Adsobia fizic a solului i nsemntatea ei pentru utilizarea ngrmintelor.1 Adsorbtia solului , este proprietatea lui de a adsorbi elementele de diferite tipuri ,care ajung in contact cu solutia solului, Fenomenul de adsorbtie are un rol foarte important pentru a utilizarea ingrasamintelor, fie minerale sau chiar organice . Ingrasamintul odata ajuns in contatct cu solul este in mare parte absorbit si incorporate in solutia solului.Datorita acestui fenomen plantele se hranesc cu subsntantele din componenta solului.2 20. Particularitile de nutriie i fertilizare a orzului de toamn. n perioada de toamn, consumul ridicat de substane nutritive este determinat de formarea aparatului radicular, de nfrirea plantelor i de acumularea rezervelor necesare trecerii perioadei de iarn. n plante se acumuleaz substane eseniale (hormoni, vitamine, enzime etc.) care favorizeaz n continuare geneza floral i parcurgerea normal a fazelor de vegetaie. Insuficiena elementelor nutritive n perioada de dinainte de intrarea n iarn are consecine negative pe tot timpul vegetaiei plantelor, concretizndu-se n final printr-o producie mult mai sczutCele menionate mai sus atrag atenia asupra necesitii asigurrii orzuluide toamn cu elemente nutritive, n cantiti corespunztoare, pe tot timpul vegetaiei, fr a pierde din vedere cumva perioada de iarn, cnd aparent plantele de orz stau n repaus. Substanele minerale absorbite n perioada de toamn i iarn asigur n primvar plantelor de gru o energie funcional ridicat, care atrage dup sine nu numai o producie ridicat, dar i scurtarea perioadei de vegetaie. ngrarea grului de toamn este puternic influenat i de particularitile soiurilor. n prezent, este stabilit c soiurile intensive reacioneaz la ngrminte mult mai puternic dect soiurile extensive. Capacitatea de producie, rezistena la cdere i boli sunt principalele nsuiri care permit utilizarea n cultura orzului a unor cantiti mari de ngrminte minerale i organice.Un procedeu eficient pentru sporirea recoltei orzului de toamn l constituie nutriia suplimentar cu azot la ieirea plantelor din iarn. Consumul specific de substane nutritive la orz este apropiat de cel al grului. Gunoiul de grajd dei asigur sporuri de producie nu este valorificat economic de orzul de toamna nici de orzoaic. Deoarece gunoiul de grajd se aplic altor plante, orzul se fertilizeaz n general cu ngrminte chimice. Pentru toate formele de orz, azotul se aplic primavara. Toamna se poate da o parte din doza de azot (1/4 - 1/3), numai dup premergtoare care srcesc solul (floarea-soarelui, porumb).

Administrarea ngrmintelor cu fosfor se face sub artura de baza. ngrmintele cu potasiu se aplic pe terenurile slab aprovizionate n acest element, administrindu-se 80 - 100 kg/ha potasiu pentru orzul de toamn. Pentru orzoaica de primavar dozele de NPK recomandate sunt urmtoarele 40-60 kg/ha N; 40-60 kg/ha P; 30-40 kg/ha K in sub-stana activ.

Amendamentele att pentru orzul de toamn ct i pentru orzoaica de primavar se recomand s se aplice pe solurile acide, constituind o msur necesar pentru a asigura producii ridicate. n funcie de aciditatea solului se aplic 3-6 tone/ha amendamente calcaroase o dat la 6-7 ani sub artura de baz, de preferin nu n anul semnrii orzului de toamn.\

Fiziologie

Biosinteza clorofilei dependena procesului de factorii interni i externi.Biosinteza clorofilei,dependena procesului de factorii interni i externi. Biosinteza clorofilei cuprinde 3 etape principale:a) I etapa- din compusii organici initiali- acetat si glicina se formeaza de porfobilinogen.b) II- sinteza din patru inele pirolice a unei moleculde de protopoferin;c) III- in formarea transpiratiei magnezioporfirinelorin clorofila. Biosinteza proteici depinde de factori interni si externi: 1)prezenta plastidelor, 2)lumina- in lipsa luminii plantele nu inversesc,3) temperatura pentru formarea clorofilei este nevoie de temperatura anumite specifica fiecarei plante, orz secara la temperatura 0 +4grad celsius.4)oxigenul,5)saruri de Fe ,Na,Mg,Mn,S,Mg,N intra in compozitia corofileri, iar Fe,Mn si S au rol de catalizatori in reactiile de oxido-reducere, le se gasesc in strome, cloroplastelor unde formeaza molecule mici apoi dau nastere la molecule complexe de clorofila, in lipsa lor acestor elementele apre boala cloroza,6) Zaharurile la frunza etiolate de griu sau alte plante care contin zahar in apa distilata inversesc, iar care nu contin zahar nu inversesc.Acumularea clorofilei depinde de intensitatea luminii.

Rolul fiziologic al azotului n viaa plantelor. Formele accesibile de asimilare a azotului.Azotuleste un element plastic. El intra in structura moleculelor de nucleoproteine, protidelor protoplasmatice, lipoproteinelor din citomembrane, in structura apoenzimelor, a coenzimelor, a vitaminelor B1, B6, B12, a hormonilor vegetali, a pigmentilor fotosintetici (clorofile si ficobiline) si a stearidelor vegetale. Carenta azotului in nutritia plantelor duce la ingalbenirea frunzelor la incetinrea sau oprirea cresterii acestora. Excesul de azot duce la prelungirea perioadei de vegetatie, la formarea abundenta a frunzelor si la marirea sensibilitatii la boli. Azotul poate fi luat de plante din sol, din apa, din atmosfera si chiar din corpul altor organisme