comporte la fel de bine prefutindeni. Exist6, ins6, soiuri
cu mare plasticitate ecologic6, care se cultivd rentabil pe teritorii foarte lntinse,
in toate continentele (Golden Delicious, Delicioase roSii, Jonathan ;.a. la mdr,
Williams la pdr S.a.). Aria lor vastii de extindere constituie nu numai un indiciu
al plasticitiifii ecologice mari pe care o posedl, dar gi o dovad6 cd ele intrunesc
un numdr mare de calitili, comparativ cu alte soiuri mai putin extinse in cultur6.
in perioada achrald, dar mai ales in perspectivi, se pune problema
rcalizilii unei agriculturi care sI r[spundd cel pu{in urmitoarelor deziderate:
Capitolul VlL Agroecosistemul pomicol.P om i c ultur a in c ont extu I a gr i cal tur i i b i o I o gi c e
- conservareahabitatelor;- folosirea optimd a condiliilor ecologice de pe un teritoriu dat;- prevenirea poluirii mediului;- realizarea unor producfii maxime gi de buni calitate, in sortimente
diversificate 9i la un pref de cost sc6zut.
Realizarea unei pomiculturi optimizate presupune :- amplasarea fiecdrui soi de pomi gi de arbugti fructiferi in condifii optime
de mediu:- o ordine structurali cdt mai desdv6rgiti in cadrul plantafiilor;- aplicarea unor tehnologii diferenliate in funcfie de zona pedoclimatici,
sol, soi, portaltoi, vdrsta pomilor, incirc[tura de fructe gi alfi factori.
De-a lungul anilor, omenirea a dezvoltat o strategie pentru cultura
plantelor, urmdrind si obfinl o maximI convertire a energiei solare in hranS
pentru oameni gi animale. in pomiculturd energia solarE este utilizatd la
maximum cdnd pomii sunt plantafi la distanfe optime, in raport cu vigoarea
combinafiei soi-portaltoi, fertilitatea terenului, sistemul de culturd gi forma de
coroand adoptatd; sau cdnd se asigurd o bun[ orientare a rdndurilor fa1[ de
punctele cardinale (de regul[ N-S) gi realizarea unui covor vegetal cdt mai bine
incheiat (fbr6 goluri).
Unul din factorii esenfiali de care depinde potenfialul productiv al unei
culturi de plante, este densitate4 covorului vegetal. Cind numdrul pomilor la
hectar scade sau cregte prea mult fa!6 de valoarea optim6, producfiile se
diminueazd corespunzitor. Pentru a permite o iluminare in optimum a fiecdrui
pom din cadrul plantafiei gi pe toatd indlfimea gardului fructifer, distanfele
dintre rdndurile de pomi trebuie diferentiate in funcfie de latitudine. (dupd G.
Odier, 1978).
Bioproductivitatea unui agroecosistem depinde in mdsurd considerabili gi
de valoare biologicd a materialului folosit (soiuri, portaltoi), de capacitatea
fotosinteticd a frunzigului, care e diferitd de la un soi la altul. Unele cercet[ri
menfionate de G. Odier (1978) arutd cd frunzele tipurilor spur ale soiului
Delicios roSu conlin mai mult[ clorofild decdt frunzele soiului Starking
r37
138 Capitolul VII. Agroecosistemul pomicol.P omicultur a in contextul agr i culturii biolo gice
Delicious, ceea ce explic6, in parte gi potenfialul productiv mai ridicat al acestor
tipuri. Ameliorarea continui a materialului biologic, in direcfia ob{inerii unor
soiuri cu capacitate fotosinteticd cdt mai ridicati gi cu mare plasticitate
ecologicd, reprezintd o cale eficientd de sporire a producfiei agricole.
7.2.2. Principii, criterii gi norme de zonare in pomicultura biologici
Zonarea pomiculturii hebuie sd se bazeze pe o interpretare justi a
relafiilor de interdependenfi dintre clim4 sol gi plantii (soi), precum gi pe un
calcul al eficienfei economice, findnd seama de nivelul de dezvoltare al bazei
tehnico-materiale pusl la dispozifia sectorului pomicol, in fiecare etap6, de
posibilitSlile de investigafii, precum gi de restricfiile privind consumul de
energie in procesul de producfie agricold.
Clima cu tofi factorii ei (umin6, cildwa, ap6, curenfi de aer) este cel mai
pufin influenfatl de om, cu mijloacele pe care le are la indemdnd, ca atare, ea
trebuie temeinic studiat4 in cadrul lucririi de zonare. Se va avea in vedere:- macroclimatul (climatul regiunii);- mezoclimatul (climatul localitilii, al centrului pomicol);- microclimatul (clirnatul din imediata vecinltate a solului in diferite
porfiuni ale plantafiei, influenfat de prezen{a microdepresiunilor gi
mameloanelor, orientarea diferitd a plantelor, pon[ia pe versant,
existenfa adiposturilor naturale sau artificiale).
Macroclimatul acoperd o arie relativ intinsd. El rezulti din situafia
geograficd gi orograficd a locului: latitudine, altitudine, longifudine, orientarea
cursurilor de api, situafia in vale (depresionara), la poalele muntelui, la firmulmdrii etc. Macroclimatul determind durata perioadei de vegetafie.
Analiza climei trebuie sd conducd la evidenfierea factorilor limitativi
pentru cultura fiecdrei specii pomicole, evenfual pentru un anumit grup de
soiuri (de exemplu, temperatura din fenofaza infloritului gi fecunddrii, frecvenfa
temperaturilor scizute, sub limita de rezistenfd a plantelor, atacul de grindini
$.a.).
Capitolul VlL Agroecosistemul pomicol.P om i c ultur a in c o ntextul a gr i cul tur i i b i ol o gi c e
Amplasarea gregiti a unor planta{ii poate fi datorati faptului c[ s-au luat
in considerare, mai cu seami, factorii climatici, acorddndu-se mai pufini atenfie
factorilor edafici (sol, subsol, pArua de api freaticd). Solul gi subsolul vor fi
cercetafi pentru fiecare situafie in parte (labara, mijlocul gi v6rfrrl versantului,
in microdepresiuni, pe mameloane mai pronunfate, in por,tiunile colmatate gi in
cele cu diferite grade de eroziune). Pe terenurile neuniforme, solul se modificd
la distanfe relativ mici.
in acfiunea de zonare a pomiculturii gi de modemizare a sortimentelor,
trebuie avutd in vedere orientarea gi tendinla consumului de fructe pe plan
mondial gi nafional: ce soiuri sunt solicitate, in care perioade qi pe ce piefe, in
ce cantitEli gi forme de prezentare (fructe proaspete, uscate, prelucrate,
congelate), care sunt eventualii concurenfi gi de ce posibilitifi dispun ei acum qi
in ce perspectivi etc. Exploatarea atenti a pie,tei mondiale de cdtre factorii
competenfi, precum gi cunoaqterea orientirii ce se imprimd periodic
pomiculturii in principalele ldri producdtoare, sunt acfiuni mereu actuale gi de
mare insemnitate pentru economia nafionald.
7.3. TEHNOLOGIA DE CUTTURA iNAGROECOSISTEMT]L PON{ICOL
139
7.3.1. Intrefinerea ecologici a solului in plantafiile de pomi
Conceperea gi interpretarea ecologicd a intregului complex de m[suri
tehnico-culturale, pebaza inlelegerii depline a interrelatiilor in cadrul biosferei,
apar ca indispensabile pentru menfinerea gi dezvoltarea pe termen nelimitat a
potenfialului productiv al agroecosistemelor (C. Budan, |988).
Funcliile ecologice ale tntre(inerii solului. Pentru oblinerea unui inalt
randament agroproductiv, in solul livezilor trebuie sd aibd loc un larg aflux de
elemente nutritive de naturd biogeochimici gi tehnologicd. Rolul sistemelor de
intrefinere a solului este de a contribui la dirijarea afluxurilor de energie gi
substanfi in direcfia favoizdrii proceselor de bioacumulare in sol gi, pe aceastb
baz6, la asigurarea in permanenfd a unor condilii noi de cregtere gi rodire a
140 Capitolul VlL Agroecosistemul pomicol.P o micul tur a tn c ont extul a gr i cul tur i i b i o I o gi c e
pomilor. Intre procesele ce definesc fertilitatea solului in care sistemele de
intrefinere a acestuia pot acfiona, se detageazd, mai ales cele de mineralizare gi
humificare a materiei organice moarte. in solul livezilor aceste procese se
realizeazd" cu intensitdfi diferite, in funcfie de continuitatea gi natura resturilor
vegetale, condifiile mediului fizic, intensitatea activitifii microbiologice $.a. pe
care sistemele de intrefinere a solului le pot influenfa putemic in direcfia
echilibrdrii ,,humificdrii - mineralizdrif'la un nivel cit mai inalt de varialie a
stirii energetice a solului.
Insagi reinnoirea permanenti a fondului de elemente nutritive la nivelul
cantittifilor consumate gi stocate in biomasd (recolta de fructe, ramurile, lemnul
gi scoar,ta pomilor), poate fi, pe l6ngd aplicarea judicioasd a fertilizanlilor,
amplificati de alegerea gi aplicarea de pe pozifii ecologice a sistemelor de
intrefinere a solului in livezi (imbogdfirea solului cu materie organicd proveniti
din masa vegetativd cultivatl intre rdndurile de pomi, fixarea azotului
atmosferic prin culturile leguminoase asociate, imbunltil\tea structurii gi
prevenirea proceselor de degradare a solului g.a.).
Funcfiile ecologice in agroecosistemele pomicole trebuie s6, favoizeze
potenfarea intregului complex de insugiri gi procese prin care se confer[ solului
calitatea specificd de a fi mediu ecologic optim pentru agrobiocenozele
pomicole, inzestrate cu un potenfial productiv gi de fertilitate cdt mai ridicat.
Principalele sisteme de intrelinere a solului in tivezi.-inpomiculturd pot
fi aplicate 3 principale sisteme de intrefinere a solului:- ogorul negru curat sau ocupat in a douajumdtate a verii cu vegetalie
naturald ori cu plante ca ingrdgimint verde;- tnierbarea artificiald sau naturald a solului pe toatd suprafafa, sau
parfial, cdnd sub proiecfia coroanelor, individual sau in berzi, solul se
menline curat de vegetafie, cu scoaterea masei cosite din livadi ori
llsarea ei pe sol sub formd de mulci;- cultura asociatd a plantelor agroalimentare gi furajere repartizate in
livezi pe intervalele dintre rdndurile de pomi.
Capitolul VII. Agroecosistemul pomicol.P omicultur a in contextul agriculturii b iolo gi c e
Indiferent de sistemul de intrefinere aplicat, solul plantafiilor pomicole
suferi modific6ri multiple care, in funcfie de elementele sistemului ales, pot fi
produse at6t in sens negativ pentru fertilitatea sa (tasare, deteriorarea structurii,
epuizarea humusului, eroziune etc.), fie in sens de sporire a fertilitdlii (crepterea
materiei organice gi a fondului de elemente nutritive, prevenirea eroziunii gi a
proceselor de degradare a structurii etc.).
in pomicultura intensiv5, modificirile insugirilor solului au awt
consecinge de cele mai multe ori negative pentru fertilizare. Astfel, pe fondul
unei fertilitifi naturale in continui scidere s-a intervenit adesea cu cantitdfi
sporite de ingrdg6minte chimice gi cu irigafii pentru sporirea productivit6fii
solului. Plusul de substanle nutritive gi de apd primit de sol, impreund cu
lucrdrile aplicate acestuia, au reprezentat fertilitatea curenti trecitoare a solului
care fine, in principal, de interven{ii din exterior gi mai putin de fertilitatea
natural[.
Alegerea de pe pozifii strict ecologice a sistemului de intrefinere a solului
in plantafii, hebuie sd fini seamd de:- conditiile de clim6;- condifiile de relief;- posibilit6file de irigare;- particularitalile biologice Ei de culfurl a speciilor $i soiurilor;- relaliile de asociere intre specii;- virsta pomilor;- problemeleeconomice.
Literatura de specialitate in domeniu abundi in lucr6ri care recomandd
ogorul negru curat, ca fiind cel mai indicat sistem de intrefinere a solului pentru
productivitatea livezilor. in opozilie cu acestea, o serie de cercetdtori
evidenfiazd ca mai favorabile sistemele at plante asociate tn plantalii de pomi,
in principal cu ierburi perene, care spre deosebire de ogorul negru nu aduce
modificiri negative pe termen lung fertilitdlii gi productivitlfii solului.
Cercetdrile efectuate de V. Aldea gi D. Sotiriu (1995) au scos in evidenfd
cd sistemul de intretinere a solului influen(eazd gi activitatea microorganismelor
141
t42 C apitolul VlL Agroecosistemul pomicol.P omicultura tn contextul agriculturii biolo gi c e
din rizosferd. Dintre cele trei sisteme de intrefinere studiate, gi anume: ogorul
negru, erbicidarea gi mulcirea pe rdnd gi inierbarea pe intervale, ultimul a
determinat un numir mare de bacterii in rizosferi gi un numdr mai mare de
specii fungice, fiind considerat un mijloc biologic nepoluant pentru combaterea
buruienilor qi stimularea viefii mioobiene in sol.
in plantafiile pomicole, ogorul negru fixnizeazL pomilor azot biologic
provenit din mineralizarea substanfelor organice, frcdnd s6 measc6 producfia de
fructe ca urmare a consumdrii potenfialului de fertilitate naturald a solului, altfel
spus, in schimbul epuizirii humusului acumulat in mii de ani gi reducerii
sintezei humusului nou, limitat, de cele mai multe ori, doar la nivelul resfurilor
vegetale provenite de la pomi (frunze, ramuri tiiate, rddicini moarte, frunze
c6zute). in bilanlul inh[rilor qi ieqirilor materiilor organice, cea mai mare parte
a biomasei vegetale aeriene este constituiti din producfia de ilucte (10-a0 /ha)
gi cantitatea de ramuri tniat'r- (2-5 t/ha) scoase in afara plantafiei, la care se
adaugd fitomasa stocatl an de an in lemnul gi scoarfa pomilor (C. Budan, l,986).
in livezi, dupd un anumit numdr de ani, ogorul negru nu mai este in
mdsurd sd menfind la un nivel ridicat echilibrul humificare - mineralizare,
deoarece procesele biologice din sol se reduc ca intensitate, sinteza materiei
organice are loc intr-un ritm mult mai sc[2t comparativ cu descompunerea
acesteia, inrlutifindu-se starea factorilor ecologici din sol, cu acfiune direct[
asupra producfi vitif ii.
Mobilizarea gi tasarea exagerati a solului (intr[rile agregatelor pe sol pot
depdgi 20-40 de heceri pe an), sunt insofite de puternice perturbafii ale
insugirilor fizice, chimice gi biologice ale acestuia, ca urmare a degraddrii
structurii prin impactul cu pic[turile de ploaie, deplasarea maqinilor (insofitn de
compactare), de impermeabilitate, eroziune, colmatare, deformarea crustei dupd
fiecare ploaie, de necesitatea din ce in ce mai mare de aftnare pi aerisire, de
stdnjenire repetath a viefii microorganismelor etc.
Nici acolo unde ogorul negru este menfinut prin erbicidlri procesele nu
evolueezi favorabil pentnr productivitatea solului, acesta fiind supus efectului
Capitolul VII. Agroecosistemul pomicol.P omicultura in contextul agriculturii biologice
de tasare gi al traficului tehnologic in livezi, eroziunii, colmatdrii, epuiz6rii
humusului etc.
La toate acestea se adaugd, cu valori negative, insdqi monocultura,
specifici pomiculturii, ca sursd de ,,oboseald o solului" sub toate formele sale
de manifestare (solicitarea unilaterald a resurselor de sol, restituirea mereu a
aceloragi substanle de citre ridicinile aceleagi specii: florezind la mir,
amigdalini gi benzaldehidd la piersic), dezvoltarea aceleagi biocenoze,
epuizarea solului, cu scurtarea longevitiifii economice a plantafiilor.
in cazul ogorului negru, agroproductivitatea livezilor s-ar putea menfine
ridicat6 prin administrarea din afard a ingragbmintelor organo-minerale. Dar
insuficienla surselor organice a ficut si se apeleze la fertilizarea chimicd
intensivd pentru susfinerea unei agroproductivitlfi curente intr-un sol cu
fertilitate naturali supusd epuizbrii, necesitdnd consumuri din ce in ce mai mari
de ?ngrigiminte chimice gi, ca urmare, creqterea pericolului de poluare a solului
gi apelor.
Solul rdmas descoperit intre rAndurile de pomi, in cazul ogorului negru
GanA b 60Yo), determind pierderi insemnate de energie luminoasd neconvertitd
in fitomasd, constituind un aspect negativ al acestui sistem de intrelinere a
solului.
Mulcirea solalui, poate fi naturald sau artificiald N. Cepoiu si colab.,
r992).Mulciul natural poate fi obfinut, in plantatie, prin cosirea repetatd a
plantelor cultivate pe intervale, sau prin folosirea unor resturi vegetale (paie,
coceni, ftn de slabi calitate), care intregi sau tocate acoperd solul intr-un strat
cu grosimea de 10-15 cm. Mulciul cel mai ieftin este cel obfinut prin cosirea
ierburilor din livadi, dar acesta nu satisface nevoile din punct de vedere
cantitativ. Mulcirea poate fi sub form6 de benzi pe rAndul de pomi sau pe toatd
suprafafa.
Mulciul artificial poate fi folia de polietilen[ albd sau neagr6. Acest
sistem de intrefinere s-a generalizat in plantafiile tinere intensive gi
superintensive pe rdndurile de pomi, sub form6 de bandd pe o l61ime de 1,5-2,0
143
144 Capitolul VII. Agroecosistemul pomicol.P omicultura in contextul agriculturii biologice
m, ca gi in plantafiile de cdppuni. Se poate spera, in viitor, pe aparifia
materialelor plastice fotodegradabile sau biodegradabile, care vor fi utilizate in
pepinierd sau in plantaliile tinere (G. Mermillard, 1994).
Avantaj ele mulcirii solului:- menfine umiditatea din sol;- impiedicdcregtereaburuienilor;- reduce oscilafiile de temperaturb cu 3-5oC vara gi ridicd cu 2-3oC
temperafura solului iarna,fa[A, de ogorul lucrat;- menfine strucfura, porozitatea gi afrnarea solului, m[rind confinutul
lui in materie organicd qi impiedicd procesul de eroziune.
Mulcirea cu rumegug se utilizeaz6 pentru corectarea aciditafli solului in
cultura de afin.
Dezavantaj ele mulcirii solului:- mulciul, in caz de inghef, intensific[ pagubele, ca urmare a pierderii
mai rapide a cildurii solului;- sporirea consumului de forti de muncd gi a cheltuielilor materiale prin
procurarea gi aplicarea mulciului, ceea ce conduce la ridicarea costului
de producfie;- favorizeazi inmulfirea bolilor, insectelor gi a rozdtoarelor;- stimuleazd dezvoltarea sistemului radicular al pomilor mai la
suprafafd;- nu combate buruienile perene, dacd grosimea stratului de mulci nu
este mai mare de 20 cm.
Pentru a se asigura eficacitatea maxim6" se recomandE ca inainte de
mulcire si se afrneze gi sd se fertilizeze solul cu ingrigdminte organice. La
unitatea de suprafafi, pentru mulcire, sunt necesare circa 30-40 t materiale
organice.
CercetEri de datb recent6 (G. Libournel, 1994) au scos in evidenfd efectele
pozitive ale utiliz5rii in livezi a mulciului din scoarfd de pin intr-un shat cu
grosime de minimum l0 cm care, pe lAngd controlul buruienilor, a diminuat
semnificativ evaporarea apei din sol. Trebuie, ins[, urm[ritd cu atenfie aplicarea
Capitolul VlL Agroecosistemul pomicol.P omicultura in contextul agriculturii biologice
acestui mulci, deoarece creeazA un mediu favorabil emiterii rdd6cinilor din
altoi, reprezentlind un pericol pentru trecerea pomilor altoili pe r[ddcini proprii.
Un dezavantaj al acestei tehnici il reprezinti faptul cd scoarfa de pin acidifiazh
solurile, deci trebuie luate mdsuri de anihilare ale acestui fenomen.
in ce privegte, implica(iile ecopedologice gi agroproductive ale sistemului
de tntrelinere gifolosire a solului in livezi cu plante asociate, se poate spune
cdo in primii ani dupd infiinfarea livezilor, pomii folosesc o parte din suprafafa
destinatd pentru nutrifia minerald, lumind gi ap[. Deqi ogorul este recomandat
de mulli cercetitori, mai ales in zonele cu precipitalii insuficiente, pierderea
pentru agroproductivitate a unor importante resurse de energie solard, ap6 gi
substanfe nufritive nu este justificati nici din punct de vedere ecologic Ai nici
economic. Aceasta, cu atdt mai mult in zonele cu precipitatii suficiente sau in
condifii de irigare.
Cultura plantelor prdsitoare (cdpquni, cartofi, mazdre, fasole, bulboase,
rdddcinoase etc.) in berui, pe intervalele dintre rdndurile de pomi sau ogorul
negru asociat cu plantele utilizate ca ingraglmint verde, constituie, in plantafiile
tinere, cele mai indicate sisteme de intrefinere gi folosire judicioasd a solului.
Ca misuri obligatorie pentru prevenirea eroziunii solului qi in livezile
tinere, atunci cdnd sunt situate in pant6 se impune tnierbarea intervalelor cu
menfinerea solului curat de vegetafie inberzi, pe rdndurile de pomi.
Datoritd volumului coronamentului gi intensifi carii trafi cului tehnologic,
in livezile pe rod, cultura legumelor sau a altor prigitoare devine impracticabild.
in acest caz inierbarea peren[ a intervalelor dintre rindurile de pomi, cu l[sarea
masei vegetative cosite ca mulci pe sol, in condifiile mentinerii libere de
vegetafie a unei benzi pe rdndul de pomi, late de l-2 m, constituie sistemul de
intrefinere a solului cel mai indicat ecologic qi agrotehnic, conservdnd gi
potenlind fertilitatea natural-culturall, ugurdnd intrarea mai comodd gi oporhurd
a agregatelor mecanice tn plantafii, fir6 distrugeri importante de sol.
Perioadele scurte de cercetare qi lipsa unei tehnologii specifice de
intrefinere a ierburilor, au condus la concluzii defavorabile metodei inierbdrii
livezilor. inierbarea in primii ani dup[ insdm6nlare poate avea o acfiune
t45
t46 Capitolul VII. Agroecosi stemul pomicol.P omicaltura in contextul agri culturii bi ol ogice
inhibitoare asupra cregterii pomilor, in comparafie cu ogorul negnl mai ales
atunci cAnd inierbarea este totalE, dar in urm6torii ani inierbarea intervalelor nu
poate decdt sd, avantajeze agroproductivitatea pomilor.
Concwenfa pentru ap6, azot gi pentru spafiul de inrid6cinare, existenti
intre ierburi in primii ani (2-3), se datoreazd atdt ritmului cdt gi energiilor de
cregtere gi formare a biomasei ierburilor, care este mult mai mare in comparafie
cu pomii tineri abia plantafi gi a cdror inrEddcinare este mai lent6. CAnd pomii
formeaz6 gi ei un puternic sistem radicular, concurenfa ierburilor se diminueazi"
ftcind ca, incepdnd cu al patrulea an de plantare, diferenfele de cregtere a
pomilor, intre sistemele ogor negru gi inierbarea intervalelor, si se estompeze 9ichiar sd se inverseze in defavoarea ogorului negru.
Fenomenul de incetinire a cregterii pomilor in plantafiile pe rod in primii
ani dup[ inierbare, atunci cdnd are loc, se datoregte de asemenea, ritmului rapid
de cregtere a ierburilor in perioada ce coincide cu cregterile vegetative intense
ale pomilor (mai-iunie), iar sporirea fertilitdfii solului, ca urmilre a folosirii
ierburilor, se manifesti abia dup[ 2-3 ail de la insdmdnfare.
Pe solurile lipsite de structurI, formarea crustei la suprafafa solului recent
insdmdnfat ingreuiazd schimbul de gazn intre sol qi atmosfer[. Acumularea unei
cantit6fi excesive de dioxid de carbon (peste 5%) sub aceast6 crust6 gi sciderea
confinutului de oxigen (sub l0%) in compozifia aerului pot determina declinul
cregterii pomilor. in acest caz, cu timpul, solul inierbat igi imbundtd{egte
structura gi porozitate\ ca urmare a formirii unui inheg sistem de canale,
tuburi, excavafii datorate faunei din sol gi a rddicinilor florei ierboase, crednd o
bogatti refea de spafii lacunare ce-i amelioreazi regimul aero-hidric, favorizeazil
activitatea microbiologici, chiar qi cdnd structura solului este partial degradat5.
in conditii de infelenire peren6" lipsa lucrdrilor solului in orizonturile
superioare determinl o mai mare concentrare a rdddcinilor absorbante ale
pomilor spre suprafafE, unde se asigurd o aprovizionare sistematic6 cu materie
otganicd, o mai bund activitate in rizosferi gi, in consecinfi, condifii mai bune
pentru desfrgurarea proceselor vitale ale pomilor.
Capitolul VII. Agroecosistemul pomicol.P omicultura tn contextul agriculturii biologice
Formarea, cregterea gi rispdndirea rid6cinilor sunt influenfate gi de modul
de administrare a fertilizanfilor. Astfel, prin administrarea acestora in solul
benzilor neinierbate pe rAndurile de pomi se poate dirija concentrarea sistemului
radicular in aceste spafii, mai ales daci se aplic[ irigarea localizatd (prin
picurare) gi pe benzi se repartizeazi, ca mulci, ierburile cosite pe intervale.
Acceptdnd ca valabilE concurenla pentru ap6 in livezile inierbate, ea poate
fi inldturatd in condilii de irigare, mai ales prin udarea localizatd numai a
benzilor lucrate pe rdndurile de pomi, acolo unde se administreazd Si substanfe
fertilizante. Dar, nu trebuie uitat ce, in condilii de irigare sau in cazul
insuficienfei precipitaliilor, apa se folosegte eficient in cazd. cultivbrii
intervalelor cu ierburi, consumdndu-se mai pufin pentru o unitate de producfie
in comparafie cu ogorul negru.
Analizind mai atent bilanful apei in solul livezilor cu intervale inierbate,
mai ales in condilii de pant6, se constatd c6, sub acfiunea ierburilor, se reduc
scurgerile apei la suprafal[, se imbun[tdfegte permeabilitatea, cregte de peste
doud ori timpul de ffiltrare al apei in comparalie cu ogorul negru. Efectul
favorabil pedofitoclimatic al covorului ierbos, atenudnd scdderea umiditifii
relative a aerului gi incilzirea excesiv[ a solului, determind o reducere a
evapotranspirafiei, o mai mare rezer\rl de apd din sol, cu accesibilitate sporitd
pentru plante.
ln ceea ce privegte utilizarcaenergiei solare, eficienla unei livezi nu poate
avea loc ftri culturi asociate. Existenfa coronamentului, evolufia geometriei,
volumul gi structura internd nu sunt in mbsur[ s[ intercepteze, in condifii
optime, cantitatea radialiei luminoase ajunsd in sol. Pierderile cele mai mari se
inregistreazi in prima parte a primdverii, pdn5 la completa infrunzire a pomilor
gi toati perioada vegetativd activ6, pe intervalele dintre rdndurile de pomi, in
direclia de la plantafiile ajunse in plin rod spre cele tinere abia infiinfate (C.
Budan, Il. Isac, 1987).intr-o mare mdsur6, fertilitatea solului
constituenfi ai solului care conlin produgi
fotosintetice acumulate in humus in alte
este legatd, de prezenfa acelor
de transformare a substanfelor
substanle de naturd organicd.
147
148 Capitolul YII. Agroecosistemul pomicol.P omicultura in contextul agri culturii b iolo gice
Inierbarea intervalelor dintre rdndwile de pomi, cu lEsarea masei ierboase cosite
ca strat protector qi sursd de material organic (mai ales pe benzile lucrate, pe
r6ndurile de pomi) permite maximizarea energiei solare active incidente,
sporind agroproductivitatea gi restituirea pennanentd in solul livezilor a
materialului organic de naturd fotosintetici.
Pentru alegerea celor mai favorabile sisteme de intre{inere ecologici a
solului in livezi, mai ales in condifiile dezvoltiirii pomiculturii pe terenuri
situate in pant5, este necesar s[ se cunoasctr bine relaliile de interdependenld
plantd-s ol, adicd agroproductivitate -fertilitate .
F ertililatea not ural-cult urald (eco no micd) a sol ul ui tn agroecosistemc.
Considerind fertilitatea solului ca o componentii dinamic[ de evolufie gi
una de specificitate in raport cu lucririle pedoameliorative premergdtoare
infiinfirii plantafiilor pomicole gi cu tehnologia de culturd, se poate accepta
existenfa unei noi categorii a fertilitifii solului: fertilitatea natural-culturald
(economici), a clrei bazA de reproducfie o constituie cultivarea intensivl a
solului (C. Budan, '1988).
Introducerea acestei nofiuni include, pe l6ngd procesele naturale ce se
petrec in sol, gi rezultatul tuturor mdsurilor agrotehnice aplicate in scopul
direcliondrii fluxurilor de energie, substanfd gi informafie spre obfinerea unei
recolte cAt mai mari. Aceasta se impune pentru a infelege mai bine necesitatea
ludrii in calcul nu numai a tehnicilor ce favorizeazA agroproductivitatea ridicati
pe termen limitat, ci gi mijloacele indreptate spre restabilirtea componentelor
organo-minerale qi energetice din sol.
in strategia majord de elaborare gi aplicare a sistemelor modeme de
intrefinere ecologici a solului in livezi, trebuie pornit de la o deplinl infelegere
a naturii, in care nu se cunosc monoculturi, nu se intdlnegte sol neacoperit qi in
care se restituie in permanenfd solului materialul organic.
Capitolul VII. Agroecosistemul pomicol.P omicultura tn contextul agriculturii biolo gice
149
7 .3.2. F ertilitatea solului in po m icultura b iolo gici
7, 3, 2. 1. Fertilizarea organicd
Materia organicd a solului in condilii naturale, este intrefinutd prin materia
vegetald gi animald moart6, care se depune la suprafala solului pi este
incorporati in cadrul ciclurilor caracteristice diferitelor biocenoze. La aceasta se
adaugd gi masa mare de rdddcini moarte gi alte organisme care mor in sol.
Datoriti faptului cd, singurul principiu corect pentru organizarea
proceselor biologice in beneficiul omului il constituie folosirea metodelor
naturale, rezult6 cd una din sarcinile importante ale agriculturii este aceea de a
furniza solului materia organicd comparabil[ sau superioar[ celei pe care o
primegte tn mod natural (P. Papacostea, I98l).
in agriculturi, existi mai multe surse de materie organicd utilizabil6, cea
mai la indemind fiind resturile vegetale rdmase dupd recoltarea pSr,tii principale
a culturii: paiele gi cocenii de graminee, tulpinile de floarea-soarelui, vrejii de
leguminoase. A doua sursd de materie organicd utilizabil5, o constituie gunoiul
animalelor (mamifere qi pdsdri). A treia surs[ o constituie ingrigdmintele verzi,
adici acele culturi care se seamdn[, dupi recoltarea culturii principale, ca de
exemplu miriqtea de griu (culturi de mirigte), sau sub formd de culturd ascunsd
in cultura principali (leguminoasd ascunsd sub cultura unei cereale, care se
dezvolth dup6 recoltarea culturii principale).
in ambele caz,ni se obfine o cantitate importantd de masd vegetald pdnd
toamna, cdnd ea este ingropatii odatd cu executarea ar6turii. in cazul unor soluri
nisipoase se poate folosi ingr[gdmdntul verde chiar sub form1 de culturd
principal5, in care caz se incorporeazF in sol in momentul infloririi-form[rii
fructului. (V. Dorneanu, 1976).
P. Aubert (1975) imparte ingrdg6mintele organice in trei grupe dupd cum
sunt destinate, mai ales pentru:- cregterea confinutului de humus: gunoi proaspdt sau compostat, compost
din frunzar gi reziduuri gospoddregti de tot felul, reziduuri vegetale ale recoltei.
150 C apitolul VII. Agroecosistemul ponicol.P omicultura tn contextul agriculturii biolo gice
Aceste materiale sunt bogate tn carbon gi destul de s6race in azot. Se aplici in
cantitAfi mari, de 5-50 t/ha sau mai mult;- cregterea cantitbfii de azot; degeuri de abator (sdnge, coarne, oase, peri
de porc), guano gi dejecfii lichide. Cu excepfia ultimelor, aceste materiale
bogate in azot gi relativ sdrace in carbon se aplicd solului in cantitnfi mult mai
mici, de 200-1000 kglha;- completarea efectelor produse de materiale din primele doui categorii
amintite: ingrdgimintele verzi.
Rdmdn in afara discufiei ingrdgdmintele organice ale cdror nume
comerciale nu spun nimic despre provenienfa lor, degi unele sunt deosebit de
interesante, fiind foarte bogate in acizi humici gi necesitind doze relativ mici,
de 2-5 t/ha. Amintim c[ se oblin composturi bune din scoarfd de arbori gi din
nImolurile ord.qenegti. Primele se realizeazA gi in fara noastrd, fiind utilizate cu
succes la culturile in sere, iar ultimele se utilizeazi in diferite 1iri, dar, ca gi alte
ndmoluri industriale, trebuie controlate de la caz la caz, pentru evitarea
introducerii in sol a unor componente toxice, capabile s6 influenfeze echilibrul
biologic. in general, ca mdsurd preventivd, nu sunt aplicate solului cu o
frecvenfd sub trei ani.
Existi numeroase recomandlri privind modul de folosire a diferitelor
?ngraq[minte organice. Nu putem decdt si exemplificlm pentru fiecare
categorie cdteva din aceste4 subliniind cd existd diferenfe_ de concepte intre
diferite pcoli de agriculturi biologicd, ceea ce qeeazil unele atifudini destul de
diferite faf6 de unele metode de fertilizarc.
Astfel, dupi autorul mai sus citat, gtrnoiul de grajd poate fi utilizat in
varianta ,,compostare la suprafala soluluf' (recomandati mai ales in cadrul
Scolii elveliene Miiller - Rusch, care nu accepti compostarea in grdmezi), in
urmdtoarele situafii: administrarea pe ingrdgimintele verzi, pentru a le grdbi
descompunerea gi in culturile perene (vifa de vie, pomi).
Gunoiul de grajd, se ingroapl superficial (5-10 cm), dupi o compostare la
suprafali de 3-4 sdptdmdni. Gunoiul strAns in vederea rdspdndirii la suprafafa
solului se dispune in grdmezi alungite joase, aftnate, pentru a-i permite un
Capitolul VlL Agroecosistemul pomicol.P omicultura in contextul agriculturii biolo gice
inceput de fermentafie aerobd gi nu tasat in gr[mezi mari unde iau naqtere
repede compugi toxici pentru plante.
Existi o idee incetdfeniti cd se produce o scldere accentuatd a valorii
fertilizante a gunoiului in cazul rispdndirii la suprafafa solului, datoritd
pierderilor de aznt. Observaliile efectuate in diferite regiuni geografice aratA cd,
gunoiul astfel imprlgtiat intr[ repede in fermentafie dac[ solul are o activitate
biologici destul de intensi, dac6 este echilibrat din punct de vedere al
elementelor nutritive qi dac6 exist6 condifii climatice favorabile sub raportul
cildurii 9i al umiditdfii. Pierderile de azot sunt compensate prin stimularea
proceselor de fixare biologicd a azofului, datoritd unor compupi care iau nagtere
in cadrul acestei compostiri. Se intelege cd aplicarea gunoiului cu compostare
superficial5 se face numai atunci cdnd plantele nu au nevoie de un aport imediat
de elemente fertilizante.
Compostal, constituie produsul fermentdrii aerobe a unei mari varietifi de
materii organice nepoluante, dispuse in gl6mezi, formate dupd anumite reguli.
Este recomandat in sistemul de agriculturd biodinamicd, ca principald formd de
ingraqdminte organice, in afara ingrdgdmintelor verzi. El se folosegte, in mod
obligatoriu, in urmdtoarele situalii :- in perioada de traruilie de la agricultura convenfionalE la cea biologicd;- in solurile grele gi reci;- ori de cdte ori este vorba de o materie organicd, care a suferit o
fermentalie anaerob[;
Reslurile vegelale, se incorporeazi intotdeauna in sol dup[ o tocare
prealabild. in cazul unor resturi vegetale verzi, ele trebuie si fie lSsate cdteva
zile la suprafala solului dupi tocare, inainte de a le incorpora. in urma
cercetdrileor efectuate, Gh. Bandici (1997), consideri c6, planta premergitoare
(rotafia) contribuie la acumularea de materie organicd (resturi vegetale) la grdul
de toamnd cultivat pe luvosoluri astfel, dupd grdul cultivat in monoculturi se
acumuleazd o cantitate de 1,9 t/ha resturi vegetale (ridicinl +mirigte), dupi
porumb ca plantd premergltoare grdului (asolament de 2 arn) se acumuleazi o
cantitate de 2,2 t/ha resturi vegetale (r[dlcind +mirigte), iar dupl mazilre ca
151
152 Capitolul VlL Agroecosistemul pomicol.P omicultura in contextul agriculturii biolo gic e
premergitoare gr0ului de toainni (asolament de 3 ani), o cantitate de 2,9 tlln
resturi vegetale (rddlcini +miriqte), care constituie materie organici ce
imbogifegte solul pe cale naturali in diferite elemente nutritive.
Dejecliile lichide, au un confinut bogat in amoniac Ai alte substanfe toxice,
dar amoniacul se poate pierde uqor gi, pentru a evita acest lucru, ele trebuie
supuse unei compostdri aerobe. Unele procedee simple pentru fixarea azotului
ca proteind bacteriand constau fie in adiugarea de paie tocate pe agtemut (1-1,5
kglztlvith), fie in hatarea dejecfiilor din groapl sau ganf cu compost matur in
proporfie de 3Yo.
Pe l6ngn aportul ingragimintelor organice in elemente nutritive,
administrarea lor contribuie la imbogilirea solului in humus, imbunSt6tirea
activit[fii sale biologice gi a structurii.
Atunci cdnd un sol a fost supus un anumit timp exploatirii dupi criterii
care au urmdrit tn mod unilateral cregterea producfiilor, el se glsegte intr-o stare
de dezechilibru biologic care nu poate fi corectatli prompt printr-un aport masiv
de ingrEg[mint organic de cea mai bun[ calitate, motiv pentru care, aplicarea
mdsurilor biologice duce la ameliorarea heptatii a calit6fii solului, plantelor gi
animalelor, ceea ce se finalizeazi printr-o cregtere treptatl a producfiilor. Se
consider[ cd rezultatele incep sd fie simfite dupl cel pufin doi ani, devin
evidente in cadrul celui de-al doilea ciclu al unui asolament de patru ani gi dau
rezultate maxime cu incepere din anul 8-10, dupl care intregul sistem se
prezintd mai pufin expus la pagube prin exces de api sau prin secet6, ger sau
insolafii prea puternice.
Deoarece intregul mecanism de producfie al plantelor, se bazeazi, pe alt6
orientare fiziologicd a acestor4 hecerea bruscd de la sistemul chimizat de
agriculturi la cel biologic determinl un an sau doi o producfie scizutS, fapt
pentru care se recomandd renuntarea treptatd la ingrdg6minte chimice (doze
reduse timp de doi ani) gi la alte substanfe chimice. O excepfie o constituie
erbicidele a c[ror folosire hebuie inherupt[ la inceputul perioadei de
transformare a exploatafiei in tnitate agrobiologici, in vederea restabilirii
echilibrului biologic al acesteia.
Copitolul VlL Agroecosistemul pomicol. 153P omicultura tn contextul agriculturii biolo gice
Pentru ca un produs sI poati fi etichetat ca ,,biologic", el trebuie s[provind dintr-o culturi fertilizatA cu unul din urmdtoarele produse (conform
regulamentului CEE- 209219 l):- gunoiul de grajd qi de pAsiri;- urina qi ingrdgdmintele lichide;- paiele;- turba;- compostul din ciupercdrii;- compostul din degeuri menajere organice;- composturi din reziduuri vegetale;- subproduse de origine animali transformate, provenite din abatoare gi
industria pegtelui;- subproduse organice provenite din industria alimentard gi textilfi- alge gi produse din alge;- rumegq, scoarf6 de copaci, reziduuri din industria lemnului;- cenuga de lemn;- fosforite naturale;- fosfatul de aluminiu calcinat;- zgwa lui Thomas;- roci potasice micinate;- sulfat de potasiu;- calcar;- gips;- roci magnezice;- sulfat de magneziu;- microelemente (bor, cupru, fier, molibden, zinc);- frin6 de roci;- argile (bentonite, perlite);- clorurd de calciu (tratamente foliare).
154 Capitolul WL Agroecosistemul pomicol.P omicultura tn contextul agri culturii biologi ce
7. 3. 2. 2, Fertilizarea mineraldFertilizarea mineralE aplicatii in pomicultura biologicb se deosebegte de
cea utilizati, in pomicultura convenfional[ prin aceea cA nu se folosesc decdt
produse naturale greu solubile (doui excepfii vor fi menfionate mai jos) gi este
mai mult sau mai pufin independenti de tipul de culturd. Ea se aplici pentru
corectanea unor carenfe gi pentru imbundtifirea condiliilor fizice ale solului.
ingragAmintele minerale naturale cele mai utilizate sunt pulberile de roci
silicioase (granite, porhrite, diorite, tufuri), roci calcaroase gi dolomite, precum
gi din algele marine calcaro - magneziene (Lithothamnium) g.a.
Ca produse ale activititfii industriale sunt acceptate, pentru situatii bine
precizate, zgura lui Thomas (produs secundar din industria metalurgicd de la
prelucrarea fontei in ofel (D. Dnidescu, 1963) qi patent Kali (sulfat dublu de
potasiu gi magneziu, obfinut prin spblarea kainitului).
Trebuie evitate unele gregeli, care pot fi ftcute de cei care cred cd toate
elementele necesare plantelor pot fi suplinite prin ingrtrryarea excesiv organici.
tn teorie acest lucru este posibil numai daci se presupune o reciclare integrali
acesteia, ceea ce ar implica insd o economie cu circuit tnchis. in practicd"
fertilizareapur organici nu este posibild decdt in trei cazuri (P. Aubert, 1975):- intr-un sistem de productie foarte extensiv;- in legumicultura intensivi, cu condifia folosirii unor cantit6fi mari de
ingr[.gdminte organice ;- intr-o exploatare funcfiondnd frr6 export de produse,
Anumite carenfe dispar desigur prin fertilizarea organicd corectii dupd ce
viafa solului gi echilibrul biologic au fost restabilite. Asemenea carenfe se
datoreazilnu lipsei elementului respectiv, ci imobiliz6rii sale datoritl condifiilor
frzice gi chimice existente in solurile dezechilibrate, in care procesele
constructive sunt deficitare. Carenfele datorate lipsei unui element nu pot fi,
ins6, corectate decdt prin aportul exogen.
Cantitdfile de pulbere de roci silicioase cu care se trateazd solul variazS,
in funcfie de condifii, intre 300-2000 kglha. in timp ce gcoala Miiller recomandi
Capitolul VII. Agroecosistemul pomicol.P omicultura in contextul agriculturii b io lo gi ce
folosirea lor pe toate tipurile de sol, P. Aubert (1975) consider[ cd eficacitatea
lor este maximi in urmdtoarele cazuri:- pe solurile calcaroase; slrace in siliciu (SiOz);
- pe solurile nisipoase cu confinut slab de argil6;- pe soluri humifere foarte bogate in materie organic[, dar sdrace in
elemente nutritive.
Oricum, aplicarea lor pare s[ fie necesard cel pufin la inceputul hecerii
unei exploatafii de la agricultura convenfionald la cea biologicd pentru
corectarea mai rapidd a unor carenfe qi dezechilibre.
Compozifia chimici a plantelor arath cd acestea confin peste 60 de
elemente, dintre care unele sunt predominante qi se gdsesc in toate organismele
vegetale: azot, fosfor, potasig calciu, magneziu, siliciu, sulf, fier, bor, cuprg
molibden, mangan, catbon, hidrogerl oxigen.
Nu intotdeauna aceste elemente nutritive se gdsesc in cantitate suficientE,
corespunzitoare cu cerinfele fieclrei specii, cu potenfialul genetic de producfie
al solului, gi atunci tebuie completate prin introducerea in sol a unor substanfe
ce confin aceste elemente (D. Dnidescu, Velicica Dqvidescu, 1994).
DupI provenienta gi natwa lor, ingrdgdmintele minerale sunt de mai multe
feluri:- ingraqdminte minerale naturale, oblinute din roci prin simpla
mdcinare (frina de fosforite, silicafi, kiserit);- ingrdqlminte minerale obfinute in urma unor procese indushiale.
in agricultura biologicd fertrlizarea se face cu ingr[gdminte minerale
naturale care, de regul6, pe l6ngd un element nutritiv dominant (fosfor, potasiu),
confin qi alte elemente necesare nutrifiei plantelor.
Produse minerole ce conlin azol. Azotqtul de sodiu de Chile (America de
Sud) este singurul produs mineral ca azat. Folosirea lui in alte zone are, astilzi,
mai mult o utilizare local5" datoriti confinutului scdzut de azot (16%) li al
costului hansportului, care ridicd preful pe kg de azotat.
Produse minerale ce conlin siliciu. in agricultura biologic[ sp folosesc
silicafi fin mdcinafi (cuarf, feldspat, bezalt, ortoclas), care fie cl se introduc ca
155
r56 Capitolul YlL Agroecosistemul pomicol.P omicultura tn contextul agriculturii biologice
atare in sol (200-1000 kg/ha) pentru stimularea creqterii plantelor gi a
favorizdrii asimildrii fosforului, fie sub forma de suspensie in apd (10
grame/100 litri apd) cu care se stropesc plantele in cursul vegetafiei, cu efect
asupra cregterii gi calitafii recoltei, cdt gi in combaterea ftindrii.
Se considerd c[ siliciul are rol benefic in formarea proteinelor din plante
gi in activitatea fotosintezei in spalii umbrite. Pentru stropirea p[rfilor
vegetative se foloseqte o solutie de NazSiOs (silicat de sodiu) in concentrafie de
0,1-0,2 ppm. in sol prezenfa Si(OH)4 se considerd cd mdregte rezistenfa
plantelor la atacul de ciuperci microscopice gi diunitori animali (nematozi,
viermi).
in aceastd grup[ intr6 rocile silicioase mdcinate: bazalt (in Munfii
Apuseni), gnais, granit, porfir (in Munfii Mdcin), iar acestea, pe ldng[ siliciu,
mai conlin potasiu, sodiu, aluminiu, fier, calciu, magneziu, mangan.
Aceste produse sunt utilizate in pomicultura biologici pe toate solurile. Se
consideri c[ aportul de siliciu gi microelemente contribuie la creqterea
rezistenfei la boli.
Produse minerale ce conlin fosfor. in pomicultura biologicd se folosesc
patru ingriqdminte fosfatice de bazi: fdina de fosforitd (in nordul Africii);
zgura lui Thomas (produs rezidual din metalurgie); fosfali naturali calcinali(din Senegal);fdina de oase.
Produse minerale ce conyin magneziu Principalul produs cu magnezin
este dolomita (carbonat de calciu gi magneziu). Folosirea ca ingraqlmdnt inpomicultura biologicd este mai pufin frecventd. Se utilizeazil mai ales, pentru
pdstrarea echilibrului potasiu-magneziu, ca gi pe solurile calcaroase.
Kiseritul (Mg SO+'HzO) este un mineral cu magneziu ce se gdsegte in
unele z5ciminte de s[ruri de potasiu.
Produse minerale ce conlin calciu in special pe solurile acide se folosesc
calcare naturale fin micinate, precum qi alge marine tncrustate cu calcar(Lithothamnium) care confin, in plus, magneziu gi alte mimoelemente.
Tot din alge marine s-a obfinut un extract numit ,,lvIicro-Misr" folosit inpomiculturd ca fertilizarfi aplicat foliar. Alga marind din care s-a obfinut acest
Capitolul VII. Agroecosistemul pomicol.Pomicultura tn contextul agriculturii biologice
exhact poartd numele de Ascophyllum nodosutn. Acest extract de alge adeterminat cregterea producliei de fructe la m[r gi piersic cu20-25Yo, reducereaconsumului de ingrdgflminte chimice, a mlrit durata de pdshare a fructelor gi
rezistenfa la boli 9i ddundtori, imbundtiifind gi parametrii de calitate (hidrafi decarboq proteine, textura qi culoarea).
Un aspect important al compozifiei algelor, gi in special Ascophyllum
nodosum, este confinutul ridicat in hormoni vegetali: auxine, gibereline 9icitochinine. Pe l6ngd hormonii vegetali, Ascophyllum nodosum confine 17
aminoacizi gi peste 70 de microelemente @, Fe, Mn, Cu, Zn etc.), care dinpunct de vedere cantitativ sunt mult mai bine reprezentate decdt in plantele
terestre. S-au identificat, de asemenea, gi vitamine, aldturi de substanfe denaturi antibioticl (G. Leprat, 1994).
Cercetirile efectuate la Newton Research Laboratories - Australia, au
demonstrat cd aplicarea extractului de alge a imbunititit rezistenfa plantelor la
secetl gi la temperaturi scizute. S-a observat cd efectele tratamentului cu exhact
de alge sunt cumulative, acfion6nd benefic asupra plantelor, dar gi asupra
solului, punfind la dispozifia microflorei gi microfaunei din sol o serie demicroelemente, fitohormoni gi vitamine.
Produse minerale ce conlin potasiu in pomicultura biologicl se folosesc
ca ingrdgIminte cu potasiu: cenuga de lemn de foc, precum gi sdruri potasice
naturale (carnalit, kainit, polihalit), care, pe l6ngd potasiu, confin magneziu gi
sulf. intrucdt se folosesc ingrdE6minte ce provin din roci naturale greu solubile,
acestea trebuie aplicate dupi ce au fost micinate in particule foarte fine.
Un interes deosebit capdtL, mai ales in jurul marilor termocentrale,
utilizarea cenugii de clrbune gi fertilizarea pomilor. Cercetiirile efectuate de M
Cotorobai gi colab. (/,986) au ar6tat c[ acest produs rezidual, prin confinutul
s5u in potasiu, calciu, magneziu, fosfor qi microelemente poate contribui la
aprovizionarea solului cu elemente minerale necesare nutrifiei pomilor. Cenuga
condifionatil in vederea fertiliznrii ca ingriqdmdnt mineral poate fi administrat6
la plantarea pomilor din specia mir in cantitate de 15 kglpom, ea avdnd un efect
157
158 Capitolul VII. Agroecosistemul pomicol.P o mi cul tur a in c ont extul a gr i cul tur i i b i o I o gi c e
asem6nltor cu acela al gunoiului de gpjd asupra cregterii pomilor in primii ani
de vegetafie, dar un efect mai slab asupra recoltei in primii ani de rodire.
ingrdgdmintele trebuie aplicate cu regularitate. Dozele folosite trebuie s[
compenseze cantit[file de elemente nutritive ce se pierd prin recoltl". (D.
Davidescu, Velicica Davidescu, I 994).
Aplicarea de rutinI, fard analiza solului, duce fie la plafonarea recoltei, fie
la scdderea ei, datoriti dezechilibrului de elemente.
Nu se pot obfine recolte mari qi de bun[ calitate numai cu elemente
minerale. Cele mai bune recolte se realizetzA prin folosirea concomitentd a
fertilizanfilor organici gi a celor minerali.
D. Dovidescu Si Velicica Davidescu (1994), recomandd ca in livezi, pe
solurile cu fertilitate mijlocie, dozele de ingrdgdminte s[ fie variabile in raport
cu specia, vArsta, incdrcdfura de fructe, numdrul de pomi pe unitatea de
suprafald. in general trebuie practicat:' - o fertilizare debazAin toamn6;
- fertiliziri in timpul vegetafiei.'
Tournna se poate aplica una din urmdtoarele variante:- gunoi de grajd fermentat 20-40 tlha,la2-3 ani;- gunoi de ovine 10-15 t/ha, la2-3 ani;- compost biodinamic 5-15 tlha,la2-3 ani;- gunoi de pdsdri 24tlha;- ingr4g[minte verzi din doi in doi ani;- 60-80 kg/tra potasiu, sub form[ de minereuri potasice mdcinate din 2
inZ ani;
60-80 kg fosfor, sub forml de fosfafi naturali, fin m[cinafi.'Prim6vara, in raport cu specia, v6rsta, incdrcdtura pe pom, tehnologia de
culturl (plantatii intensive) sunt necesare 40-60 kg/ha azot sub formi de: gunoi
de p6sdri; tulbureali; urind + must de gunoi de grajd; ftin6 de coarne, sdnge,
pegte.
Capitolul VlL Agroecosistemul pomicol.P omicultura in contextul agriculturii biologice
7.3.3. Probleme ale Protecfiei plantelor in pomicultura biologici
Poluarea mediului ambiant prin chimicalele utrlizate in agricultur[
cuprinde, astilzi, o mullime de lafuri, incep6nd cu mutageneza indusd gi sfiirgind
cu starea de sdndtate a populafiei umane. Cel mai de seam6 reniltat al poluirii
agtoecosistemelor este contaminarea resursei esentiale pentru mentinerea viefii
umane - alimentele (1. Camoli,Ig7I).
Substanfele chimice capabile s[ diminueze sau si distrugd agentii biotici
ddundtori se numesc, in general, pesticide. Produsele chimice uttlizate p6ni in
prezent in acest scop nu posed6 o acfiune selectivd absolutS" ci distrug gi alte
viefuitoare decdt cele nedorite. Din acest motiv intemeiat, mulfi ecologigti au
propus gi intrebuinfat denumirea de biocide (ucigdtoare de viafa) pentru toate
substanfele in stare sd nimiceasc6 grupe izolate de specii sau mari comunitili vii
pe arii intinse. in ultimul caz, ele indeplinesc rolul de ecocide, adicd substanJe
capabile sa distrugl in masd ecosisteme naturale, sau chiar gi agroecosisteme
(V. Soran, I. Puia, 1979).
Studierea substanfelor fitofarmaceutice asupra mediului ambiant, trebuie
sd urmdreasc4 in special, starea sdndtilfii populafiei umane, care se afld expusd
la contactele temporare sau pennanente cu pesticidele. Astel, in perimetrul
ecologiei pesticidelor se int6lnesc gi se intretaie numeroase interese gi aspecte
incepdnd cu ocrotirea mediului $i sfiir$ind cu bundstarea economici. Oamenii
de qtiinfa chemafi si se ocupe de incidenB ecologici a pesticidelor trebuie s6
coreleze, sintetic, informafii din domenii aparent dispersate, dar in realitate
str6ns legate unele de altele.
Efectele de lung6 durat2l ale biocidelor sunt negative. Aplicarea lor
constanti gi neintrerupti a dus la apan[iaurmltoarelor consecinfe nedorite:- contaminarea ecosistemelor agricole gi a produselor alimentare;- contaminarea ecosistemelor naturale;- selectarea gi constituirea unor rase de ddun6tori rezistenfi la
hatamentul cu pesticide.
159
160 Capitolul VII. Agroecosi stemul pomicol.P omicultura in contextul agriculturii biologice
Acfiwrile negative ale pesticidelor pe diverse planwi se cumuleazd de-a
lungul deceniilor intr-un proces care consti in inrdut[lirea stdrii calitifii viefii
omului sub raport biomedical. Deteriorarea mediului ambiant gi a calitdfii viefii
umane, ca urmare a mecanizdrii gi chimizirii, a fost analizatd lucid la forurile
internafionale competente (FAO, OMS g.a.), de cdhe medici, ecologiqti,
agronomi gi alfi specialigti in biologie.
Speranla unor recolte necontaminate se indreaptd spre combaterea bolilor
gi ddundtorilor pe cale biologicd. Aceastd modalitate, mai pufin costisitoare
decdt fabricarea pesticidelor, a fost parfial afectatd in perioada utilizirii celei
de-a doua generafii de pesticide. Substanfele organice, avdnd un spectru larg de
acfitrne, au redus populafiile de parazili ai d[unitorilor.
Foarte promildtoare pare a fi folosirea hormonilor produgi de insecte gi
care pot fi utilizali in calitate de capcane pentru fiecare dlundtor in parte,
avantajele intrebuinlirii feromonilor fiind multiple. Printre acestea enumerim
spectrul de acfiune foarte ingust, specific, apoi evitarea completb a polu6rii
mediului gi a contamindrii alimentelor.
7.3,3. 1. Combaterea ddundtorilor in pomicultura biologicd
Atit pe plan mondial cdt qi in fara noastr[, la ora actual[, combaterea
biologicd a bolilor qi dlun6torilor este deosebit de importantd, ea inscriindu-se
pe linia glsirii unor mijloace mai pufin poluante pentru om gi mediul
inconjurdtor, in scopul oblinerii de produclii corespunz[toare potenlialului
biologic al fiecdrei specii, lipsite de reziduuri toxice (Georgeta Teodorescu,
r993).LuAnd in considerare ordinea cronologici a unlizArii diferitelor mijloace
de lupti biologicb pentru combaterea bolilor gi ddundtorilor, putem ordona acest
grup de combatere in doud pdrfi:- Combaterea biologicd clasicd, a cdrei strategie se bazeazil pe
manipularea gi utilizarea diferifilor inamici naturali pentru combaterea bolilor
gi ddunitorilor.
Capitolul VlL Agroecosistemul pomicol.P o m i cul tur a in c ont extul agr i cultur i i b i ol o gi c e
Aceast6 metodi de combaterc se bazpazd, pe folosirea insectelor utile -
zoofagii (parazili 9i prdditori) qi a microorganismelor entomopatogene:virusuri, ciuperci microscopice, protozoare gi nematozi.
- Comboterea biologicd modernd, a cdrei shategie se baz.eazi pedistrugerea insectelor diunitoare prin utilizarea diferitelor proceduri. in aceasticategorie de combatere intrf,: autocidia, utilizarea hormonilor (endohormonii giexohormonii), procedee genetice gi fiziologice (bariere trofice).
in ce privegte combaterea prin procedeele biologice clasice sunt luate ?nconsiderare toate acele organisme care prldeazL salu paraziteazA insecteddun6toare. in acest context sunt utilizafi numai agentii patogeni ce pot fifolosifi sau conseryali in mediq pentru a putea reduce populafia de insectefitofage. Mai precis sunt:
- entomofagi ca: pisSri, insecte gi acarieni prid6tori, insecte parazite- agenli patogeni ca: virusuri, bacterii, ciuperci, protozoare gi nematozi.Animalele insectivore sau omnivore ca: reptile, amfibieni, pegti sau
mamifere nu sunt.luate in considerare din punct de vedere operativ, dar auimportanfi in echilibrul ecosistemului.
Entomofagii - pdsdrile entomofage, in perioada anilor 1960-1970, pel6ngd folosirea sporiti a pesticidelor care au produs dezechilibre ecologice gicare au afectat in primul rdnd s6ndtatea celor care le foloseatl a inceput s6 serenunfe la soiurile altoite pe portaltoi franc.
in livezile moderne, soiurile altoite pe portaltoi franc ce ating dimensiunimari sunt aproape dispdrute, pentru a l[sa locul (din motive practice gieconomice) soiurilor de talie redus5" altoite pe portaltoi pitici. Analizind tohrgiaspectul naturalist gi ecologic al unei livezi modeme intensive, se evidenfiaziimediat numdrul redus de specii animale, spre deosebire de livezile clasice incare pdsirile insectivore gdseau protecfie, hran[ gi posibilitate de inmulfire (S.Abram, 1990).
Pentru alte specii de pisdri mult mai utile in agriculturb, deoarece sehrinesc exclusiv cu insecte gi rozitoare (goareci gi gobolani), situalia nu este
l 6 l
162 Capitolul VlL Agroecosistemul pomicol.P omicultura in contextul agriculturii biologice
favorabild, deoarece le lipsegte o componenti esenfiald, gi anume locul dereproducere.
De fapt, in pomicultura modernd posibilitatea de a repera un loc adaptatcuibdririi diverselor specii insectivore este foarte dificil.
in prezent, o mdsuri eficientd constd in instalarea unui numdr de cuiburiartiftciale, pentru a da posibilitatea pdsdrilor si gdseascd condifii favorabilereproducerii gi cregterii puilor, in acelagi timp limitdnd inmulfirea diverselorspecii de insecte diundtoare.
Contribufia lor pentru controlul populafiilor de insecte ddundtoare estecunoscut[. o singuri pereche de pifigoi ce cresc, in medie, 6-8 pui sunt inmdsurd sd dezvolte o ,,muncd de curd[ire" importantd fald de numeroase speciide insecte d[undtoare. o specie de pitigoi mari care cregte normal doar doudgenerafii de pui, pentru a le asigura hrana necesard, captureazL sute de insectepe zi, printre care multe larve de lepidoptere (noctuide gi torhicide).
Alte specii insectivore mai pulin cunoscute decdt pifigoiul sunt:- ciocinitoarele, care extrag cu limba paruzi[Ii din lemn;- goimul, care captureazi goareci gi gobolani etc.;- pupdza, graurii, vrdbiile, care duc la cuib pentru hrana puilor diptere,
himenoptere, coleoptere (larve gi adulfi), afide qi altele.' Pe baza experienfelor, pentru a oferi un num6r adecvat de locuri de
cuibdrit p[sdrilor insectivore gi in scopul menfinerii la- un nivel sc[zut alinsectelor diundtoare, se recomand[ instalarea a l0 cuiburi la hectarul delivadS, pentru:
- cel pufin o pereche de pifigoi;- una, uneori chiar doud perechi de pifigoi mari;- cel pufin o pereche de gdt infepenit;- una sau doudperechi de cuci;- cel pufin trei perechi de vribii;- o pereche de pupeze.
componenta principald a acestor cuiburi este rumegugul de temn (3/4 dinmaterialul utilizat). Cuiburile artificiale sunt practice in ceea ce privegte
Capitolul VlL Agroecosistemul pomicol.P omicultura tn contextul agriculturii biolo gice
ugurinfa instalSrii, operafiunile de control, cur6firea anual6; in general, in primulan de instalare se obfine un grad de ocupare de 100%. se recomandd, deasemenea, fixarea la cel pufln 2 m de la sol gi instalarea lor in lunile de toamn6(pentru pdsdrile care nu migreaz5) gi cel mai tArziu la sfbrgitul iernii sau inmartie.
Dinhe artropodele entormofage, o importanfd deosebitii pentrucombaterea biolo gicd prezinti acarofagii gi entomofagii.
Acarofagii sunt specii de pdianjeni fitofagi. Dintre acegtia se remarciP hyto s e i ul us p er s im ili s Si Typhl o dr omus pyr i.
Phytoseiulus persimilis se folosegte ctrent in combaterea acarienilortetranichizi in cultura de seri (capguni). in Italia rezultatele obfinute prinutilizarea acestui acarofag in combaterea lui Tetranychus urticae la cdpgun inser6, demonstreazd cd este posibil[ combaterea pe cale biologicd a acestuiddundtor at6t de periculos pentru cultura cipgunului, prezent in toate serele lainceputul prim[verii.
in Franfa, in lgg2, prin :utilizarca lui phytoseiulus persimilis incombaterea acarianului rogu, inh-o culturd de zrneur, s-a demonstrat ci esteposibild combaterea biologicl a acestui ddundtor, intr-o manieri satisfbcitoare.Acarofagul Phytoseiulus persimilis se cregte in condifii controlate latemperaturi cuprinse inhe 20-30oc gi la o umiditate relativ[ de 70yo, pe plantede fasole sau soia infestate cu Tetranychus urticae. Norma de lansare in sereeste de un prdd[tor la20-30 de indivizi de Tetranychus urticae. Sunt mai pufinstudiate, at6t pe plan mondial, cdt gi la noi in far6, posibilitifile de folosire aacesfui prlddtor pentru combaterea acarienilor din livezi.
Insectele entomofage, sunt parazite sau pr6d6toare gi reprezintd un mijlocde control al populafiei de fitofagi d[undtori. Dupd ac]iunea biologic[ pot fiimpnrfifi in doui categorii: insecte prdditoare gi insecte parazite.
- Insecte entomofage prdddtoare, sunt considerate acele insecte care, inunul sau mai multe stadii ale metamorfozei, se hrdnesc direct cu alte insecte.
Asupra speciilor prrditoare cum sunt: coccinella septempunctata, Adaliabipunctata, Adalia decempunctata, chrysoperla carnea) Nineta .fl*a,
r63
r64 Capitolul VII. Agroecosistemul pomicol.P omicultura tn contextul agriculturii biologice
Chilocorus bipuslatus etc. se fac cercetiri intense pentru gdsirea celor mai
adecvate metode de creqtere a acestora in condilii controlate, in scopul
inmulfirii industriale gi utiliz6rii lor in practica combaterii.
Chrysoperla carneo este un entomofag prdddtor cu mare importanfi in
limitarea ?nmulfirii diferitelor specii de afide, lepidoptere, acarieni etc. in Italia
in cadrul Laboratorului de combatere integrati gi biologici de la Cesena,
condus de Instituful de Entomologie ,,Guido Grandi" din Bologna, s-au frcut
experimentdri cu privire la utilizarea prdd[torultsi Chrysoperla carnea in
combaterea afidelor. S-au obfinut rezultate foarte bune in combaterea afidelor in
seri la cultura clpgunului, propun6ndu-se, pentru viitor, extinderea gi utilizarea
acestui prld6tor in 98 de sere de cdpgun (pe respectiv 38 ha).
De asemenea, in anul 1992 ?n Franfa, rezlultate foarte bune s-au oblinut
prin lansarea de Chrysoperla carnea intr-o culturd de zrneur pentru a distruge
afidele (P. Meesters, 1994). Cregterea acestui entomofag prdddtor s-a rcalizat
folosind ca gazdd de substitufie ouile produse de molia ftimi (Ephestia
kuehniella).
Insectele entomofage parazite (entomoparazi'lii), sunt acele insecre care in
special in stadiul larvar, se dezvoltd hr[nindu-se cu un individ din altd specie,
numitd ,,g?zdil". Entomoparazi{ii pot fi grupali in mod divers, in funcfie de
comportamenful lor.
Dacd considerdmraportul gozdd - parazit, se cunosc: -
- ectoparazili: cdnd femela depune oui in apropierea gazdei qi larva se va
apropia de gazfld. Alte specii depun ouile directpe gazAi, care este imobilizati;
deci larvele se hrinesc de la exterior, fiind astfel ectofage (raport trofic direct);- endoparazili: cind femela depune ouile direct in interiorul gazdei,lawa
in dezvoltarea ei hrdnindu-se din interior (raport trofic indirect).
in funclie de stadiul de parazitare al gazdei,se cunosc specii:- oofage: parazitul se hrdnegte cu ou6;- larvare: parazinl se hrdnegte cu larve;- nimfale sau pupale: parazitul se hrdnegte cu larve sau pupe;- imaginale: parazitul se lulnegte cu adultri.
C apitolul VlL Agroecosistemul pomicol.P omicultura in contextul agriculturii biologice
Entomofagii parazi[i: Trichogramma embryophagum, T. maidis, T.
evanescens, Aphelinus mali, Prospaltella perniciosi etc. se folosesc in mod
curent in multe firi ale lumii pentru combaterea biologic6 a diferitelor specii de
ddundtori. De asemenea dintre entomofagii paraziti prezintd importanf6 viespea
monofagd Aphelinus mali, care paraziteazd larvele de vdrsti inaintatl ale
p[duchelui ldnos (Eriosoma lanigerum), viespea neavind nevoie de condi]ii
controlate pentru cre gtere.
inmullirea in masd a viespei se realizeazL prin recoltarea din cdmp a
ramurilor atacate de piduchele l6nos (Eriosoma lanigerum) gi infestate.
Aphelinus mali se pdstreazi peste iam[ in laborator in condifii obignuite.
Primdvara acestea se rlspdndesc in livadd folosind 15'20 de ramuri de 30 cm
lungime (la I ha), ceea ce inseamni aproximativ 10.000 viespilha. Aceastd
viespe a fost introdusd in fara noastri pentru prima datii in 1923 din Franla qi
lansatd in zonele pomicole infestate cu Eriosoma lanigerum. in scurt timp ea s-
a aclimatizat gi a reugit sE reduc6 populalia acestui dlunltor gi si o menfin6 sub
pragul economic de d[unare (PED). Datorit?i tratamentelor chimice aplicate in
livezi in ultimii ani acest parazit a fost in mare parte distrus gi au tnceput sd
apard focare puternice de pdduche ldnos in aproape toate plantafiile pomicole
din far6. Din aceasti cauzA se impune ca o necesitate primordial6 protejarea
parazitului, indeosebi prin folosirea insecticidelor selective in cadrul
complexelor de lupti integratl gi-refacerea populafie de viespi zoofage acolo
unde a fost distrus[ in totalitate.
Un alt entomofag cu posibilitifi largi de utilizare in combaterea biologicd
este viespea Prospaltella perniciosi, folositd pentru combaterea paduchelui din
San Josd (Quadraspidiotus perniciosus).
in Austria s-a elaborat un program special pentru combaterea biologici a
p[duchelui din San Josd cu ajutorul acestei viespi (H. Bohm, ]967). in cadnrl
acesfui progrirm s-a folosit rasa Prospaltella perniclosi, unisexuat5, provenitd
din Germania qi Slovacia, care a fost inmulfit6 in masd in condifii artificiale gi
apoi lansatd in zonele infestate.
165
t66 Capitolul WI. Agroecosistemul pomicol.Pomicultura tn contextul agriculturii biolo gice
cultura de insecti-gazdd s-a frcut pe ci*ullus vulgaris, cucurbitamaxima, Cucurbita ricifolia la temperaturi de 25-26oC pi umiditate relativ[ de55-60%. Punerea in libertate a viespii Prospaltella perniciosi s-a frcut lndiferite stadii de dezvoltare pinb la stadiul de adult, impreund cu pdduchele dinSan Josd 9i planta-gazd4.
in urma experienfelor efectuate timp de 5 ani cu acest parazit, a reiegit c[rasa Prospahella perniciosi, se preteazd la inmulfirea in mas6 gi cultwbpermanent[. in livezile populate 5 ani cu aceste viespi s-a realizat o parazitarcde 30Yo a plduchelui din san Jos6. Avdnd in vedere c6 pomicultura nu poaterenunfa definitiv la tratamente chimice, ?n cadrul acestui program s-au studiat giaspecte legate de selectivitatea unor insecticide, acaricide gi frrngicide asupraviespei Prospaltella perniciosi.
S-a constatat cd produsul Parathion are efect toxic asupra adulfilor deProspaltella perniciosi, cdt gi asupra larvelor aflate incd in pdduchii ldnogi. Deasemenea, produsele Malation, Dazinon gi Lindan au efect toxic asupraadulfilor gi mai pufin asupra stadiilor larvare din corpul pdduchelui.
O altd viespe zoofagd care paraziteezd o gamd larg[ de ddundtori dinculturile agricole este Trichogramma sp.
in multe f6ri ale lumii: Rusia, Germani4 Franfa, Itali4 china etc., c6t qi in
fara noastrd, s-au frcut gi continud sd se facd cercetlri pentru stabilirea celormai economice tehnologii de cregtere a viespilor Trichogramma in scopulfolos irii ace stora pentru combaterea diundtorilor.
in prezent, in toati lumea, cea mai productivr gi economi c6 gazdd, desubstitulie folosit6 pentru cregterea viespilor Trichogramma sp. este moliacerealelor (Silotroga cerealella) 9i molia frirui (Ephestio kuehniette.In Chinagi Franfa se fac numeroase cercetdri cu privire la obfinerea ouilor gazdei desubstitufie pe cale artificialS, in China fiind deja definitivate cdteva refete purchimice pentru crepterea viespilor Trichogramma sp. Materialul biologicoblinut pe aceastd cale este capsulat in sfere mici de cear6, asemdnitoare unuiou, prevdzute cu cateva orificii qi apoi rdspdndit in culturd. (Li Li-ying, yiguan
Si colab., 1984).
n Clfilokl WI. Agroecosistemul pomicol.
r omtcutturo tn contextul agriculturi i b iologicecombaterea biologicd cu aiutorul entomofagilor se inscrie in a douaipoteza metodologicE ce propune forosirea agenfilor biotici, introduc6ndu_i inmediu prin metode propagative, Iansiri in mastr gi protective. Aceste metodeprevid o serie de probreme operative, tehnici de cregtere gi ransare ce suntoporfune de urarizat, pentnr o mai bun6 infelegere a combaterii insapi (MFerrari Si colab., Igg0).
,,cregterea" entomofagilor este necesar[ c6nd se inten]ioneazr propagareainsectelor exotice ?ntr-un mediu nou, sau c6nd se doreqte sporirea popurafiei deentomofagi indigeni. Trebuie bine cunoscute cicrur biorogic ar entomofag'or,dar gi obiceiurile alimentare ale entomofagilor gi gazdei.
Cregterea poate fi ftcuti, in fimcfie de caz,pe fitofagul recoltat din nafura'in faza experimentali sau pe fitofagur crescut in laborator d, tip industriar.in prezent, in Europ4 sunt 17,,biofabrici,, tn f6ri ca:- Italia: BIOLAB (Trichogramma sp., Chrysoperla carnea);- Finlanda: KEMIRAOy (phytoseiulus persimilis);- Suedia: ANTICIMEX (phytoseiulus persimilis);- Norvegia: LOG (phytoseiulus perstmilis);- Danemarca: BIosysrEM (phytoseiurus persim*is gi Encarsia
formosa);
167
- Franfa: SICA_CAF, DUCLOS;- Rom6nia: S.C.p.p. STREJE$TI OLT, S.C.P.V.V. MURFATLAR.lntroducerea entomofagilor sau lansarea lor intr-un mediu diferit de loculde origine prevede, pe l6ngr cregterea lor, gi lansarea in noul mediu a uneicantitifi importante de indivizi, care trebuie si infrunte noile condifii climaticeqi ambientale (biocenoza diversd) gi, de aceea, succesul eliberdrii entomofagilorse baznardpe multifudinea ecologicd a mediilor.
,,,{climatizarea" este reugitl perfect c6nd noulintegrantd a ecosistemului, aceasta insemnand ci:
individ a devenit parte
- introducerea nourui individ a fost perfect absorbiti de ecosistem gi nua fost supus unei variafii a echilibrurui biocenozei:
168 Capitolul VlL Agroecosistemul pomicol.P omicultura tn contextul agriculturii biologice
- individul a depdgit eventualele dificultSli inifiale 9i se comporth cain
mediul originar; este deci, activ gi stabil ca densitate a populafiei.
Cregterea numericd a indivizilor autohtoni nu prezintl restricfii climatice
ca in cazul celor mai pufin adaptali condiliilor noastre (de exemplu iernile reci),
dar in funcfie de variafia raporturilor biocenozei trebuie finut seama de multe
aspecte ce pot fi comune in ambele situalii. Aceqti factori esenfiali sunt:
- prezenfa eventualilor dugmani naturali;
eliberarea entomofagilor concomitent cu disponibilitatea populafiei
prdd[toare sau parazitare ;- densitatea ddundtorului fitofag qi raportul prdddtor-gazdd trebuie si fie
in aga fel incdt sd fie asiguratd propagarea entomofagilor, mai ales in primele
faze, pentru a evita concurenta cu alfii de acelagi gen gi aceeagi hrand;
- entomofagul trebuie eliberat in stadiul cel mai activ Ei mai pufin
vulnerabil;- densitatea prdddtorilor trebuie raportatd la populafia fitofagului gi,
deci, este necesar un recensimdnt al gazdei sau al prdzii;
- menfinerea in mediu a entomofagilor lansafi, creSnd ,,zone de refugiu"
gi conserv6nd plantele ce constituiebaza alimentar[ a adulfilor.
Cercetiri frcute in Franfa de Anne-Lise Domange (1993) au aritat rolul
multiplu al gardurilor vii, ca rezervor de faunS auxiliard util6 in combaterea
d[undtorilor. Succesul aclimatizilrii este dat de diminuarea-suficient de vizibild
a populafiei fitofagului gi de menfinerea acestuia in limite suportabile (sub
pragul economic de d[unare).
Adaptarea la mediu qi lansarea de entomofagi poate fi ficutd dupb
urmStoarea metodologie :
Lansarea periodicd a entomofagilor, se face atunci cdnd nu este posibil
de mentinut populalia lor ?n mod stabil, sau cdnd trebuie redus rapid qi drastic o
populalie de fitofagi. Pentru prima oar[ aceastl tehnici a fost folositi in Franla
(1980), cdnd s-au adunat larve de Anthonomus pomorum din florile c6zute; se
conseryau parazi[i gi se lansau in livadS. Un exemplu operativ de cum se poate
Capitolul VlL Agroecosistemul pomicol.P omicultura tn contextul agri culturii biolo gic e
t69
cregte numdrul de priddtori il oferr Crysoperla carnea) care se folosegte instadiul de larv6, putiind fi lansat6:
- in stadiul de ou aproape de ecloziune. in acest caz se evitii prddareasau parazitarea speciei oofage, avind loc o acfiune sigur6;
- in stadiul de larvd din prima sau a doua vdrstd, in fi.rncfie de tipulplantei de protejat. in cazul cdpgunilor este mai bine si se foloseascElarve devArsta a doua pentru cd sunt mai mari, se miqc6 mai bine printre frunzele declpgun gi au un control mai rapid al fitofagilor. in acest caz (cdpgun in solar) seintroduc, la nivelul de diunare, circa 18 larve de vdrsta a doua/m2.
rntroducerea de specii utile, este cea mai cunoscutd form6 de luptdbiologicd gi care explici mai bine semnificafia acestei tehnici de combatere.Speciile fitofage introduse intr-un mediu nou gi lipsit de dugmani naturali se potmultiplica in mod necontrolat gi constituie un grav pericol pentru culturileatacate.
Introducdnd specii prddbtoare sau parazite se restabilegte echilibrul dintrefitofag gi dugmanii sri naturali, urmdnd s6 se consolideze acest raport in timp.
in lipsa dugmanilor naturali ,,transportabilf' dinmediul originar in noulsiu mediu, s-a demonstrat, in unele cazuri, eficacitatea folosirii entomofagilorpolifagi din specii inrudite.
conservarea gi cresterea dugmonilor noturali aifitofagilor, privegte atitentomofagii exotici, c6t gi pe cei indigeni. Aceste specii pot fi conservate prin:
- o shategie simpl5, care consti in crearea ,ponei de refugiu", adicdmenfinerea peisajului natural (tufiguri, garduri vii, zone necultivate, cerealeetc.) inserate in peisajul agricol, in mdsurd sb asigure entomofagilor loc deaddpost 9i de via{i;
- modificarea tehnicilor culturale (ex.: in Califomia se face recoltarealucernei pe rdnduri lungi, alteme, paralele, pentru a permite entomofagilor sdtreac[ de la un rdnd la alhrl, fErd a r[m6ne ,,descoperi[i"). De altfel, se poateconsidera ca o practici bpnd folosirea luptei ghidate, Facdndtratamente chimicenumai in cazul necesitdfii efective (peste pragul economic de drunare) gifolosind produse selective. De fapt s-a demonstrat ci trebuie conservate
170 Capitolul VIL Agroecosi stemul pomicol.P omicultura tn contextul agriculturii biologice
speciile utile, dar gi cele indiferente, care pot constitui o rczewd alimentari
pentru speciile utile; uneori trebuind menfinut chiar gi fitofagul. Disparifia sa ar
putea ohiar extinde entomofagul gi, deci, ar fi necesard reintroducerea sa pentru
a menfine activd acfiunea entomofagului (ex. lansarea acarianului rogu in sere,
pentru menlinerea populafiei de acarieni prdddtori).
O altd laturi a luptei biologice clasice se referi la utilizarea
microorganismelor entomopatogene, respectiv a biopreparatelor, pentru
combaterea bolilor gi ddundtorilor.
Referitor la combaterea microbiologicd a insectelor ddundtoare, primele
preocupdri dateazil din secolul trecut, cdnd ,8. Bassi (l,835/ a descoperit o
ciupercd patogeni a lui Bombyx mori (viermele de mdtase) qi Beauveria
bassiana. Apoi, L. Pasteur a teoretizat folosirea microorganismelor patogene
contra insectelor ddundtoare. Dacd strategiile de combatere microbiologicd sunt
cunoscute din secolul trecut, aplicarea lor practici este de datd mult mai
recent6, de fapt consecinfele biologice ale microorganismelor asupra insectelor
diundtoare, acfiunea lor patogenS gi aplicarea posibil[ in domeniul agricol sunt
susfinute de tehnologii experimentale caracteristice celei de-a doua jumdtdfi a
secolului nostru.
Combaterea biologicd folosind miuoorganisme s-a dezvoltat in ultimele
decenii, cdnd, in funcfie de aglavarea sistemelor ecologice, cercetarea gtiinfificl
a parcurs toate cdile pentru controlul fitofagilor diundlori din agriculturd.
Finalitatea acestui tip de combatere are caracteristici proprii gi precise:- acfiunea sa este selectiv[, referindu-se strict la populafia fitofagului pe
care o reduce drastic;- nu atacd populafii de insecte utile prddltoare sau parazite gi lasd
nealterati biocenoza;- sunt inofensive pentru om;- tinde la menfinerea populafiei sub pragul economic de diunare,
urmdrind dinamica populafiei insigi in interiorul biocenozei;
Capitolul VII. Agroecosistemul pomicol.P omiculturq in contextul agriculturii biologice
- tehnica obfinerii preparatelor biologice are un cost mai scdzut
comparativ cu substanfele chimice, mereu mai scumpe, datoriti exigenfelor de
siguranfi pe care toxicitatea lor o cere.
Agenlii patogeni utilizafi sunt: viruqii, bacteriile, ciupercile, protozoarele
gi nematozii.
Insecticidele virale. Pentru a se multiplica virusurile, sunt strdns legate de
celula unei gazde Si utilizeazd resursele lor biochimice fapt pentru care, sunt
considerate parazili obligafi. $i cum insectele sunt substratul de multiplicare a
virusurilor, acegtia controleaz[ populafia de fitofagi.
Au fost descoperite circa 2000 de virusuri entomopatogene, dintre acestea
un interes major pentru combaterea biologicb avdndul genul Baculovirus ce
ae[toneaz6, in general, asupra lepidopterelor, avdnd carenlJtat final al infecliei
descompunerea insectei, in special a fesuturilor abdominale, care astfel propagd
infecfia cu virus.
Preparatele pebazi de virus se obfin, in mod normal, manipul0nd larvele
moarte prin infecfie, in scopul obfinerii unei suspensii de ,,incluziune" vhal6,
miscibild cu apa. Suspensia obfinutd este dishibuitd cu mijloace de pulverizare
obiqnuite. (A. Menta Si colab., 1990).
UtilizAndu-se produse pebaz.d de virus in Germania, s-au obfinut rezttltate
bune impotriva Lymantriei dispar qi a altor lepidoptere. in Italia a fost
identificat un virus activ impotriva sfredelitorului tulpinilor (Cossus cossas), iar
in S.U.A. s-au oblinut biopreparate pe baza virusului granulat al viermelui
mdrului (Cydia pomonella), in vederea combaterii acestui d[undtor. Pe plan
mondial au fost sintetizate o serie de biopreparate care se folosesc sub diferite
denumiri comerciale, pentru combaterea unor specii de lepidoptere,
hymenoptere gi coleoptere. Asffel de preparate sunt: ,,Biotrol", ,,Virex R.",
,,Polyvirocide", folosite in combaterea omizilor defoliatoare. in rdspAndirea
virusurilor se pare c[ vectorii mai importanfi sunt:- vAntul;- activitatea prdddtoare a unor insecte;
171
t72 C apitolul VlL Agroecosi stemul pomicol.P omicultura tn contextul agriculturii biologice
- rdspdndirea unor virusuri prin intermediul pds[rilor (a fost
demonstratd prezenla de Baculovirus in dejecfiile unor p6slri insectivore).
Insecticidele bacteriene, au ca principiu activ bacteriile entomopatogene.
Dupd producerea de spori, bacteriile se clasific[ astfel:- sporogene (se pot conserva in mediu);- nesporogene.
Bacteriile sporogene prezintd interes pentru combaterea microbiologici.
Dintre bacteriile sporogene, cele care au aplica{ii majore in combaterea
fitofagilor apar,tin genului Bocillus, gi anume: Bacillus popilliae; Bacillus
thuringiensls, care ac[ioneazd prin producerea unei toxine ce provoacd moartea
insectei (acfiunea a fost descoperiti in Japonia la Bombyx mori).
Caracteristica fundamentald a acestei bacterii este aceea de a form4 in
momentul sporul6rii, cristale proteice de formi bipiramidal[, formate dintr-o
endotoxin6 care este mortal[ pentru unele insecte qi inofensivd pentru
vertebrate. Insectele defoliatoare gi minatoare ingeri toxina gi mor intr-un
interval de timp de mai pufin de o orl pdn[ la cdteva zile. Cristalele se dizolvd
in mediu alcalin (pH : 9-12), iar in contact cu sucul digestiv al insectei gzd6,
elibereazh o substanfi toxicd de naturd proteici (deltaendotoxina) ce-iparalizeazf aparatului digestiv, intrerupdnd nutrilia. Larvele eventual
supraviefuitoare devin debile, fiind foarte sensibile la alte infecfii gi prezintii
grave devieri ale metabolismului. in clasa insectelor, pH-ulalcalin se intdlnegte
la larvele lepidopterelor, aceasta fiind explicafia modului de acfiune la aceqti
d[un6tori.
Specialigtii din cercetare auizolat suge ale bacteriilor ce produc alte doui
toxine: alfa- Si beta-exotoxina, cea din urmd fiind toxicd pentru multe insecte,
dar qi pentru mamifere. Aplicaliile mai importante ale luptei microbiologice se
fac folosind Bacillus thuringiensrs var. larstaki, care are o acfiune mai bundpentru omizile defoliatoare.
in prezent, tehnicile modeme de inginerie geneticd au frcut posibil
transferul genelor ce produc toxina, care in acest caz, sunt localizate intr-oplasmidd extracromozomiald, de la suge diferite la o singurd ,,supersuqd" cu
iI
Capitolul VlL Agroecosistemul pomicol. 173P omicultura fn contextul agriculturii biologice
spectru larg de acfiune. A fost ftcut deja un experiment, transferind un
fragment de ADN la unele plante, acestea demonstrdnd o certd rezistenfE la
atacul insectelor.
Produsele comerciale pe bazA de Bacillus thuringiewls, cum sunt:
Bactospeine, Entobacterin, Thuringin, Biospor, Thurintox etc. spori gi cristale
in proporfie diversd, put6nd fi distribuite ca pulberi in suspensie apoasd,
utilizAnd sistemele obignuite de maqini pentru protecfia fitosanitari.
Bacillus thuringiensl's este un important ,,insecticid biologic" cu avantaje
incontestabile, dar prezint6 gi unele inconveniente cum ar fi:- acfioneazl numai prin ingestie;- actioneazi numai asupra stadiului larvar, ouile gi adulfii insectelor
nefiind sensibili la actiunea produsului;- este fotolabil la radiafiile UV.
in aplicarea practicl a biopreparatelor pe bazA de Bacillus thuringiensis
trebuie urmirite:- distribuirea omogend pe toatd coroana pomului, preparatul acfion&rd
numai dac6 este ingerat;- efectuarea tratamentului spre sear[, toxina fiind fotolabild in special la
razs,le ultraviolete;- aplicarea produsului cAnd apar larvele primei vArste, care sunt mai
sensibile la toxin6.
Insecticidele fungice, sunt produse biologice pe bazd, de ciuperci
entomopatogene, care provoac[ imbolndviri grave la diferite specii de insecte.
in prezent se experimenteazd elaborarea unor tehnologii pentru
combaterea directl a unor lepidoptere prin mirirea dozelor de feromoni sau prin
utilizarea unor compugi cu acfiune inhibatoare asupra feromonilor, numifi
antiferomoni. in ambele cazuri se produce o "dezorientqre" a masculilor qi
astfel copulafia nu mai are loc.
in Romdnia, pentru combaterea directii cu feromoni in dozi mdritd s-au
sintetizat pen6 in prezent doui substanfe:- Combamol pentru Grapholita molesta;
t74 Capitolul VlL Agroecosistemul pomicol.P omicultura tn contextul agriculturii biologice
- Combafumpentru Grapholitafunebrana.
Aceasti metod[ permite menfinerea populafiei d[undtoare sub pragul
economic de ddunare (Georgeta Teodorescu, 1993).
in Rusia, Germania, Cehia se folosegte, de asemenea, pe scard largd,
supravegherea populafiilor de Carpocapsa pomonella cu ajutorul capcanelor cu
feromoni.
Tehnica de folosire a feromonilor. Feromonii sunt produgi speciali ai
glandelor exocrine ale insectelor; ele fac parte din sistemul secretor gi diferd de
alte glande exocrine, deoarece secrefia lor nu servegte direct insectei ce o
produce, dar permite a semnala prezenla sa indivizilor din aceeagi specie (M.
Ferrari Si colab., 1990). Feromonul funcfioneazd ca "mesager chimic", in
comunicarea chimici dintre animale, rcalizAnd emisia gi recepfia de mesaje. in
mod normal,la captarea semnalului insecta receptoare rdspunde astfel:- atragere (semnale chimice ce atrag spre sursa ce i-a produs);- dispersie (semnale chimice ce indepdrteazd de sursa ce i-a produs -
feromon de alarmd);- agresiune qi recunoagtere (semnale chimice ce genereazd
comportamentul agresiv sau permit recunoaSterea apa4inAtorului la specie);- sexual (semnale chimice ce permit apropierea gi incruciqarea).
Feromonii sexuali sunt produgi de femele care, ajunse la maturitatea
sexuald, atrag masculii pentru reproducere. in hecut era f-oarte costisitor de a
extrage substanfele feromonale, dar in prezent identificarea formulei chimice gi
posibilitatea oblinerii lor prin sintezE a devenit o practicd curentS, realizfund
doud obiective:- atragerea gi capturarea insectelor fitofage (pentru efectuarea capturilor
masive sau a capturilor de monitorizare);- dezorientarea sau confuzia (pentru anularea sau reducerea
posibilitililor de apropiere in scop reproductiv).
Tehnica de monitorizare, se realizeazh ctr difuzori de forme, dimensiuni gi
culori diferite in funcfie de insectele de capturat, confindnd capsule pe care esteabsorbit hormonul ce va trebui sd fie rdspindit. Feromonul atrage masculii care
Capitolul VII. Agroecosistemul pomicol.P omicultura tn contextul agriculturii biolo gice
r[min lipifi gi astfel se poate face un recenslm6nt dinamic al prezenfei unei
specii, controlind capcanele in momente diverse gi realizdnd, astfel, "curbele de
zbor".
La determinarea momentului intervenfiei trebuie finut seama de o serie de
factori legafi de ciclul biologic aI fiecdrei specii, pentru cd insectele capturate,
adesea masculi, nu sunt direot responsabile de pagube (ex: la lepidoptere atacd
larvele) gi, de aceea, alegerea momentului intervenfiei depinde de:
- zborul (iegirea din pupi) femelelor, comparativ cu masculii;
- perioadaincruciqdrii;- depunerea ouilor gi perioadade incubafie.
Reguli care trebuie respectate la aplicarea capcanelor cu feromoni in
livadd:- capcana se va aplica mai inaintea datei prevdzute de zbor a insectelor
vizate'.- numirul capcanelor variqzfl de la 2 la 4l}a gi se pun randomizat la
indlfimea de zbor;- de la inceperea capturii se fac 2-3 controale s[ptiimdnale,
numirarea insectelor. Suportul se curdfi gi se inlocuiegte dacd nu mai
aderenfd (clei);
- cAnd suma numdrdtorii atinge standardul curbei de zbor, se face
tratamentul (ex: la C arpocapsa ?, insecte/capcand/sdptdmdnd);
- capsulele cu feromoni se schimbd la 2-4 sdpt[mAni, iar pdstrarea lor,
odatd deschis ambalajul, trebuie ftcuti la frig.
Monitorizarea se realizeazi, Si cu alfi atractanfi, de naturd alimentard sau
chimici, ce aclioneazd ca mesageri chimice Qtaraferomoni) Si care pot
determina atractie asupra ambelor sexe ale insectelor vizate; aceste substanfe
sunt folosite pentru capturarea dipterelor (muqtele fructelor).
Tehnica capturdrii masive, este bazatd pe capfurarea masculilor unei
specii dlundtoare, pentru reducerea la minimum a activitdfii reproductive. in
medii deschise se obfin bune rezultate, dacd mirimea suprafefei interesate este
nesemnificativd pentru eventuala imigrare de insecte din alte areale.
175
cu
are
t76 Capitolul VlL Agroecosistemul pomicol.P omicultura tn contextul agriculturii biologice
Scopul este acela de a distrage masculii de la activitatea reproductivd,
utilizdnd feromoni ce intr[ in competifie cu femelele, mai inainte ca multe
dintre acestea sE fie fecundate. Masculii sunt atragi in capcane gi, deci,
eliminafi, reducdnd posibilitatea incrucigirii, realizAnd, deci, o diminuare
progresivd a populafiei prin lipsa noilor generafii.
Cercetdrile efectuate de N. Ceapoiu Si colab., (1992) in cadrul cdmpului
experimental al Facultnfii de Horticultur[ Bucuregti, au scos in evidenfi
eficacitatea acestei tehnici de capturarre masivi pentru viermele mlrului (Cydia
pomonella).
Aceasti metodl p[streazi la un nivel de toleranfi populafia fitofagului,
deoarece captura nu este total6, rdmdnAnd cdfiva masculi reproducdtori.
Endohormonii, sunt substan,te secretate de sistemul neuroendocrin, care
reglementeazi cregterea gi dezvoltarea insectelor, intervenind in diferite stadii:
nipirlire, metamorfozd, mafurare sexuald etc. Prin administrarea acestora la
insecte, se impiedicb formarea embrionului; napdrlirile apar la adullii cu
malformafii ce duc inevitabil la moartea acestora (ftri sd aib6 loc
reproducerea).
Principalele substanfe hormonale sunt: hormonul juvenil (neotenin) gi
hormonul de ndpdrlire (ecdisona).
Dupd o perioadd lung[ de cercetiri s-a reuqit si se oblin[ o serie de
substanfe analoge hormonului juvenil, numite regulatori de creStere, folosite
sub diferite coduri in combaterea unor insecte ddundtoare (Georgeta
Teodorescu, l,993).
in lara noastr6, la Institutul de Chimei din Cluj-Napoca gi Facultatea de
Chimie s-au sintetizat substante juvenile: JTC l, JTC 2, JTC 3, JA l, JA2, JA
3, JA 4, care au fost experimentale pentru combaterea unor specii de coleoptere
gi lepidoptere. in continuare, se fac cercetdri pentru stabilirea metodologiilor gi
tehnologiilor de aplicare a acestora in producfie.
O metodd noul in combaterea biologicd, este autocidiq care constd in
"distrugerea populaliei unei specii prin ea tnsdsf'. Pentru realizarea ei se
folosesc procedee fizice (iradierea populafiilor ddunitoare) qi chimice
Capitolul YlL Agroecosistemul pomicol.P omicultura tn contextul agriculturii biolo gice
(utilizarea chemosterilizanfilor). Indiferent de procedeul folosit, aceirte metodI
are ca scop obfinerea de indivizi sterili, de rase de insecte cu potenfial de
inmulfire sclzut sau cu deficienfe letale gi care, eliberafi in natur6, in urma
copulSrii cu populafia din zon6, dau nagtere la ponte sterile. Pentru ca aceastd
metodi si fie introdusd in practici este necesar ca speciile ce urmeazi s6 fie
astfel comb[tute si poati fi crescute qi inmulfite in condilii de laborator, pe
medii nutritive artificiale.
Astfel, in cadrul Laboratorului de Genetic6 ai Institutului de Zoologie al
Academiei de $tiinfe din Armenia a fost stabilitd doza eficienti de iradiere cu
raze gamrrta pentru obginerea generafiei F1 la masculi de Carpocapsa pomonella
cu deficienfe ereditare letale.
Pe cale experimentalI a fost demonstrat faptul ci iradierea masculilor de
Carpocapsa pomonella cu raze gamma in dozA de 8 krad asigurd distrugerea a
20-30% din descendenfi. Copularea masculilor cu deficienfa letald din F1 cu
femele "intacte" determind distrugerea a peste 87% dn descendenfi. Prin
urmare, pentru suprimarea genetic[ a populafiei viermelui merelor este indicati
utilizar ea ace stor masc uli.
Concomitent au fost stabilite perioadele de introducere a larvelor cu
deficienfe ereditare in populafia intact6" urmlrind suprimarea nocivitdfii
viermelui merelor pe aceast6 cale.
in lara noastrd experienfe d9 combatere autocidd au fost f[cute pe molia
strugurilor (Hyphantria cunea) (C. Beratlief, 1975).
Lupta geneticd, constd in manipularea genetici a diferitelor caractere ale
insectelor sau a altor agenti patogeni in urma cdrora populafiile sd regreseze
sau, eventual, si fie eradicate. Aceste mijloace se referd la patru tipuri esenfiale
genetice, gi anume:- incompatibilitatea dintre rase, ce consti in recoltarea din naturd gi
inmulfirea pe cale artificialS a unor rase ale unui ddunltor, care in urma
rdspdndirii unui biotip diferit de cel de origine sd fie in imposibilitate de
imperechere gu rasa local[ a aceleiagi specii, rezultAnd, astfel, extinclia speciei
ddundtoare;
177
178 Capitolul VII. Agroecosistemul pomicol.P omicultura in contextul agriculturii biologice
- sterilitatea hibrizilor, care constii in oblinerea unor hibrizi sterili din a
cdror copulare cu indivizi normali din naturd sd nu mai existe progenituri;
utilizarea genelor letale se refer6 la oblinerea, prin diferite procedee
(radiafii, substanfe chimice, stresanli climatici etc.), de indivizi purtitori de
gene letale care, in unna copuldrii cu indivizi normali, sd provoace extincfia
speciei ddundtoare;- crearea de gene defavorabile; aceasta se referl la imprimarea, la unele
specii cercetate, de caracteristici genetice defavorabile fie reproducerii speciei,
fie comportamentului normal al acesteia in condilii de mediu obignuite.
Lupta fiziologicd. Existd aga-zisele "boriere trofice" care se refer[ la
mecanisme fiziologice sau efecte care influen{eazi comportamenful insectelor
schimbAnd modul de via
Capitolul VII. Agroecosistemul pomicol,P omicultura in contextul agri culturii biologice
Fdina de bazalt se folosegte in concentrafie de l-3%. Nu este solubila inapd, dar gradul fin de mdcinare asiguri o suspensie find. Metoda cea maiindicatr este prdfuirea. Are calitatea de a indeplrta ddundtorii care ataclorganele vegetale la suprafafE. cel mai bun bazalt este cel care are pH = l0-l lgi circa 50% silicafi. Acfiunea de combatere se explicd prin:
- schimbarea pH-ului de la suprafafa frunzelor de la slab acid (preferatde insecte), la slab alcalin;
- acfiunea directd a cristalelor de cuar,t, care rinesc corpul insectelor, leastupi ochii gi traheele;
- inhibarea nutrifiei, ca urmare a prezen[eicristalelor de cua4.Piretrina este un extract din florile de pyrethrum cinerariaefolium (o
crizantemd sdlbaticr din Keni4 Guatemala, Iran). principiul activ_piretrina _este un ester al acidului crizantemic- insecticid nafural de contact, cu efect deqoc ai cu spectru larg de acfiune. Substanfa produce paralina insectelor gi serecomandi numai in situalii extreme. Prezintii avantajul unei degrad6ri rapide(48 de ore) in naturi. Se livreazi sub formE de concentrate emulsionabile,pulberi de prdfuit sau fumiganfi. Poartd denumirea comercial[ de .,Florestin,,
sau "Pyreth" gi se utilizeazl,in concentraf ie de 0,lo/o.Rotenona, este un exhact din r6ddcinile plantei tropicale Deriis eliptica,
cu acfiune insecticidd mai puternici dec6t piretrina sau nicotina. Modul defolosire gi acfiune este ca gi la pirehini; timpul de pauzr este de 3 zile, iardenumirea comercial[ este ..Sabur".
zeama de tutun este un extract din plante de Nicotiana tabacum sauNicotiana rustica. Substanfa insecticidd este nicoting, un alcaloid care segdsegte in frunzele de futun in proporfie de 0,3-1,5-4-6%. pentru preparareazemei se folosesc frunzele uscate, fulpinile gi, in general, resfurile vegetale de lafabricile de figiri sub formi de infi.rzie sau decoct (l}}gls l apd). produsul sefolosegte impotriva omizilor piroase, pEduchelui lanos qi pdduchelui festos.Timpul de pauzd este de 3 zile.
sdpunul de potasiu este unul din cele mai vechi insecticide, iar cel maipotrivit este sbpunul preparat cu hidroxid de potasiu, fiind preferat cel cu o
179
180 Capitolul VII. Agroecosistemul pomicol.Pomicultura tn contextul agriculturii biologi ce
consistenti fluidi, necolorat gi neparfumat, cu pH-ul : 10-12. La noi s6punul
care indeplinegte aceste condilii este cel de ras, care poate fi utilizat:
- pentru combaterea plduchilor de frunze in concentralie de 1,5-3Yo;
- ca adeziv gi muiant, in combinalie cu sulfrrl, mbregte eficacitatea
acestuia contra rapdnului ;- carepelent impotriva viermelui merelor;
- pentru prevenirea sau reducerea atacului unor boli (ex.: frinarea).
7.3.3.2. Combaterea bolilor in pomicultura bialogicd
in pomicultura biologicE, pentru combaterea bolilor se pune accent pe
mijloacele preventive gi biologice, dar qi pe unele mijloace curative.
Descriem in continuare, citeva din rnijloacele preventive de combatere
a bolilor.
Introducerea soiurilor rezistente. Foarte rar se gdsesc variet[fi total
rezistente la o boal6, insd existi varietdfi tolerante, adicd mai pufin sensibile,
dar susceptibile de a fi atacate in anumite condilii.
Modul de conducere a coroanelor. Densitatea plantafiei are o mare
influenfl pentru dezvoltarea ciupercilor patogene, dar nici un studiu nu a fost
realizatpentru determinarea de densitifi gi orientdri favorabile. Tdierile gi forma
de conducere pot facilita aerisirea coroanei gi ameliorarea calitifii
tratamentelor.
in ce privesc, practicile culturale, acestea permit diminuarea inoculdrii
prin:- distrugerea primelor focare;- tocarea qi incorporarea resturilor vegetale (ramurile renitate la tdiere,
frunzele moarte);- stimularea activitdfii microbiene a solului;- arderea organelor atacate de boli grave.
Descriem in continuare cfiteva dintre mijloacele biologice de combatere
a bolilor.
Copitolul VII. Agroecosistemul pomicol.P omi cultur a tn c o nt extul a gr i cul tur i i b io I o gi c e
Fungicidele biologice Sunt biopreparate fungice ai ciror germeni activi
aclioneazA ca antagonigti fal6 de diferifi agenfi fitopatogeni. Termenul
,,antagonism", include in cazul de fa[h, trei tipuri de activitdfi: competilia,
antibioz a Si hiperparaziti smul.
Factorul principal in cazul competifiei il reprezinti viteza de cregtere, care
implicd utilizareamai rapidd a resurselor nutritive.
Antibioza se referi la efectul gi cantitatea antibioticului eliberat de agentul
antagonist in mediul de cultur6, in timp ce hiperparazitismul se referl la puterea
de distrugere a acesfuia.
Atdt pe plan mondial, cdt gi in fara noastr6, au fost experimentate mai
multe microorganisme ca, de exemphl Bacillus subtilis, Trichoderma viridae,
T. polisporum qi T. roseum contra ciupercilor d[un[toare ca: Stereum
purpureum, Botritys cinerea, Monilinia lma, Sclerotinia sclerotiorum sau a
bacteriei Erwinia amylovora ce produce focul bacterian al rozaceelor.
Se pun speranfe mari in combaterea biologic[ a agenfului patogen ce
produce focul bacterian. Astfel, El Gorani (i,99i,) a oblinut rezultate bune ,,in
vitro", dar nu 9i in livad6, utiliz6nd tulpini de Bacillus subtilis. A fost
descoperiti gi acliunea antagonistd a bacteriei Erwinia herbicola in prevenirea
focului bacterian, aceasta fiind confirmatii de: S.V. Beer (1983), P. G. Psallidas
si colab. (1992), J. llrodzinki (1994).
S. V. Thompson si colab- (1992) au reugit s[ disemineze bacteriile
antagoniste fafa de Erwinia amylovora (Erwinia herbicola qi Pseudomonas
fluore s cens ) cu ajutorul albinelor.
O importanfd mare tn livezile de mir gi p6r o are combaterca bolilor gi in
special, a rapinului (Venturia inaequalis) gi fiindrii (Podosphera leucotricha).
Antagonigtii micoparazifi existenfi in livadd joacd un rol deosebit in combaterea
acestora (7. Baicu, 1990). inc[ din perioada in care se deschid mugurii se
formeazd microlora foliar[. in mugtrii de mdr, iar dupd aceea pe frunzele din
rozlth, se pot determina astfel de ciuperci microscopice ca: Phoma
macrostoma, Phomopsis mali, Alternaria alternota, Epicoccum purpurascens.
l 8 l
182 Capitolul VlL Agroecosistemul pomicol.P omicultura in contextul agriculturii biologice
Pe fructe se poate observa acfiunea antagonisti falh de rapdn a ciupercii
Trichotecium roseum, a unor specii de saprofili fafi de periteciile de pe frunzele
cdztte etc.
Saprofilii de. pe scoarfS, cum sunt, de exemplu, Cladosporium
cladosporoides qi Epicoccum purpurqscens sunt activi fali de Nectria galligena
qi Cytospora cincta (T.Baicu Si colab., i,990).
in combaterea nafura16 a ciupercii ce produce frinarea, hiperparazihrl
Ampelomyces quisquahs are, uneori, un rol important.
La piersic, A. De Cal si colab. (1988) au constatat cd, in mugurii 9i pe
florile de piersic, ciuperca antagonisti Penicillium frequentas are un potenlial in
combaterea biologicl a moniliozei (tr[onilinia laxa).
Un alt grup de produse, ca streptomicina exhasd din Streptomyces
griseus, condifionatd sub formi de pulberi umectabile, pulberi de prdfuit qi
solufie, se folosegte pentru combaterea biologic[ a bacteriilor: Erwinia
amylovora, Erwinia phytophtora, Pseudomonas locrymans, Xanthomonas sp.
etc. Teramicina extrasd din Streptomyces rimosus este eficace impotriva
bacteriei Xanthomonas pruni. Penicilina obfinuti din Penicillium notatum Si
Penicillium crisogenum este eficace in combaterea unor bacterii fitopatogene
ca: A gr ob ac t er ium tum efo c i ens, C oryne b act er i um m i c hi gane ns e.
Preparate comerciale. La oblinerea lor se asociaz6 alge, extracte de
plante (coada calului, urzicd, pelin, pdpddie), pudrl de roc65i sulf. Sunt produse
in Germania gi Elvefia. Se utilizeazd preventiv, frrd a le cunoagte pe deplin
modul de acfiune (revigoreazd plantele, au acliune fungistaticl 9i fungicidd).
Lipsa experimentdrilor sistematice face ca eficacitatea lor sd nu poati fi
garantatS.
Silicatul de sodiu este un produs clasic recomandat in practicarea
agriculturii biologice; fiind un produs lichid, alcalin, bogat in siliciu, modul sdu
de acfiune este mai putin cunoscut. El formeazi un invelig destul de rigid pe
suprafafa frunzelor, care favorizeazA ingroqarea fesuturilor gi rezistenfa lor
naturald la pdtrunderea ciupercilor. in plus, siliciul este un element important in
compozifia {esuturilor epidermice gi a fesuturilor de susfinere, avdnd, in aceeapi
Capitolul VlL Agroecosistemul pomicol.P omicultura tn contextul agriculturii biologice
m[sur6, o acfiune sistemicI. Trebuie finut seama c5 silicaful de sodiu este foarte
coroziv pentru piele 9i pentru aparatele de pulverizare. El acfioneazd rapid
asupra speciilor de Botrytis, Sclerotinio, Pythium etc., omordnd sporii. in
Germania este recomandat impotriva rapdnului. Doza recomandatii este de 2
kglha iama gi 500 glha in perioada de vegetafie.
Umasud, este o pudrl de roc6 (Algamatolit) muiabild $i se utilizeaz6
intr-o api acid[ in concentrafie de 10 kg/ha (sd se evite apele alcaline). Acest
produs utilizat in Elvefia gi Germania are o oarecare eficacitate contra
rap[nului.
Extrsctul de compost, influenfeazi combaterea prin modificarea
microflorei superficiale de pe frunze (in primul rdnd bacteriile sporogene ale
compostului intrefin un mediu defavorabil dezvoltiirii germenilor patogeni). Pe
de alti parte, cAteva substanle confinute in extract au un efect fungicid gi
frrngistatic contra fiinlrii. lncerclrile au arltat eficacitifi foarte variabile legate,
probabil, de condifiile de mediu, de lipsa omogenitSlii in tehnicile de elaborare
gi conservare a extractelor de compost.
Fosfitul de potasiu este o sare de potasiu eare rcprezinti componentul de
bazd,al unui fungicid sistemic, avdnd etil fosfat de aluminiu (Aliette). El are un
efect curativ; nu este fitotoxic gi nu dezvoltd nici o rezistenfb. in Elvelia se
utilizeazd, in doze de 2-4 kg/ha. S-a dovedit ci are o bund eficacitate in
combaterea focului bacterian aI rozaceelor, produs de bacteria Erwinia
amylovora.
Permanganatul de potasiu este o sare potasici foarte oxidantS, care arde
materiile organice, avdnd acliune curativd asupra fiindrii. Are o acfiune
antisepticd, fiind recomandat pentru numeroase boli ale pomilor fructiferi in
tratamentele de iam[. Acfiunea este imediati gi de scurtl duratS; trebuie foarte
bine inmuiat, pentru a fi ehcace (se adaugd substanfe de inmuiere ca, de
exemplu, esenlE de pin). Este foarte fitotoxic Ai, de acee4 la tratamentele din
timpul vegeta{ie se recomandi sd nu se deplgeascl dozele de 300 g/ha. Este
foarte coroziv (trebuie sp[late bine aparatele dupd tratament). Concentrafia
utilizatd, in perioada de vegetafie este de I 00-300 gftn, iar iama I - 2 kglha.
t83
184 Capitolul VlL Agroecosistemul pomicol.Pomicultura tn contextul agriculturii biologice
Produsele cuprice. ca mod de acfiune cuprul intervine asupra tubuluigerminativ al sporilor, distrug0ndu-I. Avantajul il constituie marea eficacitate qi
durata de acliune relativ lunge (8-10 zile). Ca dezavantaje, menfiondm: riscul defitotoxicitate asupra organelor umede, arsuri in condilii de frig gi umiditate sauin condifii de cdldur[ excesivd. Cuprul este un metal greu, care se acumuleazdin sol gi are efect depresiv o perioad6 lungd asupra microorganismelor dincompozilia acestuia. Poate fi administrat sub diverse forme:
- zeamd bordelezd - 7,25 kg/ln:- oxiclorurd tetracupricd - 0,1-0,3o/o;- cuprol (CuSO+ + oligoelemente) - 0,6kg/ha.
Produsele cuprice se folosesc pentru combaterea rapdnului la pomacee(inainte de inflorit) gi bacteriozelor la cireg.
Produsele cu sulf au un mod de acfiune mai pufin cunoscut. vaporii desulf pitrund in interiorul miceliului ciupercii qi se fransformi in H2S toxic. Areavantajul de a fi mai pufin fitotoxic decdt cuprul. ca dezavantaje, menfiondm:
- durata de eficacitate mai scdzuti (tratament reluat la 8 zile);- ineficacitatelatemperaturi mai mici de lOoC;- fitotoxicitate la temperaturi mai mari de 25oC (interval optim = 16-
18"C).
Forme de administrare:' sulf muiabil, mult mai eficace la temperaturi sc6zute, fiindcl este
aderent la frunze. Produsele comerciale cu 80% sulf se aplicd in doza de 0,75kgftra;
zeamd sulfocalcicd, un amestec de sulf gi calciu. in ciuda eficacitEliisale nu este recomandatd,, datoritilriscurilor de fitotoxicitate crescuti in timpulcdldurilor excesive gi a coroziunii aparatelor de tratament. Doza utilizatd estede 0,7 - 0,8 kg/ha. Prezintd" eficacitate impotriva ftinErii 9i ciuruirii bacteriene,la drupacee;
- silcoben este un amestec de pudrd de rocd foarte fin m6cinat[, bogatin siliciu (80%), calciu qi bentonitr. El reface epiderma frunzelor, fhcdnduJe
Capitolul VlL Agroecosistemul pomicol.P omicultura in contextul agriculturii biologice
mult mai rezistente la pitrunderea ciupercii (este o protec{ie mecanicd), iar
asociat cu sulful ii cregte eficacitatea;- bentonita este o argili ce se folosegte in doz6 de 2,5 kglha + 400 g
sulflha. Asocierea lor este preferatd pentru o bund eficacitate fat6 de sulful
singur. Trebuie aplicati in aceleagi condifii de precaufie ca gi sulful, in
combaterea rapdnului la pomacee.
in vederea protecfiei fructelor fafd de unele boli, ddun[tori gi chiar
accidente climatice (grindind), pe suprafete mici, gi in special la nivel
,,familial", se poate recurge la ,rtnsdcuirea" fructelo,r. Desigur cd aceastd
opera{iune implicd un volum de muncd in plus, dar in contextul renun}drii la
tratamentele fitosanitare cu produse chimice de sintezi se poate ameliora mult
calitatea, ceea ce justific[ realizarca acestei intervenfii.
Acest sistem de protecfie a fost conceput impotriva viermelui merelor gi
perelor (Cydia pomonella), in special. Sacul impiedicd fluturele si-gi depund
pontape fruct gi, astfel, este evitat atacul; de altfel, sercalizeazi o protecfie gi
impotriva altor lepidoptere ddundtoare (R. Lautie, 1980). Se realizeazi o
protecfie gi fafd de pdsdri sau viespi, care adeseori, in cazul perelor matutate,
produc pagube importante.
Referitor la proteclia fata de boli, este vorba in special de rapin (Venturia
inaequalis); sporii ciupercii germineazd pe coaja fructului, iar prezenla
,,sacului" impiedicd diseminarea bolii.
Protectia realizati fa{n de accidentele climatice, deloc de neglijat, se
referd la grindind gi arsurile solare, fafd de care sensibilitatea fructelor difera
dup6 soi.
Materialul din care se confecfioneazi sacul este hArtia groasl de ambalaj
sau hdrtia sulfitatd, care rezisti bine gi pe timp umed. Trebuie evitatE folosirea
polietilenei transparente, care poate diuna fructului. inchiderea sacului se face
cu un elastic sau cu o clemi, iar m[rimea lui trebuie s5 fie corespunzbtoare
mdrimii fructului, dar, in general, cel mai convenabil pentru cultura biologicd
este cel cu dimensiunile de 21 x 20 cm.
185
186 Capitolul VII. Agroecosistemul pomicol.P omicultura in contextul agriculturii biologice
Pregdtirea sacului, constd in ruperea colfurilor delabaza sacului, pentru a
permite circulaJia aerului gi a apei provenite din precipitafii, plierea deschiderii
sacului, fixarea elasticului de gdtul sacului, ,,insdcuirea" fructelor.
Agezarea sacilor trebuie efectuatd pe timp uscat, lucrdndu-se cu atenfie.
La inceputul lunii septembrie sacul se va indep[rta pentru a permite colorarea
fructului, ftrd ca acesta sd mai poatd fi atacat. Aceastd operafiune poate fi
realizatil gi dupd recoltare, dacd in zond sunt multe p6sdri sau viespi ce pot
vdt[ma fructele. Prin recoltarea fructelor ins[cuite se evitii gocurile, dar
indepdrtarea sacilor se va face la introducerea fructelor in depozit. Este bine ca
sacii sd nu fie rcutilizati in anul urmdtor, chiar dacd sunt dezinfectafi, operaJie
care ar fi incompatibild cu o culturd biologicd. insdcuirea trebuie realizati dupi
cdderea fiziologic[ a fructelor gi rdritul manual, cdnd fructele au mdrimea unei
nuci mici, ceea ce corespunde aproximativ cu sfhrgitul lunii mai.
7. 3. 3. 3. C ombaterea b ur uienilor tn pomicultura biologicd
in era modemd, cdnd, in opinia specialigtilor, utilizarea pesticidelor
constituie cavza numeroaselor boli, este normal sd ne inheb[m dac6, intr-o
agriculturd intensiv[ ca a noastr6, o combatere biologic[ a bolilor gi
diun[torilor la plante poate inlocui pe deplin combaterea chimic6. Trebuie s6
recunoagtem c6, cele mai mari succese ale combaterii biologice au fost obfinute
in combaterea buruienilor perene, mai ales pe terenurile nesupuse unui
asolament corect gi permanent qi trebuie reflectat serios asupra posibilitIlilor de
utilizare, in continuare, a pesticidelor in combaterea buruienilor pe solurile
cultivate. Aceasta se impune cu at6t mai mult, cu c6t speciile de buruieni au
devenit rezistente la erbicide, iar legislafia asupra reziduurilor in produsele
vegetale devine din ce in ce mai restrictivd. Existd metode preventive gi metode
curative de combatere a buruienilor in pomicultura biologici.
Astfel, in ce privesc metodele preventive de combatere a buruienilor
putem afirma c6, in anumite perioade critice ale dezvolt5rii pomilor gi arbugtilor
fructiferi, intervine concurenla buruienilor. in afara acestor perioade critice,
efectele ,,pozitive" ale buruienilor sunt semnificative, mai ales pentru c6:
Capitolul VlL Agroecosistemul pomicol.P omicultura in contextul agriculturii biologice
- asigurd o protecfie a suprafefei solului;- stimuleazi activitatea microbiologicdprin exsudatele radiculare;- menfin o temperaturi gi umiditate favorabile in sol etc.
in general, solul neechilibrat, sirdcit in humus gi prost lucrat, este foarte
ugor invadat de buruieni perene gteu de combdtut, cum sunt: p[l6mida, volbura
etc. in timpul perioadei de conversie de la pomicultura convenfional[ la
pomicultura biologicd, trebuie sd se facd fafa unei situafii de dezechilibru, ca
unnare a folosirii timp indelungat a erbicidelor, ceea ce afavonzat proliferarea
buruienilor mai rezistente gi mai greu de combdtut.
Pentru evitarea invaddrii terenului cu buruieni se pune accent mai ales pe
mijloacele preventive, cum sunt:- amplasarea culturilor in condifii care sE favoizeze competifia lor cu
buruienile;- suprimarea surselor de diseminare: gunoiul de grajd slab fermentat
confine, potenfial, o cantitate mare de seminte de buruieni. Capacitatea de
germinare a acestor semin{e este, ins6, redus6, prin compostarea la o fazd
termofi l5 core spunzdtoare ;- ardtura de primdvari trebuie fbcut6 cdt mai deweme, pentru ca
seminlele aduse la suprafal[ sd aibd timp si germineze qi apoi sd fie distruse
prin lucrdri superficiale ulterioare;- evitarea tasdrii solului, deoarece aceasta favoriz.eazd dezvoltarea
buruienilor perene (in special p[l6mida, mai ales dac[ solul a fost lucrat in stare
umedd);- mulcirea solului are gi un efect de combatere a buruienilor; de
asemenea, mentine umiditatea in perioadele de secetd gi pare sE favorizeze
dezvoltarea pomilor tineri. Ca materiale organice se folosesc: paie, frunze,
compost gi scoarfi de copaci. Trebuie, insd, repetate experienfele gi urmdrite
mai mulfi ani, astfel incit sd nu apard probleme de descompunere a mulciului,
de proliferare a rozdtoarelor gi de aparifie a bolilor la colet;- innierbarea permanentd cu specii din flora spontani sau cu
ingrdgdminte verzi. Studii recente cu privire la folosirea buruienilor cu acliune
r87
r88 Capitolul VII. Agroecosistemul pomicol.P omicultura in contextul agriculturii biologice
alelopaticd au evidenfiat unele specii din flora spontani (Digitalis sanguinalis,
Lamium amplexicaule, Lamium purpureum, Stellaria media, Gleochoma
hedero) care au talia joas6, diseminare rapid6, riddcini superficiale, exerciti o
concurenfd mai mici pentru apd pi substanfe nutritive gi au acfiune alelopaticd
(de respingere) prin emisia unor exsudate radiculare fitotoxice, care ftdneezd
dezvoltarea buruienilor nocive, ftrd a diuna pomilor gi arbugtilor fructiferi.
Metodele curative de combatere ^ buruienilor se clasifici in
urmdtoarele categorii: manuale, mecanice, termice gi biologice.
Dktrugerea manuald a buruienilor pe rdnd, in jurul trunchiului, necesiti
multd forfd de munci gi nu se poate face pe mari suprafefe.
Combaterea mecanicd se referi la grdpat, prdgit qi cosit (tabelul 7.1.).
Tabelul7.l.
Combaterea mecanicl a buruienilor
Lucrarea Avantaie DezavantaieGrdpatul ' este un sistem curativ rapid;
. suprimdnd buruienile tinere gi;tocul de seminfe de buruieni;. nu produce pagube plantelor;. favoizeazi minerali-zareazotului organic;. aereazi solul.
- eficacitatea variabild,niciodatd total6;- lucrarea este depen-dentd decondiliile climatice;- favorizeazA germi-narea altorseminfe de buruieni.
Pr6pitul - este un sistem curativ;- suprimdnd buruienile relativdezvoltate, nu produce pagube inculturd;- favorizeazA mineraliza-reaazotului organic;- aereazi solul.
- este o lucrare care necesitimultd atenfie, consum deenergie qi de bani;- nu se poate realiza pe toatdsuprafafa
Cositul - suprimd buruienile relativ binedemoltate1.- p[streazd umiditatea solului;- intirzie aparilia buruie-niloranuale;- permite accesul maqi-nilor petimo ploios.
- eficacitatea variabil[;- favoizearh prolife-rarearozdtoarelor sau germinareaaltor buruieni;' nu se poate lucra pe toatdsuprafafa
Capitolul VII. Agroecosistemul pomicol.P omicultura in contextul agricultur ii b iolo gice
Pentru combaterea mecanicd a buruienilor, exist6 astizi, o gami largi de
utilaje performante gi complementare, lns6 trebuie cunoscute condiliile optime
de utilizare, cum ar fi:- alegerea tipului de utilaj in frrncfie de tipul solului;- reglarea addncimii de lucru gi a vitezei de avansare;- combinarea utilajelor pentru reducerea numdrului de heceri;- stadiu optim de interventie pentru buruieni gi pentru cultwd etc.
Metoda termicd de combotere a buruienilor, prezintd c0teva variante. De
precizat ins6, modul de acfiune a combaterii termice qi aptul ci trebuie pugi la
punct agentii termici performanfi, precum gi combinaliile economice, prin
asocierea combaterii mecanice pe interval gi termic pe rdnd, cu un singur utilaj.
Se arati c5, o cregtere a temperaturii cu numai 7oC in prima jumdtate de cm de
sol pdstreazi fauna solului.
Doui dintre variantele metodei distrugerii termice a buruienilor sunt:- distrugerea localizatd cu vapori, care se realizeazb cu ajutorul unui
dispozitiv mobil cu vapori la 180oC, condugi prin tuburi la distribuitori in
formi de clopot, care sterilizeaz6 solul in strahrl superficial. Trecerea trebuie sd
fie rapid6, pentru a evita daunele produse microorganismelor din profunzime.
Metoda este pretenfioas[ qi costisitoare, distrug6ndu-se o parte din
microorganismele din stratul superficial de sol (Catherine de Silguy, 1994);- distrugerea cu flacdrd directd, care se realizeazA,la nivelul celulelor
vegetale, utilizindu-se un arzltor alimentat cu propan gM satJ propan lichid, la
temperatura de 70-80"C, care coaguleazi proteinele, gi buruienile pier in citeva
ore. Eficienfa metodei depinde de stadiul de dezvoltare a buruienilor, cele mai
bune rezultate obfindndu-se in stadiul de plantule cu frunze cotiledonale
(tabelul7.2.).
Tratamentul termic nu are impact asupra rdd6cinilor buruienilor, fiind
distruse numai organele aeriene. in cazul planfulelor, distrugerea frunzelor
antreneuzl moartea intregului organism, rezervele de r[ddcini fiind insuficiente
pentru a genera noi cregteri, dar in can;J plantelor dezvoltate din mugurii
secundari vor rezulta noi cregteri 6i, deci, dupd aplicarea tratamentului se reia
189
190 Capitolul VII. Agroecosistemul pomicol.Pomicultura in contextul agriculturii biologice
vegetafia pe seama rezervelor acumulate in rdddcini. S-a constatat cd buruienile
monocotiledonate sunt mai rezistente la acest tratament, datoritd faptului c5
mugurii viitoarelor frunze sunt protejafi de frunzele bdtrdne.
in Suedia cercetdtorii se preocupd de combaterea buruienilor prin
congelare cu azot lichid sau cu zApadd carbonicd. Totuqi, pentru eficacitatea
comparabili cu combaterea termic[, hebuie utilizatd de 3-4 ori mai multi
energie (Catherine de Silguy, 1994).
Tabelul7.2.
Stadiul de sensibilitate a buruienilor la distrugerea termicd
Stadiul de
doui frunze
cotiledonale
Stadiul de
doui frunze
Stadiul depatru
frunze
Stadiul de
mai mult de
patru
frunze
Frunze
tolerante
la cilduri
Refacerea
buruionilor
dupl
tratamentul
termic
Brassica
napus
Capsella
bursa-pastoris
Matricaria
inodora
Chenopodiu
m album
Cirsium
arvense
Agropyron
repens
Polygonum
aviculqre
Chrysanthemu
m segetum
Matricaria
suaveolens
Erodium
circularium
Miosotys
arvensis
Poa annua
Sinapis
amensis
Matricaria
chamomilla
Fumaria
fficinalis
Urtica
dioica
Viola
arvensis
Polygonum
lapathifolium
Gallium
aparine
Senecio
vulgaris
Geranium
dissectum
Solanum
nigrum
Geranium
molle
Stellqria
media
Urtica urens
Combaterea biologicd a buruienilo\ se bneazi pe selecfia parazifilor
animali sau vegetali ai acestora, provenind dintr-o regiune diferiti de cea in care
pmazih;i va fr utilizat, contand pe inofensivitatea acestuia fafd de planta
cultivat6.
Capitolul VlL Agroecosistemul pomicol.P omicultura in contextul agriculnrii biologice
Utilizarea unor insecte "fitof"S".La inceputul secolului mii de hectare de
pdsune din insulele Hawaii au fost invadate de o buruiani ce cregte in gndini -
Lantana camara (fam. Verbenaceae). Pentru a impiedica dearoltarea sa, 8
fitofagi selecfionafi plecdnd de la fauna par:azitl, a speciilor de Lantana din
Mexic au fost respdndifi in insuld. A fost primul mare succes al combaterii
biologice a buruienilor (G. Barralis, 1993).
Utilizareo ciupercilor fitopatogene. Unele observafii efectuate au ardtat
c5, adesea, ruginile limiteazd dezvoltarea speciilor pe care le panziteaz6.. in
Noua Zeelandd, la inceputul secolului, a fost contaminati artificial specia
Cirsium arvense cu ciuperca Puccinia maveolens, gi astfel s-a frdnat
rispdndirea acestei buruieni (G. Barralis, 1993).
Cu toate cd nu pot fi utilizate mai multe ciuperci patogene, se pare cE
rezultatele cele mai interesante gi promifitoare au fost obfinute prin folosirea
uredinalelor, a cdror specializare parazitard" este bine definitd ca un element
favorabil. in Europa a fost semnalatl rugina (Jromices rumicis care paraziteazil
specia Rumex crispus, fiind apoi introdusd in S.U.A., pentru combaterea acestei
buruieni.
Dificultlfi ale luptei biologice impotriva buruienilor. Aceste cdteva
exemple arath cb introducerea parazifrlor animali sau vegetali, inh-o regiune
unde ele sunt necunoscute, este o reald posibilitate de a reduce dezvoltarea gi,
deci, insectele fac obiecful unor fllmeroase cercet6ri. Ciupercile fitopatogene
sunt mult mai interesante pentru viitor, deoarece insectele nu sunt suficient de
eficace sau de selective.
Combaterea biologicd a permis in multe cazuri reducerea populafiilor de
buruieni gi nu eliminarea lor in totalitate, deoarece buruienile sunt specii perene
in cele mai multe cazxi gi nivelul de infestare este foarte ridicat.
Deci, pentru extinderea metodei de combatere biologicd a buruienilor,
trebuie avute in vedere dificultitile existente, care pot fi: de ordin biologic Ai de
ordin agronomic.
Dificultdyi de ordin biologic:
191
r92 Capitolul VlL Agroecosistemul pomicol.Pomiculturo tn contextul agriculturii biologice
- specificitatea parazitului este prima etapd pentru punerea la punct a
unui program de combatere biologicl prin selecfia speciilor parazitare specifice
ale buruienii vizate gi a cdror introducere inh-o zoni nouE se va putea face in
siguran!6. Mai este indispensabil6 gi condifia ca parazini sd consume numai
buruiana care trebuie distrusd gi sd nu atace speciile care sistematic ii sunt
inrudite, in special plantele cultivate;- apailia de indivizi rezistenfi face dificild aprecierea eficacitdlii unui
paruzit nou introdus intr-o regiune astfel ?ncdt inmulfirea acestora se va reduce
progresiv.
Dacd parazitul este o ciuperci, eficienfa acesteia depinde
heterogenitatea populafiei, de densitatea inoculului gi de posibilitatea de
modifica potenfialul genetic.
Dacd, parazitul este un fitofag, acesta poate atrage sau respinge o gazdd,
conform caracteristicilor sale morfologice sau biochimice; dar in timp ce
indivizii mai ahactivi regreseazS, insectele a c6ror populafie se menline ridicati
atacd indivizii mai pufin atractivi.
Dtficultdyi de ordin agronomic. Modul de cultivare al terenului alternativ
prin asolament sau prin monoculturi influenfeazi compozitia buruienilor, astfel
inc6t dezvoltarea acestora este frdnati de lucrdrile mecanice periodice specifice
in livezi.
Programul european de combatere biologici a buruienilor. Un proiect
de cercetare din cadrul programului PHARE, denumit ,,Cost" a reunit la nivel
european toate inifiativele de cercetare privind combaterea biologicb a
buruienilor principale din culturi. Metoda combaterii biologice prin utilizarea
inamicilor naturali sau agenfilor infecfioqi ai buruienilor urm6regte reducerea
buruienilor sub pragul economic de d6unare.
Obiectivele anuale sunt:- punerea la punct de micoerbicide, adic[ ciuperci parazite a cdtorva
buruieni care sunt izolate gi folosite in combatere (ex,: in Camerun qi Croafia);
de
a-ij
Capitolul VII. Agroecosistemul pomicol.P omicultura tn contextul agriculturii biologice
- utilizarea unor extracte de plante pentru tratamente la sol pentru a
intilrzia germinarea c6torva buruieni gi pentru a favoiza instalarea
necompetitivb a culturilor (ex.: Polonia);- utilizareaculfurilorintercalate.
Nu existi solufii miraculoase, dar cercetdrile trebuie sd permitl
propunerea de solufii realiste din punct de vedere tehnologic Ai economic.
7.4. ROLUL CERCETIRTT $TrrNTrFrCE iN PROMOVAREAPOMICULTURII BIOLOGICE
7,4.1. Cercetiri, perspective gi strategii tehnologice de cregtere a
randamentului bioconversiei energetice in pomiculturi
FlcAnd o atentd analiza a actualelor sisteme de culturl intensivd a
pomilor, se pot observa, pe l6ngd posibilit{ile mari ce le conferi cregterea
producliilor la hectar qi unele contradiclii care apar, mai ales, din punct de
vedere energetic qi economic (C. Budan, Il. Isac, 1993).
Sistemele intensive care comportii cregterea sporitd a consumurilor
energetice gi a substanlelor chimice mdresc riscul producerii de perturbdri in
echilibrul ecologic al ecosistemelor. Astfel, ele pot produce disfunctii la
nivelele nutrifiei plantelor, la anihilarea acliunii priddtorilor utili in fitoprotecfie
sau a microorganismelor din sol c_are asigurd descompunerea materiei organice.
in multe caztxicregterea consumului energetic nu a fost compensatl de o
cregtere corespunzdtoare a nivelului producfiei de fructe.
Dupd cum se gtie, chimizarea intensivi gi actualele modalitdfi de
mecanizare a intrefinerii solului, a fitoprotecfiei, a transportului tehnologic in
livezi au fost insofite, in ultimele decenii, de cregterea putemicd a consumului
energetic, frrd a corespunde, pe m[sur6, nivelului producliei de fructe.
intrebarea care se pune este de a gti: pAni unde gi cu ce pref pot continua
chimizarea gi mecanizarea cu caracter intensiv? Ce trebuie schimbat pentru a
gdsi noi opfiuni? Ce sisteme de culturd sunt mai indicate pentru a crea noi
perspective de cregtere a productivit[fii gi potenfarea resurselor exploatate?
t93
t94 Capitolul VII. Agroecosistemul pomicol.P omiculturo in contextul agriculturii biolo gice
Sistemele superintensive de culturd a pomilor asigurd o mai mare
capacitate de a obline fiecare toni de ftucte in plus cu un consum energetic mai
redus decdt in cazul sistemelor ,,clasice", unde balanfa energeticd (raportul
dintre energia asimilatl in fructe - EA gi energia tehnologicd - EC) este
excedentar6.
in sistemele ,,clasice", datoriti potenlialului lor de productie mai scdzut,
balanfa energeticd este deficitard deoarece consumul energetic pentru fiecare
ton6 de fructe obfinutd in plus, determind un dezechilibru al balanfelor de
necesar qi resurse energetice nereciclabile.
Aprofundarea cunoqtinfelor despre legile naturii gi importanfa rolului
resurselor ?n asigurarea progresului economic pun in eviden!6, pe ldngd
cregterea costului energetic ridicat, realizat de actualele tipuri de tehnologii, gi
contribufia lor la dezechilibrarea ecologicd qi risipirea resurselor naturale
exploatate.
Principalele elemente tehnologice excesive care cresc riscul
dezechilibrdrii biologice, energetice qi degraddrii solului sunt prezentate in
tabelul7.3.
Existd numeroase semnale care aratd, cb sunt necesare noi concepte pentru
gdsirea de altemative tehnologice de cultur6 a pomilor menite sd ducd la
remodelarea lor in conformitate cu cerinfele care stau la baza legilor qi
resurselor oferite de natur6. Cregterea vizibild a riscului- ruperii echilibrului
dintre pomiculturi gi resursele naturale reiese din tabelul 7.3., ardtAnd gi
oportunitatea unor schimb[ri constructive.
in scopul depistirii ciilor principale de reducere a consumului de energie
tehnologicd, in tabelul 7.4. se prezintd skuctura cheltuielilor acestui gen de
energie intr-o livadd intensivd de mir, pe grupe de lucrdri, in kwhlha. Relindnd
faptul cd, din totalul energiei cheltuite de 16.700 kwh/ha, 65,8yo reprezinti
energia activd indirectd (1 1.000 kwh/ha) ?ncorporatd in pesticide 9i?ngrdgdminte chimice. Remodelarea tehnologiilor de culturd care sd asigure
cregterea randamentului va trebui s[ find seama de progresele biologice
fertilizarea solului gi de sporire a ponderii combaterii biologice in complexele
Capitolul VII. Agroecosistemul pomicol.P omicultura in contextul agriculturii biolo gice
195
Tabelul7.3.
Principalele elemente tehnico-culturale care cresc riscul instabilitlfii
ecologice tn ecosistemele pomicole (dupd C. Budan, 1994)
Elemente favorizante Consecinte nesativeCultivarea soiurilor de inalti
productivitate, energointensive, slabrezistente la boli gi la condigiilemediului stresant.
- creqterea wlnerabilit2itii genetice giecologice a soiurilor;
- sporirea continui a consumurilortehnologice energo-materiale;
- oeqterea vulnerabilitiliientomopatogene a soiurilor;
- crelterea consumului suplimentar deenergie biologicd in reacliile compensatoareantistresante;
- ingustarea arealelor geografice decultur6.
Monoculturi dusb uneori pdn[ laoerfectiune.
- oboseala solului cu scurtarea durateide functionare economic6 a livezilor.
Mobilizarea gi tasarea exagerutd asolului (peste 20-40 de treceri aleagregatelor mecanice) in timpulvegetafiei.
- puternice perturbiri frzice, chimice gibiologice;
- descompunerea rapidl a substanfelororganice cu stdnjenirea humificirii;
- siricirea solului in microfauni;- degradarea structurii, urmatb de
eroziune si comoactare.Intensificarea folosirii
ingrdgdmintelor chimice qi aerbicidelor.
- pierderi mari de substanle nutritive(60-70%):
- pierderi mari de erbicide (60-95%)care nu intrd in contact cu buruienile;
- cheltuieli energetice nereciclabile dince in ce mai mari;
- stAnjenirea proteosintezei maxime cudezvoltarea parazifilor gi bolilor;
- crepterea riscului de poluare amediului.
Intensifi carea fitoprotectiei sanitarechimice (15-20 de tratamenteanual).
- pierderi mari de substanle pesticide(97-99%), frri s6-gi atingi tinta;
- putemice dezechilibre biocenotice;- sporirea num5rului tratamentelor.- cheltuieli energetice din ce in ce mai
mari.- cregterea pericolului de poluare cu
substante biocide.
t96 Capitolul VlL Agroecosistemul pomicol.Pomicultura in contextul agriculturii biologice
integrate de fitoprotecfie sanitar[. De asemene4 cultivarea soiurilor cu
valoare energeticd ridicatd gi potenlial superior de convertire a energiei solare
poate contribui la cregterea energiei utile asimilate, asigurdnd, astfel, o balanfi
energeticd excedentari.
Economisirea de energie tehnologicd nu trebuie priviti doar ca o replicd
la caracterul limitat al resurselor nereciclabile (mai ales a hidrocarburilor), ci ca
o exigenfi a eficienlei economice.
Tabelul7.4.
Stmctura consumului de energie tehnologicd intr-o livad[ intensivd de
mdr, in kwh/ha (dupd C. Budan, Il. Isac, |993)
Not6. Producfia de fructe energetic echivalenti consumului de energie
tehnologici pentru: soiuri la limita inferioard a valorilor energetice (460
kcal/kg) : 3I,2 t/ha, iar penrtru soiuri la limita superioarl a valorilor energetice
(840 kcal/kg) = 17,4 tlha.
Reconsiderarea tehnologiilor de culturl a pomilor nu va insemna, nici pe
departe, sisteme de culturi tradilionald care din punct de vedere al nivelului
producfiei nu mai pot satisface cerinfele actuale gi de perspectivd, ci,
dimpotrivd, practicarea unor tehnologii modeme qi ultramoderne de inalti
productivitate ale c[ror principale elemente sunt de contracarare a consecintelor
Grupa delucrlri
Enersie activbEnergie pasivd Total energie
Directii IndirectiiCantit. o/o Cantit. o/o Cantit. + Cantit. %
Fertilizare 470 t7.4 4900 44.5 150 5.0 5522 33.0Lucririlesolului
460 17,0 70 ) 7 s30 1 )
T[ieri 60 ) ) 20 0,7 80 0,5Fitoprotectie I 150 42.6 6000 54,5 330 I 1 . 0 7480 44.8Erbicidare 40 1.5 100 1.0 20 0.7 160 1.0Irieare 100 3 . t 30 1.0 t30 0.8
Recoltare 300 l t . l 60 2.0 360 2,1
Alte lucrdri t20 4.5 20 0.7 140 0,8Infiin{arelivezi
X X X X 2300 76,6 2300 13,8
TOTALENERGIXCTMLTUITA
2700 100 r 1000 r00 3000 r00 16700 100
% t6-2 65,E 18,0 100
Capitolul YII. Agroecosistemul pomicol. 197P omicultura in contextul agr i culturii biolo gice
negative produse de verigile tehnologice excesive practicate in livezi gi care
sunt prezentate in tabelul 7.5.
Tabelul T.5
Principalele strategii tehnologice de culturi a pomilor, bazate pe
potenfarea resurselor exploatate gi cregterea randamenfului proceselor biologice
(dupd C. Budan, 1994)
Problematica remodeliriielementelor tehnolosice
Principalele consecinfe pozitive
Utilizarea cu inalti eficientd aprocesului de fotosintezi.
- crepte randamentul bioconversiei energieisolare in biomasi net6.
Folosirea in mai mare mdsuri acalitnlii proceselor dedescomounere oreanicd.
- amplifici randamentul recicliriisubstanfelor nutritive;
- reduce cerintele de chimizare a nutritiei.
Restituirea curentd in sol amaterialului organic.
- imbogdfegte solul in humus;- revitalizeazi biologia solului;- sporeqte rczenra nutritivi stocat6;- conserv6 structura gi porozitatea solului;- reduce intensivizarea fertilititii chimice
industriale.
Reducerea la minimum aintervenfiilor mecanice asuprasolului.
- stimuleazd procesele biochimice aledescompunerii qi sintezei substantelor;
- impiedicd degradarea solului;- reduce necesitatea de af6nare.
Asocierea echilibratii a pomilorcu culturi de plant6pedoameliorative.
- genereazlhumus;- fixeazA azot atmosferic;- apdrb solul de factorii atmosferici;- stimuleazd biologia pomilor, conservd
structura solului gi combate eroziunea;- utilizeazd in mai mare mdsurd energia
solari activ6.
Fitoterapia sanitard integratdpreponderent biologicb.
- modereazd intensivizarea tratamentelorchimice;
- echilibreazS biocenozele;- reduce agresivitatea bolilor gi a
ddundtorilor;- inldturd riscul oolu[rii.
Aplicarea prin alte solutiitehnice gi modalit6li a mecanizirii9i iriglrii.
- reduce consumul de combustibil qienergie;
- reduce pierderea apei in sistemele deirieat si in livezi.
198 Capitolul VII. Agroecosistemul pomicol.P omicultur a tn contextul agriculturii biolo gic e
Utilizarea cu randament crescut a energiei solare trebuie si fie pusd astdzi
intr-o noui valoare, oferind posibilitatea folosirii cu poten{e mult sporite a
luminii. Dacd ludm in considerafie nu numai aspectele fiziologice gi zestrea
geneticI, dar gi cele legate de fitotehnologie, productivitatea coronamenhrlui
pomului expus fluxului radialiilor solare creqte imens in complexitate gi
importan!6.
Expozifia gi gradul de inclinare a terenului pot duce la importante
modific[ri privind cantitatea de radiafie solard receplionatd de ,,ecranulfotosintetic". Gradul de insolafie intr-o situafie extrem[ de 35" inclinare a pantei
terenului, pentru expozifia sudicd fird obstacol, creqte cu l9o/o, in timp ce
pentru expozifia nordicd scade sub 45% falA de insolalia orizontalei locului.
Fenomenul prezinth o deosebitd importan{d atdt pentru amplasarea
corespunzitoare a speciilor gi soiurilor pomicole pe pante cdt gi pentru modul
de aplicare a m[surilor fitotehnice.
intre eficienfa utilizirii resurselor energetice solare gi calitatea
tehnologiilor de culturi existd o strdnsd leg[tur6. Pe aceeaqi unitate de suprafald
cultivatd cu un soi de m[r, prin perfeclionarea sistemelor de culturd gi a
tehnologiilor aplicate, coeficientul de convertire a radiafiei fotosintetice
adsorbite in biomasa util6 poate cregte de 3 ori ( de la 0,75ohla2,2oh).
Cunoagterea randamenfului maxim cu care solul este inzestrat genetic, in
condiliile unei tehnologii de culturd optime, constituie un-obiectiv de vdrf al
cercet[rilor in pomiculturd.
Productivitatea fotosinteticl. a coronamentului in condiliile in care gi
ceilalfi factori ecologici sunt corespunzdtori, depinde de repartizarea suprafelei
foliare active, captatoare de energie luminoas[. Regimul de lumin[ poate fi
modificat prin m[suri fitotehnice in funcfie de amploarea vegetafiei. Conteazh
nu atdt suprafafa foliar6, c6t mai ales modul in care este repartizati in spaliu,
pentru a putea utiliza intreg potenfialul energetic solar activ.
Coroanele mari s-au dovedit a fi sisteme optice gi fiziologice imperfecte
pentru folosirea eficienti a radia{iei solare.
Capitolul VlL Agroecosistemul pomicol.P omi cultur a in c ont extul agr i cul tur i i b io lo gi c e
t99
Formele de coroand de dimensiuni reduse, desimea mare a pomilor,
asigur[ un potenfial vegetativ gi fotosintetic mai mare. La pomii cu coroane
mari se inregisffeaz6 gi consumuri ridicate de asimilare pentru masa lemnului gi
frunzelor pufin active.
Unul din obiectivele ameliordrii este cregterea energiei solare incorporatd
in fructe, de la 10-25o/o, cdt inregistrdm prin tehnica actuald" la 40'60% in
funcfie de specie, aceasta fiind o important6 perspectivd a producfiei'
Capacitatea de incdrcare a teritoriului unei livezi pe durata vegetafiei
active (15 martie -15 octombrie) este limitati de perioada de vegetafie a speciei
pomicole cultivate. in primele fenofazs, cdnd indicele suprafefei foliare are
valori mici, cea mai mare cantitate de energie solard ajunge in sol gi se pierde
sub aspect productiv.
Prin asocierea pomilor cu alte culturi de plante, in special
pedoameliorative, se poate utilizain mai mare mdsurd fondul energetic solar .
Observafiile asupra microfaunei din sol efectuate la ICPP M[r[cineni -
Pitegti, arat6, pe adincimea de 40 cm absenfa rdmelor in solul livezilor
intrefinut neintrerupt ca ogor negq prezenla a 16 rdme ln] in solul dinhe
rdndurile de pomi inierbate gi 39 rdme/m2 in solul mulcit. Ogorul negru creqte
productivitatea solului pentru cultura de bazA, ca gi ingriqdmintele chimice de
altfel, dar in ambele caz'xr se diminueazd fertilitatea acestuia pe termen lung. O
pomiculturi rafionald trebuie sI amelioreze neincetat proprietdfile frzice,
chimice gi biologice ale solului. Tot ce se extrage din sol se cere inlocuit:
restituirea nu se poate evita, ci doar amdna, astfel incdt intdrzierea ei poate
aduce prejudicii de nerecuperat (C. Budan, 11. Isac, i,993).
7.4.2. Orientiri ale cercetirilor de ecologie in pomicultura biologici
Desprinsi din biologia generald, ecologia a devenit in ultimele decenii,
una din cele mai dinamice gtiinfe care igi contureaz6 din ce in ce mai clar
obiectul gi sfera preocupdrilor gi capteazi tot mai mult interesul oamenilor de
gtiinf6.
200 Capitolul VII. Agroecosistemul pomicol.P omicultura tn contextul agri culturii biologice
Descifrdnd mecanismul relafiilor reciproce dintre organisme, inclusiv
relafiile acestora cu factorii de mediu, ecologia a pus bazele teoretice
activitSlilor practice in agricultur[, fundamentdnd gtiinfific crearea
ecosistemelor agrare dupi modelul ecosistemelor biologice, sisteme care au la
bazdutilizarea rafionald gi eficienti a biosferei (C. Budan, 1956).
Cercetdrile cu caracter ecologic care se desftgoarl in pomiculturd au ca
obiect ecosistemul pomicol ca unitate agroproductivi total integrati in
mecanismul biosferei gi al sistemului socio-economic ce il subordoneazA.
Consecinlele ecologice ale actualului tip de progres pomicol. Se cere
folosirea unor soiuri de inalti productivitate, portaltoi ce imprimd pomilor o
talie mai redusi qi o intrare timpurie pe rod, utilizdnd noi tehnologii de culturd,
orientate spre o dezvoltare vegetativd pe unitatea de suprafaf5, mai rapidd $i mai
eficienti, apeldnd la ingrdgiminte chimice, pesticide qi erbicide deosebit de
eficace, la mecanizarea unui mare numir de lucriri, pe fondul continuu
imbunitlfit al zonlrii ecologice, al concentrdrii gi specializirii producliei.
Creqterea producfiilor de fructe de la 5-10 t/ha la 30-50 t/ha, prin aplicarea unor
mdsuri agrotehnice recomandate de cercetarea qtiinfificd, este dovada
edificatoare a progresului realizat in cultura pomilor (C. Budan, 1993).
Aspectele negative ale actualelor sisteme de produclie pomicola, din
punct de vedere ecologic, pot fi rezumate urmltoarele aspecte:- degradarea solului, prin exploatarea lui dupd criterii agrochimice
intensive gi intervenlii mecanice excesive;- perturbarea echilibrului biocenotic in plantaSile pomicole, mai ales la
nivele trofice care nu sunt exploatate direct, dar cu rol important in autoreglare,
il prezintd fitofagii gi zoofagii, indispensabili in protecfia plantelor, precum gi
microfauna de descompunere a materiei organice de neinlocuit in reciclarea
acesteia gi in nutrifia minerall;- cregterea variabilitifii genetice, a agenfilor patogeni, precum gi a
soiurilor de inaltd productivitate;- cregterea continud a consumului de materiale energo-intensive la
unitatea de suprafafi prin care, pe ldngd preful energetic ridicat al producfiei de
Capitolul VII. Agroecosistemul pomicol.P omicultura tn contextul agriculturii biologice
fructe, se realizeazi o compensafie pentru dezechilibrul ecologic ai risipirea
resurselor exploatate g.a.
Se poate deci afrma ci,,progresul pomicol" realizat in ultimele decenii a
creat gi serioase probleme de ecologie pe termen lung cu implicafii genetice cdt
qi tehnologice.
Orientarea ecologicd a cercetdrilor de ameliorare geneticd. $i in
pomiculturd soiurile de mare productie s-au dovedit mai productive numai in
condiliile solurilor fertile, a utiliz[rii unor doze mari de ingragiminte, pesticide,
cu consumuri energetice in continui creqtere, fapt care afecteazi perspectiva
extinderii lor.
Politica agrari din trecut a exercitat o extindere a cerealelor gi plantelor
tehnice pe terenurile fertile, determinind extinderea noilor plantafii pomicole
aproape in exclusivitate, pe terenuri in pant[ slab fertile, avind un grad ridicat
de eroziune. Aceste zone fiind caracteizate prin variafii mari ale factorilor de
vegetafie, dificult{i de mecanizare a lucririlor gi tratamentelor, a aplic[rii
iriga{iilor etc. Aceasta a afectat producfiile de fructe gi rentabilitatea.
Sortimentul nou introdus din import, neadaptat microclimatului gi condifiilor
dificile create de relieful accidentat, arealizat producfii inconstante gi de multe
ori nerentabile. in afard de aceast4 reducerea numdrului de soiuri gi
omogenitatea genetici at favoizat gi o mai mare sensibilizare la atacul
agenfilor patogeni gi d6undtorilor-
Progresele rcalizate de geneticd gi ameliorare in pomiculturi au la bazA
cercet6ri privind potenfialul fotosintetic, rezistenta la boli gi diunitori, la
condilii de mediu extreme gi o capacitate sporit6 de utilizare a condifiilor
pedologice.
Aspecte pedologice ale concentrdrii Si specializdrii producliei pomicole.
Cum bine se cunoa.gte, concenfiarea gi specializarea producfiei pomicole au
adus avantaje de ordin economic, asigurAnd condifii optime pentru introducerea
pe scard larg6 a tehnologiilor de tip industrial, reducerea insemnati a
consumurilor energetice neproductive, folosirea unor forme noi, superioare, de
organizare a muncii etc.
201
202 Capitolul WI. Agroecosistemul pomicol.P omicultura tn contextul agriculturii biolo gice
Elementele perturbatoare de natur6 biologicd, ecologicd qi energeticd
apdrute in procesul concentr[rii qi specializ6rii producfiei pomicole sunt:
- scdderea posibilitiilii autoregldrii agrobiocenozelor pomicole;
- creqterea potenfialului de adaptabilitate la mediu al soiurilor;
- sporirea consumurilor energetice necesare pentru menlinerea in stare
de productivitate stabild a agroecosistemelor pomicole specializate;
Elaborarea criteriilor pebaza clrora sd se realizeze in viitor concentrarea
qi specializarea producliei pomicole la scara unor mari bazine teritoriale de pe
pozilii predominant ecologice, constituie un obiectiv esenfial al cercetirii
gtiinfifice pentru dezvoltarea unei pomiculturi care si ofere garanfia unei
productivitili mari.
Consecinle ecologice ole tehnologtilor intensive de culturd a pomilor. in
afard de aspectele tehnologice principale, care cresc riscul dezechilibrdrii
biologice, energetice gi degradarea solului, in cultura intensiv[ a pomilor, un rol
impodant il ocup6:- monoculfura ca sursd principald a ,,oboselii" solului;
- mobilizarea repetatd sau tasarea exageratd a solului in timpul
vegetaliei, cu efecte putemice de perfurbare a insugirilor frzice, chimice gi
biologice ale acestuia. Ca urmare are loc descompunerea rapidd a substanfelor
organice, degradarea condiliilor de viaf[ ale microfaunei, degradarea strucfurii
solului urmatd de compactare;- fertilizarea chimicd cu doze mari de ingr696minte, intr-un sol supus
eroziunii, dezechilibrat fizic Ai chimic, inert din punct de vedere biologic. in
aceste condifii este favorizat atacul agenfilor patogeni gi al parazililor;
- intensificarea fitoprotecfiei chimice in livezi, ajungdnd pAn6 la 14-18
tratamente, fapt, care a produs putemice dezechilibre biologice, atdt in plante
cdt gi in sol. Se eonstati de asemenea o cregtere a agtesivit[fii bolilor gi
ddun[torilor, sporind astfel dozele necesare de pesticide, cu consecinfe
economice nefavorabile gi creqterea pericolului poludrii mediului inconjurdtor.
Din analiza aspectelor prezentate, se constatd cd acfualul tip de progres
tehnologic in pomiculturL, bazat pe un consum energo-intensiv qi chimic
Capitolul VII. Agroecosistemul pomicol.P omicultura tn contextul agriculturii biolo gice
excesiv, nu fine seama de consecinfele nefaste asupra mediului natural, fiind
necesard o reconsiderare pe baze agrobiologice.
Orientarea ecologicd a cercetdrilor agrotehnologice tn pomiculturd.
Costurile prea mari, mai ales cele energetice, epuizarea evidentd s fertilitiifii
naturale a solului, cregterea sensibilitiifii la patogeni qi parazifi, precum gi riscul
polulrii specifice actualei tehnologii intensive, impune necesitatea cercet5rilor
sub aspect ecologic pentru a realiza condiliile de echilibru in ecosistemele
pomicole (C. Budan, J,986).
Desigur, reconsiderarea ecologici a actualului tip de progres tehnologic in
pomicultur[ nu va insemna revenirea la sistemele de culturd tradifionale, care
din punct de vedere al nivelului producfiei, nu mai pot satisface cerinlele
actuale qi de perspectivd, fiind necesard practicarea unor tehnologii ecologice
moderne, bazate in mare mlsurd pe randamentul crescut al proceselor biologice
urm[rind optimizarea valorificdrii potenfialului genetic al soiurilor.
Ecosistemul pomicol trebuie sd fie un model ecologic care si asigure
oblinerea unei biomase utile maxime, folosirea optim[ a conditiilor oferite de
biotop, gdsirea acelui tip de agrofitocenozd prin care sd se realizezs o maximd
eficientl cu o investifie minimi de energie tehnologicd in condifiile respectbrii
mediului inconjurdtor.
203
