Uite, arata exact

la fel!

Agricultura Ecologicaversus

Organismele Modificate Genetic

Asociatia Bioagricultorilor

BIOTERRA

A VII-a Conferinta Nationala

Cluj-Napoca

21-22 octombrie 2006

Situatia exploatatiilor agricole in Romania

• peste 96% din terenurile agricole înproprietatea privata• forma principala de exploatatie agricolaeste gospodaria taraneasca mica, având osuprafata medie de 1,8 ha teren agricol si opondere de 53% din suprafata agricola atarii• unitatile agricole cu personalitate juridicaau o suprafata medie de 282 ha si detin43% din suprafata agricola a tarii• 4.462.221 exploatatii agricole individualedetin o suprafata agricola utila de 7,71milioane ha• 52,4% sunt cu suprafata mai mica de 1 ha• 42,1% au suprafata cuprinsa între 1 - 5 hareprezentând fermele de subzistenta• pondere redusa a formelor asociative denumai 7,02% din totalul suprafetei agricole

POLITICA AGRICOLA COMUNA(Comisia Europeana, 2004)

Sprijinul acordat fermelor este orientat în funcţie de preocupările consumatorului şi depriorităţile publicului.Distanţându-se foarte mult de acea politică ce oferea în trecut subvenţii în funcţie decantităţile produse, sprijinul acordat de PAC depinde actualmente de atingerea unorparametri calitativi, ecologici şi de siguranţă privind alimentele conform priorităţilorpublicului european – fermierii europeni şi-au recăpătat libertatea de a produce în funcţiede cererea de pe piaţă.

Agricultura ecologică din UE este unul dintre cele mai dinamice sectoare, reprezentând în anul 2002circa 4,4 milioane hectare (3,3% din suprafaţa agricolă totală) cuprinse în 150.000 de exploataţii.

Mulţi fermieri au apelat la scheme care îi încurajează să treacă la producţia ecologică în cadrulprogramelor UE de dezvoltare rurală.

Regulile UE garantează autenticitatea produselor agricole ecologice indiferent de loculunde sunt produse şi asigură etichetarea precisă a acestora. Prin lege, utilizareacuvântului „ecologic”, şi a echivalentelor sale în orice altã limbã, pe produsealimentare este rezervatã exclusiv produselor agricole ecologice. Aceasta dãconsumatorilor garantii în legãturã cu calitatea produselor ecologice pe care lecumpãrã si încrederea în faptul cã se asigurã constant aceeasi calitate.

6. Agricultura ecologicaReglementarea CEE no. 2092/91, Reglementarea EC no.1 804/99,Reglementarea Comisiei no. 94/92/EEC, 3457/92/EEC, 207/93/EEC

Acceptarea acquis-uluiRomania accepta acquis-ul comunitar in acest domeniu si nu solicita perioade detranzitie.

DOCUMENT DE POZIŢIE AL ROMÂNIEICAPITOLUL 7 – AGRICULTURA

CONFERINŢA INTERGUVERNAMENTALĂPENTRU ADERAREA LAUNIUNEA EUROPEANĂ

- ROMÂNIA -CONF-RO …/01

Pentru includerea Romaniei pe Lista tarilor terte care au echivalenta in U.E, in conformitate cuReglementarea Comisiei No.94/92/EEC, se are in vedere crearea unei piete interne de produseagroalimentare ecologice, precum si a unui disponibil pentru export prin:• promovarea permanenta a conceptului de agricultura ecologica prin institutii specializate(Agentia Nationala de Consultanta Agricola, asociatii, fundatii, institute de cercetari, universitati)precum si prin Ambasadele Romaniei din strainatate, prin identificarea de potentiali investitori sioportunitati de colaborare in domeniu• infiintarea de ferme pilot cu suprafata optima specializate in agricultura ecologica• stadii de pregatire pentru: formatori, operatori, inspectori• crearea unei structuri nationale de cercetare in agricultura ecologica• sprijinirea producatorilor care trec de la agricultura traditionala la cea ecologica, pe durataperioadei de conversie, inclusiv prin programul SAPARD• delimitarea de areale ecologice

PLANUL NATIONAL STRATEGIC 2007 - 2013MAPDR, Iunie 2006

2.3.2. Agricultura ecologica

Practicarea agriculturii ecologice în România este favorizata de existentasistemelor agricole traditionale, majoritar extensive.Acest lucru se datoreaza în mare masura si faptului ca în România se consuma înmedie de 8 - 10 ori mai putine îngrasaminte chimice decât în tarile UE, iarprodusele de uz fitosanitar sunt asigurate în proportie de numai 20 - 25%. (pag. 31)

“De o importanta similara este aplicarea practicilor agricole care vor asigura protectia mediuluiînconjurator si a terenului agricol prin practicarea agriculturii ecologice, pastrareapracticilor agricole traditionale, mentinerea diversitatii genetice si masuri agro-tehniceîn vederea limitarii eroziunii solului si poluarii apelor. Aceste actiuni vor fi aplicate în special însiturile Natura 2000 si în alte zone pilot care sunt importante din punct de vedere alconservarii biodiversitatii sau acolo unde exista importante caracteristici de peisaj. “ (pag. 23)

… în perioada de programare 2007 -2013, prioritatile stabilite în Planul National pentruDezvoltare Rurala se vor reflecta în cele nationale din domeniul combaterii eroziunii soluluisi extinderii agriculturii ecologice. (pag. 24)

PRINCIPIUL PRECAUTIEI IN UNIUNEA EUROPEANA

ORGANISMELE MODIFICATE GENETIC

• In Germania, definitia data organismelor modificate genetic este urmatoarea:OMG sunt organisme al caror material genetic a fost modificat intr-un modcare nu exista in natura in conditii naturale sau de recombinare naturala.Organismul modificat genetic trebuie sa fie o unitate capabila deautoreplicare sau transmitere a materialului genetic.

• In Statele Unite, termenul de organism modificat genetic se refera la plante si laanimale care contin gene transferate de la alte specii, pentru a obtine anumitecaractere, precum rezistenta la anumite pesticide si ierbicide.

• In Romania (conform OG nr. 49/2000), organismul modificat generic este un organismcare contine o combinatie noua de material genetic, obtinut prin tehnicilebiotehnologiilor moderne care ii confera noi caracteristici.

DEZBATEREA OMG

• In opinia subsemnatului problematica OMG prezinta patru dimensiuniimportante:

» etica» stiintifica» economica» politica

• Dintre cele patru dimensiuni dimensiunea etica are cele mai mare impact lanivelul individului. O intrebare filozofica este "Avem, oare, dreptul de a jucarolul lui Dumnezeu?".

• Inserand gene de peste in tomate sau gene de meduza in ceapa numodificam oare echilibrul natural al acestei planete si asa torturate de poluaresi schimbari climatice?

• La urma-urmei ce mancam? Planta sau animal. Cred ca mancam un sau o"plantimal". Mai putem oare respecta principiile de viata - vegetarian saunormele religioase - postul?

SUNT ALIMENTELE MG SIGURE?Cel mai realist raspuns este:

NU STIM CARE SUNT CONSECINTELE• Consecinte directe (de exemplu: nutritionale, efecte toxice sau alergene) ale prezentei in alimente a

unor produsi genici codificati de gena introdusa in timpul modificarii genetice;

• Consecinte directe ale nivelurilor modificate ale produsilor existenti, codificati de genele introdusesau modificate in timpul modificarii genetice;

• Consecinte indirecte ale efectelor unui produs genic sau ale nivelurilor modificate de produs genicexistent, asupra metabolismului organismului sursa alimentara, care duce la prezenta unorcomponenti noi sau la niveluri modificate ale componentilor existenti;

• Consecinte ale mutatiilor provocate de procesul modificarii genetice a organismului sursaalimentara, precum intreruperea secventei codificatoare sau de control sau activarea genelorlatente, care conduc la prezenta unor componenti noi sau la niveluri modificate ale componentilorexistenti;

• Consecinte ale transferului genic la microflora gastrointestinala de la organismele modificategenetic ingerate si/sau componentii alimentari obtinuti din acestea;

• Potential negativ pentru efectul de sanatate, asociat cu microorganismele alimentare modificategenetic.

INCEPUTURILE OMG IN ROMANIA

• 1996: a inceput procesul de testare si inregistrare a soiurilor MG• 1999: a fost introdusa comercial prima cultura MG - soia cu

rezistenta la erbicidul pe baza de glifosat• 2000: a fost adoptata prima legislatie specifica OMG - OG nr.

49/2000

Prezenta soiurilor MG in Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultura:• 1999: o varietate de soia MG; o varietate de cartof MG• 2000: doua varietati de soia MG; o varietate de cartof MG o varietate

de sfecla de zahar MG; opt hibrizi de porumb MG• 2003: zece varietati de soia MG

Consideratii:

• Introducerea plantelor MG in cultura in anul 1999 s-a facut in absentaoricarei legislatii specifice. Primele elemente legislative cu privire laOMG au fost adoptate in anul 2000 (OG nr. 49)

• Romania nu a fost (nu este) pregatita sa administreze biotehnologiadin punct de vedere legislativ, agronomic si economic

• Principiul Precautiei a fost total ignorat in abordarea OMG

• Nesincronizare cu UE - Romania a aprobat culturile MG la data lacare UE introducea un moratoriu de 5 ani

• Romania nu a creat un sistem de monitorizare si control al OMG

• Autoritatile romane nu au informat publicul si nu au creat unmecanism de implicare a publicului in dezbaterea OMG

INCEPUTURILE OMG IN ROMANIA

ROMANIA: STATISTICA OMG

Ha/Anul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

SoiaTotal Ha(MAPDR)

99,800 117,000 44,800 71,800 128,800 122,400 140,000 150,000

Soia MGTotal Ha(MAPDR)

15,500 32,200 17,300 31,100 39,600 58,100 85,000 130,000

Soia MGTotal Ha(ISAAA)

--- --- --- --- > 50,000 100,000 125,000 ---

Soia MGTotal Ha(Companii)

--- --- --- --- --- 32,000 40,000 45,000

OMG IN ROMANIA: SITUATIA EXISTENTA• Romania este singura tara europeana care, inca, permite cultivarea

plantelor modificate genetic cu rezistenta la erbicidul pe baza de glifosat• Confuzie in raportarea suprafetelor cultivate cu plante MG:

2005: 125000 Ha ISAAA, 85000 Ha MAPDR, 40000 Ha companii2006: 130000 Ha MAPDR, 45000 Ha companii

• O suprafata foarte mare cultivata cu samanta MG necertificata (70000 -80000 Ha)

• Lipsa personalului specializat in OMG in diferitele organisme: MMGA,MAPDR, Garda de Mediu, APM, ANPC, ANSVSA, etc.

• Nu exista inspectie si control in domeniul OMG• Nu exista nici un laborator certificat (PCR sau similar)• Responsabilitati neclare in controlul si monitorizarea alimentelor MG:

ANPC, ANSVSA sau cine?

• In pofida faptului ca alimentele si plantele MG se consuma si secultiva in Romania de zece ani, nu exista o dezbatere publica cuprivire la OMG, publicul nu este informat despre OMG

• Nu exista mecanisme de consultare a publicului cu privire laeliberarea deliberata in mediu a OMG

• Datorita lipsei etichetarii consumatorii nu stiu ce alimente consuma

• Consumatorului roman ii sunt refuzate drepturi fundamentale: dreptulla informatie, dreptul la reprezentare si participare, dreptul de a alegein cunostinta de cauza

• Nu se cunoaste impactul OMG asupra mediului inconjurator

• Nu sunt identificate efectele pe termen lung

OMG IN ROMANIA: SITUATIA EXISTENTA

OMG ROMANIA: CONSECINTELEADERARII LA UNIUNEA EUROPEANA

MEMO/06/346Bruxelles, 26 septembrie 2006

Concluziile raportului de monitorizare cu privire la pregatirea României pentruaderarea la UE

2.3.2. Domenii în care sunt necesare progrese suplimentare

Capitolul 1. Libera circulatie a bunurilorImplementarea cadrului legislativ pentru OMG necesita îmbunatatiri semnificative. Înmod special, trebuie intensificate pregatirile pentru realizarea unui sistem de controlbine definit, care sa garanteze ca întreaga recolta de soia modificata genetic (MG)din anul 2006 va fi înregistrata, trimisa catre fabricile de procesare, etichetata simonitorizata conform cerintelor CE. România nu garanteaza înca faptul casemintele modificate genetic depozitate în ferme se afla sub controlpermanent si ca nu vor fi utilizate pentru cultivare dupa aderare. Laboratoarelepentru verificarea calitatii alimentelor, furajelor si semintelor nu sunt înca completoperationale. Autoritatile române trebuie sa asigure o implementare practica sieficienta a planului de actiune privind organismele modificate genetic, care a fostelaborat în iunie 2006.

OMG ROMANIA: CONSECINTELEADERARII LA UNIUNEA EUROPEANA

MEMO/06/347Bruxelles, 26 septembrie 2006

Masuri de acompaniere în contextul aderarii Bulgariei si României laUniunea Europeana

Clauza specifica de salvgardare în domeniul pietei interna (articolul 37)

Daca România esueaza sa implementeze legislatia privitoare la piata interna, cu efecttransfrontalier, iar acest lucru duce la o bresa serioasa în functionarea pietei interne,Comisia Europeana poate lua masuri de salvgardare. Poate face asta fie din proprieinitiativa, fie la cererea unui stat membru.

Aceste masuri de salvgardare pot fi luate într-o perioada de pâna la trei ani dupa aderare,dar pot fi aplicate si dupa aceasta data pâna când situatia este remediata. Daca estenecesar, masurile pot fi decise înainte de aderare si pot deveni aplicabile dupa aderare.

Clauza de salvgardare pentru piata interna acopera cele patru libertati fundamentale sialte politici sectoriale precum concurenta, energia, transportul, telecomunicatiile,agricultura, sanatatea si protectia consumatorului (ex. siguranta alimentara).

OMG ROMANIA: CONSECINTELEADERARII LA UNIUNEA EUROPEANA

MEMO/06/347Bruxelles, 26 septembrie 2006

Masuri de acompaniere în contextul aderarii Bulgariei si României laUniunea Europeana

Masuri de tranzitie

Comisia poate, timp de 3 ani dupa aderare, sa stopeze exportul în celelaltestate ale Uniunii al produselor românesti care nu respecta regulile veterinare,fitosanitare si de siguranta alimentara ale Uniunii Europene.

Comisia poate adauga noi firme de produse alimentare pe lista celor care auinterdictie de export, timp de 3 ani dupa aderare. Acele firme care nu respectastandardele UE îsi pot vinde produsele doar pe piata domestica. Pâna la sfârsitulacestei perioade, acele firme vor trebui fie sa se modernizeze, fie sa se închida.

În plus, exista de asemenea masuri de tranzitie care au fost agreate în timpulnegocierilor de aderare si care exista în Tratatul de Aderare.

SIGURANTA ALIMENTARA = SIGURANTA NATIONALA ?

“Totodată, se menţin riscurile în domeniul securităţii alimentare,pe fondul intensificării preocupărilor unor societăţi de realizare aunor importuri de produse alimentare necorespunzătoare din punctde vedere calitativ (expirate sau contaminate cu agenţi patogeni),respectiv de utilizare a unor tehnologii de cultură transgenice, cunerespectarea normelor europene în domeniul agricol.”Raport SRI 2004, pag. 18

“De asemenea, au fost identificate intenţiile unor firme de profilde a realiza importuri de material semincer/seminal ori furaje de ocalitate inferioară şi/sau organisme modificate genetic, respectivproduse de origine animală din zone supuse restricţiilor (ca urmare aunor epizootii), cu efecte negative asupra productivităţii sectoruluiagricol ori de natură să inducă riscuri în planul sănătăţiipopulaţiei.”Raport SRI 2003, pag. 18

OMG ROMANIA: CE ESTE DE FACUT?• Transpunerea si aplicarea integrala a legislatiei OMG existente in UE• Crearea unui sistem national de asigurare a trasabilitatii plantelor si

alimentelor MG: etichetarea alimentelor MG, crearea laboratoarelor detestare OMG (PCR sau similare), implicarea si consultarea publiculuicu privire la OMG

• Decontaminarea Romaniei de soia MG• Precautie in aprobarea cultivarii altor plante MG

• Promovarea si sustinerea agriculturii ecologice• Crearea si delimitarea arealelor ecologice• Protejarea agriculturii ecologice prin lege - interzicerea cultivarii

plantelor MG la mai putin de X Km de un areal ecologic• Continutul OMG in produsele ecologice este 0%