Atestat Indicatorii solului

5/25/2018 Atestat Indicatorii solului

1/18

1

Argument

Calitatea solului este foarte inportanta pentru sol daca aceasta este afectata de noiletehnologi care distrug structura sa si afecteaza calitatea apei cat si a solului.In aceasta lucrare osa prezint toate caracteristicile solului cat si indicatorii acestuia.

Efectele negative ale agriculturii extensive au devenit i mai pronunaten anii 20- 30 asecolului trecut. Aceasta a pus bazele unei noi abordri asolurilor n general i a calitiisolurilor, n special. Motivul ntrzierii apariieiconceptului, n opinia mai multor autori, a fostcredina larg rspndit nreziliena aproape nelimitat i capacitatea de autoepurare a solului.

n contextul unei alte abordri a solului noiunea i termenul de calitateoblig laevaluarea i exprimarea adecvat a dinamicii sale, care ar trebui sexprime desfurareaechlibrat a legturilor dintre componente. Prin aceastprism de idei, termenul calitatea soluluinu poate fi omologat cu termenii decalitate a altor elemente de mediu, n special a aerului sau

apei, care sunt dejancetinii n literatura despre mediu. n conformitate cu abordareaecosistemic(geosistemic) a solului, calitatea solului spre deosebire de calitatea aerului i aapenu rezid doar din cuantificri ale concentraiilor de poluani.

Calitatea solului integreaz o serie de nsuiri native (naturale) care potdetermina anumirestricii n privina folosirii, precum i o serie de nsuiridobndite n urma unor interveniiantropice, care pot modifica pozitiv saunegativ nsuirile naturale.

Evaluarea calitii solului implic msurarea unor proprieti sau nsuiriale solului careservesc ca indicatori sensibili la modificarea funciilor soluluirezultate din utilizarea imanagementul resurselor de sol.

Calitatea solului nu poate fi msurat direct deoarece ea estedat de oserie de proprietale solului rezultate n urma unor procese fizice, chimice,biologice i mineralogice care sedesfoar n mediul edafic. Din aceastcauz evaluarea calitii solului se face indirect prinfolosirea unor indicatoricalitativi i cantitativi care msoar proprietile semnificative pentruproceselecare au loc n sol.

Indicatorii de calitate a solului pot fi divizai n dou grupe principale:indicatoridescriptivi i analitici. Indicatorii analitici sunt preferai de specialitipentru c sunt cantitativi, timp ce indicatorii descriptivi sunt la ndemnafermierilor sau a unor persoane mai puin avizateIndicii de evaluare a calitiisolului pot facilita luarea unor decizii manageriale care favorizeazpracticileunei agriculturi durabile.

Dup cum este cunoscut determinrile unor nsuiri fizice cum ar fidensitatea aparent,porozitatea, rezistena la penetrare pot servi n anumitesituaii ca indicatori de calitate a solului

demonstrndu-i utilitatea naprecierile privind comportarea sau tasarea solului, dup cummsurtorile destabilitate a agregatelor pot conduce la stabilirea unor indici de suceptibilitateastructurii solului la degradare. n funcie de situaie i alte msurtori privindnsuirile fizice ihidrofizice pot servi la obinerea unor indicatori de calitate asolului, cum ar fi capacitatea dereinere a apei care este corelat cu reinerea itransportul apei, cu erodabiltatea hidric, culucrabilitatea i traficabilitatea etc.


2/18

2

Capitolul 1 Generalitatile solului1.1. Caracteristici generale

SOLUL este materialul fragil si afanat care acopera, intr-un strat subtire, toata suprafata terestre. Fara el, continentele ar fi lipsite de majoritatea faunei si florei. De aici deducem faptul

depinde mult de forma de relief deasupra careia se afla.

Constructia de baza a formelor de relief este creata de fortele care actioneaza in interiorul PamAceste procese extraordinare produc zilnic schimbari in aceasta structura de baza, o deformeaza

continuu.

Solul se formeaza la suprafata uscatului din stratul superior al rocilor pe anumite elemrelief. Acest proces este foarte indelungat si consta in interactiunea mai multor factori de pedogenez

ar fi: roca-mama, organismele vii (animalele si microorganismele), clima, vegetatia, relieful, apele si de suprafata, timpul geologic.

Cel mai important factor in formarea solului este alterarea rocilor, care este conditionata de e

atmosferei. Rocile de la suprafata scoartei terestre, sunt supuse proceselor de dezagregare, care pot f

- fizice, adica maruntirea;

- chimice, reprezentand reactii chimice desfasurate sub influienta apei de suprafata sau din

bioxidului de carbon, a sulfului sau a oxigenului;

- biologice, care insumeaza efectul distructiv al diferitelor vietati. Efecte majore pot fi produ

influientele chimice ale unor organisme vegetale, cum ar fi unele alge si licheni care produc aciz

suprfetele rocilor mai poroase.

Ca rezultat al dezagregarii, rocile de la suprafata scoartei terestre se sfaramiteaza in particule m

- nisip, praf, mal - si astfel participa la formarea structurii si compozitiei chimice si mineralsolului.

Un alt factor extrem de necesar in formarea solului este clima. Ea conditioneaza formarea d

tipuri de soluri. Datorita climei, formei si inclinatiei planetei noastre, pe glob se produc anotimpurformeaza fasaile termice. Fasaile termice, numite si brauri termice, la randul lor contrib

formarea zonelor climaterice, biogeografice. Este acesta modul in care se creeaza zonalitatea natural

Datorita acestor zonalitati, in fiecare regiune se formeaza anumite ecosisteme naturale, abiocenoze si anumite varietati de sol. De exemplu, solurile care se formeaza in conditii

reprezentative sau dominante in zona respectiva, se numesc zonale, automorfe, adica formarea lor

conditionata de anumiti factori specifici. In cazurile cand directia solificarii este conditionata d

proprietati specifice ale rocilor materne (argile fine, calcare, etc.) se formeaza solurilitomorfe (cond

de roca). In zonele cu un surplus mare de precipitatii atmosferice si unde apele freatice sunt preadancimi foarte mici, se intalnesc solurile hidromorfe (conditionate de umiditate). Prezenta s

solubile in rocile materne sau in apele freatice conduce la formarea ssanilizate, halomorfe(influientate de saruri). In depresiuni, in vai si in luncile raurilor unde proc

sedimentare este permanent in dinamica, se formeaza solurile dinamomorfe (care se formeaza pe sed


3/18

3

contemporane). Solurile care traverseaza arealele solurilor automorfe si se imbogatesc cu parceleargila si cu oxizi (Fe2O3, Al2O3, etc), devin iluviale (de acumulare).

Alt factor important sunt organismele vii (indeosebi vegetatia si microorganismele) care

conditioneaza formarea diferitelor feluri de sol.Primele organisme la suprafata uscatului au fost algele monocelulare, care si astazi form

suprafata solului pelicule sau pete verzi. Fiind autotrofe, adica avand capacitatea de a asimila energi

si a insusi elemente minerale din mediul inconjurator, ele .produc prin fotosinteza substante or

Aceasta materie prima se acumuleaza la suprafata rocilor, fiind partial descompusa d

microorganisme in elemente minerale initiale (apa, CO2, elemente nutritive, etc).

Gratie stabilitatii conditiilor vitale pe care le asigura, solul este cel mai populat mediu d

Totalitatea animalelor ce traiesc in sol constituie pedofaunaacestuia. Pedofauna este si ea la raimpartita in trei categorii: microfauna - organisme ce nu depasesc lungimea de 0,2 mm, mezo

organisme ce au lungimi cuprinse intre 0,2 si 8 mm, si macrofauna - organisme ce au lungimi de la

la 80 mm.

S-a constatat ca o suprafata de un hectar de sol contine aproximativ 3 tone de bacterii, 3 ciuperci microscopice, 1,5 tone de actinomicete, 100 kgde alge, 100 kg de protozoare, 500 kg de r

kg de nematode, 40 kg de artropode, 30 kg de moluste, 20 kg de serpi si rozatoare, etc. In centimetru cub de sol se gasesc pana la 7-10 miliarde de microorganisme.

Dupa pieirea organismelor vii din sol, resturile vegetale si animale sunt transformate in humuseste o parte esentiala a materiei organice a solului, si cel mai important component al lui.

Humusul prezinta un amestec de substante organice foarte complicate. Unii chimisti consihumusul este cea mai complicata substanta de pe planeta. Rolul de baza al humusului in proc

solificare si in natura in general, consta in faptul ca el reprezinta o substanta conservata, un acumu

energie solara, fixate in materia organica de generatiile precedente ale plantelor si animalelor. A

humusului a stopat procesul de mineralizare, de descompunere totala a ramasitelor organice. Hum

facut posibila acumularea pe viitor a energiei solare, a contribuit la formarea solurilor primitive deci la aparitia pedogenezei. In continuare evolutia organismelor terestre, a asociatiilor vegetale si

s-a produs concomitent cu evolutia solurilor, contribuind astfel la evolutia ecosistemelor naturale. Hcontine diferite elemente si substante nutritive, ce asigura fertilitatea solului.

Prin fertilitate se intelege proprietatea solului de a asigura plantele cu substante nutritive (comelementelor chimice cu care se hranesc plantele), apa si aer necesare dezvoltarii normale in peri

vegetatie. Deci, solul este format atat din substante organice, cat si din substante minerale.

Fertilitatea este si ea de doua tipuri: fertilitate naturala si fertilitate economica.

Fertilitatea naturala (potentiala), a solului este un rezultat al fenomenelor naturale (fizice, c

biologice), neinfluientate de om. Ea se dezvolta continuu si este determinata de compozitia f

biochimica a solului, de conditiile de clima si relief si se manifesta prin capacitatea de reprspontana a vegetatiei.

Fertilitatea economica (antropogena) a solurilor apare ca urmare a unor activitati modificaomului. Ea depinde de aplicarea corecta a tehnicilor agricole corespunzatoare (lucrari agrot

ingrasaminte, irigatii, desecari, etc).


4/18

4

Solul contine si o anumita cantitate de apa. Apa dizolva unele substante nutritive pe care plaabsorb impreuna cu ea. Solul contine si aer, care este necesar pentru respiratia radacinilor pl

animalelor si microorganismelor. Rezulta ca solul nu este solid. Aproximativ 2/5 din el este alcatuit

si aer.Un alt factor este timpul geologic. Solul se formeaza intr-o perioada indelungata de timp. S-a c

ca solurile contemporane s-au format in ultimii 8-10 mii de ani. De exemplu, un strat de sol cu grosun cm, pe o suprafata neteda, se formeaza intr-o perioada de la cateva zeci de ani pana la 100 de ani.

Invelisul discontinuu al solului se numeste pedosfera, grosimea sa variind de la cativa centime

la cativa metri. Stratul superior al solului este cel mai productiv si are aproximativ 25 cm; cuintensa insa poate diminua puternic calitatea sa.


5/18

5

1.2. TIPURI DE SOL

Caracteristicile solului variaz de la o zon la alta n funcie de numeroi factori, cum arfi clima i altitudinea. n fiecare zon climatic predomin un tip de sol. n zonele calde senzlnesc solurile roii (culoare roie) i laterite (de culoare balben), srace n humus i sruriminerale. n stepe i deerturi solurile sunt cenuii sau brune. n zonele temperate, predomincernoziomurile de culoare neagr i cu fertilitate ridicat, solurile brune i podzolurile legate deporiunile forestiere. Exist circa 720 de variaii de sol, fiecare din ele avnd ceva caracteristic.

Solurile cenuii albice (denumirea precedent cenuii deschise de pdure) se ntlnescfragmentar pe rocile luto-nisipoase, suportate de argile la admcimea de 150-200 cm. S-au form

sub pdure n majoritate carpinete-quarcete. Orizontul superficial ocric trece evident ntr-suborizont albic (cu SiO2 amorf), slab structurat. Spre admc acest suborizont trece n brun-rocat cu structur columnar sau prismatic i dur.

Solurile cenuii molice (denumirea precedent cenuii nchise de pdure) s-au format ncondiiile pdurilor de stejar cu nveli ierbos dezvoltat. Le este caracteristic un orizont A molichumnificat, cu structur grunoas mare, cu caracter eluvial slab pronunat.

Solurile cenuii vertice se formeaz sub pdurile de quarcete- carpinete, pe roci argiloasgrele. Formarea profilului este influienat de componena rocii materne. Are totodatparticulariti vertice (nuane verzui, fee de alunecare, abunden de argil fin).

Cernoziomurile se deosebesc prin caracterul acumulativ, bine humificat (la adncimea de

80-100 cm coninutul de humus depete 1%) structurat i afnat (molic). Regimul de umiditateperiodic percolativ i nepercolativ. Reacia solului este neutr sau slab alcalin. Cernoziomurise formeaz subpduri preponderant quarcete i cu nveli ierbos. Profilul cernoziomului arecaracter molic relativ humnificat. Cernoziomul ca tip este reprezentat de 5 subtipuri

argiloiluvial, levigat, tipic, carbonatic i vertic.Cernoziomurile argiloiluviale s-au format sub pdurile de stejar cu nveli de ierburi bin

dezvoltat, care contacteaz cu stepele mezofite. Orizontul de la suprafa este de tip molic, frcaractere de eluviere i doar slab pudrat cu SiO2. Orizontul B n partea inferioar are caracteriluvial cu coninut mai ridicat de argil fin, structur poliedric, tasat.

Cernoziomurile levigate se formeaz n condiiile stepelor mezofite ale zonei desilvostep, dar se ntlnesc i sub pduri de stejar cu nveli ierbos. Profilul areun caractergeneral molic, levigat, adic lipsit totalmente de carbonai. Ca regul, prezena carbonailor(efervescena) ncepe ceva mai jos de limita inferioar a orizontului B.

Cernoziomurile tipice reprezint subtipul modal al tipului. Se formeaz ncondiii destep, uneori cu plcuri de stejar pufos. Orizontul A este bine humificat, structurat i afnat.

Orizontul B este de tranziie, fiind mai slab humificat, cu structur grunoas mare i bogat ndiferite forme de carbonai. Subtipul se divizeaz n dou: moderat humifere i slab humifere.Primele se formeaz sub stepele mezofite i xerofite cu plcuri de stejar pufos, iar ultimele seformeaz sub steeple xerofite cu comuniti de negar i piu.


6/18

6

Cernoziomurile carbonatice se formeaz n condiiile stepelor xerofite i doar parial cuplcuri de stejar pufos. Sunt slab humificate ca cele precedente, cu strustur mai puin stabil.Conin carbonai chiar de la suprafa.

Cernoziomurile vertice se formeaz n condiii de step, pe roci argiloasecu coninutridicat de argil fin. Orizontul A este molic, structurat, ns tasat, dur. Orizontul B, fiind i el ngenere molic are caractere vertice - nuane verzui, structur bulgroas mare, fee strlucitoare.Dup nivelul i coninutul carbonailorcernoziomurile vertice pot fi carbonatice, tipice saulevigale (caracter la nivel de gen).

Redzinele se formeaz pe calcare i marne, att sub influiena asociaiilor ierboase destep, ct i de pdure. Procesele pedogenetice se produc doar n stratul alterat de la suprataarocilor calcaroase. Profilul solurilor redzinice este tipul fr orizontul de tranziie B. Orizontulsuperficial are caracter molic-humificat, structurat, uneori scheletic, suportat de roc. Redzinelese divizeaz n dou subtipuri: levigate i tipice.

Vertisolurile se formeaz n condiii de step i silvostep, sub vegetaie ierboas, pe roc

argiloase grele (coninut mare de argil fin). Procesele pedogenetice sunt condiionate deproprietile specifice ale acestor roci, care nstare umed gonfleaz, iar n stare uscat crap.Solificarea se produce doar n stratul de la suprafa. Astfel, solul prezint un strat amestecat, deculoare cenuie nchis, uneori cu nuane verzui, avnd o structur bulgroas mare, cu fee dealunecare. Vertisolurile se divizeaz n subtipuri: molic si ocric.

Solurile cernoziomoide se formeaz n condiii de step i silvostep, pe terenurile undeperiodic sau permanent persist un surplus de umezeal. Pentru profilul acetor soluri estecaracteristi orizontul A molic, bine humificat i structurat. Orizontul B are caracter hidriccondiionat de pnza capilar sau nivelul ridicat al apelor freatice. Se divizeaz n dou subtipurlevigate i tipice.

Mocirlele se formeaz n arealele cu exces de umiditate. Nivelul apei freatice se afl n

profil, ajungnd pn la suprafa. Solurile sunt mlatinoase, procesele pedogeneze au caracteranaerob. Mocirlele pot fi tipice, gleice i turbice.

Solurile turboase se formeaz n condiii permanent anaerobe, cnd rmiele plantelorhidrofile se descompun prea puin i se conserveaz n sol sub form de turb. Solurile turboasepot fi de dou feluri: tipice i gleice.

Soloneurile se formeaz n condiii de step, pe rocile argiloase care conin srurisolubile (NaCl, Na2SO4 etc.). Principalele caractere sunt condiionate de prezena cationilor deNa care parial nlocuiesc n complexul absorbtiv Ca. Prezena Na conduce la formareahumatului de Na, care, spre deosebire de humatul de Ca, este mai solubil i mai cafeniu.Structura devine bulgroas sau columnar. Profilul soloneului const din orizontul A cucaracter solodizat-cenuiu deschis, lamellar, columnar. Grosimea profilului este relativ mic (5060 cm).

Solonceacurile se formeaz sub influiena apelor fretice mineralizate. Evaporarea apeiconduce la acumularea n profil i la suprafaa solului a srurilor solubile. Dup nivelul apelorfreatice se divizeaz n dou molice i hidrice.


7/18

7

Solurile deluviale se formeaz la baza versanilor i n vi pe contul parcelelorneselectate, transportate de torenii de scurgere. Profilul acestor soluri const din straturi dematerial solificat ( humificat, structurat) mai mult sau mai puin transformat de procesele

pedogenetice actuale locale. Aceste soluri sunt foarte profunde, humificate i bine structurate. nfuncie de caracterul materialului iniial solurile deluviale pot fi molice sau ocrice. Solurile aluviale sunt cele mai tinere i se formeaz n luncile rurilor pe depunerile

aluviale recente. Ele se divizeaz n subtipuri-tipice, hidrice, vertice, i turbice.solurile aluvialepot fi salinizate, soloneizate, i gleizate.

Solurile de pdure se formeaz n condiii de silvostep i sub pduri de foioase nsoitede un covor ierbos. Se caracterizeaz prin faptul c stratul de sol are o grosime mic i conine ocantitate mic de humus. Solurile de pdure se divizeaz n dou tipuri : cenuii de pdure ibrune de pdure.

Solurile cenuii de pdure se formeaz sub pduri de stejar, stejar cu arar, sau amestec dtei i frasin. Se evideniaz dou subtipuri principale: cenuii tipice i cenuii-nchise de pdure

Profilul lor este bine evideniat n orizonturi genetice. Grosimea solului variaz de la 40 pn la90 cm, carbonaii apar, ca regul, la admcimi de 120-150 cm, au o structur glomerular-nuciform. Conin substane n cantiti insuficiente, dar reacioneaz pozitiv la introducereangrmintelor naturale i la cele chimice de azot.

Solurile brune de pdure se formeaz sub pdurile de fagsau de stejar. Au un profil slabdifereniat n orizonturi genetice. Culoarea lor este brun-deschis uneori rocat, structuraglomelural, cu o compoziie mecanic uoar. Regimul hidric este suficient. Solurile nu conincarbonai i sunt favorabile pentru plantaiile de pomicole i soiurile de tutun aromat.

1.3.Propietati ale solulilor

Apa din sol este una din componentele fara de care solul ar fi un corp inert. Solutia solulucontine diferite substante, acestea gasindu-se in stare de dispersie ionica, moleculara sa

coloidala. Unele din ele sunt preluate din aer, cand precipitatiile traverseaza atmosfera (bioxid d

carbon, oxigen, oxizi de azot, amoniac, bioxid de sulf, clor etc.), altele (acizi organici anorganici, saruri ale acestora, baze etc.) trec in solutie din componentii fazei gazoase si solide

solului sau prin activitatea organismelor.

Solutia solului are o compozitie foarte complexa, variata de la un tip de sol la altu

prezinta variatii pe acelasi profil de sol, precum si variatii in timp, atat sezoniere cat si diurn

Compozitia este determinata de o multitudine de factori, cum sunt: cei climatici (precipitati

temperatura, evapotranspiratie), adancimea si mineralizarea apei freatice, tipul de vegetatie, tipu

de humus, activitatea microbiologica din sol, natura si gradul de solubilitate a substantelominerale si organice, proprietatile complexului coloidal al solului etc.

Substantele prezente in solutia solului elibereaza prin disociere sau hidroliza ioni dhidrogen (H+) sau de oxidril (OH -), dand solutiei caracter acid sau alcalin, in functie de cu

predomina unii sau altii dintre ioni. Insusi apa, ce este solventul diferitelor substante, es

disociata si ea in proportie foarte redusa. Ionii rezultati prin disociere formeaza cu ionii apei aci


8/18

8

si baze, ce pot fi electroliti puternici sau slabi. Cei puternici se pot disocia complet si vor pune libertate mai multi ioni de hidrogen sau de oxidril, pe cand cei slabi se disociaza foarte putin s

prin urmare, vor elibera mai putini ioni. Concentratia ionilor de hidrogen liberi existenti

solutia solului reprezinta ceea ce se numeste aciditate actuala si se exprima in unitati pH. Culoarea - ofera informatii despre modul de formare si despre compozitia solului. Astf

variatia de la alb , prin brun , pana la negru reda cresterea continutului de humus . Culorigalben si rosu indica prezenta unor compusi ai fierului (in zonele calde si umede)

Textura se refera la proportia in care nisipul , praful si argila participa compozitiasolului . Datorita permeabilitatea solului , astfel cele mai bune sunt solurile lutoase .

Structura reprezinta de modul in care particulele solide din sol se grupeaza agregatede marimi si forme diferite cu ajutorul unor lianti din sol (humus, oxizi ) . Poate grauntoasa , prismatica , lamelara , fiind importante pentru capacitatea de absorbtie a apei.

PHulreprezinta concentratia in ioni de H +din componenta solului , raportata la ionde hidroxil (OH

-) . Masoara aciditatea si alcalinitatea solului . Plantele , in functie specie , sun

adaptate la soluri cu PH diferit .


9/18

9

Capitolul 2 Calitatea solului

2.1. Protectia calitatii solurilor

Calitatea solului nu poate fi msurat direct deoarece ea este dat de oserie de proprietale solului rezultate n urma unor procese fizice, chimice,biologice i mineralogice care sedesfoar n mediul edafic. Din aceastcauz evaluarea calitii solului se face indirect prinfolosirea unor indicatoricalitativi i cantitativi care msoar proprietilesemnificative pentruproceselecare au loc n sol.

Evaluarea calitii solului necesit dou aspecte importante: Stabilirea unui sistem de referin fa de care se poate raportacapacitatea funcional a

unui sol. Acest sistem de referin poate ficonstituit dintr-un sol diferit, dar reprezentativ subaspectul rspndirii nteritoriu sau sub aspectul semnificaiei agricole, sau dintr-un sol similaraflat sub vegetaie nativ, ori pstrat ca martor.

Precizarea scopului n care se face evaluarea sau a condiiilor defuncionare, deci n

raport cu situaia concret de utilizare a solului,deoarece aceeai proprietate a unui sol poate fbun pentru o anumitfolosin, plant sau management, rea pentru alt folosinsauindiferent pentru alte situaii.

Criteriile de selecie a indicatorilor de calitate a solului trebuie s includo serie deaspecte (sensibilitate, semnificaie, eficiena msurtorilor,validitatea tiinific . a.). n pofidaunor ncercri de integrare a acestor criterii ntr-o formul unic, nici pn la ora actual nuexist un procedeusistematic care s asigure o selecie obiectiv a parametrilor msurai carepotfi utilizai n evaluarea calitii solului. Cei mai adecvai indicatori pentruaprecierea calitiisolului sunt considerai, n general, cei care rezult n urmaunei analize rutin i sunt capabili sfurnizeze rspunsuri utile ntr-un intervalrezonabil de timp (1-3 ani) datorit abilitii lor de areacioa prin modificrinotabile (diferene statistice ale valorii) ntr-operioad de timp a crei

limitsuperioar este propus la 5 ani .Apelnd la mijloace instrumentale de analiz care furnizeaz informaiila nivel micro

(micronic i sub micronic) mineralolgia, n special cea a argilei(fraciunea anorganic cea maiactiva solului) relev o serie de aspecte legatede modul intim de organizare a materiei soluluiprecum i de procesele care sedesfoar la acest nivel. Astfel de informaii sunt de multe oriinaccesibilemetodelor utilizate curent de celelalte domenii de cercetare a solului, carefurnizeazun alt tip de informaie pe care l vom denumi n mod convenionalmacro.

n acest context semnificaia valorilor indicatorilor mineralogici estecondiionat deconversia informaiei micro macro prin gsirea saustabilirea unor relaii ntre parametriimineralogici i cei care exprim celelaltensuiri ale solului. Datele existente pn n prezentdemonstreaz posibilitateastabilirii unor astfel de relaii n anumite condiii, oferind totodat o

imaginecomplex asupra utilitii i utilizrii informaiei mineralogice n cunoatereadetaliat amediilor edifice.


10/18

10

n cazul unor nsuiri fizice i chimice influena asupra organismelor pare mai uor deobservat, cuantificat i prognozat. Acest gen de informaie areca scop stabilirea unor praguri saulimite pentru valorile unor parametrii careexprim nsuirile respective. Aceste praguri care sun

semnificative subaspectul sntii solului sau ecosistemului, se stabilesc pe baza impactuluipecare il pot avea modificrile nsuirilor solului asupra plantelor, animalelor ioamenilor. Cusiguran, c din acest punct de vedere, unii indicatori careexprim proprietile de stocare aaerului sau a unor substane de ctre sol auun potenial mai ridicat, comparativ cu indicatoriimineralogici.

Influena factorilor mineralogici asupra unor indicatori biologici semanifest, de obicei mod indirect prin intermediul unor factori denaturfizic sau chimic. La aceasta se adaugcazurile n care mineralele au un rolcatalitic pentru anumite reacii care se desfoar n mediileedafice, cuconsecine asupra sntii organismelor solului i ecosistemului. Exist ns isituain care influena unor parametrii mineralogici asupra sntii acestor organisme este direct.Este cazul incidenei unor minerale asupra agresivitiii rspndirii unor boli cum sunt fuzarioz

la banieri i cadangul la cocotieri .Rezultatele unor cercetri au reliefat rolul inhibitor almontmorillonituluiasupra unor boli provocate rdcinilor de bananieri de ctre unele speciidefungi cum sunt Fusarium wilt i Cylindrocladium sp.

n ceea ce privete influena predictibil asupra productivitii, situaiaeste mult maicomplex nu numai pentru nsuirile mineralogice ale solului cii pentru celelalte nsuiri,deoareceproductivitatea efectiv a unui teren nueste o proprietate a solului ci este un concepteconomic care integreaz treielemente i anume: solul prin fertilitate, planta prin potenialulbioproductiv imanagementul prin nivelul tehnologic i organizarea activitii de producie.

n pedosfer, partea mineral alctuit din compui mineralogici ipetrografici n diferitestadii de alterare constituie una din componentele debaz implicate n egal msur alturi deceilali factori ai mediului, nformarea, distribuia i evoluia sub aspect calitativ a nveliului de

sol.Importana ecologic a acestei pri rezid n faptul c ea reprezint suportul pecare seasambleaz celelalte componente ale mediului. Mineralele argiloasereprezint, dup substanelehumice, componentele cele mai active din sol.Datorit unor proprieti ca adsorbia i schimbulcationic, plasticitatea,capacitatea de tamponare . a. ele acoper o parte nsemnat din suprafaadecontact a fazei solide a solului cu faza lichid (soluia solului).

Rolul acestor minerale n stabilitatea ecosistemelor se manifest n mai multe direcii : Inactivarea unor poluani (xenobiotice, metale grele etc.) prinimbolizarea acestora (adsorbie,

fixare);

Bioprotecia care esteasigurat pri sechestrarea i inactivarea poluanilor sau prin adsorbiamicroorganismelor care conduc la scoaterea lor de subincidena poluanilor.


11/18

11

2.2. Indicatori biologici

Organismele solurilor au o influen direct sau indirect asupra tuturorproceselorimplicate n funciile solului cum sunt : descompunerea reziduurilor de plante i animale,transformarea i stocarea nutrienilor, infiltraia apei ischimbul de gaze, formarea i stabilizareastructurii solului, sinteza compuilor chimici, degradarea xenobioticelor (Dick, 1997). Acesteaconfer parametrilor biologici un potenial ridicat n ceea ce privete utilizarea lor ca indicatoriaicalitii solului. Cele mai obinuite categorii de indicatori biologici pentrucalitatea solului suncei legai de biomasa microbian (coninutul, compoziiei diversitate), activitatea microbian(respiraie), activitatea enzimatic :- carbonul i azotul masei microbiene: reflect potenialul catalitic microbian iavertizaretimpurie despre efectul managementului asupra materiei organice;

- azotul mineralizabil potenial: reflect potenialul de aprovizionare cu azot ifertilitatea solulu

- respiraie specific: reflect activitatea microbiologic pe unitatea de biomasmicrobian;- numrul de microorganisme: reflect activitatea organismelor din sol, mai ales aviermilor depmnt.

2.3. Indicatori chimici

Msurtorile efectuate asupra unor proprieti chimice legate de fertilitatea solurilor capH (care definete pragurile de activitate chimic i biologic, N, P, K) forme extractabile caredefinesc accesibilitatea nutrienilor pentru plante), materie organic (total i activ; caredefinete stabilitatea structural i fertilitatea potenial), conductivitatea electric (care definet

pragurile de activitate microbian i a plantelor) pot furniza o serie de indicatori de calitate asolurilor.

n cazurile n care intr n discuie probabilitatea unor contaminri sau poluri aparenecesitatea unor indicatori rezultai din determinrile contaminanilor sau poluanilor (metalegrele, pesticide, hidrocarburi).

2.4. Indicatori mineralogici

Transformarea ecosistemelor naturale n agroecosisteme, precum i managementulacestora din urm afecteaz proprietile solului nu numai n plan fizic, chimic i biologic, ci i

mineralogic. De altfel rezultatele unor cercetri efectuate n ultimele decenii au pus n eviden serie de modificri ale proprietilor mineralogice sub influena unor intervenii antropice(Tributh 1981, Ross i colab. 1985, Crciuni Kurtinecz 1983, 1987, G i colab. 1987,Crciun 2000).

n msura n care cuantificarea unor astfel de modificri sau procese avanseaz (i suntsemne ncurajatoare n acest sens) este rezonabil s admitem c mineralogia ar putea furniza n


12/18

12

mod asemntor celorlalte domenii de investigare a nsuirilorsolului,oseriedeindicatoriprivindcalitatea solului. Aceti indicatori ar putea fi legai de coninutuanumitor minerale din sol implicate n regimul unor nutrieni cum ar fi K sau N (minerale 15

argiloase) sau P (sescvioxizi) sau de raportul anumitor componeni mineralogici din sol. Altcategorie de indicatori ar putea fi legat de desfurarea i intensitatea unor procese de alterare lnivelul substratului mineralogic al mediilor edafice.

Din pcate , indicatorii mineralogici sunt ignorai n prezent unul din motivele principaleconstituind faptul c determinrile mineralogice folosite n prezent nu pot fi considerate derutin. Cu toate acestea exist situaii n care anumii indicatori mineralogici pot facilitaobinerea unor informaii privind reacia de rspuns a solului la diferite intervenii manageriale(Crciun i colab. 2004).


13/18

13

Capitolul 3 pH-ul solului

3.1.Generalitatile pH-ului

PH-ul solului este determinat de natura solului, de procesele biologice si chimice care au

loc in sol, de vegetatie, ingrasamintele care se folosesc, acizii minerali si organici de bioxidul de

carbon care rezulta in sol prin respiratia vegetalelor, animalelor si descompunerea substanteloranorganice sub actiunea microorganismelor, etc.

In timpul verii pH-ul solului este mai mic, ca urmare a activitatii crescute a

microorganismelor care determina acumularea sarurilor minerale si organice din sol, iar inanotimpurile mai reci si bogate in precipitatii pH-ul este mai crescut.

Reactia sau pH-ul solului este una din proprietatile fundamentale ale solului de a mentin

o concentratie activa a ionilor de hidrogen in solutiile din sol.Pentru ca solul contine si el apa, a fost impartit in fuctie de valoarea acestui pH in trei

mari categorii: acide, neutre si alcaline. Desigur, este vorba de o materie organica si nu vom

intalni soluri cu pH aflat intr-o extrema sau alta, decat poate in cazul prezentei unor puternice

surse de poluare. In general, pamantul are un pH cuprins intre 4 si 8.

Dincolo de aceste valori, mai jos de patru si mai sus de opt plantele se usuca rapid.

Ganditi-va ce se va intampla cu muscata din ghiveci daca o veti stropi cu inalbitor de rufe sau cu

otet nediluat...

* soluri acide: pH = 4,5 - 6

* soluri slab acide: pH = 6 - 6,5

* soluri neutre: pH = 6,5 - 7,2

* soluri alcaline (saraturate): pH = 7,5 - 8

Se observa ca plantele suporta mai degraba un sol acid, decat unul alcalin. In mod curen

solurile cu pH mai mare de 7,2 se numesc saraturi, deoarece contin in structura lor foarte multe

saruri cu sodiu, magneziu, potasiu si clor.

Majoritatea plantelor cultivate prefera soluri neutre si slab acide. Exista si exceptii,

despre ele va voi vorbi insa in articolul de maine. O forma inedita de comportament are

hortensia, care isi schimba culoarea florilor in functie de aciditatea solului.


14/18

14

3.2.Determinarea pH-ului din sol

Metoda electrometrica

Principiul metodei: activitatea ionilor de hidrogen creeaza o tensiune electrica datori

diferentei de potential intre un electrod specific care-si pastreaza potentialul fix la o temperatuconstanta (electrodul de calomel) si un alt electrod al carui potential se modifica in functie d

activitatea ionilor de hidrogen. Determinarea pH-ului consta in masurarea acestei diferente d

potential creata intre cei doi electrozi.

Reactivi si material necesar: solutii tampon pentru verificarea aparatului (se pot prepar

sau insotesc aparatul);

- pH-metru cu electrozii necesari;- pahare Berzelius de 100 cm3;

- agitator magnetic,

- clorura de potasiu (KCl) 0,1 N se cantaresc 7,44 g clorura de potasiu si sintroduc intr-un balon cotat cu 1.000 cm

3cu cativa cm

3apa bidistilata. Dup

dizolvarea completa se aduce cu apa bidistilata pana la semn.

Modul de lucru: se cantaresc 10 g sol la balanta tehnica, uscat la aer si trecut prin sitde 2 mm si se introduce intr-un pahar Berzelius peste care se adauga 50 cm

3solutie de clorura d

potasiu (KCl) 0,1 N. Se agita timp de 15 minute cu un agitator magnetic, dupa care se lasa o or

in repaus pentru echilibrarea cu bioxid de carbon din aer.

Se citeste direct pH-ul, concentratia ionilor de hidrogen, din suspensia de sol.


15/18

15

Anexe

Stratificarea solului:

O) Materie organica: strat de litiera format din resturi de plante partialdescompuse.

A) Suprafata solului: strat de sol format din minerale, materie organica acumulatsi organisme. Din acest strat sunt eluviati fierul, argilele, aluminiul, compusii organici si

alti compusi solubili.B) Subsolul: acest strat acumuleaza fierul, argilele, aluminiul si compusii organic

printr-un proces numit iluviere.C) Substrat: strat neconsolidat de sol. Acest strat poate sa acumuleze compusii

mai solubili deplasati din orizontul 'B'.


16/18

16

Probele deanaliza a soluluipot fi recoltate din stratul de suprafa, de la 5-30 cm. pentruinvestigarea contaminrii unor terenuri, sau de la adncimi de 15 m., chiar pn la stratul de apfreatic, pentru evidenierea unor poluri de profunzime.

PH-ul solului din este un element de care depinde capacitatea plantelor tale de a absorbi

substantele nutritive din sol.


17/18

17

BIBIOGRAFIE1. Gr.Obrejanu, t.Puiu Pedologie ; Ed.Did. si Pedagogica Buc.19722. Carmen Zaharia - Protectia juridica a mediului; Ed.Ecozone 2008

3. Rauta C.,Carstea S.- Prevenirea si combaterea poluarii solului ;

Ed.Universitara,Bucuresti 2003

4. Costache A.- Fizica solurilor agricole ;Ed.Ceres. Bucuresti 1990

5. Vladimir Rojanschi,Florina Bran,GHEORGHE Diaconu, -,,protectia si ingineria

mediului'' Editura Econmica, Bucuresti 2002

6. Florea N.- ,,Degradarea,protectia si ameliorarea solurilor si a terenurilor'' Editura UniversitaraBucuresti 2003

7. Manual pentru clasa a12-a-Nicolae Galdean- ,,Ecologia si protectia mediului''- Ed.EconomicaPreuniversitara,Buc 2002

8.http://www.google.ro/#hl=ro&source=hp&q=solul

9. http://www.google.ro.poluarea solurilor.ro

10.http://yahoo.ro/degradarea solului.ro

11 .http://www.referate.ro


18/18

18

CuprinsArgument ....................................................................................................................................................

Capitolul 1 Generalitatile solului ...............................................................................................................

1.1. Caracteristici generale ........................................................................................................................

1.2. TIPURI DE SOL ...........................................................................................................................

1.3.Propietati ale solulilor .........................................................................................................................

Capitolul 2 Calitatea solului ..........................................................................................................................

2.1. Protectia calitatii solurilor ..................................................................................................................

2.2. Indicatori biologici ..............................................................................................................................

2.3. Indicatori chimici ..............................................................................................................................

2.4. Indicatori mineralogici ......................................................................................................................

Capitolul 3 pH-ul solului .............................................................................................................................. 1

3.1.Generalitatile pH-ului ....................................................................................................................

3.2.Determinarea pH-ului din sol ..............................................................................................................

Anexe ...........................................................................................................................................................

BIBIOGRAFIE ...............................................................................................................................................

Atestat Indicatorii solului

Documents

Transcript of Atestat Indicatorii solului