Agricultura ecologica si prelucrarea produselor agricole ecologice - instrumente de protectia mediului si crestere economica

2

Agricultura si procesarea produselor agricole – principlale probleme in Romania si Bulgaria, impact, solutii

Potrivit specialistilor, in pofida importantelor sume provenind din fondurile europene in aceast directia, agricultura se va confrunta cu serioase probleme legate de competitivitate. Se estimeaza o crestere considerabila a cheltuielilor de competitivitate, reflectate prin imbunatatiri in domeniul tehnologiei, sisteme de irigare si soiuri noi.

Ce insemna sectorul agricol pentru zona transfrontaliera Calarasi-Silistra?

In judetul Calarasi, agricultura detine primul loc in economia judetului, avand in anul 2004 o pondere de 43%, in valoarea adaugata bruta generata, superioara mediei pe tara de 13%. Potentialul natural, economic si uman de care dispune judetul Calarasi face ca agricultura sa constituie un sector de baza in economia judetului, fiind sustinuta atat de ponderea populatiei ocupate (peste 50%), cat si de ponderea suprafetei agricole (de 84%) din total suprafata judet.Din punct de vedere al dotarilor, la sfarsitul anului 2005, pe ansamblul agriculturii, parcul de tractoare si masini agricole principale, includea: 5043 tractoare, 4118 pluguri pentru tractoare, 1124 cultivatoare mecanice, 2442 semanatori mecanice, 811 combine autopropulsate pentru recoltatcereale, 209 prese de balotat paie si fan, 39 masini de stropit si prafuit cu tractiune mecanica:

5043

4118

1124

2442

811 3928209 82

Tractoare agricole Pluguri pt tractoare

Cultivatoare cu tractiune mecanica Semanatori cu tractiune mecanica

Combine autopropulsate pentru recoltat cereale Masini de stropit si prafuit cu tractiune mecanica

Combine autopropulsate pentru recoltat furaje Prese de balotat paie si fan

Sufrata arabila ce revine pe un tractor fizic

Din punct de vedere al evolutiei efectivelor de animale, acestea au inregistrat scaderi in anii 1998-2004, urmate de cresteri timide in urmatorii doi ani:

3

Cu toate acestea, interesul pentru protectia mediului in agricultura nu a fost o prioritate pentru intreprinzatori, acestia concentrandu-se pe dezvoltarea dotarilor si cresterea productivitatii exploatatiilor agricole. Autoritatile locale si judetene au initiat demersuri pentru familiarizarea agricultorilor cu principiile de protectie a mediului prin programe si proiecte specifice, precum „Controlul Poluarii în Agricultura” proiect finantat de Banca Mondiala. Acesta a avut ca obiectiv principal la nivel de politica globala ecologica, reducerea pe termen lung a cantitatilor de nutrienti (azot si fosfor) si alti agenti poluanti, prin intermediul unui management integrat al zonei Calarasi si prin combinarea armonioasa a tehnicilor agricole prietenoase pentru mediu cu reconstructia ecologica a zonei Boianu-Sticleanu. Judetul Calarasi a facut parte din faza pilot a acestui proiect prin sapte comune participante: Al. Odobescu, Ciocanesti, Cuza-Voda, Gradistea, Independenta, Valcelele si Vlad Tepes, costul proiectului ridicandu-se la 10,8 milioane USD. Proiectul a avut ca rezultat realizarea a 15 platforme ecologice la nivel comunal pentru managementul gunoiului de grajd si 2.250 platforme individuale pentru colectarea gunoiului de grajd. De asemenea au fost achizitionate echipamentele necesare colectarii gunoiului de grajd si operarii platformelor in fiecare comuna (incarcator frontal, tractor, cisterna vidanja, remorca, masina de imprastiat gunoi de grajd) si 2500 de europubele pentru separarea gunoiului menajer. S-a realizat impadurirea unor suprafete din incinta Bioanu-Sticleanu precum si a unor terenuri de pe langa cursuri de apa sau canale de irigatii, supuse degradarii.Strategia de Dezvoltare a Judetului Calarasi prevede continuarea acestui proiect in perioada 2009-2012, pentru comunele Fundeni si Stefan Voda privind construirea unor platforme de depozitare a deseurilor in comune. In ansamblu, dezvoltarea agriculturii in judetul Calarasi este caracterizata prin:

pondere mica a tehnologiilor moderne in agricultura; volumul relativ redus al investitiilor straine; absenta unui mecanism de promovare a industriilor nepoluante si cu valoare adaugata; calitate scazuta a managementului industrial si agricol; predominarea productiei cu valoare adaugata mica, de tipul culturilor de cereale; competitivitate si eficienta scazuta; nivel scazut al procesarii si marketingului produselor agricole; practicarea in special a agriculturii de subzistenta; numar redus al IMM-urilor cu activitati in domeniul prelucrarii si valorificarii superioare a produselor agro-alimentare; capital investitional redus in agricultura; nivel scazut al oportunitatilor de angajare, in special in mediul rural, agricultorii preferand exploatarea in familie sau angajarea de lucratori temporari; fragmentarea exploatatiilor agricole

Toate acestea au condus la cresterea disparitatilor dintre comunitatile rurale si urbane ale judetului, migratia tinerilor catre zonele urbane si adancirea dezechilibrului in comunitatile rurale si depopularea excesiva a acestora.Datorita conditiilor climatice si de sol deosebit de favorabile, agricultura ocupa un loc important si cu traditie in economia Bulgariei, cele doua ramuri principale- agricultura si industria forestiera aducand 10,9% din PIB. Industria alimentara si de procesare a produselor agricole reprezinta 3,6% din PIB-ul Bulgariei si cuprinde 3,7% din numarul total de angajati ai economiei. Majoritatea unitatilor agricole si de procesare a produselor agricole sunt exploatate de catre intreprinzatori privati- 97% din productia animaliera si 84% din suprafata agricola.Din punct de vedere al procesarii produselor agricole, Bulgaria si-a dezvoltat sectorul traditional al legumelor si fructelor, prelucrate in conserve, sucuri concentrate, sucuri, alimente uscate si deshidratate. De asemenea, un sector din ce in ce mai dezvoltat este cel al plantelor medicinale si industriale, respectiv al legumelor congelate, pentru care producatorii bulgari au identificat piete de desfacere si in afara Bulgariei.Bulgaria inregistreaza o balanta comerciala pozitiva a exporturilor in agricultura, 10% din volumul de exporturi nationale fiind realizate de sectorul agricol, dintre care aproximativ o treime este adresat europei comunitare. Printre produsele agro-alimentare bulgare de succes se numara

4

produsele din peste, produsele congelate, exportate cu precadere in Romania, Serbia si Germania sau moluste exportate in Japonia, Serbia, Grecia si Turcia.In ultimii ani, in sectorul agricol si de prelucrare al produselor agricole bulgaresc, s-a evidentiat o noua tendinta- dezvoltarea de brand-uri proprii, care antreneaza fidelitatea consumatorilor si concentrarea eforturilor producatorilor pentru mentinerea calitatii. De asemenea, companiile locale in domeniul procesarii produselor alimentare au realizat investitii importante in vederea dezvoltarii de branduri proprii si promovarii acestora pe pietele europene.Cercetarii de piata si sociologii au remarcat preferinta consumatorului bulgar pentru produse „curate”, rezultat al unor proceduri traditionale de agricultura, cu utilizarea redusa a ingrasamintelor si agentilor de fertilizare. Aceasta preferinta este argumentata si de cresterea mai rapida a consumului de produse proaspete (legume si fructe) fata de produsele preparate (congelate sau procesate).Principalul impediment identificat in dezvoltarea pietei produselor agro-alimentare este lipsa unui segment de retail puternic si bine reprezentat la nivel geografic, ceea ce a determinat cresterea investitiilor din partea producatorilor in segmentul de retail, uneori chiar prin deschiderea propriilor magazine. De asemenea, sistemul de transport pe sectiunea produse congelate este relativ putin dezvoltat, astfel ca producatorii au realizat investitii proprii in echipamente de transport adecvate, pentru a asigura distributia la nivelul centrelor de retail existente.Sectorul produselor alimentare este in continua dezvoltare si concentrare, iar pe segmente de piata (ex: legume de un anume tip, produse congelate) se remarca fenimenul de concentrare regionala, datorita sistemului deficitar de transport si distributie, ce depinde in principal de producatori.Dezvoltarea sectorului agricol si de procesare al produselor agricole in Bulgaria poate fi sintetizata astfel: practicarea culturii intensive in cazul marilor companii agricole; dezvoltarea timida a sectorului agriculturii ecologice, in special in randul fermierilor de

dimensiuni medii si mici; lipsa echipamentelor agricole moderne si insuficienta acestora pentru exploatarea

corespunzatoare; forta de munca slab calificata si motivata; fragmentarea terenurilor arabile si insuficienta dezvoltare a pietei terenurilor agricole; imbatranirea populatiei ocupate in agricultura; migratia fortei de munca bine calificate si a tinerilor catre alte domenii de activitate sau catre

orasele mari;1) Unde va regasiti, cu privire la problemele identificate? Cu ce probleme particulare va

confruntati?-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2) Care sunt problemele de protectie a mediului cu care va confruntati? Puteti identifica sursa

acestor probleme?-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

La nivelul autoritatilor locale din zona transfrontaliera Calarasi-Silistra, principalele solutii pentru dezvoltarea sectorului agricol si al industriei de procesare a produselor alimentare se refera la urmatorii pasi:

A) Reducerea disparitatilor dintre comunitatile rurale si cele urbane, prin:a. Investitii in infrastructura de mediu (alimentare cu apa, canalizare, statii de epurare),

care vor ridica standardele de viata ale comunitatilor rurale, apropiindu-le de conditiile de trai din mediul urban;

5

b. Imbunatatirea retelelor de transport local si judetean si al utilizarii sistemelor IT, ceea ce va crea premisele diversificarii tipurilor de investitii la nivel local;

c. Dezvoltarea segmentelor non-agricole ale economiilor rurale, prin stimularea investitiilor private mici de tipul atelierelor si al mestesugurilor, dezvoltarea segmentului de turism, etc;

d. Crearea conditiilor pentru infiintarea unitatilor de procesare a produselor agricole la nivel rural;

e. Informarea producatorilor agricoli referitor la oportunitatile de dezvoltare a sistemelor de productie si procesare, respectiv fata de orientarile pietei;

f. Investitii in forta de munca si capitalul uman (educatie, servicii de consiliere si acces la reconversie profesionala), ceea ce va contribui la reducerea fenomenului mogrationist catre orase;

B) Promovarea agriculturii durabile si asigurarea conservarii resurselor naturale, prin:a. dezvoltarea sistemului de informare si instruire al agricultorilor, al procesatorilor de

produse agricole si forestiere in vederea imbunatatirii cunostintelor profesionale si a managementului;

b. sprijin acordat agricultorilor pentru imbunatatirea performantei generale in scopul cresterii viabilitatii exploatatiei;

c. incurajarea intrarii pe piata a fermelor de semi-subzistenta prin cresterea viabilităţii acestora;

d. refacerea sistemelor de irigatii;e. dezvoltarea initiativelor asociative, indispensabile pentru cresterea eficientei

economice a exploatatiilor agricole, prin incurajarea crearii grupurilor de producatori;f. dezvoltarea investitiilor in infrastructura de dezvoltare si adaptare a agriculturii la

folosirea mai eficientă a oportunitatilor, printr-o abordare inovativa pentru producerea de materie prima si energie regenerabila;

C) Protejarea mediului natural si al suprafetelor agricole,, prin ninvestitii referitoare la: a. impadurirea unor zone aflate in degradare continua si crearea unor perdele forestiere

de protectie;b. conservarea terenurilor agricole cu inalta valoare naturala, ce sunt amenintate de

schimbarea modului de folosinta, de intensivizarea agriculturii, etc;c. protejarea solului prin actiuni de combatere a eroziunii, limitarea utilizarii

substantelor chimice de sinteza si imbunatatirea continutului in substante organice;d. protejarea resurselor de apa prin limitarea scurgerii substantelor chimice de sinteza

in reteaua hidrografica si infiltrarea in apele subterane;e. conservarea biodiversitatii pe terenuri agricole prin crearea de habitate si coridoare

de circulatie (benzi inierbate) sau prin compensarea pierderilor cauzate de respectarea regimului de protectie in ariile nationale protejate;

Ce actiuni credeti ca ar mai trebui sa intreprinda autoritatile publice locale/regionale pentru a dinamiza sectorul agricol si al procesarii produselor agricole in Calarasi si Silistra?---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

6

Modalitati si etape de trecere de la agricultura traditionala la agricultura ecologica. Exemple de bune practici in Uniunea Europeana

Agricultura ecologica reprezinta o solutie moderna de a cultiva plante, de a creste animale sau de a produce alimente si unele materii secundare, prin utilizarea procedeelor si tehnologiilor care se apropie cat mai mult de procesele naturale.

De asemenea, prin agricultura ecologica se implementeaza sistemul de management al productiei agricole ce favorizeaza utilizarea resurselor naturale regenerabile si reciclarea, fiindprietenos si nedaunator mediului inconjurator prin tehnici si tehnologii specifice. Astfel, agricultura organica interzice folosirea pesticidelor, a ierbicidelor si a fertilizatorilor sintetici sau a practicilor de manipulare genetica. In ceea ce priveste cresterea animalelor, se evita folosirea profilactica a antibioticelor si a hormonilor de crestere, a sistemelor intensive de crestere si se pune accentul pe bunastarea animalelor si pe asigurarea hranirii cu produse naturale.

Agricultura ecologica contribuie la cresterea activitatilor economice cu o importantavaloare adaugata si are o contributie majora la sporirea interesului pentru spatiul rural. In categoria tehnicilor ecologice se incadreaza activitati care contribuie la mentinerea sanatatii omului, precum si la utilizarea prudenta si rationala a resurselor naturale. Dintre acestea, putem mentiona:

o Folosirea restransa a pesticidelor si ingrasamintelor chimice, deoarece incurajeaza integrarea unor activitati complementare in cadrul exploatatiilor agricole;

o Favorizarea sistemelor de policultura;o Cresterea continutului de humus prin utilizarea ingrasamintelor organice;o Realizarea echilibrului mineral al solului, urmarindu-se indeaproape starea de

sanatate a animalelor si a vegetatiei;o Executarea de lucrari performante asupra solului pentru a se asigura eliminarea

excesului de apa si aerisirea acestuia;o Evitarea tuturor formelor de poluare. Principii de baza ale agriculturii ecologice:

realizarea unor sisteme agricole durabile, diversificate si echilibrate, care sa asigure protejarea resurselor naturale, a sanatatii si a vietii consumatorilor;

abordarea integrata a politicilor agricole si de mediu precum si corelarea actiunilor specifice la nivel national si local;

neadmiterea aplicarii nici unei tehnologii poluante si reglementarea restrictiva a utilizarii mijloacelor chimice poluante;

aplicarea unor tehnologii moderne pentru cultura plantelor si pentru cresterea animalelor; prezervarea si ameliorarea fertilitatii naturale a solului; lansarea si incetarea benevola a activitatii de antreprenoriat in domeniu.

Produsul ecologic agroalimentar este definit ca fiind cel obtinut, prelucrat si pastrat fara utilizarea substantelor chimice de sinteza. In prelucrarea ecologica a alimentelor pot fi folositi doar un numar limitat de aditivi si ingrediente ce ajuta prelucrarea. Utilizarea cuvantului „ecologic”, sau a echivalentelor sale in orice alta limba, pe produsele alimentare este rezervata, prin lege, exclusiv produselor agricole ecologice. Acestea pot fi recunoscute dupa eticheta speciala "AE", ceea ce ofera consumatorilor garantii in privinta calitatii produselor ecologice pe care le cumpara si increderea in faptul ca se asigura constant aceeasi calitate.

Semnificatia siglei ecologice a Uniunii Europene este aceea ca: cel puţin 95 % din ingredientele produsului au fost produse ecologice; produsul respecta regulile schemei oficiale de inspectie; produsul poarta numele productorului, prelucratorului sau vanzatorului precum si numele

sau codul organismului de inspectie.Agricultura ecologica vizeaza reintoarcerea la valorile agriculturii traditionale, dar nu si la

metodele acesteia. UE a stabilit standarde de productie pentru agricultura ecologica; tarile care nu au inclus in legislatia lor astfel de standarde compatibile cu cele din UE, nu pot exporta in

7

Comunitate produse ale agriculturii ecologice decat pe baza unor autorizatii de import, care se acorda pe baza unei analize caz cu caz.

Multi fermieri au apelat la scheme care ii ajuta sa treaca la productia ecologica, in cadrul programelor UE de dezvoltare rurala. Cresterea gradului de constientizare a consumatorilor privind avantajele produselor ecologice atat direct cat si indirect prin preocupari legate de mediu au contribuit la stimularea dezvoltarii rapide a productiei ecologice.

Prin definitie, agricultura ecologica este un sistem de agricultura ce face apel la toate mijloacele si instrumentele de munca necesare obtinerii unor productii ridicate, calitativ superioare, cu scopul final de a realiza obiectivele privind protectia consumatorilor si a mediului inconjurator.Rolul acestui sistem de agricultura, care se deosebeste fundamental de agricultura conventionala, este de a produce hrana mult mai curata, mai potrivita metabolismului organismului uman, in deplina armonie cu dezvoltarea si conservarea mediulu, neutilizand fertilizanti si pesticide de sinteza, stimulatori si regulatori de crestere, hormoni, antibiotice sau sisteme intensive de crestere a animalelor iar organismele modificate genetic si derivatele lor sunt interzise.

Agricultura ecologica contribuie, de asemenea la dezvoltarea activitatilor economice cu grad ridicat de ocupare al populatiei din mediul rural in realizarea de produse cu valoare adaugata mare, avand astfel o contributie importanta la sporirea interesului pentru dezvoltarea durabila a spatiului rural.

Trecerea de la agricultura conventionala la cea ecologica nu se face brusc, ci prin parcurgerea unor etape obligatorii si a unei perioade tranzitorii, numita ”perioada de conversie”.Aceasta este perioada pe care fermierii o au la dispozitie pentru adaptarea managementului fermei la regulile de productie ecologica. Durata perioadei de conversie in productia vegetala, animaliera si apicultura este de: 2 ani pentru culturile de camp anuale; 3 ani pentru culturile perene si plantatii; 2 ani pentru pajisti si culturi furajere; 12 luni pentru vite pentru carne; 6 luni pentru rumegatoare mici si porci; 6 luni pentru animale de lapte; 10 saptamani pentru pasari pentru productia de carne, cumparate la varsta de 3 zile; 6 saptamani pentru pasari pentru productia de oua; 12 luni pentru albine, daca familia a fost cumparata din stupine conventionale.

Atunci cand o unitate sau o ferma de productie este transformata, intreaga suprafata destinata furajarii animalelor trebuie sa respecte principiile productiei ecologice, precum si perioadele de conversie stabilite cu privire la plante si produse din plante. In cazul in care se face integral conversia simultana a unitatii de productie, incluzand animalele, pasunile sau orice teren utilizat pentru furajarea animalelor, perioada totala de conversie combinata pentru animale, pasuni si orice teren utilizat pentru furajarea animalelor, poate fi redusa la 24 luni cu respectarea urmatoarelor conditii:

masura se aplica numai animalelor si descendentilor lor care existau deja in ferma si doar terenurilor utilizate pentru producerea furajelor si pasunilor existente inainte de inceperea conversiei;

furajele utilizate provin in principal din aceiasi unitate de productie.Agricultura ecologica se deosebeste, astfel, fundamental de agricultura conventionala. Procesul si procedurile de obtinere a produselor ecologice sunt reglementate de reguli si principii de productie stricte, care pleaca de la calitatea pe care trebuie sa o aiba pamantul si pana la obtinerea efectiva a produsului final.Implementarea regulilor si a principiilor agriculturii ecologice, respectiv controlul intregului lant de obtinere a unui produs ecologic, de la pamant si pana la produsul final, se face de catre organismele de inspectie si certificare infiintate in acest scop, care elibereaza certificatul de produs ecologic.

Incercati sa va caracterizati sistemul de productie, prin urmatoarele: cantitatea productiei: calitatea productiei:

8

costurile de productie:o Considerati produsele dumneavoastra ca fiind competitive?

stabilitatea productiei de la an la an: raporturile/impactul fata de principalele resurse naturale (sol, apa, fauna, flora, relief): gradul de contributie la imbunatatirea, ameliorarea si consevarea acestora pentru

generatiile viitoare: gradul de flexibilitate al structurii productiei agricole:

o Aveti capacitatea de a reactiona la schimbarile pietei privind cererea si oferta? Considerati ca exista un raport echilibrat si pe termen lung intre cerintele economice,

ecologice si sociale in ferma/exploatatia dumneavoastra?

In functie de raspunsurile de mai sus, agricultura practicata de dumneavoastra poate fi incadrata in urmatoarea tipologie, recunoscuta la nivel guvernamental, prin Ordinul comun al MMGA (1182/2005) si al MAPDR (1270/2005) privind instituirea Codurilor de Bune Practici Agricole:

i) Agricultura conventionala: intensiv mecanizata, cu produse competitive, dar care se bazeaza in mod deosebit pe concentrarea si specializarea productiei. Se practica fertilizarea minerala cu doze mari si foarte mari, monocultura sau cel mult rotatii scurte de doi, trei ani, tratamente chimice intensive pentru combaterea buruienilor, bolilor si daunatorilor.

ii) Agricultura extensiva cu inputuri reduse, de subzistenta, cu o productie slab competitiva. Ingrasamintele minerale si alte substante agrochimice (erbicide, insecto-fungicide, amendamente minerale) etc., nu sunt practic utilizate, sau aplicate doar in cantitati foarte mici (cu exceptia sectorului legumicol). De asemenea, hibrizii si soiurile performante nu sunt raspanditi pe scaralarga. iii) Agricultura durabila (integrata): productie intensiva de produse competitive, avand

raporturi armonioase, prietenoase cu mediul inconjurator. Este caracterizata de utilizarea stiintifica, armonioasa a tuturor componentelor tehnologice: pentru lucrarile solului, rotatia culturilor, fertilizare, irigare, combaterea bolilor si daunatorilor inclusiv prin metode biologice, la cresterea animalelor, stocarea, prelucrarea si utilizarea reziduurilor rezultate din activitatile agricole etc., pentru realizarea unor productii ridicate si stabile in unitati multiltisectoriale (vegetale si zootehnice).iv) Agricultura biologica: mediu intensiva si astfel mai putin agresiva in raport cu factorii de

mediu, cu rezultatele (produse) agricole mai putin competitive din punct de vedere economic pe termen scurt, dar care sunt considerate superioare din punct de vedere calitativ. Tratamentele aplicate pentru combaterea bolilor si a daunatorilor sunt de preferinta biologice, fiind totusi acceptate si doze reduse de ingrasaminte minerale si pesticide. Pentru controlul calitatii produselor este necesara certificarea tehnolgiilor utilizate.

v) Agricultura organica: se deosebeste de cea biologica prin utilizarea exclusiva aingrasamintelor organice in doze relativ ridicate, aplicate in functie de specificul local, cupredilectie in scopul fertilizarii culturilor si refacerii pe termen lung a starii structurale a solurilor, degradata prin activitati antropice intensive si/sau datorita unor procese naturale.vi) Agricultura de precizie: cea mai avansata forma de agricultura, practicata pe suprafete mai

restranse, avand la baza cele mai moderne metode de control a starii de calitate a diferitelor resurse de mediu, aplicarea in optim a tuturor componentelor tehnologice si astfel un control riguros asupraposibililor factori care ar determina degradarea mediului ambiental.

Masuri pentru modernizarea exploatatiilor agricole

Masuri pentru modernizarea exploatatiilor din sectorul vegetalUtilizarea unor seturi de hibrizi si soiuri de plante adaptate la diferite zone de cultura si rezistente la factorii de stres: Cultivarea plantelor numai pe baza recomandarilor privind zonarea soiurilor si hibrizilor de plante tehnice, leguminoase si plante furajere, va conduce la cresterea nivelului mediu al productiilor, deoarece se vor utiliza numai genotipuri verificate pentru zona agricola respectiva, care s-au dovedit performante. In acest mod se vor reduce riscurile ce decurg din cultivarea unor

9

soiuri si hibrizi cu o slaba rezistenta la stres termic si hidric sau la principalele boli care afecteaza sever in unii ani recoltele, atat cantitativ cat si calitativ.Achizitia de echipamente necesare pentru modernizarea exploatatiilor din sectorul vegetal, prin dotarea acestora cu tractoare, combine, utilaje, masini, instalatii si echipamente agricole si instalatii de irigat, inclusiv pentru calibrarea, sortarea, conditionarea si depozitarea produselor agricole obtinute si prelucrate in cadrul fermei.Reabilitarea plantatiilor pomicole, cu schimbarea structurii pomilor fructiferi si a celor viticole, prin inlocuirea vitei de vie imbatranite si a hibrizilor de vita de vie numai cu soiuri nobile pe suprafetele existente, fara cresterea suprafetei totale cultivate, cuprinzand achizitionarea de material saditor, precum si lucrari executate de terti pentru destelenire, pregatirea terenului, plantare si replantare, cu exceptia ingrasarii solului.Investitii in ferme vegetale, prin modernizarea si reabilitarea cladirilor si utilitatilor existente: alimentare cu apa, energie electrica, energie termica, evacuarea deseurilor, canalizare si completarea cu o serie de constructii necesare pentru productia agricola (spatii de sortare si depozitare, depozite de combustibil, remize pentru utilaje etc).Modernizarea si constructia de sere noi, realizate din structuri metalice usoare cu centrale termice proprii si instalatii de irigat, inclusiv asigurarea utilitatilor: alimentare cu apa, energie electrica, drenarea apelor, canalizare, epurarea apelor uzate, pentru respectarea conditiilor de protectie a mediului inconjurator.Tehnicile de lucrare a solului vor fi adaptate conditiilor locale, orientate spre protectia starii agrofizice a solului, a conservarii apei si optimizarii economice a managementului agricol, urmarind in special: posibilitatea utilizarii metodelor de afanare a solului fara intoarcerea brazdei, prin lucrarea

cu cizelul sau paraplau, cu rezultate economice superioare in special la cerealele paioase si importante efecte benefice asupra evolutiei solurilor; lucrari reduse ale solului, incluzand oricare sistem in care sunt aplicate modificari fata de

tehnologia conventionala, in directia reducerii gradului de mobilizare a solului, a numarului de treceri pe teren si a cheltuielilor; semanatul in teren nelucrat; refacerea continutului de materie organica din sol prin incorporarea resturilor vegetale si

prin introducerea in asolament a plantelor restauratoare de fertilitate a solului; conservarea apei din sol prin protejarea solului cu diferite tipuri de mulci, impiedicand astfel

pierderile de apa prin evaporare la nivelul soluluiMasuri pentru modernizarea unitatilor zootehnice

Achizitionarea de animale cu inalt potential genetic (prima populare – femele), cu mentionarea originii (pedigree), a provenientei si inregistrarea la unitatile teritoriale ale Agentiei Natinale pentru Ameliorare, Reproductie si Selectie (cu exceptia pasarilor), precum si achizitionarea de material seminal de calitate.Dotarea cu tractoare, utilaje, masini, instalatii si echipamente necesare pentru efectuarea activitatilor din ferme si pentru cresterea confortului animalelor.Modernizarea fermelor de crestere a animalelor si pasarilor, completarea cu utilitati si constructii: padocuri, fanare, fose septice, bazine de purin, platforme de dejectii, statii de epurare, instalatii pentru producerea si dozarea furajelor complexe, sali de muls si de colectare a laptelui, centrale termice, depozite de combustibil, instalatii de alimentare cu apa, retele de canalizare, instalatii electrice etc.Animalele trebuie sa aiba acces la suprafete de exercitiu in aer liber, iar densitatea acestora pe unitatea de suprafata trebuie limitata, pentru asigurarea unui sistem integrat intre productia animaliera si productia vegetala.Pentru alegerea speciilor si a raselor de animale, se va tine cont de capacitatea de a se adapta la conditiile specifie locale, precum si de vitalitatea si rezistenta lor la boli. Rasele de animale vor fi selectate cu prioritate dintre cele indigene, pentru evitarea bolilor specifice sau a problemelor de sanatate asociate unor rase sau specii utilizate in productia intensiva. Animalele trebuie sa provina din unitati sau ferme de productie care respecta regulile de productie ecologica, certificate conform

10

O.U.G. nr. 34/2000 (cu modificarile si adaugirile ulterioarea), privind diferitele tipuri de crestere a animalelor. Acest sistem de productie se poate aplica pe toata durata de viata a acestor animale.In cazul in care nu sunt disponibile animale crescute ecologic, reinnoirea sau reconstituirea efectivelor trebuie facuta anual cu animale femele, cu un maxim de 10% cabaline, bovine si bivolite adulte sau 20% porcine, ovine si caprine adulte, cu informarea si autorizarea organismelor de inspectie si certificare.Animalele vor fi hranite numai cu furaje obtinute din agricultura ecologica, de preferat produse in propria ferma, iar in cazul cand acest lucru nu este posibil, se utilizeaza furaje din alte unitati sau ferme care practica tehnicile productiei ecologice. Hranirea in exces a animalelor in scopul ingrasarii fortate, este interzisa. Furajul in conversie poate fi utilizat in ratiile medii in proportie de maxim 30%. Atunci cand furajele in conversie provin dintr-o unitate proprie, acest procent poate fi ridicat pana la 60%. Hranirea animalelor tinere se realizeaza pe baza de lapte natural, de preferinta laptele matern. Toate mamiferele trebuie hranite cu lapte natural pe o perioada de 3 luni pentru bovine, bubaline si cabaline, 45 zile pentru ovine si caprine si 40 zile pentru porcine.Pentru erbivore sistemele de crestere se bazeaza pe utilizarea la maxim a pasiunilor, in functie de disponibilitatea acestora in diferite perioade ale anului. In materia uscata din ratiile zilnice, minim 60% trebuie sa cuprinda furaje grosiere, proaspete, uscate sau insilozate. Pentru pasari, furajele utilizate in stadiul de ingrasare trebuie sa contina cel putin 65% cereale.Utilizarea medicamentelor de uz veterinar in cresterea animalelor prin tehnici de productie ecologica trebuie sa respecte urmatoarele principii: produsele fitoterapeutice, produsele homeopatice si oligoelementele, se utilizeaza de

preferinta in locul medicamentelor de uz veterinar alopatice chimice de sinteza sau a antibioticelor, cu conditia ca ele sa aiba un efect terapeutic real pentru speciile de animale carora li se adreseaza si pentru afectiunea careia ii este destinat tratamentul; atunci cand utilizarea produselor de mai sus nu este eficienta sau daca produsele nu sunt

eficiente in combaterea unei boli sau in tratarea ranilor si tratamentul este indispensabil pentru evitarea suferintei sau chinului animalului, este posibil sa se recurga si la medicamentele veterinare alopatice chimice de sinteza sau la antibiotice, numai sub responsabilitatea medicului veterinar; utilizarea medicamentelor de uz veterinar alopate chimice de sinteza sau a antibioticelor in

tratamentele preventive este interzisa. este interzisa utilizarea substantelor de stimulare a cresterii sau a productiei, ca si utilizarea

hormonilor sau a altor substante similare pentru controlul reproducerii sau in alte scopuri. hormonii se administreaza numai unui animal determinat in cadrul unui tratament veterinar

curativ;Se recomanda cresterea animalelor in grupuri, marimea lotului stabilindu-se in functie de stadiul lor de dezvoltare si de necesitatile comportamentale ale speciei respective. Cresterea animalelor se face respectandu-se cerintele specifice de bunastare, cu asternuturi de paie corespunzatoare, precum si prin masuri de management individual. Se interzice tinerea legata a animalelor, cu exceptia vitelor care pot fi legate in adaposturi, cu obligatia de a fi compensata nevoia lor cotidiana de miscare.Adaposturile trebuie sa fie bine izolate termic, ventilate natural si iluminate astfel incat sa asigure animalelor un microclimat de confort, cu temperatura si umiditate optime si curenti de aer adecvati; concentratia de gaze, nivelul de pulberi si aeromicroflora trebuie sa se incadreze in normele specifice de igiena.Spatiile de miscare in aer liber, suprafetele de exercitii in aer liber sau traseele exterioare de plimbare trebuie sa ofere, in functie de conditiile meteo-climatice locale si de rasele respective, o protectie suficienta impotriva ploii, vantului, soarelui sau temperaturilor extreme.Pasarile, conform tehnicilor agriculturii ecologice, trebuie sa fie crescute pe sol si nu pot fi tinute in custi. Pasarile de apa trebuie sa aiba acces la un elesteu, parau sau lac, de fiecare data cand conditiile meteorologice o permit, in scopul respectarii cerintelor specifice privind bunastarea animalelor si a conditiilor de igiena. Adaposturile pentru toate rasele de pasari trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii minime: podeaua trebuie sa fie solida pe minim o treime din suprafata si nu trebuie sa fie alcatuita

din stinghii sau din podea tip gratar. Podelele se acopera cu un asternut din paie, talas, nisip sau rumegus;

11

in adaposturile avicole pentru gainile ouatoare, o parte suficienta a suprafetei necesare gainilor trebuie sa fie destinata colectarii dejectiilor; adaposturile trebuie sa dispuna de trape de intrare-iesire, de marime adecvata si sa fie

prevazute cu locuri pentru cocotat de lungime rezonabila, in numar corespunzator marimii grupului si a taliei pasarilor, asa cum este prevazut in normele specifice;Fiecare adapost pentru pasari poate cuprinde pana la: 4800 gaini; 3000 gaini ouatoare; 5200 bibilici; 4000 rate femele Muscovy sau Pekin; 3200 rate masculi Muscovy, Pekin sau alte rase; 2500 claponi, gaste sau curcani. Suprafata totala utilizabila a adaposturilor pentru pasari destinate productiei de carne, pe intreaga unitate de productie, nu trebuie sa depaseasca 1600 mp.Pentru gainile ouatoare, lumina naturala se completeaza cu lumina artificiala, pentru a se asigura zilnic un maximum de 16 ore de luminozitate, cu o perioada continua de odihna nocturna de cel putin opt ore.Pasarile trebuie sa aiba acces la trasee exterioare, de fiecare data cand vremea o permite si de cate ori este posibil, pentru cel putin o treime din durata vietii lor. Aceste suprafete de alergare in aer liber trebuie sa fie acoperite cu vegetatie, sa fie prevazute cu instalatii de protectie si sa permita pasarilor acces liber la un numar corespunzator de jgheaburi cu apa si hrana. Pentru a putea fi aplicate masurile de preventie igienico-sanitara, adaposturile trebuie sa fie total golite dupa fiecare ciclu de crestere a pasarilor. In timpul acestei perioade, adaposturile si instalatiile trebuie sa fie curatate si dezinfectate.La sfarsitul fiecarui ciclu de crestere a unui grup de pasari, suprafetele de alergare trebuie sa ramana goale pentru a permite refacerea vegetatiei si din motive de sanatate microbiologica. Transportul animalelor se va efectua astfel incat sa reduca la minim stresul mecanic suferit de acestea. Incarcarea si descarcarea lor trebuie efectuate cu grija si fara a se folosi nici un fel mijloc agresiv de stimulare sau constrangere. Este interzisa utilizarea oricaror tranchilizante alopatice, inainte sau in timpul transportului.

Apicultura si produsele apicole ecologiceCertificarea produselor apicole, ca fiind obtinute dupa metode de productie ecologica, este strans legata de tratamentele aplicate stupilor cat si de calitatea mediului inconjurator. Aceasta depinde in egala masura si de conditiile de extractie, de prelucrare si depozitare a produselor apicole.Produsele apicole se vand ca obtinute prin metode de producte ecologica, daca se respecta regulile de productie stabilite in art. 4 si 5 din O.U.G nr. 34/20009 (cu modificarile si adaugirile ulterioare), pe o durata de maxim un an.In alegerea raselor de albine trebuie sa se tina cont de capacitatea acestora de a se adapta la conditiile locale de mediu, de vitalitatea si rezistenta lor la boli. Este preferabila utilizarea soiurilor europene de Apis mellifera si ecotipurile lor locale. Se recomanda ca stupii sa fie constituiti prin divizarea familiilor sau prin achizitionarea de roiuri sau stupi de la unitatile certificate in respectarea metodelor de productie ecologica.Amplasarea stupinelor trebuie sa respecte urmatoarele reguli:

sa garanteze ca albinele dispun de suficiente surse naturale de nectar, de secretii dulci, de polen, precum si de acces la apa;

sa garanteze ca pe o raza de 3 km de jur imprejurul amplasamentului stupilor, sursele de polen si nectar sunt constituite esential fie din culturi obtinute prin metode ecologice, sau din flora spontana, fie de la culturi care sunt supuse la tratamente ce au incidente scazute asupra mediului.

sa se mentina o distanta suficienta fata de toate sursele de productie neagricole care pot produce poluare.

Alimentatia albinelor. La sfarsitul sezonului de productie, in stupi trebuie lasate rezerve de miere si de polen suficiente pentru ca albinele sa poata supravietui in timpul iernii. Alimentatia artificiala a coloniilor este permisa doar in cazurile in care supravietuirea familiilor de albine este periclitata de conditiile meteo-climatice nefavorabile. Alimentatia artificiala trebuie sa fie constituita din miere obtinuta din apicultura ecologica, provenind de preferinta din aceeasi unitate sau ferma de productie ecologica. Alimentatia artificiala a albinelor este permisa doar pe durata de timp situata intre ultima recolta de miere si cu 15 zile inainte de inceputul recoltarii mierii din anul urmator.

12

Utilizarea medicamentelor veterinare in apicultura, conform metodelor de productie ecologica, trebuie sa respecte urmatoarele principii: sa fie utilizate in conformitate cu dispozitiile nationale specifice; produsele fitoterapeutice si homeopatice trebuie sa fie utilizate preferential in raport cu

produsele alopate sintetizate chimic, cu conditia ca ele sa aiba un efect terapeutic real asupra bolii pentru care se aplica tratamentul; cand utilizarea produselor mentionate mai sus, se dovedeste ineficienta in combaterea unei

boli sau a unei infectii care risca sa distruga coloniile, se poate recurge la medicamente alopatice chimice de sinteza, sub responsabilitatea medicului veterinar sau a altor persoane autorizate, fara a aduce prejudicii principiilor exploatarii ecologice; este interzisa utilizarea medicamentelor veterinare alopatice chimice de sinteza, in

tratamentele preventive; utilizarea acidului formic, a acidului lactic, a acidului acetic si a acidului oxalic, precum si a

urmatoarelor substante: mentol, timol, eucaliptol sau camfor este permisa numai in cazurile de infestare cu Varroa jacobsoni. Pe timpul perioadei de tratament, in care se administreaza produse alopatice chimice de sinteza, coloniile tratate trebuie sa fie mutate in stupi de izolare si toata ceara trebuie sa fie inlocuita cu ceara care corespunde principiilor productiei biologice. Ulterior, se va aplica coloniilor in cauza o perioada de conversie timp de un an.Caracteristicile stupilor si a materialelor utilizate in apicultura. Odata cu identificarea stupilor, se va inregistra si zona in care sunt amplasati respectivii stupi. In scopul garantarii certificarii operatiunilor, se va acorda o atentie deosebita extractiei, prelucrarii si depozitarii produselor apicole. Toate masurile luate pentru conformitatea cu normele de productie ecologica vor fi inregistrate. Este interzisa extractia mierii din fagurii care contin puiet. Eliminarea straturilor superioare de ceara si operatiunile de extractie a mierii se consemneaza in registrul tehnic al fiecarui stup.Stupii se confectioneaza numai din materiale naturale, care nu prezinta risc de contaminare pentru mediul inconjurator sau pentru produsele apicole, iar in interiorul stupilor se folosesc doar produse naturale ca: propolis, ceara si uleiuri vegetale. Ceara de albine pentru noile rame trebuie sa provina doar de la unitatile certificate pentru metodele de productie ecologica. Pentru protectia materialelor impotriva organismelor daunatoare, se utilizeaza doar produsele certificate biologic sau se aplica de tratamente fizice, ca de pilda flacara directa. Pentru curatarea si dezinfectarea materialului, a cladirilor, a echipamentelor, a ustensilelor si a tuturor produselor utilizate in apicultura se folosesc numai produsele enumerate in normele tehnice pentru agricultura ecologica.

STUDII DE CAZ

PROIECT DE REABILITARE ECOLOGICA 140 de ani de practici industriale gresite in productia de pesticide, lindane, a lasat districtul Basque cu o mostenire otravitoare: 82.000 tone de deseuri periculoase, din care 5.000 de tone sunt depozitate in doua fabrici inchise si 77.000 tone sunt dispersate intr-o maniera necontrolata in peste 33 zone, insumand 560.000 mc de teren contaminat. Lindane, un compus hexaclorciclohexan (HCH), este periculos pentru mediu si clasat ca un potential cancerigen si blocant endocrin. El contamineaza terenul, apa subterana si cursurile deapa si este difuzat in atmosfera ca un vapor sau in asociere cu particule de praf. Apoi, isi face drum spre lantul alimentar. UE a decis sa interzica utilizarea sa agricola in 2003. Dupa realizarea de studii in colaborare cu Universitatea districtului Basque, companiei publice regionale pentru managementul mediului, IHOBE i-a fost incredintata implementarea unui important proiect de curatenie a terenurilor contaminate. Din punct de vedere tehnic, solutiile au fost alese pe baza tehnologiilor disponibile si marimea operatiunilor, incluzand constructia a 2 zone de izolare. Primul (150.000 mc) a fost realizat la Loiu, in apropierea aeroportului Bilbao, al doilea, 412.000 mc, a fost construit cu ajutorului fondurilor de coeziune pe muntele Argalario in Barakaldo, o regiune situata pe bancul stang al raului Nervion-Ibaozabal. Dezvoltarea acestor puncte de izolare necesita zeci de mii de drumuri a camioanelor cu containere speciale pentru a aduce pamantul poluat din diferite zone. Obiectivul: stoparea contaminarii si pastrarea cursului de apa pentru tratamente ulterioare.

1 http://ec.europa.eu/agriculture/organic/home_ro

13

Un alt element cheie al proiectului este eliminarea HCH-ului pur. Pentru aceasta, autoritatile din Basque au obtinut, in 1992, o licenta de a folosi procesul bazat pe declorinare catalitica (BCD) in regiunea agentiei Americane de mediu. Acest proces distruge HCH-ul la o temperatura de 150 grade prin crearea unei reactii chimice care il converteste in clorura de sodiu (sare), triclorbenzen (TCB) si apa. Inainte de inaugurarea statiunii de tratament, la Barakaldo in 1999, cercetarile au maximizat eficienta reactiei, obtinand o rata de conversie de 99.9995% la o tona de materie prelucrata per ora. De asemenea cofinantat de Fondurile de Coeziune, statia a fost construita in apropierea rezervelor de materiale pentru a limita riscul transportarii produselor. Rezultate. Izolarea pamantului contaminat salveaza ecosistemul de la acumularea degradarii in timpul stimularii socio-economice dezvoltata in regiune, prin imbunatatirea vietii locuitorilor sai si realizarea ei a fi mai atractiva pentru afaceri. Prin tratamentul HCH-ului pur, in cei doi ani de operare dinainte de dezafectarea sa in 2001, statia a eliminat 3.200 tone de lindane. Acest proces a permis reciclarea a 1.074 tone de TCB, distilarea si comercializarea ca materie prima pentru industria chimica, fara dificultatile asociate cu alte metode de productie. De asemenea, sarea rezultata din conversia HCH-ului a fost purificata si utilizata pentru productia de saramura. Reziduul (continand pamant, pietris, impuritati mixte) a fost transferat in zona de izolare. Cost total: 45,632,408.11 euro, Contributia UE: 36,505,926.49 euro

Factorii de succes pentru sectorul cabalin2

In cadrul proiectului "Factori de succes pentru sectorul cabalin", Equine Information Centre a stabilit un cadru de informare privind echipamentele si trainingurile specifice dezvoltarii ecologice a acestui sector. O clinica moderna pentru cai si o unitate de testare ofera informatii despre training-ul vocational pentru antreprenori, astfel incat sectorul cabalin sa poata ramane competitiv atat in plan intern cat si international. Renovarea vechii ferme si construirea unei statii de carantina stabila au facut posibile efectuarea diferitelor cursuri si programe de formare continua. In plus, noile solutii pentru grajduri si gunoiurile depozitate sunt modelate pe principiile dezvoltarii durabile in management de mediu.Cost total proiect: 1.16 milioane euro; Contributia UE: 0.55 milioane euro

Sunny Land SpA3 este o companie agricola ce administreaza 26 000 Ha in sistemul agriculturii ecologice: 4 000 ha in nordul Italiei, 4 000 ha in centru-sud al Italiei si 18 000 ha in Republica Moldova, Romania si Bulgaria. Sistemul de productie ecologica adoptat de companie inca din anul 2001 prevede protocoale stricte de proceduri, ceea ce permite un control continuu al procesului agricol si trasabilitatea detaliata a produsului. Principalele produse vandute de companie sunt cereale (grau, porumb, floarea-soarelui, orz, ovaz, etc), dar si produse semi-prelucrate din soia sau cartofi. In Romania, societatea lucreaza cu Terrainvest din Timisoara si cu SC Crepan SRL Braila.

Sun’R4 (n.a.: societate franceza, producatoare de electricitate de origine fotovoltaica, care finanteaza, apoi exploateaza sute de centrale solare diseminate pe intreg teritoriul francez) a gasit o solutie pentru modernizarea agriculturii, in paralel cu producerea energiei electrice fotovoltaice: astfel, aceasta societate face oferte pentru inchirierea acoperisurilor exploatarilor agricole/hangarurilor, cu punerea in opera a sistemului fotovoltaic integrat finantat de aceasta, sistem pe care apoi il exploateaza. Acest principiu corespunde viziunii dezvoltarii durabile in deplin respect al necesitatilor activitatilor agricultorilor. In contextul crizei economice si a scaderii puterii de cumparare, fotovoltaicul reprezinta un atuu din ce in ce mai atragator in lumea agricola.Ce presupune exploatarea unei astfel de centrale fotovoltaice ? Pe langa gestiunea panourilor, se adauga exploatarea electronica (onduloarele), supravegherea permanenta a tuturor conexiunilor, a cutiilor de jonctiune si a sistemelor de masurare. Concret, exploatarea si gesiunea epuizeaza cel putin 15% din cifra de afaceri, ignorarea acestei cifre putand determina atat dezechilibrul calculelor contabile, cat si perenitatea centralei. Rezultatul poate fi unul dramatic pentru acei agricultori care si-au autofinantat centralele fotovoltaice.Oferta inaintata de Sun’R se refera la o gama variata si adaptata, pe de o parte, tuturor restrictiilor si obligatiilor la care trebuie sa faca fata un agricultor, iar pe de alta parte constrangerilor intretinerii si exploatarii unui astfel de sistem, astfel ca este permis agricultorului sa se modernizeze in mod eficient in acelasi timp cu eliberarea capacitatea financiare de investitie necesara exploatarii sale in general.

2 http://ec.europa.eu/agriculture/organic/home_ro3 http://www.sunnyland.it4 http://www.ecomagazin.ro

14

In momentul de fata, societatea franceza se mandreste cu prezentarea a mai mult de o suta de cladiri agricole solare din gama Sun’Bat® in curs de executie.

Procese si tehnologii ecologice in domeniul agricol. Furnizori de tehnologii ecologice in agricultura. Programe de sprijin financiar pentru agricultorii

romani si bulgari

Procesele si tehnologiile utilizate in sectorul agriculturii ecologice urmaresc aplicarea principiilorde productie ecologica, respectiv:

A) Fertilitatea si activitatea biologica a solului trebuie sa fie asigurate prin culturi leguminoase, ingrasaminte verzi sau plante cu inradacinare profunda, in cadrul rotatiei anuale, precum si prin incorporarea de materii organice obtinute in exploatatii agricole care respecta modul de productie ecologic;

O metoda biologica de fertilizare a solului consta in incorporarea resturilor vegetate tocate (paie, coceni, tulpini) in aratura, asigurandu-se astfel cantitatea de ingrasamant azotat necesara descompunerii resturilor vegetale. La procesele biotransformarii materialelor organice in sol participa intr-un fel sau altul intreaga microflora a solului. Microorganismele au un rol important in solubilizarea elementelor minerale indispensabile vietii plantelor: calciu, fosfor, potasiu. Se numeste compostare procesul de transformare pe cale biologica a deseurilor celulozice si proteice din surse menajere sau industriale, precum si a dejectiilor de animale, intr-un produs nepoluant, cu mare valoare nutritiva si energetica pentru microorganismele din sol si pentru plante, deci un excelent amendament pentru sol. Produsul obtinut prin compostare se numeste compost.Exista doua tipuri de procese biologice de descompunere a materiei organice:

- un proces aerob (fermentare aeroba), cand temperatura se ridica pana la 65 - 75°C;- un proces anaerob (fermentare anaeroba), la temperatura de 30 - 35°C.

B) Protectia plantelor este asigurata printr-un ansamblu de tehnici care sa evite evolutia pesticidelor.

Actiunile posibile din punct de vedere al principiilor de agricultura ecologica, asupra patogenilor, pentru reducerea pierderilor de recolta, pot fi considerate a fi:

Omorarea sporilor, sclerotilor, miceliilor prin:a. eradicare, ceea ce este mai greu de facut ba chiar imposibil fara a omora plantele gazda;b. terapie: aplicarea de masuri de combatere dupa ce cultura a fost atacata si e valabila

pentru virusuri, bacterii, micoplasme si ciuperci;e.profilaxie: aplicarea de metode capabile sa stopeze atacul inainte de aparitia acestuia, prin

omorarea organismelor daunatoare; Crearea de conditii nefavorabile multiplicarii naturale a patogenilor prin:

a. inrautatirea conditiilor de transmitere prin samanta, resturi vegetale, pe cale aeriana sau pe alte cai, cu diferite metode;

b. inrautatirea conditiilor de dezvoltare a patogenilor (masuri agrotehnice);c. reducerea vitezei de inmulsire prin soiuri,hibrizi toleranti. Cresterea rezistentei plantelor:

a. rezistenta verticala-specifica: are efecte la prevenirea bolilor prin cultivarea de soiuri si hibrizi cu gene rezistente;

b. rezistenta orlzontala-nespecifica: este de origine poligenica, cu caracter cantitativ mai stabil;

c. imbunatatirea conditiilor cresterii plantelor;d. refacerea tesuturilor.

Utilizarea factorilor naturali de franare a atacului, prin imbunatatirea combaterii naturale prin stimularea antagonistilor si dusmanilor naturali (metode biologice).

Evitarea arealului patogenilor prin:a. carantina externa: ansamblu de masuri legislative, organizatorice si tehnice ce impiedica

patrunderea patogenilor in tara;

15

b. carantina interna: ansamblu de masuri legislative, organizatorice si tehnice ce impiedica raspandirea agentilor fitopatogeni pe teritoriul tarii.

Influentarea factorilor de mediu prin alegerea solului, a pozitiei culturilor, prin irigare, drenare, etc. Evitarea in timp a prezentei organismelor fitopatogene, concomitent cu cultura (semanatul timpuriu la porumb permite reducerea atacului ruginii).De asemenea, exista o serie de alte metode fizice si agrofitotehnice acceptate pentru combaterea atacului agentilor fitopatogeni, printre care: Modificarea temperaturii prin umbrirea solului, prin arderea controlata a miristei, prin care

se reduc atat incarcatura de germeni patogeni din sol, cat si a unor vectori ai acestora. Alte procedee de modificare a temperaturii, de pilda tratamentul cu abur a solului, care este aplicabil numai in sere. Reglarea umiditatii (in cazul irigarii prin aspersiune, se poate declansa atacul de mana). Alte

boli sunt defavorizate de irigare, de pilda se reduce atacul de Streptomyces scabiae. Reglarea densitatii plantelor care formeaza un microclimat ce poate fi favorabil aparitiei si

raspandirii unor boli. De pilda, atacul de Sclerotinia e mai mare la culturile prea dese de fasole si soia. Corectarea pH-ului solului cu amendamente duce la reducerea atacului patogenilor de sol.

De exemplu, un pH mai mare de 7 reduce atacul de Plasmodiophora brassicae, iar Streptomyces scabiae nu suporta un pH sub 5,3. Epoca de semanat - de pilda malura pitica (Tilleda controversa) e defavorizata de semanarea

timpurie a graului. Nutritia optima a plantelor duce la o mai mare capacitate de refacere in urma atacului. Rotatia culturilor reduce cantitatea de inocul din sol, a patogenilor, fiind insa mai putin

eficace fata de agentii patogeni polifagi. Plivitul, copilitul, taierile la pomi, duc la reducerea atacului multor patogeni. Distrugerea buruienilor ce sunt gazda pentru unii agenti fitopatogeni, (de exemplu palamida,

stirul sunt gazde pentru Sclerotinia sclerotiorom). Inlaturarea plantelor atacate, mai ales din loturile semincere, de pilda la graul atacat de

Ustilago tritici. Curatarea semintelor bolnave, indepartarea lor, precum si a materialului saditor, tuberculilor,

bulbilor, tubero-bulbilor; acest proeedeu reduce atacul de fusarioza la porumb si a putregaiului alb la floarea soarelui. Metodele fizice sunt utilizate indeosebi pentru tratamentul curativ:

o taierea ramurilor bolnave, curatirea partilor de plante bolnave;o vanturarea si sortarea;o termoterapia la seminte si material saditor are eficienta in multe cazuri: astfel, la grau

tratamentul cu apa calda la 28-30°C timp de 4 ore distruge germenii de Ustilago tritici (taciunele zburator), iar tratamentul cu apa la 58-60°C sau aer cald la 40°C, cate 10 minute timp de 7 zile, distruge germenii de Sclerotinia sclerotiorom;

o Termoterapia se efectueaza si la sol, cu expunerea la temperaturi joase a materialului saditor pentru eliberarea de virusuri.

o utilizarea de instalatii electromagnetice de decuscutare.C) Recoltarea anumitor specii vegetale spontane este asimilata metodelor de agricultura

ecologica. D) Trecerea de la o agricultura conventionala la o agricultura ecologica se face prin

parcurgerea unei perioade minime de reconversie, diferentiata astfel: doi ani pentru culturile anuale si trei ani pentru culturile perene. Utilizarea echipamentelor agricole in practicile ecologice presupune o atenta alegere a tipului de echipament si a furnizorului, pe baza performantei acestuia. In vederea selectarii si identificarii celui mai bun furnizor, trebuie analizata piata specifica a furnizorilor, in acest sens urmarindu-se tipul produselor oferite pe piata si gradul in care acestea corespund exigentelor firmei. Principalele surse de investigare si analiza a pietei furnizorilor sunt: cataloagele comerciale,

16

prospecte, pliante, oferte de vanzare primite pe diferite canale de la ofertanti sau existente se emit cereri de oferta etc.

In acest mod se pot selecta un numar restrans de potentiali furnizori, care satisfac in linii mari exigentele producatorului agricol. Indiferent de modalitatea de grupare, furnizorii potentiali se pot selecta luand in considerare urmatoarele aspecte: calitatea de producator, determinata de:

o capacitatea tehnica de conceptie si proiectare a produselor proprii, ceea ce reflecta modul in care furnizorul este capabil a adapta produsele sale la specificul culturii agricole si a producatorului;

o gradul de modernitate a dotarii tehnice, a tehnologiilor de fabricatie utilizate; resursele oferite pe piata, determinate de:

o innoirea structurii de fabricatie, ponderea produselor noio ponderea produselor imbunatatite calitativ (ca performante tehnice si sfera de

utilitate, ca fiabilitate) o experienta furnizorului in producerea de utilaje specifice de agriculturao pozitia pe piata a furnizorului- aspect foarte important, intrucat un furnizor puternic

va fi mai putin disponibil spre negociere, si mai putin adaptat necesitatilor specifice unor ferme mici, spre deosebire de furnizorii mici, care trebuie sa-si cucereasca piata printr-o flexibilitate mai larga. Pe de alta parte, un furnizor mare poate avea preturi mai reduse datorita capacitatii mari de vanzare spre deosebire de un furnizor mic. conditiile de livrare si facilitatile oferite la furnizarea de produse (pret, calitate, garantie,

decontari financiare etc.), cu deosebire a :o facilitatilor de distributie- unde? Cat de repede? La ce costuri? Va fi livrat

echipamentulo facilitatilor de service post- vanzare: la ce costuri? Cat de repede?o facilitati de preţ (se ofera discount? In ce conditii?) si facilitatilor la decontare (de

exemplu, creditarea cumparatorului) ş.a. calitatea managementului.

Aprecierea furnizorului prin durata creditarii, prin implicatiile pe care le genereaza, poate sainfluenteze decisiv activitatea financiara a intreprinderii consumatoare. In analizarea facilitatilor de creditare a consumatorului de catre furnizor trebuie luate in considerare si alte facilitati de "finantare a consumului" cum ar fi: existenta unui cont al clientului la furnizor pe care sa-l acopere prin plati esalonate; existenta unor contracte de esalonare a platilor in timp; leasingul - inchirierea pe anumite durate de timp a anumitor utilaje si echipamente; consignatia - conform careia plata se face pe masura consumarii si valorificarii resurselor

aprovizionate. In identificarea plajei de analiza a furnizorilor de utilaje si echipamente agricole, cele mai utile si solide surse de informare se dovedesc a fi:

A. Camere de Comert si Industrie (nationale, locale si bilaterale, etc) si alte organizatii de profil Camera de Comert, Industrie si Agricultura Calarasi: www.cciacl.ro; Camera de Comert si Industrie Bulgaro-Romana: http://brcci.eu; Silistra AgriBusiness Centre: http://www.abc-silistra.org;

B. Targuri si expozitii in domeniul agricol (organizate la nivel local, national si international) http://www.viaexpo.com- Balkan Packaging (ambalaje si echipamente pentru

ambalaje, echipamente testari laborator, etc); Balkan Food&Drinks (produse din carne, produse vegetale si leguminoase, produse procesate, lapte si produse din lapte, echipamente pentru procesare, etc)

http://www.romexpo.ro- Romenvirotec (expozitie de echipamente si tehnologii de protectie a mediului), Indagra Food (expozitie internationala de echipamente si

17

produse din industria alimentara), Indagra Farm (expozitie internationala de echipamente si produse din domeniul zootehniei);

Targul Anual „Expo Euro Dunarea Calarasi-Silistra”, organizat de Camera de Comert, Industrie si Agricultura Calarasi

C. Portaluri, reviste si magazine de specialitate: http://www.ngo.ro/agronews/: stiri si noutati on-line in domeniul industriei

ecologice , promovata de Federatia Nationala de Agricultura Ecologica (http://www.fnae.ro); Revista Bioterra; http://www.ecomagazin.ro: magazin on-line de informare in domeniul

tehnicilor si metodologiilor de protectie a mediului in industrie si agricultura; http://www.fermierul.ro/: portal de informare in domeniu agricol, inclusiv

revista fizica si on-line Fermierul; http://www.bioagro.gr: portal in domeniul agriculturii ecologice, finantat de

Uniunea Europeana; Prezinta atat informatii privind tehnicile de producere ecologic, cat si povesti de succes ale unor fermieri sau aspecte legislative din state ale UE;

http://www.lumeasatului.ro: revista in format fizic si on-line privind tehnicile de agricultura, inclusiv ecologice;

http://www.agro-alimentar.portal-romania.ro: portal romano-moldovenesc privind agricultura, revista on-line;

http://www.revista-ferma.ro; http://www.agricultura-ecologica.ro/: cereri si oferte produse agricole

ecologice, mini-bursa de marfuri;De asemenea, producatorii agricoli orientati pe domeniul ecologic si-au dezvoltat propriile asociatii si patronate, in vederea promovarii acestui sistem de agricultura si cresterea gradului de exploatare agricola ecologica. Printre aceste organizatii neguvernamentale, putem enumera: Asociatia Operatorilor din Agricultura Ecologica - “BIO Romania (Com. Stefan cel Mare, Calarasi)-http://www.bio-romania.org; Asociatia Bioagricultorilor din Romania Bioterra (membra a Federatiei Internationale a Miscarii pentru Agricultura Ecologica –IFOAM, Bruxell si a Avalon Network)- http://www.bioterra.org.ro; Federatia Nationala de Agricultura Ecologica-http://www.fnae.ro, Asociatia Romana pentru Agricultura Durabila (Fundulea, Calarasi)-http://www.agriculturadurabila.ro

INSTRUMENTE de FINANTARE aplicabile investitiilor in AGRICULTURA ECOLOGICAA) Programul National pentru Dezvoltare Rurala (Romania), Masura 121 „Modernizarea exploatatiilor agricole”, ce se incadreaza in Axa I – „Cresterea competitivitatii sectorului agricol si silvic”

Obiectiv general: cresterea competitivitatii sectorului agricol printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de productie si indeplinirea standardelor nationale si a standardelor comunitare.Obiective specifice:

i. Introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi, diversificarea productiei, ajustarea profilului, nivelului si calitatii productiei la cerintele pietei, inclusiv a celei ecologice, precum si producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile;

ii. Adaptarea exploatatiilor la standardele comunitare;iii. Cresterea veniturilor exploatatiilor agricole sprijinite;iv. Sprijinirea membrilor grupurilor de producatori sau ai altor forme asociative

in vederea încurajarii fenomenului de asociere.Beneficiarii eligibili: fermierii definiti conform PNDR ca fiind persoane fizice sau

juridice, care practica in principal activitati agricole - activitate principala conform Certificatului de Inregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comertului - a caror exploatatie este situata peteritoriul tarii, are o dimensiune egala sau mai mare de 2 UDE, si care este inregistrata in Registrul fermelor/Registrul agricol

18

Obiective tehnice a proiectului de finantare:- achizitia de tractoare, combine, masini, utilaje, echipamente etc, care

determina cresterea productivitatii muncii, imbunatatirea calitatii produselor agricole, introducerea de tehnologii performante, imbunatatirea conditiilor de lucru;

- construirea si/sau modernizarea cladirilor operationale care conduc la asigurarea conformitatii cu standardele comunitare;

- diversificarea productiei in functie de cerintele pietei, realizarea de noi produse si introducerea de noi tehnologii.

Obiective economico – financiare ale proiectului de finantare:- reducerea costurilor de productie si cresterea rentabilitatii economice a exploatatiei agricole;- cresterea valorii adaugate brute (VAB ) a exploatatiei agricole;- cresterea viabilitatii economice.

Obiective de mediu ale proiectului de finantare:- reducerea emisiilor daunatoare cu efect de sera si o mai buna gestionare a deseurilor rezultate din activitatea de productie;- reducerea emisiilor de amoniac (si a altor gaze), in special în exploatatiile de crestere a animalelor prin respectarea standardelor sanitar-veterinare, de igiena si de bunastare a animalelor;- asigurarea respectarii cerintelor fitosanitare, ecologice etc.;- cresterea gradului de utilizare a surselor de energie regenerabila si imbunatatirea eficacitatii folosirii acestoraB) Planul National de Dezvoltare a Agriculturii Organice 2007-2013 (Bulgaria) urmareste cateva obiective strategice bine definite:

Dezvoltarea unei piete a produselor organice Obiectiv specific 1: Pana in anul 2013, 3% din produsele alimentare

vandute in Bulgaria trebuie sa fie de provenienta organiza; Obiectiv specific 2: dezvoltarea exportului pentru produsele organice

bulgareActivitati propuse: Includerea domeniului agriculturii organice in categoria celor finantate prin schemele

europene de sprijin financiar acordate Bulgariei in intervalul 2007-2013; Includerea activitatilor de procesare a produselor agricole organice in schemele europene de

sprijin financiar acordat Bulgariei in intervalul 2007-2013; Dezvoltarea unor sisteme specifice de sprijin financiar pentru produsele traditionale obtinute

organic; Dezvoltarea unor scheme dedicate de sprijin pentru realizarea produselor organice dedicate

copiilor; Dezvoltarea de scheme de sprijin pentru produsele agricole organice cu denumiri protejate;

2.8% din terenul agricol cultivat va fi exploatat in sistem ecologic, pana in 2013.

Obiectiv specific 1: cresterea numarului de ferme ecologice; Obiectiv specific 2: largirea gamei de produse agricole cultivate si a

tipului de animale crescute in sistem ecologic/organic; Eficientizarea sistemului legislativ privind dezvoltarea agriculturii

organice/ecologice; Dezvoltarea cercetarii, programelor de instruire si educatie in domeniul

agriculturii organice/ecologice; Dezvoltarea unui sistem unitar si eficient de certificare.

Programul National pentru Dezvoltare Rurala (Bulgaria) urmareste, in cadrul Axei Prioritare 2-Protejarea resurselor naturale si a mediului natural in zonele rurale, urmatoarele categorii de obiective: Dezvoltarea sustenabila a domeniului agricol si protejarea mediului natural;

o Conservarea biodiversitatii, inclusiv in cadrul fermelor si exploatatiilor agricole;

19

o Dezvoltarea agriculturii organice- Obiective operationale ale acestei masuri fiind: Cresterea numarului de ferme si exploatatii agricole organice/ecologice; Cresterea suprafetei terenurilor exploatate in sistem ecologic/organic;

o Imbunatatirea calitatii solului si a apelor;o Dezvoltarea practicilor agricole durabile;

Promovarea sistemelor de management durabil a padurilor si exploatatiilor forestiere.

Sisteme de certificare si inregistrare a culturilor si produselor agricole ecologice- cadru legislativ, etape, surse de finantare, avantaje

Sistemul de agricultura ecologica se bazeaza pe respectarea unor reguli si principii de productie stricte in conformitate cu legislatia comunitara si nationala in vigoare. Prevederile europene privind etichetarea produselor obtinute din agricultura ecologica sunt foarte precise. Pe eticheta aplicataproduselor ecologice sunt obligatorii urmatoarele mentiuni specifice sistemului de agricultura ecologica: modul de productie ecologic, sigla, numele si codul organismului de inspectie si certificare care a efectuat inspectia si a eliberat certificatul de produs ecologic, iarincepand cu anul 2006, sigla ,,ae”.Sigla ,,ae” garanteaza ca produsul, astfel etichetat, provine din agricultura ecologica si este certificat de un organism de cotrol, permitand consumatorului o identificare facila a acestor produse pe piata.

Regulile de utilizare a siglei ,,ae” sunt cuprinse in Anexa nr.1 la Ordinul comun pentru modificarea si completarea Anexei la Ordinul ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale nr. 317/2006 si al

presedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor nr.190/2006 pentru aprobarea Regulilor specifice privind etichetarea produselor agroalimentare ecologice, publicat in M.O nr. 593 din 11

iulie.

Dreptul de utilizare a siglei ,,ae” pe produsele, etichetele si ambalajele produselor agroalimentare ecologice il au producatorii, procesatorii si importatorii inregistrati la M.A.P.D.R, care detin un contract cu un organism de inspectie si certificare aprobat de catre M.A.P.D.R. Inregistrarea producatorilor in agricultura ecologica este obligatorie in fiecare an si se realizeaza prin depunerea documentatiilor necesare la Directiile de Agricultura si Dezvoltare Rurala judetene din perimetrul careia producatorul isi desfasoara activitatea. In fiecare judet este desemnat un angajat al DADR ca responsabil judetean pentru agricultura ecologica, ce are rolul de a informa si consilia producatorii si comerciantii ce doresc inregistrarea. Documentele de inregistrare completate de producatori si vizate de Directorul executiv al D.A.D.R, sunt transmise spre aprobare la M.A.P.D.R -Compartimentul de agricultura ecologica. Fisele de inregistrare aprobate de M.A.P.D.R sunt returnate producatorului si DADR-ului, devenind astfel documente eligibile pentru acordarea de sprijin in agricultura ecologica si pentru solicitarea siglei „ae”. In fiecare an M.A.P.D.R actualizeaza Lista operatorilor din agricultura ecologica, ce este pusa la dispozitia celor interesati.In judetul Calarasi erau inregistrati in evidentele MAPDR:

- 26 de producatori in categoria „culturi vegetale”: 17 persoane juridice si 9 mici producatori/persoane fizice; 11 erau inregistrati in comuna Stefan cel Mare si 5 in Borcea; Culturi: in principal cereale (26 producatori) si plante oleaginoase (7 producatori).

- 5 producatori in categoria „apicultori” (persoane fizice, 3 dintre ei in orasul Calarasi)

In Romania, controlul si certificarea produselor obtinute din agricultura ecologica este asigurata in prezent de organisme de inspectie si cetificare private, aprobate de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale. Aceste organisme trebuie sa detina acreditarea in conformitate cu EN ISO 45011:1998, emisa de Asociatia de acreditare din Romania ,,Renar”( www.renar.ro). In Bulgaria, aceste organisme sunt, de asemenea acreditate de organismul national de acreditare, iar

20

lista acestora este publica pe site-ul Ministerului Agriculturii si Alimentatiei -http://www.mzgar.government.bg

Cod: RO-ECO- 001BCS OKO-GARANTIE GmbH Germania, Reprezentanta in Romania: ,,BCS OKO GARANTIE ROMANIA" S.R.L Adresa: Tg.Mures, str.Belsugului nr.24, ap.1, jud.Mures, Tel: 0265250846, Fax: 0265250928Responsabil: Szabo Alexandru, e-mail: a.szabo.ro@bcs-oeko.com ; bcs-romania@clicknet.ro

Cod: RO-ECO- 008,,S.C Ecoinspect S.R.L” RomaniaAdresa:Cluj Napoca, str.Horia, nr.75, Ap.5, jud.Cluj, Tel/Fax: 0264536324, e-mail: ecoinspect@mail.from.roDirector: Lorincz Piroska

Cod: RO - ECO – 014 CERES GmbH Germania,Reprezentanta in Romania: ,,CERES HAPPURG GmbH Sucursala Iernut”Adresa: Iernut, str.1 dec.1918, Bl.3,Sc.A,etaj 1, Ap.5, jud. Mures, Tel: 0740591529Responsabil: Amelia Rachitae-mail: ameliarachita@yahoo.com

Cod: RO - ECO – 002 QC&I GmbH-Germania, Reprezentanta in Romania: ,, QC&I ROMANIA’’ Adresa: Timisoara, str.Listz nr.1, parter, Ap.1, Tel/ Fax:: 0256241562Responsabil: Victor Scorodeti e-mail: victor_scorodeti@yahoo.com

Cod: RO - ECO – 009BIOS S.r.l Italia Reprezentanta in Romania: „BIOS S.R.L Italia SUCURSALA ROMANIA”Adresa: Bucuresti, B-dul Unirii nr.57, bloc E4, scara 4, ap.102, sector 3, Tel : 021-3270005, Fax 0213270005Responsabil: Ene Luminita Gabrielae-mail: luminitamicu@yahoo.com

Cod: RO – ECO – 015Agreco R.F GODERZ GmbH GermaniaReprezentanta in Romania: ,,Agreco R.F GODERZ GmbH Germania Sucursala Romania”Adresa: Ploiesti, str.Magurii nr.4, Bloc 33, Sc.C Ap.16, Tel:0244561615, e-mail: info@agrecogmbh.deResponsabil: Richard Goderz

Cod: RO-ECO- 003 SUOLO e SALUTE srl ItaliaReprezentanta in Romania: ,,SUOLO E SALUTE ROMANIA S.R.L”Adresa: Bacau, str.Nicolae Balcescu nr.5,sc.G,ap.9Responsabil: Daniel CiubotaruFax: 0234206166,e-mail: danielciubotaru@yahoo.comResponsabil: Alessandro D’Elia e-mail: info@suoloesalute.it

Cod: RO - ECO – 010LACON s.r.l GermaniaReprezentanta in Romania: „LACON s.r.l Germania SUCURSALA ROMANIA”Adresa: Bucuresti, sect 4, str Stanjenelelor, nr 1, bl 54, sc B, ap 57.Responsabil: Mariana Gheorghe

Cod: RO -ECO – 016BIOAGRICERT SRL ITALIA Reprezentanta in Romania: ,,BIOAGRICERT ITALIA SRL SucursaLa Romania”Adresa: Iasi, str. Aleea Mihail Sadoveanu nr.32 A, Tel/fax +40 232311411, e-mail: dan.grosu@bioagricert.org Responsabil: Dan Grosu

Cod: RO - ECO – 005Instituto per Certificazione Etica ed Ambientale (ICEA) ItaliaReprezentanta in Romania: ,,ICEA ROMANIA” S.R.LAdresa: Valu lui Traian, str. Dacia nr.16, Tel/fax :+40 241230015Responsabil:Gabriela Mitreae-mail: icea.romania@icea.info

Cod: RO – ECO – 012SC BioInspecta AG ElvetiaReprezentanta in Romania: „BIOINSPECTA ROMANIA SRL”Adresa: Cluj-Napoca, str. Gurghiu, nr.2, ap. 9, Tel /Fax: 0264-573546Responsabil: Monika Zimmermeier, e-mail: monika.zimmermeier@bio-inspecta.ch

Cod: RO – ECO – 017Certification Services International CSI GmbH GermaniaReprezentata in Romania: ,,Certification Services International CSI GmbH Germania Sucursala Romania”Adresa: Bucuresti, str. Reconstructiei nr.6, Bloc 28, Sc.2, etaj 1, ap 50, sect.3, Tel./fax +40 216475983Responsabil: Adrian Siceanue-mail: beeswoborders@yahoo.com

Cod: RO - ECO – 007SC ECOCERT ESE – FrantaReprezentanta in Romania:„ECOCERT SA”Adresa: Bucuresti , Str. Poet

Cod: RO - ECO – 013Institut fur Marktokologie ElvetiaReprezentanta in Romania: ,,IMO CONTROL s.r.l

21

Alexandru Sihleanu, sect. 3, Tel: 00 40 21 321 20 11, fax: 00 40 21 321 20 58Responsabil: Abdelaziz Messaie-mail: abdelaziz.messai@ecocert.comwww.ecocert.com

Romania”Adresa: Sighisoara, str. Crizantemelor, nr.7, Ap.51, jud. Mures, e-mail: poparazvand@yahoo.comResponsabil:Razvan Popa

BALKAN BIOCERT Ltd.(“БАЛКАН БИОСЕРТ” ООД)Cod: BG-02Adresa: 4000 Plovdiv; Str Christo Danov, nr. 13, tel.: + 359 32 / 62 58 88, fax: + 359 32 / 62 58 18e-mail: gm@balkanbiocert.comMr. Krasimir Kanchev - general managerwww.balkanbiocert.com

LАCON GmbH („ЛAКОН” ООД)Cod: BG-05Adresa: Brünnlesweg 19, D-77654 Offenburg, Germany, tel.: +49 / 781 9193 732, fax: +49 / 781 9193 750, Persoana de contact: Heinz-Joachim KoppReprezentanta in Bulgaria: 5140 Lyaskovetz; Str. Prolet, nr. 17, tel./fax: +359 619 / 231 87,e-mail: laconbg@gmail.com, Persoana de contact: Yulian Marinov – reprezentant pentru Bulgaria; www.lacon-institut.com, www.b-cert.com

А CERT European organization for certification S.A. (“А СЕРТ Европейска организацияпо сертифициране” АД)Cod: BG-08Adresa: Tilou 2, 546 38 Thessaloniki, Greece, tel.: + 359 (2) 402 87 75, fax: + 359 (2) 980 50 89, Persoana de contact: Director General Ilias Kalfas Reprezentanta in Bulgaria:1000 Sofia, Str Sveta Sofia”, Nr. 8, еt. 4, ap 7, tel.: + 359 (2) 402 87 75, fax: + 359 (2) 980 50 89, e-mail: info@a-cert.orgwww.a-cert.org

QC&I INTERNATIONAL SERVICES S.A. (“QC&I (КАЧЕСТВО, СЕРТИФИКАЦИЯ ИИНСПЕКЦИЯ) ИНТЕРНЕШЪНЪЛ СЪРВИСИЗ” АД)Cod: BG-03Adresa:4000 Plovdiv; Vassil Aprilov Blvd., nr. 23, et. 3, tel./fax: +359 32 / 64 92 28, e-mail: office@qci.bg, Persoana de contact: Director ExecutivAnna Karova www.qci.bg

BCS Öko-Garantie GmbH (“БИ СИ ЕС ОЕКО-ГАРАНТИ” ООД)Cod: BG-06Adresa: Cimbernstrasse 21, 90402 Nurnberg, Germany, tel.: +49 (0) 911 42 43 90, fax: + 49 (0) 911 49 22 39, Persoana de contact: Mr. Peter GroschReprezentanta in Bulgaria:1000 Sofia; Alexander Stamboliiski Blvd., nr. 27B, tel./fax: +359 2 / 988 02 76; +359 2 / 988 02 59, e-mail: bulgaria@bcs-oeko.com, Persoana de contact: Mariana Miltenova – reprezentant pentru Bulgaria www.bcs-oeko.com

Bioagricert Ltd. (“Биоагричерт” ООД)Cod: BG-09Adresa:8/3-4-5, Dei Macabraccia Str., 40033 Casaleccio di Reno (Bo), tel.: + 39 / 51 56 21 58, fax: + 39 / 51 56 42 94, e-mail: info@bioagricert.org, Persoana de contact- Presedinte Federico di Biase;Reprezentanta in Bulgaria:4000 Plovdiv; Maritza Blvd., nr. 122, tel./fax: + 359 (32) 575 666, e-mail: bioagricertsrl@abv.bg, Persoana de contact: Yanko Kavardjiev –reprezentant pentru Bulgaria; e-mail: bioagricertsrl@abv.bgwww.bioagricert.org

CERES – CERtification of Environmental Standards GmbH (“СЕРЕС –СЕРТИФИКАЦИЯНА ЕКОЛОГИЧНИ СТАНДАРТИ” ООД)Cod: BG-04Adresa:Vorderhaslah 1, 91230 Nappurg, Germany, tel.: +49 / 915 8928 292, fax: +49 / 915 8928 9862, Persoana de contact: Albrecht Benzing – managing partnerReprezentanta in Bulgaria:Sofia; Ivan Gechov Blvd., nr. 15, tel./fax: + 359 2 / 953 02 64, e-mail: bioxm_bg@yahoo.com, Persoana de contact: Dimitrinka

Control Union Certifications B.V. (Дружество „Контрол Юнион Сертификейшънс”)Cod: BG-07Adresa:Jufferstraat 9, 3011XL, Rotterdam, the Netherlands, tel.: + 31 10 2823308, fax: + 31 10 2823314, Persoana de contact: Henk-Jan SijtsmaReprezentanta in Bulgaria:9000 Varna, Str. Graf Ignatiev, nr. 40, tel.: + 359 52 / 66 55 903, fax: + 359 52 / 600 453, e-mail: sales@fidelitas.bg, Persoana de contact: Biser Diveri – reprezentant pentru Bulgariawww.controlunion.com

22

Organizarea

comercializarii (http://www.agricultura-ecologica.ro/) produselor ecologice constituie un element important in acest sector. Comercializarea produselor ecologice se poate face direct de la ferma, sau princomercianti inregistrati la MAPDR.

Pentru a trece de la agricultura traditionala la cea ecologica este necesara parcurgerea unor etape de pregatire a producatorului, dar si tehnic al terenului/terenurilor cultuvate, astfel:PASUL 1 – INFORMAREA: Pentru a practica agricultura ecologica, producatorul trebuie sa detina cunostinte minime despre acest sector, pe care le poate obtine de la Directiile pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Judetene, de la Agentia Nationala de Consultanta Agricola sau de la oficiile judetene ale acesteia, de la Federatia Nationala pentru Agricultura Ecologica sau de la asociatiile de producatori de agricultura ecologica, institute si statiuni de cercetare, unitati de invatamant si, nu in ultimul rand mass-media- ziare, reviste, pliante, targuri de profil;PASUL 2: TESTAREA: Presupune verificarea propriilor capacitati- personale si de exploatare privind rigorile agriculturii ecologice. Instrumentele de testare pot fi simple sau aprofundate, de la participarea la ,,zile deschise” organizate în fermele/unitatile ecologice, cursuri de pregatire pana la incercarea sistemului de agricultura ecologica in ferma/unitatea proprie pentru portiuni din ce in ce mai mari. Procesul de finalizeaza prin contactarea organismului de inspectie si certificare, ceea ce inseamna ca producatorul intelege si isi asuma regulile de productie ecologica si este decis sa le aplice.PASUL 3: PLANIFICAREA CONVERSIEI presupune inregistrarea activitatii la Ministerul Agriculturii, intocmirea documentatiilor catre un organism de control, intocmirea planului de conversie, afilierea la o asociatie de agricultura ecologica. PASUL 4: IMPLEMENTAREA CONVERSIEI reprezinta concretizarea masurilor din planul de conversie (asolament, rotatii, evidenta financiara si contabila, etc.), concretizarea comercializarii (achizitii tehnice, contracte etc.) ; imbunattaire continua prin schimb de experienta cu alti producatori; control intern de indeplinire a planului de conversiePASUL 4 - ORGANIZAREA COMERCIALIZARII. In vederea valorificarii produselor ecologice, producatorul se poate adresa firmelor ce au in activitate comercializarea produselor ecologice si isi poate afisa oferta pe site-ul www. agricultura-ecologica.ro, specializat pe piata de produse ecologice.

ALTE TIPURI DE CERTIFICARI ALE PRODUSELOR AGRICOLE

Natura si calitatea exceptionale ale unor produse deriva atat din locul in care au fost produse, cat si din metodele folosite pentru producerea lor. Consumatorii si comerciantii de alimente sunt tot mai interesati de originea geografica a alimentelor si de o serie de alte caracteristici.Uniunea Europeana recunoaste acest lucru si a pus la punct trei tipuri de „sigle de calitate”.DOP- Denumiri de Origine Protejata (numele unei regiuni, a unui loc specific sau a unei tari, utilizat pentru a descrie un produs agricol sau alimentar). Pentru a obtine aceasta clasificare, produsul trebuie:

- sa fie originar din acel loc, regiune, tara, etc;- sa posede caracacteristici sau calitati datorate mediului geografic sau

factorilor naturali sau umani;- sa fie realizat din materii prime de provenienta doar din acea locatie;- sa fie produs, procesat si/sau preparat numai in acea arie geografica;

IGP- Indicatia Geografica Protejata (numele unui loc specific, regiuni sau tari, utilizat pentru denumirea unui produs agricol sau alimentar). Pentru a obtine o astfel de clasificare, produsul trebuie: sa fie originar din acea locatie;

Chanova (reprezentant pentru Bulgaria) si Ivelin Chanov (inspector) www.ceres-cert.com

23

sa posede o calitate specifica, reputatie sau alte caracteristici atribuite acelei zone geografice;

sa fie realizat sin materii prime care provin din cadrul sau din afara zonei geografice indicate;

anumite operatii precum ambalarea, congelarea, depozitarea, etc pot avea loc si in afara ariei geografice indicate.

Pentru cele doua atribute de mai sus- DOP si IGP, inregistrarea si dobandirea protectiei denumiriise realizeaza prin verificarea si certificarea caietului de sarcini de catre organisme private de inspectie si certificare a produselor agricole si alimentare, conform Regulamentului CE 510/2006.Beneficiarii acestui sistem de inregistrare pot fi doar grupuri de producatori sau procesatori, ce vor elabora caiete de sarcini pentru produsele vizate si initia procesul de verificare si certificare. Odata obtinuta inregistrarea produsului, denumirea acestuia este protejata in Romania si pe teritoriul UE.Exemple in acest sens sunt “Clare Island Salmon”, “Arancia Rossa di Sicilia” si “Dortmunder Bier”. Singurele produse alimentare care pot purta aceste denumiri si sigla IGP sunt somonul din Insula Clare din Irlanda, portocalele rosii din Sicilia, si berea din zona Dortmund din Germania, care corespund anumitor specificatii de calitate. Un produs ce poarta sigla DOP are caracteristici verificate care rezulta exclusiv din terenul si priceperea producatorilor din regiunea de productie cu care este asociat produsul. Asadar, in cazul produselor DOP este necesar ca toate etapele procesului lor de productie sa fie realizate in zona respectiva. Exemple de acest gen sunt “Huile d’olive de Nyons ”,“Queijo Serra da Estrella” si “Shetland lamb ”. Cu alte cuvinte, numai uleiul de masline dintr-o zona recunoscuta de langa Nyons, in Franta, branza din zona denumita Serra da Estrella, din Portugalia, si mielul din Insulele Shetland din Marea Britanie, care corespund unor cerinte foarte precise, se pot califica pentru a folosi aceste denumiri si sigla respectiva.

Sigla Specialitate Traditionala Garantata (TSG) se foloseste pentru produse cu trasaturi distinctive si care fie contin ingrediente traditionale, fie sunt facute folosind metode traditionale. Printre produsele din acest grup se numara painea „Kalakukko”, „Jamón Serrano” si berea „Kriek”. Acestea au fost inregistrate de Finlanda, Spania si respectiv, Belgia.Avantajele protejarii acestor indicatii referitoare la calitate:• ofera consumatorilor garantii privind originea si metodele de productie;• transmit un mesaj de marketing cu real impact despre produse cu valoare adaugata mare;• sustin firmele rurale care realizeaza produse de calitate protejand eticheta impotriva imitatiei frauduloase.

Pana in iulie 2005, Uniunea Europeana inregistrase peste 700 de produse cu indicatii geografice, denumiri de origine si specialitate traditionala garantata, lista fiind in crestere. In plus, pe piata Uniunii Europene sunt protejate circa 2000 de indicatii geografice pentru vinuri si spirtoase al caror loc de origine se afla in Uniunea Europeana sau in terte tari. In zilele noastre, intr-o Europa imbelsugata, cetatenii nu mai trebuie sa-si faca probleme cu temerile legate de aprovizionarea cu produse alimentare sigure si disponibile in cantitatea ceruta. Ei pot considera de la sine inteles ca vor gasi cantitati corespunzatoare din produsele pe care le doresc. Preocuparile lor se concentreaza acum mai mult asupra metodelor de productie a alimentelor, asupra atentiei acordate cerintelor pietei, mediului inconjurator, sigurantei alimentelor, calitatii acestora si protectiei animalelor. Iar cetatenii sunt mult mai indeaproape implicati in procesul de luare a deciziilor. Acest lucru se realizeaza pe mai multe cai: consultari oficiale si neoficiale prin intermediul conferintelor, dialogului cu societatea civila si

comitetelor consultative; consultari video si pe Internet; sondaje si campanii de informare; descentralizarea, la nivelurile regionale si locale, a procesului decizional privind elaborarea si

punerea in aplicare a politicii agricole (in special componenta de dezvoltare rurala). In plus, in virtutea conventiei, Parlamentul European va avea noi puteri in procesul decizional privind politica agricola, ceea ce va permite interventia unei alte surse de influenta asupra procesului.

24

Produsul traditional este definit ca fiind acel produs obtinut din materii prime traditionale, prezinta compozitia traditionala si/sau un mod de preparare/procesare ce reflecta un procedeu traditional si care se distinge in mod clar de alte produse similare apartinand aceleiasi categorii.Traditionalitatea reprezinta elementul sau grupul de elemente prin care un produs se distinge in mod clar de alte produse similare.Atestarea produselor traditionale reprezinta recunoasterea traditionalitatii unui produs prin inregistrarea sa in conformitate cu prevederile legale ale tarii de provenienta. Cea mai frecventa metoda de inregistrare, cu efecte la nivel international si european este inregistrarea denumirii de origine protejata: poate fi numele unei regiuni, a unei localitati, etc utilizat pentru descrierea unui produs agricol sau alimentar. In acest sens, produsul trebuie sa fie:- originar din acea regiune, localitate, etc- calitatea sa sa fie datorata mediului geografic si factorilor sociali si umani;- materiile prime trebuie sa provina din acea regiune, localitate, etc;- producerea, prepararea sau procesarea trebuie sa fie realizate numai in acel loc.Din punct de vedere al inregistrarii, produsul cu denumire de origine protejata va fi inscris de catre un grup- asociatie, grup de producatori, etc, iar produsul traditional poate fi inregistrat de orice producator. De asemenea, produsul traditional nu este protejat prin inregistrare, astfel ca, in cazul unor tehnici de productie speciale poate fi inregistrat la OSIM. Conform reglementarilor UE, numai anumite produse pot fi inregistrate, precum produsele agricole destinate consumului uman, materii prime de origine animala, produse de carne (fierte, sarate, afumate, etc), tipuri de branzeturi, alte produse de origine animala (oua, miere, lactate, etc), uleiuri si grasimi, fructe, legume, cereale procesate, peste, moluste, etc procesate, bere, bauturi racoritoare din extracte de plante, produse de panificatie (paine, paste, prajituri, dulciuri, biscuiti, etc).

Cum se inregistreaza produsele traditionale in Romania?

Inregistrarea se face de catre Ministerul Agriculturii, prin intermediul Directiilor Judetene. Aici, solicitantul trebuie sa prezinte o cerere tip, insotita de descrierea produsului, un buletin de analiza a produsului si o fotografie a acestuia. Directia Judeteana verifica conformitatea produsului cu cele inscrise in cerere si prevederile legale, verificand inclusiv procedeul tehnic prin deplasarea la producator. In cazul conformitatii, se intocmeste procesul verbal de atestare al produsului traditional. Dosarul de atestare se transmite catre Minister, unde produsul va fi inscris in Registrul National al Produselor Traditional, fapt ce finalizeaza procesul de atestare. Producatorul trebuie sa notifice, in cazul productiei de masa, Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara, precum si Directia Judeteana pentru Sanatatea Alimentului.In tot acest proces, elementul cel mai important este descrierea produsului/caietul de sarcini. Acesta trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii:

- numele produsului;- scurt istoric al produsului in zona;- descrierea metodei de productie: materii prime si ingrediente, metode de preparare,

caracteristici traditionale, caracteristici ale produsului, elemente si cerinte minime de verificare si control al traditionalitatii;

- elemente ce sustin caracterul traditional: forma, tratament termic, ambalare, materii prime traditionale, caracteristici ale produsului ce sustin traditionalitatea, etc;