tehnician in Agricultura Ecologica

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

Anexa nr.5 la OMEdC nr.1847 din 29.08.2007

CURRICULUMpentru clasa a XI-a

Calificarea: TEHNICIAN ÎN AGRICULTURA ECOLOGICĂ

- 2007 -

1

Autorii:

1. Chiriţă Eufrosina doctorand, profesor gradul I, Grupul Şcolar“Sf. Haralambie”,Turnu Măgurele

2. Gaşpar Angela doctorand, profesor gradul II, Colegiul Agricol Fălticeni;3. Gavriluţă Paula profesor gradul I, Colegiul Agricol Fălticeni;4. Mihalcea Mariana profesor gradul I, Grupul Şcolar Agricol “Pamfil Şeicaru”,

Ciorogîrla5.

6.

Moisiu Maria

Petre Angela

doctor în medicină veterinară, profesor gradul I, Grupul ŞcolarAgricol Palas, Constanţa;profesor gradul I, Grupul Şcolar Agricol “Pamfil Şeicaru”, Ciorogîrla

7. Oprea Delia doctorand, profesor gradul II, Grupul Şcolar Agricol Prejmer;8. Salomia Mihaela profesor gradul I, Grupul Şcolar Agricol “ V. Harnaj”, Bucureşti;

2

NOTĂ INTRODUCTIVĂ În conformitate cu procesele de restructurare, care se produc la toate nivelurile în ţara noastră şi care sunt impuse de necesitatea promovării unei economii de piaţă, are loc şi dezvoltarea procesului de reformă a învăţământului profesional şi tehnic, reformă care are ca principal obiectiv asigurarea de specialişti în toate domeniile de activitate, cu o pregătire profesională superioară, capabili a se integra la cerinţele legislaţiei ţării noastre şi ale Uniunii Europene. Învăţământul liceal oferă şansa oricărui absolvent să obţină o calificare, care-i facilitează posibilitatea de a lucra pe cont propriu prin ieşirea pe piaţa muncii, de a acumula cunoştinţe şi a-şi forma abilităţi ce pot fi utilizate pentru un nivel superior de calificare, de adaptare la modificările referitoare la legislaţie, tehnologia informaţiei şi comunicării, prelucrarea informaţiei, managementul calităţii, securitatea şi sănătatea în muncă, etc. Învăţământul liceal îşi propune ca, la finalizarea studiilor, absolventul să răspundă cerinţelor impuse de Standardele de Pregătire Profesională, formându-i capacităţi intelectuale şi abilităţi de lucru în specialitate. Absolventul trebuie să-şi însuşească tehnici de muncă intelectuală şi practică care să justifice şi să motiveze activităţile lui, legate strict de organizare, supraveghere sau de execuţie a unor lucrări în agricultura ecologică. Programul de reformă a învăţământului profesional şi tehnic mai urmăreşte şi unele scopuri cu caracter general, cum ar fi: profesionalizarea tinerei generaţii, încadrarea în muncă a absolvenţilor, tehnicienii absolvenţi ai acestor şcoli să fie receptivi la nou şi capabili să contribuie la crearea progresului tehnic, la creşterea productivităţii muncii, să promoveze relaţii democratice în cadrul echipei de lucru şi a societăţii unde este încadrat, să se adapteze cu uşurinţă la condiţiile de lucru ce li se oferă, să fie capabili de a lua măsuri de organizare pe cont propriu şi de negociere a unui contract de angajare a unor lucrări, să-şi mărească responsabilitatea asupra lucrărilor efectuate, conştientizând legătura dintre calitatea lucrării şi răspunderea personală, cu efecte şi asupra aspectului de “reclamă a firmei”, contribuind la ridicarea prestigiului societăţii în care lucrează. Curriculum-ul se înscrie în recomandările şi prevederile legislative din domeniul învăţământului românesc şi se bazează pe experienţa şi pe tradiţia ţării noastre în domeniul învăţământului profesional şi tehnic. Ea ţine seama şi de trăsăturile specifice ale învăţământului din ţările Uniunii Europene, cât şi de sistemele educaţionale promovate cu succes în alte ţări. Pentru clasa a XI a, calificarea “Tehnician în agricultura ecologică”, elaborarea prezentului curriculum a avut ca bază Standardul de Pregătire Profesională, metodologia de elaborare şi experienţa aplicării în timp a curriculumului “Tehnician în agricultura”. Aşa cum este realizat, curriculum pentru clasa a XI a, calificarea “Tehnician în agricultura ecologică”, va asigura baza de cunoştinţe teoretice şi practice, realizând un pronunţat caracter educaţional în profesie. Pregătirea profesională se realizează modular, atât în clasa a XI a cât şi în clasa a XII a, aşa după cum reiese şi din planurile de învăţământ. Structura şi formatul curriculumului respectă metodologia de elaborare cerută de M.E.C.T., cu următoarea succesiune: notă introductivă, planul de învăţământ, alcătuirea modulelor, prezentarea modulelor în ordinea din planul de învăţământ,. Modulele sunt structurate în curriculum astfel:

Denumirea modulului I. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ; lista competenţelor specifice unităţii de competenţe din modul

3

II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor III. Sugestii metodologice: explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi; sugestii metodologice cu privire la procesul de predare/învăţare; precizări privind caracterul activ şi centrat pe elev al metodelor de predare/învăţare; sugestii cu privire la evaluare; precizări privind corelarea instrumentelor de evaluare continuă cu indicatorii de performanţă şi probele de evaluare din cadrul unităţilor de competenţe (relevante pentru modul). În clasa a XI a, la calificarea “Tehnician în agricultura ecologică”, pe parcursul a 33 de săptămâni (582 ore), se dezvoltă atât cunoştinţe şi abilităţi cheie, cât şi cunoştinţe şi abilităţi tehnice specializate, prin parcurgerea următoarelor module: Comunicare, Gândire critică şi rezolvare de probleme, Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul agricultură, Marketingul produselor agricole, Legislaţie şi etică profesională în agricultura ecologică, Elemente de agropedologie ecologică, Tehnologia de cultivare a cerealelor pentru boabe în condiţii ecologice,Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase în condiţii ecologice, Tehnologia de cultivare a plantelor furajere perene în condiţii ecologice, Organizarea exploatării agregatelor şi instalaţiilor folosite în agricultura ecologică. Menţionăm că modulele: „Legislaţie şi etică profesională în agricultura ecologică” şi „Elemente de agropedologie ecologică” ar trebui parcurse în paralel înaintea celorlalte module deoarece prezintă competenţe de bază pentru celelalte module iar modulul „Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul agricultură” se va parcurge în prima săptămână din cadrul stagiilor de pregătire practică. Unele module au distribuite, conform planului de învăţământ, ore de instruire teoretică, instruire practică dar şi ore de laborator tehnologic. Profesorii care conduc laboratorul tehnologic şi instruirea practică în mod direct, la aceste module, trebuie să asigure condiţiile de fundamentare a cunoştinţelor şi abilităţilor elevilor, care la definitivarea studiilor trebuie să-şi poată exercita profesia. Pentru înţelegerea cât mai completă a obiectivelor urmărite pentru formarea competenţelor elevilor în calificarea “Tehnician în agricultura ecologică”, este necesar ca toţi profesorii ce predau la această clasă să studieze Standardul de Pregătire Profesională, curriculum pentru clasa a XI a şi a XII a. Numai aşa se poate face o imagine completă a scopurilor urmărite de noi, pe linia reformei învăţământului profesional şi tehnic.

4

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNTLICEUL TEHNOLOGIC

Clasa a XI – aAria curriculară Tehnologii

Calificarea : Tehnician în agricultura ecologicăCultură de specialitate, pregătire practică şi stagii de pregătire practică 330 oreModulul 1: Elemente de agropedologie ecologică

Total ore/an 132din care: laborator tehnologic 36

instruire practică 30

Modulul 2: Legislaţie şi etică profesională în agricultura ecologică Total ore/an 93din care: laborator tehnologic 60

Modulul 3: Tehnologia de cultivare a cerealelor pentru boabe în condiţii ecologice Total ore/an 48din care: laborator tehnologic 48

Modulul 4: Marketingul produselor agricole Total ore/an 57din care: laborator tehnologic 24

Total ore/an: 11 ore/săptămână x 33 săptămâni = 330 oreStagii de pregătire practică 120 oreModulul 5: Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul agricultură


Modulul 6: Tehnologia de cultivare a plantelor furajere perene în condiţii ecologice Total ore/an 48din care: laborator tehnologic 48

Modulul 7: Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase în condiţii ecologice Total ore/an 48din care: laborator tehnologic 48

Total ore/an: 30 ore/săptămână x 4 săptămâni = 120 oreCurriculum în dezvoltare locală 132 oreModulul 8: Organizarea exploatării agregatelor şi instalaţiilor folosite în agricultura ecologică


Total ore/an: 4 ore/săptămână x 33 săptămâni = 132 ore

5

Total ore/an: 582 ore

6

Tabelul nr. 1 LISTA UNITĂŢILOR CHEIE ŞI A MODULELOR UNDE SUNT PARCURSE ŞI EVALUATE

UNITATEA DECOMPETENŢE

COMPETENŢA

Mod

ul 1

Elem

ente

de

agro

pedo

logi

e ec

olog

ică

M

odul

2Le

gisl

aţie

şi e

tică

prof

esio

nală

în a

gric

ultu

ra

ecol

ogic

ă

Mod

ul 3

Tehn

olog

ia d

e c

ultiv

are

a c

erea

lelo

r pe

ntru

bo

abe

în c

ondi

ţii e

colo

gice

Mod

ul 4

Mar

ketin

gul p

rodu

selo

r agr

icol

e

Stagii de pregătire practică CDL

Ver

ifica

re

Mod

ul 5

Se

curit

atea

şi să

năta

tea

în m

uncă

Mod

ul 6

Tehn

olog

ia d

e cu

ltiva

re a

pla

ntel

or

fura

jere

per

ene

în c

ondi

ţii e

colo

gice

Mod

ul 7

Tehn

olog

ia d

e cu

ltiva

re a

pla

ntel

or

olea

gino

ase

în c

ondi

ţii e

colo

gice

Mod

ul 8

Org

aniz

area

exp

loat

ării

agr

egat

elor

şi

inst

alaţ

iilor

folo

site

în a

gric

ultu

ra

ecol

ogic

ă

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

2. Comunicare 2.1. Susţine prezentări pe teme profesionale √ √

2.2. Moderează dezbateri şi şedinţe √

2.3. Elaborează documente pe teme profesionale √ √

4. Gândire critică şi rezolvare de probleme

4.1. Identifică probleme complexe

√ √

7

4.2. Rezolvă probleme √ √

4.3. Evaluează rezultatele obţinute √ √

9. Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul agricultură

9.1 Aplică legislaţia privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor în domeniul agricultură

√ √

9.2. Aplică acţiuni de evitare a riscurilor legate de securitatea şi sănătatea în muncă şi apariţia incendiilor

√ √

9.3.Organizează activităţile în caz de accidente în domeniul agricultură √ √

11. Marketingul produselor agricole

11.1. Evaluează nevoile şi cererea de consum pentru produsele agricole √ √

11.2. Evaluează oferta şi consumul de produse agricole √ √

11.3. Analizează piaţa produselor ecologice √ √

11.4. Aplică mixul de marketing pentru produsele ecologice √ √

14. Legislaţie şi etică profesională în agricultura ecologică

14.1. Aplică legislaţia în vigoare din domeniul agriculturii ecologice √ √

14.2. Promovează principiile agriculturii ecologice √ √

14.3. Identifică sarcinile profesionale ale tehnicianului în agricultura ecologică

√ √

14.4. Aplică normele de etică profesională √ √

8

15. Elemente de agropedologie ecologică

15.1. Aplică cunoştinţe cu referire la factorii de vegetaţie şi însuşirile fizico-chimice ale solului.

√ √

15.2. Analizează principalele tipuri de soluri √ √

15.3. Aplică sisteme ecologice de lucrări ale solului şi de fertilizare √ √

15.4. Organizează lucrările de înfiinţare a culturilor √ √

15.5. Supraveghează lucrările de îngrijire la culturile ecologice √ √

15.6. Organizează recoltarea, condiţionarea şi valorificarea produselor agricole ecologice

√ √

16. Tehnologia de cultivare a cerealelor pentru boabe în condiţii ecologice

16.1. Analizează corelaţia factorilor de vegetaţie cu particularităţile morfologiceşi biologice ale cerealelor

√ √

16.2. Organizează lucrările de înfiinţare a culturilor de cereale √ √

16.3 Supraveghează lucrările de îngrijire a culturilor de cereale √ √

16.4. Organizează recoltarea, condiţionarea şi valorificarea produselor cerealiere

√ √

18. Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase în condiţii ecologice

18.1. Analizează corelaţia factorilor de vegetaţie cu particularităţile morfologice şi biologice ale plantelor

√ √

18.2. Organizează lucrările de înfiinţare a culturilor de plante oleaginoase

√ √

9

18.3. Supraveghează lucrările de îngrijire a culturilor de plante oleaginoase

√ √

18.4. Organizează recoltarea, condiţionarea şi valorificarea producţiei principale şi secundare

√ √

23. Tehnologia de cultivare a plantelor furajere perene în condiţii ecologice

23.1. Analizează corelaţia factorilor de vegetaţie cu particularităţile morfologice şi biologice la plantele furajere perene

√ √

23.2. Organizează lucrările de înfiinţare a culturilor furajere perene √ √

23.3 Supraveghează lucrările de îngrijire a culturilor furajere perene √ √

23.4. Organizează recoltarea şi depozitarea plantelor furajere perene √ √

25. Organizarea exploatării agregatelor şi instalaţiilor folosite în agricultura ecologică

25.1. Aplică cunoştinţe referitoare la sursele de energie ale agregatelor şi instalaţiilor agricole

√ √

25.2. Supraveghează activitatea exploatării agregatelor pentru fertilizarea terenului

√ √

25.3. Organizează activitatea de exploatare a agregatelor pentru pregătirea terenului

√ √

25.4. Supraveghează activitatea de exploatare a agregatelor pentru înfiinţarea culturilor

√ √

25.5. Organizează activitatea de exploatare a agregatelor pentru îngrijirea culturilor

√ √

10

25.6. Organizează activitatea de exploatare a agregatelor pentru recoltarea culturilor

√ √

25.7. Supraveghează activitatea de exploatare a maşinilor şi instalaţiilor folosite în zootehnie

√ √

11

MODULUL 1: ELEMENTE DE AGROPEDOLOGIE ECOLOGICĂ

Modulul “Elemente de agropedologie ecologică” este integrat în curriculum diferenţiat, clasa a XI- a, liceu tehnologic, ruta directă, pentru calificarea tehnician în agricultura ecologică, nivel trei. Modulul „Elemente de agropedologie ecologică” se studiază într-un număr de 132 de ore efectuate de către profesorul de specialitate. Modulul „Elemente de agropedologie ecologică” reprezintă unitatea de competenţe tehnice specializate „Elemente de agropedologie ecologică” şi este constituit din agregarea şi contextualizarea următoarelor unităţi de competenţe:

Unităţi de competenţe pentru abilităţile cheie:

2. Comunicare

2.1. Susţine prezentări pe teme profesionale2.3. Elaborează documente pe teme profesionale

Unităţi de competenţe tehnice specializate:


Unitatea de competenţe pentru abilităţile cheie precizată în Standardul de Pregătire Profesională, pentru nivelul trei, clasa a XI a, „Comunicare”, competenţele 2.1. şi 2.3., se formează şi se aprofundează la fiecare modul, dar se evaluează o singură dată, la modulul în care au fost agregate, aşa cum se prezintă în tabelul nr.1 privind lista unităţilor de competenţe cheie şi a modulelor unde sunt parcurse şi evaluate. Unităţile de competenţe tehnice generale şi specializate reprezintă suportul pe care se formează şi se evaluează competenţele pentru abilităţi cheie. Modul de agregare al competenţelor din cele două unităţi de competenţe se realizează astfel: o competenţă de la abilităţile cheie se agregă cu o competenţă de la unitatea de competenţe tehnice specializate prin intermediul condiţiilor de aplicabilitate, care reprezintă de fapt conţinuturile necesare formării competenţelor. Programa şcolară se citeşte liniar datorită asocierii dintre competenţele individuale şi conţinuturi. În programa şcolară fiecărei unităţi de competenţe îi corespund competenţele individuale formulate în Standardul de Pregătire Profesională. Atingerea competenţelor individuale (cheie, tehnice generale, tehnice specializate) se realizează cu ajutorul conţinuturilor asociate. Profesorul poate opta pentru folosirea activităţilor de învăţare recomandate prin programă în vederea realizării conţinuturilor, sau îşi poate alege alte activităţi adecvate condiţiilor concrete din clasă. Întrucât programa şcolară reprezintă elementul central în realizarea proiectării didactice, trebuie lecturat cu atenţie sporită modul de parcurgere, în ordine cronologică, a conţinutului prezentat la aliniatul 1 al capitolului III - Sugestii metodologice. Programa se utilizează în strânsă corelaţie cu Standardul de Pregătire Profesională, în care sunt precizate criteriile de performanţă pentru dobândirea competenţelor individuale şi probele de evaluare ale performanţelor elevului.

I. Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modulUnităţi de competenţe pentru abilităţile cheie:• Comunicare

12

Unităţi de competenţe tehnice specializate: • Elemente de agropedologie ecologică Relevanţa rezidă din faptul că aceste unităţi de competenţe se tratează complet şi se evaluează la modulul ,,Elemente de agropedologie ecologică”.

II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

Unităţide

competenţe

Competenţe individuale Conţinuturi tematice

2. Comunicare


2.1. Susţine prezentări pe teme profesionale

15.2. Analizează principalele tipuri de soluri

- Surse consultate (baze de date, manuale, articole, reviste de specialitate) întrebări puse altor persoane, informaţii selectate pentru analizarea materiei organice din sol – mullul, humusul brut, turba şi pentru diferenţierea orizonturilor pe profilul de sol – orizonturi formate prin procese de bioacumulare, alterare, salinizare şi alcalizare, eluviere şi iluviere, gleizare şi pseudogleizare, vertice şi vermice.- O prezentare structurată, atractivă, interactivă, argumentată logic cu suport non-verbal (imagine grafică, exemplificări, pronunţie) pentru analizarea solurilor reprezentative din România – cernoziom, brun-roşcat, bălan, după: zona de răspândire, condiţiile de formare, profilul de sol, proprietăţile fizico-chimice, morfologice şi fertilitate.- Organizare: stil adaptat situaţiei, scopului, nevoilor audienţei, realizarea electronică (aplicaţii de tip power point sau altele).- Tehnici: fapte şi date statistice, gestică, mimică asociată, intonaţie.- Norme de securitate şi sănătate în muncă: fişe individuale de protecţie a muncii, echipamente specifice de protecţie a muncii

2. Comunicare


2.3. Elaborează documente pe teme profesionale

15.1. Aplica cunoştinţe cu referire la factorii de vegetaţie şi însuşirile fizico-chimice ale solului

- Instrucţiuni, manuale, materiale (termometre de minimă, maximă, termometrul ordinar, termometre de sol, higrometru, pluviometru) utilizate pentru analizarea factorilor de vegetaţie – lumina, aerul, căldura, apa, hrana. - Materiale organizate (sonde, probe de sol, soluţii indicatoare, pehametru Hellige, vase Petri) utilizate pentru analizarea principalelor însuşiri fizico-chimice ale solului – textura, structura, reacţia soluţiei solului.- Imagini folosite pentru corelarea amplasării culturilor în teren cu însuşirile fizico-chimice ale solului – culturi care preferă soluri cu textură mijlocie, grosieră, fină – culturi care preferă soluri cu reacţie neutră, acidă, alcalină.- Rapoarte întocmite în stiluri şi forme corespunzătoare, coerente, respectând normele ortografice, de punctuaţie şi gramaticale pentru informarea profesorului de specialitate şi a agentului

13

economic.- Funcţie: scrisori.- Claritate: diagrame, scheme, grafice.- Verificare: corectare, redactare, editarea textului.- Norme de securitate şi sănătate în muncă: fişe individuale de protecţie a muncii, echipamente specifice de protecţie a muncii.


15.3. Aplică sisteme ecologice de lucrări ale solului şi de fertilizare

- Cunoştinţe referitoare la întocmirea asolamentelor: rotaţia culturilor, asolament, reguli de stabilire a rotaţiei culturilor, culturi succesive, clasificarea asolamentelor, măsuri agrotehnice în cadrul asolamentului- Utilaje: scarificatoare, tipuri de pluguri, grape, sape rotative, grape perie (ţesale de buruieni), cultivatoare, tăvălugi, freze, combinatoare, nivelatoare, semănători pentru culturi duble sau ascunse, MIG-uri, utilaje de erbicidat.- Lucrările solului: lucrarea cu plugul, lucrarea cu grapa, lucrarea cu cultivatorul, lucrarea cu tăvălugul, lucrarea cu freza, lucrarea cu combinatorul, lucrarea cu nivelatorul, lucrarea cu scarificatorul, lucrarea cu sapa rotativă, lucrarea cu grapa perie (ţesala de buruieni), lucrarea cu semănătoarea pentru culturi duble sau ascunse, lucrarea cu MIG-uri şi utilaje de erbicidat.- Indici de calitate la lucrările solului: epoca de executare, adâncime, grad de mărunţire, uniformitate, gradul de acoperire a resturilor vegetale, grad de afânare, nivelarea terenului, lipsa denivelărilor, tasarea solului, lipsa bolovanilor- Sisteme de lucrări: pentru culturi care se seamănă toamna, pentru culturi care se seamănă primăvara, pentru culturi care se seamănă vara, pentru culturi succesive, minim- Tipuri de îngrăşăminte: - organice – gunoi de grajd, gunoi de păsări, excremente de animale sub formă lichidă, compost, turbă, argile, guano, produse sau subproduse de origine animală (făinuri), alge şi produse din alge, rumeguş şi resturi lemnoase, scoarţă de copaci compostată, cenuşă de lemn - minerale naturale – roci naturale, minereuri care conţin azot, fosfor, potasiu, siliciu, magneziu, calciu - îngrăşăminte verzi- Obţinerea îngrăşămintelor organice: platforma de gunoi de grajd (dimensionare, amplasare, depozitare), platforma de compostare (dimensionare, amplasare, depozitare, materiale compostabile), colectarea dejecţiilor lichide- Utilaje: maşini pentru împrăştiat îngrăşăminte minerale naturale, organice, solide şi lichide- Epoca de fertilizat: toamna, primăvara, în timpul

14

vegetaţiei - Metode de fertilizare: prin împrăştiere pe toată suprafaţa, în rânduri, odată cu apa de irigat- Indici de calitate a lucrării de fertilizare: uniformitatea de aplicare, perioada optimă, doza de îngrăşământ- Norme de securitate şi sănătate în muncă, fişe individuale de securitate a muncii, echipamente de protecţie


15.4 Organizează lucrările de înfiinţare a culturilor

- Indicii de calitate: autenticitate, puritate, germinaţie, masa a 1000 boabe, masa hectolitrică, starea sanitară, umiditatea, sămânţă/material de plantat certificate ecologic- Utilaje pentru semănat: tractor în agregat cu semănători pentru semănat în rânduri dese, semănători pentru semănat în rânduri îndepărtate, semănători pentru culturi duble sau ascunse- Materiale pentru semănat: jaloane, seminţe, cântar, ruletă, prelată, cale- Pregătirea materialului pentru semănat: calculul cantităţii de sămânţă/ha, tratamente ecologice la sămânţă împotriva bolilor şi dăunătorilor, folosirea biopreparatelor (Nitragin)- Metode de semănat: mecanizat (în rânduri dese, în rânduri îndepărtate, în benzi, în cuiburi), manual (pe suprafeţe mici, în grădină, în răsadniţe, în solarii, în sere înmulţitor) - Utilaje pentru plantat: maşini pentru plantat răsaduri, tuberculi, bulbi, puieţi - Materiale pentru plantat: sape, săpăligi, plantatoare, cazmale, sfori, picheţi, găleţi, foarfeci, răsaduri, bulbi, tuberculi, butaşi, puieţi - Obţinerea răsadurile de legume în răsadniţe: instalarea unei răsadniţe, lucrări de îngrijire în răsadniţe - Pregătirea materialului pentru plantat: calculul cantităţii de bulbi/ha, calculul cantităţii de tuberculi/ha, sortare, fasonare, mocirlire- Metode de plantat: manual, mecanizat, semimecanizat - Epoci de semănat şi plantat: toamna, primăvara şi vara - Parametrii tehnologici la semănat şi plantat: densitate, adâncime, distanţa între rânduri, cantitatea de material de semănat şi plantat- Verificarea calităţii lucrării de semănat şi plantat: măsurători în teren (adâncime, densitate, lipsa greşurilor), rezistenţa la smulgere a materialului de plantat- Norme de securitate şi sănătate în muncă, fişe individuale de securitate a muncii, echipamente specifice

15. Elemente de agropedologie

15.5 Supraveghează

- Lucrări de îngrijire: - culturi de câmp prăşitoare (distrugerea crustei, combaterea ecologică a

15

ecologică lucrările de îngrijire la culturile ecologice

buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, fertilizarea suplimentară, muşuroitul, răritul, irigarea) - culturi de câmp neprăşitoare (tăvălugirea după semănat, eliminarea excesului de apă, controlul viabilităţii plantelor, fertilizarea suplimentară, combaterea ecologică a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, irigarea) - culturi legumicole (completarea golurilor, irigarea, combaterea ecologică a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, fertilizarea suplimentară, răritul, susţinerea plantelor, copilitul, cârnitul, protejarea plantelor împotriva brumelor târzii de primăvară) - culturi pomicole (completarea golurilor, protejarea tulpinilor, combaterea ecologică a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, tăierile pentru formarea şi dirijarea coroanei, întreţinerea solului, fertilizarea, irigarea) - cultura viţei de vie (arătura, distrugerea crustei, prăşitul, fertilizarea, irigarea, completarea golurilor, protejarea coardelor, tăieri pentru fructificare, lucrări în verde, combaterea ecologică a bolilor şi dăunătorilor)- Utilaje şi echipamente: tractor în agregat cu grape, maşini pentru combaterea ecologică a buruienilor (ţesala de buruieni), bolilor şi dăunătorilor, cultivatoare, tăvălugi, instalaţii de irigat, aparate portabile - Materiale: paie, folii de plastic, îngrăşăminte, monoliţi, preparate homeopatice, extracte naturale medicinale- Specii de buruieni: anuale, bienale, perene- Metode de prevenire şi combatere a buruienilor: - profilactice (carantina fitosanitară, condiţionarea materialului semincer, distrugerea buruienilor problemă, efectuarea la timp a lucrărilor) - agrofitotehnice (rotaţia şi asolamentul, lucrările solului, fertilizarea/amendarea, epoca şi metoda de semănat/plantat, densitatea plantelor, irigarea/desecarea, plivitul/prăşitul/cositul/păşunatul, igiena culturală, mulciul, recoltarea la epoca optimă - biologice (microbiologice, allelopatia,) - Parametrii tehnologici la combaterea ecologică: tipul de produs ecologic şi doza folosită, epoca de aplicare (preemergent, postemergent), mod de aplicare (în sol, pe sol, pe frunze)- Agenţi patogeni: virusuri, bacterii, ciuperci, micoplasme, plante parazite- Boli ale plantelor: simptome produse de mană, făinare, rugină, tăciune, mălura, putregaiul alb, putregaiul cenuşiu, antracnoză, înnegrirea bazei tulpinii şi putregaiul umed al cartofului, rapănul la măr, monilioza

16

- Metode ecologice de combatere a bolilor: - profilactice (carantina fitosanitară, condiţionarea materialului semincer, distrugerea buruienilor problemă, prognoza şi avertizarea) - agrofitotehnice (rotaţia şi asolamentul, fertilizarea/amendarea, epoca şi metoda de semănat/plantat,densitatea plantelor, irigarea/desecarea, recoltarea la epoca optimă) - fizice (termoterapia, radioterapia, helioterapia, pulberi deshidratante, homeopatia, extractele naturale medicinale) - biologice (microbiologice) - genetice (utilizarea genelor defavorabile/letale, fitoalexinele)- Parametrii tehnologici la combaterea ecologică: tipul de produs ecologic şi doza folosită (tratamente la sămânţă şi tratamente în vegetaţie), epoca de aplicare (la apariţia bolii), mod de aplicare (stropiri)- Grupe de dăunători: nematozi, moluşte, insecte, afide, acarieni, păsări sălbatice, rozătoare- Metode ecologice de combatere a dăunătorilor: - profilactice (carantina fitosanitară, condiţionarea materialului semincer, distrugerea buruienilor problemă, prognoza şi avertizarea) - agrofitotehnice (rotaţia şi asolamentul, lucrările solului, fertilizarea/amendarea, epoca şi metoda de semănat/plantat, plivitul/prăşitul/cositul/păşunatul, igiena culturală, recoltarea la epoca optimă) - fizice (termoterapia, capcane luminoase, energia electromagnetică, radioterapia, pulberi deshidratante) - biologice (microbiologice, folosirea entomofagilor, metoda hormonală) - genetice (incompatibilitatea dintre dăunători, sterilitatea, utilizarea genelor defavorabile/letale)- Parametrii tehnologici la combaterea ecologică: tipul de produs ecologic şi doza folosită (tratamente la sămânţă şi în vegetaţie), epoca de aplicare (în repaus, în vegetaţie, la avertizare), mod de aplicare (stropiri, prăfuiri, gazări)- Metode de irigare: irigarea prin aspersiune, prin picurare, prin scurgere la suprafaţă - Epoca de irigare: toamna şi primăvara (de aprovizionare), vara în perioda de vegetaţie la fazele critice pentru apă ale plantelor- Norme de securitate şi sănătate în muncă, fişe individuale de securitate a muncii, echipamente specifice de securitate a muncii

17


15.6. Organizează recoltarea, condiţionarea şi valorificarea produselor agricole ecologice

- Producţia agricolă: seminţe, fructe, rădăcini îngroşate, tuberculi, tulpini, frunze, flori, masă verde- Epoca de recoltare: maturitatea tehnică, maturitatea biologică- Pregătirea recoltării: evaluarea producţiei, stabilirea mijloacelor de recoltare, transport, depozitare- Metode de recoltare: manual, mecanizat, semimecanizat, recoltare printr-o singură trecere, divizată, eşalonată- Utilaje şi echipamente: combine, maşini, echipamente pentru recoltat: cereale, leguminoase, oleaginoase, plante textile, rădăcinoase, tuberculifere, legume, plante aromatice şi medicinale, plante furajere, mijloace de transport şi depozitare a produselor- Unelte si materiale: seceră, sapă, coasă, lădiţă, pungi, caserole, saci, coşuri, furci speciale, ramă metrică, sfoară, ruletă, cântar, substanţe ecologice pentru igienizare, etichete cu sigla „ae” pentru produse ecologice, reclame- Operaţii de condiţionare: curăţare, fasonare, sortare, uscare, ambalare, etichetare în condiţii ecologice- Modalităţi de valorificare a produselor agricole ecologice: pentru consum curent (hrană pentru oameni sau animale), prin depozitare ca materie primă pentru industria alimentară- Spaţii de depozitare: magazii, pivniţe, silozuri, pătule, fânare, - Pregătirea spaţiilor de depozitare: dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare prin metode ecologice- Condiţii de depozitare: temperatură, umiditate, aeraţie- Norme de securitate şi sănătate în muncă, fişe individuale de securitate a muncii, echipamente specifice de securitate a muncii

III. SUGESTII METODOLOGICE

1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi

Competenţele pentru abilităţile cheie, competenţele tehnice generale şi competenţele tehnice specializate se formează prin pregătire practică, stagii de pregătire practică şi instruire teoretică. Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite pentru unităţile de competenţe care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru cele două tipuri de instruire. Pentru modulul ,,Elemente de agropedologie ecologică” sunt alocate 132 ore care reprezintă 66 ore teorie, 36 ore laboratorul tehnologic şi 30 ore instruire practică. Orele de laborator tehnologic şi instruire practică curentă se efectuează de către profesorul inginer de specialitate. Prezentăm în continuare modul de parcurgere, în ordine cronologică, a conţinutului, care de fapt reprezintă baza planificării calendaristice.

18

Nr.crt. Tema

Numărul de ore alocate

Instruire teoretică

Labora-tor

tehnolo-gic

Instruirepractică

1. Factorii de vegetaţie - Lumina aerul, căldura, apa, hrana- Materiale: termometre, higrometru, pluviometru- Norme de securitate şi sănătate în muncăÎnsuşirile fizico-chimice ale solului- Textura, structura, reacţia soluţiei solului - Materiale: sonde, probe de sol, soluţii indicatoare, pehametru Hellige, vase Pertri- Norme de securitate şi sănătate în muncăAmplasarea culturilor- Culturi care preferă soluri cu textură mijlocie, grosieră, fină- Culturi care preferă soluri cu reacţie neutră, acidă, alcalină

11 6 5

2. Materia organică din sol- Mullul, humusul brut, turba Procese de formare a orizonturilor de sol- Procese de bioacumulare, alterare, salinizare si alcalizare, eluviere şi iluviere, gleizare, pseudogleizare, vertice şi vermiceTipuri de soluri- Cernoziom tipic, brun-roşcat, bălan- Executarea profilului de sol - Materiale: cazma, hârleţ, recipiente- Norme de securitate şi sănătate în muncă

11 6 5

3. Sisteme ecologice de lucrări ale solului şi de fertilizare- Rotaţia culturilor, asolament, reguli de stabilire a rotaţiei culturilor, culturi succesive, clasificarea asolamentelor, măsuri agrotehnice în cadrul asolamentului- Utilaje: scarificatoare, tipuri de pluguri, grape, sape rotative, grape perie (ţesale de buruieni), cultivatoare, tăvălugi, freze, combinatoare, nivelatoare, semănători pentru culturi duble sau ascunse, MIG-uri, utilaje de erbicidat.- Lucrările solului: lucrarea cu plugul, lucrarea cu grapa, lucrarea cu cultivatorul, lucrarea cu tăvălugul, lucrarea cu freza, lucrarea cu combinatorul, lucrarea cu nivelatorul, lucrarea cu scarificatorul, lucrarea cu sapa rotativă, lucrarea cu grapa perie (ţesala de buruieni), lucrarea cu semănătoarea pentru culturi duble sau ascunse, lucrarea cu MIG-uri şi utilaje de erbicidat.

11 6 5

19

- Indici de calitate la lucrările solului: epoca de executare, adâncime, grad de mărunţire, uniformitate, gradul de acoperire a resturilor vegetale, grad de afânare, nivelarea terenului, lipsa denivelărilor, tasarea solului, lipsa bolovanilor- Sisteme de lucrări: pentru culturi care se seamănă toamna, pentru culturi care se seamănă primăvara, pentru culturi care se seamănă vara, pentru culturi succesive, minim- Îngrăşăminte: - organice – gunoi de grajd, gunoi de păsări, excremente de animale sub formă lichidă, compost, turbă, argile, guano, produse sau subproduse de origine animală (făinuri), alge şi produse din alge, rumeguş şi resturi lemnoase, scoarţă de copaci compostată, cenuşă de lemn - minerale naturale – roci naturale, minereuri care conţin azot, fosfor, potasiu, siliciu, magneziu, calciu - îngrăşăminte verzi- Obţinerea îngrăşămintelor organice: platforma de gunoi de grajd (dimensionare, amplasare, depozitare), platforma de compostare (dimensionare, amplasare, depozitare, materiale compostabile), colectarea dejecţiilor lichide- Utilaje: maşini pentru împrăştiat îngrăşăminte minerale naturale, organice, solide şi lichide- Epoca de fertilizat: toamna, primăvara, în timpul vegetaţiei - Metode de fertilizare: prin împrăştiere pe toată suprafaţa, în rânduri, odată cu apa de irigat- Indici de calitate a lucrării de fertilizare: uniformitatea de aplicare, perioada optimă, doza de îngrăşământ- Norme de securitate şi sănătate în muncă, fişe individuale de securitate a muncii, echipamente de protecţie

4. Înfiinţarea culturilor prin semănat şi plantat - Indicii de calitate: autenticitate, puritate, germinaţie, masa a 1000 boabe, masa hectolitrică, starea sanitară, umiditatea, sămânţă/material de plantat certificate ecologic- Utilaje pentru semănat: tractor în agregat cu semănători pentru semănat în rânduri dese, semănători pentru semănat în rânduri îndepărtate, semănători pentru culturi duble sau ascunse- Materiale pentru semănat: jaloane, seminţe, cântar, ruletă, prelată, cale- Pregătirea materialului pentru semănat: calculul cantităţii de sămânţă/ha, tratamente ecologice la sămânţă împotriva bolilor şi dăunătorilor, folosirea biopreparatelor (Nitragin)

11 6 5

20

- Metode de semănat: mecanizat ( în rânduri dese, în rânduri îndepărtate, în benzi, în cuiburi), manual (pe suprafeţe mici, în grădină, în răsadniţe, în solarii, în sere înmulţitor) - Utilaje pentru plantat: maşini pentru plantat răsaduri, tuberculi, bulbi, puieţi - Materiale pentru plantat: sape, săpăligi, plantatoare, cazmale, sfori, picheţi, găleţi, foarfeci, răsaduri, bulbi, tuberculi, butaşi, puieţi - Obţinerea răsadurilor de legume în răsadniţe: instalarea unei răsadniţe, lucrări de îngrijire în răsadniţe - Pregătirea materialului pentru plantat: calculul cantităţii de bulbi/ha, calculul cantităţii de tuberculi/ha, sortare, fasonare, mocirlire- Metode de plantat: manual, mecanizat, semimecanizat - Epoci de semănat şi plantat: toamna, primăvara şi vara - Parametrii tehnologici la semănat şi plantat: densitate, adâncime, distanţa între rânduri, cantitatea de material de semănat şi plantat- Verificarea calităţii lucrării de semănat şi plantat: măsurători în teren (adâncime, densitate, lipsa greşurilor), rezistenţa la smulgere a materialului de plantat- Norme de securitate şi sănătate în muncă, fişe individuale de securitate a muncii, echipamente specifice

5. Lucrările de îngrijire la culturile ecologice - Lucrări de îngrijire: - culturi de câmp prăşitoare (distrugerea crustei, combaterea ecologică a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, fertilizarea suplimentară, muşuroitul, răritul, irigarea) - culturi de câmp neprăşitoare (tăvălugirea după semănat, eliminarea excesului de apă, controlul viabilităţii plantelor, fertilizarea suplimentară, combaterea ecologică a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, irigarea) - culturi legumicole (completarea golurilor, irigarea, combaterea ecologică a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, fertilizarea suplimentară, răritul, susţinerea plantelor, copilitul, cârnitul, protejarea plantelor împotriva brumelor târzii de primăvară) - culturi pomicole (completarea golurilor, protejarea tulpinilor, combaterea ecologică a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, tăierile pentru formarea şi dirijarea coroanei, întreţinerea solului, fertilizarea, irigarea)

11 6 5

21

- cultura viţei de vie (arătura, distrugerea crustei, prăşitul, fertilizarea, irigarea, completarea golurilor, protejarea coardelor, tăieri pentru fructificare, lucrări în verde, combaterea ecologică a bolilor şi dăunătorilor)- Utilaje şi echipamente: tractor în agregat cu grape, maşini pentru combaterea ecologică a buruienilor (ţesala de buruieni), bolilor şi dăunătorilor, cultivatoare, tăvălugi, instalaţii de irigat, aparate portabile - Materiale: paie, folii de plastic, îngrăşăminte, monoliţi, preparate homeopatice, extracte naturale medicinale- Specii de buruieni: anuale, bienale, perene- Metode de prevenire şi combatere a buruienilor: - profilactice (carantina fitosanitară, condiţionarea materialului semincer, distrugerea buruienilor problemă, efectuarea la timp a lucrărilor) - agrofitotehnice (rotaţia şi asolamentul, lucrările solului, fertilizarea/amendarea, epoca şi metoda de semănat/plantat, densitatea plantelor, irigarea/desecarea, plivitul/prăşitul/cositul/păşunatul, igiena culturală, mulciul, recoltarea la epoca optimă - biologice (microbiologice, allelopatia,) - Parametrii tehnologici la combaterea ecologică: tipul de produse ecologice şi doza folosită, epoca de aplicare (preemergent, postemergent), mod de aplicare (în sol, pe sol, pe frunze)- Agenţi patogeni: virusuri, bacterii, ciuperci, micoplasme, plante parazite- Boli ale plantelor: simptome produse de mană, făinare, rugină, tăciune, mălura, putregaiul alb, putregaiul cenuşiu, antracnoză, înnegrirea bazei tulpinii şi putregaiul umed al cartofului, rapănul la măr, monilioza- Metode ecologice de combatere a bolilor: - profilactice (carantina fitosanitară, condiţionarea materialului semincer, distrugerea buruienilor problemă, prognoza şi avertizarea) - agrofitotehnice (rotaţia şi asolamentul, fertilizarea/amendarea, epoca şi metoda de semănat/plantat, densitatea plantelor, irigarea/desecarea, recoltarea la epoca optimă) - fizice (termoterapia, radioterapia, helioterapia, pulberi deshidratante, homeopatia, extractele naturale medicinale) - biologice (microbiologice) - genetice (utilizarea genelor defavorabile/letale, fitoalexinele)

22

- Parametrii tehnologici la combaterea ecologică: tipul de produs ecologic şi doza folosită (tratamente la sămânţă şi tratamente în vegetaţie), epoca de aplicare (la apariţia bolii), mod de aplicare (stropiri)- Grupe de dăunători: nematozi, moluşte, insecte, afide, acarieni, păsări sălbatice, rozătoare- Metode ecologice de combatere a dăunătorilor: - profilactice (carantina fitosanitară, condiţionarea materialului semincer, distrugerea buruienilor problemă, prognoza şi avertizarea) - agrofitotehnice (rotaţia şi asolamentul, lucrările solului, fertilizarea/amendarea, epoca şi metoda de semănat/plantat, plivitul/prăşitul/cositul/păşunatul, igiena culturală, recoltarea la epoca optimă) - fizice (termoterapia, capcane luminoase, energia electromagnetică, radioterapia, pulberi deshidratante) - biologice (microbiologice, folosirea entomofagilor, metoda hormonală) - genetice (incompatibilitatea dintre dăunători, sterilitatea, utilizarea genelor defavorabile/letale)- Parametrii tehnologici la combaterea ecologică: tipul de şi doza folosită (tratamente la sămânţă şi în vegetaţie), epoca de aplicare (în repaus, în vegetaţie, la avertizare), mod de aplicare (stropiri, prăfuiri, gazări)- Metode de irigare: irigarea prin aspersiune, prin picurare, prin scurgere la suprafaţă - Epoca de irigare: toamna şi primăvara (de aprovizionare), vara în perioda de vegetaţie la fazele critice pentru apă ale plantelor- Norme de securitate şi sănătate în muncă, fişe individuale de securitate a muncii, echipamente specifice de securitate a muncii

6. Recoltarea, condiţionarea şi valorificarea produselor agricole ecologice - Producţia agricolă: seminţe, fructe, rădăcini îngroşate, tuberculi, tulpini, frunze, flori, masă verde- Epoca de recoltare: maturitatea tehnică, maturitatea biologică- Pregătirea recoltării: evaluarea producţiei, stabilirea mijloacelor de recoltare, transport, depozitare- Metode de recoltare: manual, mecanizat, semimecanizat, recoltare printr-o singură trecere, divizată, eşalonată- Utilaje şi echipamente: combine, maşini, echipamente pentru recoltat: cereale, leguminoase,

11 6 5

23

oleaginoase, plante textile, rădăcinoase, tuberculifere, legume, plante aromatice şi medicinale, plante furajere, mijloace de transport şi depozitare a produselor- Unelte si materiale: seceră, sapă, coasă, lădiţă, pungi, caserole, saci, coşuri, furci speciale, ramă metrică, sfoară, ruletă, cantar, substanţe ecologice pentru igienizare, etichete cu sigla „ae” pentru produse ecologice, reclame- Operaţii de condiţionare: curăţare, fasonare, sortare, uscare, ambalare, etichetare în condiţii ecologice- Modalităţi de valorificare a produselor agricole ecologice: pentru consum curent (hrană pentru oameni sau animale), prin depozitare ca materie primă pentru industria alimentară- Spaţii de depozitare: magazii, pivniţe, silozuri, pătule, fânare, - Pregătirea spaţiilor de depozitare: dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare prin metode ecologice- Condiţii de depozitare: temperatură, umiditate, aeraţie- Norme de securitate şi sănătate în muncă, fişe individuale de securitate a muncii, echipamente specifice de securitate a muncii

Total 66 36 30

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămâne la latitudinea profesorului să decidă asupra repartizării orelor în funcţie de condiţiile şi cerinţele concrete din unitatea şcolară.

Prezentarea Factorilor de vegetaţie şi însuşirile fizico-chimice ale solului precum şi Principalele tipuri de sol se va face după planul de expunere specific acestor teme, incluzând toate elementele de conţinut de specialitate, dar şi conţinuturile unităţii de competenţe cheie “Comunicare”, cuprinse în tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor.

2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţare

Curriculum-ul şcolar pentru modulul ,,Elemente de agropedologie ecologică” se studiază în clasa a XI-a, liceu tehnologic, ruta directă, într-un număr total de 132 ore din care instruire teoretică 66 ore, laborator tehnologic 36 ore şi instruire practică 30 ore. Proiectarea curriculum-ului şcolar s-a făcut după un model nou centrat pe competenţe cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.

La baza elaborării curriculum-ului a stat Standardul de Pregătire Profesională, respectiv unitatea de competenţe ,,Elemente de agropedologie ecologică” cuantificată cu 2 credite.

Unitatea de competenţe are în structura sa nivelul, valoarea creditului, competenţe, criterii de performanţă, condiţii de aplicabilitate şi probe de evaluare. La nivelul 3 complexitatea criteriilor de performanţă şi a condiţiilor de aplicabilitate pentru abilităţile cheie creşte, astfel încât să asigure o integrare mai rapidă a absolvenţilor pe piaţa muncii sau să le permită să continue pregătirea la nivel superior. De aceea competenţele de la unitatea de competenţe cheie “Comunicare”, trebuie formate

24

şi aprofundate, fiind importante pentru asigurarea flexibilităţii, adaptabilităţii şi mobilităţii pe piaţa muncii. Pentru aplicarea curriculum-ului de clasa a XI-a procesul de predare – învăţare trebuie să fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specializate cerute de nivelul trei, calificarea ,,tehnician în agricultura ecologică”. Utilizarea unor metode cu activitatea didactică centrată pe elev cum sunt: studiul de caz, brainstormingul cu toate variantele sale (Philips 6.6, 3.5.6, turul galeriilor), jocul de rol, descoperirea, problematizarea, mozaicul, lucrul pe staţiuni asigură eficientizarea procesului de învăţare şi permit contextualizarea şi agregarea competenţelor cheie cu cele tehnice specializate. De asemenea ele dezvoltă la elevi gândirea logică, cauzală, analitică, critică, imaginaţia, creativitatea şi îi deprind să colaboreze şi să coopereze în cadrul echipei. Procesul de predare – învăţare este centrat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specializate. Pentru dobândirea competenţelor individuale cheie şi tehnice specializate se impune implicarea responsabilă atât a profesorilor cât şi a elevilor, prin folosirea unor strategii didactice adecvate în desfăşurarea orelor care să capteze atenţia elevilor şi să le permită acestora un grad de independenţă şi oportunităţi de a lua anumite decizii în ceea ce priveşte propriul proces de învăţare. De aceea demersul didactic depus de profesorul de specialitate trebuie să fie focalizat spre atingerea acestor competenţe individuale cerute de calificarea ,,tehnician în agricultura ecologică”. Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice şi folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ care să răspundă stilurilor de învăţare de nivel 3, care să ofere posibilitatea de a opta pentru un procedeu sau altul, de a reflecta asupra lucrurilor nou învăţate şi care să le dea sentimentul realizării şi succesului. Pentru eficientizarea procesului de predare – învăţare, profesorul trebuie să-şi proiecteze din timp activitatea didactică prin elaborarea de fişe de lucru, fişe de documentare, fişe de observaţie, probe de evaluare şi autoevaluare, prin pregătirea materialelor, instrumentarului, aparaturii, echipamentelor necesare, precum şi a spaţiului de lucru. Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot să dobândească cunoştinţele şi abilităţile cerute de competenţele cheie şi competenţele tehnice specializate definite. Exemplificăm printr-o lecţie în care se vizează formarea competenţei de a supraveghea lucrările ecologice de îngrijire a culturilor. Să presupunem că în cultura de porumb au apărut buruieni anuale şi perene. Pentru aceasta sugerăm următorul scenariu didactic:

Se organizează clasa pe grupe şi puncte de lucru; Punctele de lucru sunt parcele cu porumb din câmpul fitotehnic ; Fiecare grupă ia în primire câte o parcelă cu porumb. Profesorul trece pe la fiecare grupă şi dă informaţii cu privire la gradul de

îmburuienare a culturii de porumb, solicitând recunoaşterea speciilor de buruieni, anuale şi perene şi propuneri de măsuri ecologice pentru combaterea buruienilor.

Elevii recunosc buruienile, după care, selectează metodele ecologice folosite pentru combaterea buruienilor. Fiecare elev îşi argumentează propunerea făcută din punct de vedere al eficacităţii dar şi a eficienţei economice. Împreună cu profesorul se aleg metodele de combatere ecologice cele mai eficace, motivându-se alegerea metodei. Grupa de elevi aplică metoda de combatere ecologică, formându-şi, astfel competenţa respectivă. Metoda dominantă în acest scenariu este studiul de caz, acompaniată de observare, descoperire, conversaţie euristică, algoritmizare, problematizare şi exerciţiul practic.

25

3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi competenţele tehnice specializate din Standardul de Pregătire Profesională. Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar şi cele alternative cum sunt: observarea sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie să elaboreze instrumentele de evaluare. Autoevaluarea este o metodă utilizată tot mai frecvent, pentru a stimula elevii să-şi formeze şi să-şi exprime opinii proprii. Evaluarea formativă este esenţială pentru procesul de predare – învăţare eficient. Elevii şi profesorii trebuie să ştie ce progrese se fac pentru atingerea competenţelor. Evaluarea sumativă asigură dovezi pentru elevi, angajatori şi instituţii educaţionale despre realizările unui elev în ceea ce priveşte cunoştinţele, înţelegerea şi abilităţile după criterii definite. Instrumentele de evaluare trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performanţă, condiţiile de aplicabilitate şi cu probele de evaluare din Standardul de Pregătire Profesională. Evaluarea elevilor se face numai pentru dobândirea competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Evaluarea implică şi probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat este fişa de observaţie. În această fişă se bifează câte o căsuţă de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. În momentul în care s-au bifat toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes. Instrumentele de evaluare trebuie să fie adecvate scopului urmărit şi să permită elevilor să demonstreze că au atins Standardele de Pregătire Profesională pentru unitatea de competenţe definită. Multitudinea instrumentelor de evaluare solicită din partea elevilor să formuleze răspunsuri sau să aleagă răspunsuri corecte. Probele de evaluare pot fi orale, scrise şi practice în funcţie de cerinţele unităţii de competenţe şi în concordanţă cu probele de evaluare formulate în Standardul de Pregătire Profesională.

Instrumentele de evaluare se elaborează în corelaţie cu criteriile de performanţă şi condiţiile de aplicabilitate ale competenţei individuale din Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea ,,tehnician în agricultura ecologică”, nivelul trei.

Exemplu:

Unitatea de competenţe: 15. Elemente de agropedologie ecologică

Competenţa 15.1. Aplică cunoştinţe cu referire la factorii de vegetaţie şi însuşirile fizico- chimice ale solului.

Criterii de performanţă;a) Analizarea factorilor de vegetaţie.

Probă oralăEnumeraţi factorii de vegetaţie

Nr.crt. Factorii de vegetaţie Evaluator Data

1.2.3.

26

4.5.

Probă scrisăSelectaţi materialele utilizate pentru măsurarea factorilor de vegetaţie

Nr.crt. Factorii de vegetaţie Materiale Evaluator Data

1. 2.3.4.

Probă practică Înregistraţi în tabelul de mai jos, valorile factorilor climatici, obţinute prin măsurători

Nr.crt. Factorii climatici Valorile factorilor

climatici Evaluator Data

1. Temp. aerului2. Temp. solului 3. Precipitaţii atmosferice4. Umiditatea atmosferica

b) Analizarea principalelor însuşiri fizice şi chimice ale solului.

Probă orală Definiţi însuşirile fizice şi chimice ale solului

Nr.crt.

Însuşirile fizico – chimiceale solului Definiţie Evaluator Data

1. Textura solului 2. Structura solului 3. Reacţia soluţiei solului

Probă scrisă Selectaţi materialele utilizate pentru determinarea însuşirilor fizico-chimice ale solului

Nr. crt.

Însuşirile fizico – chimiceale solului Materiale Evaluator Data

1 Textura solului 2 Structura solului 3 Reacţia soluţiei solului

Probă practicăAplicaţi procedeul organoleptic pentru aprecierea texturii solului

Nr. crt.

Etapele procedeului organoleptic

Aprecierea texturii solului Evaluator Data

27

1.2.3.4.5.

Probă practicăApreciaţi reacţia soluţiei solului folosind pehametrul Hellige

Nr. crt. Etapele de lucru Aprecierea

reacţiei solului Evaluator Data

12345

c) Corelarea amplasării culturilor în teren, cu particularităţile fizico – chimice ale solului

Probă scrisăElaboraţi schema de amplasare a culturilor în corelaţie cu însuşirile fizico – chimice ale solului

Nr. crt. Cultura Însuşirile fizico-

chimice ale solului Evaluator Data

1 Grâu2 Porumb3 Floarea-soarelui 4. Soia

d) Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă

Probă practicăAplicaţi normele de securitate şi sănătate în muncă

Nr. crt. Norme de securitate şi sănătate în muncă Evaluator Data

1 Folosirea echipamentului de lucru 2 Respectarea normelor de securitate şi

sănătate în muncă 3 Curăţenie la locul de muncă

Competenţa: 15.4. Organizează lucrările de înfiinţare a culturilor

a) Analizarea calităţii materialului de semănat şi plantat

Probă oralăDefiniţi indicii de calitate pentru materialul de semănat şi plantat

28

Nr.crt. Indicii de calitate Definiţii Evaluator Data

1. Autenticitatea2. Puritatea3. Masa a 1000 boabe 4. Masa hectolitrica5. Umiditatea6. Germinaţia 7. Starea sanitară

Probă scrisăSelectaţi materialele necesare pentru determinarea indicilor de calitate la materialul de semănat şi plantat

Nr.crt. Indicii de calitate Materiale Evaluator Data


Probă practicăApreciaţi indicii de calitate la materialul de semănat şi plantat, indici rezultaţi în urma determinărilor

Nr.crt. Indicii de calitate

Mărimea indicilor de calitate

Evaluator DataGrâu Porumb

Floarea – soarelui Soia


Probă practicăCalculaţi norma de semănat sau de plantat/ha, în vederea înfiinţării culturilor agricole

29

Nr.crt. Cultura Norma de semănat/

haEvaluator Data

1. Grâu 2. Porumb 3. Floarea - soarelui4. Soia

b) Selectarea utilajelor şi materialelor folosite pentru semănat şi plantat

Probă scrisăSelectaţi utilajele şi materialele folosite pentru înfiinţarea culturilor agricole

Nr.crt.

Cultura Utilaje/materiale Evaluator Data

1. Grâu2. Porumb3. Floarea soarelui4. Soia

c) Organizarea lucrărilor de semănat şi plantat

Probă practică Stabiliţi epoca şi metoda de semănat şi plantat pentru culturile din tabelul de mai jos:

Nr.crt. Cultura

Epoca de semănatMetoda de semănat Evaluator Data

1. Grâu2. Porumb3. Floarea soarelui4. Soia

Probă practică Aplicaţi lucrările de înfiinţare a culturilor agricole şi apreciaţi calitatea lucrărilor

Nr.crt. Cultura Adâncimea

Distanţadintre

rânduri

Distanţadintreplante

pe rând

Lipsagreşurilor

Evaluator Data

1. Grâu2. Porumb3. Floarea-soarelui4. Soia

d) Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă

Probă practicăAplicaţi normele de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor de înfiinţare a culturilor

30

Nr. crt. Norme de securitate şi sănătate în muncă Evaluator Data

1. Folosirea echipamentului de lucru 2. Respectarea normelor de securitate şi

sănătate în muncă 3. Curăţenie la locul de muncă

Evaluarea se poate face şi printr-un test cu itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi.

31

MODULUL 2: LEGISLAŢIE ŞI ETICĂ PROFESIONALĂ ÎN AGRICULTURA ECOLOGICĂ Modulul „Legislaţie şi etică profesională în agricultura ecologică” este integrat în curriculum diferenţiat din cultura de specialitate, clasa a XI a, ruta directă pentru calificarea tehnician în agricultura ecologică. Modulul se studiază întru-un număr de 93 de ore din care 60 ore laborator tehnologic. Modulul „Legislaţie şi etică profesională în agricultura ecologică” reprezintă unitatea de competenţe tehnice specializate „Legislaţie şi etică profesională în agricultura ecologică” şi se studiază în paralel cu celelalte module din curriculum diferenţiat. Deşi această unitate de competenţe nu se agregă sau contextualizează cu o unitate de competenţe pentru abilităţile cheie, considerăm oportun să menţionăm aici, unităţile de competenţe cheie care se formează în clasa a XI –a, nivelul trei, calificarea “Legislaţie şi etică profesională în agricultura ecologică”. Acestea sunt:

2. Comunicare


Programa şcolară se citeşte liniar datorită asocierii dintre competenţele individuale şi conţinuturi. I. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul

Unităţi de competenţe tehnice specializate


Relevanţa rezidă din faptul că această unitate de competenţe se tratează complet şi se evaluează în cadrul modulului „Legislaţie şi etică profesională în agricultura ecologică”.

II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unitatea decompetenţe

Competenţe individuale

Conţinuturi tematice


14.1. Aplică legislaţia în vigoare din domeniul agriculturii ecologice

Legislaţie în vigoare: - Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1698/2005 (agro-mediu)- Regulamentul Comisiei (CE) nr. 2092/1991 şi nr. 2078/1992 privind modul de obţinere ecologică a produselor agricole şi modul de prezentare al acestora- Ordinul nr.190/2006 pentru aprobarea Regulilor specifice privind etichetarea produselor agroalimentare ecologice- Ordinul nr. 219/2007 prin care se aprobă regulile privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică- Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, aprobată prin Legea nr. 38 / 2001- Hotărârea de Guvern nr.917/ 2001, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice- Ordinul comun nr.417/2002 şi nr.110/2002

32



14.2. Promovează principiile agriculturii ecologice

14.3. Identifică sarcinile profesionale ale tehnicianului în agricultura ecologică

referitoare la aprobarea Regulilor specifice privind etichetarea produselor agroalimentare ecologice- Ordinul nr. 70/2002, privind constituirea Comisiei pentru dezvoltarea agriculturii ecologice în România- Ordinul nr.527/2003, referitor la aprobarea Regulilor privind sistemul de inspecţie şi certificare şi condiţiile de acreditare a organismelor de inspecţie şi certificare în agricultura ecologică- Ordinul nr.721/2003, referitor la Regulile privind importul şi exportul produselor agroalimentare ecologice - Ordinul nr. 88/2004, privind componenţa nominală a Comisiei pentru acreditarea organismelor de inspecţie şi certificare în sectorul de agricultură ecologică pentru activitatea de inspecţie şi control al operatorilor pe teritoriul României - Legislaţia în vigoare - Terminologie de specialitate: agricultură ecologică, biologică, operator, organisme modificate genetic şi derivate, agenţi de curăţare, fermă ecologică, aditivi, certificare, organism de inspecţie şi certificare, acreditare oficială- Reguli referitoare la: principiile producţiei agroalimentare ecologice, conversie, durata perioadei de conversie, produsele permise, ingredientele şi metodele de prelucrare ecologică,sancţiuni- Reglementări privind etichetarea şi reclama comercială: eticheta, sigla «ae», reclama, informaţii specificate pe etichetă - Cerinţe referitoare la: înregistrarea operatorilor de produse agroalimentare, inspecţie, certificare, producţie, etichetare, import-export- Organisme de înregistrare, inspecţie şi certificare: Autoritatea Naţională a Produselor Ecologice, persoane fizice şi juridice din sectorul public şi privat acreditate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale- Planificare: programarea lucrărilor agricole (zi, săptămână, lună), identificarea atacului de buruieni, boli şi dăunători- Condiţii: atacul propriu-zis, datele din teren,condiţiile în care se află cultura/animalul- Documente: registrul de evidenţă, computerul, evidenţa fişelor tehnologice, documente de plată – facturi, chitanţe, plata serviciilor (cash, cărţi de credit, cont), corespondenţă generală, evidenţa stocurilor de materii prime, materiale, produse agricole, alte evidenţe (scrisori, asigurări, etc.).- Lucrări: ale solului, semănat, întreţinerea culturilor, recoltare, depozitare a produselor agricole ecologice,

33


14.4. Aplică normele de etică profesională

valorificare, plantele de cultură/furajere, reproducţia, hrănirea şi îngrijirea animalelor- Norme: confidenţialitate şi atitudine legate de practică şi client, implicaţiile legale în practicarea agriculturii ecologice, colaborare cu personalul din unitate- Parteneri: beneficiari şi colaboratori, organisme de inspecţie şi certificare, autorităţi publice, asociaţii profesionale, alte organizaţii, prieteni, familie, alţi specialişti din domeniul agricol- Situaţii: asistenţa tehnică în conformitate cu reglementările contractuale, depistarea reziduurilor nepermise în produse, neconcordanţă între etichetă şi produs, etichetare falsă, declaraţii neconforme sau reclame false- Obiective referitoare la: mediul înconjurător,plantele cultivate, animalele domestice, implicaţiile socio-economice.

III. Sugestii metodologice

1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi:

Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice generale se formează prin instruire teoretică şi laborator tehnologic. Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul inginer de specialitate. Prezentăm în continuare modul de parcurgere, în ordine cronologică, a conţinutului care stă la baza planificării calendaristice:

Nr.crt. Tema

Nr. de ore alocatInstruire teoretică

Laborator tehnologic

1. Legislaţie din domeniul agriculturii ecologice- Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1698/2005 (agro-mediu)- Regulamentul Comisiei (CE) nr. 2092/1991 şi nr. 2078/1992 privind modul de obţinere ecologică a produselor agricole şi modul de prezentare al acestora- Ordinul nr.190/2006 pentru aprobarea Regulilor specifice privind etichetarea produselor agroalimentare ecologice- Ordinul nr. 219/2007 prin care se aprobă regulile privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică- Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, aprobată prin Legea nr. 38 / 2001- Hotărârea de Guvern nr.917/ 2001, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2000 privind produsele

6 12

34

agroalimentare ecologice- Ordinul comun nr.417/2002 şi nr.110/2002 referitoare la aprobarea Regulilor specifice privind etichetarea produselor agroalimentare ecologice- Ordinul nr. 70/2002, privind constituirea Comisiei pentru dezvoltarea agriculturii ecologice în România- Ordinul nr.527/2003, referitor la aprobarea Regulilor privind sistemul de inspecţie şi certificare şi condiţiile de acreditare a organismelor de inspecţie şi certificare în agricultura ecologică- Ordinul nr.721/2003, referitor la Regulile privind importul şi exportul produselor agroalimentare ecologice - Ordinul nr. 88/2004, privind componenţa nominală a Comisiei pentru acreditarea organismelor de inspecţie şi certificare în sectorul de agricultură ecologică pentru activitatea de inspecţie şi control al operatorilor pe teritoriul României - Legislaţia în vigoare - Terminologie de specialitate: agricultură ecologică, biologică, operator, organisme modificate genetic şi derivate, agenţi de curăţare, fermă ecologică, aditivi, certificare, organism de inspecţie şi certificare, acreditare oficială

2. Principiile agriculturii ecologice- Reguli referitoare la: principiile producţiei agroalimentare ecologice, conversie, durata perioadei de conversie, produsele permise,ingredientele şi metodele de prelucrare ecologică,sancţiuni- Reglementări privind etichetarea şi reclama comercială: eticheta, sigla «ae», reclama, informaţii specificate pe etichetă - Cerinţe referitoare la: înregistrarea operatorilor de produse agroalimentare, inspecţie, certificare, producţie, etichetare, import-export- Organisme de înregistrare, inspecţie şi certificare: Autoritatea Naţională a Produselor Ecologice, persoane fizice şi juridice din sectorul public şi privat acreditate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

10 18

3. Sarcinile profesionale ale tehnicianului în agricultura ecologică- Planificare: programarea lucrărilor agricole (zi, săptămână, lună), identificarea atacului de buruieni, boli şi dăunători- Condiţii: atacul propriu-zis, datele din teren, condiţiile în care se află cultura/animalul- Documente: registrul de evidenţă, computerul, evidenţa fişelor tehnologice, documente de plată – facturi, chitanţe, plata serviciilor (cash, cărţi de credit, cont), corespondenţă generală, evidenţa stocurilor de materii prime, materiale, produse agricole, alte evidenţe (scrisori, asigurări, etc.).- Lucrări: ale solului, semănat, întreţinerea culturilor, recoltare, depozitare a produselor agricole ecologice, valorificare, plantele de cultură/furajere, reproducţia, hrănirea şi îngrijirea animalelor

10 18

35

4. Norme de etică profesională- Norme: confidenţialitate şi atitudine legate de practică şi client, implicaţiile legale în practicarea agriculturii ecologice, colaborare cu personalul din unitate- Parteneri: beneficiari şi colaboratori, organisme de inspecţie şi certificare, autorităţi publice, asociaţii profesionale, alte organizaţii, prieteni, familie, alţi specialişti din domeniul agricol- Situaţii: asistenţa tehnică în conformitate cu reglementările contractuale, depistarea reziduurilor nepermise în produse, neconcordanţă între etichetă şi produs, etichetare falsă, declaraţii neconforme sau reclame false- Obiective referitoare la: mediul înconjurător, plantele cultivate, animalele domestice, implicaţiile socio-economice.

7 12

Total 33 60

Notă: Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să facă distribuirea în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic.


Procesul de predare-învăţare este centrat pe formarea competenţelor cheie, competenţelor tehnice generale şi specializate. Pentru formarea competenţelor individuale definite în Standardul de Pregătire Profesională, şi în mod deosebit a competenţelor de execuţie, pregătirea practică se organizează pe grupe . Pentru dobândirea competenţelor individuale cheie şi tehnice generale se impune implicarea responsabilă atât a elevilor cât şi a profesorilor, prin folosirea unor strategii didactice adecvate în desfăşurarea orelor care să capteze atenţia elevilor şi să-i stimuleze în procesul de învăţare. De aceea demersul didactic depus de profesorul de specialitate trebuie să fie focalizat spre atingerea acestor competenţe individuale cerute de calificările corespunzătoare nivelului 3. Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice şi folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ. Pentru eficientizarea procesului de predare-învăţare, profesorul trebuie să-şi proiecteze din timp activitatea didactică prin elaborarea de fişe de lucru, fişe de documentare, fişe de observaţie, probe de evaluare şi autoevaluare, a materialelor necesare şi a spaţiului de lucru. Utilizarea unor metode cu activitatea didactică centrată pe elev cum sunt studiul de caz, brainstorming-ul, jocul de rol, descoperirea, problematizarea, lucrul pe staţiuni asigură eficientizarea procesului de învăţare şi permit contextualizarea şi agregarea competenţelor cheie cu cele tehnice specializate. Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale elevii pot să dobândească cunoştinţele şi abilităţile cerute de competenţele cheie, competenţele tehnice generale şi specializate definite.


Instrumentele de evaluare trebuie să fie adecvate scopului urmărit şi să permită elevilor să demonstreze că au atins Standardele de Pregătire Profesională pentru unitatea de competenţă definită. Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează la elevi competenţele cheie şi competenţele tehnice din Standardul de Pregătire Profesională. Se pot utiliza metode clasice de evaluare dar şi metode alternative cum sunt: observarea sistematică a elevului, investigarea,

36

proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie să elaboreze instrumente de evaluare. Autoevaluarea este o metodă utilizată pentru a stimula elevii să-şi formeze şi să-şi exprime opinii proprii. Evaluarea formativă este esenţială pentru procesul de predare-învăţare eficient. Elevii şi profesorii trebuie să ştie ce progrese se fac pentru atingerea competenţelor. Evaluarea sumativă asigură dovezi pentru elevi, angajator şi instituţii educaţionale despre realizările unui elev în ceea ce priveşte cunoştinţele, înţelegerea şi abilităţile după criterii definite. Evaluarea elevilor se face numai cu dobândirea competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională, demonstrarea unei alte abilităţi este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Instrumentele de evaluare se elaborează în corelaţie cu criteriile de performanţă şi condiţiile de aplicabilitate ale competenţei individuale din Standardele de Pregătire Profesională pentru calificările corespunzătoare nivelului 3.

Exemplu:

Unitatea de competenţe: 14. Legislaţie şi etică profesională în agricultura ecologică

Competenţa: 14.1. Aplică legislaţia în vigoare din domeniul agriculturii ecologice

Criterii de performanţă:

(a) Documentarea privind legislaţia în vigoare din domeniul agriculturii ecologice

Probă orală

1.A. Enumeraţi 6 regulamente, hotărâri şi ordonanţe de guvern, din domeniul agriculturii ecologice.Nr.crt. Legislaţie Denumire Evaluator Data

1. Regulamente2. Hotărâri de guvern3. Ordonanţe de guvern

Probă practică

2.A. Îndepliniţi următoarele sarcini:Nr.crt. Legislaţie Evaluator Data

1. Citeşte O.G. nr. 34/2000 şi selectează articolele referitoare la regulile şi principiile generale ale producţiei ecologice.Înregistrează în caiet prevederile articolelor selectate.

2. Întocmeşte un tabel cu fertilizatorii şi amelioratorii solului prevăzuţi în O.G. nr. 34/2000

3. Citeşte Ordinul nr. 721/2003 şi selectează articolele referitoare la regulile de import/export

37

pentru produsele agroalimentare ecologice.4. Documentează-te despre Ordinul nr. 70/20025. Selectează din Ordinul nr.527/2003 cerinţele de

inspecţie pe care trebuie să le aplice organismele inspecţie şi certificare pentru controlul operatorilor.

6. Citeşte Ordinul comun nr.417/2002 şi nr.110/2002 şi selectează articolele referitoare la regulile specifice pentru etichetarea produselor ecologice.

(b) Utilizarea terminologiei de specialitate

Probă orală

1.B. Enumeraţi câte 3 produse (pentru fiecare grupă) acceptate în combaterea ecologică .

Nr.crt. Grupe

Denumirea produsului fitosanitar

Evaluator Data

1. Produse fitosanitare de origine animală şi vegetală

2. Microorganisme pentru lupta biologică contra paraziţilor

3. Substanţe utilizate pentru capcane şi/sau distribuitoare

Probă practică2.B. Îndepliniţi următoarele sarcini:

Nr.crt. Reglementări în vigoare Evaluator Data

1. Aplicaţi în practica profesională reglementările din legislaţia agriculturii ecologice referitoare la cultivarea plantelor.

2. Aplicaţi în practica profesională reglementările din legislaţia agriculturii ecologice referitoare la creşterea animalelor.


38

MODULUL 3: TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A CEREALELOR PENTRU BOABE ÎN CONDIŢII ECOLOGICE

Modulul “Tehnologia de cultivare a cerealelor pentru boabe în condiţii ecologice” este integrat în curriculum diferenţiat din cultura de specialitate, clasa a XI- a, liceu tehnologic, ruta directă, pentru calificarea tehnician în agricultura ecologică, nivel trei. Modulul „Tehnologia de cultivare a cerealelor pentru boabe în condiţii ecologice” se studiază într-un număr de 48 de ore efectuate de către profesorul inginer de specialitate. Modulul „Tehnologia de cultivare a cerealelor pentru boabe în condiţii ecologice” reprezintă unitatea de competenţe tehnice specializate „Tehnologia de cultivare a cerealelor pentru boabe în condiţii ecologice”. Deşi această unitate de competenţe nu se agregă sau contextualizează cu o unitate de competenţe pentru abilităţile cheie, considerăm oportun să menţionăm şi aici, unităţile de competenţe cheie care se formează în clasa a XI a, nivelul trei, calificarea “tehnician în agricultura ecologică”. Acestea sunt:

2. Comunicare


În programă sunt recomandate diverse activităţi de învăţare care se pretează la modulul “Tehnologia de cultivare a cerealelor pentru boabe în condiţii ecologice” şi în special la pregătirea de specialitate, însă, profesorul îşi poate alege alte activităţi metodice adecvate condiţiilor concrete din clasă şi care permit realizarea conţinuturilor. Din tabelul “Lista unităţilor cheie şi a modulelor unde sunt parcurse şi evaluate” aflat în prefaţa programei, observăm că modulul “Tehnologia de cultivare a cerealelor pentru boabe în condiţii ecologice” nu se agregă cu nici o unitate de competenţă pentru abilităţile cheie.

I. Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modulUnităţi de competenţe tehnice specializate


Unitatea de competenţe se tratează complet şi se evaluează la modulul “Tehnologia de cultivare a cerealelor pentru boabe în condiţii ecologice”



Competenţe individuale

Conţinuturi tematice


16.1. Analizează corelaţia factorilor de vegetaţie cu particularităţile morfologice şi biologice ale cerealelor

- Specii de cereale: (grâu, porumb) - Particularităţi morfologice: rădăcină, tulpină, frunză, floare, fruct- Faze de vegetaţie la cerealele păioase: germinarea, răsărirea, înrădăcinarea, înfrăţirea, formarea paiului, apariţia inflorescenţei, înflorirea, formarea şi coacerea boabelor- Faze de vegetaţie la cerealele nepăioase: germinarea, răsărirea, înrădăcinarea, formarea tulpinii, apariţia paniculului, înflorirea, fecundarea, formarea şi coacerea boabelor

39

- Factori de vegetaţie: lumină, căldură, apă, hrană, sol zonarea culturilor cerealiere - Instrumente de măsurat: termometre de sol, termometre pentru aer, higrometru, pluviometru, truse de teren pentru determinarea pH-ului, texturii, structurii- Soiuri şi hibrizi: liste de soiuri aprobate de CIOS şi hibrizi omologaţi în România - Materiale: colecţii de plante vii, plante ierborizate, colecţii de seminţe, atlase, lupe


16.2. Organizează lucrările de înfiinţare a culturilor de cereale

- Rotaţia culturilor: plante foarte bune, bune şi rele premergătoare monocultura, cultură repetată- Fertilizarea culturilor: îngrăşăminte organice, minerale naturale, îngrăşăminte verzi- Sisteme de lucrare a solului: pentru cereale de toamnă, pentru cereale de primăvară- Materiale: sămânţă din soiurile sau hibrizii corespunzători indicilor de calitate certificată ecologic, buletine de analiză, cântare, rulete, brazdometru, jaloane- Utilaje: semănători pentru cereale prăşitoare, semănători pentru cereale neprăşitoare,

semănători pentru culturi duble.- Epoca de semănat: toamna, primăvara - Parametrii tehnologici: densitatea de semănat, cantitatea de sămânţă/ ha, adâncimea de semănat- Norme de securitate şi sănătate în muncă, fişe individuale de securitate a muncii, echipamente specifice de protecţie


16.3. Supraveghează lucrările de îngrijire a culturilor de cereale

- Utilaje şi echipamente: tractorul în agregat cu cultivatorul purtat universal, echipamente cu fertilizator, maşini pentru combaterea ecologică a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, tăvălugi, instalaţii de irigat- Materiale: produse ecologice pentru combaterea buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, buletine de avertizare pentru atacurile de boli şi dăunători, fişe tehnologice, plan de fertilizare- Lucrări de îngrijire: cereale de toamnă: (tăvălugirea după semănat, eliminarea excesului de apă, controlul viabilităţii plantelor, fertilizarea, combaterea ecologică a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, irigarea) cereale de primăvară: (distrugerea crustei, combaterea ecologică a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, irigarea)- Specii de buruieni: anuale, bienale, perene- Boli ale cerealelor: - grâu (făinarea, fuzarioza, înnegrirea bazei tulpinii, pătarea în ochi, îngenungherea tulpinii, septorioza, tăciune, mălura) - porumb (fuzarioza, pătarea şi uscarea frunzelor, tăciunele)- Dăunători: - grâu (gândacul ghebos, ploşniţa cerealelor, viermele

40

roşu al paiului, cărăbuşeii cerealelor, muştele cerealelor) - porumb (răţişoara, viermele sârmă, sfredelitorul porumbului)- Metode de prevenire şi combatere a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor: - profilactice (carantina fitosanitară, condiţionarea materialului semincer, distrugerea buruienilor problemă, prognoza şi avertizarea, efectuarea la timp a lucrărilor) - agrofitotehnice (rotaţia şi asolamentul, lucrările solului, fertilizarea/amendarea, epoca şi metoda de semănat, densitatea plantelor, irigarea/desecarea, igiena culturală, recoltarea la epoca optimă - fizice (termoterapia, radioterapia, capcane luminoase, energia electromagnetică, helioterapia, pulberi deshidratante) - biologice (microbiologice, folosirea entomofagilor, metoda hormonală) - genetice (incompatibilitatea dintre dăunători, sterilitatea, utilizarea genelor defavorabile/letale, fitoalexinele)- Parametrii tehnologici la combaterea ecologică: tipul de produs ecologic de combatere şi doza folosită, epoca de aplicare, mod de aplicare - Programe pe calculator de planificare şi organizare a lucrărilor de irigare a cerealelor şi a celor de aplicare a tratamentelor la plante- Norme de securitate şi sănătate în muncă, fişe individuale de securitate a muncii, echipamente specifice de securitate a muncii


16.4. Organizează recoltarea, condiţionarea şi valorificarea produselor cerealiere

- Metode de recoltare: manual, mecanizat, semimecanizat- Utilaje şi echipamente: combine pentru recoltat cereale pentru boabe, combina pentru recoltat porumb echipată cu echipamente specifice, remorci- Epoca de recoltare: la maturitatea deplină- Lucrări executate: evaluarea producţiei de boabe şi ştiuleţi pe baza elementelor de productivitate (numărul de spice la 1 m² sau la 1 ha pentru porumb, numărul mediu de boabe în spic, masa a 1000 de boabe – MMB), recoltarea conform graficului de recoltare, pregătirea ecologică a spaţiilor de depozitare,transportul, depozitarea şi păstrarea producţiei- Operaţii de condiţionare: curăţare, sortare, uscare, ambalare, etichetare în condiţii ecologice- Modalităţi de valorificare: consum curent (hrană pentru oameni sau animale), depozitare, materie primă pentru industria alimentară- Materiale: substanţe ecologice pentru dezinfectarea,

41

dezinsecţia şi deratizarea depozitelor, ramă metrică ruletă, cântar, saci, pungi, etichete cu sigla „ae” pentru produse ecologice, reclame- Echipamente: aparate portabile pentru dezinfecţie şi dezinsecţie - Spaţii de depozitare: magazii, silozuri- Norme de securitate şi sănătate în muncă, fişe individuale de securitate a muncii, echipamente specifice de protecţie a muncii



Competenţele pentru abilităţile cheie, competenţele tehnice generale şi competenţele tehnice specializate se formează prin pregătire practică, stagii de pregătire practică şi instruire teoretică. Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru cele trei tipuri de instruire. Pentru pregătirea practică la modulul ,,Tehnologia de cultivare a cerealelor pentru boabe în condiţii ecologice” sunt alocate 48 ore care reprezintă laboratorul tehnologic.Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul inginer de specialitate. Prezentăm în continuare modul de parcurgere, în ordine cronologică, a conţinutului, care de fapt reprezintă baza planificării calendaristice.

Nr.crt.

Tema

Nr. de ore alocat


1. Corelaţia factorilor de vegetaţie cu particularităţile morfologice şi biologice ale cerealelor- Specii de cereale: (grâu, porumb) - Particularităţi morfologice: rădăcină, tulpină, frunză, floare, fruct- Faze de vegetaţie la cerealele păioase: germinarea, răsărirea, înrădăcinarea, înfrăţirea, formarea paiului, apariţia inflorescenţei, înflorirea, formarea şi coacerea boabelor- Faze de vegetaţie la cerealele nepăioase: germinarea, răsărirea, înrădăcinarea, formarea tulpinii, apariţia paniculului, înflorirea, fecundarea, formarea şi coacerea boabelor- Factori de vegetaţie: lumină, căldură, apă, hrană, sol zonarea culturilor cerealiere - Instrumente de măsurat: termometre de sol, termometre pentru aer, higrometru, pluviometru truse de teren pentru determinarea pH-ului, texturii, structurii- Soiuri şi hibrizi: liste de soiuri aprobate de CIOS şi hibrizi omologaţi în România - Materiale: colecţii de plante vii, plante ierborizate, colecţii de seminţe, atlase, lupe

12

42

2. Lucrările de înfiinţare a culturilor de cereale- Rotaţia culturilor: plante foarte bune, bune şi rele premergătoare monocultura, cultură repetată- Fertilizarea culturilor: îngrăşăminte organice, minerale naturale, îngrăşăminte verzi- Sisteme de lucrare a solului: pentru cereale de toamnă, pentru cereale de primăvară- Materiale: sămânţă din soiurile sau hibrizii corespunzători indicilor de calitate certificată ecologic, buletine de analiză, cântare, rulete, brazdometru, jaloane- Utilaje: semănători pentru cereale prăşitoare, semănători pentru cereale neprăşitoare,

semănători pentru culturi duble.- Epoca de semănat: toamna, primăvara - Parametrii tehnologici: densitatea de semănat, cantitatea de sămânţă/ ha, adâncimea de semănat- Norme de securitate şi sănătate în muncă, fişe individuale de securitate a muncii, echipamente specifice de protecţie

12

3. Lucrările de îngrijire a culturilor de cereale- Utilaje şi echipamente: tractorul în agregat cu cultivatorul purtat universal, echipamente cu fertilizator, maşini pentru combaterea ecologică a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, tăvălugi, instalaţii de irigat- Materiale: produse ecologice pentru combaterea buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, buletine de avertizare pentru atacurile de boli şi dăunători, fişe tehnologice, plan de fertilizare- Lucrări de îngrijire: - cereale de toamnă: (tăvălugirea după semănat, eliminarea excesului de apă, controlul viabilităţii plantelor, fertilizarea, combaterea ecologică a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, irigarea) - cereale de primăvară: (distrugerea crustei, combaterea ecologică a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, irigarea)- Specii de buruieni: anuale, bienale, perene- Boli ale cerealelor: - grâu (făinarea, fuzarioza, înnegrirea bazei tulpinii, pătarea în ochi, îngenungherea tulpinii, septorioza, tăciune, mălura) - porumb (fuzarioza, pătarea şi uscarea frunzelor, tăciunele)- Dăunători: - grâu (gândacul ghebos, ploşniţa cerealelor, viermele roşu al paiului, cărăbuşeii cerealelor, muştele cerealelor) - porumb (răţişoara, viermele sârmă, sfredelitorul porumbului)- Metode de prevenire şi combatere a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor: - profilactice (carantina fitosanitară, condiţionarea materialului semincer, distrugerea buruienilor problemă, prognoza şi avertizarea, efectuarea la timp a lucrărilor) - agrofitotehnice (rotaţia şi asolamentul, lucrările solului, fertilizarea/amendarea, epoca şi metoda de semănat, densitatea

16

43

plantelor, irigarea/desecarea, igiena culturală, recoltarea la epoca optimă - fizice (termoterapia, radioterapia, capcane luminoase, energia electromagnetică, helioterapia, pulberi deshidratante) - biologice (microbiologice, folosirea entomofagilor, metoda hormonală) - genetice (incompatibilitatea dintre dăunători, sterilitatea, utilizarea genelor defavorabile/letale, fitoalexinele)- Parametrii tehnologici la combaterea ecologică: tipul de produs ecologic de combatere şi doza folosită, epoca de aplicare, mod de aplicare - Programe pe calculator de planificare şi organizare a lucrărilor de irigare a cerealelor şi a celor de aplicare a tratamentelor la plante- Norme de securitate şi sănătate în muncă, fişe individuale de securitate a muncii, echipamente specifice de securitate a muncii

4. Recoltarea, condiţionarea şi valorificarea produselor cerealiere- Metode de recoltare: manual, mecanizat, semimecanizat- Utilaje şi echipamente: combine pentru recoltat cereale pentru boabe, combina pentru recoltat porumb echipată cu echipamente specifice, remorci- Epoca de recoltare: la maturitatea deplină- Lucrări executate: evaluarea producţiei de boabe şi ştiuleţi pe baza elementelor de productivitate (numărul de spice la 1 m² sau la 1 ha pentru porumb, numărul mediu de boabe în spic, masa a 1000 de boabe – MMB), recoltarea conform graficului de recoltare, pregătirea ecologică a spaţiilor de depozitare, transportul, depozitarea şi păstrarea producţiei- Operaţii de condiţionare: curăţare, sortare, uscare, ambalare, etichetare în condiţii ecologice- Modalităţi de valorificare: consum curent (hrană pentru oameni sau animale), depozitare, materie primă pentru industria alimentară- Materiale: substanţe ecologice pentru dezinfectarea, dezinsecţia şi deratizarea depozitelor, ramă metrică ruletă, cântar, saci, pungi, etichete cu sigla „ae” pentru produse ecologice, reclame- Echipamente: aparate portabile pentru dezinfecţie şi dezinsecţie - Spaţii de depozitare: magazii, silozuri- Norme de securitate şi sănătate în muncă, fişe individuale de securitate a muncii, echipamente specifice de protecţie a muncii

8

Total 48

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să decidă asupra repartizării orelor, repartiţie ce se va realiza în funcţie de condiţiile şi cerinţele concrete din şcoală.

44

2.Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţare

Curriculum-ul şcolar pentru modulul ,,Tehnologia de cultivare a cerealelor pentru boabe în condiţii ecologice” se studiază în clasa a XI-a, liceu tehnologic, ruta directă, într-un număr total de 48 ore, care reprezintă numai laborator tehnologic, în cadrul pregătirii practice curente. Pentru formarea competenţelor individuale definite în Standardul de Pregătire Profesională, şi în mod deosebit a competenţelor de execuţie, pregătirea practică se organizează pe grupe de minimum 10 elevi şi se execută în laboratoare, în ferma didactică, la agenţii economici, sub îndrumarea profesorilor ingineri agronomi. Proiectarea curriculum-ului şcolar s-a făcut după un model nou centrat pe competenţe cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate. La baza elaborării curriculum-ului a stat Standardul de Pregătire Profesională, respectiv unitatea de competenţă ,,Tehnologia de cultivare a cerealelor pentru boabe în condiţii ecologice” cuantificată cu 1 credit. Unitatea de competenţe are în structura sa nivelul, valoarea creditului, competenţe, criterii de performanţă, condiţii de aplicabilitate şi probe de evaluare. La nivelul 3 complexitatea criteriilor de performanţă şi a condiţiilor de aplicabilitate pentru abilităţile cheie creşte, astfel încât să asigure o integrare mai rapidă a absolvenţilor pe piaţa muncii sau să le permită să continue pregătirea la nivel superior. De aceea competenţele de la unitatăţile de competenţe cheie “Comunicare” şi “Gândire critică şi rezolvare de probleme” trebuie formate şi aprofundate, fiind importante pentru asigurarea flexibilităţii, adaptabilităţii şi mobilităţii pe piaţa muncii. Pentru aplicarea curriculum-ului de clasa a XI-a procesul de predare – învăţare trebuie să fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specializate cerute de nivelul trei, calificarea ,,tehnician în agricultura ecologică”. Utilizarea unor metode cu activitatea didactică centrată pe elev cum sunt: studiul de caz, brainstormingul cu toate variantele sale (Philips 6.6, 3.5.6, turul galeriilor), jocul de rol, descoperirea, problematizarea, mozaicul, lucrul pe staţiuni asigură eficientizarea procesului de învăţare şi permit contextualizarea şi agregarea competenţelor cheie cu cele tehnice specializate. De asemenea ele dezvoltă la elevi gândirea logică, cauzală, analitică, critică, imaginaţia, creativitatea şi îi deprind să colaboreze şi să coopereze în cadrul echipei. Procesul de predare – învăţare este centrat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specializate. Pentru dobândirea competenţelor individuale cheie şi tehnice specializate se impune implicarea responsabilă atât a profesorilor cât şi a elevilor, prin folosirea unor strategii didactice adecvate în desfăşurarea orelor care să capteze atenţia elevilor şi să le permită acestora un grad de independenţă şi oportunităţi de a lua anumite decizii în ceea ce priveşte propriul proces de învăţare. De aceea demersul didactic depus de profesorul de specialitate trebuie să fie focalizat spre atingerea acestor competenţe individuale cerute de calificarea ,,tehnician în agricultura ecologică”. Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice şi folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ care să răspundă stilurilor de învăţare de nivel 3, care să ofere posibilitatea de a opta pentru un procedeu sau altul, de a reflecta asupra lucrurilor nou învăţate şi care să le dea sentimentul realizării şi succesului. Pentru eficientizarea procesului de predare – învăţare, profesorul trebuie să-şi proiecteze din timp activitatea didactică prin elaborarea de fişe de lucru, fişe de documentare, fişe de observaţie, probe de evaluare şi autoevaluare, prin pregătirea materialelor, instrumentarului, aparaturii, echipamentelor necesare, precum şi a spaţiului de lucru. Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot să dobândească cunoştinţele şi abilităţile cerute de competenţele cheie şi competenţele tehnice specializate definite. Pentru exemplificare, am ales o lecţie în care se vizează formarea competenţei de a examina particularităţile biologice la cerealele păioase (grâu). Scenariul didactic ar putea fi următorul:

45

lecţia se desfăşoară în laboratorul de fitotehnie sau la agentul economic; elevii se împart în grupe de 3-4 membri; se stabilesc punctele de lucru (staţiuni) pe faze fenologice; numărul echipelor trebuie să fie egal cu numărul staţiunilor; se organizează şi o staţiune de rezervă, pentru elevii foarte buni, care rezolvă rapid

sarcinile (de exemplu: corelarea fenofazelor cu perioada climatică); fiecare punct de lucru se dotează cu: fişe de documentare, fişe de lucru, foaie de

observaţie, material ierborizat sau viu, grafice, calendare; după organizarea locului de muncă, elevii îşi pregătesc materialele necesare, conform

fişei de lucru; activitatea începe cu prezentarea fazei biologice a plantei; se examinează planta conform fişei de lucru, respectând etapele şi regulile de examinare; se completează foaia de observaţie; după examinare şi întocmirea foii de observaţie, grupele se rotesc la celelalte cazuri

existente. În finalul lucrării elevii susţin şi argumentează datele din foaia de observaţie şi sunt capabili să examineze fazele biologice ale cerealelor păioase (grâu). Metoda de bază utilizată în cazul acestei teme este lucrul pe staţiuni, acompaniată de: observarea sistematică, descoperirea, problematizarea, exerciţiul, conversaţia. Metoda lucrul pe staţiuni facilitează atât dobândirea competenţei tehnice specializate, cât şi a competenţelor pentru abilităţile cheie de nivel trei. Profesorului îi revine responsabilitatea de a supraveghea, îndruma şi dirija elevii în atingerea obiectivelor propuse. El va interveni în corectarea soluţiilor date de elevi.


Măsura în care se formează competenţele cheie şi competenţele tehnice specializate din Standardul de Pregătire Profesională este scoasă în evidenţă de evaluare. Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar şi cele alternative cum sunt: observarea sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie să elaboreze instrumentele de evaluare. Autoevaluarea este o metodă utilizată tot mai frecvent, pentru a stimula elevii să-şi formeze şi să-şi exprime opinii proprii. Evaluarea formativă este esenţială pentru procesul de predare – învăţare eficient. Elevii şi profesorii trebuie să ştie ce progrese se fac pentru atingerea competenţelor. Evaluarea sumativă asigură dovezi pentru elevi, angajatori şi instituţii educaţionale despre realizările unui elev în ceea ce priveşte cunoştinţele, înţelegerea şi abilităţile după criterii definite. Instrumentele de evaluare trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare din Standardul de Pregătire Profesională. Evaluarea elevilor se face numai pentru dobândirea competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Evaluarea implică şi probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat este fişa de observaţie. În această fişă se bifează câte o căsuţă de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. În momentul în care s-au bifat toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes. Instrumentele de evaluare trebuie să fie adecvate scopului urmărit şi să permită elevilor să demonstreze că au atins Standardele de Pregătire Profesională pentru unitatea de competenţe definită.

46

Multitudinea instrumentelor de evaluare solicită din partea elevilor să formuleze răspunsuri sau să aleagă răspunsuri corecte. Probele de evaluare pot fi orale, scrise şi practice în funcţie de cerinţele unităţii de competenţe şi de probele specificate în Standardul de Pregătire Profesională. Instrumentele de evaluare se elaborează în corelaţie cu criteriile de performanţă şi condiţiile de aplicabilitate ale competenţei individuale din Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea ,,tehnician în agricultura ecologică”, nivelul trei.

Exemplu:

Unitatea de competenţe:16. Tehnologia de cultivare a cerealelor pentru boabe în condiţii ecologiceCompetenţa: 16.3. Supraveghează lucrările de îngrijire a culturilor de cereale


a) Selectarea utilajelor, materialelor şi a documentelor necesare pentru lucrările de îngrijire a cerealelor

Tema: Cultura porumbuluiNumele candidatului:Locul de desfăşurare:Data de început:Data de încheiere:Numele evaluatorului:Data de verificare:

Rezultat Feed- back

A. Recunoaşterea speciilor de buruieni din culturile de câmpPrezentaţi speciile de buruieni din cultura porumbului:

Grupe de buruieni Lista de specii Evaluator DataBuruieni monocotiledonateBuruieni dicotiledonate

B. Combaterea prin lucrări mecanice şi manuale a buruienilor Aplicaţi tehnica de combatere mecanică şi manuală a buruienilor în cultura porumbului:

Tehnica de execuţie Evaluator DataGrăpat cu grapa cu colţi, dupa 4 – 6 zile de la semănatGrăpat dupa răsărireLucrarea cu sapa rotativăPrima praşilă mecanicăPraşila a doua după 10 – 14 zile.Praşila a treia după 15 – 20 de zile de la a doua.

47

Acestea sunt doar câteva sugestii de evaluare a competenţelor. Rămâne la latitudinea profesorului să-şi instrumenteze lecţia în funcţie de resursele umane şi materiale de care dispune. Recomandăm folosirea frecventă a aplicaţiilor practice.


Itemi obiectivi1.1 Cu alegere multiplă

Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:Tăciunele zburător atacă:

a) toate organele planteib) rădăcinile şi baza tulpiniic) spiceled) frunzele şi tulpinile

1.2. Cu alegere dualăÎncercuiţi litera A dacă afirmaţia este adevarată şi litera F dacă este falsă

A F Combaterea buruienilor în culturile de grâu ecologice se realizează prin aplicarea măsurilor agrotehnice şi a celor chimice

48

MODULUL 4: MARKETINGUL PRODUSELOR AGRICOLE

Modul „Marketingul produselor agricole” este integrat în curriculum diferenţiat din cultura de specialitate, clasa a XI a, liceu tehnologic rută directă pentru calificările din domeniul agricultură nivelul 3.. Modulul se studiază într-un număr de 57 de ore, din care 24 ore laborator tehnologic efectuate de profesorul de specialitate Modulul „Marketingul produselor agricole” se studiază în paralel cu celelalte module din clasa a XI a el nefiind condiţionat de parcurgerea altor module. Programa şcolară se citeşte liniar datorită asocierii dintre competenţele individuale şi conţinuturi. În programa şcolară, fiecărei unităţi de competenţe îi corespund competenţele individuale formulate în Standardul de Pregătire Profesională. Atingerea competenţelor individuale (cheie, tehnice generale, tehnice specializate) se realizează cu ajutorul conţinuturilor asociate. Programa se utilizează în strânsă corelaţie cu Standardul de Pregătire Profesională, în care sunt precizate criteriile de performanţă pentru dobândirea competenţelor individuale şi probele de evaluare ale performanţelor elevului.

Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modulul

Unităţi de competenţă tehnice generale

11. Marketingul produselor agricole

I. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unităţi de competenţe

Competenţe individuale Conţinuturi

11.Marketingul produselor agricole

11.1. Evaluează nevoile şi cererea de consum pentru produsele agricole

Marketingul produselor agricole:- Referiri conceptuale privind marketingul produselor agricole - Nevoile de consum: ierarhizarea nevoilor concepută de A.H. Maslow, clasificarea nevoilor de consum

- Cererea de produse agricole: trăsături, factori de influenţă- Elasticitatea cererii: concept, coeficientul de elasticitate, curba cererii


11.2. Evaluează oferta şi consumul de produse agricole

Oferta de produse agricole: - Forme, structură, raport cerere/ofertă pe piaţă- Clasificare, trăsături, factori de influenţă

- Elasticitatea ofertei: concept, coeficient de elasticitate, curba ofertei- Consumul de produse agricole: factori de influenţă, ciclul de viaţă al produselor agricole

50


11.3. Analizează piaţa produselor ecologice

Piaţa agrară ecologică- Elemente: concurenţa, cererea şi oferta, preţuri, taxe- Funcţii: asigurarea populaţiei cu produse agricole şi a industriei prelucrătoare cu materii prime, asigurarea rezervelor de stat, asigurarea disponibilităţilor pentru export- Tipurile de piaţă, în funcţie de criteriile: obiectul tranzacţiei de vânzare-cumpărare, ofertanţii şi purtătorii cererii de consum, întinderea geografică, gradul de dispersie teritorială, accesul consumatorilor pe piaţă- Piaţa produsului: caracterizare, dimensiune- Piaţa întreprinderii: caracterizare, dimensiune, piaţa potenţială- Piaţa de gros: obiective, actorii pieţei, tipuri de pieţe- Indicatori de măsurare a dimensiunilor pieţei agrare: capacitatea efectivă şi potenţială a pieţei, cota de piaţă


11.4. Aplică mixul de marketing pentru produsele ecologice

Mixul de marketing:- Politica de produs: dezvoltarea produselor existente, programarea de noi produse, calitatea, marca, garanţiile, servicii conexe- Politica de preţ: preţul de bază, reduceri şi avantaje, forme de plată, suportarea riscului, politici şi strategii de preţuri- Politica de distribuţie: canalele de marketing (de distribuţie), circuitul distribuţiei directe şi indirecte, aria teritorială, amplasarea unităţilor comerciale, intermediarii, transportul, serviciile conexe, strategii de distribuţie- Politica de promovare: publicitatea, promovarea vânzărilor, cataloage, expoziţii, târguri, relaţii cu publicul, campanii promoţionale - Mix de marketing: pentru produse agricole ecologice



Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice generale se formează prin laborator tehnologic. Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru cele două tipuri de instruire. Pentru pregătire la modulul „Marketingul produselor agricole” sunt alocate un număr de 57 ore din care pentru laborator tehnologic 24 ore.

51

Prezentăm în continuare modul de parcurgere, în ordine cronologică a conţinutului care stă la baza planificării calendaristice:

Nr. crt. Tema

Nr. ore instruire teoretică

Nr. ore laborator tehnologic

1 Marketingul produselor agricole: - Referiri conceptuale privind marketingul produselor agricole - Nevoile de consum

- Cererea de produse agricole6 4

2 Oferta de produse agricole: - Forme, structură, raport cerere/ofertă pe piaţă-Clasificare, trăsături, factori de influenţă

- Elasticitatea ofertei - Consumul de produse agricole

6 6

3 Piaţa agrară- Elemente: concurenţa, cererea şi oferta, preţuri, taxe- Funcţii, tipuri de piaţă- Piaţa produsului: caracterizare, dimensiune- Piaţa întreprinderii, piaţa de gros- Indicatori: capacitatea efectivă şi potenţială a pieţei, cota de piaţă

8 6

4 Mixul de marketing :- Politica de produs- Politica de preţ- Politica de distribuţie - Politica de promovare- Mix de marketing: pentru produse agricole

13 8

TOTAL 33 24

Numărul de ore alocate pe teme este orientativ, rămâne la latitudinea profesorului să decidă asupra repartizării orelor în funcţie de condiţii şi cerinţele concrete din unitatea şcolară.

2. Sugestii cu privire la procesul ţi metodele de predare – învăţare

Procesul de predare-învăţare este centrat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale. Pentru dobândirea competenţelor individuale cheie şi tehnice generale este imperios necesară implicarea responsabilă atât a cadrelor didactice cât şi a elevilor, prin folosirea unor strategii didactice adecvate în desfăşurarea orelor care să capteze atenţia elevilor şi să-i stimuleze în procesul de învăţare. Pentru aplicarea curriculum-ului de la clasa a XI a procesul de predare-învăţare trebuie să fie localizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale, cerute de nivelul 3 şi de calificările respective. Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea metodelor şi procedeelor didactice care conduc la formarea competenţelor specifice conţinutului.

52

Metode ca studiu de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, jocul de rol, turul galeriilor, exerciţiul, mozaicul, lucrul pe staţiuni în care activitatea didactică este centrată pe elev, au eficienţă maximă în procesul de predare-învăţare. Ele permit agregarea competenţelor cheie cu cele generale şi dezvoltă la elevi gândirea logică, cauzală, analitică ca şi imaginaţia şi creativitatea. Măsura în care se formează competenţele cheie şi competenţele tehnice generale din Standardul de Pregătire Profesională este scoasă în evidenţă de evaluare. Se pot utiliza metode clasice de evaluare, dar şi metode alternative cum sunt: observarea sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului.. Pentru eficientizarea procesului de predare-învăţare, profesorul trebuie să-şi proiecteze din timp activitatea didactică prin elaborarea de fişe de lucru, fişe de documentare, probe de evaluare şi autoevaluare, astfel încât elevii să dobândească cunoştinţele şi abilităţile cerute de competenţele cheie şi tehnice generale definite. Exemplificăm printr-o lecţie în care se vizează formarea competenţei, „Aplică mixul de marketing pentru produsele ecologice”. Pentru aceasta sugerăm următorul scenariu:

Se organizează colectivul de elevi pe grupe Fiecare grupă va avea o fişă de lucru Elevii vor avea ca sarcină de lucru să realizeze un mesaj publicitar pentru un anumit

produs, având în vedere următoarele: Ce anunţăm? (tema), Cui ? (ţinta publicităţii), Unde ? (suportul), Când ? (campania publicitară), Cum ? (anunţul publicitar), Cu ce efort ? (bugetul)

În final echipele sunt solicitate să prezinte soluţiile la fişele de lucru din fiecare grupă. Se discută, se fac observaţii şi împreună cu profesorul se decide asupra soluţiilor găsite. Metoda dominantă în acest scenariu este studiul de caz, iar metodele subordonate sunt problematizarea şi conversaţia euristică. Într-o astfel de lecţie profesorul supraveghează, îndrumă, dirijează, deoarece activitatea didactică este centrată pe elev.


Măsura în care se formează competenţele cheie şi competenţele tehnice generale din Standardul de Pregătire Profesională este scoasă în evidenţă de evaluare. Se pot utiliza metode clasice de evaluare, dar şi metode alternative cum sunt: observarea sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului. Evaluarea formativă este esenţială pentru procesul de predare-învăţare eficient, elevii şi profesorii trebuie să ştie ce progrese se fac pentru atingerea obiectivelor învăţării. Evaluarea sumativă asigură dovezi pentru elevi, angajatori şi instituţii educaţionale ale realizărilor unui elev în ceea ce priveşte cunoştinţele, înţelegerea ţi abilităţile după criterii definite. Autoevaluarea este o metodă tot mai des utilizată, pentru a stimula elevii să-şi exprime opinii proprii. Instrumentele de evaluare trebuie să fie adecvate scopului urmărit şi să permită elevilor să demonstreze că au atins Standardele de Pregătire Profesională pentru unitatea de competenţă respectivă. Multitudinea de instrumente de evaluare solicită din partea elevilor să formuleze raporturi sau să aleagă răspunsuri corecte. Probele de evaluare şi autoevaluare pot fi orale, scrise şi practice, în funcţie de cerinţele unităţii de competenţă. Instrumentele de evaluare se elaborează în corelaţie cu criteriile de performanţă ale competenţei individuale din Standardul de Pregătire Profesională pentru calificările respective.

53

Exemplu:

Unitatea de competenţă 11. Marketingul produselor agricole

Competenţa 11.4 Aplică mixul de marketing pentru produsele ecologice

(a) Caracterizarea politicii de produs

1.A. Probă oralăAnalizaţi principalele componente ale politicii de produs

2.A. Probă scrisăRealizaţi un eseu de maxim două pagini cu tema: „Imaginea produsului reprezintă cea mai importantă componentă a produsului în accepţiunea marketingului”.

(b) Aplicarea politicii de preţ

Probă orală1.B. Analizaţi principalele componente ale politicii de preţ.

Probă scrisă2.B. O întreprindere are posibilitatea să fabrice fie produsul A, fie produsul B. Fabricarea acestora presupune costuri fixe de 4,8 milioane euro pentru produsul A şi de 5,2 milioane euro pentru produsul B. Costurile variabile, pe bucată, sunt de 10 euro pentru produsul A şi de 8 euro pentru produsul B. În procesul comercializării, strategia de preţ, bazată pe nivelul preţului, pe care o poate adopta întreprinderea, are trei variante, iar cantităţile ce ar putea fi vândute, în condiţiile celor două stări ale conjuncturii (favorabilă şi nefavorabilă) sunt prezentate în tabelul alăturat:

Produs Strategia de preţ Preţ de desfacere (euro)

Desfaceri (mii bucăţi)Conjunctură

favorabilăConjunctură nefavorabilă

A preţ înalt 28 400 180preţ moderat 25 500 300preţ scăzut 22 620 400

B preţ înalt 25 530 250preţ moderat 23 600 320preţ scăzut 21 680 360

Presupunând că probabilitatea unei conjuncturi favorabile este de 0,8, iar cea a unei conjuncturi nefavorabile este de 0,2. să se stabilească produsul şi strategia de preţ care maximizează profitul întreprinderii.

(c) Selectarea politicii de distribuţie (de plasament)

Completaţi:1.C. Distribuţia se poate realiza prin două căi:a) prin ……………….. între producător şi consumator.b) prin ……………….., situaţie în care între producător şi consumator se interpun intermediarii.

54

2.C. Canalul de distribuţie poate fi analizat ca un organism complex caracterizat prin: …………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………

3.C. Intermediarii se interpun între …………………………………, având o activitate distinctă între ………………………………… a produselor şi serviciilor.

Probă practică4.C. a) Realizaţi un circuit de valorificare a laptelui şi a produselor lactate. b) Realizaţi un circuit de valorificare a animalelor pentru carne.

(d) Alegerea politicii de promovare a produselor

Probă orală1.D. Argumentaţi diferenţa între publicitate şi promovarea vânzărilor.2.D. Investigaţi formele de publicitate.

Probă scrisă4.D. Aplică publicitatea la locul de vânzare.

5.D. Realizaţi o strategie de promovare pentru un produs fabricat/serviciu prestat de o firmă din localitatea (judeţul) dumneavoastră.

(e) Realizarea unui mix de marketing

1.E. Realizaţi un mix de marketing pentru un produs agricol, ţinând cont de componentele specifice

55

MODULUL 5: SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ ÎN DOMENIUL AGRICULTURĂ

Modulul „Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul agricultură” este integrat în stagii de pregătire practică din cultura de specialitate, clasa a XI a, liceu tehnologic, pentru calificarea tehnician în agricultura ecologică, nivel trei. Modulul „Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul agricultură” se studiază într-un număr de 24 de ore efectuate de către profesorul de specialitate. Modulul „Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul agricultură” reprezintă unitatea de competenţe tehnice generale „Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul agricultură”. Subliniem că unităţile de competenţe pentru abilităţile cheie se formează şi se aprofundează în fiecare modul, în principal pe instruire practică, dar se evaluează o singură dată, la modulul în care au fost agregate. În prologul programei este prezentat tabelul nr.1, privind lista unităţilor cheie şi modulelor unde sunt parcurse şi evaluate. Unităţile de competenţe tehnice generale şi specializate reprezintă suportul pe care se formează şi se evaluează competenţele pentru abilităţile cheie. Programa se citeşte liniar datorită asocierii dintre competenţele individuale şi conţinuturi. Fiecărei unităţi de competenţă îi corespund competenţe individuale formulate în Standardul de Pregătire Profesională. Conţinuturile tematice asociate competenţelor individuale tehnice specializate permit realizarea acestora. Pe baza conţinuturilor din programă, sunt realizate competenţele individuale tehnice specializate. În programă sunt recomandate diverse activităţi de învăţare care se pretează la modulul “Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul agricultură” şi în special la pregătirea de specialitate, însă, profesorul îşi poate alege alte activităţi metodice adecvate condiţiilor concrete din clasă şi care permit realizarea conţinuturilor. Programa şcolară reprezintă elementul de bază în realizarea proiectării didactice, ceea ce presupune lecturarea cu atenţie a ei, astfel încât să se aibă în vedere modul de parcurgere în ordine cronologică a conţinutului prezentat în aliniatul 1 din capitolul III, “Sugestii metodologice”. Pentru ca programa să-şi dovedească din plin utilitatea în proiectare, ea trebuie studiată în corelaţie cu Standardul de Pregătire Profesională în care sunt stipulate criteriile de performanţă, competenţele individuale şi probele de evaluare, necesare înregistrării performanţelor elevilor. Din tabelul “Lista unităţilor cheie şi a modulelor unde sunt parcurse şi evaluate” aflat în prefaţa programei, observăm că modulul “Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul agricultură” nu se agregă cu nici o unitate de competenţe pentru abilităţile cheie.

Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul

Unităţi de competenţe tehnice generale

9. Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul agricultură

Unitatea de competenţe se tratează complet şi se evaluează la modulul “Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul agricultură”.


Unităţi de competenţe Competenţe individuale Conţinuturi

9.Securitatea şi sănătateaîn muncă în

9.1. Aplică legislaţia privindsecuritatea şi sănătatea la loculde muncă, prevenirea şi

Legislaţia în domeniu Informare: - instructaje iniţiale, curente,periodice, afişe, filme, cataloage, broşuri,

56

domeniul agricultură

stingerea incendiilor îndomeniul agricultură

pliante; Sisteme şi dispozitive de protecţie: - specifice sectorului agricol- echipamente P.S.I. – extinctoare, furtun, pături, pături umede, găleţi cu nisip;- avertizoare diferite;- instrucţiuni privind echipamentul de protecţie şi P.S.I.; Măsuri: - fişa individuală de instructaj,echipamente de lucru şi protecţie,trusă de prim ajutor, materiale igienico-sanitare;- măsuri de prevenire a incendiilor;- proceduri de stocare şi dispersare a reziduurilor.

9.2. Aplică acţiuni de evitare a riscurilor legate de securitatea şi sănătatea în muncă şi apariţia incendiilor

Acţiuni de evitare a riscurilor Evidenţă: jurnale, reviste, statistici Situaţii: - accidente de muncă; - de risc potenţial; - igiena personală – eficacitatea săpunului, detergenţilor, dezinfectantelor Echipament: periodic, conform normativelor în vigoare şi a stării de uzură a echipamentului.

9.3 Organizează activităţile în caz de accident în domeniul agricultură.

Activităţi în caz de accidente Proceduri: eliminare a cauzelor, evacuareaaccidentaţilor, anunţare a organelorabilitate; Etape: – anunţare, constatare, intervenţie, declarare, anchetare; Sarcini: individuale şi de grup; Evaluare: corectitudinea intervenţiei, încadrare în timp, viteză de reacţie, estimarea pagubelor; Evaluare a riscurilor.



Competenţele pentru abilităţile cheie, competenţele tehnice generale şi specializate se formează prin pregătire practică, stagii de pregătire practică şi instruire teoretică. Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite pentru unităţile de competenţe care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru cele trei tipuri de instruire. Pentru pregătirea practică la modulul ,,Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul agricultură” sunt alocate 24 de ore care reprezintă laboratorul tehnologic. Orele de laborator tehnologic sunt efectuate de către profesorul de specialitate. Prezentăm în continuare modul de parcurgere, în ordine cronologică, a conţinutului, care de fapt reprezintă baza planificării calendaristice.

57

Nr.crt. Tema

Nr. de ore alocatLaborator tehnologic

1. Legislaţia privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor în domeniul agricultură.- informare: - instructaje iniţiale, curente, periodice, afişe, filme, cataloage, broşuri, pliante;

4

2. Sisteme şi dispozitive de protecţie: - specifice sectorului agricol- echipamente P.S.I. – extinctoare, furtun, pături, pături umede, găleţi cu nisip;- avertizoare diferite;- instrucţiuni privind echipamentul de protecţie şi P.S.I.

6

3. Măsuri de aplicare şi respectare a legislaţiei în domeniu: - fişa individuală de instructaj, echipamente de lucru şi protecţie, trusă de prim ajutor, materiale igienico-sanitare; - măsuri de prevenire a incendiilor; - proceduri de stocare şi dispersare a reziduurilor.

6

4. Acţiuni de evitare a riscurilor legate de securitatea şi sănătatea în muncă şi apariţia incendiilor: - Evidenţă: jurnale, reviste, statistici - Situaţii: - accidente de muncă; - de risc potenţial; - igiena personală – eficacitatea săpunului, detergenţilor, dezinfectantelor- Echipamentul de protecţie

4

5. Organizarea activităţilor în caz de accidente: - Proceduri: eliminarea cauzelor, evacuarea accidentaţilor, anunţare a organelor abilitate; - Etape: – anunţare, constatare, intervenţie, declarare, anchetare - Sarcini: individuale şi de grup; - Evaluare: corectitudinea intervenţiei, încadrare în timp, viteză de reacţie, estimare a pagubelor; Evaluare a riscurilor.

4

Total 24

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să decidă asupra repartizării orelor, repartiţie ce se va realiza în funcţie de condiţiile şi cerinţele concrete din şcoală.


Curriculum-ul şcolar pentru modulul ,,Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul agricultură” se studiază în clasa a XI a, liceu tehnologic, într-un număr total de 24 ore care reprezintă laboratorul tehnologic. Pregătirea practică la calificarea “tehnician în agricultura ecologică” este efectuată în totalitate de către profesorul inginer de specialitate. Stagiile de pregătire practică se organizează, comasat câte 1-2 săptămîni, pe grupe de minimum 10 elevi şi se efectuează în laboratoare, cabinete, ferma didactică, la agenţii economici cu profil agricol sub îndrumarea profesorilor de specialitate.

58

Proiectarea curriculum-ului şcolar s-a făcut după un model nou centrat pe competenţe cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.

La baza elaborării curriculum-ului a stat Standardul de Pregătire Profesională, respectiv unitatea de competenţe ,,Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul agricultură” cuantificată cu 0,5 credite.

Unitatea de competenţe are în structura sa nivelul, valoarea creditului, competenţe, criterii de performanţă, condiţii de aplicabilitate. Pentru aplicarea curriculum-ului de clasa a XI a procesul de predare – învăţare trebuie să fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale şi specializate cerute de nivelul trei, calificarea ,,tehnician în agricultura ecologică”. Utilizarea unor metode cu activitatea didactică centrată pe elev cum sunt: studiul de caz, brainstormingul cu toate variantele sale (Philips 6.6, 3.5.6, turul galeriilor), jocul de rol, descoperirea, problematizarea, mozaicul, lucrul pe staţiuni asigură eficientizarea procesului de învăţare şi permit contextualizarea şi agregarea competenţelor cheie cu cele tehnice specializate. De asemenea ele dezvoltă la elevi gândirea logică, cauzală, analitică, critică, imaginaţia, creativitatea şi îi deprind să colaboreze şi să coopereze în cadrul echipei. Pentru dobândirea competenţelor individuale cheie şi tehnice specializate se impune implicarea responsabilă atât a profesorilor cât şi a elevilor, prin folosirea unor strategii didactice adecvate în desfăşurarea orelor care să capteze atenţia elevilor şi să le permită acestora un grad de independenţă şi oportunităţi de a lua anumite decizii în ceea ce priveşte propriul proces de învăţare. De aceea demersul didactic depus de profesorul de specialitate trebuie să fie focalizat spre atingerea acestor competenţe individuale cerute de calificarea ,,tehnician în agricultura ecologică”. Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice şi folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ care să răspundă stilurilor de învăţare de nivel 3, care să ofere posibilitatea de a opta pentru un procedeu sau altul, de a reflecta asupra lucrurilor nou învăţate şi care să le dea sentimentul realizării şi succesului. Pentru eficientizarea procesului de predare – învăţare, profesorul trebuie să-şi proiecteze din timp activitatea didactică prin elaborarea de fişe de lucru, fişe de documentare, fişe de observaţie, probe de evaluare şi autoevaluare, prin pregătirea materialelor, instrumentarului, aparaturii, echipamentelor necesare precum şi a spaţiului de lucru. Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot să dobândească cunoştinţele şi abilităţile cerute de competenţele cheie şi competenţele tehnice specializate definite.


Măsura în care se formează competenţele cheie şi competenţele tehnice specializate din Standardul de Pregătire Profesională este scoasă în evidenţă de evaluare. Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar şi cele alternative cum sunt: observarea sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie să elaboreze instrumentele de evaluare. Autoevaluarea este o metodă utilizată tot mai frecvent, pentru a stimula elevii să-şi formeze şi să-şi exprime opinii proprii. Evaluarea formativă este esenţială pentru procesul de predare – învăţare eficient. Elevii şi profesorii trebuie să ştie ce progrese se fac pentru atingerea competenţelor. Evaluarea sumativă asigură dovezi pentru elevi, angajatori şi instituţii educaţionale despre realizările unui elev în ceea ce priveşte cunoştinţele, înţelegerea şi abilităţile după criterii definite.

59

Instrumentele de evaluare trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare din Standardul de Pregătire Profesională. Evaluarea elevilor se face numai pentru dobândirea competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Evaluarea implică şi probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat este fişa de observaţie. În această fişă se bifează câte o căsuţă de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. În momentul în care s-au bifat toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes. Instrumentele de evaluare trebuie să fie adecvate scopului urmărit şi să permită elevilor să demonstreze că au atins Standardele de Pregătire Profesională pentru unitatea de competenţe definită. Multitudinea instrumentelor de evaluare solicită din partea elevilor să formuleze răspunsuri sau să aleagă răspunsuri corecte. Probele de evaluare pot fi orale, scrise şi practice în funcţie de cerinţele unităţii de competenţe şi în concordanţă cu probele de evaluare formulate în Standardul de Pregătire Profesională.

Instrumentele de evaluare se elaborează în corelaţie cu criteriile de performanţă şi condiţiile de aplicabilitate ale competenţei individuale din Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea ,,tehnician în agricultura ecologică”, nivelul trei.

Fişă de observaţie

Unitatea de competenţe: 9. Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul agricultură

Competenţa: 9.2. Aplică acţiuni de evitare a riscurilor legate de securitatea şi sănătatea în muncă şi apariţia incendiilor

Tema: Accidente de muncăNumele candidatului:Locul de desfăşurare:Data de început:Data de încheiere:Numele evaluatorului:Data de verificare:

Rezultat Feed-back

A. Recunoaşterea elementelor de control pentru aprecierea tipurilor de accidente de muncă

Tipul de accident

În funcţie de gravitatea

accidentului

În funcţie de numărul de

persoane implicate

În funcţie de natura factorilor

Evaluator Data

Fişă de lucru

60

Unitatea de competenţe: 9. Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul agricultură

Tema: Instructajul de protecţie a munciiElevul: Clasa: Locul desfăşurării: Data:

Sarcini de lucru:1. Copiaţi în caiete şi completaţi următorul tabel, precizând pentru fiecare executant în parte:

Executant Cine îlinstruieşte

Conţinutulinstructajului

Cine verifică însuşireacorectă a efectuării

instructajului

Metodele prezentate au caracter sugestiv privind evaluarea competenţelor, rămânând la latitudinea profesorului să-şi instrumenteze lecţia în funcţie de resursele umane şi materiale de care dispune.

Tema: Acidentul de muncă.

1.Itemi obiectivi

1.1.Cu alegere multiplă

Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect.

În funcţie de gravitatea accidentelor de muncă acestea pot fi:a) accidente cu incapacitate temporară de muncăb) accidente individualec) accidente chimice

1.2.Cu alegere duală1. Încercuiţi litera A dacă afirmaţia este adevărată şi litera F dacă afirmaţia este falsă.A F Arsurile termice sunt provocate de contactul corpului cu o suprafaţă fierbinte.A F Invaliditatea este un accident cu incapacitate temporară de muncă.A F Depozitarea necorespunzătoare a materialelor corozive poate provoca accidente.

1.3.De tip pereche2. Stabiliţi corespondenţe între informaţiile din coloanele A şi B.

A B SO2 accident Pulberi făină boală profesională Arsuri cu apă fierbinte intoxicaţii

2. Itemi semiobiectivi

2.1. Cu răspuns scurt

61

Fractura este un accident....................................

2.2. De completare Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos: Prin accident de muncă se înţelege.............................................................a organismului sau intoxicaţia …………………………..acută petrecută în timpul……………………

2.3. Întrebări structurate:

Citiţi cu atenţie lista de instructaje de protecţie a muncii răspundeţi la următoarele întrebări:a) Ce tipuri de instructaje de protecţie a muncii se efectueză şi prin ce se deosebesc ?b) Care este corelaţia dintre disciplina tehnologică, locul de muncă şi riscurile apariţiei unor

accidente sau îmbolnăviri profesionale ?

3.Itemii subiectivi

3.1. Eseu structurat: Definiţi şi clasificaţi accidentele de muncă în funcţie de:1. gravitatea accidentului2. numărul de persoane implicate3. natura factorilor ce determină accidentul

3.2. Eseu liber Alcătuiţi un eseu în care să evidenţiaţi importanţa regimului igienic de viaţă.

62

MODULUL 6: TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A PLANTELOR FURAJERE PERENE ÎN CONDIŢII ECOLOGICE

Modulul “Tehnologia de cultivare a plantelor furajere perene în condiţii ecologice” este integrat în stagii de pregătire practică din cultura de specialitate, clasa a XI a, liceu tehnologic, ruta directă, pentru calificarea tehnician în agricultura ecologică, nivel trei. Modulul „Tehnologia de cultivare a plantelor furajere perene în condiţii ecologice” se studiază într-un număr de 48 de ore efectuate de către profesorul de specialitate. Modulul „Tehnologia de cultivare a plantelor furajere perene în condiţii ecologice” reprezintă unitatea de competenţe tehnice specializate „Tehnologia de cultivare a plantelor furajere perene în condiţii ecologice”. Deşi această unitate de competenţe nu se agregă sau contextualizează cu o unitate de competenţe pentru abilităţile cheie, considerăm oportun să menţionăm şi aici, unităţile de competenţe cheie care se formează în clasa a XII a, nivelul trei, calificarea “Tehnician în agricultura ecologică”. Acestea sunt :

2. Comunicare 4. Gândire critică şi rezolvare de probleme

În programă sunt recomandate diverse activităţi de învăţare care se pretează la modulul “Tehnologia de cultivare a plantelor furajere perene în condiţii ecologice” şi în special la pregătirea de specialitate, însă, profesorul îşi poate alege alte activităţi metodice adecvate condiţiilor concrete din clasă şi care permit realizarea conţinuturilor. Din tabelul “Lista unităţilor cheie şi a modulelor unde sunt parcurse şi evaluate” aflat în prefaţa programei, observăm că modulul “ Tehnologia de cultivare a plantelor furajere perene în condiţii ecologice” nu se agregă cu nici o unitate de competenţă pentru abilităţile cheie.

Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul:

Unităţi de competenţe tehnice specializate:

23. Tehnologia de cultivare a plantelor furajere perene în condiţii ecologice Competenţele acestei unităţi se tratează complet şi se evaluează la modulul „Tehnologia de cultivare a plantelor furajere perene în condiţii ecologice”.

II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR:



23.Tehnologia de cultivare a plantelor furajere perene în condiţii ecologice

23.1. Analizează corelaţia factorilor de vegetaţie cu particularităţile morfologice şi biologice la plantelor furajere perene

- Specii de plante furajere perene: (lucernă, trifoi, altele) - Particularităţi morfologice: rădăcină, tulpină, frunză, floare, fruct- Faze de vegetaţie: germinarea, răsărirea, înrădăcinarea, creşterea, apariţia inflorescenţei, înflorirea, formarea şi coacerea fructelor- Factori de vegetaţie: lumină, căldură, apă, hrană, sol

63

- Instrumente de măsurat: - termometre de sol, termometre pentru aer, higrometru, pluviometru - truse de teren pentru determinarea pH-ului, texturii, structurii- Soiuri: liste de soiuri aprobate de CIOS în România - Scheme de amestec din speciile de plante furajere perene pe zone de cultură- Materiale: colecţii de plante vii, plante ierborizate, colecţii de seminţe, atlase,lupe


23.2. Organizează lucrările de înfiinţare a culturilor furajere perene

- Rotaţia culturilor: plante foarte bune, bune şi neindicate ca premergătoare, monocultura, cultură repetată- Fertilizarea şi fertirigarea culturilor: îngrăşăminte organice şi minerale naturale- Lucrări de pregătire a patului germinativ: arat, discuit, grăpat, nivelat- Maşini şi utilaje: tractor în agregat cu maşini pentru administrat îngrăşăminte, pluguri, grape, nivelator, combinator, semănători pentru plante neprăşitoare,remorcă - Materiale: sămânţă certificată ecologic, buletine de analiză, rulete, saci, sfoară, găleţi, cântar, prelată, cale din lemn, biopreparate, norme de securitate şi sănătate a muncii specifice înfiinţării culturilor, echipament individual de protecţie - Scheme de amestec de plante perene - Epoca de semănat: primăvara devreme- Parametrii tehnologici: densitatea de semănat, cantitatea de sămânţă/ha, adâncimea de semănat- Norme de securitate şi sănătate în muncă, fişe individuale de securitate a muncii, echipamente specifice de protecţie


23.3. Supraveghează lucrările de îngrijire a culturilor furajere perene

- Utilaje şi echipamente: tractorul în agregat cu tăvălugul, grapa, MIG –uri, maşini şi agregate pentru combaterea ecologică bolilor şi dăunătorilor, instalaţii de irigat şi fertirigat, stupi cu albine- Materiale: produse ecologice de combatere a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, preparate homeopatice, buletine de avertizare pentru atacurile de boli şi dăunători, fişe tehnologice, plan de fertilizare- Lucrări de îngrijire: tăvălugirea, combaterea ecologică a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, grăparea, polenizarea suplimentară, irigarea- Specii de buruieni: anuale, bienale, perene- Boli ale plantelor: lucernă – pătarea frunzelor, rugina- Dăunători: lucernă – gândacul roşu, buburuza lucernei, gărgăriţa frunzelor de lucernă, gărgăriţa

64

lucernei, gărgăriţa rădăcinilor de lucernă trifoi – gărgăriţa florilor de trifoi, gărgăriţa

seminţelor- Metode de prevenire şi combatere a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor: - profilactice (carantina fitosanitară, condiţionarea materialului semincer, distrugerea buruienilor problemă, prognoza şi avertizarea, efectuarea la timp a lucrărilor) - agrofitotehnice (rotaţia şi asolamentul, lucrările solului, fertilizarea/amendarea, epoca şi metoda de semănat, densitatea plantelor, irigarea/desecarea, igiena culturală, recoltarea la epoca optimă - fizice (termoterapia, radioterapia, capcane luminoase, energia electromagnetică, helioterapia, pulberi deshidratante) - biologice (microbiologice, folosirea entomofagilor, metoda hormonală) - genetice (incompatibilitatea dintre dăunători, sterilitatea, utilizarea genelor defavorabile/letale, fitoalexinele)- Parametrii tehnologici la combaterea ecologică: tipul de produs ecologic de combatere şi doza folosită, epoca de aplicare, mod de aplicare - Programe pe calculator de planificare şi organizare a lucrărilor de irigare a culturilor şi a celor de aplicare a tratamentelor la plante- Lucrări de refacere a vegetaţiei: afânare (grăpare), fertilizare, irigare- Norme de securitate şi sănătate în muncă, echipamente individuale de protecţie


23.4. Organizează recoltarea şi depozitarea plantelor furajere perene

- Metode de recoltare: manual, mecanizat- Maşini şi unelte: tractor, cositori mecanice, coase, furci, remorci, vindrover de recoltat furaje- Epoca de recoltare: pentru masă verde, pentru fân- Metode de uscare: naturală, artificială- Metode de depozitare: căpiţe, stoguri, şire, fânare, silozuri amplasate în medii ecologice- Norme de securitate şi sănătate în muncă, echipamente individuale de protecţie



Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice specializate se formează prin pregătire practică, stagii de pregătire practică şi instruire teoretică.

65

Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru cele trei tipuri de instruire. Pentru pregătirea practică la modulul ,,Tehnologia de cultivare a plantelor furajere perene în condiţii ecologice” sunt alocate 48 ore care reprezintă laboratorul tehnologic. Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul inginer de specialitate. Prezentăm în continuare modul de parcurgere, în ordine cronologică, a conţinutului, care de fapt reprezintă baza planificării calendaristice.

Nr.crt. Tema

Nr. de ore alocatLaboratortehnologic

1. - Specii de plante furajere perene: (lucernă, trifoi, altele) - Particularităţi morfologice: rădăcină, tulpină, frunză, floare, fruct- Faze de vegetaţie: germinarea, răsărirea, înrădăcinarea, creşterea, apariţia inflorescenţei, înflorirea, formarea şi coacerea fructelor- Factori de vegetaţie: lumină, căldură, apă, hrană, sol- Instrumente de măsurat: - termometre de sol, termometre pentru aer, higrometru, pluviometru - truse de teren pentru determinarea pH-ului, texturii, structurii- Soiuri: liste de soiuri aprobate de CIOS în România - Scheme de amestec din speciile de plante furajere perene pe zone de cultură- Materiale: colecţii de plante vii, plante ierborizate, colecţii de seminţe, atlase,lupe

12

2. - Rotaţia culturilor: plante foarte bune, bune şi neindicate ca premergătoare, monocultura, cultură repetată- Fertilizarea şi fertirigarea culturilor: îngrăşăminte organice şi minerale naturale- Lucrări de pregătire a patului germinativ: arat, discuit, grăpat, nivelat- Maşini şi utilaje: tractor în agregat cu maşini pentru administrat îngrăşăminte, pluguri, grape, nivelator, combinator, semănători pentru plante neprăşitoare,remorcă - Materiale: sămânţă certificată ecologic, buletine de analiză, rulete, saci, sfoară, găleţi, cântar, prelată, cale din lemn, biopreparate, norme de securitate şi sănătate a muncii specifice înfiinţării culturilor, echipament individual de protecţie - Scheme de amestec de plante perene - Epoca de semănat: primăvara devreme- Parametrii tehnologici: densitatea de semănat, cantitatea de sămânţă/ha, adâncimea de semănat- Norme de securitate şi sănătate în muncă, fişe individuale de securitate a muncii, echipamente specifice de protecţie

12

3. - Utilaje şi echipamente: tractorul în agregat cu tăvălugul, grapa, MIG –uri, maşini şi agregate pentru combaterea ecologică bolilor şi dăunătorilor, instalaţii de irigat şi fertirigat, stupi cu albine- Materiale: produse ecologice de combatere a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, preparate homeopatice, buletine de avertizare pentru

16

66

atacurile de boli şi dăunători, fişe tehnologice, plan de fertilizare- Lucrări de îngrijire: tăvălugirea, combaterea ecologică a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, grăparea, polenizarea suplimentară, irigarea- Specii de buruieni: anuale, bienale, perene- Boli ale plantelor: lucernă – pătarea frunzelor, rugina- Dăunători: lucernă – gândacul roşu, buburuza lucernei, gărgăriţa frunzelor de lucernă, gărgăriţa lucernei, gărgăriţa rădăcinilor de lucernă

trifoi – gărgăriţa florilor de trifoi, gărgăriţa seminţelor- Metode de prevenire şi combatere a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor: - profilactice (carantina fitosanitară, condiţionarea materialului semincer, distrugerea buruienilor problemă, prognoza şi avertizarea, efectuarea la timp a lucrărilor) - agrofitotehnice (rotaţia şi asolamentul, lucrările solului, fertilizarea/amendarea, epoca şi metoda de semănat, densitatea plantelor, irigarea/desecarea, igiena culturală, recoltarea la epoca optimă - fizice (termoterapia, radioterapia, capcane luminoase, energia electromagnetică, helioterapia, pulberi deshidratante) - biologice (microbiologice, folosirea entomofagilor, metoda hormonală) - genetice (incompatibilitatea dintre dăunători, sterilitatea, utilizarea genelor defavorabile/letale, fitoalexinele)- Parametrii tehnologici la combaterea ecologică: tipul de produs ecologic de combatere şi doza folosită, epoca de aplicare, mod de aplicare - Programe pe calculator de planificare şi organizare a lucrărilor de irigare a culturilor şi a celor de aplicare a tratamentelor la plante- Lucrări de refacere a vegetaţiei: afânare (grăpare), fertilizare, irigare- Norme de securitate şi sănătate în muncă, echipamente individuale de protecţie

4. - Metode de recoltare: manual, mecanizat- Maşini şi unelte: tractor, cositori mecanice, coase, furci, remorci, vindrover de recoltat furaje- Epoca de recoltare: pentru masă verde, pentru fân- Metode de uscare: naturală, artificială- Metode de depozitare: căpiţe, stoguri, şire, fânare, silozuri amplasate în medii ecologice- Norme de securitate şi sănătate în muncă, echipamente individuale de protecţie

8

Total 48

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămâne la latitudinea profesorului să decidă asupra repartizării orelor în funcţie de condiţiile şi cerinţele concrete din unitatea şcolară şi de la agentul economic.

67


Curriculum-ul şcolar pentru modulul ,,Tehnologia de cultivare a plantelor furajere perene în condiţii ecologice” se studiază în clasa a XI a, liceu tehnologic, ruta directă, într-un număr total de 48 ore aparţinînd laboratorului tehnologic. Pregătirea practică la calificarea “tehnician în agricultura ecologică” este efectuată în totalitate de către profesorul de specialitate. Ea se organizează sub formă de stagii de pregătire, comasat, câte 1-2 săptămâni, pe grupe de minimum 10 elevi şi se efectuează în laboratoare, cabinete, ferma didactică, la agentul economic, sub îndrumarea profesorilor de specialitate. Proiectarea curriculum-ului şcolar s-a făcut după un model nou centrat pe competenţe cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate. La baza elaborării curriculum-ului a stat Standardul de Pregătire Profesională, respectiv unitatea de competenţă „Tehnologia de cultivare a plantelor furajere perene în condiţii ecologice” cuantificată cu 1 credit. Unitatea de competenţe are în structura sa nivelul, valoarea creditului, competenţe, criterii de performanţă, condiţii de aplicabilitate şi probe de evaluare. La nivelul 3 complexitatea criteriilor de performanţă şi a condiţiilor de aplicabilitate pentru abilităţile cheie creşte, astfel încât să asigure o integrare mai rapidă a absolvenţilor pe piaţa muncii sau să le permită să continue pregătirea la nivel superior. De aceea competenţele de la unităţile de competenţe cheie “Comunicare” şi “Gândire critică şi rezolvare de probleme” trebuie formate şi aprofundate, fiind importante pentru asigurarea flexibilităţii, adaptabilităţii şi mobilităţii pe piaţa muncii. Pentru aplicarea curriculum-ului de clasa a XI a procesul de predare – învăţare trebuie să fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specializate cerute de nivelul trei, calificarea ,,tehnician în agricultura ecologică”. Utilizarea unor metode cu activitatea didactică centrată pe elev cum sunt: studiul de caz, brainstormingul cu toate variantele sale (Philips 6.6, 3.5.6, turul galeriilor), jocul de rol, descoperirea, problematizarea, mozaicul, lucrul pe staţiuni asigură eficientizarea procesului de învăţare şi permit contextualizarea şi agregarea competenţelor cheie cu cele tehnice specializate. De asemenea ele dezvoltă la elevi gândirea logică, cauzală, analitică, critică, imaginaţia, creativitatea şi îi deprind să colaboreze şi să coopereze în cadrul echipei. Procesul de predare – învăţare este centrat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specializate. Pentru dobândirea competenţelor individuale cheie şi tehnice specializate se impune implicarea responsabilă atât a profesorilor cât şi a elevilor, prin folosirea unor strategii didactice adecvate în desfăşurarea orelor care să capteze atenţia elevilor şi să le permită acestora un grad de independenţă şi oportunităţi de a lua anumite decizii în ceea ce priveşte propriul proces de învăţare. De aceea demersul didactic depus de profesorul de specialitate trebuie să fie focalizat spre atingerea acestor competenţe individuale cerute de calificarea ,,tehnician în agricultura ecologică”. Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice şi folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ care să răspundă stilurilor de învăţare de nivel 3, care să ofere posibilitatea de a opta pentru un procedeu sau altul, de a reflecta asupra lucrurilor nou învăţate şi care să le dea sentimentul realizării şi succesului. Pentru eficientizarea procesului de predare – învăţare, profesorul trebuie să-şi proiecteze din timp activitatea didactică prin elaborarea de fişe de lucru, fişe de documentare, fişe de observaţie, probe de evaluare şi autoevaluare, prin pregătirea materialelor, instrumentarului, aparaturii, echipamentelor necesare precum şi a spaţiului de lucru. Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot să dobândească cunoştinţele şi abilităţile cerute de competenţele cheie şi competenţele tehnice specializate definite. Exemplificăm printr-o lecţie în care se vizează formarea competenţei de a identifica principalele specii de plante furajere perene. Pentru aceasta sugerăm următorul scenariu didactic:

68

se organizează colectivul de elevi pe echipe şi puncte de lucru (staţiuni); fiecare staţiune este dotată cu fişe de documentare (descrierea speciei), fişe de lucru

(particularităţi morfologice, particularităţi biologice), postere, albume, imagini (video, foto);

în fiecare staţiune există câte o specie. Se organizează şi o staţiune de rezervă pentru elevii foarte buni, cu specii mai puţin întâlnite;

echipele de elevi se rotesc astfel încât la sfârşitul orei (orelor), fiecare echipă să fi parcurs toate staţiunile (nu este obligatorie rezolvarea problemei din staţiunea de rezervă);

în fiecare staţiune elevii se documentează din fişele de documentare, observă şi descoperă particularităţile morfologice şi biologice, le diferenţiază de cele ale altor specii, rezolvă sarcinile din fişele de lucru, cer lămuriri dacă este cazul, fac comparaţii, identifică speciile prezentate în staţiune şi bifează staţiunea parcursă într-o fişă specială de evidenţă unde se trec toate staţiunile;

în final, echipele de elevi sunt solicitate să prezinte soluţiile la fişele de lucru din fiecare staţiune. Se fac discuţii şi observaţii şi, împreună cu profesorul, se decide asupra soluţiei corecte. La finalul parcursului elevii sunt capabili să identifice speciile de plante furajere perene.

Metoda dominantă în acest scenariu este lucrul pe staţiuni, acompaniată de observare, descoperire, problematizare şi conversaţie euristică. Într-o astfel de lecţie, profesorul monitorizează activitatea elevilor, intervenind dacă este cazul, activitatea didactică fiind centrată pe elev.

3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare:

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi competenţele tehnice specializate din Standardul de Pregătire Profesională. Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar şi cele alternative cum sunt: observarea sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie să elaboreze instrumentele de evaluare. Autoevaluarea este o metodă utilizată tot mai frecvent, pentru a stimula elevii să-şi formeze şi să-şi exprime opinii proprii. Evaluarea formativă este esenţială pentru procesul de predare – învăţare eficient. Elevii şi profesorii trebuie să ştie ce progrese se fac pentru atingerea competenţelor. Evaluarea sumativă asigură dovezi pentru elevi, angajatori şi instituţii educaţionale despre realizările unui elev în ceea ce priveşte cunoştinţele, înţelegerea şi abilităţile după criterii definite. Instrumentele de evaluare trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare din Standardul de Pregătire Profesională. Evaluarea elevilor se face numai pentru dobândirea competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Evaluarea implică şi probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat este fişa de observaţie. În această fişă se bifează câte o căsuţă de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. În momentul în care s-au bifat toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes. Instrumentele de evaluare trebuie să fie adecvate scopului urmărit şi să permită elevilor să demonstreze că au atins Standardele de Pregătire Profesională pentru unitatea de competenţe definită. Multitudinea instrumentelor de evaluare solicită din partea elevilor să formuleze răspunsuri sau să aleagă răspunsuri corecte.

69

Probele de evaluare pot fi orale, scrise şi practice în funcţie de cerinţele unităţii de competenţe şi de probele specificate în Standardul de Pregătire Profesională. Instrumentele de evaluare se elaborează în corelaţie cu criteriile de performanţă şi condiţiile de aplicabilitate ale competenţei individuale din Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea ,,tehnician în agricultura ecologică”, nivelul trei.

Exemplu:

Unitatea de competenţe: 23. Tehnologia de cultivare a plantelor furajere perene în condiţii ecologice Competenţa 23.3. Supraveghează lucrările de îngrijire a culturilor de plante furajere perene


a) Organizarea lucrărilor de combatere a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor

Probă scrisă Selectaţi, utilajele, materialele şi documentele necesare pentru lucrările de îngrijire la lucernă

Nr.crt.

Utilaje, materiale, documente Evaluator Data

1.2.3.

Probă scrisăStabiliţi lucrările de îngrijire la cultura de lucernă

Nr.crt. Lucrări de îngrijire Utilaje Evaluator Data

1.2.3.

4.

Probă scrisăSelectaţi produsele ecologice necesare combaterii bolilor şi dăunătorilor la cultura de lucernă

Nr.crt.

Atac de boli şi dăunători

Produs ecologic

Epoca de aplicare

Evaluator Data

1.2.3.4.

(b) Supravegherea lucrărilor de refacere a vegetaţiei după fiecare cosire

Probă practicăAplicaţi lucrările de refacere a vegetaţiei după cosire la cultura de lucernă

70

Nrcrt

Lucrăride refacere a

vegetaţiei

Respectarea parametrilor tehnologici

Evaluator DataMomentulexecutăriilucrării Numărul de

lucrări

Lipsagreşurilor

1. Afânare2. Fertilizare3. Irigare

(c) Aplicarea normelor de securitate şi sănătate a muncii

Probă practicăAplicaţi normele de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor de îngrijire

Nr.crt. Norme de securitate şi sănătate în muncă Evaluator Data

1. Folosirea echipamentului de protecţie2. Respectarea normelor securitate şi sănătate în muncă3. Curăţenia la locul de muncă

Evaluarea se poate face şi printr-un test cu itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi

71

MODULUL 7: TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A PLANTELOR OLEAGINOASE ÎN CONDIŢII ECOLOGICE

Modulul “Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase în condiţii ecologice” este integrat în stagii de pregătire practică din cultura de specialitate, clasa a XI a, liceu tehnologic, ruta directă, pentru calificarea tehnician în agricultura ecologică, nivel trei. Modulul „Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase în condiţii ecologice” se studiază într-un număr de 48 de ore efectuate de către profesorul de specialitate. Modulul „Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase în condiţii ecologice” reprezintă unitatea de competenţe tehnice specializate „Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase în condiţii ecologice”. Deşi această unitate de competenţe nu se agregă sau contextualizează cu o unitate de competenţe pentru abilităţile cheie, considerăm oportun să menţionăm şi aici, unităţile de competenţe cheie care se formează în clasa a XI a, nivelul trei, calificarea “tehnician în agricultura ecologică”. Acestea sunt: 2. Comunicare4. Gândire critică şi rezolvare de probleme

În programă sunt recomandate diverse activităţi de învăţare care se pretează la modulul “Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase în condiţii ecologice” şi în special la pregătirea de specialitate, însă, profesorul îşi poate alege alte activităţi metodice adecvate condiţiilor concrete din clasă şi care permit realizarea conţinuturilor. Din tabelul “Lista unităţilor cheie şi a modulelor unde sunt parcurse şi evaluate” aflat în prefaţa programei, observăm că modulul “Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase în condiţii ecologice” nu se agregă cu nici o unitate de competenţă pentru abilităţile cheie.

I. Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul

Unităţi de competenţe tehnice specializate


Competenţele acestei unităţi se tratează complet şi se evaluează la modulul „Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase în condiţii ecologice”.


Unitatea decompetenţe Competenţe

individuale Conţinuturi tematice

18. Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase în

18.1. Analizează corelaţia factorilor de vegetaţie cu particularităţile morfologice şi

- Specii de plante oleaginoase: ( floarea-soarelui) - Particularităţi morfologice: rădăcină, tulpină, frunză, floare, fruct, seminţe- Faze de vegetaţie la plantele oleaginoase: germinarea, răsărirea, formarea tulpinii, înflorirea, fecundarea,

72

condiţii ecologice



biologice ale plantelor oleaginoase

formarea fructelor- Factori de vegetaţie: lumină, căldură, apă, hrană, sol,zonarea culturilor leguminoase- Instrumente de măsurat: termometre de sol, termometre pentru aer, higrometru, pluviometru, truse de teren pentru determinarea pH-ului, texturii, structurii - Soiuri şi hibrizi: liste de soiuri aprobate de CIOS şi hibrizi omologaţi în România - Materiale: colecţii de plante vii, plante ierborizate, colecţii de seminţe, atlase, lupe


- Rotaţia culturilor: plante foarte bune, bune şi neindicate ca premergătoare, monocultura, cultură repetată- Fertilizarea culturilor: îngrăşăminte organice, minerale naturale şi îngrăşăminte verzi- Sisteme de lucrare a solului: pentru culturi care se seamănă primăvara (plante oleaginoase) - Indici de calitate a lucrărilor solului: adâncimea, gradul de mărunţire a terenului, gradul de încorporare aresturilor vegetale, lipsa greşurilor, uniformitatea - Echipamente: brazdometru, jaloane- Materiale: sămânţă din soiurile sau hibrizii corespunzători indicilor de calitate cu certificat ecologic,buletine de analiză, cântare, rulete- Utilaje: tractorul în agregat cu semănători pentru semănat în rânduri depărtate (floarea-soarelui)- Epoca de semănat: primăvara - Parametrii tehnologici: densitatea de semănat, cantitatea de sămânţă/ ha, adâncimea de semănat- Norme de securitate şi sănătate în muncă, fişe individuale de securitate a muncii, echipamente specifice de protecţie

18.3. Supraveghează lucrările de îngrijire a culturilor de plante oleaginoase

- Utilaje şi echipamente: tractorul în agregat cu cultivatorul purtat universal, echipamente cu fertilizator, tăvălugi, maşini de combatere ecologică a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, instalaţii de irigat, stupi cu albine, - Materiale: produse ecologice de combatere a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, buletine de avertizare pentru atacurile de boli şi dăunători, fişe tehnologice, plan de fertilizare- Lucrări de îngrijire: tăvălugirea, combaterea ecologică a buruienilor utilizând ţesala de buruieni sau „grapa perie”, combaterea ecologică a bolilor şi dăunătorilor, distrugerea crustei, polenizarea suplimentară, irigarea- Specii de buruieni: anuale, bienale, perene- Boli ale plantelor: simptome produse de mană, putregaiul cenuşiu, putregaiul alb- Dăunători: răţişoara, viermi sârmă- Metode de prevenire şi combatere a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor: - profilactice (carantina fitosanitară,

73


condiţionarea materialului semincer, distrugerea buruienilor problemă, prognoza şi avertizarea, efectuarea la timp a lucrărilor) - agrofitotehnice (rotaţia şi asolamentul, lucrările solului, fertilizarea/amendarea, epoca şi metoda de semănat, densitatea plantelor, irigarea/desecarea, igiena culturală, recoltarea la epoca optimă - fizice (termoterapia, radioterapia, capcane luminoase, energia electromagnetică, helioterapia, pulberi deshidratante) - biologice (microbiologice, folosirea entomofagilor, metoda hormonală) - genetice (incompatibilitatea dintre dăunători, sterilitatea, utilizarea genelor defavorabile/letale, fitoalexinele)- Parametrii tehnologici la combaterea ecologică: tipul de produs ecologic de combatere şi doza folosită, epoca de aplicare, mod de aplicare - Metode de irigare: irigarea prin aspersiune, prin scurgere la suprafaţă - Epoca de irigare: toamna şi primăvara (de aprovizionare), vara în perioda de vegetaţie la fazele critice pentru apă ale plantelor- Programe pe calculator de planificare şi organizare a lucrărilor de irigare a culturilor şi a celor de aplicare a tratamentelor la plante- Norme de securitate şi sănătate în muncă, fişe individuale de securitate a muncii, echipamente specifice de protecţie

18.4. Organizează recoltarea, condiţionarea şi valorificarea producţiei principale şi secundare

- Metode de recoltare: manual, semimecanizat, mecanizat, divizat sau printr-o singură trecere - Utilaje şi echipamente: combine pentru recoltat boabe, echipate cu dispozitive specifice, vindrover, remorci- Epoca de recoltare: la maturitatea tehnică- Lucrări executate: evaluarea producţiei pe baza elementelor de productivitate (numărul de plante la 1 m², numărul mediu de seminţe în calatidiu, masa a 1000 de boabe), recoltarea conform graficului de recoltare- Operaţii de condiţionare: curăţare, sortare, uscare, ambalare, etichetare în condiţii ecologice- Modalităţi de valorificare: consum curent (hrană pentru oameni sau animale), depozitare, materie primă pentru industria alimentară- Materiale: substanţe ecologice pentru dezinfectarea, dezinsecţia şi deratizarea depozitelor, ramă metrică ruletă, cântar, saci, pungi, etichete cu sigla „ae” pentru produse ecologice, reclame

- Echipamente: aparate portabile pentru dezinfecţie şi dezinsecţie

74

- Spaţii de depozitare: magazii, silozuri- Norme de securitate şi sănătate în muncă, fişe individuale de securitate a muncii, echipamente specifice de protecţie



Competenţele pentru abilităţile cheie, şi competenţele tehnice specializate se formează prin pregătire practică, stagii de pregătire practică şi instruire teoretică. Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru cele trei tipuri de instruire. Pentru pregătirea practică la modulul ,,Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase în condiţii ecologice” sunt alocate 48 ore care reprezintă laboratorul tehnologic. Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul inginer de specialitate. Prezentăm în continuare modul de parcurgere, în ordine cronologică, a conţinutului, care de fapt reprezintă baza planificării calendaristice.

Nr.crt. Tema

Nr. de ore alocat


1. Corelaţia factorilor de vegetaţie cu particularităţile morfologice şi biologice ale plantelor oleaginoase- Specii de plante oleaginoase: ( floarea-soarelui) - Particularităţi morfologice: rădăcină, tulpină, frunză, floare, fruct, seminţe- Faze de vegetaţie la plantele oleaginoase: germinarea, răsărirea, formarea tulpinii, înflorirea, fecundarea, formarea fructelor- Factori de vegetaţie: lumină, căldură, apă, hrană, sol, zonarea culturilor leguminoase- Instrumente de măsurat: termometre de sol, termometre pentru aer, higrometru, pluviometru, truse de teren pentru determinarea pH-ului, texturii, structurii - Soiuri şi hibrizi: liste de soiuri aprobate de CIOS şi hibrizi omologaţi în România - Materiale: colecţii de plante vii, plante ierborizate, colecţii de seminţe, atlase, lupe

12

2. Lucrările de înfiinţare a culturilor de plante oleaginoase- Rotaţia culturilor: plante foarte bune, bune şi neindicate ca premergătoare, monocultura, cultură repetată- Fertilizarea culturilor: îngrăşăminte organice, minerale naturale şi îngrăşăminte verzi- Sisteme de lucrare a solului: pentru culturi care se seamănă primăvara (plante oleaginoase) - Indici de calitate a lucrărilor solului: adâncimea, gradul de mărunţire a terenului, gradul de încorporare a resturilor vegetale, lipsa greşurilor, uniformitatea - Echipamente: brazdometru, jaloane- Materiale: sămânţă din soiurile sau hibrizii corespunzători indicilor de

12

75

calitate cu certificat ecologic, buletine de analiză, cântare, rulete- Utilaje: tractorul în agregat cu semănători pentru semănat în rânduri depărtate (floarea-soarelui)- Epoca de semănat: primăvara - Parametrii tehnologici: densitatea de semănat, cantitatea de sămânţă/ ha, adâncimea de semănat- Norme de securitate şi sănătate în muncă, fişe individuale de securitate a muncii, echipamente specifice de protecţie

3. Lucrările de îngrijire a culturilor de plante oleaginoase- Utilaje şi echipamente: tractorul în agregat cu cultivatorul purtat universal, echipamente cu fertilizator, tăvălugi, maşini de combatere ecologică a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, instalaţii de irigat, stupi cu albine- Materiale: produse ecologice de combatere a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, buletine de avertizare pentru atacurile de boli şi dăunători, fişe tehnologice, plan de fertilizare- Lucrări de îngrijire: tăvălugirea, combaterea ecologică a buruienilor utilizând ţesala de buruieni sau „grapa perie”, combaterea ecologică a bolilor şi dăunătorilor, distrugerea crustei, polenizarea suplimentară, irigarea- Specii de buruieni: anuale, bienale, perene- Boli ale plantelor: simptome produse de mană, putregaiul cenuşiu, putregaiul alb- Dăunători: răţişoara, viermi sârmă- Metode de prevenire şi combatere a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor: - profilactice (carantina fitosanitară, condiţionarea materialului semincer, distrugerea buruienilor problemă, prognoza şi avertizarea, efectuarea la timp a lucrărilor) - agrofitotehnice (rotaţia şi asolamentul, lucrările solului, fertilizarea/amendarea, epoca şi metoda de semănat, densitatea plantelor, irigarea/desecarea, igiena culturală, recoltarea la epoca optimă - fizice (termoterapia, radioterapia, capcane luminoase, energia electromagnetică, helioterapia, pulberi deshidratante) - biologice (microbiologice, folosirea entomofagilor, metoda hormonală) - genetice (incompatibilitatea dintre dăunători, sterilitatea, utilizarea genelor defavorabile/letale, fitoalexinele)- Parametrii tehnologici la combaterea ecologică: tipul de produs ecologic de combatere şi doza folosită, epoca de aplicare, mod de aplicare - Metode de irigare: irigarea prin aspersiune, prin scurgere la suprafaţă - Epoca de irigare: toamna şi primăvara (de aprovizionare), vara în perioda de vegetaţie la fazele critice pentru apă ale plantelor- Programe pe calculator de planificare şi organizare a lucrărilor de irigare a culturilor şi a celor de aplicare a tratamentelor la plante- Norme de securitate şi sănătate în muncă, fişe individuale de securitate a muncii, echipamente specifice de protecţie

16

4. Recoltarea, condiţionarea şi valorificarea producţiei principale şi secundare- Metode de recoltare: manual, semimecanizat, mecanizat, divizat sau printr-o singură trecere - Utilaje şi echipamente: combine pentru recoltat boabe, echipate cu dispozitive specifice, vindrover, remorci

8

76

- Epoca de recoltare: la maturitatea tehnică- Lucrări executate: evaluarea producţiei pe baza elementelor de productivitate (numărul de plante la 1 m², numărul mediu de seminţe în calatidiu, masa a 1000 de boabe), recoltarea conform graficului de recoltare- Operaţii de condiţionare: curăţare, sortare, uscare, ambalare, etichetare în condiţii ecologice- Modalităţi de valorificare: consum curent (hrană pentru oameni sau animale), depozitare, materie primă pentru industria alimentară- Materiale: substanţe ecologice pentru dezinfectarea, dezinsecţia şi deratizarea depozitelor, ramă metrică ruletă, cântar, saci, pungi, etichete cu sigla „ae” pentru produse ecologice, reclame- Echipamente: aparate portabile pentru dezinfecţie şi dezinsecţie - Spaţii de depozitare: magazii, silozuri- Norme de securitate şi sănătate în muncă, fişe individuale de securitate a muncii, echipamente specifice de protecţie

Total 48

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămâne la latitudinea profesorului să decidă asupra repartizării orelor în funcţie de condiţiile şi cerinţele concrete din unitatea şcolară şi de la agentul economic.


Curriculum-ul şcolar pentru modulul ,,Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase în condiţii ecologice” se studiază în clasa a XI a, liceu tehnologic, ruta directă, într-un număr total de 48 ore aparţinând laboratorului tehnologic. Pregătirea practică la calificarea “tehnician în agricultura ecologică” este efectuată în totalitate de către profesorul de specialitate. Ea se organizează sub formă de stagii de pregătire, comasat, câte 1-2 săptămâni, pe grupe de minimum 10 elevi şi se efectuează în laboratoare, cabinete, ferma didactică, la agenţii economici sub îndrumarea profesorilor de specialitate. Proiectarea curriculum-ului şcolar s-a făcut după un model nou centrat pe competenţe cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate. La baza elaborării curriculum-ului a stat Standardul de Pregătire Profesională, respectiv unitatea de competenţă „Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase în condiţii ecologice” cuantificată cu 1 credit. Unitatea de competenţe are în structura sa nivelul, valoarea creditului, competenţe, criterii de performanţă, condiţii de aplicabilitate şi probe de evaluare. La nivelul 3 complexitatea criteriilor de performanţă şi a condiţiilor de aplicabilitate pentru abilităţile cheie creşte, astfel încât să asigure o integrare mai rapidă a absolvenţilor pe piaţa muncii sau să le permită să continue pregătirea la nivel superior. De aceea competenţele de la unităţile de competenţe cheie “Comunicare” şi “Gândire critică şi rezolvare de probleme” trebuie formate şi aprofundate, fiind importante pentru asigurarea flexibilităţii, adaptabilităţii şi mobilităţii pe piaţa muncii. Pentru aplicarea curriculum-ului de clasa a XI-a procesul de predare – învăţare trebuie să fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specializate cerute de nivelul trei, calificarea ,,tehnician în agricultura ecologică”. Utilizarea unor metode cu activitatea didactică centrată pe elev cum sunt: studiul de caz, brainstormingul cu toate variantele sale (Philips 6.6, 3.5.6, turul galeriilor), jocul de rol, descoperirea, problematizarea, mozaicul, lucrul pe staţiuni asigură eficientizarea procesului de învăţare şi permit contextualizarea şi agregarea competenţelor cheie cu cele tehnice specializate.

77

De asemenea ele dezvoltă la elevi gândirea logică, cauzală, analitică, critică, imaginaţia, creativitatea şi îi deprind să colaboreze şi să coopereze în cadrul echipei. Procesul de predare – învăţare este centrat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specializate. Pentru dobândirea competenţelor individuale cheie şi tehnice specializate se impune implicarea responsabilă atât a profesorilor cât şi a elevilor, prin folosirea unor strategii didactice adecvate în desfăşurarea orelor care să capteze atenţia elevilor şi să le permită acestora un grad de independenţă şi oportunităţi de a lua anumite decizii în ceea ce priveşte propriul proces de învăţare. De aceea demersul didactic depus de profesorul de specialitate trebuie să fie focalizat spre atingerea acestor competenţe individuale cerute de calificarea ,,tehnician în agricultura ecologică”. Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice şi folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ care să răspundă stilurilor de învăţare de nivel 3, care să ofere posibilitatea de a opta pentru un procedeu sau altul, de a reflecta asupra lucrurilor nou învăţate şi care să le dea sentimentul realizării şi succesului. Pentru eficientizarea procesului de predare – învăţare, profesorul trebuie să-şi proiecteze din timp activitatea didactică prin elaborarea de fişe de lucru, fişe de documentare, fişe de observaţie, probe de evaluare şi autoevaluare, prin pregătirea materialelor, instrumentarului, aparaturii, echipamentelor necesare precum şi a spaţiului de lucru. Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot să dobândească cunoştinţele şi abilităţile cerute de competenţele cheie şi competenţele tehnice specializate definite. Pentru o bună înţelegere a celor specificate mai sus, exemplificăm printr-o lecţie care are ca obiectiv aplicarea lucrărilor de îngrijire la cultura de floarea soarelui. Scenariul didactic ar putea fi următorul: - se împarte grupul de elevi în echipe de 3-4 elevi; - se stabilesc punctele de lucru; - se dotează fiecare punct de lucru cu: fişe de documentare, fişe de lucru, postere, atlase botanice, caiete, creioane, creioane colorate, gumă, colecţii de plante vii, plante ierborizate, colecţii de seminţe. Elevii analizează fişele, îşi organizează locul de muncă, pregătesc caietele, recunosc speciile de buruieni din cultura de floarea soarelui, identifica metodele de combatere a buruienilor (stabilesc produsele ecologice folosite la cultura de floarea soarelui şi lucrările manuale şi mecanice aplicate în acest scop). La această temă metodele didactice utilizate sunt: descoperirea, acompaniată de observare, conversaţia euristică, algoritmizarea, problematizarea. Elevul trebuie să recunoască buruienile monocotiledonate şi dicotiledonate din cultura de floarea soarelui, după cum se cere în fişa de lucru. La rezolvarea sarcinilor din fişa de lucru, el trebuie sa colaboreze în permanenţa cu membrii echipei, astfel încât rezultatul să fie cel dorit. Profesorul are menirea de a supraveghea, îndruma şi dirija echipele de elevi, intervenind în corectarea soluţiilor date de aceştia.

3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare:

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi competenţele tehnice specializate din Standardul de Pregătire Profesională. Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar şi cele alternative cum sunt: observarea sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie să elaboreze instrumentele de evaluare. Autoevaluarea este o metodă utilizată tot mai frecvent, pentru a stimula elevii să-şi formeze şi să-şi exprime opinii proprii. Evaluarea formativă este esenţială pentru procesul de predare – învăţare eficient. Elevii şi profesorii trebuie să ştie ce progrese se fac pentru atingerea competenţelor.

78

Evaluarea sumativă asigură dovezi pentru elevi, angajatori şi instituţii educaţionale despre realizările unui elev în ceea ce priveşte cunoştinţele, înţelegerea şi abilităţile după criterii definite. Instrumentele de evaluare trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare din Standardul de Pregătire Profesională. Evaluarea elevilor se face numai pentru dobândirea competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Evaluarea implică şi probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat este fişa de observaţie. În această fişă se bifează câte o căsuţă de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. În momentul în care s-au bifat toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes. Instrumentele de evaluare trebuie să fie adecvate scopului urmărit şi să permită elevilor să demonstreze că au atins Standardele de Pregătire Profesională pentru unitatea de competenţe definită. Multitudinea instrumentelor de evaluare solicită din partea elevilor să formuleze răspunsuri sau să aleagă răspunsuri corecte. Probele de evaluare pot fi orale, scrise şi practice în funcţie de cerinţele unităţii de competenţe şi de probele specificate în Standardul de Pregătire Profesională. Instrumentele de evaluare se elaborează în corelaţie cu criteriile de performanţă şi condiţiile de aplicabilitate ale competenţei individuale din Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea ,,tehnician în agricultura ecologică”, nivelul trei.

Exemplu:Unitatea de competenţe:


Competenţa:


Tema: Plantele uleioase.Numele candidatului:Locul de desfăşurare:Data de început:Data de încheiere:Numele evaluatorului:Data de verificare:

Rezultat Feed- back

Competenţa 18.3. Supraveghează lucrările de îngrijire a culturilor de plante oleaginoase


(a) Selectarea utilajelor, materialelor şi a documentelor necesare pentru lucrările de îngrijire a plantelor oleaginoase

Probă scrisă

79

Selectaţi, utilajele, materialele şi documentele necesare pentru lucrările de îngrijire la floarea soarelui

Nr.crt.

Utilaje, materiale, documente Evaluator Data

1.2.3.

(b) Organizarea lucrărilor de îngrijire a culturilor de plante oleaginoase

Probă scrisăStabiliţi lucrările de îngrijire la cultura de floarea soarelui

Nr.crt. Lucrări de îngrijire Utilaje Evaluator Data

1.2.3.

4.

Probă scrisăSelectaţi produsele ecologice necesare combaterii bolilor şi dăunătorilor la cultura de floarea soarelui

Nr.crt.

Atac de boli şi dăunători

Produs ecologic

Epoca de aplicare

Evaluator Data

1.2.3.4.

(d) Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în munciă

Probă practicăAplicaţi normele de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor de îngrijire

Nr.crt. Norme de securitate şi sănătate în muncă Evaluator Data

1. Folosirea echipamentului de protecţie2. Respectarea normelor securitate şi sănătate în muncă3. Curăţenia la locul de muncă

Evaluarea se poate face şi printr-un test cu itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi

80

MODULUL 8: ORGANIZAREA EXPLOATĂRII AGREGATELOR ŞI INSTALAŢIILOR FOLOSITE ÎN AGRICULTURA ECOLOGICĂ

Modulul ,,Organizarea exploatării agregatelor şi instalaţiilor folosite în agricultura ecologică” este integrat în cultura de specialitate, clasa a XI a, pentru calificarea ,,tehnician în agricultura ecologică”, nivelul trei. Modulul ,,Organizarea exploatării agregatelor şi instalaţiilor folosite în agricultura ecologică” reprezintă unitatea de competenţă tehnică generală ,,Organizarea exploatării agregatelor şi instalaţiilor folosite în agricultura ecologică” şi este constituită din agregarea şi contextualizarea următoarelor unităţi de competenţă:

Unităţi de competenţe pentru abilităţile cheie:

Gândire critică şi rezolvare de probleme

Unităţi de competenţe tehnice generale:

Organizarea exploatării agregatelor şi instalaţiilor folosite în agricultura ecologică

Modulul ,,Organizarea exploatării agregatelor şi instalaţiilor folosite în agricultura ecologică” se studiază în clasa a XI a, în cadrul stagiilor de pregătire practică. Programa şcolară se citeşte liniar datorită asocierii dintre competenţele individuale şi conţinuturi. În programa şcolară fiecărei unităţi de competenţe îi corespund competenţele individuale formulate în Standardul de Pregătire Profesională. Atingerea competenţelor individuale (cheie, tehnice generale, tehnice specializate) se realizează cu ajutorul conţinuturilor asociate. Profesorul poate opta pentru folosirea activităţilor de învăţare recomandate prin programă în vederea realizării conţinuturilor, sau îşi poate alege alte activităţi adecvate condiţiilor din clasă. Întrucât programa şcolară reprezintă elementul central în realizarea proiectării didactice, trebuie lecturat cu atenţie sporită modul de parcurgere, în ordine cronologică, a conţinutului prezentat la aliniatul 1 al capitolului III - Sugestii metodologice. Programa se utilizează în strânsă corelaţie cu Standardul de Pregătire Profesională, în care sunt precizate criteriile de performanţă pentru dobândirea competenţelor individuale şi probele de evaluare ale performanţelor elevului.


Unitateade

competenţe


25. Organizarea exploatării agregatelor şi instalaţiilor folosite în

25.1 Aplică cunoştinţe referitoare la sursele de energie ale agregatelor şi instalaţiilor agricole

• Sursele de energie pentru agregatele si instalaţiile agricole: motoare termice, motoare electrice • Tipuri constructive de tractoare. Clasificarea tractoarelor: de putere mică, medie, mare, • Motoare electrice.Tipuri constructive.• Elemente de construcţie ale tractorului:

81

agricultura ecologică

motor temic, transmisie, sisteme, instalaţii, echipamente.• Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice exploatării surselor de energie ale agregatelor şi instalaţiilor în agricultura ecologică• Modul de supraveghere a formaţiunii de lucru în vederea exploatării surselor de energie ale agregatelor şi instalaţiilor în agricultura ecologică, utilizând tehnologia informaţiei



4.2. Rezolvă probleme

25.2. Supraveghează activitatea exploatării agregatelor pentru fertilizarea solului

• Locuri de muncă pe o solă organizate prin observare, consultare, măsurare şi exersare în vederea parcelării, jalonării, alegerii metodelor de deplasare şi întoarcere, marcării locurilor periculoase, utilizând resursele specifice.• Necesarul de agregate de fertilizare şi fertirigare a solului în agricultura ecologică stabilit în funcţie de analiza cost-beneficii, obiective, pentru obţinerea unui rezultat dezirabil. • Moduri şi metode de evaluare a calităţii uniformităţii împrăştierii materialului şi mărunţirii materialului. • Mijloace şi căi de realizare pentru respectarea normei reglate la hectar, respectării distanţei dintre două treceri.• Lucrările de fertilizare a solului realizate în ordinea din plan, în timp optim . • Alternative: eşantionare, testare• Plan de dezvoltare: activităţi.• Context determinat: colaborarea cu alţi parteneri, anticipări de riscuri personale, obstacole şi efecte secundare.• Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice exploatării agregatelor pentru fertilizarea solului în agricultura ecologică.• Modul de supraveghere a formaţiunii de lucru în vederea exploatării agregatelor pentru fertilizarea terenului în agricultura ecologică utilizând tehnologia informaţiei.



4.3. Evaluează rezultatele obţinute

25.3. Organizează activitatea exploatării agregatelor pentru pregătirea terenului

• Analiza punctelor tari şi slabe în organizarea locurilor de muncă pe o solă: parcelarea, jalonarea, alegerea metodelor de deplasare şi întoarcere, marcarea locurilor periculoase.• Controlul şi asigurarea calităţii lucrărilor de pregătire a terenului prin acceptarea sau respingerea indicatorilor de adâncime de lucru, uniformitatea fundului brazdei, grad de distrugere a resturilor vegetale, grad de distrugere a buruienilor, grad de mărunţire şi afânare a solului şi compararea rezultatelor obţinute cu indicatorii proiectaţi care dau satisfacţie sau insatisfacţie.• Modificări de resurse la stabilirea necesarului de

82

maşini şi instalaţii agricole pentru pregătirea terenului: pluguri, scarificatoare, grape, tăvălugi, freze pentru pajişti, cultivatoare pentru cultivaţie totală, combinatoare, MIG-uri, maşini de erbicidat, maşini de fertirigat, maşini pentru administrarea amendamentelor.• Contexte diferite: modificări de parametri, modificări de metodă.• Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice exploatării agregatelor pentru pregătirea terenului.• Modul de organizare a formaţiunii de lucru în vederea exploatării agregatelor pentru pregătirea terenului utilizând tehnologia informaţiei.


25.4. Supraveghează activitatea exploatării agregatelor pentru înfiinţarea culturilor

• Metode de organizare a locurilor de muncă pe o solă: parcelarea, jalonarea, alegerea metodelor de deplasare şi întoarcere, marcarea locurilor periculoase.• Necesarul de tractoare, semănători clasice şi semănători pentru culturi duble ascunse, maşini de plantat• Controlul calităţii lucrărilor de semănat şi plantat: menţinerea corectă a distanţei între două treceri, adâncimea de îngropare a seminţelor, răsadului sau a tuberculilor, realizarea normei de semănat şi plantat reglată, realizarea distanţei între culturi pe rând, reglarea aparatelor de distribuţie, proba maşinii de semănat.• Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice exploatării agregatelor pentru înfiinţarea culturilor în agricultura ecologică.• Modul de supraveghere a formaţiunii de lucru în vederea exploatării agregatelor pentru înfiinţarea culturilor utilizând tehnologia informaţiei.

25.Organizarea exploatării agregatelor şi instalaţiilor folosite în agricultura ecologică

25.5. Organizează activitatea exploatării agregatelor pentru îngrijirea culturilor

• Metode de organizare locurilor de muncă pe o solă: parcelarea, jalonarea, alegerea metodelor de deplasare şi întoarcere, marcarea locurilor periculoase. • Necesarul de tractoare, grape, ţesale de buruieni, MIG-uri, maşini pentru fertirigat, aparate de stropit, echipamente pentru stropit, rebilonat, utilaje folosite pentru irigaţii. • Controlul calităţii lucrărilor de îngrijirea culturilor: a adâncimii de lucru, a gradului de afânare a solului, a gradului de distrugere a buruienilor, a zonei de protecţie şi uniformitatea tratamentului cu substanţe ecologice.• Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice exploatării agregatelor pentru îngrijirea culturilor.• Modul de organizare a formaţiunii de lucru în vederea exploatării agregatelor pentru îngrijirea culturilor utilizând tehnologia informaţiei.

83



4.1. Identifică probleme complexe

25.6. Organizează activitatea exploatării agregatelor pentru recoltarea culturilor

• Organizarea locurilor de muncă pe o solă prin alegerea metodelor de deplasare şi întoarcere, prin care să se evite factorii de risc în procesul de muncă. • Identificarea şi marcarea locurilor periculoase,amenajarea posturilor PSI, pentru evitarea acidentelor. • Necesarul de maşini de recoltat cereale, grâu, porumb, leguminoase pentru boabe (soia),plante oleaginoase (floarea soarelui), legume (ardei, tomate, radăcinoase, ceapa), viţa de vie stabilit pentru recoltarea culturilor.• Controlul calităţii lucrărilor de recoltare a culturilor: umiditatea lanului, reglajele maşinilor şi echipamentelor, numărului de boabe în spice, numărului de boabe sparte.• Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice exploatării agregatelor pentru recoltarea culturilor.• Modul de coordonare a formaţiunii de lucru în vederea exploatării agregatelor pentru recoltarea culturilor utilizând tehnologia informaţiei.• Situaţii problemă: calitatea muncii, proces de muncă, interacţiuni între oameni, sesizări, situaţii de urgenţă• Reflectarea: pune întrebări relevante asupra problemei; compară situaţia problemă cu situaţia normală; emite idei privind rolul lui în rezolvarea problemei

25.7. Supraveghează activitatea de exploatare a maşinilor şi instalaţiilor folosite în zootehnie

• Metode de organizare a sistemelor de creştere, a speciei de animale, categoria de animale, scopul urmărit, sistemul de întreţinere.• Necesarul de maşini si instalaţii pentru pregătirea hranei, tocătoare, mori, amestecătoare.Maşini şi instalaţii pentru tratarea furajelor şi înnobilarea nutreţurilor grosiere.Maşini şi instalaţii folosite la realizarea transporturilor în fermele şi complexele zootehnice, remorca tehnologică, transportoare.Maşini şi instalaţii pentru întreţinerea animalelor şi adăposturilor, dispozitive pentru asigurarea bunăstării animalelor (ţesale manuale sau mecanice, stinghii de căţărat pentru găini, altele), aparatură de condiţionare şi control al microclimatului în adăposturile de animale .Maşini şi instalaţii pentru recoltarea produselor animaliere, linii de recoltare a ouălor, maşina de muls, maşina de tuns, aparate de contenţie.• Controlul calităţii lucrărilor de verificare a bunăstării animalelor şi a parametrilor de microclimat din adăposturi temperatura, umiditatea, ventilaţia în agricultura ecologică.• Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice

84

creşterii animalelor în agricultura ecologică.• Modul de supraveghere a formaţiunii de lucru în vederea selectării maşinilor şi instalaţiilor folosite în zootehnie.

85



Competenţele pentru abilităţile cheie, şi competenţele tehnice generale se formează prin instruire practică şi laborator tehnologic. Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru cele două tipuri de instruire. Pentru pregătirea practică la modulul ,”Organizarea exploatării agregatelor şi instalaţiilor folosite în agricultura ecologică” sunt alocate 132 ore care reprezintă 66 de ore instruire teoretică şi 66 ore laborator tehnologic. Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate. Prezentăm în continuare modul de parcurgere, în ordine cronologică, a conţinutului, care de fapt reprezintă baza planificării calendaristice.

Nr.crt. Tema Instruire

teoreticăLaborator tehnologic

A Surse de energie ale agregatelor şi instalaţiilor agricole

12

1. Sursele de energie pentru agregatele şi instalaţiile agricole: motoare termice, motoare electrice

1

2 Tipuri constructive de tractoare. Clasificarea tractoarelor: de putere mică, medie, mare, Motoare electrice.Tipuri constructive

1

3 Elemente de construcţie ale tractorului: motor temic, transmisie, sisteme, instalaţii, echipamente.

2

4 Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice exploatării surselor de energie ale agregatelor şi instalaţiilor agricole

1

B. Maşini şi instalaţii agricole pentru fertilizarea solului

12

5. Metode de organizare a locurilor de muncă 16. Necesarul de maşini şi instalaţii agricole pentru fertilizarea

solului2

7. Calitatea lucrării de fertilizarea solului 18.* Tehnici de întreţinere tehnică, reparare şi stocare a

agregatelor pentru fertilizarea solului6

9. Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice exploatării agregatelor pentru fertilizarea solului

1

C. Maşini şi instalaţii agricole pentru pregătirea terenului

12

10. Necesarul de maşini şi instalaţii agricole pentru pregătirea terenului

1

11. Calitatea lucrării de pregătirea terenului 112.* Tehnici de întreţinere tehnică, reparare şi stocare a

agregatelor pentru pregătirea terenului6

13. Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice exploatării agregatelor pentru pregătirea terenului

1

D. Maşini şi instalaţii agricole pentru înfiinţarea culturilor14. Necesarul de maşini şi instalaţii agricole pentru înfiinţarea

culturilor1

86

12

15. Calitatea lucrării de semănat şi plantat 116.* Tehnici de întreţinere tehnică, reparare şi stocare a

agregatelor pentru semănat şi plantat8

17. Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice exploatării agregatelor pentru înfiinţarea culturilor

1

E. Maşini şi instalaţii agricole pentru îngrijirea culturilor

6

18. Necesarul de maşini şi instalaţii agricole pentru îngrijirea culturilor

2

19. Calitatea lucrărilor de îngrijirea culturilor 220.* Tehnici de întreţinere tehnică, reparare şi stocare a

agregatelor pentru îngrijirea culturilor8

21. Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice exploatării agregatelor pentru îngrijirea culturilor

1

F. Maşini şi instalaţii agricole pentru recoltarea culturilor

12

22. Necesarul de maşini şi instalaţii agricole pentru recoltarea culturilor

2

23. Calitatea lucrărilor de recoltarea culturilor 124.* Tehnici de întreţinere tehnică, reparare şi stocare a

agregatelor pentru recoltat culturi 6

25. Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice exploatării agregatelor pentru recoltarea culturilor

1

G Maşini şi instalaţii folosite în zootehnie26. Necesarul de maşini şi instalaţii folosite in zootehnie 127. Calitatea lucrărilor de verificare a bunăstării animalelor şi a

parametrilor de microclimat din adăposturi.1

28. Tehnici de întreţinere tehnică, reparare şi stocare a maşinilor şi instalaţiilor folosite in zootehnie

4

29. Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice exploatării maşinilor şi instalaţiilor folosite în zootehnie.

1

Total 66 66

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămâne la latitudinea profesorului să decidă asupra repartizării orelor în funcţie de condiţiile şi cerinţele concrete din unitatea şcolară.

Temele marcate cu asterisc se efectuează de către maistrul instructor.


Curriculum-ul şcolar pentru modulul ,,Organizarea exploatării agregatelor şi instalaţiilor folosite în agricultura ecologică” se studiază în clasa a XI a, într-un număr total de 132 ore, din care 66 instruire teoretică şi 66 ore laborator tehnologic. Pregătirea practică la calificarea Tehnician în agricultura ecologică este efectuată de profesorul de specialitate tehnică (66 ore laborator tehnologic) şi de maistrul instructor (66 ore instruire practică). Proiectarea curriculum-ului şcolar s-a făcut după un model nou centrat pe competenţe cheie şi competenţe tehnice generale. La baza elaborării curriculum-ului a stat Standardul de Pregătire Profesională, respectiv unitatea de competenţă ,,Organizarea exploatării agregatelor şi instalaţiilor folosite în agricultura ecologică” cuantificată cu 2 credite. Unitatea de competenţă are în structura sa nivelul, valoarea creditului, competenţe, criterii de performanţă, condiţii de aplicabilitate şi probe de evaluare. La nivelul trei complexitatea criteriilor de performanţă şi a condiţiilor de aplicabilitate pentru abilităţile cheie creşte, astfel încât să asigure

87

o integrare mai rapidă a absolvenţilor pe piaţa muncii sau să le permită să continue pregătirea la nivel superior. De aceea abilităţile cheie, ca Gândirea critică şi rezolvare de probleme, trebuie formate şi aprofundate, fiind importante pentru asigurarea flexibilităţii, adaptabilităţii şi mobilităţii pe piaţa muncii. Pentru aplicarea curriculum-ului de clasa a XI a procesul de predare – învăţare trebuie să fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale cerute de nivelul trei, calificarea ,,tehnician în agricultura ecologică”. Utilizarea unor metode cu activitatea didactică centrată pe elev cum sunt: studiul de caz, brainstormingul, jocul de rol, descoperirea, problematizarea, mozaicul, lucrul pe staţiuni asigură eficientizarea procesului de învăţare şi permit contextualizarea şi agregarea competenţelor cheie cu cele tehnice generale. Procesul de predare – învăţare este centrat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale. Pentru dobândirea competenţelor individuale cheie şi tehnice generale se impune implicarea responsabilă atât a profesorilor cât şi a elevilor, prin folosirea unor strategii didactice adecvate în desfăşurarea orelor care să capteze atenţia elevilor şi să-i stimuleze în procesul de învăţare. De aceea demersul didactic depus de profesorul de specialitate trebuie să fie focalizat spre atingerea acestor competenţe individuale cerute de calificarea ,, tehnician în agricultura ecologică”. Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice şi folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ. Pentru eficientizarea procesului de predare – învăţare, profesorul trebuie să-şi proiecteze din timp activitatea didactică prin elaborarea de fişe de lucru, fişe de documentare, fişe de observaţie, probe de evaluare şi autoevaluare, prin pregătirea materialelor, aparaturii, echipamentelor necesare precum şi a spaţiului de lucru. Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot să dobândească cunoştinţele şi abilităţile cerute de competenţele cheie şi competenţele tehnice generale definite. Exemplificăm printr-o lecţie în care se vizează formarea competenţei de a supraveghea utilizarea maşinilor şi instalaţiilor folosite pentru recoltarea culturilor.

Pentru aceasta sugerăm următorul scenariu didactic: Se organizează clasa pe echipe ( 2-3 elevi); Se organizează module de lucru (staţiuni) în ferma didactică; În fiecare staţiune de lucru se găsesc fişe de documentare (verificările tehnice ce

trebuie executate la maşinile de recoltat din dotare), fişe de lucru (despre SDV-urile utilizate pentru executarea verificărilor).

Numărul staţiunilor corespunde cu numărul de maşini de recoltat din dotare. Se organizează şi o staţiune de rezervă pentru elevii foarte buni, cu un tip de maşina de

recoltat mai rar întâlnit. Echipele de elevi se rotesc astfel încât la finalul orei (orelor) fiecare echipă să fi

parcurs toate staţiunile (nu este obligatorie staţiunea de rezervă). În fiecare staţiune elevii se documentează din fişa de documentare, observă şi

descoperă verificările, le diferenţiază de cele ale altor maşini, rezolvă sarcinile din fişele de lucru, solicită ajutor dacă este cazul, fac comparaţii şi bifează staţiunea parcursă într-o fişă specială.

În final echipele sunt solicitate să prezinte soluţiile la fişele de lucru din fiecare staţiune. Se discută, se fac observaţii şi împreună cu profesorul se decide asupra soluţiei corecte. La finalul activităţii elevii vor fi capabili să supravegheze utilizarea maşinilor de recoltat culturi agricole.

Metoda dominantă în acest scenariu este lucrul pe staţiuni, însoţită de observare, descoperire, problematizare şi conversaţia euristică. Într-o astfel de lecţie, profesorul supraveghează, îndrumă, dirijează şi intervine în corectarea soluţiilor date de elevi, activitatea didactică fiind centrată pe elev.

88

3.Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Măsura în care se formează competenţele cheie şi competenţele tehnice generale din Standardul de Pregătire Profesională este scoasă în evidenţă de evaluare. Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar şi cele alternative cum sunt: observarea sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie să elaboreze instrumentele de evaluare. Autoevaluarea este o metodă utilizată pentru a stimula elevii să-şi formeze şi să-şi exprime opinii proprii. Evaluarea formativă este esenţială pentru procesul de predare – învăţare eficient. Elevii şi profesorii trebuie să ştie ce progrese se fac pentru atingerea competenţelor. Evaluarea sumativă asigură dovezi pentru elevi, angajatori şi instituţii educaţionale despre realizările unui elev în ceea ce priveşte cunoştinţele, înţelegerea şi abilităţile după criterii definite. Instrumentele de evaluare trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare din Standardul de Pregătire Profesională, să fie adecvate scopului urmărit şi să permită elevilor să demonstreze că au atins Standardele de Pregătire Profesională pentru unitatea de competenţă definită. Multitudinea de instrumente de evaluare solicită din partea elevilor să formuleze sau să aleagă răspunsuri corecte. Evaluarea elevilor se face numai cu dobândirea competenţelor precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Evaluarea implică şi probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat este fişa de observaţie. În această fişă se bifează câte o căsuţă de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. În momentul în care s-au bifat toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes. Probele de evaluare pot fi orale, scrise şi practice în funcţie de cerinţele unităţii de competenţă. Instrumentele de evaluare se elaborează în corelaţie cu criteriile de performanţă şi condiţiile de aplicabilitate ale competenţei individuale din Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea ,,tehnician în agricultura ecologică”, nivelul trei.

Exemplu:

Unitatea de competenţă 25. Organizarea exploatării agregatelor şi instalaţiilor folosite în agricultura ecologică Competenţa: 25.6 Organizează activitatea de exploatare a agregatelor pentru recoltarea culturilor Criterii de performanţă:

a) Organizarea locurilor de muncă Îndepliniţi următoarele sarcini de lucru:

Nr.crt.

Organizarea locurilor de munca pe o sola Evaluator Data

1. Alegerea metodelor de deplasare 2. Alegerea metodelor de întoarcere 3. Marcarea locurilor periculoase, pe o

sola

Unitatea de competenţă 25. Organizarea exploatării agregatelor şi instalaţiilor folosite în agricultura ecologică Competenţa 25.6 Organizează activitatea de exploatare a agregatelor pentru recoltarea culturilor Criterii de performanţă:

89

b). Analizarea necesarului de maşini şi instalaţii agricole pentru recoltarea culturilor în agricultura ecologică

Probă scrisă

Itemi obiectiviItemi cu alegere multiplă:

Încercuiţi răspunsul corect:Care sunt maşinile de recoltat folosite pentru recoltarea grâului:

a) Combina C-12b) Maşina MRS-3c) Maşina MDS-3

Itemi de tip perecheMarcaţi prin săgeţi corespondenţa între noţiunile din cele două coloane :

Secerătoarea combinei aparatul de treier transportor cu melc scuturători cu caiBatoza combinei rabatorul

curăţirea I aparatul de tăiere

Itemi dualiÎncercuiţi litera A dacă afirmaţia este corectă şi litera F dacă afirmaţia este falsă:

A F Metoda de recoltare divizată se realizează într-o singură trecereA F Combinele cu circuit direct nu schimbă sensul de deplasare a plantelorA F Aparatul de treier este destinat să taie tulpinile plantelor ce se recolteazăA F Organele de curăţire sunt destinate să separe boabele din amestecul rezultat prin treierare

FIŞĂ DE OBSERVAŢIENumele candidatului:Numele evaluatorului:Titlul unităţii: Unitatea de competenţă 25. Organizarea exploatării agregatelor şi instalaţiilor folosite în agricultura ecologică Competenţa 25.6. Organizează activitatea de exploatare a agregatelor pentru recoltarea culturilor Criterii de performanţă:

c) Verificarea calităţii lucrării de recoltarea culturilor în agricultura ecologică

Nr.crt. Verificarea calităţii lucrării de recoltarea culturilor Evaluator Data

1. Verificarea umidităţii lanului 2. Verificarea reglajelor maşini de recoltat3. Verificarea numărului de boabe sparte

Acest model de fişă de observaţie se adaptează pentru oricare lucrare practicăNotă în atenţia evaluatorului: Evaluarea competenţei se va face în atelierul şcoală sau la agentul economic, prin bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes.

90

În cazul în care competenţa nu s-a validat se fac recomandări de către evaluator pentru îndeplinirea cerinţelor nevalidate, în cazul reevaluării.

Unitatea de competenţă 25. Organizarea exploatării agregatelor şi instalaţiilor folosite în agricultura ecologică Competenţa 25.6. Organizează activitatea de exploatare a agregatelor pentru recoltarea culturilor Criterii de performanţă:

d) Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă specifice exploatării agregatelor pentru recoltarea culturilor

1. Enumeraţi 5 norme de securitate şi sănătate în muncă specifice exploatării agregatelor pentru recoltarea culturilor de câmp şi aplicaţi în condiţiile de lucru

Nr.crt.

Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice exploatării agregatelor pentru

recoltarea culturilor de câmp Evaluator Data

1.2.3.4.5.

Evaluarea se poate face şi printr-un test cu itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi.Unitatea de competenţă 25. Organizarea exploatării agregatelor şi instalaţiilor folosite în agricultura ecologică Competenţa 25.6 Organizează activitatea de exploatare a agregatelor pentru recoltarea culturilor Criterii de performanţă:

e) Utilizarea tehnologiei informaţiei pentru selectarea maşinilor şi instalaţiilor agricole pentru recoltarea culturilor

Căutaţi pe internet care sunt cele mai optime maşini de recoltat pentru recoltarea plantelor oleaginoase

91

tehnician in Agricultura Ecologica

Documents

Transcript of tehnician in Agricultura Ecologica