AGRICULTURA ECOLOGICA 3/3

8/7/2019 AGRICULTURA ECOLOGICA 3/3

1/105

204 Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol.Vit icukura in contextul agr i c ul tur i i bi oIogice

CAPITOLUL VIIIAGROECOSISTEMULVITICOL.VITTCULTURAiX CONTEXTUL AGRICULTI]RIIBIOLOGICE

Vorbindu-sedespre,,Viticultura biologicd", frrd a sublinia fundamenteleqtiinfifice qi practice ale acesteia pot fi create confuzii atAt in rdndulviticultorilor, cdt qi al mareluipublic.

Odat6 cu acumulareaunui volum mare de date din domeniul ecologieiviticole, in viticultura ultimelor decenii s-a extins concepful de ,,ecosistemviticol", definit ca ,,aceaunitate funcfionald a biosferei creati gi controlati decdtre om, in vedereaobfinerii unor producfii ridicate de struguri, de calitatesuperioard gi in condifii economice gi sociale tot mai avantajoase"(M.Oslobeanu,/,987).

Ecosistemulviticol estealcItuit din patru subsisteme:biocenozaviticold;biotopul; subsistemul agrofitotehnic qi celsocio-economic.

Biocenoza viticoli, este reprezentat6de plantafia viticold impreun6cutoate organismelevii existentein spafiul de culturl (boli, ddundtori,buruieni,alte organismedin sol etc.).

Cel mai importrant element al biocenozei il reprezinti biosistemulaltoi/portaltoi. Rezultanta ?mbinirii artificiale prin altoire a celor doicomponenfi ai biosistemului (vifa altoiti), prezintd,un metabolismpropriu,diferit de al fiecdruicomponent.

in viticultura biologicd un accentdeosebitsepune pe extindereasoiurilorrezistente,hibride,insddeocamdatI,in fdrile Uniunii Europene,cultura acestoraeste limitat5, din cauza calitdtii inferioare a strugurilor comparativcu speciaVitis vinifera.

Biocenozaviticold, creat[ de om estemai simplSgi mai pufin stabil[ decdtcorespondentasa din flora spontanS;ea fiind vulnerabil5 la adversit5lileclimatice, dar mai ales la cele generatede citre boli, ddundtorietc., ceea ce


2/105

Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol.Yiticultura tn contextul agriculturii biologice 205reclamdin mod obligatoriu, aplicareasezonierda unor lucrdri specifice(tdierea,conducereape mijloacele de susfinere, lucr5rile gi operafiunile in verde,tratamentelefitosanitare,irigareaetc.), deci o serie de misuri culturale careaucascopprincipalsporireabiomaseiutile (producfiade stuguri).

in viticultura biologicd sefine seam6de urmbtoarele:- optimizarearesurselorla ?nfiinfareaplantafiilorde vii;- reducerea(pdnd la eliminare) a mdsurilor fitosanitare cu

efectenegativein cadrulecosistemului;- protejareagi sporireapopulatiilor de organismeantagoniste,utile;- folosireaprocedeelorde combaterecu selectivitateridicatdgi

cu impact minim asupramediului inconjuritor.Biotopul, este alcdtuit din totalitatea factorilor climatici, edafici gi

orograficisub incidentacdrorase manifestE"proceselefiziologice gi biochimicespecifice. Existd o densitate optiml a biocenozeipe unitatea de spafiu abiotopului; astfel cI, in cazul supraaglomerdriispafiului, apare concurenfapentru rezervele de hrand li lumine" fapt ce reduce activitatea productivi aindivizilor. Astfel de probleme se pun in practica viticold la optimizareadensitEfiiplantafiilor. pentru a se ajunge la o exploatareeficienti a rezervelornaturaledin cadrulbiotopului.

Subsistemulagrofitotehnig esterepreznntatde lucrdrileprin intermediulcdroraomul igi exerciti controlul permanentin ecosistem:- instalareamijloacelorde susfinere;

- executareaanualEa tiierii de rodire;- dirijareaelementelordeproducfie;- lucrdri 9ioperafiunilnverde;- lucririle solului, fertilizarea,irigareaetc.

O caracteristicdfundamentalda bioproductivit{ii ecosistemelorviticoleconsti in aceeac6 prin tehnologii se introduc cantitdfi suplimentare,mari deenergie, pestecea naturald intrati prin fotosintezil. Un avantaj al viticulturiibiologice este acela ci dispunede numeroasecii de reducerea consumurilor


3/105

206 Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol.Viticultura tn contextulagriculturii biologiceenergetice,ca unnare a renunf6rii la folosireaproduselorchimice de sintez6,energointensive(pesticide,ingrdgdminte,erbicide).

Subsistemulsocio-economic,este format din totalitateamijloacelordemecarizareqi a materialelorde producfie (?ngrdgdminte,pesticide,materialenecesaremijloacelor de susfinere)introdusein ecosistemde cdhe societateaomeneascdpentrumenlinereaechilibrului acestuia.

Bioproductivitateaecosistemelorviticole poatefi sporit6printr-o rafionaligestiune a resurselor social-economice, (combustibili, baza energeticd,materialede producfie), gi nu in ultim[ instanf4,prin concepliagtiinlificd aecosistemelorviticolein ansamblullor.

in ultimele decenii cerinfa de materialeenergointensivein ecosistemulviticol a crescut,aceastacontribuind intr-o mdsurdinsemnati qi la poluareamediului inconjurdtor.

Constituindo monoculturdindelungatd,ecosistemulviticol seconfruntdcu o seriede inconveniente,cum ar fi:

- eroziuneasolurilorpe terenurilein pant6;- reducereacontinutuluisolului in materieorganicd;- degradareainsugirilor frzice,chimicegi biologiceale solurilor;- dificultSli de cregterea plantelorla inlocuireaplantaliilorvechi;- impactul ingragdmintelorchimice gi al pesticidelorasupramediului

inconjuritor, in principal prin sp[larea nitralilor in profumime, in perioadadetoamni-iarndgi prin acumulareareziduurilordepesticidepe struguri;- dificultatea deplasdrii maginilor in perioadeleploioase, cu apariliafenomenelorde compactarea solului (gi formareahardpanului);

- excesulde vigoaregi produc{iein unele situalii cu consecinfareduceriicalitdfii;

- frziopatii induse de c[tre dezechilibrelede nuhifie gi o mai maresensibilizarefa[dde agenfii patogeni (A. Dorigoni Si colab., 1992;L. SicherSicolab.,1993).


4/105

Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol.Viticultura tn contextulagriculturii biologiceCunoagtereaconexiunilormultiple existentein interiorul ecosistemului

viticol, precum gi intre subsistemele componente ale acesfuia, prezint6importanfddeosebitiiin viticulturamodem6"in vedereaoptimizdrii acestuia.

Preocupdrilede optimizarea ecosistemuluiviticol urmlresc:- maximizareaproducfiei,a calitilii gi profitului;- minimizareacosturilorqi a forfei de munc6;- folosirearafionalda resurselorecologicegi economice;- conservareahabitatuluiimpotriva poludrii.Tehnicile alternative de cultur6 a vilei de vie gi indeosebi folosireametodelor biologice de culturd contribuie la eliminarea inconvenientelor

monoculturii indelungate;ele tind sd stabileascdun nou echilibru la nivelulcomponentelorecosistemului,fiind considerate,,mai naturale", ,,corerespectdviala Simediul tnconjurdtor" etc.

8.1.SOLUT,iX UTTCULTTJRA BIOLOGICAProceselede cregteregi fructificare a vifei de vie, cantitateagi calitatea

producfiei, longevitateaplantafiei, rezistenfa la boli qi intemperii etc., suntinfluenJateatdtde factorii climatici cit gi decei edafici.

Ca urmare a lucrlrilor de pregltire a terenului lnainte de plantare(desfundare,terasare,nivelare etc.), gi dat fiind faptul cd o plantafieocupdterenul circa 30 de ani, solurile viticole sunt putemic modificate sub raportulinvers6riiorizonturilorqi a imbunAtifirii regimului aerohidric,termicAinutritiv.

insdgi vifa de vie poatemodifica, intr-o anumitd mdsur6,confinutul inunelesubstan{eorganicesau anumiteinsugiri ale solului. Asffel, ompardndtreiprofiluri de sol formatepe acelaqimaterialparental(argil6), dar sub folosinfediferite (fiineafd,pddure9i vifd de vie), G. Seguin(1970)a constatatci, datoritdprofunzimii gi diametrului riddcinilor, vifa de vie ca gi arborii au amelioratdrenajul solului. Autorul a gdsit, de asemenea,diferenfe in ceea ce privegtenaturamateriei organice,diferenle care au antrenatmodificdri importanteinconfinutul de carbon,in structuragi alcdtuireacomplexuluiadsorbtiv.

207


5/105

208 Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol.Viticultura tn contextul agriculturii biologice

8.1.1.Structura soluluiStareastructurii solului imprimd acestuiao serie de insugiri cum sunt:

porozitatea Si elasticitatea,gi prin aceastainfluenfeazLfavorabil fertilitatea.Solurile bine structurateinmagazineazi mult6 apd, aer, cdlduri qi elementenutritive, asigurdndvilei de vie dintre cele mai bune condifii cregterii qifructificdrii. Solurile cele mai corespunzdtoarepentru plantafiile viticole suntcele cu structuri glomerular6sau poliedric[, stabilizate,cu o macroporozitatecare sd permiti drenareaugoarda apeiin excesqi o microporozitatecare sbasigurerefinereaapei la nivelul optim.

Vifa de vie ocup6, ins6, in general, soluri din zone colinare, uneoriindesatesauexcesivde coezive,terenuriterasate,nisipuripulin strucfurateetc.

Datoritd monoculturii indelungate, structura solurilor viticole seinrdutdfegteprin aplicareanerafionalda lucrlrilor solului (de multe ori in num[rsporitgi la momentenepotrivite),prin rezervelemici pecareplantafiao cedeazilsolului,prin trecereaagtegatelorgi oamenilorpe acelagitraseude mai multe origi prin lucrdriefectuateuneori imediat dupdploi.

Structuradefectuoasda solului, tasareaacestui4 lipsa aerisirii in condifiide umiditate in exces pot antrena condifii de anaerobiozi gi pot influenfanegativmetabolismulvifei de vie, fierul rlmdndnd inactiv, determindndastfelapariliaclorozei (lY. Koblet, I97l; F. Gay -Bellile, 1972; C. Rduld Si colab.,1974; W.Ruckenbauer,1982;H. Redl, IgSS).Evitareadegraddriistructurii solului sepoatefaceprin lucrareaacestuialamaturitaffeafrzic6,,prin aplicareaunui numdrde 2-3lucrdri la o singurdtrecerea tractorului, folosirea unor magini de mare putere care acoperi mai multetdnduri la o trecere,utilizarearmor pneuriadecvate,reducereaforfei de muncila hectar,combatereabolilor gi ddunltorilor cu mijloaceaeroetc.

Pentruimbundtllirea structurii solului, in viticultura biologicd sepuneunaccentdeosebitpe evitareadegradSriiacesteia,prin cultivareaplantelorpereneinainte de plantareavilei de vie, folosireaingrdgdmintelororganicegi a celorverzi,complexarealucrdriloretc.


6/105

Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol.Viticultura tn contextul agriculturii biologiceinierbarea intervalelor intre rdndurile de vifi de vie imbundtdteqte

structura solului gi favoriznazAinmulfirea organismelor, faciliteazl deplasareamaginilor,permifdndaplicareala timp a tratamentelorfitosanitaregi transportulrecoltei,mai alesin perioadeleploioaseale anului.

Mulcirea solului (cu paie,fhn de proastdcalitate,gunoi pdios,composturiforestiere etc.) contribuie, de asemene4la formarea qi menfinereaunui solstrucfurat, iar prin aceastainfluenfeazdbuna gospoddrirea apei, aerului gisubstanfelornutritive din sol.

in condiliile inierbdrii naturale (cu buruieni din flora spontan5"cositepermanent)a unui vertisol carbonaticdin podgoriaDrdgagani,menfinut6timpindelungat, s-a constatato cregterea stabilitiifii hidrice a agregatelorde sol(tabelul8.l.).

Tabelul8.l.Influenfa sistemelordeintrefinerea solului asuprastabilitEtiihidrice a

agregatelor(dupdG h. CondeiSicolab., i,987)Determinarea SistemuldeintretinereOgornegru Erbicidat inierbat

Stabilitatea hidrici a agregatelor de sol laaddncimea0-60 cm (Yo agregatestabile cu Opeste0.25mm) 78 80 83Stabilitatea hidricd a agregatelor de sol laadAncimea0-10 cm (Yo agregate-stabilecu Ooeste0.25mm)

7 l 76 89

O structur[ imbundt6fitd a solului in orizonturile superficiale a fostobservati gi in cazul inierblrii artificiale cu Lolium multiflorum Si Festucaarundinacea,in condifiile unor soluri cu texturi uqoari din nordul ltaliei (A.Dorigoni Sicolab.,1992).

Covorul ierbospermanentrecomandatpentru plantafiileviticole situatepeterenuri in pantd in zonele cu precipitafii suficiente intercepteazdapa dinprecipitafii, protejdndagregatelede sol de impactul piciturilor de ploaie (A.Klik, 1991).

209


7/105

2t0 Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol.Viticultura tn contextul agriculturii biologice8.1.2.BiologiasoluluiProblemele cunoagterii organismelor solului, a proceselor vitale gienzimaticecarese desft;oari in sol, precumgi a interacfiuniidintre ele, au fost

multd vreme neglijate in viticultur[, astfel c6, insuficientacunoagterea acestorprocesegi legi a condusla numeroaseintervenfii antropice,care s-au soldat cudegradareasolului (Gh.$tefanic,I. D. Sdndoiu,1994).

in condi[iile lulrii in culturd a unor soluri sirace in humus, a uneifertilizdri chimice unilaterale,fbri incorporareaingrdgdmintelororganicesauaresfurilor vegetale,cu efectuareaunor lucrdri ale solului la addncimipreamari,in ultimele decenii am asistat la un ritm acceleratde mineralizarca materieiorganicedin solurileviticole

Microflora solului este constituitddintr-o multitudine de bacterii,alge giciuperci de mucegai(ciuperci inferioare sau fungi); microfouna(amibe,ciliateetc.)gi mezofauno(lumbricide,nematozi,miriapode,molugteetc.) totalizeazAobiomasdsubstanlialdla hectar,chiar dacdseiau in considerarenumaiprimii 15cm desol (tabelul8.2.).

Tabelul8.2.Organismelesolului qi biomasaacestorape orizontul 0-15 cm

(dupdR. Rdber,K. Schsller, i,985)Organismelesolului Numlr/s sol Biomasa. kc/haMicroflora:- Bacterii 600000000 l0 080

- Alse 100000 139- Ciuoerci demucesai 400000 10000Total: 600500000 20219Organismelesolului Numir/dm'sol Biomasa.kc/haMicrofauna:- Amibe.ciliate I 500000000 379Mezofauna:- Rdme 3 4 000- Nematozi s0000 50- Miriaoode t4 50- Moluste ) 40- Enchvheide 20 l 5- Colembole 220 6,5- Acarieni ) )- Alte organisme 190-260 69s


8/105

Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol.Viticultura tn contextul agriculturii biologiceActivitatea organismelorvii din sol este strdnslegatd de descompunerea

substanfeiorganice.Multe speciiparticipE,succesiv,la aceastl descompunere.Astfel, acarienii, colembolele,miriapodele gi larvele insectelorcontribuie laftrdmifarea materiei organice grosiere.Rdmele introduc o parte din acestereziduuri in sol, accelerAnddescompunerealor. Bacteriile, actinomicetelegiciupercile descompunreziduurilevegetale,din care rcniltd elementenutritive,structura solului devenind mai stabil6, iar germenii patogeni sunt inhibafi.Ciupercilegi bacteriile ce trdiescin simbioz6cu rddicinile plantelor(rizosfera,micorizele) ajutd la solubilizareaelementelornutritive din combinafiile greusolubile.

Amestecareamateriei organicein descompunerecu substanfelemineraleeste realizati de citre rdme, cu formareacomplexului argilo-humic. in urmaacfiunii rdmelorgi altor organismese formeazi o structurdstabild a solului, cupori de diferite dimensiuni.

Microorganismele(ciuperci,bacterii, actinomicetegi alge) reprezinti maimult de% dinbiomasavie a solului.

La intrefinereasolului prin inierbarepermanentdsporegteconfinutul dematerie organicd gi sunt imbun6tdfiteproprietifile fizice ale solului, fapt cefavoizeuzi intensificareaactivitiifii biologice a solurilor, ca urmarepopulafiade bacteriigi ciuperci sporegtesimfitor (tabelul8.3.).

Tabelul8.3.Populafiadebacteriigiciupercidupl25 deani deaplicarea diferitelorsistemedeintretinerea soluluiin podgoriaDrdgdgani

211

(dupdGh.CondeiSicolab., 199i,)Analiz-a Sistemuldeintretinerea soluluiOgornegru Erbicidat lnierbat

Bacterii(10'/e sol uscat) 209 113 413Ciunerci( l0' I s.soluscat) 428 234 714


9/105

212 Capitolul VIII.Agroecosistemulviticol.Viticultura tn contextulagriculturii biologiceE. Homrighausen(1976, 1984) a constatat,de asemenea,existenfaunui

numdr mai mult decdtdublu de microorganismein viile inierbate,comparativcu cele lucrateobiqnuit,cu o microflordqi o microfaunl mai bogat6in specii.

Unele bacterii svrfi capabile sdfixeze azotul din aer, a$acum estecazulgenuluiRhizobiumcare,colonizeazArdddcinilede leguminoase- plantefolositein viticulturd ca ingrdgdm6ntverde, pentru inierbarea de duratd sau culturiintercalatede legume.

Folosirea mazfuriica ingr56im6nt verde, seminati din dou6 in dou[intervale,pe un cemoziomluto-nisiposcultivat cu vi!6 de vie in centrul viticolBujoru, a condusla un sporcantitativde47,5kg N/ha, ca urmarea simbiozeicubacterii fixatoarede azotdin genulRhizobium(A. Ciubucd,Rodica Potdrniche,I 994).

Alte bacterii intervin in procesul de degradarea celulozei din divergicompugiorganici.

Ciupercile participi mai ales la descompunerealigninei gi la formareahumusului.

Pentru a se dezvolta gi a fi eficiente, toate acestemicroorganismeaunevoie de un sol aeratgi de substanfenutritive. Cantitateade microorganismescaderapid pe addncimeasolului, astfel c6 activitateabiologicd a acestuiasedesftgoarE,in principal, in orizonturile superfrciale(in general,in primii 30cm).

Un interes deosebitprezinti sfudiul micorizelor, care sunt prezenteintoate solurile viticole gi favonzeazl, cregterea vegetativd, conhibuie laalimentareaplanteicu ap6,cu substanfeminerale,indeosebicu fosfor, dar gi cupotasiu,cu substan{ede creqtere(in specialauxine),vitamine,glucideetc.

Micoriza reprezintd fenomenul de simbiozd produs intre unele plantesuperioaregi fungi, care iqi trimit miceliul la suprafalagi/sau in interiorulrddlcinii plantelorsuperioare(A. Schubert,]985; Gh. $tefanic,L D. Sdndoiu,1e94).

in cadrul genului Vitis micorizele au fost observatepe toate soiurilestudiate,aparfindndspeciei Vitis vinifera, dar gi pe Vitis lambnzsc4portaltoi gi


10/105

Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol.Viticultura tn contextulagriculturii biologicehibrizi producitori direc[i (J. V. Possingham,J. Groot - Obink, I97I; H.GebbingSicolab.,1977;A. Schubert,M. C. Cravero,|985).

Au fostobservatela vifa de vie atiltectomicorize,cdt Siendomicorize.Ectomicorizele,mai rar intdlnite, prezinti hife miceliene care invdluie

suprafafardddcinilor,pltrund in spafiile intercelulare,|ard a afecta interiorulcelulelor(R.Blaich,1977).

Endomicorizeleobsewatela vita de vie sunt intotdeaunade tip vezicular-arbusculare,cagi la majoritateaplantelorcultivate.Hifele micelienese dezvoltiin sol pornindde la un spor sau de la o rdddcini infectat6.in straturilemijlociiale parenchimuluicortical, hifele pntrundin spafiile intercelulare,formdnd ininteriorul celulelor structuri caracterizateprintr-un grad inalt de ramificare, cuaspectarborescent,denumite ,,arbuscule"- sediul schimburilor de substanfesolubile intre ciupercd gi planta-gazdi. tn r[ddcini, ciuperca formeazi givezicule inter- sau intracelulare, ce conlin granule de glicogen gi globulelipidice.

Ciupercaabsoarbesubstanfemineralesolubile,din sol, in specialfosfordin solurile sdracein acest element, dar gi potasiu,calciu, etc. gi le cedeazlplantei-gazd6prin intermediul arbusculelor.Hifele miceliene pot ajunge lacdliva centimetri gi exploreazi minufios solul, intensificAndabsorbtiaionilormaipulinmobili din sol.

Micorizele vezicular-arbuscularesuntrealizatede fungi ce aparfinfamilieiEndogonaceae,din ordinul Zigomycetes.Principalele genuri intdlnite sunt:Acaulospora,Gigaspora, Glomus qi Sclerocystrs.Cel mai des observata fostgenulGlomus,carenumdrdastdziaproximativ40 de specii,mai frecventefiindurmitoarele: Glomus constrictum, G. fasciculatum, G. macrocarpum, G.monosporum,G. occultum (J. A. Menge Si colab., 1983;A. Schubert,M. C.Crovero,1985).

O seriede lucriri efectuatein nordul Italiei (P. Nappi Si colab., 1980;L.Corinogi colab., i,985)au condusla constatareac[ in viile inierbatesaumulcitecu composfuriforestiere,comparativcu cele intrefinuteca ogor negu sauprinerbicidare,se intdlnescmai mulfi spori de ciuperci careproduc endomicorize.

213


11/105

214 Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol.Yiticultura tn contextul agricultur ii biologiceChiar dacdgradul de micorizare nu s-a modificat semnificativ,s-a constatatoprezenldsporitiia hifelor pdtrunsein riddcinile vifei devie in solurile acoperitecu un covor vegetal,mai bogatein materieorgnic6.

Sistemeledeproducfiebazatepe dezinfecfiasolului, folosireasubstanfelorartificiale gi microinmulfirea materialului sdditor au contribuit la eliminareamicorizelor, astfel cd astizi se pune problemainhoducerii lor prin inoculare.Inoculareacu produsecomercialea plantelorob(inuteprin microinmulfirea dusla rezultatepromilEtoare(P.LovatoSicolab., 1992).

Se apreciazi,de asemenea,cd infecliile artificiale cu micorize vezicular-arbusculareprezinti un interes deosebitdin perspectivareducerii cheltuielilorde fertilizare.

Estebinecunoscut,de asemenea,rolul benefic al rdmelor asuprasolului.Cele mai rdspdnditespecii in solurile viticole swft: Allobophora longa qiLumbricus terrestris; numirul speciilor de Lumbricidae intdlnite in astfel desoluri dep[gind30 (U. Hofmannsi colab., 1995).

in investigafiileefectuatede cltre G. SchruftSi colab. (i982), in solurileviticole din partea sudicd a regiunii Baden (Germania), s-a constatat cdfrecvenfacea mai mare o deline specia Lumbricus rubellus (83,67Yo),fiindurmatd de Lumbricus tenestris (7,58%) qi Allobophora caliginosa (3,04Yo).Populafiade Lumbricidae vaiazh gi in sistemul de intrefinerea solului dinplantafiile viticole, fiind mai redusd in cazul ogorului negru gi mai mare lamulcireacu paie,darmaialesla folosireaingr[qimintelorverzi (tabelul8.4.).intr-un m3de sol seintdlnesc,pe addncimeade 1,5m, pdnd1a200derAme(O. Groff, 1983),care,pdtrunzAndin sol, sapl galerii (pdndla 5 000 kmlha),inmoaiecu salivi p6mdntuldin fafa gurii, il ingereazAgi astfel inainteazl. Prinintestinul lor trece,in timp, o cantitateapreciabili de sol. Prin galeriile create,rdmele contribuie la aerareasolului, strucfura acestuia,la pitrundereaapei girbddcinilor plantelor. Unele dintre ele, cele epigee, colorizeazd,materiileorganiceexistentela suprafafasolului, le consum6,dar nu asimileazEdecdt omicd parte,elimindndrestul in coprolite. in acestmod ele descompunmateriaorganicd,o amestecdgi stimuleaz[activitateamicrobiand.


12/105

Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol.Viticultura fn contextulagriculturii biologice 2t5Tabelul8.4.

PopulafiadeLumbricidae iwegisfratilla doui sistemediferite deintrelinerea solului?nplantafiileviticole (dupdG. Schrurt,1984)Specificare ntretinereasoluluiOgor negrrr InsrdsdminteverziNumdr de rdme 37.3 164.3BiomasarAmelor,g 1,69 4l,lNumdrde specii J 6

Rdmele nu produc niciodatd daune plantelor vii. S-a constatat c6, laingrd.gareachimicd repetatEa solului, frecvenfa rdmelor se reduce simlitor.Reziduuriledepesticideacumulatean de an in sol,precumgi metalelegreledindiferite composturicontribuie,de asemenea,la reducereapopulalieide rAmedinsolurile viticole, atdt ca frecvenfd, cdt qi ca diversitate taxonomici (D.MoncombleSicolab.,199i,).

Cercetirile efectuatein perioada 1984-1987in solurile viticole de peValea Moselei (Germania)au evidenfiat sporireasubstanfialda numdrului derdme raportat la m2 de sol in parcelele lntrefinute in sistemul viticulturiibiologice,comparativcu ceaconvenfionali.

Volumul galeriilor slpate de rdmepoateajungela 50 rrffna; prin aceastaeste favorizati pdtrunderearbddcinilor plantelor, inmagazinareaqi infiltrareaapeidin precipitalii,reducereaprgcesuluide eroziunea solului.

Rimele sunt mult mai frecvente in solurile inierbate. atit ca numir deindivizi, cdtgi ca numir despecii.G. Schrufi(/,984)a determinatpe suprafefeleinierbate,comparativcu cele

lucrate obiqnuit, mai multe organisme detritivore din ordinele: Isopoda,Diplopopda Si Chilopoda, care fragmenteazl resturile vegetale, contribuindactiv la formareahumusului.

O incdrciturd mai mare de organisme heterotrofe prezinti importanfipentru uneleprocesebiologice din sol, cum sunt: mineralizarea,humifrcarea,fixarea azotului gi stabilizareastrucfurii.


13/105

216 Capitolul VllL Agroecosistemulviticol.Viticultura tn contextulagriculturii bio logicePesolurileinierbatelemnul eliminat la tdiereavi{ei devie, tocatgi l6satca

mulci impreunl cu vegetafia ierboas[, se descompunecu o vitezd dubl[,comparativcu situaliasolurilor lucrateobiqnuit(E.Schwappoch,1979).

Pe parcursulperioadeide vegetafieterenul inierbat prezintdo mai mareconstanfd a valorilor temperaturii. Condifiile termice din substrat suntdeterminantepentru procesele de humificare gi mineralizare a substanfeiorganice,penku cedareaazotului gi pentruviafa lumbricidelorgi colembolelor(4. ScienzaSi colab., 1988).Varialiile temperaturii solului p0ni la 20-40 cmaddncime pe terenurile inierbate, fiind mai reduse, in special in privinfavalorilor maxime, asigurd condifii mai bune activitdtii microorganismelor(S.Stoicev,Z. Kresteva- Kostova, 1990).

Aprecierea potenlialului biologic al unui sol poate fi ficutd prindeterminareabiomasei microbiene, prin cantitatea de COz eliberatd, prindeterminareaactivitifii enzimatice,pt'rn analizaprodugilorde degradare,prindeterminareaspeciilorgi a frecvenfeiacestoratn sol.

Existd o corelafiestr6nsdintre confinutul de carbonorganicgi respirafiasolului, deoarecesubstanfaorganici biodegradabildservegteca sursdde hrandpentrumicroorganisme,care au nevoie de un microclimatedafic eclttlibrat.(A.Leonhardt,i'982).

8.1.3. Confinutul in humusSurselede materie organic[ pot fi proprii plantafiei (frunze, buruieni,vffiri de l6stari,coardetocate),dar gi addugatede c[tre om (gunoi de grajd,

ingrnqeminteverzi, composturi,diferite materialefolosite ca mulci). Frunzelerestituie solului 4 000 - 8 000 kg/ha de substanfdorganicd(ce conlin 10-25kg/ha azottotal), iar coardeleanuale2 000- 4 000 kg/hade materieproaspbtd.

Cele mai multe soluri viticole sunt deficitare in materie organicd,viticultura fiind in mare mdsur6,responsabildde sdrdcireasolului in materieorganici, mai mult decdtmajoritateacelorlalteculturi. Motivele acesteisiriciriin materieorganicda solurilor viticole sunturmdtoarele:

- restitufiile realizatede vila de vie sunt relativ slabe;


14/105

Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol.Viticultura tn contextul agriculnrii biologice- erbicidarea eliminl aportul de materie organic6 realizat de citre

buruieni;- neglijarea, timp de mai multi ani, a fertiliz5rrii cu gunoi de grajd sau

composfurietc.Mai ales pe solurile scheleticegi pe cele nisipoase,deficitul solului in

materieorganicl constituieun neajuns,.Seapreciazlcd argilaintrunegteo partedin proprietdtile humusului: capacitateade refinere a apei gi a elementelornutritive. Daci ea lipsegte,materia organicdpoate sd-i find locul. DupEuniiautori (A. Fardossi Si colab., 1990; D. Dovidescu, VelicicaDavidescu,1992;SimonJ. L. Si colab., 1992; L. Hidalgo, 1993),materiaorganici amelioreazdstructurasolului, seopuneprocesuluide eroziune, favonzeazi regimul de aer,ap[ gi nutrifie al plantelor, menfine reacfia solului in jurul valorilor neutre,imbundtdlegteactivitateamicroflorei din sol, iar humusul, prin mineralizare,constifuieo sursdde elementenutritive cedateheptatplantelor.Seconsideri cdsolurile bogate in humus nu sunt potrivite decdt pentru vinurile de consumcurent, intrucdt miresc confinutul in azot total al vinului gi pentru culturasoiurilor de struguripentrumas[.

S6rdciain humus a solurilor din diferite podgorii nu este considerat6undefectpreamare,deoareceplantafiileviticole depe solurilehumiferedauvinurimediocre.Cu toate acestea,estenecesar[menfinereaunui confinutsuficient inhumus la suprafafe(2-3%), cu scopul imbunitdfirii nutritiei azotatea vi1ei,menfinerii structurii.imbunitdfirii regimului termic, sporirii rezistenfeisolurilorla eroziune.

Pentru oblinerea vinurilor superioare,unii autori recomandbmai alessolurile sdracein humus,cu un confinut mai mic de lYo (J. Branas, 1968;M.Mofoc, 1969).

M. Oslobeanugi colab. (1980)consideri cd,pentruoblinereavinurilor deconsumcurent estenecesarimenlinereain sol a unui confinut de humusde 2-3Yo,iar pentrucele superioarel-2Yo.

Prcznntpcovoruluivegetalgi lipsa lucririlor periodiceinfluenfeazipozitivactivitatea biologici a solului. in solurile erbicidate, comparativ cu cele

217


15/105

2r8 Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol.Viticultura fn contextulagriculturii biologiceinierbate gi lucrate, s-a constatat o diminuare a activit4lii proteolitice, azaharazeigi a ureazei (A. ScienzaSi colab., 1988).Amendareacu dolomit asolurilor acide inainte de plantareavifei de vie asigurdcondilii mai bune dedezvoltarea organismelorvii (G. Jelmini si colab., /,993).

Odat5cu cregterearezerveide humusin sol seconstat6o sporirea vigoriiplantelor cu consecinfeasupraproducfiei de struguri qi a calitdlii acesteia.incondiliile de la Valea Cdlugdreasc[,devin restrictivepentruproducfiesolurilecu un conlinut in humus sub1,2%ogi respectiv,celecu mai mult de 3,0o/o.Crizaenergeticd,tendinla de scumpirea ingrdg[mintelorchimice,precumgi impactulacestoraasupramediului inconjuritor aduc in actualitatecercetirile orientatespre folosirea tescovinei gi a drojdiilor compostate,a coardelor tocate, agunoaielormenajerecompostate,a composfurilorforestiereetc. care, folositerafional permit o cregterea continutului in humus, o imbogdfire a activitdfiibiologicea solului, o mai bundaerarea solurilorgrele,prevenireaclorozei etc.

intr-un an I ha devie pierde,prin oxidare,o cantitatede aproximativ 1,0-1,5 tone humus, care poate fi inlocuitd printr-o fertilizare organicdanuald cugunoidegrajdde 15-20tlha.

in locul gunoiului de grajd, mai greu de gisit, gi costisitor, se pot folosicoardelerenitate la tiiere, in cantitatede 2,5-4,5tlha, carepot fumiza 400-800kg humus/ha"aldturi de cantitdli delocde neglijat de macro- gi microelemente(M. Fregoni, 198A.

TescovinarezultLdin procesulde prelucrarea strugurilor,in cantitatede1,54,5t/hapoateasigurao cantitatede 100-300kg humusAra.

Ciorchinii rezrtlta,tiin procesul de dezciorchinare,?n propor,tiede 1,8-8,5yo, respectiv 300-1 000 kg/ha, pot asigura o cantitate de 50- 200 kghumus/ha.

Frunzele, cdntdrind in medie I 500- 6 000 kelhq dau 200-400 kghumus/tra.

insumAndvalorile coardelor,ciorchinilor, tescovineigi frunzelor rezulti ocantitatede 0,7-2 t/ha de humus,suficient5pentrua satisfacenevoile anualealeplantafiei.


16/105

Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol.Viticultura tn contextul agriculturii biologiceIngrdqimintele verzi fwnizeazd, in medie, 700-800 kg humus/h4 iar

combina{iacoardetocate+ ingrdgdmAntverde este suficienti pentru a acoperiexigenfelein humusale majorit5fii plantafiilor.

Pentru aprovizionareasolului cu materieorganici pot fi folosite gi paielede cerealein cantitifi de aproximativ 50 t/ha, la fiecare 4 ani, prin administrareacf,rora se formeazd aproximativ 8,5 t de humus stabil, o cantitatesuficientdpentru4 ani.

Covorul vegetal permanent realizat prin inierbarea intervalelor dintrerdnduri, prin reziduurile lisate in sol, reprezintd un mijloc de sporire aconfinutului in materieorganic[, mai alesin orizonturilesuperficialeale solului(1.Eynard,G. Dalmasso,1990;A. Dorigoni Sicolab., 1992).

in condiliile podgoriei$tefrnegti- Arge$, confinutul in humusal soluluiestedependentde sistemulde intrelinerea solului din plantafie,astfel cel maimareconfinut de humusin sol (2,82%)s-aconstatatin cazul inierbirii de duratda intervalelor dintre rdnduri cu speciile Lolium multiflorum gi Trifuliumpratense; la valori apropiate(2,64%) se situeazi gi sistemul de intrefinerecuingrdgdminteverzi(borceaguldeprimdvard).(1.RddulescuSicol., 1989).

in ceeaprivegterezervatn elemente nulrittve Si capacitatea de schimb asolului sepoateafirma faptul c6, argila gi humusul din sol au capacitateade aadsorbi gi a menfine in rezervdelementelenuhitive, in special P, K gi Mg.Capacitateade refinerea solului variazi cu naturaacestuiagi cu ingrdgdminteleaplicate. Pe solurile grele, argiloase,efecful ingraq6minteloreste intotdeaunamai lent, comparativcu solurile u$oaresaucu cele bogatein calcar.Elementelenutritive legatede particulelesolului sunt eliberateprin schimbulde ioni. Existiun anumit echilibru intre elementelerefinute gi cele care sunt disponibile insolufia solului: atunci cdndacestaestedezechilibrat,se creeazl un antagonismintre diferifi ioni, careperturbl absorbfiaelementelornutritive de cdtreplant6.Astfel, o solufie a solului prea bogat5 in potasiu poate fr6na absorbliamagneziului.Pentrua evita oricedezechilibruplantatrebuie sd beneficiezede onuhifie echilibratS.Felul ingrdglmintelor qi dozele acestoravor fi adaptateputerii de relineregi capacit6liide schimba solului.

219


17/105

220 Capitolul VllL Agroecosistemulviticol.Viticultura in contextul agriculturii biologiceIn ce privegte, rolul gi dinamica elementelor nutritive prezent[m mai

departecdtevadintre elementelechimiceprincipale.Azotul, este cel mai important factor de cregtere.Gdsindu-sein sol sub

formi nitricd (NOr), sausubformdamoniacaliOII{4), azotulmineral estefoartemobil qi ugor spdlat in profunzime.El poate fi folosit temporar de diferiteorganismevii din sol gi pusulterior in circulafie.Aceastdacfiunereglatoareestemai slab6in solurile s[racein humusgi careau o activitatebiologicd redusd.

Excesul de azot determini o cregtere luxuriantd a organelor verzi,scufurareaaccenfuatda florilor, intdrziereamaturdrii boabelor gi a ldstarilor,diminuarea rezistenleivifei de vie la acfiuneagerului, sporireasensibilitiiliistrugurilor la putregaiulcenugiu.Prin faptul cdvi[a de vie in astfel de condiliiiqi formeaz6in permanenldorganetinere,sporegtesensibilitateala mand.

Insuficienfaazotuluiin nutrilia vifei de vie provoacdo diminuarerapid6acregterii l[starilor gi a frunzelor, ingllbenirea portiunilor dintre nervuri lafrunzele barale, debilitarea butucilor, obfinerea unor producfii reduse destruguri.

Fosforul, influenfeazdfertilitatea vifei de vie, desftgurareainfloritului,grdbegtematurareastrugurilorgi sporegtebogdfiain zaharuria acestora.

Excesulde fosfor duce la aparifiaunor deregldriale cregteriistrugurilorgila un dezechilibruin raportulsducu celelalteelemente:N, K, Fe, Mn,Zn.

Insuficienfa in fosfor apare pe solurile acide gi se manifesti prinincetinirea cregterii, prin colorarea frunzelor in galben-deschis,sau rogiatic-violaceu, reducereanumdrului de struguri, intdrziereamaturdrii boabelor,carerdmdnmai mici gi mai bogatein seminfe.

Potasiul, esteun elementcare contribuie la mdrirea longevitiifii vilei devie, prin aceea cd, favoizeazd o bund repartifie a rezervelor nutritive intrediferite pdrfi ale butucului. Sporeqtevigoarea plantei gi modificd favorabilrezistenlaacesteiala ger qi secet6.Potasiul influenfeazi favorabil formareainfl orescenfelor, favorizeazhproducfia de strugurigi calitatealor.

Excesulde potasiuimpiedic[ absorbliamagneziului,produce perturbdriin cregtere,reducenumdrulboabelorpe ciorchine.


18/105

Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol.Viti cultur a tn contextul agriculturii biologiceCarenfa tn potasiu se manifestd printr-o reducere a dimensiunilor

sistemului radicular, a cregterii lEstarilor, a aparatului foliar, a fertilitnfiimugurilor gi a dimensiunilor boabelor. Simptomele carenfei potasiului serecunosc prin inrogirea frunzelor in cursul verii la soiurile rogii gi priningdlbenirealor la cele albe.

Magneziul,prezentin majoritateasolurilor, esteun constituentesenfialalclorofilei. in trecut aplicareafrecventi a gunoiului de grajd a contribuit lamenfinereaconfinutului in magneziu la un nivel satisfrcdtor. Ca urmare asporirii fertilizdrii potasicegi a reduceriiaplic[rii gunoiuluide grajd, frecventsemanifestdcarenfa,fapt ce demonstreazdimportanfamagneziului,

Excesulde magneziudetermindapari[iasimptomelorspecificecarenfeidepotasiu.

Carenfain magneziuapare,in principal, pe solurinisipoasesauexcesivdeargiloase,acide,mai alesin anii ploioqi. Insuficienfamagneziuluisemanifestdprin aparifia unor necroze punctiforme pe frunzele tinere, ingilbenireaporfiunilor dintre nervuri la frunzele soiurilor albe, prin inrogirea acestoralasoiurile pentru vinuri rogii, uscarearahisului, acumulareaunor cantit[1i maimici de zalmiruriinboabegi mafurareanecorespunz6toarea hstarilor.

Calciul, element constitutiv al perefilor celulari cu rol important ?ncregtereatesuturilor, participE la activarea multor sisteme enzimatice, latransporfulgi acumulareaglucidelor,la hidroliza amidonului.

Excesulde calciu poatefi nociv, reducdndpdndla blocareabsorbfiaunorelementeca:Mn, Fe, BoZn sauCu.Carenfa in calciu, manifestat[ printr-o clorozare intre nervurile 9i

marginile frunzrclortinere, urmatd de necrozareamarginilor acestora,aparepesolurile acide cu pH mai mic de 5,5, fiind asociati gi cu fitotoxicitateaaluminiului.

Fierul, reprezintd un element indispensabil pentru dezvoltareacloroplastelorgi formarea clorofilei. El participi la alcdtuireaunor enzime alerespirafiei(catalaz[, peroxidazi, citocromoxidazd),intervenindin reacfiile deoxidoreducere,in fotosintezS,in metabolismulhidralilor decarbon.

221


19/105

222 Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol.Viticultura tn contextul agriculturii biologiceAbsorbtia fierului estecondifionatl de o serie de factori: confinutul in

calcaractiv al solului, reacfiaacesfuia,confinuful in materieorganic6,in argild,fosfor, temperaturdetc.(M. Fregoni, 1987).Calcarulactiv din sol determin[ oimobilizarea Fe in sol sauin plant6.in solurilealcalineFe2*esteoxidatugorinFe3* insolubil. Confinutul solului in materie organicd influenfeaz6favorabilabsorbliafierului prin chelatareaacestuia.Un confinutin argild mai mic de l0%favorizeazA.de asemenea,asimilareafierului, in timp ce proporfia ridicatdaacesteifracfiuni granulometriceo influenfeazAnegativ.

Vifa de vie este una din plantele de culturd cea mai mult afectatildecarenlade fier, manifestatdprin ingilbenirea frunzelor, incepdndcu cele de lavdrf, care poate evolua in necroze.in aceleagicondilii are loc scuturareainmas[ a florilor, legareadefectuoasda boabelor,debilitareatreptatda butucilor.

Manganul, constifuie un factor activ care stimuleazdactivitatea maimultor enzime respiratorii, participdla sintezaclorofilei qi a aminoacizilor,larealizareafotosintezei.El favorizeazl legareaflorilor, acumulareazaharurilor,maturareastrugurilor gi a l6starilor.

Excesulde manganaparepe solurile acide.Se manifestbincepdndcu lunaiunie pe frunzele subapicalegi pe cele de pe copili, care se decoloreazIgiprezintd'necrozemarginale.Ca urmare a scuturdrii florilor, legareaboabelorestedefecfuoas6.

Carenfa acestuielementse manifesti, mai ales, pe solurile calcaroase.Frunzeleau un aspectclorozat,brotuat,lEstarii igi inceteazdcregterea,are locmeiereastrugurilor,diminuareaproducfieigi intdrziereamaturdriilor.

Zincul, participd in multe sisteme enzimatice,in principal respiratorii,intervinein metabolismulzaharurilorgiproteinelor,stimuleaz6sintezaauxinei.

Excesulde zinc poateapdreain condiliile folosirii unor composturibogatein acestelementgi poateafectacregterear[ddcinilor vilei de vie.

Insuficienfazincului, frecventdpe soluri nisipoase,bine aprovizionateinfosfor, se manifest[ prin ingilbeniri ale frunzelor situate la extremitateacopililor, de-a lungul nervurilor.Frunzeleriman mici, asimetrice,cu dinti mai


20/105

Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol.Viticulturain contextulagriculturii biologice 223pronunfafi,cu sinusulpefiolarmai deschis,iar strugurii suntmai mari in boabeca urmarea fenomenuluidemeiere.

Borul, favoizeazd activitatea unor enzime respiratorii, metabolismulglucidelor,al acizilornucleici, formareaclorofilei, germinareapolenului.Excesul de bor determind ingdlbeniri ale frunzelor, aparilia unor

malformafii foliare, necroze, scuturareaflorilor, diminuareaproducfiei gi acalititii.

Carenfain bor apare,in general,pe solurile nisipoase,cu reacfie acid6.Frunzele soiurilor albe se ingilbenesc sau se tnroqesc la soiurile negre,rlmAndnd de dimensiuni mici. Insuficienfa borului produce scdderi aleproductieidatoriti ciderii florilor, fenomenelordemeieregi mdrgeluire,precumgi deprecieriicalitative,caurmarea aparifieiunorpetenecroticepe boabe.

Cuprul, esteelemenfulcareintrd in compozifiaunor enzimecu rol esenfialin proceselerespiratorii.Catalizeazd,sintezaproteinelor,hidrafilor de carbon,clorofileigi antocianilor.

Cuprul poate deveni excedentargi toxic atunci cind pH-ul este foartescSzutgi rdmdne localizat in orizonturile superficiale ale solului, unde seacumuleazdtreptat in urma aplicdrii tratamentelor fitosanitare cu produsecuprice.Excesulde cupruproducecloroznfoliare, reducecreqterearddicinilor,a pdrfii supraterestrea butucilor, determinbo germinareredusi a polenului giscuturareaflorilor.

in viticulturi insuficien{acuprului se face mai pufin simfiti, deoareceseincorporeazi anual in sol pe calea tratamenteloranticriptogamice.Ea semanifestdprin aparilia unor necrozepunctiformela marginealimbului foliar gicddereatimpurie a frunzelor situatein vArful ldstarului.

Dintre factorii pedologici, pH-ul solului are o mare influenld asupraaccesibilitdlii elementelornutritive. Azotul este mai ugor absorbit la un pHneutru; fosforul,potasiul,calciul, sulful qi magneziulsuntmai bineabsorbifiinsolurileuqoralcaline;fieruI, manganul,borul, cuprul, zincul suntugorabsorbitela un pH acid(D. Dovidescu,VelicicaDavidescu,1992).


21/105

224 Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol.Viticultura tn contextul agriculturii biologiceReacfia solului influenfeazdactivitatea microorganismelor,in special a

bacteriilor, multe dintre ele fiind sensibile la aciditate. incetinirea activitifiimicroorganismelorpoate intdrzia oxidareaNlIl li NO3. Temperaturasoluluiinfluenfeaz5,de asemene4activitateamicrobiandgi asffel oxidareaamoniuluiin nitrat. Temperaturile scdzute intilrzie eliberarea fosforului legat decombinafiile organicein solufia solului. Dac[ fertilizareasefaceprimdvara,eaeste mai pulin eficientd in cazil azotului qi fosforului anorganic,deoareceactivitateamicrobiandeste insuficienti pentru a oxida amoniul gi a eliberafosforul legatin combinafiileorganice.Pe solurile acide, in mod obignuit, se aplicd amendamentecalcaroasepentru sporirea valorilor pH. Cantitatea necesardeste dependentdde pH-ulsolului, confinutulin materieorganicdgi textur6. ln general,se aplicd doze deamendamentecuprinseintre 2 gi 15 t/ha CaCOI (C. fdrdea, L. Dejeu, 1995).

La valori ale pH-ului sub 5,5, aluminiul, manganul,zincul gi cuprul devintoxiceprin trecerealor in solufia solului, impiedicAndcreqtereardddcinilorvifei,determinindo debilitarea butucilor. in aceleagicondilii estedegradatdstructurasolului, ceeace influenteazbnegativ regimul aerohidric.

Acidifierea solului sub limita de rezistenlda vilei de vie se accentueazhinorizonturile superficialeale solurilor viticole, ca urmare a aportului anual desulf prin tratamenteanticriptogamice.in solurile cu pH sub 6 sepoatemanifestatoxicitateacupruluiprovenitdin tratamenteantiparazitare.

Pe solurile acide apar o serie de inroqiri ale frunzelor, necroze aleperiferiei limbului foliar, precum gi atacurimai frecventede putregaifibros alrdddcinilorprodusde ciupercaArmillaria mellea(G.JelminiSicolab., i,993).

La valori mai ridicate ale pH-ului alcalin, determinat de excesul deCaCOr, aparecloroza fero-calcicd,gradul de manifestarea acesteiadepinzdndde rezistenfaportaltoilor folosifi la altoireavifei de vie. in general,excesuldealcalinitateestemult mai ddundtorvilei de vie decdtexcesulde aciditate.

Pe solurile bogatein carbonatde calciu pot fi folosifi portaltoi toleranfi:333 EM, Chasselasx Berlandieri 4l B, Fercal (R. Pouget,C. Juste,1972; M.Fregoni,1987;A. Crespy,1992;L. Hidalgo, 1993).


22/105

Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol.Viticultura tn contextulagriculturii biologice 2258.1.4.Problemanitrifilor in viticultura biologiciCa urmare a folosirii pe scardlargd a ingraqEmintelorchimice cu azot,

contaminareaapelorfreaticecu nitrali a sporit in ultimele deceniiin multezoneviticole.S-audeterminat,in unelesituagii,pierderianualeproduseprin percolaredin stratul de I m de sol de pdni la 60Yodin azotul ingrdqdmintelorchimiceadministrategi 40Yodin cel al gunoiuluide grajd (C. Pfatr, 1960).

in general,la vifa de vie, cagi la alteplantecultivate in rdnduri,cantitateade N spdlat in profunzime este mai mare comparativ cu cele cultivate ladensitifi ridicate(K. Mengel,E. A. Kirkby, i,987).

Pentrunitralii din sol exist[ trei sursedeprovinienfi :- din mineralizareamaterieiorganice;- din ingra;dmintelechimice cuazot;- din fixareabiologicda azotului din atmosferd.

La inceputareloc mineralizareacompugilororganicicu formaredeazotamoniacolOII{4), prin activitateabacteriilor:Bacillus arborescens,B. subtilis,B. mesentericus,B. /luorescens,B. mycoides, Pseudomonasfluorescens,P.caudatus,Mucor racemosttsetc. (L. Hidalgo, 1993).in a doua fazAue locformareaazotului nitric, foartesolubil gi absorbitde c6treplante(nitrificarea)inurma activit6tii bacteriilor din genurile: Nitrosococcus, Nitrosomonas,Nitrosocyst i s,Nitrobacter etc.

Sub acfiuneaunor condifii de anaerobiozilpoateavea loc in sol gi unproces invers de denitrificare, de transformarea nitralilor in amt gi amoniaccare se pierd in mareparte in atmosfer[. Microorganismeleimplicate in acestproces stxfi Bacillus denitrificans, B. vermicularis, B. ramosus,Clostridiumamericonum,C. giganteumetc.

ingrdgdmintelechimice cu azot(azotatulde amoniu,ureeaetc.) introdusein sol,prin hidrolizd qi sub acliuneabacteriilor nitrificatoare,dau nagterela ioninitrici (NOt) (Velicica Davidescu,Gabriela Neafd, 1992).in urma reacfiilordintre acidul azoticgi cel azotoscu bazeledin sol se formeazEnitri{i qi nitrali.Nitralii, fiind ugor solubili, in condifii de excespot ajungein p6rua de apdfreaticdpecareo polueazd.


23/105

226 Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol.Viticultura tn contextul agriculturii biologiceDacd seaplicdin excesa ingrdqdmintelecu N, ionul NO3-se acumuleazd

in plante?ncantitdli mari, iar produseleoblinute in astfel de condifii, in urmaconsumului,pot da nagterela intoxicalii, mai alesla copii gi bdtrdni.in struguriide masSse admit concentrafiimaxime de NO:- de 60 ppm. in unele vinurioblinute in condilii de fertilizare intensiv[ au fost determinateconcentrafiidepdn6la 167mgll NO:', depdqindcu mult limitele maxime admise(K. SchallerSicolab.,1984).

Vinurile obfinutedin strugurii recoltali din parcelenefertilizate,situateinsudul Italiei, au confinut cantitefi mai mici de 5 mg/l NO3-,spre deosebiredeceleprovenitedin parcelefertilizate,unde conlinutul de nitrafi inregistrata fostde 12-13mg/l (R.Lovino, 1989).

Uneori fertilizareacu azot estepusdin legdturdcu sporireaconfinutului dearginind din must, care la rdndul ei, determind formarea in vin, in urmaproceselortermice,aetilcarbamatului-osubstanldpresupusdaficancerigend(C.S. Ough, 1991).

Nitratii sunt transformafi in nitrifi in tubul digestiv al omului gi alanimalelor. Nitrifii favorizeuzi conversia hemoglobinei in methemoglobind,impiedicdndoxigenareasdngelui. La rdndul lor nitrilii se pot transforma innitrosaminl,produsfoartetoxic Aicu acliunecancerigenS.

Datoritd toxicitdfii acestora asupra organismului uman, Organza[iaMondial[ a S[n[tifii (O.M.S.)recomand[s6 nu se depigeascdpragulde 3,65mg/l NO3'/kgmasdcorporaldpentruun om adultpe zi.De asemenea,a fixat unpragmaximdeNO:- in apapotabildde 50mgll.

T. Darimont Si colob. (/,984), determindndconfinutul de nitrafi din apapotabilaprovenitl din mai multe zone viticole aleGermaniei(in care se aplicaudozemari de ingrdqdmintecu azot,de pdn[ la 350 kg/ha), au constatatdepdgiriale pragurilormaxime admisein l3Yodin cazuri. Autorii au stabilit o corelafieintre mbrimeasuprafefelorocupatecu vifd de vie gi confinutul in nitrali al apeipotabiledin zonelerespective.

Levigarea nitralilor din solurile viticole este influenfatd de mai mullifactori:


24/105

Capitolul VIII.Agroecosistemulviticol.Viti cultura in contextul agr i culturi i bi oIogice 227- folosireacantit5filorexcesivede ingrd;dmintemineralegi organice;- condifiilepedoclimatice(tipul de sol, regimul precipitafiilor,mai ales

din perioadarecea anului,temperatura,umiditateasolului, etc.);- absenlavegetafieiin sezonulreceal anului;- sistemuldeintrefinerea solului din plantafii;- regimul de irigare,etc.

Se recomandi urmitoarele mdsuripentureducereapolu6rii cu nitra{i, inviticultur6:

- asigurareaunui covor vegetal pe timpul iernii (ingrdgdminteverzi,inierbare);- aplicarea ingriqimintelor minerale cu azot la momente potrivite

(eventualfracfionat),in funclie de dinamicaabsorblieiacestuiade cdtrevifa devie, deciclul naturalal azotuluiin sol;

- administrareacu precdderea gunoiului de grajd, a composturilor,findndseamade restitufiile organiceale plantafiei(O. Lohnertz,K. Schaller, 1989;K.Schaller,I99l; B.I{ermelinger,I99l; W.J. Conradie,l99l; 1994).

Concomitent cu spdlarealor in profunzime, la sffirgitul perioadei devegetafie,cantitdfile de nitrali din sol sporesc.Astfel, in timpul perioadeiderepausau fost determinateconcentrafiisemnificativmai mari de nitrafi in apelece str[bat profilul de sol, comparativ cu cele inregistrate in perioada devegetafie (K. Mtiller, 1993). Prin folosirea ingrSgbmintelorverzi se reducespilarea nitrafilor in timpul iernii, poluareaapelor freatice gi a rdurilor (P.PerretSicolob., 1991;K. Schaller,1991;D. Rupp, 1993).

H. Lott Si K. H. Emig (1991)au constatatcd folosirea culturilor destinateingragimintelor verzi in plantafiile viticole, din toamnd pbnd in preajmainfloritului vifei de vie, contribuie la prevenirea spdldrii nitralilor gi laconservareaacestorain orizonturile superficiale ale solului. De asemenea,inierbareapermanentiasigurdoptimizareaaproviziondriicu azot a vifei de vie,stabilitateain timp a confinutului acestuiain sol, reducereapierderilor gi acontamindrii apei freatice (L. Sicher, 1989; D. Rupp, n. Fox, 1992; E.L'Helgoualch,M. Duplan, i,995).


25/105

228 Capitolul VllL Agroecosistemulviticol.Viticultura in contextul agriculturii biologicein urma cultivdrii mazfuni ca ingri.gdmdnt verde pe intervalele dinhe

r6nduri, A.Ciubucd Si Rodica Potdrniche (1994) au constatat o sporireconsiderabil[a confinutului de azot nitric in sol (NO3-),echivalentcu 47,5 kgazotlha(tabelul8.5.).

Pentruprevenirealevig6rii sau spilbrii azotuluiin profunzime,se acordi omare importanld momentului de aplicare a ingrigdmintelor. in California,momentul optim de fertilizare cu azotpe solurile cu texfuri ugoard,in condifiide irigare, se considerd a fr cuprins intre infloritul vifei de vie gi pdrgastrugurilor, sauchiar in luna septembrieintrucdt cregterileorganelorverzi inprim[vard sunt dependentede azotul mobilizat din fesuturilede rezervd(W.L.PeacockSicolab., 1989; /,991;G. E. $uteu,A. $erdinescu,1991).

Tabelul8.5.Aportulmicroorganismelorfixatoarede azotinsimbiozdcumazdreafolositdcaingrdgdmdntverdeasupraconfinutuluideNO:-in sol

8.1.5.Eroziunea solului in viticultura biologicilVifa de vie ocupi in mareparteterenurilein pantdsupusefenomenuluide

eroziune a solului. Cdnd precipitafiile ajung la nivelul solului, o parte seinfitreazd,,iar altase scurgela suprafall.Yiteza maximd depitrunderea apeiinsol determindpropor,tiarelativda celor doui fenomene:infiltralia gi scurgerea.Fracfiuneaapei infiltrate impregneazAorizonttxile de sol in mod succesiv,umiditatea acestoraajungdnd la capacitateade cAmp. Ajunsd in straturile maiprofunde apa formeazh pilnza freatic[ in care se pot acumula substanfelesolubile antrenatedin sol (nitrafi, produsefitosanitareetc.). CAnd concentrafiaacestoradep6gegteanumitelimite, se manifestdfenomenuldepoluare.

(dupdA.Ciubucd,RodicaPotdrniche,1994)Varianta NOr-(ms/ 100s sol)1983 1984 1985 MediaMartor - osor nesm 5.42 ) ) q 5.18 4.29MazAre- insrdsamAntverde 13.95 3.27 10.27 9.16


26/105

Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol.Viticultura tn contextulagriculturii biologice 229Pe terenurileneamenajate,plantatecu vifi de vie in condifiile centrului

viticol Valea C6lug[reasc[ pe pante de 32o/o,cu orientarearindurilor pedirecfia deal-vale, in perioada 1953-1974cantitateade sol erodat, in medieanual, a fost de 86 m3[ha(L. Mihalache si colab., 1976). Simpla orientareardndurilor de vifd de vie pe direcfia curbelor de nivel la pante cu aceeagiinclinare(32%)a diminuatcantitateade sol erodatannual la66 m3lha.

Ca urmare a fenomenuluide eroziunemanifestatpe panteleneamenajatein teraseare loc o "dezgolire" treptatiia vilelor sifuatein amontegi o colmatarea celor din aval. Aceste neajunsuripot fi prevenite prin plantareavifei laaddncimidiferenfiatetn raport cu pozilia pe pant6:mai addncin cazuil parfiisuperioarea pantei gi mai la suprafafda celor situate la baza pantei. Prinamenajareateraseloreroziuneasolului sereducela valori neglijabile.

Pe terenurile erodatevolumul de sol explorabil de citre vila de vie sereducela fel ca qi confinutul in elementefine: argila, lutul gi humusul suntantrenatein mod selectiv, astfel cd pierderile de sol sunt insofite 9i de odegradarecalitativ6a acestuia.Intensificareaeroziunii in viticulturd estelegatd de o serie de modificirice se referd la sporirea dimensiunilor parcelelor, suprimarea vegetatieiarborescente,intrefinereadefectuoasda ganfurilorde scurgere,sistematizareanecorespunz6toarea terenului, amplasarearindurilor pe direcfia deal-vale,compactareasolului subinfluenfamaginilorgrele,lipsa fertilizdrii organiceetc.Intervin, de asemenea,lungimea pantei, inclinarea acesteiaqi rugozitateasuprafefei.

Pentru prevenirea eroziunii solului in viticulfurd se recomandE:amenajareaantierozionalda terenurilor in pantii (terasare,canale de scurgere,benzi inierbate etc.), amplasareardndurilor pe direcfia curbelor de nivel,limitarealungimii rdndurilor la amplasarealor pe direcfia deal-valegi o seriedetehnici de culturi aplicate in plantalii. Dintre acestea,prezinti. importanf6folosireaingrdgdmintelorverzi, a inierbdrii temporaresaupennanente,mulcireasolului cu diferite materiale(paie,composturiorbqenegti,composturiforestiere,alte materiale),afhnareasolului in profunzimeetc. (F. Murisier, 1985;J. L.


27/105

230 Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol.Viticultura tn contextul agriculturii biologiceBallif Si colab., l99I; H. Schulte-Karring, M. Haubold-Rosar, 1993; H.Stoppler-Zimmer,R. Gottschall,I 994).

S-a constatatfapflrl c6, in viile din sudul Germaniei un rol importantinprevenireaeroziunii solului gi a poluirii riurilor revine ingriqdmintelorverzi(D. Rupp, 1993).in lipsa acestora,cantitateade sol erodat anuala fost de 15tlha.

Acliuneavegetafieiin prevenireaeroziunii solului, semanifesti in diferitemoduri:

- prin interceptareapicdturilor de ploaiede cdhe frunzigul vilei de vie esteatenuatdforfa acestora;intervalul dinhe rf,nduri, intrelinut ca ogor negru,estemai vulnerabil, comparativcu folosireaculturilor pentru ingr[gim6nt verde, amulciului saua inierbdrii temporaresaupermanente;

- vegetafiaconstituieun obstacolpentruscurgerilede apd,incetinindu-le;- riddcinile refin particulelede sol gi faciliteazdpdtrwrdereaapei in sol.

ReducereaconsiderabilI a eroziunii solului din plantafiile viticole a fostobfinutd, in numeroasecondilii pedoclimaticeexperimentale,prin mulcireasolului cu paie, cu composfuriforestiere,sau prin inierbarea permanenti (A.KIik, I99l; A. Klik, H. Papouschek,1991; W. WundererSi colab., 1992;J.Rousseau,1996; R. Agulhon, /996). Covorul vegetal realizatprin inierbareaterenului contribuie la disipareaparfiali a energiei cinetice a picdturilor deploaie, la interceptareaunei p6rfi din precipitafii, iar prin reteauaradiculardagramineelor,agregatelestrucfuralesuntprotejatede acfiuneadistructivd a apei,contribuind la sporireapermeabilitdliisolului. Comparativcu un sol intrefinutca ogor negru, prin inierbareaunui teren ?npantd ocupat cu vifi de vie s-aobfinuto diminuarea cantiteflide sol erodat dela37,7 tlha/an,la0,2thalan (A.ScienzaSicolab., i,988).

Diminuareacantit5lii de sol erodatpe terenurilein pantdsepoateoblineqiprin fragmentareaqi incorporareain sol a coardelor rezultatela tdiere (C.Roubal,1995).


28/105

Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol.Viticultura tn contextulagriculturii biologiceJ. Carsoulle, 1995a constatatc[ mulcirea cu paie sau cu tescovin[, pe

ldngd protejare solului impotriva eroziunii, menfine umiditatea solului gisporegteconfinutulin materieorganicl al acestuia.

Cu toate neajunsurileterenurilor in pantti in privinfa eroziunii solului,acesteaprezintho serie de particularitlfi ecologicecu efectefavorabileasupracalitnfii producfiei.

Pe terenurilein pantd elementelede biotop (factorii climatici gi edafici)inregistreazd variafii care genereazl, la rindul lor, variafii ale vigorii,metabolismuluivi.teide vie, potenfialuluiproductivqi calitativ etc.Regimul apeiin sol pe panteestefoarte diversificat,ca urmarea efectuluicumulat al condifiilor de clim6, sol, geomorfologiegi hidrologie (L. MihalacheSicolab.,1976;L. Dejeu, j,984).

in privinla aprovizionlrii cu substanlenutritive, vila devie beneficiazLdeprezenfaunor cantitlfi mai mari de ap[ gi N la bazapantei. determinatdgi detipul desol,comparativcu mijlocul gi virful pantei

Aceste variafii ale biotopului au consecinfebiologice ce se manifesti indezvoltareasistemuluiradicular,asupraproceselorde cregtere,asupraactivitdliifotosinteticeetc., finalizate in producfiegi calitateaei. in general,seobservdoscidere a producfiei dinspre bazd spre vdrful pantei,asociat[ cu o cregtereaconcentrafieiin zahdrsub influenfa factorilor climatici distribuifi invers fafd depotenfialulnutritiv al solului.

Terenurile in panti prezinti un potenfial productiv cantitativ mai redus,dar calitativ superior,in timp ce terenurile de la baza panteiau un potenlialcantitativridicat,insdde calitatemijlocie.

Se recomandd folosirea terenurilor de la baza pantei pentru culturasoiurilor demasd,a celor de vin de mareproducfiepentruobfinereavinurilor deconsumcurent,iar la mijlocul qi vdrful panteicultivareasoiurilor pentruvinuride calitatesuperioarI,cu denumirede origine controlati gi treptede calitate.

231


29/105

232 Capitolul VllL Agroecosistemulviticol.Viti cultur a tn contextul agri cul turi i bi oI ogice8.1.6. Umiditateasolului

Ca gi pentruoricarealtdplant6gi pentruvila de vie, apaare un rol esenfialin viafa acesteia.Jesuturilegi organelevifei de vie au un confinut importantdeapd, carcdepindede foarte mulli factori interni (vdrsta,organul,fenofazaetc.)gi externi (temperatur6,umiditatea solului, higroscopicitateaaerului etc.).Tesufurile meristematicein care activitateafiziologic[ a celulelor este foarteintensi confin 80-95% ap6; ldstarii in cregtere90-55Yoin funclie de fenofazd;coardelede un an 55-48Yo;ramurile de doi gi mai mulfi ani 40-55%;frunzele70-85%; mugurii 50-55%; strugurii: 70-80% in miez, 60-80%in pielile, 15-50Yoinseminfe9i 55-80%inciorchini (M. Oprean,L Olteanu,i,983).Rezultd,deci, c[ vifa de vie, avAnd $i un aparat vegetativ dezvoltat, este mareconsumatoarede ap6.

Av6nd un sistemradicular dezvoltat,cu o mareplasticitatefiziologici giecologicd, cu o ridicatd presiuneradicular[, precum gi cu o mare for,t[ desucfiune a frunzelor, vila de vie are mari posibilitifi de aprovizionarecu apdchiargi in condilii de450-500mm precipitafii.

Umiditatea optimd a solului pentru vita de vie este cuprinsdintre 50 gi80% din intervalul umiditdfii active, valorile mai mici fiind favorabilepentrumaturareaboabelor,iar celemai mari pentrucregterealdstarilor.

Se apreciazl cd stresulhidric moderatinregistratdupdpdrgdestebeneficpentrucalitateastrugurilor.Acest fapt se datoregtereduceriicregteriivegetative9i echilibrdrii raportului frunze/fructe. in astfel de condilii este favoriz,atiformareaperidermuluildstarilor,transportulqi acumulareazaharurilorin boabegi in lemnul bitrdn (C. Schneider,1989).

Cercetdrile efectuate la Valea Cdlugdreascdau evidenfiat faptul cEprocentulde apd din intervalul umiditalii active, determinatin timpul maturdriiboabelor,secoreleazdnegativcu conlinutul dezaharurial mustuluigi pozitiv cuaciditateatotald.

in perioadavegetafieilipsa de umiditatedetermindo diminuarea cregteriilSstarilor Ei rdddcinilor, reducerea suprafelei foliare, debilitarea butucilor,incetarea timpurie a cregterii (V. Gh. Popa, 1970; R. Eibach, G. Alleweldt,


30/105

Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol.Viticultura in contextulagriculturii biologice1983;H. Dilring, 1984;G. Fanizza,A. M. Castrignano,1993).in aceleagicondifii se inregistreazaqio reducerea fotosintezei(R.Morlat si colab., 1992;S. Poni gi colab., 1994); scade,de asemenea,greutatea mediea boabelorgisemintelor (V. Gh. Popa, 1977; A. gerdinescuSi colab., 1994), stafioneazdmaturarea boabelor, este prejudiciatr producfia gi calitatea acesteia AAlexandrescu,M. Botzan, 1958; V. Gh. Popa, 1977; N.GrumezaSi colab.,1979). Dauneleprodusede seceti sunt mai mari la formele inalte, cu o maimareexpansiuneavegetafiei(1.Varga,S.Misik, 1994).

Stresulhidric determindqi o intraremai devremea vifei de vie in repaus(7. OrtoizeSicolab., 1992).Consumulrestrictivde apd in perioadamaturirii estede mareimportanfi

pentru calitateavinurilor ropii (l Duteau Si colab., I98l; L. Dejeu, i,986),secetarelativdav6ndun efectpozitiv asupraacumuldriiantocianilorin pielileleboabelor(M.BourzeixSicolab.,1977;$t. TeodorescuSicolab., i,978).

Studiileefectuatede G. Seguin(1983)au pus in evidenfdinfluenfape careo exercitbraportuldintre evapotranspirafiareali gi ceapotenfial5@TR/ETPx100) din perioadamaturdrii strugurilor gi unele componenteale mustului:aciditatetotald, zaharuri,substanfeantocianice,tanin etc. Valorile restrictivealeacestuiraport,pentruproducereavinurilor de calitatesuperioar[,suntcelemaimici de 35%Simai mari de 50Yo.

Dacd pe solurilecu confinut sporit in argil[, in condifii de relief plan saudepresionar,umiditatea rdmdne ridicatd, in special in timpul perioadei dematurare,are loc o prelungirea cregteriilistarilor in detrimentulmaturdriilor gio intdrziere in acumulareazaharurilor din boabe; aciditatea este mai mare,procenfulde tanin mai ridicat, aromele mai pufin intense,iar vinurile obfinuteau o fructuozitatemai redusi gi un buchetmai slab exprimat.

Apa in exces influenleazil negativ atdt rezistenlavifei de vie la ge4putregaiulcenugiu,mani cdt gi rezistentala fisurare,desprindere,transportgip[strarea strugurilordemas6.Pe solurile cu textur[ glea, insotitd de un drenajdefectuos,apa in excesexercitdo influenfl negativi asuprasolului, determinffndo aerareinsuficienti,

233


31/105

234 Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol.Viticultura in contextul agriculturii biologicecondifii de anaerobiozi,creqterearedusd a rdd[cinilor gi absorb{iasclnfil aelementelornutritive. V. Gh. Popa si M. Stan (199l,),au stabilit existenfauneicorelafii negativeintre rezervamediede api din sol pe perioadade vegetalieginumlru] de rdddcinice exploreazi orizonturile respective.

Excesul de apd este deosebit de ddun[tor ln special la infiinfareaplantafiilor,determindndun procentridicat de goluri.

S-au constatatdiferenfieri intre portaltoi in privinfa eficienfei folosiriiapei:portaltoiul 140 Ruggeri se caracterizeazAprinh-o eficienfdmai scdzutdafolosirii apei,comparativcu 5 BB gi 3 309 (C. Divaio, M. Boselli, i,993).in condiliile inierbdrii terenului gi a pdstrarii ca mulci a masei vegetalerentltate, s-a constatat o pierdere mai redusd a apei in profunzime gi oevapotranspirafiemai intensi (A Klik, B. Schigl, 1994).

in viticulturb folosireaingriqdmintelor verzi gi a inierbdrii temporaresaupermanenteestecondifionatdde existenlaunei cantitifi suficientede apdin sol(asigurat6de precipitalii sau prin irigafie), pentru a evita concurenladintrecovorul vegetalgi vifa de vie.

E.1.7. Combatereaintegrati a buruienilorPe plan mondial schimb[rile strucfuralece au awt loc in viticultura

ultimelor decenii,au condusla ra[ionalizareaculfurii vilei de vie, introducereaunor tehnologii noi, a unor sistemeimbundtifite de intrefinerea solului, care auin vedere reducereacosturilor, ameliorarea fertilit5fii solurilor, menfinereastrucfurii,a materieiorganicegi a apeiin sol.

La nivel ewopeans-a constituit in ultimii ani o comisie de experfi dindiferite f6ri viticole, cu misiuneade a confruntaexperien{eledobdnditepdni inprezentgi de a elaboraun programde combaterea buruienilor din plantafiileviticole prin folosireacorecti qi combinatiia tuturormijloacelor tehnicede caredispune viticultura, astfel incAt sd poatd fi alese cele specificepentru diferitecondilii gi si reducdla minimum intervenfiileasuprasolului.

A fost definit conceptul de "combatereintegratd a florei spontone", cafiind un sistemechilibrat,caresebazeaz6,pe cunogtinfeleexistentecu privire la


32/105

Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol.Viticultura tn contextul agriculturii biologice 235combatereaburuienilor cu mijloace mecanice,agronomice,frzice gi chimice piimpactul acestora asupra mediului inconjuritor, in vederea elimindriicompetifiei,a menfinerii fertilit6fii solului gi oblinerii unor producfii in condifiide eficienfdeconomicd.

Combaterea integratd a buruienilor se bazeazd pe doui principiifundamentaleqi anume:

- flora spontani devine ddundtoarenumai atunci cdnd concureazAefectivbutucii de vifd de vie in privinfa apei gi elementelor nutritive, sau cdndimpiedicd executarea corectd a lucrdrilor de intrefinere. A fost introdusdnofiuneade "prag de ddunare",la fel ca gi in cazul bolilor gi ddundtorilor,frrdsi fie luatein considerarerafiunileestetice(terenuls6 fie curat de buruieni),saucele hadifionale;

- folosirea rafionald a erbicidelor nu comportd riscuri majore pentrumediul inconjurdtor.

Orientareacitre erbicidareadirijatd, in postemergenfd,poate reduce cuaproximativ 50%principiile activefolositeactualmentein viticulturd.

Degi se considerd gi astizi cd erbicidarea constituie un rezultat alprogresuluisocial, totugi, acolo unde esteposibil, se incearci limitareafolosiriicombateriichimice a buruienilor,ca unnarea faptului c6,prin aceastEtehnic6,se inhoduc in sol substanfechimice desprecarenu se cunoaqtetotul in privinfaproceselordedegradare

Au fost explorate,in ultimul timp, o serie de c[i, dintre care unele au nunumaio semnificafieecologicd,ci gi una economic6;

- au fost eliminatesubstanfeleactive,cu riscuri de toxicitatepentruvila devie saupentrumediul inconjur[tor;

- s-a extins erbicidareain benzi;- sefolosescdozeleminime eficiente;- seextindeerbicidareadirijat5;- se evit5 folosirea erbicidelor qi aplicarealucrdrilor mecaniceale solului

dupd luna augustqi pe parcursulintregii perioadederepaus;- se urmdregtemenfinereaflorei spontanein anumiteperioadeale anului;


33/105

236 Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol.Viti cul tura tn contextul agri cul turi i bi ologice- inierbareade durati a intervalelordintrerdnduri;- folosireaingrSgdmintelorverzi;- combatereape caletermicda buruieniloretc.8.2. iNrnnlnrnREA SoLULUIIN VITICTILTT]RABIoLoGIcALucrdrile solulai, preconizatein viticultura biologicd sunt cele careperturbdcel mai pu{in activitateamicrobiani a solului qi asiguri menfinereastrucfuriiacesfuia.Principiile care stau la bazatehnicilor de lucrarea solului in viticulhrabiologicdsunturmdtoarele:- mobilizarea gi aerareasolului frr[ rdsturnareabrazdelor,precum gievitarea incorpordrii in profirnzime a orizonturilor superficiale cu ocaziaardturilor, pentru a nu distruge humusul gi a nu perfurba activitateamicrobiologicd la suprafafa solului. in solurile bine mobilizate qi aerate

rbddcinilepdtrundugor,f[rd a fi asfixiate;- materiaorganic[ proaspdti (reziduurileplantelor,ingrdgdminteleverzi,ingrdg[mintele organice proaspete)s6 nu fie incorporati in profunzime, cisuperhcial,pentrua fi supuseuneihumificlri prealabilein mediuaerob;- limitarea numirului de treceri cu maqini grele pentru a evita tasareasolului, cu efecte negative asuprastructurii, aerlrii gi asupraactivit6fii salebiologice;- lucrareasolului la momentul potrivit, adicd atunci c6nd nu este preaumed.La trecereautilajelor pe soluri cu un conlinut prea mare in umiditate,pneurilepatineazh,iar porozitateadeaerafiea soluluiestemult diminuatd.Lucririle solului cel mai frecvent aplicate in vitticulturi prezinti uneleparticularitali.Astfel subsolajul,lucrarede mobilizarein profunzimea soluluiftrd amestecareaonzonturilor,se realizeazAla sfrrgitul verii sautoamna,fiind

recomandatin specialpe solurile slabdrenategi slabaerate.Este important s[nu se intervin[ atunci cdnd solul este drenat la addncimeade executarealucrlrii.


34/105

Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol.Viti cultur a tn context ul agri cuItur i i bi ol ogice 237Arlfura nu trebuie sd fie profundd, pentru a nu ingropa orizonturile 'Aii"

de la suprafafi, ceeace ar diuna activitdfii biologice a solului. Flora gi faunamicrobiani a solului sunt de doui feluri: aerobi 9i anaerob[. Cele maiimportantesunt microorganismeleaerobecare triiesc in cea mai mare parteaproapede suprafafa solului, la mai pufin de 15 cm gi au nevoie de aer.Microorganismeleanaerobe sunt situate in profunzime gi trIiesc ftrE aer.Ar[fura adinci gi ristumareabrazdelorddtlrlreazdactivitatii biologice a solului,in sensul cd microorganismeleaerobesunt asfixiate in profunzime, iar celeanaerobeadusela suprafa;i sunt distrusein contactcu aerul.Lucrdrile superficiale ale solului aplicate la momentul potrivit permitpdtrunderea apei, aerarea necesard dezvolt[rii rdddcinilor gi microfloreicontribuind la distrugerea buruienilor. Se evitl folosirea maginilor ceftrdmileazl pronunfat solul, distrugdnd agregatele structurale (freze, saperotativeetc.).

Lucrareamecanic[ a soluluiestecompletatdcu ceaa organismelorvii dinsol, in specialcu a rimelor care aereazLsolulprin creareaa numeroasegalerii giamestecareasolului cu materiaorganic[; de aceea,esteimportantdpdstrarealorin sol.Ricldcinileplantelor,prin ramificafiile lor multiple, p[trund gi exploreazdsolul in toatedirec{iile,complet6ndgi ele lucririle solului.

in ce privegtecombatercaburuienilor sepoateafirma cd, in viticulturabiologicdburuienile nu sunt considerate"inamici'oce trebuie combdtufi,ci, maidegrab6, resurse ce trebuie gestionate corect; se recomandd extindereapreocupirilor de reglarea dezvoltirii acestora.

Buruienile concureazi butucii din plantalii gi, incontestabil,le afecteazfproductivitatea.Aceastdconcurenfdintervine in anumite perioade critice dedezvoltarea vilei de vie. in afara acestorperioadebtrruienilepot avea efectefavorabileimportante,asigurind o protecfiea suprafeleisolului qi o stimulareaactivitEjiibiologiceprin exsudateleradiculareeliberate.

in generalsolurileneechilibrate,cele sdrbcitetn humusgi prost lucrate suntcele mai ugor invadate de buruieni, in special de cele greu de combitut:pdldmida,volbur4 pirul etc.Pe parcursultrecerii de la viticultura tradifionaldla


35/105

238 Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol.Viticultura tn contextulagriculturii biologicecea biologicl, viticultorul trebuiesbacfionezeintr-o situafiedeosebitd:folosireatimp indelungata erbicidelor a favoizat dentoltarcaburuienilor mai rezistenteqi mai greude combdtut.

Pentrua evita invadareaplantafiilor de cdtreburuienilenedorite,sepuneun accentdeosebitpe mijloacelepreventive.

in vedereaelimindrii unei pirfi din buruienigi menfinerii lor sub "pragulde ddunare",in viticulfura biologici suntautorizatenumai metodelenechimice.

Metodelepreventive recomandatesunturm[toarele :- suprimareasurselorde diseminare,cum estegunoiul de grajd proaspdtcareconfine in starepotenliald o proportie ridicatl de seminfede buruieni.

Capacitateade germinare a acestor seminfe este mult redusd printr-ocompostarecorespunzEtoare;- ardturadeprimdvardtrebuieftcutb c6t mai devreme,pentruca seminleleadusela suprafali si aibd timp sI germinezegi apoi sdfie distruseprin lucrSrilesuperficialeulterioare.Se va evita tasareasolului, care favorizeazd,denoltareaburuienilor perene,in speciala pdldmidei,mai alesdaci solul a fost lucrat instarepreaumed6;

- mulcirea solului constituie un procedeude lupt6 impotriva invazieiburuienilor, contribuie la protejareasolului fafi de exceseleclimatice gi, inspecial,la menfinereaumiditdfii in perioadelede secetd.Se folosescdiferiteresturivegetaleca: paie, frunze,diferite composturi,gunoi de grajd, scoarli dearbori etc.;- folosirea inierblrii permanentesau a ingri.gdmintelorverzi constituiemijloaceeficacedeprevenirea dezvoltirii buruienilor.

Metodelede distrugere a buruienilor folosite in viticultura biologic6 potfi: mecanice,manualegi termice.

Metodelemecanicesunt reprezentatedeprasilele repetate.Distrugereamanuald a buruienilor pe rind in jurul butucilor necesitd

foartemult[ for!6 de munci ginu poatefrrealizatilpe mari suprafefe.Metodeletermicepot fi folosite in dou6variante:distrugerealocalizati cu

vapori qi incdlzirea laflacdrd direct[. in primul caz se folosegteun dispozitiv


36/105

Capitolul VllL Agroecosistemulviticol.Viticultura fn contextulagriculturii biologicemobil ce producevapori supraincilzti (180"C), care sunt conduqiprin tuburipdni la nigte clopote aqezatepe solul arat gi nivelat in prealabil. Vaporiiprovoaci o cregtere instantaneea temperafurii in orizontul superficial gisteri.lizeazi,solul pe cdfiva centimetri addncime.Trecereacu acestedispozitivetrebuiesi fie rapid6,pentru a evita provocareaunor daunemicroorganismelorexistentein profunzime.Aceastdtehnic[ estedestulde costisitoaregi distrugeomarepartedin microorganismeleexistentein orizonhrl superficialal solului.

incdlzirea la flacird directi presupunefolosirea unui arzbtoralimentatcupropan. Prin aceastd variant[ se obline, la nivelul celulelor vegetale, otemperaturdin jur de 70oCcare antrenearil coagplareaproteinelor gi pieireaburuienilor in cdtevaore. Eficienfa metodeidepindede stadiul de dezvoltareaburuienilor, cele mai bunerezultatese oblin atunci cAndtratamentultermic seaplici asupraburuienilor tinere,performanlelefiind mai redusela plantelemaiin vdrst6gi mai alesasupracelor lignificate. De asemenea,sunt distrusetoateseminfelein curs degerminare.

Se recomanddlocalizarea tratamentului termic pe rAnd, cu orientareaarzdtoarelorla 3040" fa[i de sol gi nu vertical pe plante.Au fost construiteoseriede dispozitivecu palpatorcareprotejeazdbutucii qi lucreaz6la o vitezd de4-6km/h, plantelefiind supusela un goctermictimp de 2-3 secunde.AcfionAndnumai asupra parfilor aeriene ale plantelor, tratamentul termic realizeazil oanumiti selecliea buruienilor (G.J/romandt, i,993).

inierbarea solului din planta(iile viticole este considerati, in ultimuldeceniu,ca o alternativdecologicdqi economicdde intrefinerea solului; ea areun rol de"echilibrare"a fufuror fenomenelorfrzice,chimicegi biologice careauloc in sistemulsol-plant6(L. SicherSi colab., i,993).

Numeroasestudii au scosin evidenfi influenfainierbdrii asupratnsuSirilorfizice ale solului.

inierbareaa fost introdus6in viticultur6 la inceputul deceniului6 in fdrilede limbd german6,urmdrindu-se,in principal, protejareasolului impotrivaeroziunii.Efecteleeroziunii prin indepdrtareaparticulelorfine de sol, a materiei

239


37/105

240 Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol.Viticultura tn contextulagriculturii biologiceorganicegi a elementelornutritive pot avea consecin{edezastruoasedin punctde vedereecologic.

in regiuneaviticoli Rheingau(Germania),pe pantecu inclinareacuprins[intre l0 gi32Yo,in viile inierbates-audeterminatscurgerisuperficialede ap[dupl ploi torenliale de numai 1,8% din valoareaprecipitaliilor, comparativcu50o/oin condiliile ogorului negru (K. Emde, 1990).Cantitateamaximd de solerodatdin plantafiileinierbatea fost nesemnificativd(de 3,1 kg/ha),in timp cein condifiile intrefinerii ca ogor negru" aceastaa fost cuprinsd,in funcfie depantd,intre 30 qi 100 tlha.Ca urmare a compactdriisolului pe urmelerofilortractoarelor,in acestdin urmd caz, s-auinregishatscurgerisuperficialechiar gila intensitdfireduseale precipitafiilor.

Funcfiadeprotecfierealizatdde covorulerbaceuseexplicdprin mai multemecanisme:

- interceptarea precipitaliilor gi protejarea agregatelor structurale deimpactulpic[turilorde ploaie(A.Klik, l99l);

- diminuareavitezeide scurgerea apelorde suprafafd;- infiltrarea mai rapidd a apei, ca urmarea prezenfeimacroporilorgi a unei

mai bunedishibufii a acestorain sol.Confinutul sporit in materie organic6 al solurilor inierbate sporegte

capacitateade relinerea apei ?nprimii 20-30cm, precum qi cantitateade apidisponibild(A.Dorigoni,L. Sicher,i,992).

Accesul agregatelorin plantafii pe timp ploios este favorizat de prezenfacovorului ierbaceu,evit6ndu-secompactareasolului gi degradareastructuriiacestuia.

Agregatele structuralein primii 10-15 cm de sol sunt mai stabile inprezentpierburilor (R. Ochaba,A. Valachovic, 1990; Gh. Condei Si colab.,199i,)(tabelul8.6.).

Umiditateasolului esteintotdeaunainferioar[ in viile ?nierbate;in verilesecetoase,cel pufin in orizonturilesuperficiale,existAndriscul sclderii acesteiala nivelul coeficientului de ofilire. in astfel de situafii, cantitSgilemici deprecipitalii sunt consumateprin evapotranspira{iede cdtre covorul erbaceu.


38/105

Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol.Yiticuhura tn contextulagriculturii biologiceCompetifia pentru apd realizati de covorul erbaceu este mai accentuati pesolurile superficiale,neirigate,in condilii de secet6.in practici se alegetipul deinierbare, durataacesteia,suprafafape care se practic[ (pe toate intervalele;altemativ;pe r6ndul de vile etc.),in funcfie decondifiilepedoclimatice.

Tabelul8.6.Rezultateobfinutedupi 25 deani de aplicarea diferitelor sistemede

intrefinerea solului in podgoriaDrdgSgani(dupdGh. Condeisi colab.,1991)

tn perioadelesecetoase,s-au inregistratvalori ale temperaturilormaximeale solului la addncimi cuprinse intre 10 9i 40 cm, mai reduse in prezenfacovoruluivegetal(A. Dorigoni, L. Sicher, 1992).

in ceprivegteinfluenfa inierbdrii asuprainsuqirilor chimiceale solului, seconstatdc[ aceastaesteo metodi bun[ de a producepe loc substanfdorganicS.Prin tocarearepetatda maseiverzr rczultategi pdstrareaei ca mulci la suprafalasolului, o partedin aceastase transformdin humusstabil. in general,sporireaconfinutului in substanf[ organicd se realizeazAin primii 20 cm de sol (,4.Dorigoni si colab., 1992), dar cu timpul poatefi inregishati in profunzime(J.P. SoyerSicolab.,1984).

Confinutul in azotmineral al solurilor inierbateestemai reduscomparativcu ogorul negru, diferenfelefiind evidente,mai ales in timpul perioadeidevegetafie (A Scienza Si colab., 1988). Prin inierbare existd posibilitateacontroldrii unei eventualenuhilii azotateexcesivea vifei, mai alesin perioadamaturdrii strugurilor,cu influenf[ favorabildasupraproducfiei.

241

Analizaefectuatd Sistemuldeintretinerea solului:Ogornegnr Erbicidare lnierbareAgregatestabilepe addncimea0-10cm (%) 7 l 76 89Umiditateasolului0-10cm (%) 2 l t7 t2Densitateaaparentd0-5 cm (g/cm') 1,30 1,44 1,25Porozitateatotald 0-5 cm (%) 52 46 53Humus(%) 1,7 1,5 2,1


39/105

242 Capitolul YIII. Agroecosistemulviticol.Viticultura in contextul agriculturii biologiceCercetlrile efectuatede K. SchallerSicolab. (199/) cu privire la dinamica

nitrafilor pe profilul solului (0-80 cm), au evidenfiatfaptul cd la sfhrgitulverii,ca urmare a mineralizdrii intensea materiei organice in condiliile ogoruluinegru,confinuful de azot estesporit, el urmdndsd fie spilat in profunzimedecltre precipitafiile inregishatein perioadade toamn6-iam6.tn viile inierbateconsumulde azotnitric de cdhevegetafiaierboasl pentrucregterereprezinti unadevdrat,,efect tompon", care se oprme spdldrii in profunzime a nitratilor,contribuind,in acelagitimp, la reducereaexcesuluide vigoaregi deproducfie.

Comparativ cu solul intrefinut ca ogor negru, prin inierbare sporegtesemnificativconfinutul solului in Kzo (P. Fleck, 1979)(tabelul8.7.). Potasiul,elementcu mobilitate redus6,estetranslocat in profunzimeasolului de citrer5ddcini.

Tabelul8.7.Con{inutulsoluluiin KzOpeterenuriintrefinuteprininierbare

saucaogornegru(dupdP. Fleck,1979)Addncimea(cm) KzO(me/l00 e sol)Inierbare Ogor negm0-5 73 565-10 60 4210-15 60 3415-20 58 30

Experienfele efectuate in ungaria au evidenfiat faptul cd inierbarearealizatd'cu specii leguminoase(Medicogosp.) au redus spdlareacalciului gimagneziului(M. Varnai, I99l).

Ca urmarea intensificdriiactivitdlii biologicea solurilor inierbatea sporitconcentrafiade COz intAlnit in astfel de soluri. Astfel, corelafia strdnsddintreconfinutul in C organicAi respirafiasolului sedatoreazdsubstanfelororganicebiodegradabilecare servescdrept hrand pentru microorganismegi care, lardndul lor, au nevoie de un microclimat edafic echilibrat. Efectul benefic alcovorului vegetal se manifesti gi prin amplitudinile mai mici de variafie aletemperaturiisolului (5. StoitchevSicolab., f 990).


40/105

Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol.Viticulnra tn contextul agriculturii biologicein viile inierbate,comparativcu lntrefinereasolului ca ogor negru,a fost

determinat un numdr mai mult decdt dublu de microorganisme,apa(indnd atdtmicroflorei cAt qi microfaunei, in general mai bogate in specii (E.Homrighausen,I 976; I 984).

Comparativ cu inierbarea mturald, G h. Condei Si colab. (|989) audeterminat un numlr de bacterii gi ciuperci redus la jum[tate in condiliileogorului negru,gi la un sferttn cazul folosirii erbicidelorreziduale.

Diferenfieri importanteau fost constatategi in privinfa prezenteirdmelor,mult mai frecvente atAt ca numdr de indivizi, cdt gi ca numir de specii insolurile inierbate (F. Schffir, P. Schachtsabel,|985). Ele contribuie laformareaunor complexe argilo-humicemult mai stabile gi galeriile lor, multmai frecvente in solurile inierbate, aereazf solul, asigurd drenajul intem,precumgi formareahumusuluigi a agregatelorstructurale.

incircitura mai mare de organisme heterotrofe prezinti importanfideosebitdpenhuuneleprocesebiologice din sol ca: mineralizarea,humificarea,fixareaazotuluigi stabilizareastructurii (L. Sichersi colab., Igg3). Peterenurileinierbate, fragmentarealemnului eliminat la tiiere, impreund cu ierburilepdstrateca mulci, contribuie la descompunereaacestuiacu o vitez6 aproapedubl6comparativcu situaliasoltnilor lucrateobiqnuit(E. Schwappach,1979).

inierbarea permanentii poatefi practicatl in viticulturd in doul moduri:natural;i artificial.

inierbarea naturald,constituie modul cel mai simplu de inierbare realizatde cdtreflora spontandce urmeaz5sd fie supusi anualunui num[r de2-4 cosiri,in funcfie de frecvenfaprecipitaliilor.

Prin inierbarea naturald a terenului in centrul ltaliei, dupd 3 ani deexperimentare,s-a constatatrealizarcaunui echilibru intre speciilece aparfinla4 familii (leguminoase,graminee, composite gi geraniacee),cu influen![pozitivi asuprafiziologiei vilei de vie (8. EggerSicolab., 1995).

inierbarea naturaldprezintl cdteva inconveniente:acoperireasolului serealizeazhlent gi neuniform; asiguri o protecfiescbzutdimpotriva eroziunii gi

243


41/105

244 Capitolul VllL Agroecosistemulviticol.Viti cul tura tn contextul agr i cul tur i i bioI ogicecompactirii; speciileintAlnitenu sunttoate la fel de utile, din caw:-consumuluisporit deapd;dezvoltareaexcesivdin indlfime etc.

Pentruevitareaacestorneajunsuri,in viticultura din multe {dri (Austria,Germania,Elvetia, Italia, Franfa) se recurge la ,,tnierbareaartificiald" prinsemdnareaunor specii saua unor amestecuri.in astfelde sifualii se au in vedereefectele unei culturi secundarecare concureazb vila de vie in privinfaconsumuluide ap6 gi imobilizeaz6temporarelementelenutritive (carevor firestituite prin mineralizareasubstanfeiorganice in urma cosirii periodice aierburilor). Aceasti concurenf[ poate fi benefici atunci c6nd se urmdreqteoreducerea vigorii excesivea butucilor din unele planta{ii, mai ales in fazalegdrii boabelorgi a maturdriistrugurilor.

Viticultorul are posibilitatea alegerii unei anumite compozilii aamesteculuide specii ierboase,a epocii de semlnat,a durateide menfinereacovorului vegetal,precumgi a suprafefeipe care sepracticdinierbarea(pe toatdsuprafala,pe intervaleledintre rinduri saupe intervalelealternative).

in lara noastrd cercetirile efectute de P. Piyuc (1989) aa evidenfiatperspectivaintroducerii sistemului de intrefinere a solului prin tnierbareaalternativd de duratd in zonele cu peste 350 mm precipitalii, in intervalulaprilie-octombrie.

inierbarea artificiold,are in vederela alegeraspeciilordestinateinierb[riipermanentein viticulturdurmdtoarele criterii :

- formarearapidda unui covorvegetaldensgi rezistentla tasare;- taliaredusia speciilor;- consumredusdeapdqi elementenutritive;- concurenfimoderati fatdde vifa de vie gi sporitdfald deburuieni;- cregterealenti, pentru ca lucrlrile de intrefineresd fie ugurate(cosiri in

num[r redus)gi capacitateadea suporta,ca mulci, biomasaren;/rtatil- longevitatesporit6, cu posibilitateade a ldsasd pdtrundd?n timp speciiautohtone,in scopulpromovdriidiversitdlii floristice;

- sistemulradicularal speciilor ierboases[ nu interferezecu cel al vitei devie (at6tdin punctdevederemecanic,c6t gi in privinfa unor exsudatesecretate);


42/105

Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol.Yiticultura tn contextulagriculturii biologice 245- speciile sd se dezvolte cu precidere in perioadere cu ma:


43/105

246 Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol.Viticultura in contextul agriculturii biologiceautoinsdmAnfirii. Specia aduce in sol, prin fxarea azotului atmosferic, ocantitatede 30-50kglha/an.

in general,pentru majoritatea speciilor se folosesc soiuri selecfionatepentruformareaunui ovor vegetal dens,uniforTn,cu plantede talie mic6, spredeosebirede cele destinateobfinerii firajelor.

in experienlele efectuate in fara noastr6,inierbarea intervalelor dintrerdnduri s-a frcut cu Lolium perenne, Lolium multiJlorum, Dactylis glomerata,Medicago sativa (VasilicaDuSchinSicolab., 1986;P. Piyuc, 1989;Gh. Condeisi colab.,1989).in funcfie de condiliile climatice, sem[natul speciilor ierboasepoate fiftcut primdvara (aprilie) sau toamna (septembrie),dupd o buni pregitire apatului germinativ. Addncimea de semdnatnu trebuie sd depdgeascd2 cm;operaliaestebine si fie urmatd de tdvdlugire.Peterenurilecu pant6accentuatd,pentru protecfia impotriva eroziunii, imediat dup[ semdnat se recomanddmulcirea cu paie (0,4 kglfih, aceastaavdnd gi rolul de menfinere in sol aumiditalii favorabilegermindrii.

intrelinerea covorului vegetal se face prin cosiri periodice prin care seurmdregtepdstrarealabaza plantelora unor porfiuni de 4-5 cm din tulpini careconcentreazlrezervelece garanteazireluareacregteriigi longevitateaplantelor.Se recomandd ca ierburile cosite si rdm6nd ca mulci pentru sporireaconfinutului solului in substanfi organicdqi, in acestfel, plementelenutritiveabsorbitesunt temporarimobilizate,p0ndcdndprin procesulde mineralizareelevor fi restituite solului. Cosirile frecvente(4 pe an) contribuie la simplificareacompozifieifloristice in sensuldiminuirii speciilorcu frunzalat5 careaunevoiesd producl seminfepentru a se reproduce,in avantajulgramineelor,a c6rorinmulfire este stimulati. De asemenea,se reduce fauna "indiferenti" gi cea'ttile'" care,de obicei, igi gdsegterefugiugi hrandpe flora spontandinfloritd. inplus, ierburile cosite de timpuriu, datoritd coeficientului izohumic scdzutsuntsupuseunei rapidemineraliz5ri.

Numdrul mai redus de cosiri (2-3) permite inflorirea plantelor girdspindirea seminfelor, obfindndu-seastfel o fitocenozd mai diversificatd.


44/105

Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol.Viticultura in contextul agriculturii biologice 247Ierburile maturecos

AGRICULTURA ECOLOGICA 3/3

Documents

Transcript of AGRICULTURA ECOLOGICA 3/3