Lucrarile Solului cc

32
LUCRĂRILE SOLULUI ŞI SISTEME DE LUCRARI ALE SOLULUI Generalităţi Lucrările solului sunt acţiuni mecanice efectuate cu unelte sau maşini ce se aplică la sol cu scopul de a crea condiţii favorabile germinării seminţelor, creşterii şi dezvoltării plantelor de cultură. Lucrările solului influenţează în mare parte însuşirile solului dar şi relaţiile între însuşirile solului şi plantele de cultură. Pentru a cultiva pământul omul a trebuit să apeleze la lucrările solului, la început cu mijloace rudimentare confecţionate din piatră, lemn sau metal apoi, odată cu dezvoltarea industriei, cu mijloace din ce în ce mai perfecţionate. În prezent, există o gamă foarte largă de maşini agricole care efectuează lucrări ale solului, iar în unele cazuri această activitate a devenit exagerată, cu implicaţii negative asupra acestuia. Lucrările solului se fac diferenţiat, în funcţie de tipul de sol, de condiţiile climatice specifice zonei, de relief, de sortimentul de plante cultivat, de resturile organice existente pe suprafaţa terenului, de interesul avut în conservarea şi ameliorarea fertilităţii solului. În tehnologia unei culturi, lucrările solului reprezintă unul dintre segmentele principale în obţinerea de recolte mari şi sigure la unitatea de suprafaţă. Ele au o influenţă deosebită în realizarea calităţii produselor agricole şi a preţului de producţie. Importanţa lucrărilor solului Lucrările solului au importanţă deosebită în practica agricolă influenţând însuşirile fizice, chimice şi biologice ale solului, în conformitate cu cerinţele creşterii şi dezvoltării plantelor de cultură, realizând o serie de procese şi activităţi cum ar fi: - încorporează în sol resturile vegetale rămase după recoltarea culturilor, încorporează îngrăşămintele organice şi chimice, îngrăşămintele verzi şi amendamentele; - afânează solul şi crează condiţii optime pentru introducerea seminţelor, germinarea lor şi dezvoltarea sistemului radicular al plantelor; - combat buruienile existente în solele cultivate prin încorporarea mai adâncă a seminţelor şi organelor vegetative de înmulţire şi prin distrugerea mecanică a buruienilor după germinarea 1

description

Lucrarile Solului cc

Transcript of Lucrarile Solului cc

coala cu cls

LUCRRILE SOLULUI I SISTEME DE LUCRARI ALE SOLULUIGeneraliti

Lucrrile solului sunt aciuni mecanice efectuate cu unelte sau maini ce se aplic la sol cu scopul de a crea condiii favorabile germinrii seminelor, creterii i dezvoltrii plantelor de cultur.

Lucrrile solului influeneaz n mare parte nsuirile solului dar i relaiile ntre nsuirile solului i plantele de cultur.

Pentru a cultiva pmntul omul a trebuit s apeleze la lucrrile solului, la nceput cu mijloace rudimentare confecionate din piatr, lemn sau metal apoi, odat cu dezvoltarea industriei, cu mijloace din ce n ce mai perfecionate.

n prezent, exist o gam foarte larg de maini agricole care efectueaz lucrri ale solului, iar n unele cazuri aceast activitate a devenit exagerat, cu implicaii negative asupra acestuia.

Lucrrile solului se fac difereniat, n funcie de tipul de sol, de condiiile climatice specifice zonei, de relief, de sortimentul de plante cultivat, de resturile organice existente pe suprafaa terenului, de interesul avut n conservarea i ameliorarea fertilitii solului.

n tehnologia unei culturi, lucrrile solului reprezint unul dintre segmentele principale n obinerea de recolte mari i sigure la unitatea de suprafa. Ele au o influen deosebit n realizarea calitii produselor agricole i a preului de producie.

Importana lucrrilor solului

Lucrrile solului au importan deosebit n practica agricol influennd nsuirile fizice, chimice i biologice ale solului, n conformitate cu cerinele creterii i dezvoltrii plantelor de cultur, realiznd o serie de procese i activiti cum ar fi:

- ncorporeaz n sol resturile vegetale rmase dup recoltarea culturilor, ncorporeaz ngrmintele organice i chimice, ngrmintele verzi i amendamentele;

- afneaz solul i creaz condiii optime pentru introducerea seminelor, germinarea lor i dezvoltarea sistemului radicular al plantelor;

- combat buruienile existente n solele cultivate prin ncorporarea mai adnc a seminelor i organelor vegetative de nmulire i prin distrugerea mecanic a buruienilor dup germinarea seminelor sau dup ce au rsrit (n perioada de vegetaie a culturilor);

- acioneaz asupra combaterii bolilor i a duntorilor plantelor de cultur, prin ncorporarea n profunzime a sursei de infecie (existente de regul pe resturile organice), ntreruperea ciclului de dezvoltare la insecte i distrugerea cuiburilor unor roztoare care se adpostesc pe terenurile cultivate;

- influeneaz pozitiv activitatea microorganismele aerobe din sol. n solurile afnate, bine aerate, activitatea microorganismelor este mai intens, iar descompunerea substanelor organice se realizeaz cu intensitate mai mare;

- determin intensificarea proceselor chimice ce au loc n sol, cu importana deosebit n creterea coninutului n elemente nutritive uor accesibile plantelor de cultur;

- influeneaz pozitiv porozitatea solului;

- influeneaz regimul hidric al solului cu implicaii directe n acumularea i reinerea apei n sol iar n cazul excesului de umiditate mbuntete drenajul hidric intern;

- influeneaz eficacitatea celorlalte msuri din tehnologia de cultur (influeneaz eficacitatea ngrmintelor aplicate la acea cultur, nmagazinarea i pstrarea apei adus prin irigaii, influeneaz eficacitatea erbicidelor aplicate etc.);

- influeneaz eficiena economic a culturilor, cunoscndu-se faptul c cele mai mari cheltuieli n tehnologia unei culturi sunt fcute pentru executarea lucrrilor solului (cheltuieli cu carburanii i lubrifianii folosii, uzura agregatelor agricole, retribuia mecanizatorului etc.).

Lucrrile solului, dar i celelalte lucrri din tehnologia unei culturi, au ca scop mrirea produciei i implicit a profitului, n condiiile meninerii fertilitii i sntii solului.Clasificarea lucrrilor solului

Lucrrile solului se pot clasifica dup mai multe criterii:

- dup frecvena lor n timp: lucrri anuale sau curente i lucrri agro-ameliorative sau radicale (nivelare, desfundare, terasare, drenare etc.);

- dup scopul urmrit n tehnologia culturilor: lucrri de baz, de pregtire a patului germinativ, de ntreinere a culturilor, de ntreinere a ogoarelor etc.;

- dup epoca de execuie: lucrrile solului se execut vara, toamna, primvara;

- dup adncimea de execuie: lucrri superficiale, adnci, foarte adnci;

- dup mainile agricole folosite: lucrri cu plugul, cu grapa cu discuri, cu combinatorul, cu freza, cu cultivatorul etc.;

- n funcie de culturile pentru care se execut sunt lucrri ale solului pentru cereale de toamn, de primvar, pentru culturi pritoare, pentru plantaiile de pomi, vi-de-vie, legume etc.

Indiferent de evoluia metodelor de lucrare a solului, plantele cultivate au nevoie pentru o bun cretere i dezvoltare a lor, ca n sol s se realizeze un raport optim ntre porozitatea capilar i lacunar i un regim de ap-aer i hran ct mai favorabil. n satisfacerea acestor cerine ale plantelor metodele i sistemele de lucrare ale solului au o importan hotrtoare a cror aplicare judicioas, bazat pe criterii tiinifice care vizeaz condiiile de mediu, planta de cultur, solul, constituie garania obinerii de recolte mari i stabile.Influena lucrrilor asupra nsuirilor fizice ale soluluiLucrrile solului influeneaz direct sau indirect toate nsuirile fizice ale acestuia, att din stratul lucrat ct i din cel din imediata apropiere a acestuia.

Structura. n majoritatea cazurilor, lucrrile solului determin distrugerea structurii solului. Efectul se accentueaz pe msur ce intensitatea de mrunire a solului este mai mare i devine maxim la lucrarea cu freza. Un rol important l are umiditatea solului n momentul execuiei lucrrii. La un sol prea uscat sunt necesare mai multe intervenii pentru mrunirea bulgrilor rezultai n urma arturii, lucrari care determin prfuirea unei nsemnate cantiti de sol. Cnd solul este prea umed mainile i tractoarele agricole taseaz solul pe adncime mare, lucrarea este de slab calitate rezultnd brazde cu aspect de felii umede, bulgri mari i compaci iar dup uscare, mrunirea acestora necesit ca i n cazul solului uscat mai multe intervenii.

Sunt ns i cazuri n care lucrrile solului influeneaz favorabil structura solului. Prin ntoarcerea brazdei la lucrarea de arat se ncorporeaz stratul superficial de sol cu structur deteriorat (datorit prfuirii solului prin lucrrilor superficiale i a picturilor de ap czute din precipitaii) cu scopul de a se reface i se aduce din profunzime un sol structurat ce realizeaz condiii favorabile pentru germinarea seminelor. De asemenea, prin afnarea solurilor grele, compacte, cu exces de umiditate (utiliznd maini speciale de afnat solul) se intensific procesele biochimice care au un mare rol n formarea de agregate structurale hidrostabile.

Porozitatea. Prin greutatea proprie a solului, dar i datorit precipitaiilor czute, a irigaiilor aplicate din perioada de vegetaie, prin trecerea tractoarelor i mainilor agricole, solul se taseaz. Ca urmare scade porozitatea solului, regimul aero-hidric este deficitar, activitatea microorganismelor aerobe este ncetinit i se diminueaz procesul de dezvoltare a rdcinilor plantelor de cultur n straturile profunde de sol.

Prin lucrrile cu rol de afnare, porozitatea solului crete n stratul lucrat, depind uneori 20 40% la lucrarea de arat, n funcie de adncime.

Condiii optime pentru plante se realizeaz atunci cnd porozitatea total se afl n limitele de 48-58% din volumul solului. Uneori, afnarea exagerat nu este favorabil pentru germinarea seminelor, determinnd uscarea stratului superficial de sol. n aceast situaie pentru a pune n contact seminele cu solul, a distruge o parte din bulgri i a forma capilaritatea solului (care aprovizioneaz smna n curs de germinare cu ap din straturile profunde) se va recurge la lucrarea cu tvlugul.Densitatea aparent (greutatea volumetric) arat starea de tasare a solului. S-a constatat c o bun dezvoltare a sistemului radicular se realizeaz la valori ale densitii aparente cuprinse ntre 1.0 1,4 g/cm3.

Pe terenurile lucrate, valorile densitii aparente cresc de la suprafa spre adncime i de-a lungul unei perioade de vegetaie sau al unui an agricol. Dup ce solul a fost afnat, prin lucrrile executate nainte de semnat, se taseaz treptat pn la densitatea de echilibru specific solului respectiv. n tabelul 2 sunt prezentate rezultatele cercetrilor privind dinamica densitii aparente pe preluvosolul rocat (brun rocat) de la Moara Domneasc.

Tabelul 2Densitatea aparent a solului brun rocat de la Moara Domneasc, n g/cm3CulturaAdncimea de sol (cm)La semnatn vegetaie

(martie/iulie)La recoltat

Gru5 10

15 20

25 30

35 401,26

1,30

1,43

1,541,31

1,34

1,45

1,531,31

1,37

1,47

1,53

Porumb5 10

15 20

25 30

35 401,24

1,30

1,40

1,541,26

1,33

1,43

1,541,28

1,35

1,43

1,54

Densitatea aparent este direct proporional cu porozitatea solului. Prin lucrrile solului cele dou variabile sunt mult influenate. Odat cu creterea densitii aparente scade porozitatea solului.

Tasarea are consecine negative i asupra procesului de nitrificare. La valori mai mari de 1,5g/cm3, nitrificarea este foarte sczut i sunt necesare lucrri de afnare adnc.La valori mai mici de 0,9 1,0 g/cm3 se apeleaz frecvent la lucrri de tvlugit.Regimul de umiditate. Lucrrile solului prin influena pe care o au asupra porozitii solului dar i asupra altor nsuiri, modific regimul de umiditate. Porozitatea solului este direct proporional cu conductivitatea hidraulic saturat (cu permeabilitatea). Un sol afnat nmagazineaz o cantitate mai mare de ap i asigur un bun drenaj intern. n zonele secetoase, cu deficit de umiditate, cultivatorii urmresc ca prin diferite lucrri ale solului s se nmagazineze n perioadele umede ale anului o cantitate ct mai mare de ap n sol care va sta la dispoziia plantelor o perioad mai lung de timp.

Artura de primvar i lucrrile cu grapa cu discuri, favorizeaz pierderea apei din stratul de sol, punnd n pericol germinarea seminelor.

Lucrrile de nivelare a solului, distrugerea crustei, pritul i dezmirititul duc la pstrarea apei n sol o perioad mai lung de timp.

n condiiile cernoziomului levigat de la Fundulea coninutul de ap n solul lucrat superficial cu grapa cu discuri fa de cel nelucrat este mai mare, cu pn la 120 t/ha ap (pe adncimea 0 20 cm). Aceast rezerv suplimentar de ap prezint o importan deosebit n nfiinarea culturilor de toamn pentru pregtirea patului germinativ i germinarea seminelor. Influena lucrrilor asupra nsuirilor chimice i a activitii microorganismelor.Lucrrile solului prin modificrile aduse asupra porozitii, influeneaz regimul de ap, aer i cldur al solului cu implicaii directe asupra proceselor chimice i biologice din sol.

ntr-un sol afnat, procesul de nitrificare este mai intens, ajungndu-se la o intensitatea maxim atunci cnd valorile densitii aparente sunt cuprinse ntre 1,1 1,2g/cm3.

Nitrificarea determin i accentuarea unor procese favorabile prin care fosforul, potasiul, calciul i alte elemente nutritive trec din forme greu solubile n forme uor accesibile plantelor. Lucrrile de afnare amplific mult procesele de hidroliz, dizolvare, carbonizare i oxidare a solului precum i activitatea microorganismelor.

ntr-un sol nelucrat activitatea microorganismelor se desfoar cu cea mai mare intensitate n stratul superficial, pe cnd ntr-un sol lucrat exist o distribuie aproape omogen pe stratul de sol lucrat iar descompunerea celulozei se face cu intensitate mare, stimulnd i activitatea altor microorganisme.

Lucrrile solului reprezint o modalitate eficient de mobilizare a elementelor nutritive din sol i de sporire a produciei, dar exploatarea exagerat a acestui fenomen duce la scderea fertilitii acestuia.Maturitatea fizic a solului i nsemntatea ei agronomic i energeticCalitatea lucrrilor solului depinde n foarte mare msur de umiditatea pe care acesta o are n momentul execuiei, de nsuirile fizico-mecanice ale solului i de performanele mainilor agricole etc.

Maturitatea fizic a solului reprezint intervalul de umiditate la care lucrrile solului se execut la cei mai nali parametrii de calitate (stratul lucrat se revars n agregate, fr bolovani, praf sau curele), cu minimum de consum de energie i de uzur a mainilor agricole.

nsuirile fizico-mecanice ale solului care influeneaz calitatea lucrrilor sunt : coeziunea, plasticitatea i adeziunea.

Coeziunea reprezint proprietatea componentelor solului de a se menine legate, de a se opune forelor mecanice (de a opune rezisten la tiere, mrunire i afnare).

Plasticitatea solului este nsuirea acestuia de a se modela uor, de a-i modifica forma cnd este supus unei aciuni mecanice. Solurile nisipoase sau solurile prea uscate, nu au plasticitate.

Adeziunea reprezint proprietatea solului de a adera, de a se lipi de uneltele cu care vine n contact. Se manifest numai la solul umed i depinde n mare msur de textura fin i coninutul de materie organic.

Analiznd variaia coeziunii i a plasticitii solului n funcie de umiditatea lui (Fig .4.1) se constat c:

- la solul uscat coeziunea este foarte mare iar pe msur ce umiditatea crete, coeziunea scade ajungnd minim cnd solul este umezit n exces.

- plasticitatea se manifest numai dup un anumit grad de umiditate i crete cu aceasta ajungnd maxim la valori de 85-95% din capacitatea de cmp.

- optimul de umiditate a solului pentru executarea lucrrilor se afl la intersecia curbelor, coeziune cu plasticitate.

Pentru c timpul de lucru la aceast umiditate este foarte scurt, autorul, recomand ca intervalul optim de umiditate pentru executarea lucrrilor s fie ntre 50-60% din capacitatea de cmp pe solurile argiloase, ntre 40-70% pe solurile luto argiloase i ntre 30-85% pe cele nisipoase.

La maturitatea fizic a solului, rezistena specific la arat are valori minime ntre 0,4-0,7 kg/cm2 n funcie te textura solului (Fig. 4.2). Ea influeneaz consumul de carburani i uzura mainilor agricole.

Cunoscndu-se faptul c pentru lucrrile solului se consum ntre 25-50% din carburanii folosii n tehnologia unei culturi, orice lucrare n afara maturitii fizice a solului influeneaz foarte mult acest aspect.

Pentru practic este important s se cunoasc faptul c maturitatea fizic pe solurile argiloase se afl ntr-un interval mic de timp de aceea se impune o bun organizare a muncii n scopul executrii lucrrilor solului n acest interval.

Dac o unitate agricol are o mare varietate de tipuri de sol, dup cderea unor cantiti mari de precipitaii, cnd solul s-a umezit n exces sau n primvar, pe msur ce terenul se zvnt se vor lucra n ordine, solurile nisipoase care intr primele n intervalul maturitii fizice, apoi cele lutoase. Cnd umiditatea din sol a sczut i solurile argiloase se pot lucra n bune condiii, se vor suspenda lucrrile pe alte tipuri de sol i se va trece pe acestea.

ARTURA Plantele de cultur, precum i microorganismele trebuie s gseasc n sol, aer, cldur, ap, hran i celelalte condiii de via. Un rol nsemnat n asigurarea acestor condiii l au lucrrile solului care se fac nainte de semnat.

Cea mai important lucrare a solului este artura fiind considerat n sistemul clasic de agricultur lucrarea de baz.

Artura se face cu plugul. Acesta execut operaia de tiere, deplasare lateral, ntoarcere, mrunire, amestecare i afnare a unui fii de sol de la suprafa care poart numele de brazd de plug.

Prin arat, statul de sol lucrat se afneaz cu 20-30%. Crete foarte mult porozitatea lacunar dnd posibilitatea s ptrund n sol mai mult aer. Apa din precipitaii sau irigaii se infiltreaz uor n profunzime iar solul dobndete o mai mare capacitate de reinere a acesteia. Se ncorporeaz la fundul brazdei stratul de sol de la suprafa cu structur deteriorat, cu multe resturi organice i semine de buruieni i se aduce din profunzime un strat de sol mai fertil. Se ncorporeaz n sol ngrmintele chimice, organice i amendamente. Se diminueaz atacul de boli i se reduce numrul de duntori.

Datorit materiei organice ncorporate n sol i a unei aeraii mai bune crete activitatea microorganismelor inclusiv a celor fixatoare de azot i se intensific procesele de mineralizare a substanelor organice precum i a celor de solubilizare a elementelor nutritive din sol.

Stratul de sol asupra cruia se acioneaz prin arat a cptat denumirea de strat arabil. El include n primul rnd partea superioar a orizontului cu humus, iar pe unele soluri, ntreg stratul cu humus (podzoluri, soluri brune, podzolite, brancioguri etc.). Grosimea i calitatea stratului arabil au o deosebit importan pentru fertilitatea solului. Nivelul recoltelor depinde n mare msur de grosimea acestui strat, de lipsa buruienilor, bolilor i duntorilor, de starea structural etc.

Indicatorii dup care se apreciaz calitatea arturii sunt: epoca de executare, care se stabilete n funcie de cerinele agrotehnice ale fiecrei culturi; adncimea de lucru, care depinde de cultur i tipul de sol; gradul de bolovnire, fiind considerai bolovani agregatele de sol cu diametru mai mare de 5 cm; gradul de ncorporare a resturilor organice, ngrmintelor i amendamentelor; gradul de vlurire, denivelrile rmase n urma arturii; neastuparea anului ultimei brazde; lipsa greurilor, suprafee rmase nelucrate sau lucrate necorespunztor etc.

ntr-un sol arat i afnat apa se infiltreaz i se pstreaz n proporie mai mare dect n solul nelucrat i tasat.

Rezervele de ap acumulate n stratul de solul arat sunt folosite de ctre plante n perioadele de secet. Pe solurile grele, argiloase este necesar s se procedeze nu numai la afnarea stratului arabil ci i a substratului, pentru a uura ptrunderea n sol, la adncime mai mare a apei i a rdcinilor plantelor cultivate. ntr-un sol afnat, lucrat, odat cu aerul ptrunde i cldura, care este foarte necesar seminelor pentru ncolire, precum i rdcinilor plantelor cultivate mai ales n zonele mai reci i cu precipitaii abundente. De regul, pe acelai teren artura se execut o singur dat pe an dar sunt i cazuri cnd se execut dou operaii de arat (cnd artura pn la semnat s-a tasat excesiv i n cazul nfiinrii de culturi succesive. Adncimea arturii Adncimea arturii se stabilete n funcie de cerinele plantelor, de grosimea profilului de sol (a stratului fertil), tipul de sol, umiditate, de epoca de execuie, starea cultural a terenului etc.

Executarea arturii la adncimea cerut pentru fiecare plant de cultur presupune realizarea unor aspecte: calitative, economice i de meninere a fertilitii solului.

Aspectul calitativ. Prin artur se urmrete realizarea unui strat afnat, permeabil pentru ap i aer, cu capacitate mare de reinere a apei, uor de explorat de ctre sistemul radicular al plantelor i care s asigure ncorporarea ct mai complet a resturilor organice de la suprafa etc. Cu ct stratul arabil este mai gros cu att condiiile sunt mai favorabile pentru plante.

Rdcinile plantelor ptrund i n stratul subarabil i ca urmare apare necesitatea mbuntirii nsuirilor att la nivelul stratului arabil ct i a celui subarabil ceea ce presupune cunotine despre profilul solului, despre structura i grosimea orizonturilor, compoziia chimic etc. Pe solurile cu grosimea mic a stratului a humus artura se execut n funcie de adncimea acestui strat fertil iar pentru a-i mri permeabilitatea n stratul subarabil plugurile sunt echipate cu scormonitoare.

Aspectul economic. Cu ct artura este mai adnc, cu att i costurile pentru executarea lucrrii sunt mai mari. Consumul de carburani, lubrifiani i uzur a agregatelor agricole este direct proporional cu adncimea arturii, care determin creterea cheltuielilor din tehnologia unei culturi. Folosind agregatele obinuite, la arat, n medie se consum pentru fiecare centimetru adncime un litru de motorin la hectar. Consumul poate crete foarte mult fa de aceast valoare medie dac solul este n afara maturitii fizice, tractoarele sunt uzate, terenul este mburuienat sau resturile vegetale nu au fost ndeprtate.

Aspectul meninerii fertilitii solului. Efectuarea unor arturi mai adnci determin n multe cazuri creterea produciei, dar acest aspect se realizeaz pe baza mineralizrii humusului, se dezechilibreaz procesele vitale din sol, ceea ce determin deteriorarea agregatelor valoroase i tasarea mai rapid a solului.

Efectul favorabil al arturilor adnci (de sporire a produciilor) se poate realiza prin executarea unei arturi la adncimi medii (20-22 cm) cu scormonitori ataai la fiecare brzdar sau cu cizelul, scarificatorul i alte maini de afnat solul.

Dup adncimea de executare arturile se pot clasifica n: artur superficial, normal, adnc, foarte adnc i artura de desfundare.

Adncimea arturii se determin cu brazdometrul (msurtorul de brazde). Brazdometrul este format dintr-o parte fix, mira, care are la baz un bra perpendicular pe aceasta, care se aeaz pe terenul nelucrat, lng grazd i o parte glisant paralel cu mira care se las pe fundul brazdei. Mira (partea gradat) i partea glisant au dimensiuni egale. Adncimea arturii se citete pe mir i este dat de diferena ntre partea superioar a mirei i partea glisant situat pe fundul brazdei. Adncimea arturii se msoar n timpul execuiei arturii i la sfritul lucrrii. n lipsa brazdometrului pentru stabilirea adncimii de lucru se pot utiliza dou rigle. O rigl care se coboar pe fundul brazdei n poziie vertical iar a doua aezat orizontal pe terenul nelucrat. La intersecia lor se va citi pe rigla vertical adncimea arturii.

Artur superficial se execut la adncimea de 15-18 cm n urmtoarele situaii: pe solurile cu profil superficial (pentru a nu aduce din profunzime sol steril); pentru culturile succesive; cnd artura de baz s-a tasat i nu se poate semna (pe terenurile argiloase, n crovuri etc.) la ntoarcerea pajitilor naturale i cultivate ca o artur de decojire pentru a grbi uscarea lstarilor; cnd se ar primvara trziu pentru a nu determina uscarea solului pe adncime prea mare; pentru culturile de cereale de toamn numai n situaia cnd solul este foarte uscat, iar o artur mai adnc ar duce la formarea de bulgri mari.

Artura normal se execut la adncimea de 18-20cm, vara sau toamna, pentru culturile de toamn ct i pentru culturile de primvar care nu necesit un strat arabil mai adnc. Artura normal se poate folosi n cazul culturilor succesive pe solurile uoare sau n situaia cnd stratul de sol cu humus este subire.

Artura adnc se execut la adncimea de 21-30 cm.

n acest interval adncimea se stabilete n funcie de cerinele plantelor de cultur, tipul de sol, umiditatea solului, starea cultural a terenului etc.

Artura se execut la adncimea de 21-24 cm, pe solurile afnate, cu o stare cultural bun, cu puine resturi vegetale la suprafa.

Se recomand o artur mai adnc la 25- 27 cm, pe solurile argiloase, tasate, foarte mburuienate sau cu multe resturi organice la suprafa; pentru culturile de porumb, lucern, sfecl de zahr, cartof, plante legumicole etc.

Artura foarte adnc se execut la adncimea de 31-40 cm.

Se recurge la artura foarte adnc numai n cazuri speciale cum sunt: solurile cu exces de umiditate, solurile argiloase foarte tasate i cu drenaj intern deficitar, solurile foarte bogate n materie organic etc. Lucrarea se execut la intervale mari de timp, o dat la 3-5 ani.

Prin artur foarte adnc se pot aduce la suprafa compui duntori plantelor de aceea sunt necesare observaii pedologice.

ntotdeauna, artura, indiferent de adncime, se execut cu plugul n agregat cu grapa stelat sau cu grapa cu coli.Epoca de execuie Este important ca artura s se efectueze ndat ce s-a recoltat planta premergtoare, cu condiia ca solul s se afle n intervalul optim de umiditate. Dac solul nu se poate lucra din cauza din cauza umiditii n exces, artura se amn cteva zile pn ce aceasta va scdea iar dac este prea uscat se va efectua o lucrare superficial, de regul cu grapa cu discuri (dezmiritit) cu rolul de a se conserva apa n sol i de a se distruge buruienile. Artura urmnd a se face dup primele precipitaii, cnd umiditatea solului va fi n optim, determinnd o lucrare de bun calitate.Dup epoca de execuie, arturile se mpart n: arturi de var, de toamn i de primvar.

Artura de var se execut dup plantele care se recolteaz n var cum ar fi: orzul, grul, rapia, mazrea, borceagurile, cartoful i legumele timpurii etc.

Artura de var se execut n vederea nfiinrii: culturilor succesive, a culturilor de toamn sau a celor de primvar.

Pentru primul caz, se execut ct mai repede o artur superficial (la 15-18 cm n agregat cu grapa stelat), se mrunete i niveleaz imediat, dnd posibilitatea unui semnat sau plantat n intervalul optim.

Pentru culturile de toamn sau de primvar, artura se execut mai adnc (la 20-25 cm cu grapa stelat), n funcie de planta de cultur i umiditatea solului, se mrunete, niveleaz i se pstreaz curat de buruieni. Cu ct artura se execut mai devreme cu att efectul favorabil al acesteia este mai mare, manifestndu-se prin sporuri de recolt.

Artura de toamn se execut dup culturile care se recolteaz toamna sau dup culturile recoltate n var (cnd din diferite motive nu s-a putut ara n var).

Artura de toamn se face att pentru culturile de toamn ct i pentru cele de primvar.

n primul caz, artura se efectueaz imediat dup recoltarea plantei premergtoare la 18-20 cm adncime, n agregat cu grapa stelat. ntre operaia de arat i semnatul culturilor de toamn se recomand s existe un interval de cel puin dou sptmni, pentru ca stratul arat s se aeze iar lucrrile de pregtire a patului germinativ s se fac corespunztor cerinelor tehnologice.

n cazul n care artura se execut pentru culturile de primvar adncimea de lucru va fi cuprins ntre 21-30 cm, n funcie de cerinele plantelor de cultur, condiiile de sol, umiditatea solului, cantitatea de resturi vegetale rmase n sol etc.

Efectele favorabile ale arturii de toamn sunt mai mici dect cele ale arturii de var, datorit perioadei mai scurte pn la intrarea n iarn i sunt cu mult mai mari dect artura de primvar.

Artura de primvar se recomand numai pentru solurile nisipoase care sunt supuse fenomenului de eroziune eolian. Se mai poate ara primvara, ca a doua artur, n locurile unde artura de toamn a fost tasat datorit excesului de umiditate (n crovuri).

Pentru condiiile din ara noastr artura de primvar nu este indicat. Totui, se execut pe mari suprafee datorit dificultilor ntlnite n agricultura contemporan percum i din cauza unui management necorespunxtor la nivelul unitilor agricole.

Lucrarea se execut primvara, cnd solul s-a zvntat, la adncimea de 15-20 cm, obligatoriu n agregat cu groapa stelat. Dup arat se va urmri umiditatea solului iar cnd aceasta permite, se va trece la nivelarea i mrunirea arturii.

Artura de primvar prezint multe dezavantaje:

- se pierde o mare parte din rezerva de ap din sol acumulat n perioada toamn-iarn, fenomen ce este amplificat primvara de sezonul secetos i de vnturile puternice din aceast perioad a anului;

- artura se mrunete greu i sunt necesare mai multe lucrri, iar patul germinativ este de calitate necorespunztoare;

- datorit volumului mare de lucrri n primvar se ntrzie semnatul;

- culturile rsar neuniform, cu multe goluri iar n unele situaii se ajunge chiar la compromiterea acestora;

- produciile obinute pe terenurile arate primvar sunt mai mici dect n cazul terenurilor arate toamna.

Pentru activitatea de producie trebuie avut n vedere faptul c o artur executat toamna, de calitate necorespunztoare este cu mult mai bun dect o artur de primvar.

Metode de execuie a arturii n general, prin arat se deniveleaz solul, n sensul c pe suprafaa arat apar anuri i coame. Pentru ca aceste denivelri s fie ct mai mici se impune o bun alegere a metodei de execuie a arturii n funcie de artura practicat n anul precedent. nainte de arat suprafaa ce urmeaz a fi arat se mparte n fii.

O bun productivitate a muncii se poate realiza pe fii suficient de lungi (600-1000 m) cu raportul lime / lungime cuprins ntre 1/8 1/10 (n medie 70-80 m).

Plugurile (clasice) rstoarn brazda spre dreapta.

Dup modul cum se brzdeaz (modul de deplasare al agregatului) se deosebesc mai multe metode de executare a arturii: artura n lturi (n afar sau n pri); artura la corman; artura combinat la corman cu artura n lturi; artura ntr-o singur parte (Fig. 4.3).

Artura n lturi, n afar sau n pri. Pentru a executa artura n lturi agregatul ncepe lucrarea de la marginea din dreapta a fiei apoi trece pe latura opus formnd brazde n succesiune pn se ar ntreaga fie. La sfrit, fia va avea un an pe mijloc i dou coame laterale (Fig. 4.3.a). Pentru ca adncimea anului s fie mai mic se va executa de-a lungul acestuia 2-4 brazde n sens invers (la corman).

Artura la corman. Pentru a se efectua artura la corman, fia ce urmeaz a fi arat se va jalona, formndu-se un aliniament pe mijlocul acesteia. Agregatul intr la lucru pe acest aliniament, se va ntoarce la capt n suveic i va forma a doua brazd ct mai aproape de prima, apoi se va continua pn ce se ar ntreaga fie. La sfrit, fia arat va avea o coam pe mijloc i dou anuri laterale (Fig. 4.3.b).

Artura combinat la corman cu artura n lturi. Lucrarea se poate realiza pe suprafee mai mari, cu mai multe fii i are avantajul c se reduce la jumtate numrul de coame i anuri.

Modul de execuie presupune mprirea solei n fii cu limi egale, se ar prima fie la corman, dup care se trece la o a treia fie care se ar tot la corman i apoi se ar a doua fie n lturi. Operaia se continu, selectiv, pn se ar ntreaga suprafa. n felul acesta primele brazde de la artura n lturi (fiile cu numr par) vor acoperi anurile rmase de la fiile vecine arate la corman (fiile cu numr impar); operaia se continu n acest mod alternnd fii arate la corman cu fii arate n lturi (Fig. 4.3.c).

Artura ntr-o singur parte. Se execut cu plugurile reversibile care rstoarn brazda ntr-o singur parte att la dus ct i la ntors. Terenul arat este uniform fr anuri i coame. Aceast metod de execuie a arturii se recomand pe toate tipurile de sol, n toate zonele dar n special pe terenurile n pant unde brazda se rstoarn spre amonte (Fig. 4.3.d).Artura de desfundare (Desfundarea)Desfundarea este artura care se execut la adncimi foarte mari, peste 40 cm. Operaia se execut numai n situaii deosebite, pe solurile levigate unde diferii compui existeni n orizonturile superioare au fost levigai n profunzime. Aplicarea acestui tip de artur se recomand pentru: nfiinarea pepinierelor i a plantaiilor pomi-viticole; ameliorarea crovurilor din zona solurilor brun-rocate; ameliorarea unor terenuri compacte, impermeabile etc.

Se execut cu pluguri speciale (balansiere) n special vara sau la nceputul toamnei. Consumul de combustibil pentru aceast lucrare este foarte mare i de aceea se are n vedere ca solul s se afle la maturitatea fizic.

Prin desfundare se amestec profilul de sol pe adncimea lucrat . nainte de aplicarea acestei lucrri se fac analize pedologice pentru a se stabili adncimea de lucru avnd grij s nu se aduc din profunzime un strat de sol cu nsuiri nefavorabile. Solurile desfundate aparin unei clase speciale : clasa solurilor desfundate.

Odat cu lucrarea de desfundare se ncorporeaz n sol cantiti mari de ngrminte organice i chimice iar acolo unde este necesar i amendamente pentru corectarea reaciei solului.

Fiind o lucrare executat la adncime foarte mare, odat cu aplicarea acesteia se combat buruienile aproape n totalitate.

Desfundarea este o metod complex de ameliorare a fertilitii solurilor levigate, efectul manifestndu-se un numr mare de ani, cu sporuri semnificative de producie.Fig. 4. 3. Metode de executare a arturii

a Artura n lturi, n afar sau n pri; b Artura la corman

c- Artura combinat la corman cu artura n lturi; d Artura ntr-o singur parte;

Afnarea adncAfnarea adnc este lucrarea care se face la adncimea de 40-80 cm fr a ntoarce, mruni sau amesteca stratul de sol .

Este o lucrare agroameliorativ care se execut pe solurile grele i tasate, prin care se urmrete permeabilizarea stratului de sol subarabil. Se poate face cu subsoliere (piese active ataate la brzdarele plugului), cu cizelul, scarificatorul sau maini speciale pentru afnarea adnc a solului (M.A.S.).

n funcie de adncimea la care se execut i de mainile i utilajele cu care se lucreaz face urmtoarea clasificare:

afnare de mic adncime, pn la 40 cm;

afnare de adncime mijlocie, ntre 40 i 80 cm;

afnare de adncime mare, la peste 80 cm.

De obicei, afnarea de mic adncime este considerat o lucrare obinuit n fluxul tehnologic, aceasta executndu-se mai uor i mai des. Ca urmare, n producie prin afnare adnc se nelege lucrarea ce se face la adncime mai mare de 40 de cm.

Lucrarea se execut vara sau la nceputul toamnei, cnd solul de afl la umiditatea corespunztoare pentru aceast lucrare. n urma organului activ, n solul trebuie s se realizeze numeroase crpturi n form de ,,V iar la suprafa, solul rmne vlurit cu nlimea coamelor de 10 -15 cm. Dac solul este prea umed lucrarea nu are nici o influen asupra afnrii solului iar dac solul este prea uscat va crete foarte mult consumul de combustibil, uzura agregatelor i lucrarea este de slab calitate, rezultnd crpturi mari i rare iar lucrrile dup afnarea adnc vor fi bolovnoase.

nainte de afnare se aplic ngrmintele organice i chimice iar dup afnare pregtirea terenului se face perpendicular sau sub un unghi de 45o fat de direcia la care s-a executat afnarea.

Se recomand ca, distana ntre dou piese active (d) s fie de dou ori mai mare dect adncimea de lucru (h), deci d = 2 x h.

Lucrarea de afnarea adnc a solului se execut periodic, o dat la 35 ani, determinnd ameliorarea fertilitii solului i realizarea de sporuri semnificative de producie.

Lucrarea cu grapaPrin grpat se nelege operaia de mrunire, nivelare, amestecare i afnare a unui strat superficial de sol de 2 12 cm. Sunt ns i grape grele (cu discuri) ce mobilizeaz solul pe adncimi mai mari, respectiv, 15-18cm.

n funcie de felul pieselor active ce compun maina agricol se cunosc mai multe tipuri de grape: cu coli rigizi, cu coli reglabili, stelat, cu discuri, sapa rotativ etc., fiecare folosindu-se n funcie de scopul urmrit.

Se apeleaz la lucrarea de grpat n urmtoarele situaii:

- se grpeaz artura concomitent cu execuia acesteia, plugul lucrnd n agregat cu grapa stelat;

- se grpeaz ogoarele pentru mrunirea bulgrilor, nivelarea arturii, distrugerea crustei, combaterea buruienilor, ncorporarea erbicidelor i pregtirea patului germinativ (folosindu-se grape cu coli reglabili sau cu discuri sau ambele n agregat);

- pajitile naturale i semnate se grpeaz cu grapa cu coli reglabili, pentru a strnge resturile organice. Lucernierele btrne sunt lucrate cu grapa cu discuri n scopul de a favoriza lstrirea plantelor;

- cerealele de toamn pot fi grpate n primvar cu grapa cu coli reglabili, n scopul distrugerii crustei i o dat cu aceasta se distrug i buruienile n curs de rsrire. Se lucreaz perpendicular pe direcia rndurilor i numai cnd solul se afl la maturitatea fizic;

- pentru distrugerea buruienilor n curs de rsrire sau abia rsrite, din cultura de porumb se poate folosi sapa rotativ cu coli ndreptai spre napoi;

- pentru pstrarea apei n sol, distrugerea buruienilor i mrunirea resturilor organice dup recoltarea culturilor se lucreaz cu grapa cu discuri iar operaia poart numele de dezmiritit;

- pregtirea terenului pentru culturile succesive;

- pregtirea terenului n vederea nsmnrii cerealelor de toamn, pe solurile mai afnate, cu puine resturi vegetale, atunci cnd umiditatea solului este mai mic i nu permite efectuarea arturii. Se execut 2-3 treceri cu grapa cu discuri, perpendicular una pe cealalt. Prima lucrare se va executa la adncime mai mic, pentru a nu rezulta bolovani, apoi adncimea de lucru se mrete. Pentru aceast lucrare sunt recomandate grapele cu discuri grele, la care adncimea de lucru poate ajunge la peste 18 cm.

Lucrarea cu cultivatorul (cultivaia)Cultivaia este o lucrare intermediar ntre artur i grpat. Se execut dup arat, pe toat suprafaa (cultivaie total) i n perioada de vegetaie a culturilor ( cultivaie parial). Lucrarea se execut cu maini agricole numite cultivatoare, iar adncimea de lucru variaz foarte mult de la 5-6 cm i pn la peste 20 cm, n funcie de tipul de lucrare i organele active cu care se echipeaz cultivatorul.

Cultivatoarele sunt folosite pentru urmtoarele lucrri:

- pregtirea patului germinativ. n acest caz, cultivatorul este echipat cu cuite lungi, nguste i ascuite la capete. Dup lucrarea cu cultivatorul, terenul este nivelat, mrunit i uor tasat cu ajutorul unei grape elicoidale cu care, n cele mai multe cazuri lucreaz n agregat.

- pritul culturilor. Cultivatoarele pentru aceast lucrare sunt echipate cu piese active de tip extirpator (cuite sgeat cu aripi egale i unilaterale). Aceste cuite sunt montate pe cadrul rigid al cultivatorului n funcie de distana ntre rnduri a plantei de cultur. Se regleaz adncimea de lucru i zona de protecie n funcie de faza de vegetaie a culturilor i se stabilete viteza de lucru a agregatului. Pentru prima prail viteza de lucru este mai mic 4-5 km/h iar pentru prailele urmtoare viteza se poate mri la 7-8 km/h.

Cuitele extirpator lucreaz n submers, ntre rndurile de plante, tind toate rdcinile buruienilor ntlnite i afneaz solul pe fiile lucrate.

Pentru a elimina pericolul tierilor de plante, cultivatorul trebuie s aib aceeai lime de lucru cu cea a semnturii iar tractorul s lucreze pe urmele lsate de la semnat.

Deschiderea de rigole pentru irigarea prin brazde sau executarea de biloane. n aceast situaie cultivatorul este echipat cu brzdare speciale numite corp de rari. Ele deplaseaz solul n ambele pri formnd brazde la suprafaa solului. Prin aceast lucrare solul se deniveleaz, mrindu-se suprafaa de evaporare a apei. Lucrarea se recomand n zonele mai umede pentru bilonatul cartofului sau la irigatul culturilor prin brazde.

Pentru afnarea solului pe terenurile cu regim aerohidric deficitar. Se folosesc cultivatoare cu piese active rigide de tip dalt ce pot lucra i la adncimi mai mari de 20 cm.

Pentru ntreinerea arturii de var. Cultivatoarele sunt reglate pentru a lucra pe toat suprafaa (cultivaie total) iar lucrarea se execut cu scopul de a mruni bulgri, a nivela brazdele arturii, a distruge buruienile i crusta etc.).

Pentru fertilizarea culturilor pritoare n perioada de vegetaie. n acest caz se folosesc cultivatoare cu brzdare de tip hrnitor. Lucrarea are dublu scop, de a fertiliza cultura n timpul vegetaiei i de a lucra solul printre rndurile de plante. Lucrarea cu tvlugul (tvlugitul)Este lucrarea de tasare a stratului superficial de sol. Odat cu tasarea solului o parte din bulgrii de la suprafaa solului sunt mrunii i se realizeaz i o uoar nivelare. n general, lucrarea se practic n zonele mai secetoase.

Suprafaa tvlugilor poate fi: neted, inelar, dinat , crestat etc. Tvlugii netezi execut ndeosebi tasarea solului iar cei cu suprafaa denivelat execut n plus i alte operaii cum ar fi mrunirea bulgrilor, distrugerea crustei etc.

Lucrarea cu tvlugul se execut n urmtoarele situaii:

- pentru pregtirea patului germinativ n cazul n care terenul este prea afnat i urmeaz a fi semnat cu semine mici (lucern, trifoi, rapi, plante legumicole etc.). Dac solul nu este bine aezat, seminele mici cad prin spaiile lacunare ale acestuia i ajung la adncimi mai mari, de unde nu vor mai rsri;

- dup semnat, pentru a se pune n contact seminele cu solul. Lucrarea se execut, de regul, la culturile cu semine mari (soia, floarea- soarelui, porumb etc.), n zonele mai secetoase sau cnd umiditatea solului este sczut i solul este prea afnat;

- pentru tasarea i mrunirea arturii. n situaia n care a rezultat o artur prea bolovnoas iar solul are umiditate sczut se va executa o lucrare cu tvlugul; n acest caz sunt recomandai tvlugii inelari sau cu diferite asperiti;

- pentru realizarea contactului ntre rdcini i sol la culturile de toamn ce n primvar au ieit dezrdcinate (datorit alternanei nghe, dezghe din timpul iernii), se impune o lucrare cu tvlugul neted;

- pentru culcarea la pmnt a plantelor folosite ca ngrmnt verde, a buruienilor cu port nalt existente pe sol naintea lucrrii de arat sau n cazul unor resturi organice nalte. Dup tvlugit, terenul se lucreaz cu grapa cu discuri pentru a mruni vegetaia (resturile organice), apoi sunt ncorporate prin arat.

Lucrarea cu frezaPrin lucrarea cu freza se obine la o singur trecere afnarea, mrunirea, amestecarea, nivelarea unui strat de sol pe adncimea de 6-20 cm.

Frezele agricole sunt maini cu organe active antrenate de la priza de putere a tractorului. Sunt folosite cu pondere mare la pregtirea patului germinativ i n special pentru lucrarea solului n horticultur.

Utilizarea frezelor prezint i unele dezavantaje fat de agregatele clasice de lucrat solul: au productivitate redus, consum mare de energie, construcie mai complicat, uzur mai rapid iar folosirea lor prea des poate s influeneze degradarea structurii solului. Pentru a rezulta o lucrare de bun calitate, solul trebuie s se gseasc la maturitatea fizic.

Lucrarea solului cu agregate de mainiAgregatele de maini sunt alctuite cu scopul de a executa mai multe lucrri (operaii) la o singur trecere.

n felul acesta crete productivitatea muncii, este folosit eficient fora de traciune a tractoarelor, lucrrile agricole pot fi executate n perioada optim, se realizeaz mari economii de carburani, lubrifiani, for de munc etc.

Tot prin utilizarea de agregate de maini se evit tasarea solului iar lucrrile se pot executa n intervalul optim de umiditate.

Cele mai rspndite agregate sunt: plug + grap; grap cu discuri + grap cu coli reglabili; cultivator + tvlug + grap; vibrocultor + grap elicoidal rotativ sau tvlug inelar (combinator) etc.

Tendina unei agriculturii moderne este de a utiliza ct mai mult agregatele combinate. n rile cu agricultur dezvoltat i n unele uniti din ara noastr se folosesc agregate combinate pentru nfiinarea culturilor de toamn care execut la o singur trecere urmtoarele operaii: afneaz, mrunete, amestec i niveleaz solul; execut fertilizarea de baz; semn cultura i dup caz erbicideaz sau execut alte tratamente.

Sistemele de lucrri ale soluluiLucrrile aplicate solului au ca obiectiv general crearea de condiii favorabile pentru semnatul culturilor, creterii i dezvoltrii acestora. Pentru executarea lor se va ine cont de foarte muli factori i anume: cerinele plantelor de cultur, condiiile pedoclimatice, starea cultural a solului, planta premergtoare, epoca optim pentru semnat, agregatele folosite etc. La rndul lor lucrrile solului influeneaz n anumite limite toate nsuirile solului. Ca urmare, pentru a se realiza cele mai favorabile condiii de sol pentru nfiinarea unei culturi, ct i pentru creterea i dezvoltarea acesteia, lucrrile solului nu se fac izolat ci integrate ntr-un sistem de lucrri ale solului.

Sistemul de lucrri ale solului, reprezint totalitatea lucrrilor aplicate la sol pentru o cultur sau un grup de culturi, succesiunea acestora i epoca de execuie.

n funcie de obiectivele urmrite, de plantele cultivate i de specificul unor situaii date se cunosc mai multe sisteme de lucrri ale solului dintre care cele mai importante sunt:

- Sistemul de lucrri pentru culturile de toamn;

- Sistemul de lucrri pentru culturile de primvar;

- Sistemul de lucrri pentru culturile succesive;

- Sistemul de lucrri dup culturile compromise;

- Sistemul minim de lucrri ale solului;

- Sistemul fr lucrri (semnat direct). Sistemul de lucrri pentru culturile de toamn

Aplicarea lucrrilor solului depind n mare parte de timpul rmas de la eliberarea terenului de resturile vegetale ale plantei premergtoare i pn la epoca de semnat a culturilor de toamn dar i de umiditatea solului.

Culturile de toamn sunt: grul de toamn, orzul, secara, triticale, rapia, borceagurile de toamn. n medie ele ocup aproape o treime din suprafaa arabil a trii noastre.

n funcie de epoca de recoltare a plantelor premergtoare culturilor de toamn se disting dou sisteme de lucrri:

- sistemul de lucrri ale solului pentru culturile de toamn ce urmeaz dup premergtoare timpurii;

- sistemul de lucrare ale solului pentru culturile de toamn ce urmeaz dup premergtoare trzii.

Sistemul de lucrri ale solului pentru culturile de toamn ce urmeaz dup premergtoare timpurii

Plantele premergtoare timpurii sunt: borceagurile, orzul, mazrea, grul, rapia, cartofii timpurii , fasolea etc.

Sistemul de lucrri se compune din: artura de var la adncimea de 18-22 cm n agregat cu grapa stelat; 1 2 lucrri de mrunire i nivelare a arturii executate cu grapa cu discuri sau combinatorul n agregat cu grapa cu coli reglabili i pregtirea patului germinativ n preziua semnatului, de regul cu combinatorul.

Dac terenul dup recoltarea plantei premergtoare este prea uscat, cu multe resturi organice, buruieni sau din lips de utilaje, se va apela la lucrarea de dezmiritire.

Dezmiritirea se execut cu grapa cu discuri, la adncimea de 8 - 12 cm. Dup aceast lucrare, cnd solul permite se va face artura de var pn cel trziu n a doua decad a lunii august.

Sistemul de lucrari ale solului pentru culturile de toamn ce urmeaz dup premergtoare trzii

Plantele premergtoare trzii sunt: soia, floarea-soarelui, porumb, cartof etc. n acest caz, sistemul de lucrri ale solului const din : 1 2 lucrri cu grapa cu discuri perpendicular pe direcia rndurilor, n situaia cnd pe teren au rmas multe resturi vegetale sau este mburuienat; artura se va efectua la 18-22 cm adncime n agregat cu grapa stelat, lucrarea trebuie executat pn cel mai trziu 20 septembrie; 1 2 lucrri superficiale pentru mrunirea i nivelarea arturii cu grapa cu discuri n agregat cu grapa cu coli reglabili; pregtirea patului germinativ n preziua semnatului se va face cu combinatorul dac nu sunt resturi vegetale sau cu grapa cu discuri n agregat cu grapa cu coli reglabili sau tvlugul inelar, pe terenurile cu multe resturi vegetale sau pe cele bolovnoase.

Dac terenul dup recoltarea premergtoarelor trzii este prea uscat iar artura ar rezulta bolovnoas. Pe solurile mai afnate cu puine resturi vegetale i buruieni se poate renuna la artur. Ea fiind nlocuit cu grapa cu discuri grea, care mobilizeaz solul la 12-16 cm adncime, n dou treceri perpendiculare una fa de alta i sub un unghi de 45 fa de direcia rndurilor plantei premergtoare.Sistemul de lucrri ale solului pentru culturile de primvar

Principala caracteristic a acestui sistem de lucrri este aceea c o parte din lucrri se fac n toamn iar o alt parte n primvar.

Dup recoltarea plantei premergtoare, dac terenul prezint multe resturi organice sau este foarte mburuienat, se impune o lucrare cu grapa cu discuri perpendicular pe direcia rndurilor pentru mrunirea i parial ncorporarea acestora n sol. Lucrarea de baz a solului se execut n vara sau toamna anului precedent i numai accidental n primvar. Plugul va lucra n agregat cu grapa stelat.

Adncimea arturii variaz ntre 22-30 cm, n funcie de cerinele plantei de cultur, umiditatea solului, textura solului etc.

Tot n toamn se mai pot executa 1-2 lucrri superficiale (cu cultivatorul, cu grapa cu discuri sau grapa cu coli), n situaia n care terenul este mburuienat sau pentru unele culturi ce necesit o nivelare din toamn (sfecl de zahr, culturile timpurii etc.).

Primvara cnd solul s-a zvntat i se poate intra pe teren cu mainile agricole, se va executa 1 - 2 lucrri superficiale (cu grapa cu coli, grapa cu discuri sau combinatorul), cu scopul de a nivela terenul, a mruni bulgrii, a distruge crusta i a pstra apa n sol.

Pentru culturile semnate timpuriu (mazrea, borceagul, lucerna, trifoiul, sfecla, cartoful, inul, legume timpurii) se va trece rapid la pregtirea patului germinativ, de regul cu combinatorul, la adncimea de semnat i perpendicular pe direcia de semnat.

Ultima lucrare se execut perpendicular pe direcia de semnat, pentru a se vedea mai bine urma marcatorului mainii de semnat i de a se asigura o mai bun uniformitate a semnatului pe adncimea de lucru.

n cazul culturilor ce se seamn sau se planteaz mai trziu (porumbul, fasolea, legumele trzii etc.), dup lucrarea de nivelare executat primvara devreme, terenul se pstreaz curat de buruieni prin lucrri superficiale. n apropierea semnatului se pregtete patul germinativ cu combinatorul sau grapa cu discuri, n agregat cu grapa cu coli reglabili, prilej cu care se ncorporeaz i erbicidele.

Este de reinut faptul c, un numr mare de treceri cu tractoarele i mainile agricole n primvar taseaz foarte mult solul iar pentru nivelarea acestuia i pregtirea patului germinativ se prefer combinatorul i nu grapa cu discuri care favorizeaz evaporarea apei din sol.

Pentru terenurile n care artura s-a executat primvara, situaie nerecomandat, se va urmri umiditatea solului, iar cnd acesta permite, se va trece ct mai repede la nivelarea, mrunirea arturii i pregtirea terenului n vederea semnatului.Sistemul de lucrri ale solului pentru culturile succesiveCulturile succesive numite i culturi duble sau culturi n mirite se seamn primvara trziu sau la nceputul verii, dup recoltarea culturilor timpurii (borceagurile, orzul, cartoful timpuriu, secar mas verde, legumele timpurii etc.).

Dintre culturile succesive semnate pe suprafee mai mari amintim: porumbul mas verde sau siloz; porumbul pentru boabe, hibrizi extratimpurii; soia, soiuri extratimpurii; legume de toamn etc. Acestea reuesc numai n zonele cu precipitaii suficiente sau n condiii de irigare.

Artura se execut imediat dup recoltarea plantei premergtoare la 15-18 cm adncime, n agregat cu grapa stelat. Urmeaz 1-2 lucrri cu grapa cu discuri, n agregat cu grapa cu coli reglabili sau tvlugul inelar. Ultima lucrare se efectueaz perpendicular pe direcia de semnat.

Pe terenurile mai afnate i curate de resturi vegetale se poate renuna la artur, mobilizarea solului fcndu-se cu grapa cu discuri grea, n dou treceri, dup care se aplic o lucrare cu grapa cu discuri obinuit n, agregat cu grapa cu coli reglabili. n felul acesta se ctig timp pentru ca semnatul s se fac ct mai devreme. Imediat dup ncheierea semnatului se va trece la irigarea culturii pentru a favoriza rsrirea rapid i uniform.

Sistemul de lucrri ale solului pentru culturi compromise

n anumite situaii, culturile agricole pot suferi pagube att de mari nct meninerea lor nu se mai justific din punct de vedere economic.

Compromiterea culturilor poate fi cauzat de mai muli factori: remanena unor erbicide; greeli n alegerea i aplicarea erbicidelor; smn necorespunztoare; atac de duntori n faz timpurie; brumele i ngheurile

trzii; inundaii; grindin; mburuienare excesiv; atac de roztoare etc.

Dup stabilirea cauzei i nlturarea efectelor se va trece la nfiinarea unei noi culturi. Dac s-a ntrziat mult se va alege un soi sau un hibrid cu perioad de vegetaie mai scurt.

Sistemul de lucrri al solului este format din 1-2 lucrri superficiale, cu scopul de a ntoarce cultura compromis, de a distruge buruienile, crusta i de a afna solul pe adncimea de semnat. Pe solele mburuienate se folosete cultivatorul echipat cu brzdare de tip extirpator pentru cultivaie total, sau grapa cu discuri n agregat cu grapa cu coli reglabili iar pe solele curate de buruieni numai combinatorul.Sistemul minim de lucrri ale soluluiSistemul minim de lucrri ale solului cunoscut n literatura de specialitate sub denumirea de ,,minumum tillage presupune renunarea n tehnologia unei culturi la artur i la o parte din lucrrile solului.

Sistemul a fost practicat la nceput n SUA, apoi n Anglia i treptat n ntreaga Europ. Se caracterizeaz prin urmtoarele aspecte:

- resturile vegetale sunt tocate mrunt o dat cu recoltarea plantei premergtoare i mprtiate uniform pe sol;

- artura este nlocuit de o lucrare cu cizelul, paraplow, grapa cu discuri, cultivatorul etc., cnd sunt ncorporate parial i resturile vegetale;

- resturile vegetale care rmn la suprafaa solului au rol de mulci, protejnd solul mpotriva eroziunii de suprafa;

- buruienile sunt inute sub control prin metode preventive, asolamente i erbicide;

- numrul de lucrri ale solului este redus fa de sistemul clasic.

Sistemul minim de lucrri ale solului prezint multiple avantaje:

- se realizeaz economie de carburani, lubrifiani i o uzur mai redus a tractoarelor i mainilor agricole, datorit renunrii la lucrarea de arat i un numr redus de lucrri ale solului;

- crete productivitatea muncii;

- se reduce fenomenul de eroziune eolian i hidric;

- se evit distrugerea structurii i tasrii solului prin reducerea numrului de lucrri;

- determin creterea cantitii de materie organic din sol;

- se reduc pierderile de ap prin evaporare datorit mulcirii pariale a solului etc.

n prezent n Romnia aplicarea acestui sistem se confrunt o serie de dificulti dintre care amintim : lipsa unor maini din sistemul de lucrri minime ale solului, rezerva mare de semine de buruieni i organe vegetative de nmulire ce determin o mburuienare excesiv a terenurilor agricole.Sistemul fr lucrri; Semnatul directn literatura de specialitate sistemul fr lucrri sau semnatul direct este cunoscut i sub numele de zero lucrri, No tillage, direct drill.

Se practic mai mult n Canada, S.U.A. i mai puin n Europa i numai pentru cteva culturi ce se seamn n rnduri deprtate (porumb, floarea-soarelui, soia).

Acest sistem de cultur presupune renunarea la lucrrile mecanice ale solului. Semnatul fcndu-se direct pe terenul cu resturi vegetale ale plantei premergtoare, cu ajutorul unor semntori speciale care deschid fii nguste introducnd seminele i ngrmintele.

Combaterea buruienilor se face cu ajutorul erbicidelor.

Metoda se poate aplica pe solurile uoare, afnate i n zonele mai umede. Resturile vegetale uscate de la suprafaa solului prezint un mulci i o bun protecie mpotriva eroziunii solului.

n ara noastr sistemul a fost practicat pe suprafee mici i n special pentru cultura de porumb boabe sau mas verde i siloz (culturi succesive), cu rezultate satisfctoare.

N. arpe (2000), arat c practicnd sistemul ,, no tillage la iria lng Arad, pe o suprafa de 20 ha a obinut producii de peste 8,5 t/ha porumb boabe.

Prin urmare i n Romnia se pot obine producii mari de porumb prin sistemul ,,no tillage, dar trebuie ndeplinite cteva cerine:

- amplasarea culturilor pe solurile mai uoare i afnate;

- aprovizionarea unitilor agricole cu erbicide al cror efect s poat controla buruienile pe toat perioada de vegetaie a culturii;

- existena unei sisteme de maini pentru semnat direct n terenul nelucrat;

- existena unui sistem de irigare funcional, pe toat perioada de vegetaie a culturii.Particulariti agrotehnice n zona de stepLucrrile solului, n afar obiectivele pe care le urmrim n mod obinuit n practica agricol, n plus, n aceast zon acestea trebuie s asigure nmagazinarea i pstrarea apei n sol. Executarea arturii trebuie s se fac ct mai apropiat de data recoltrii plantei premergtoare, terenul se niveleaz din toamn prin lucrri cu grapa cu discuri n agregat cu grapa cu coli reglabili sau cu diferite agregate combinate. Combaterea buruienilor i distrugerea crustei solului se realizeaz de fiecare dat cnd situaia concret impune acest lucru. n anii secetoi, pentru culturile de toamn, se va renuna la executarea arturii ca lucrare de baz, artura fiind nlocuit de lucrri cu grapa cu discuri sau cultivatorul, cizelul, paraplowl etc. pentru a nu rezulta un teren bolovnos. Se va ntreprinde toate msurile organizatorice i financiare pentru a se evita executarea arturii n primvar care dup cum se cunoate prezint multiple dezavantaje iar dac totui exist cazuri se va face o artur superficial, se va nivela, mruni terenul imediat ce condiiile permit acest lucru, pentru a se reduce pe ct posibil pierderile de ap din sol.

Particulariti agrotehnice n zona de silvostepLucrrile solului urmresc nmagazinarea i pstrarea apei n sol. Artura se execut ct mai aproape de recoltarea plantei premergtoare i concomitent, va fi mrunit cu grapa stelat. Se evit lucrrile solului efectuate la adncimi mai mari n primvar. n timpul perioadei de vegetaie a culturilor terenul se pstreaz curat de buruieni, nivelat i fr crust. Ca i la zona de step n condiiile anilor secetoi pentru culturile de toamn se va renuna la executarea arturii i se va apela la sistemul de lucrri minime ale solului.

Particulariti agrotehnice n zona forestier

a) Subzona stejarului sau subzona forestier cu veri calde

Lucrrile solului se execut difereniat n funcie de climatul regiunii, tipul de sol, permeabilitatea acestuia, forma de relief, expoziia versantului etc. Pe preluvosoluri, n crovuri sau pe terenurile joase apar frecvent bltiri, ceea ce necesit arturi mai adnci, lucrri de afnare adnc sau lucrri speciale de eliminare a excesului de umiditate.

Lucrrile de ngrijire urmresc n principal combaterea buruienilor, care rsar n valuri succesive, pe toat perioada de vegetaie

b) Subzona fagului sau subzona forestier cu veri reci

Lucrrile solului urmresc pe de o parte creterea permeabilitii acestuia iar pe de alt parte reducerea fenomenului de eroziune de suprafa.

Pe solurile cu textur argiloas luto-argiloas, impermeabile se recomand lucrarea de afnare adnc a solului n scopul de a sparge orizontul impermeabil i de a da posibilitatea ca apa s se infiltreze n profunzime. O bun permeabilitate a solului se poate realiza prin ataarea la plugurile obinuite a subsolierelor. n unele situaii sunt necesare lucrri speciale de eliminare a excesului de umiditate (desecare, deranj).

n perioada de vegetaie se va avea n vedere controlul buruienilor prin toate mijloacele posibile, care datorit excesului de umiditate pericolul infestrii culturilor cu buruieni se menine pn la nceputul verii. Pe terenuri n pantLucrrile solului i semnatul

Lucrarea se baz a solului (artura) se execut urmrind direcia curbelor de nivel. Uneori acest lucru este foarte greu de realizat, drept pentru care se admit abateri de 3-5%.

Dac nu se urmrete direcia curbelor de nivel iar artura se execut din deal n vale, apa din precipitaii sau din topirea zpezilor se scurge cu uurin pe anurile formate ntre coamele brazdelor, fcnd la nceput iroaie apoi anuri din ce n ce mai adnci, contribuind n felul acesta la accentuarea procesului de eroziune a solului.

Pn la pante de peste 8-10% se pot folosi aceleai pluguri ca i pe terenurile plane iar pe terenuri cu pante mai mari sunt recomandate plugurile reversibile.

Pe pante mai mari de 14% brazda se rstoarn numai spre amonte. Acest lucru prezint dublu scop: s nu se favorizeze eroziunea prin deplasarea solului n aval iar tractoarele au o mai bun stabilitate n timpul lucrului, roata din amonte lucreaz pe fundul brazdei i n felul acesta se micoreaz nclinarea tractorului fat de panta terenului.

Artura executat toamna pentru culturile de primvar, rmne peste iarn negrpat, n scopul de a se opune scurgerii apei i de a micora viteza de naintare a acesteia.

Lucrrile de nivelare a arturii precum i pregtirea patului germinativ se execut paralel cu direcia general a curbelor de nivel sau cu mici abateri i se ncepe de la poalele versantului spre partea superioar a lui.

Ecartamentul tractoarelor se mrete la maxim, se ataeaz roi duble sau roi cu zbrele pentru a evita pericolul de rsturnare i a mri aderena acestora. Pe pante mai mari de 18% trebuie folosite tractoarele cu enile.

Toate lucrrile de ngrijire se execut pe direcia rndurilor iar la prsitul mecanic se va avea grij ca lanurile stabilizatoare ale tractorului s fie bine ntinse i zona de protecie a organelor active a cultivatoarelor va fi mai mare, pentru a se evita tierea plantelor.Sisteme de cultur antierozionale

Pentru a se realiza o bun protecie mpotriva eroziunii solului pe terenurile n pant se practic urmtoarele sisteme de cultur: n fii, cu benzi nierbate, cu agroterase i terase banchet.

a. Sistemul de cultur n fii. Acest sistem este recomandat pe versanii cu lungime mare avnd panta cuprins ntre 5-12%.

Pe acelai versant, se seamn n fii, culturii bune protectoare asupra eroziunii (cereale pioase) i culturi slab protectoare (pritoare). Fiile de culturi sunt orientate pe direcia general a curbelor de nivel .

Prin acest sistem de cultur, apa cu solul erodat ce se scurge din fia cu plante slab protectoare este oprit n fia cu plante bune protectoare unde se infiltreaz iar solul se depune.

Limea fiilor depinde de panta terenului i poate fi de la 30 100 m, egal cu un multiplu de limi al mainii de semnat. Cu ct panta crete limea fiei este mai mic.

Pe un versant se succed dou sau mai multe culturi i ce pot nsuma 5-7 fii.

b. Sistemul de cultur cu benzi nierbate. Acest sistem de cultur este recomandat pentru terenurile cu pante cuprinse ntre 12-18% i mai ales n zonele cu precipitaii abundente unde procesul de eroziune a solului nu poate fi stopat prin lucrri efectuate pe direcia curbelor de nivel i prin practicarea sistemului de cultur n fii.

Sistemul de cultur cu benzi nierbate presupune amplasarea pe direcia curbelor de nivel a unor fii nguste de teren cultivate cu ierburi perene, de regul amestecuri de leguminoase i graminee. Limea benzilor nierbate este de 4-8 m, mai late la baza versantului unde i cantitatea de ap care se acumuleaz este mai mare. ntre benzile nierbate rmn fii de teren late de 30 - 120 m, n funcie de panta terenului ce corespund la un multiplu de limi de semnat.

Benzile nierbate se mai numesc i benzi tampon i au rolul de a opri apa mpreun cu solul erodat ce se scurge de pe fia cu plante cultivate din amonte.

Sistemul prezint avantajul c pe un versant se poate semna o singur plant de cultur, iar n timp, prin acumularea solului n benzile nierbate fiile de teren cu plante cultivate se transform n terase.

c. Agroterasele. Pentru a reduce fenomenul de eroziune a solului pe terenurile arabile cu pante cuprinse ntre 15-25% sunt necesare msuri de modelare a versantului, cu scopul de a obine terase n trepte de-a lungul curbelor de nivel.

Agroterasele sunt terase formate prin artur.

Dup cum este cunoscut, n urma aratului, solul se deniveleaz n sensul c se formeaz anuri i coame. Prin lucrri repetate n acelai sens i pe aceeai fie de teren, coamele se nal i anurile se adncesc.

n scopul obinerii de agroterase, terenurile n pant se organizeaz n fii late de 10-40 m n funcie de panta terenului, orientate de-a lungul curbelor de nivel. Fiecare fie se ar separat, cu pluguri reversibile sau clasice cu rsturnarea brazdei spre aval. Astfel, dup prima lucrare n partea din aval a fiei va rezulta o coam iar n amonte un an. n fiecare an lucrarea se repet, pstrndu-se dimensiunile iniiale ale fiei. Dup un numr de 10-20 ani fiile se transform treptat n terase iar ntre fii apar taluzuri ce sunt nsmnate cu ierburi perene. Formarea agroteraselor se poate grbi prin executarea arturii de mai multe ori n acelai an.

d. Terasele banchet. Aceste terase se realizeaz cu ajutorul utilajelor speciale i se menin n timp prin artur cu rsturnarea brazdei spre aval. La nceput terenul se organizeaz n fii late de 6-20 m, n funcie de panta terenului, orientate pe direcia general a curbelor de nivel. Apoi cu ajutorul buldozerului cu lama nclinat spre aval versantul se va modela, formndu-se terase i taluzuri. Taluzurile vor fi nierbate cu plante perene iar terasele vor fi cultivate cu plante din cultura mare, pomi sau vi de vie. Pe terenurile nisipoaseLucrrile solului. Terenurile cu resturi vegetale (mirite, coceni etc.) sunt mai bine protejate de eroziunea eolian dect cele curate i lucrate. De aceea, n zonele n care vnturile sunt puternice iar solul nisipos este uor spulberat, artura se execut cu doar cteva zile nainte de semnat, perpendicular pe direcia vntului dominant. Uneori, se recomand lucrarea de afnare adnc, cunoscndu-se faptul c aceste soluri sunt predispuse la tasare puternic, datorit irigaiilor repetate, a trecerilor cu tractoare i maini agricole i a coninutului sczut n materie organic.

Pregtirea patului germinativ se face cu grapa cu discuri, n agregat cu grapa cu coli reglabili, iar n unele cazuri se poate apela la tvlugul inelar dac solul este prea afnat.

Msuri speciale de ameliorare a terenurilor nisipoase

n scopul cultivrii i ameliorrii acestor terenuri se poate apela la diferite msuri speciale:

- plantarea de perdele forestiere de protecie perpendicular pe direcia vntului dominant sau amplasarea de paranisipuri, cu scopul de a micora viteza vntului;

- fixarea nisipurilor prin nierbarea sau mpdurirea acestor terenuri. n prezent mari suprafee nisipoase sunt plantate cu salcm, dud, gldi, pin, plop etc;

- ncorporarea de ngrminte organice n doze mari pe straturi de sol. Se ncorporeaz 35-40 t/ha gunoi de grajd, la 60 cm adncime. O cantitate asemntoare se ncorporeaz dup doi ani la 45 cm, iar dup ali doi ani la 30 cm. Straturile de gunoi de grajd rein apa i srurile minerale i le pun la dispoziia plantelor; - mbogirea solului nisipos n material fin. Se aduce pmnt argilos sau ml de pe fundul lacurilor, rurilor, care se mprtie uniform pe suprafaa terenurilor nisipoase apoi se ncorporeaz n sol prin arat;

- pe terenurile irigate se impune nivelarea dunelor i uneori modelarea terenurilor;

- utilizarea unor substane chimice cu rol de a lega particulele de nisip la suprafa i a combate deflaia;

- ncorporarea n sol a unor produse superabsorbante cu rol de a reine i pstra apa n sol, dnd posibilitatea folosirii acesteia de ctre plantele de cultur;

- aplicarea unei pelicule de asfalt (impermeabil) la 50-60 cm adncime cu ajutorul unor agregate speciale cu rolul de a opri apa i levigarea substanelor nutritive.

Pe solurile srturateLucrrile solului pe aceste terenuri se execut atunci cnd umiditatea permite acest lucru, cunoscndu-se faptul c intervalul optim de umiditate este foarte mic.

Sunt recomandate lucrri de afnare adnc pentru a mri permeabilitatea i porozitatea solului.

Adncimea de execuie a arturii se stabilete astfel nct s fie evitat aducerea din profunzime a unui strat de sol cu o concentraie mai mare de sruri.

Msuri speciale de ameliorare a solurilor srturate

n scopul de a ameliora solurile srturate i a le introduce n circuitul agricol sunt recomandate urmtoarele msuri speciale:

- nivelarea terenurilor reprezint msura obligatorie n vederea efecturii lucrrilor de drenaj, splarea srurilor solubile, irigarea culturilor, cultivarea orezului (n zona de sud) etc.;

- afnare adnc la 50 70 cm cu scopul de a mbunti permeabilitatea i a favoriza levigarea srurilor n profunzime;

- executarea lucrrilor de desecare drenare (prin rigole, canale sau drenuri), n scopul de a elimina cu uurin apa n urma inundrii terenurilor (n procesul de splare a srurilor) i de a scdea nivelul apei freatice;

- splarea excesului de sruri solubile (nocive). n acest sens, terenul nivelat i amenajat pentru desecare-drenare este delimitat prin digulee. Aceste suprafee sunt inundate cu ap. Cantitatea de ap folosit pentru o splare depinde de textura solului fiind cuprins ntre 1000-2000 m3/ha, valori mai mari fiind necesare pe terenurile cu textur fin. Apa n exces dilueaz soluia solului i dizolv srurile solubile iar prin evacuarea ei acestea sunt ndeprtate, micorndu-se coninutul solului n sruri solubile. Operaia se repet de mai multe ori n funcie de gradul de salinizare.

n intervalul dintre splri, precum i n perioada de vegetaie a culturilor, se are n vedere ca umiditatea solului s nu scad sub 80-85% din capacitatea de cmp, n sensul de a se menine un curent descendent de ap pe profilul solului, care antreneaz srurile n profunzime.

Aceste terenuri, n partea de sud a rii, pot fi exploatate cu succes prin cultura orezului.

Solurile srturate i ameliorate intr treptat n circuitul normal de exploatare agricol. n prim faz se recomand cultivarea de plante mai rezistente la concentraia de sruri i apoi cu plante mai sensibile. Important este s se menin prin irigaii, pe toat perioada anului, un regim hidric descendent i de a se anula posibilitatea ca srurile solubile s se mai acumuleze n straturile superioare de sol. EMBED Imaging.Document

19

_1044354521.bin