ZONA GEOGRAFICA CE URMEAZA A FI MONITORIZATA

Aşezat icircn centrul ţării judeţul se icircntinde pe o suprafaţă de 5432 km2 ceea ce reprezintă 23 din teritoriul ţării icircntre 45o28rsquo - 46o17rsquo latitudine nordică şi 23o35rsquo - 24o57rsquo longitudine estică

Relieful judeţului este etajat icircntre 2535 m (Vacircrful Negoiu) şi 28 m (lunca Tacircrnavei Mari) şi se caracterizează prin varietate şi o mare complexitate a condiţiilor naturale Din icircntreaga sa suprafaţă aproximativ 30 este ocupată de munţi ce depăşesc pe alocuri 2000m (vacircrful Negoiu-2535m vacircrful Suru-2283m vacircrful Cindrel- 2244m) 50 corespunde ţinutului de podiş o regiune de dealuri şi coline vălurite cu icircnălţimi icircntre 490 m şi 749 m (podişul Tacircrnavelor al Hacircrtibaciului şi al Secaşelor) compartimentate de văi adacircnci şi largi restul reprezentacircnd aria depresionară de contact desfăşurată aproape continuu icircntre cele două trepte de reliefReţeaua hidrografică se icircmparte icircn două bazine principale Olt cu 3337 km2 şi Mureş cu 2095 km2 Lungimea cursurilor de apă totalizacircnd 2043 km se distribuie cu 1326 km icircn bazinul Olt şi 717 km icircn bazinul Mureş Icircn zona montană se găseşte lacul Bacirclea lac de origine glaciară cu o suprafaţă de 47 ha şi un volum de 02 mil m3

Monitorizarea solului constă icircn identificarea factorilor care au acţiune negativă asupra acestuia şi combaterea sau ameliorarea lor

Astfel identificăm factori de mediu naturali şi artificialiLa nivelul judetului Sibiu factorii naturali de mediu sunt- eroziunea de suprafaţa de adacircncime- alunecări de teren- exces de umiditate- soluri acide sărăturate afectate de poluare erodate de ape nisipoase şi pietriş

Printre factorii artificiali de mediu identificăm-deşeuri-depuneri atmosferice (particule nocive generate de evacuarea gazelor prin coşuri de fum neconforme pulberi sedimentabile depuneri acide metale grele

)-utilizarea icircn exces a icircngrăşămintelor-exploatări miniere

APARATURA NECESARA PENTRU MONITORIZARE

Un instrument tipic pentru detectarea radiatiilor este tubul Geiger-Muller Acesta este un tub de sticla sau metal care contine un gaz la presiune joasa si doi electrozi La trecerea prin tub a radiatiei ionizante gazul din acesta se ionizeaza provocand o descarcare intre cei doi electrozi ndash un puls electric

Tubul Geiger-Muller

Un alt tip de detector ldquodetectorul cu scintilatierdquo foloseste un material care atunci cand este lovit de radiatia ionizanta devine fluorescent sau emite instantaneu un puls luminos un detector sensibil la lumina inregistreaza intensitatea radiatiei prin cantitatea de lumina emisa de materialul fluorescent

Strategia regională de icircmbunătăţire a calităţii solului trebuie să se focalizeze icircn special pe

10487071048707Reducerea poluării datorate depozitelor de deşeuri urbane şi rurale amenajate necorespunzător

10487071048707Reducerea poluării datorate depozitelor de deşeuri industriale

10487071048707Diminuarea efectelor fenomenelor naturale (eroziune alunecări de teren sa)

10487071048707In acest sens este recomandată implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor care să aibă la bază promovarea următoarelor principii

10487071048707Prevenirea apariţiei deşeurilor

10487071048707Minimizarea cantităţii de deşeuri produse 10487071048707Optimizarea metodelor de eliminare finală pentru deşeurile ce nu pot fi altfel valorificate

10487071048707Diminuarea efectelor fenomenelor naturale implică refacerea terenurilor afectate de fenomenele respective dar este necesară şi aplicarea măsurilor preventive ce se pot realiza prin aplicarea unui management silvic şi agricol cacirct mai bun

DESPRE SOL

1Calitatea fizica a solului metode de evaluare

Calitatea fizica a solului ndash indicator de evaluare

Calitatea fizica a solului presupune stari fizice ale acestuia corespunzatoare

anumitor raporturi dintre masa si volumul fazelor solului

Pentru evaluarea si monitorizarea calitatii fizice a solurilor se recomanda

utilizarea urmatorilor indici integratori

1 Umiditatea solului in cadrul regimului de umiditate a solului se constata o

tendinta stabila de reducere mai lenta sau mai accelerata a rezervelor de

apa de la inceputul vegetatiei catre sfarsitul acesteia Precipitatiile din

perioada calda a anului influenteaza nesemnificativ dinamica umiditatii In

acest context pe parcursul anului umiditatea conditioneaza stari cu indici

de calitate diferiti Umiditatea se determina in laborator prin metoda

granimetrica si uscare la temperatura de 105degC

2 Densitatea aparenta reprezinta masa in grame a unui cm2 de sol impreuna

cu porii sai Astfel densitatea aparenta reda raportul dintre masa si

volumul fazelor solului Densitatea fazei solide este factorul de baza care

determina regimul de porozitate a solului

3 Stabilitatea agregatica implica continutul total de agregate hidro-stabile

acestea avand implicatii directe asupra densitatii aparente dinamicii acesteia (in

timp si spatiu) si respectiv asupra regimului porozitatii Starea structural-

agregatica inclusiv hidro-stabilitatea se determina prin metoda sitarii in aer si in

apa

2Calitatea agrochimica a solului evaluare

Reguli si tehnici de evaluare agro-chimica a calitatii terenurilor

Calitatea agrochimica a solului poarta frecvent caracter sectorial in functie de

solicitarile omului

Pt evaluarea calitatii agrochimice se apreciaza

1 Continutul si gradul de asigurare a solului cu humus in contextul functionalitatii

ecosistemului sol lucru care presupune anumite continuturi de humus care

asigura anumite stari functionale ale solului De exemplu in cazul

cernoziomurilor valoarea de 3 este considerata prag critic Sub aceasta valoare

cernoziomurile nu mai dispun de capacitati de auto-reglare si de revenire la starea

echilibrata Astfel sub 3 intalnim cernoziomuri cu tendinte stabile de

degradare

2 Continutul formelor de azot mineral (NO3NO4) precum si capacitatile de

nitrificareamonificare

3 Determinarea formelor mobile si accesibilitatea fosforului potasiului cuprului

zincului manganului Pt evaluarea accesibilitatii este necesar sa fie apreciata

reactia solului (valorile pH-ului)

Evaluarea agrochimica presupune 3 faze de birou de teren de laborator

Faza de birou presupune documentarea activitatilor de evaluare agrochimica

(pregatirea hartilor evaluarea materialelor deja existente) pregatirea

echipamentelor si utilajelor pentru activitatile de teren Tot aici se concepe

schema generala de recoltare a probelor Aceasta presupune divizarea

terenurilor in parcele elementare In mod obisnuit parcela elementara are o

suprafata de 10 hectare dar este redusa in cazul terenurilor erodate sau

sporita in cazul unor terenuri netede cu soluri inalt-fertile cu invelis de sol

omogen

GESTIONAREA PROBELOR DE SOL

Modul de recoltare a probelor de sol - pe teren

Se vor stabili icircn teren punctele de recoltare a probelor de sol icircn sistem nederanjat Pentru fiecare punct se vor stabili cu ajutorul GPS-ului coordonatele geografice Punctele vor fi trecute pe o hartă la scara 110 000 Icircn jurul punctelor se vor constitui parcele de referinţă cu o suprafaţă de 400 m2(20m x 20m) Icircn centrul parcelei se va efectua un profil pedologic din care se vor recolta probe de sol atacirct icircn stare deranjată cacirct şi icircn stare nederanjată

Se vor recolta probe cu sonda pedologică din 20 icircn 20 de cm Recoltarea se poate face şi printr-o forare oblică pornind de la baza haldei

Recoltarea solului de la suprafata se efectueaza dupa o prealabila indepartare a

prafului radacinilor frunzelor sau a altor reziduuri ce se gasesc pe suprafata

solului Adancimile care se recomanda pentru recoltarea solului in functie de tipul

acestuia gradul si forma de poluare sunt

- 5 cm - islazuri in contact cu ape reziduale

- 20 cm - suprafete arabile legumicole tratate cu ape reziduale

- 1 m - soluri cu puncte contaminate cand exista banuiala unei impurificari

Prelevari la adancimi mai mari sunt necesare la contaminarile masive sau la

solurile extrem de permeabile

Solul se recolteaza in recipiente de sticla sau polietilena cu gatul larg si inchidere

ermetica spalate in prealabil cu amestec sulfocromic (cele din sticla) sau cu

detergenti (cele din polietilena) Se clatesc bine cu apa de robinet apa distilata si

bidistilata si apoi se usuca

Probele recoltate trebuie ferite de actiunea razelor solare in timpul transportului si

pastrate la frigider cel mult 24 ore pentru unii indicatori care se modifica in timp

cum ar fi azotul amoniacul nitratii nitritii umiditatea

Datele analitice ale acestei faze vor constitui valori martor Ele vor fi folosite pentru comparaţie cu valorile obţinute icircn etapele următoare de monitorizare etape care vor fi anuale Dar de asemenea conditiile meteorologice impun frecventa recoltarilor deoarece acestea implica o modificare in populatia microbiana a solului

5 Analizele fizice chimice şi biologice care se vor efectua asupra probelor de sol colectate ndash icircn laborator

51 Analize fizice pe probe icircn structură deranjată

Din probele de sol colectate se vor efectua analize chimice şi fizice

- compoziţia granulometrică după scara Atterberg determinacircndu-se fracţiunile 2-02 mm 02-002 mm 002-0002mm şi sub 0002 mm valorile se exprimă sub formă de procente

- conţinutul de macroelemente structurale hidrostabile ( gg)

- dispersia microelementelor structurale ( gg)

Se calculează indicele de instabilitate structurală

52 Analize fizice pe probe icircn structură nederanjată (icircn cilindri)

Se determină icircn laborator

-umiditatea momentană ( g g)

- densitatea aparentă (kgm-3)

- rezistenţa la penetrare (Mpa)

- conductivitatea hidraulică saturată (mmh-1)

- coeficientul de higroscopicitate ( g g)

- echivalentul umidităţii ( g g)

Se calculează pe baza datelor analitice

- porozitatea totală ( v v)

- gradul de tasare

- distribuţia după mărime a porilor ( v v)

- coeficientul de ofilire ()

- capacitatea de cacircmp ()

- porozitatea de aeraţie ()

53 Analize chimice curente pentru caracterizarea solurilor

- reacţia solurilor (pH-ul icircn suspensie apoasă)

- conţinutul de materie organică (humus)

- conţinutul de azot total

- aciditatea hidrolitică

- gradul de saturaţie icircn baze

54 Analize chimice necesare pentru stabilirea intensităţii de poluare

- conţinutul total de metale grele (Cd Co Cr Cu Fe Mn Ni Pb Zn ) mgkg-1

- conţinutul total şi mobil de sulf mgkg-1

- conţinutul total de hidrocarburi petroliere mgkg-1

55 Analize microbiologice calitative şi cantitative

- număr de bacterii celule viabileg de sol

- respiraţia solului mg CO2100g sol

Majoritatea metodelor practicate pentru analizele necesare monitorizării solurilor sunt standardizate

56 Controlul calităţii analizelor

Analizele se vor efectua icircn laboratoare acreditate Va fi instituit un program de control de către executant prin controlul analitic intern Icircn acest scop se vor folosi standarde internaţionale şi interne O probă martor se va analiza la fiecare serie analitică Beneficiarul va efectua un control propriu prin trimiterea la analiză a unor probe icircn repetiţie sau unor probe icircn duplicat sau triplicat

6 Raportarea fazială şi finală a monitorizării

Icircn anul 2009 Direcţia Silvică Sibiu icircn cadrul acţiunii de reconstrucţie ecologică a terenurilor intens poluate din fondul forestier al statului au continuat lucrările de icircntreţinere a plantaţiilor instalate şi de administrare de icircngrăşăminte icircn zona Copşa Mică

CONTROLUL CARACTERISTICILOR MECANICE ALE SOLULUI

1 DETERMINAREA MARIMII GRANULELOR DIN SOL

Marimea granulelor de sol conditioneaza proprietatile fizice si chimice ale solului Un sol cu o granulometrie mare este permeabil pentru apa si aer si sarac in substante chimice

Pentru realizarea unei permeabilitati bune a solului s-a constatat ca granulele cu marimea intre 02 - 05 mm este cea mai eficienta La dimensiuni mai mici de 02 mm capacitatea de filtrare a solului este prea lenta iar la valori peste 05 mm nu se poate obtine o repartitie uniforma a apei in sol

Determinarea marimii granulelor din sol se poate face prin mai multe metode dar cele mai obisnuite sunt metoda sitelor si metoda sedimentarii

Determinarea marimii granulelor prin metoda sitelor

Principiul metodei se separa particulele de sol prin cernere dupa diametru greutate si forma

Material necesar

- site de diferite dimensiuni 10 - 01 mm

Modul de lucru se cantaresc 100 g sol uscat la temperatura camerei si se cerne prin setul de site Particulele cu dimensiuni mari raman

in sitele superioare iar cele cu dimensiuni mici sunt retinute in site cu diametrul de pana la 01 mm

Se cantareste cantitate de sol ramasa in fiecare sita si rezultatul se exprima procentual In general prin aceasta metoda se obtine o eroare de 2-3 dar cu toate acestea este metoda cea mai folosita pentru determinarea particulelor mai mari de 01 mm

Denumirea fractiunii

Diametrul (mm) Greutatea (g)

Procente

pietre

pietris mare

pietris mic

5

3-5

2-3nisip foarte mare

nisip mare

nisip mijlociu

nisip fin

nisip foarte fin

1-2

05-1

02-05

01-02

002-01sol levigabil 002

Total 100

2 DETERMINAREA TEMPERATURII SOLULUI

Temperatura solului reprezinta unul din factorii importanti pentru

activitatea vietuitoarelor din sol al carui optim este intre 25-350C Activitatea

biologica creste cu cresterea temperaturii

Temperatura se determina in siturdquo cu ajutorul geotermometrelor

(termometru introdus intr-un burghiu de fier) Burghiul care contine termometrul

este introdus in sol la adancimea dorita se lasa cateva minute iar temperatura se

citeste pe o scala la suprafata solului direct in grade Celsius

Termometru de sol profesional

Termometru digital cu senzor (NTC) lungime 110 mm şi lungimea cablului 60 cm

Funcţie MaximMinim Rezistent la apă

Măsoară temperatura solului alimentelor fructelor plantelor şi lichidelor

Aria de măsurare -50C ndash +150C

Precizie plusmn10C

3 DETERMINAREA PERMEABILITATII SOLULUI

Permeabilitatea solului este proprietatea acestuia de a lasa sa se infiltreze

apa in profunzime si depinde de marimea granulelor de sol si anume cu cat acestea

vor fi mai mari cu atat vor lasa printre ele mai multe spatii si in conseciinta

pamantul va fi mai permeabil In cazul granulelor mici se formeaza spatii stramte

prin care apa patrunde mai greu iar pamantul va fi mai putin permeabil sau chiar

impermeabil

Principiul metodei se masoara cantitatea de apa infiltrata printr-o

coloana intr-un anumit timp

Material necesar

- tubul lui Wolff - este un tub cilindric cu inaltimea de 25 cm si diametrul de

circa 3 cm si care se termina in partea inferioara printro prelungire in forma de

palnie (figura31)

- cilindru gradat de 100 ml

- stativ

Modul de lucru in prelungirea tubulara a palniei se introduce vata iar in

forma de palnie se pune pietris sau nisip de mare Apoi se introduce solul pe care

dorim sa-l cercetam pana la o inaltime de 16 cm Se toarna apa pana la o inaltime

de 8 cm deasupra solului mentinand acest nivel cat mai constant Se fixeaza tubul

pe stativ iar la partea inferioara se pune cilindrul gradat in care se prinde

filtratulIn momentul in care apa incepe sa picurein cilindru notam timpul si

urmarim filtrarea apei prin sol timp de 1 ora

Rezultatul se exprima in numar de cm3 de apa filtrataora

Interpretarea rezultatelor se face prin comparare pe diferite soluri

4 DETERMINAREA pH-ului SOLULUI

In general pamantul are un pH cuprins intre 4 si 8Metode de determinare a pH-ului includ

Utilizarea unui kit de testare pH-ului pe baza de sulfat de bariu sub formă de praf icircn cazul icircn care icircntr-un mic eşantion de sol este amestecată cu apă care icircşi schimbă culoarea icircn funcţie de aciditate alcalinitate

Utilizarea de hacircrtie de turnesol Un mic eşantion de sol este amestecat cu apă distilată icircn care o bandă de hacircrtie de turnesol se introduce Daca solul este acid de hacircrtie devine roşu dacă alcaline albastru

Determinarea pH-ului cu ajutorul pH-metrului

Caracteristici tehnice ale aparatului

Astfel identificăm factori de mediu naturali şi artificialiLa nivelul judetului Sibiu factorii naturali de mediu sunt- eroziunea de suprafaţa de adacircncime- alunecări de teren- exces de umiditate- soluri acide sărăturate afectate de poluare erodate de ape nisipoase şi pietriş

Printre factorii artificiali de mediu identificăm-deşeuri-depuneri atmosferice (particule nocive generate de evacuarea gazelor prin coşuri de fum neconforme pulberi sedimentabile depuneri acide metale grele

)-utilizarea icircn exces a icircngrăşămintelor-exploatări miniere

APARATURA NECESARA PENTRU MONITORIZARE

Un instrument tipic pentru detectarea radiatiilor este tubul Geiger-Muller Acesta este un tub de sticla sau metal care contine un gaz la presiune joasa si doi electrozi La trecerea prin tub a radiatiei ionizante gazul din acesta se ionizeaza provocand o descarcare intre cei doi electrozi ndash un puls electric

Tubul Geiger-Muller

Un alt tip de detector ldquodetectorul cu scintilatierdquo foloseste un material care atunci cand este lovit de radiatia ionizanta devine fluorescent sau emite instantaneu un puls luminos un detector sensibil la lumina inregistreaza intensitatea radiatiei prin cantitatea de lumina emisa de materialul fluorescent

Strategia regională de icircmbunătăţire a calităţii solului trebuie să se focalizeze icircn special pe

10487071048707Reducerea poluării datorate depozitelor de deşeuri urbane şi rurale amenajate necorespunzător

10487071048707Reducerea poluării datorate depozitelor de deşeuri industriale

10487071048707Diminuarea efectelor fenomenelor naturale (eroziune alunecări de teren sa)

10487071048707In acest sens este recomandată implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor care să aibă la bază promovarea următoarelor principii

10487071048707Prevenirea apariţiei deşeurilor

10487071048707Minimizarea cantităţii de deşeuri produse 10487071048707Optimizarea metodelor de eliminare finală pentru deşeurile ce nu pot fi altfel valorificate

10487071048707Diminuarea efectelor fenomenelor naturale implică refacerea terenurilor afectate de fenomenele respective dar este necesară şi aplicarea măsurilor preventive ce se pot realiza prin aplicarea unui management silvic şi agricol cacirct mai bun

DESPRE SOL

1Calitatea fizica a solului metode de evaluare

Calitatea fizica a solului ndash indicator de evaluare

Calitatea fizica a solului presupune stari fizice ale acestuia corespunzatoare

anumitor raporturi dintre masa si volumul fazelor solului

Pentru evaluarea si monitorizarea calitatii fizice a solurilor se recomanda

utilizarea urmatorilor indici integratori

1 Umiditatea solului in cadrul regimului de umiditate a solului se constata o

tendinta stabila de reducere mai lenta sau mai accelerata a rezervelor de

apa de la inceputul vegetatiei catre sfarsitul acesteia Precipitatiile din

perioada calda a anului influenteaza nesemnificativ dinamica umiditatii In

acest context pe parcursul anului umiditatea conditioneaza stari cu indici

de calitate diferiti Umiditatea se determina in laborator prin metoda

granimetrica si uscare la temperatura de 105degC

2 Densitatea aparenta reprezinta masa in grame a unui cm2 de sol impreuna

cu porii sai Astfel densitatea aparenta reda raportul dintre masa si

volumul fazelor solului Densitatea fazei solide este factorul de baza care

determina regimul de porozitate a solului

3 Stabilitatea agregatica implica continutul total de agregate hidro-stabile

acestea avand implicatii directe asupra densitatii aparente dinamicii acesteia (in

timp si spatiu) si respectiv asupra regimului porozitatii Starea structural-

agregatica inclusiv hidro-stabilitatea se determina prin metoda sitarii in aer si in

apa

2Calitatea agrochimica a solului evaluare

Reguli si tehnici de evaluare agro-chimica a calitatii terenurilor

Calitatea agrochimica a solului poarta frecvent caracter sectorial in functie de

solicitarile omului

Pt evaluarea calitatii agrochimice se apreciaza

1 Continutul si gradul de asigurare a solului cu humus in contextul functionalitatii

ecosistemului sol lucru care presupune anumite continuturi de humus care

asigura anumite stari functionale ale solului De exemplu in cazul

cernoziomurilor valoarea de 3 este considerata prag critic Sub aceasta valoare

cernoziomurile nu mai dispun de capacitati de auto-reglare si de revenire la starea

echilibrata Astfel sub 3 intalnim cernoziomuri cu tendinte stabile de

degradare

2 Continutul formelor de azot mineral (NO3NO4) precum si capacitatile de

nitrificareamonificare

3 Determinarea formelor mobile si accesibilitatea fosforului potasiului cuprului

zincului manganului Pt evaluarea accesibilitatii este necesar sa fie apreciata

reactia solului (valorile pH-ului)

Evaluarea agrochimica presupune 3 faze de birou de teren de laborator

Faza de birou presupune documentarea activitatilor de evaluare agrochimica

(pregatirea hartilor evaluarea materialelor deja existente) pregatirea

echipamentelor si utilajelor pentru activitatile de teren Tot aici se concepe

schema generala de recoltare a probelor Aceasta presupune divizarea

terenurilor in parcele elementare In mod obisnuit parcela elementara are o

suprafata de 10 hectare dar este redusa in cazul terenurilor erodate sau

sporita in cazul unor terenuri netede cu soluri inalt-fertile cu invelis de sol

omogen

GESTIONAREA PROBELOR DE SOL

Modul de recoltare a probelor de sol - pe teren

Se vor stabili icircn teren punctele de recoltare a probelor de sol icircn sistem nederanjat Pentru fiecare punct se vor stabili cu ajutorul GPS-ului coordonatele geografice Punctele vor fi trecute pe o hartă la scara 110 000 Icircn jurul punctelor se vor constitui parcele de referinţă cu o suprafaţă de 400 m2(20m x 20m) Icircn centrul parcelei se va efectua un profil pedologic din care se vor recolta probe de sol atacirct icircn stare deranjată cacirct şi icircn stare nederanjată

Se vor recolta probe cu sonda pedologică din 20 icircn 20 de cm Recoltarea se poate face şi printr-o forare oblică pornind de la baza haldei

Recoltarea solului de la suprafata se efectueaza dupa o prealabila indepartare a

prafului radacinilor frunzelor sau a altor reziduuri ce se gasesc pe suprafata

solului Adancimile care se recomanda pentru recoltarea solului in functie de tipul

acestuia gradul si forma de poluare sunt

- 5 cm - islazuri in contact cu ape reziduale

- 20 cm - suprafete arabile legumicole tratate cu ape reziduale

- 1 m - soluri cu puncte contaminate cand exista banuiala unei impurificari

Prelevari la adancimi mai mari sunt necesare la contaminarile masive sau la

solurile extrem de permeabile

Solul se recolteaza in recipiente de sticla sau polietilena cu gatul larg si inchidere

ermetica spalate in prealabil cu amestec sulfocromic (cele din sticla) sau cu

detergenti (cele din polietilena) Se clatesc bine cu apa de robinet apa distilata si

bidistilata si apoi se usuca

Probele recoltate trebuie ferite de actiunea razelor solare in timpul transportului si

pastrate la frigider cel mult 24 ore pentru unii indicatori care se modifica in timp

cum ar fi azotul amoniacul nitratii nitritii umiditatea

Datele analitice ale acestei faze vor constitui valori martor Ele vor fi folosite pentru comparaţie cu valorile obţinute icircn etapele următoare de monitorizare etape care vor fi anuale Dar de asemenea conditiile meteorologice impun frecventa recoltarilor deoarece acestea implica o modificare in populatia microbiana a solului

5 Analizele fizice chimice şi biologice care se vor efectua asupra probelor de sol colectate ndash icircn laborator

51 Analize fizice pe probe icircn structură deranjată

Din probele de sol colectate se vor efectua analize chimice şi fizice

- compoziţia granulometrică după scara Atterberg determinacircndu-se fracţiunile 2-02 mm 02-002 mm 002-0002mm şi sub 0002 mm valorile se exprimă sub formă de procente

- conţinutul de macroelemente structurale hidrostabile ( gg)

- dispersia microelementelor structurale ( gg)

Se calculează indicele de instabilitate structurală

52 Analize fizice pe probe icircn structură nederanjată (icircn cilindri)

Se determină icircn laborator

-umiditatea momentană ( g g)

- densitatea aparentă (kgm-3)

- rezistenţa la penetrare (Mpa)

- conductivitatea hidraulică saturată (mmh-1)

- coeficientul de higroscopicitate ( g g)

- echivalentul umidităţii ( g g)

Se calculează pe baza datelor analitice

- porozitatea totală ( v v)

- gradul de tasare

- distribuţia după mărime a porilor ( v v)

- coeficientul de ofilire ()

- capacitatea de cacircmp ()

- porozitatea de aeraţie ()

53 Analize chimice curente pentru caracterizarea solurilor

- reacţia solurilor (pH-ul icircn suspensie apoasă)

- conţinutul de materie organică (humus)

- conţinutul de azot total

- aciditatea hidrolitică

- gradul de saturaţie icircn baze

54 Analize chimice necesare pentru stabilirea intensităţii de poluare

- conţinutul total de metale grele (Cd Co Cr Cu Fe Mn Ni Pb Zn ) mgkg-1

- conţinutul total şi mobil de sulf mgkg-1

- conţinutul total de hidrocarburi petroliere mgkg-1

55 Analize microbiologice calitative şi cantitative

- număr de bacterii celule viabileg de sol

- respiraţia solului mg CO2100g sol

Majoritatea metodelor practicate pentru analizele necesare monitorizării solurilor sunt standardizate

56 Controlul calităţii analizelor

Analizele se vor efectua icircn laboratoare acreditate Va fi instituit un program de control de către executant prin controlul analitic intern Icircn acest scop se vor folosi standarde internaţionale şi interne O probă martor se va analiza la fiecare serie analitică Beneficiarul va efectua un control propriu prin trimiterea la analiză a unor probe icircn repetiţie sau unor probe icircn duplicat sau triplicat

6 Raportarea fazială şi finală a monitorizării

Icircn anul 2009 Direcţia Silvică Sibiu icircn cadrul acţiunii de reconstrucţie ecologică a terenurilor intens poluate din fondul forestier al statului au continuat lucrările de icircntreţinere a plantaţiilor instalate şi de administrare de icircngrăşăminte icircn zona Copşa Mică

CONTROLUL CARACTERISTICILOR MECANICE ALE SOLULUI

1 DETERMINAREA MARIMII GRANULELOR DIN SOL

Marimea granulelor de sol conditioneaza proprietatile fizice si chimice ale solului Un sol cu o granulometrie mare este permeabil pentru apa si aer si sarac in substante chimice

Pentru realizarea unei permeabilitati bune a solului s-a constatat ca granulele cu marimea intre 02 - 05 mm este cea mai eficienta La dimensiuni mai mici de 02 mm capacitatea de filtrare a solului este prea lenta iar la valori peste 05 mm nu se poate obtine o repartitie uniforma a apei in sol

Determinarea marimii granulelor din sol se poate face prin mai multe metode dar cele mai obisnuite sunt metoda sitelor si metoda sedimentarii

Determinarea marimii granulelor prin metoda sitelor

Principiul metodei se separa particulele de sol prin cernere dupa diametru greutate si forma

Material necesar

- site de diferite dimensiuni 10 - 01 mm

Modul de lucru se cantaresc 100 g sol uscat la temperatura camerei si se cerne prin setul de site Particulele cu dimensiuni mari raman

in sitele superioare iar cele cu dimensiuni mici sunt retinute in site cu diametrul de pana la 01 mm

Se cantareste cantitate de sol ramasa in fiecare sita si rezultatul se exprima procentual In general prin aceasta metoda se obtine o eroare de 2-3 dar cu toate acestea este metoda cea mai folosita pentru determinarea particulelor mai mari de 01 mm

Denumirea fractiunii

Diametrul (mm) Greutatea (g)

Procente

pietre

pietris mare

pietris mic

5

3-5

2-3nisip foarte mare

nisip mare

nisip mijlociu

nisip fin

nisip foarte fin

1-2

05-1

02-05

01-02

002-01sol levigabil 002

Total 100

2 DETERMINAREA TEMPERATURII SOLULUI

Temperatura solului reprezinta unul din factorii importanti pentru

activitatea vietuitoarelor din sol al carui optim este intre 25-350C Activitatea

biologica creste cu cresterea temperaturii

Temperatura se determina in siturdquo cu ajutorul geotermometrelor

(termometru introdus intr-un burghiu de fier) Burghiul care contine termometrul

este introdus in sol la adancimea dorita se lasa cateva minute iar temperatura se

citeste pe o scala la suprafata solului direct in grade Celsius

Termometru de sol profesional

Termometru digital cu senzor (NTC) lungime 110 mm şi lungimea cablului 60 cm

Funcţie MaximMinim Rezistent la apă

Măsoară temperatura solului alimentelor fructelor plantelor şi lichidelor

Aria de măsurare -50C ndash +150C

Precizie plusmn10C

3 DETERMINAREA PERMEABILITATII SOLULUI

Permeabilitatea solului este proprietatea acestuia de a lasa sa se infiltreze

apa in profunzime si depinde de marimea granulelor de sol si anume cu cat acestea

vor fi mai mari cu atat vor lasa printre ele mai multe spatii si in conseciinta

pamantul va fi mai permeabil In cazul granulelor mici se formeaza spatii stramte

prin care apa patrunde mai greu iar pamantul va fi mai putin permeabil sau chiar

impermeabil

Principiul metodei se masoara cantitatea de apa infiltrata printr-o

coloana intr-un anumit timp

Material necesar

- tubul lui Wolff - este un tub cilindric cu inaltimea de 25 cm si diametrul de

circa 3 cm si care se termina in partea inferioara printro prelungire in forma de

palnie (figura31)

- cilindru gradat de 100 ml

- stativ

Modul de lucru in prelungirea tubulara a palniei se introduce vata iar in

forma de palnie se pune pietris sau nisip de mare Apoi se introduce solul pe care

dorim sa-l cercetam pana la o inaltime de 16 cm Se toarna apa pana la o inaltime

de 8 cm deasupra solului mentinand acest nivel cat mai constant Se fixeaza tubul

pe stativ iar la partea inferioara se pune cilindrul gradat in care se prinde

filtratulIn momentul in care apa incepe sa picurein cilindru notam timpul si

urmarim filtrarea apei prin sol timp de 1 ora

Rezultatul se exprima in numar de cm3 de apa filtrataora

Interpretarea rezultatelor se face prin comparare pe diferite soluri

4 DETERMINAREA pH-ului SOLULUI

In general pamantul are un pH cuprins intre 4 si 8Metode de determinare a pH-ului includ

Utilizarea unui kit de testare pH-ului pe baza de sulfat de bariu sub formă de praf icircn cazul icircn care icircntr-un mic eşantion de sol este amestecată cu apă care icircşi schimbă culoarea icircn funcţie de aciditate alcalinitate

Utilizarea de hacircrtie de turnesol Un mic eşantion de sol este amestecat cu apă distilată icircn care o bandă de hacircrtie de turnesol se introduce Daca solul este acid de hacircrtie devine roşu dacă alcaline albastru

Determinarea pH-ului cu ajutorul pH-metrului

Caracteristici tehnice ale aparatului

Un alt tip de detector ldquodetectorul cu scintilatierdquo foloseste un material care atunci cand este lovit de radiatia ionizanta devine fluorescent sau emite instantaneu un puls luminos un detector sensibil la lumina inregistreaza intensitatea radiatiei prin cantitatea de lumina emisa de materialul fluorescent

Strategia regională de icircmbunătăţire a calităţii solului trebuie să se focalizeze icircn special pe

10487071048707Reducerea poluării datorate depozitelor de deşeuri urbane şi rurale amenajate necorespunzător

10487071048707Reducerea poluării datorate depozitelor de deşeuri industriale

10487071048707Diminuarea efectelor fenomenelor naturale (eroziune alunecări de teren sa)

10487071048707In acest sens este recomandată implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor care să aibă la bază promovarea următoarelor principii

10487071048707Prevenirea apariţiei deşeurilor

10487071048707Minimizarea cantităţii de deşeuri produse 10487071048707Optimizarea metodelor de eliminare finală pentru deşeurile ce nu pot fi altfel valorificate

10487071048707Diminuarea efectelor fenomenelor naturale implică refacerea terenurilor afectate de fenomenele respective dar este necesară şi aplicarea măsurilor preventive ce se pot realiza prin aplicarea unui management silvic şi agricol cacirct mai bun

DESPRE SOL

1Calitatea fizica a solului metode de evaluare

Calitatea fizica a solului ndash indicator de evaluare

Calitatea fizica a solului presupune stari fizice ale acestuia corespunzatoare

anumitor raporturi dintre masa si volumul fazelor solului

Pentru evaluarea si monitorizarea calitatii fizice a solurilor se recomanda

utilizarea urmatorilor indici integratori

1 Umiditatea solului in cadrul regimului de umiditate a solului se constata o

tendinta stabila de reducere mai lenta sau mai accelerata a rezervelor de

apa de la inceputul vegetatiei catre sfarsitul acesteia Precipitatiile din

perioada calda a anului influenteaza nesemnificativ dinamica umiditatii In

acest context pe parcursul anului umiditatea conditioneaza stari cu indici

de calitate diferiti Umiditatea se determina in laborator prin metoda

granimetrica si uscare la temperatura de 105degC

2 Densitatea aparenta reprezinta masa in grame a unui cm2 de sol impreuna

cu porii sai Astfel densitatea aparenta reda raportul dintre masa si

volumul fazelor solului Densitatea fazei solide este factorul de baza care

determina regimul de porozitate a solului

3 Stabilitatea agregatica implica continutul total de agregate hidro-stabile

acestea avand implicatii directe asupra densitatii aparente dinamicii acesteia (in

timp si spatiu) si respectiv asupra regimului porozitatii Starea structural-

agregatica inclusiv hidro-stabilitatea se determina prin metoda sitarii in aer si in

apa

2Calitatea agrochimica a solului evaluare

Reguli si tehnici de evaluare agro-chimica a calitatii terenurilor

Calitatea agrochimica a solului poarta frecvent caracter sectorial in functie de

solicitarile omului

Pt evaluarea calitatii agrochimice se apreciaza

1 Continutul si gradul de asigurare a solului cu humus in contextul functionalitatii

ecosistemului sol lucru care presupune anumite continuturi de humus care

asigura anumite stari functionale ale solului De exemplu in cazul

cernoziomurilor valoarea de 3 este considerata prag critic Sub aceasta valoare

cernoziomurile nu mai dispun de capacitati de auto-reglare si de revenire la starea

echilibrata Astfel sub 3 intalnim cernoziomuri cu tendinte stabile de

degradare

2 Continutul formelor de azot mineral (NO3NO4) precum si capacitatile de

nitrificareamonificare

3 Determinarea formelor mobile si accesibilitatea fosforului potasiului cuprului

zincului manganului Pt evaluarea accesibilitatii este necesar sa fie apreciata

reactia solului (valorile pH-ului)

Evaluarea agrochimica presupune 3 faze de birou de teren de laborator

Faza de birou presupune documentarea activitatilor de evaluare agrochimica

(pregatirea hartilor evaluarea materialelor deja existente) pregatirea

echipamentelor si utilajelor pentru activitatile de teren Tot aici se concepe

schema generala de recoltare a probelor Aceasta presupune divizarea

terenurilor in parcele elementare In mod obisnuit parcela elementara are o

suprafata de 10 hectare dar este redusa in cazul terenurilor erodate sau

sporita in cazul unor terenuri netede cu soluri inalt-fertile cu invelis de sol

omogen

GESTIONAREA PROBELOR DE SOL

Modul de recoltare a probelor de sol - pe teren

Se vor stabili icircn teren punctele de recoltare a probelor de sol icircn sistem nederanjat Pentru fiecare punct se vor stabili cu ajutorul GPS-ului coordonatele geografice Punctele vor fi trecute pe o hartă la scara 110 000 Icircn jurul punctelor se vor constitui parcele de referinţă cu o suprafaţă de 400 m2(20m x 20m) Icircn centrul parcelei se va efectua un profil pedologic din care se vor recolta probe de sol atacirct icircn stare deranjată cacirct şi icircn stare nederanjată

Se vor recolta probe cu sonda pedologică din 20 icircn 20 de cm Recoltarea se poate face şi printr-o forare oblică pornind de la baza haldei

Recoltarea solului de la suprafata se efectueaza dupa o prealabila indepartare a

prafului radacinilor frunzelor sau a altor reziduuri ce se gasesc pe suprafata

solului Adancimile care se recomanda pentru recoltarea solului in functie de tipul

acestuia gradul si forma de poluare sunt

- 5 cm - islazuri in contact cu ape reziduale

- 20 cm - suprafete arabile legumicole tratate cu ape reziduale

- 1 m - soluri cu puncte contaminate cand exista banuiala unei impurificari

Prelevari la adancimi mai mari sunt necesare la contaminarile masive sau la

solurile extrem de permeabile

Solul se recolteaza in recipiente de sticla sau polietilena cu gatul larg si inchidere

ermetica spalate in prealabil cu amestec sulfocromic (cele din sticla) sau cu

detergenti (cele din polietilena) Se clatesc bine cu apa de robinet apa distilata si

bidistilata si apoi se usuca

Probele recoltate trebuie ferite de actiunea razelor solare in timpul transportului si

pastrate la frigider cel mult 24 ore pentru unii indicatori care se modifica in timp

cum ar fi azotul amoniacul nitratii nitritii umiditatea

Datele analitice ale acestei faze vor constitui valori martor Ele vor fi folosite pentru comparaţie cu valorile obţinute icircn etapele următoare de monitorizare etape care vor fi anuale Dar de asemenea conditiile meteorologice impun frecventa recoltarilor deoarece acestea implica o modificare in populatia microbiana a solului

5 Analizele fizice chimice şi biologice care se vor efectua asupra probelor de sol colectate ndash icircn laborator

51 Analize fizice pe probe icircn structură deranjată

Din probele de sol colectate se vor efectua analize chimice şi fizice

- compoziţia granulometrică după scara Atterberg determinacircndu-se fracţiunile 2-02 mm 02-002 mm 002-0002mm şi sub 0002 mm valorile se exprimă sub formă de procente

- conţinutul de macroelemente structurale hidrostabile ( gg)

- dispersia microelementelor structurale ( gg)

Se calculează indicele de instabilitate structurală

52 Analize fizice pe probe icircn structură nederanjată (icircn cilindri)

Se determină icircn laborator

-umiditatea momentană ( g g)

- densitatea aparentă (kgm-3)

- rezistenţa la penetrare (Mpa)

- conductivitatea hidraulică saturată (mmh-1)

- coeficientul de higroscopicitate ( g g)

- echivalentul umidităţii ( g g)

Se calculează pe baza datelor analitice

- porozitatea totală ( v v)

- gradul de tasare

- distribuţia după mărime a porilor ( v v)

- coeficientul de ofilire ()

- capacitatea de cacircmp ()

- porozitatea de aeraţie ()

53 Analize chimice curente pentru caracterizarea solurilor

- reacţia solurilor (pH-ul icircn suspensie apoasă)

- conţinutul de materie organică (humus)

- conţinutul de azot total

- aciditatea hidrolitică

- gradul de saturaţie icircn baze

54 Analize chimice necesare pentru stabilirea intensităţii de poluare

- conţinutul total de metale grele (Cd Co Cr Cu Fe Mn Ni Pb Zn ) mgkg-1

- conţinutul total şi mobil de sulf mgkg-1

- conţinutul total de hidrocarburi petroliere mgkg-1

55 Analize microbiologice calitative şi cantitative

- număr de bacterii celule viabileg de sol

- respiraţia solului mg CO2100g sol

Majoritatea metodelor practicate pentru analizele necesare monitorizării solurilor sunt standardizate

56 Controlul calităţii analizelor

Analizele se vor efectua icircn laboratoare acreditate Va fi instituit un program de control de către executant prin controlul analitic intern Icircn acest scop se vor folosi standarde internaţionale şi interne O probă martor se va analiza la fiecare serie analitică Beneficiarul va efectua un control propriu prin trimiterea la analiză a unor probe icircn repetiţie sau unor probe icircn duplicat sau triplicat

6 Raportarea fazială şi finală a monitorizării

Icircn anul 2009 Direcţia Silvică Sibiu icircn cadrul acţiunii de reconstrucţie ecologică a terenurilor intens poluate din fondul forestier al statului au continuat lucrările de icircntreţinere a plantaţiilor instalate şi de administrare de icircngrăşăminte icircn zona Copşa Mică

CONTROLUL CARACTERISTICILOR MECANICE ALE SOLULUI

1 DETERMINAREA MARIMII GRANULELOR DIN SOL

Marimea granulelor de sol conditioneaza proprietatile fizice si chimice ale solului Un sol cu o granulometrie mare este permeabil pentru apa si aer si sarac in substante chimice

Pentru realizarea unei permeabilitati bune a solului s-a constatat ca granulele cu marimea intre 02 - 05 mm este cea mai eficienta La dimensiuni mai mici de 02 mm capacitatea de filtrare a solului este prea lenta iar la valori peste 05 mm nu se poate obtine o repartitie uniforma a apei in sol

Determinarea marimii granulelor din sol se poate face prin mai multe metode dar cele mai obisnuite sunt metoda sitelor si metoda sedimentarii

Determinarea marimii granulelor prin metoda sitelor

Principiul metodei se separa particulele de sol prin cernere dupa diametru greutate si forma

Material necesar

- site de diferite dimensiuni 10 - 01 mm

Modul de lucru se cantaresc 100 g sol uscat la temperatura camerei si se cerne prin setul de site Particulele cu dimensiuni mari raman

in sitele superioare iar cele cu dimensiuni mici sunt retinute in site cu diametrul de pana la 01 mm

Se cantareste cantitate de sol ramasa in fiecare sita si rezultatul se exprima procentual In general prin aceasta metoda se obtine o eroare de 2-3 dar cu toate acestea este metoda cea mai folosita pentru determinarea particulelor mai mari de 01 mm

Denumirea fractiunii

Diametrul (mm) Greutatea (g)

Procente

pietre

pietris mare

pietris mic

5

3-5

2-3nisip foarte mare

nisip mare

nisip mijlociu

nisip fin

nisip foarte fin

1-2

05-1

02-05

01-02

002-01sol levigabil 002

Total 100

2 DETERMINAREA TEMPERATURII SOLULUI

Temperatura solului reprezinta unul din factorii importanti pentru

activitatea vietuitoarelor din sol al carui optim este intre 25-350C Activitatea

biologica creste cu cresterea temperaturii

Temperatura se determina in siturdquo cu ajutorul geotermometrelor

(termometru introdus intr-un burghiu de fier) Burghiul care contine termometrul

este introdus in sol la adancimea dorita se lasa cateva minute iar temperatura se

citeste pe o scala la suprafata solului direct in grade Celsius

Termometru de sol profesional

Termometru digital cu senzor (NTC) lungime 110 mm şi lungimea cablului 60 cm

Funcţie MaximMinim Rezistent la apă

Măsoară temperatura solului alimentelor fructelor plantelor şi lichidelor

Aria de măsurare -50C ndash +150C

Precizie plusmn10C

3 DETERMINAREA PERMEABILITATII SOLULUI

Permeabilitatea solului este proprietatea acestuia de a lasa sa se infiltreze

apa in profunzime si depinde de marimea granulelor de sol si anume cu cat acestea

vor fi mai mari cu atat vor lasa printre ele mai multe spatii si in conseciinta

pamantul va fi mai permeabil In cazul granulelor mici se formeaza spatii stramte

prin care apa patrunde mai greu iar pamantul va fi mai putin permeabil sau chiar

impermeabil

Principiul metodei se masoara cantitatea de apa infiltrata printr-o

coloana intr-un anumit timp

Material necesar

- tubul lui Wolff - este un tub cilindric cu inaltimea de 25 cm si diametrul de

circa 3 cm si care se termina in partea inferioara printro prelungire in forma de

palnie (figura31)

- cilindru gradat de 100 ml

- stativ

Modul de lucru in prelungirea tubulara a palniei se introduce vata iar in

forma de palnie se pune pietris sau nisip de mare Apoi se introduce solul pe care

dorim sa-l cercetam pana la o inaltime de 16 cm Se toarna apa pana la o inaltime

de 8 cm deasupra solului mentinand acest nivel cat mai constant Se fixeaza tubul

pe stativ iar la partea inferioara se pune cilindrul gradat in care se prinde

filtratulIn momentul in care apa incepe sa picurein cilindru notam timpul si

urmarim filtrarea apei prin sol timp de 1 ora

Rezultatul se exprima in numar de cm3 de apa filtrataora

Interpretarea rezultatelor se face prin comparare pe diferite soluri

4 DETERMINAREA pH-ului SOLULUI

In general pamantul are un pH cuprins intre 4 si 8Metode de determinare a pH-ului includ

Utilizarea unui kit de testare pH-ului pe baza de sulfat de bariu sub formă de praf icircn cazul icircn care icircntr-un mic eşantion de sol este amestecată cu apă care icircşi schimbă culoarea icircn funcţie de aciditate alcalinitate

Utilizarea de hacircrtie de turnesol Un mic eşantion de sol este amestecat cu apă distilată icircn care o bandă de hacircrtie de turnesol se introduce Daca solul este acid de hacircrtie devine roşu dacă alcaline albastru

Determinarea pH-ului cu ajutorul pH-metrului

Caracteristici tehnice ale aparatului

Pentru evaluarea si monitorizarea calitatii fizice a solurilor se recomanda

utilizarea urmatorilor indici integratori

1 Umiditatea solului in cadrul regimului de umiditate a solului se constata o

tendinta stabila de reducere mai lenta sau mai accelerata a rezervelor de

apa de la inceputul vegetatiei catre sfarsitul acesteia Precipitatiile din

perioada calda a anului influenteaza nesemnificativ dinamica umiditatii In

acest context pe parcursul anului umiditatea conditioneaza stari cu indici

de calitate diferiti Umiditatea se determina in laborator prin metoda

granimetrica si uscare la temperatura de 105degC

2 Densitatea aparenta reprezinta masa in grame a unui cm2 de sol impreuna

cu porii sai Astfel densitatea aparenta reda raportul dintre masa si

volumul fazelor solului Densitatea fazei solide este factorul de baza care

determina regimul de porozitate a solului

3 Stabilitatea agregatica implica continutul total de agregate hidro-stabile

acestea avand implicatii directe asupra densitatii aparente dinamicii acesteia (in

timp si spatiu) si respectiv asupra regimului porozitatii Starea structural-

agregatica inclusiv hidro-stabilitatea se determina prin metoda sitarii in aer si in

apa

2Calitatea agrochimica a solului evaluare

Reguli si tehnici de evaluare agro-chimica a calitatii terenurilor

Calitatea agrochimica a solului poarta frecvent caracter sectorial in functie de

solicitarile omului

Pt evaluarea calitatii agrochimice se apreciaza

1 Continutul si gradul de asigurare a solului cu humus in contextul functionalitatii

ecosistemului sol lucru care presupune anumite continuturi de humus care

asigura anumite stari functionale ale solului De exemplu in cazul

cernoziomurilor valoarea de 3 este considerata prag critic Sub aceasta valoare

cernoziomurile nu mai dispun de capacitati de auto-reglare si de revenire la starea

echilibrata Astfel sub 3 intalnim cernoziomuri cu tendinte stabile de

degradare

2 Continutul formelor de azot mineral (NO3NO4) precum si capacitatile de

nitrificareamonificare

3 Determinarea formelor mobile si accesibilitatea fosforului potasiului cuprului

zincului manganului Pt evaluarea accesibilitatii este necesar sa fie apreciata

reactia solului (valorile pH-ului)

Evaluarea agrochimica presupune 3 faze de birou de teren de laborator

Faza de birou presupune documentarea activitatilor de evaluare agrochimica

(pregatirea hartilor evaluarea materialelor deja existente) pregatirea

echipamentelor si utilajelor pentru activitatile de teren Tot aici se concepe

schema generala de recoltare a probelor Aceasta presupune divizarea

terenurilor in parcele elementare In mod obisnuit parcela elementara are o

suprafata de 10 hectare dar este redusa in cazul terenurilor erodate sau

sporita in cazul unor terenuri netede cu soluri inalt-fertile cu invelis de sol

omogen

GESTIONAREA PROBELOR DE SOL

Modul de recoltare a probelor de sol - pe teren

Se vor stabili icircn teren punctele de recoltare a probelor de sol icircn sistem nederanjat Pentru fiecare punct se vor stabili cu ajutorul GPS-ului coordonatele geografice Punctele vor fi trecute pe o hartă la scara 110 000 Icircn jurul punctelor se vor constitui parcele de referinţă cu o suprafaţă de 400 m2(20m x 20m) Icircn centrul parcelei se va efectua un profil pedologic din care se vor recolta probe de sol atacirct icircn stare deranjată cacirct şi icircn stare nederanjată

Se vor recolta probe cu sonda pedologică din 20 icircn 20 de cm Recoltarea se poate face şi printr-o forare oblică pornind de la baza haldei

Recoltarea solului de la suprafata se efectueaza dupa o prealabila indepartare a

prafului radacinilor frunzelor sau a altor reziduuri ce se gasesc pe suprafata

solului Adancimile care se recomanda pentru recoltarea solului in functie de tipul

acestuia gradul si forma de poluare sunt

- 5 cm - islazuri in contact cu ape reziduale

- 20 cm - suprafete arabile legumicole tratate cu ape reziduale

- 1 m - soluri cu puncte contaminate cand exista banuiala unei impurificari

Prelevari la adancimi mai mari sunt necesare la contaminarile masive sau la

solurile extrem de permeabile

Solul se recolteaza in recipiente de sticla sau polietilena cu gatul larg si inchidere

ermetica spalate in prealabil cu amestec sulfocromic (cele din sticla) sau cu

detergenti (cele din polietilena) Se clatesc bine cu apa de robinet apa distilata si

bidistilata si apoi se usuca

Probele recoltate trebuie ferite de actiunea razelor solare in timpul transportului si

pastrate la frigider cel mult 24 ore pentru unii indicatori care se modifica in timp

cum ar fi azotul amoniacul nitratii nitritii umiditatea

Datele analitice ale acestei faze vor constitui valori martor Ele vor fi folosite pentru comparaţie cu valorile obţinute icircn etapele următoare de monitorizare etape care vor fi anuale Dar de asemenea conditiile meteorologice impun frecventa recoltarilor deoarece acestea implica o modificare in populatia microbiana a solului

5 Analizele fizice chimice şi biologice care se vor efectua asupra probelor de sol colectate ndash icircn laborator

51 Analize fizice pe probe icircn structură deranjată

Din probele de sol colectate se vor efectua analize chimice şi fizice

- compoziţia granulometrică după scara Atterberg determinacircndu-se fracţiunile 2-02 mm 02-002 mm 002-0002mm şi sub 0002 mm valorile se exprimă sub formă de procente

- conţinutul de macroelemente structurale hidrostabile ( gg)

- dispersia microelementelor structurale ( gg)

Se calculează indicele de instabilitate structurală

52 Analize fizice pe probe icircn structură nederanjată (icircn cilindri)

Se determină icircn laborator

-umiditatea momentană ( g g)

- densitatea aparentă (kgm-3)

- rezistenţa la penetrare (Mpa)

- conductivitatea hidraulică saturată (mmh-1)

- coeficientul de higroscopicitate ( g g)

- echivalentul umidităţii ( g g)

Se calculează pe baza datelor analitice

- porozitatea totală ( v v)

- gradul de tasare

- distribuţia după mărime a porilor ( v v)

- coeficientul de ofilire ()

- capacitatea de cacircmp ()

- porozitatea de aeraţie ()

53 Analize chimice curente pentru caracterizarea solurilor

- reacţia solurilor (pH-ul icircn suspensie apoasă)

- conţinutul de materie organică (humus)

- conţinutul de azot total

- aciditatea hidrolitică

- gradul de saturaţie icircn baze

54 Analize chimice necesare pentru stabilirea intensităţii de poluare

- conţinutul total de metale grele (Cd Co Cr Cu Fe Mn Ni Pb Zn ) mgkg-1

- conţinutul total şi mobil de sulf mgkg-1

- conţinutul total de hidrocarburi petroliere mgkg-1

55 Analize microbiologice calitative şi cantitative

- număr de bacterii celule viabileg de sol

- respiraţia solului mg CO2100g sol

Majoritatea metodelor practicate pentru analizele necesare monitorizării solurilor sunt standardizate

56 Controlul calităţii analizelor

Analizele se vor efectua icircn laboratoare acreditate Va fi instituit un program de control de către executant prin controlul analitic intern Icircn acest scop se vor folosi standarde internaţionale şi interne O probă martor se va analiza la fiecare serie analitică Beneficiarul va efectua un control propriu prin trimiterea la analiză a unor probe icircn repetiţie sau unor probe icircn duplicat sau triplicat

6 Raportarea fazială şi finală a monitorizării

Icircn anul 2009 Direcţia Silvică Sibiu icircn cadrul acţiunii de reconstrucţie ecologică a terenurilor intens poluate din fondul forestier al statului au continuat lucrările de icircntreţinere a plantaţiilor instalate şi de administrare de icircngrăşăminte icircn zona Copşa Mică

CONTROLUL CARACTERISTICILOR MECANICE ALE SOLULUI

1 DETERMINAREA MARIMII GRANULELOR DIN SOL

Marimea granulelor de sol conditioneaza proprietatile fizice si chimice ale solului Un sol cu o granulometrie mare este permeabil pentru apa si aer si sarac in substante chimice

Pentru realizarea unei permeabilitati bune a solului s-a constatat ca granulele cu marimea intre 02 - 05 mm este cea mai eficienta La dimensiuni mai mici de 02 mm capacitatea de filtrare a solului este prea lenta iar la valori peste 05 mm nu se poate obtine o repartitie uniforma a apei in sol

Determinarea marimii granulelor din sol se poate face prin mai multe metode dar cele mai obisnuite sunt metoda sitelor si metoda sedimentarii

Determinarea marimii granulelor prin metoda sitelor

Principiul metodei se separa particulele de sol prin cernere dupa diametru greutate si forma

Material necesar

- site de diferite dimensiuni 10 - 01 mm

Modul de lucru se cantaresc 100 g sol uscat la temperatura camerei si se cerne prin setul de site Particulele cu dimensiuni mari raman

in sitele superioare iar cele cu dimensiuni mici sunt retinute in site cu diametrul de pana la 01 mm

Se cantareste cantitate de sol ramasa in fiecare sita si rezultatul se exprima procentual In general prin aceasta metoda se obtine o eroare de 2-3 dar cu toate acestea este metoda cea mai folosita pentru determinarea particulelor mai mari de 01 mm

Denumirea fractiunii

Diametrul (mm) Greutatea (g)

Procente

pietre

pietris mare

pietris mic

5

3-5

2-3nisip foarte mare

nisip mare

nisip mijlociu

nisip fin

nisip foarte fin

1-2

05-1

02-05

01-02

002-01sol levigabil 002

Total 100

2 DETERMINAREA TEMPERATURII SOLULUI

Temperatura solului reprezinta unul din factorii importanti pentru

activitatea vietuitoarelor din sol al carui optim este intre 25-350C Activitatea

biologica creste cu cresterea temperaturii

Temperatura se determina in siturdquo cu ajutorul geotermometrelor

(termometru introdus intr-un burghiu de fier) Burghiul care contine termometrul

este introdus in sol la adancimea dorita se lasa cateva minute iar temperatura se

citeste pe o scala la suprafata solului direct in grade Celsius

Termometru de sol profesional

Termometru digital cu senzor (NTC) lungime 110 mm şi lungimea cablului 60 cm

Funcţie MaximMinim Rezistent la apă

Măsoară temperatura solului alimentelor fructelor plantelor şi lichidelor

Aria de măsurare -50C ndash +150C

Precizie plusmn10C

3 DETERMINAREA PERMEABILITATII SOLULUI

Permeabilitatea solului este proprietatea acestuia de a lasa sa se infiltreze

apa in profunzime si depinde de marimea granulelor de sol si anume cu cat acestea

vor fi mai mari cu atat vor lasa printre ele mai multe spatii si in conseciinta

pamantul va fi mai permeabil In cazul granulelor mici se formeaza spatii stramte

prin care apa patrunde mai greu iar pamantul va fi mai putin permeabil sau chiar

impermeabil

Principiul metodei se masoara cantitatea de apa infiltrata printr-o

coloana intr-un anumit timp

Material necesar

- tubul lui Wolff - este un tub cilindric cu inaltimea de 25 cm si diametrul de

circa 3 cm si care se termina in partea inferioara printro prelungire in forma de

palnie (figura31)

- cilindru gradat de 100 ml

- stativ

Modul de lucru in prelungirea tubulara a palniei se introduce vata iar in

forma de palnie se pune pietris sau nisip de mare Apoi se introduce solul pe care

dorim sa-l cercetam pana la o inaltime de 16 cm Se toarna apa pana la o inaltime

de 8 cm deasupra solului mentinand acest nivel cat mai constant Se fixeaza tubul

pe stativ iar la partea inferioara se pune cilindrul gradat in care se prinde

filtratulIn momentul in care apa incepe sa picurein cilindru notam timpul si

urmarim filtrarea apei prin sol timp de 1 ora

Rezultatul se exprima in numar de cm3 de apa filtrataora

Interpretarea rezultatelor se face prin comparare pe diferite soluri

4 DETERMINAREA pH-ului SOLULUI

In general pamantul are un pH cuprins intre 4 si 8Metode de determinare a pH-ului includ

Utilizarea unui kit de testare pH-ului pe baza de sulfat de bariu sub formă de praf icircn cazul icircn care icircntr-un mic eşantion de sol este amestecată cu apă care icircşi schimbă culoarea icircn funcţie de aciditate alcalinitate

Utilizarea de hacircrtie de turnesol Un mic eşantion de sol este amestecat cu apă distilată icircn care o bandă de hacircrtie de turnesol se introduce Daca solul este acid de hacircrtie devine roşu dacă alcaline albastru

Determinarea pH-ului cu ajutorul pH-metrului

Caracteristici tehnice ale aparatului

Reguli si tehnici de evaluare agro-chimica a calitatii terenurilor

Calitatea agrochimica a solului poarta frecvent caracter sectorial in functie de

solicitarile omului

Pt evaluarea calitatii agrochimice se apreciaza

1 Continutul si gradul de asigurare a solului cu humus in contextul functionalitatii

ecosistemului sol lucru care presupune anumite continuturi de humus care

asigura anumite stari functionale ale solului De exemplu in cazul

cernoziomurilor valoarea de 3 este considerata prag critic Sub aceasta valoare

cernoziomurile nu mai dispun de capacitati de auto-reglare si de revenire la starea

echilibrata Astfel sub 3 intalnim cernoziomuri cu tendinte stabile de

degradare

2 Continutul formelor de azot mineral (NO3NO4) precum si capacitatile de

nitrificareamonificare

3 Determinarea formelor mobile si accesibilitatea fosforului potasiului cuprului

zincului manganului Pt evaluarea accesibilitatii este necesar sa fie apreciata

reactia solului (valorile pH-ului)

Evaluarea agrochimica presupune 3 faze de birou de teren de laborator

Faza de birou presupune documentarea activitatilor de evaluare agrochimica

(pregatirea hartilor evaluarea materialelor deja existente) pregatirea

echipamentelor si utilajelor pentru activitatile de teren Tot aici se concepe

schema generala de recoltare a probelor Aceasta presupune divizarea

terenurilor in parcele elementare In mod obisnuit parcela elementara are o

suprafata de 10 hectare dar este redusa in cazul terenurilor erodate sau

sporita in cazul unor terenuri netede cu soluri inalt-fertile cu invelis de sol

omogen

GESTIONAREA PROBELOR DE SOL

Modul de recoltare a probelor de sol - pe teren

Se vor stabili icircn teren punctele de recoltare a probelor de sol icircn sistem nederanjat Pentru fiecare punct se vor stabili cu ajutorul GPS-ului coordonatele geografice Punctele vor fi trecute pe o hartă la scara 110 000 Icircn jurul punctelor se vor constitui parcele de referinţă cu o suprafaţă de 400 m2(20m x 20m) Icircn centrul parcelei se va efectua un profil pedologic din care se vor recolta probe de sol atacirct icircn stare deranjată cacirct şi icircn stare nederanjată

Se vor recolta probe cu sonda pedologică din 20 icircn 20 de cm Recoltarea se poate face şi printr-o forare oblică pornind de la baza haldei

Recoltarea solului de la suprafata se efectueaza dupa o prealabila indepartare a

prafului radacinilor frunzelor sau a altor reziduuri ce se gasesc pe suprafata

solului Adancimile care se recomanda pentru recoltarea solului in functie de tipul

acestuia gradul si forma de poluare sunt

- 5 cm - islazuri in contact cu ape reziduale

- 20 cm - suprafete arabile legumicole tratate cu ape reziduale

- 1 m - soluri cu puncte contaminate cand exista banuiala unei impurificari

Prelevari la adancimi mai mari sunt necesare la contaminarile masive sau la

solurile extrem de permeabile

Solul se recolteaza in recipiente de sticla sau polietilena cu gatul larg si inchidere

ermetica spalate in prealabil cu amestec sulfocromic (cele din sticla) sau cu

detergenti (cele din polietilena) Se clatesc bine cu apa de robinet apa distilata si

bidistilata si apoi se usuca

Probele recoltate trebuie ferite de actiunea razelor solare in timpul transportului si

pastrate la frigider cel mult 24 ore pentru unii indicatori care se modifica in timp

cum ar fi azotul amoniacul nitratii nitritii umiditatea

Datele analitice ale acestei faze vor constitui valori martor Ele vor fi folosite pentru comparaţie cu valorile obţinute icircn etapele următoare de monitorizare etape care vor fi anuale Dar de asemenea conditiile meteorologice impun frecventa recoltarilor deoarece acestea implica o modificare in populatia microbiana a solului

5 Analizele fizice chimice şi biologice care se vor efectua asupra probelor de sol colectate ndash icircn laborator

51 Analize fizice pe probe icircn structură deranjată

Din probele de sol colectate se vor efectua analize chimice şi fizice

- compoziţia granulometrică după scara Atterberg determinacircndu-se fracţiunile 2-02 mm 02-002 mm 002-0002mm şi sub 0002 mm valorile se exprimă sub formă de procente

- conţinutul de macroelemente structurale hidrostabile ( gg)

- dispersia microelementelor structurale ( gg)

Se calculează indicele de instabilitate structurală

52 Analize fizice pe probe icircn structură nederanjată (icircn cilindri)

Se determină icircn laborator

-umiditatea momentană ( g g)

- densitatea aparentă (kgm-3)

- rezistenţa la penetrare (Mpa)

- conductivitatea hidraulică saturată (mmh-1)

- coeficientul de higroscopicitate ( g g)

- echivalentul umidităţii ( g g)

Se calculează pe baza datelor analitice

- porozitatea totală ( v v)

- gradul de tasare

- distribuţia după mărime a porilor ( v v)

- coeficientul de ofilire ()

- capacitatea de cacircmp ()

- porozitatea de aeraţie ()

53 Analize chimice curente pentru caracterizarea solurilor

- reacţia solurilor (pH-ul icircn suspensie apoasă)

- conţinutul de materie organică (humus)

- conţinutul de azot total

- aciditatea hidrolitică

- gradul de saturaţie icircn baze

54 Analize chimice necesare pentru stabilirea intensităţii de poluare

- conţinutul total de metale grele (Cd Co Cr Cu Fe Mn Ni Pb Zn ) mgkg-1

- conţinutul total şi mobil de sulf mgkg-1

- conţinutul total de hidrocarburi petroliere mgkg-1

55 Analize microbiologice calitative şi cantitative

- număr de bacterii celule viabileg de sol

- respiraţia solului mg CO2100g sol

Majoritatea metodelor practicate pentru analizele necesare monitorizării solurilor sunt standardizate

56 Controlul calităţii analizelor

Analizele se vor efectua icircn laboratoare acreditate Va fi instituit un program de control de către executant prin controlul analitic intern Icircn acest scop se vor folosi standarde internaţionale şi interne O probă martor se va analiza la fiecare serie analitică Beneficiarul va efectua un control propriu prin trimiterea la analiză a unor probe icircn repetiţie sau unor probe icircn duplicat sau triplicat

6 Raportarea fazială şi finală a monitorizării

Icircn anul 2009 Direcţia Silvică Sibiu icircn cadrul acţiunii de reconstrucţie ecologică a terenurilor intens poluate din fondul forestier al statului au continuat lucrările de icircntreţinere a plantaţiilor instalate şi de administrare de icircngrăşăminte icircn zona Copşa Mică

CONTROLUL CARACTERISTICILOR MECANICE ALE SOLULUI

1 DETERMINAREA MARIMII GRANULELOR DIN SOL

Marimea granulelor de sol conditioneaza proprietatile fizice si chimice ale solului Un sol cu o granulometrie mare este permeabil pentru apa si aer si sarac in substante chimice

Pentru realizarea unei permeabilitati bune a solului s-a constatat ca granulele cu marimea intre 02 - 05 mm este cea mai eficienta La dimensiuni mai mici de 02 mm capacitatea de filtrare a solului este prea lenta iar la valori peste 05 mm nu se poate obtine o repartitie uniforma a apei in sol

Determinarea marimii granulelor din sol se poate face prin mai multe metode dar cele mai obisnuite sunt metoda sitelor si metoda sedimentarii

Determinarea marimii granulelor prin metoda sitelor

Principiul metodei se separa particulele de sol prin cernere dupa diametru greutate si forma

Material necesar

- site de diferite dimensiuni 10 - 01 mm

Modul de lucru se cantaresc 100 g sol uscat la temperatura camerei si se cerne prin setul de site Particulele cu dimensiuni mari raman

in sitele superioare iar cele cu dimensiuni mici sunt retinute in site cu diametrul de pana la 01 mm

Se cantareste cantitate de sol ramasa in fiecare sita si rezultatul se exprima procentual In general prin aceasta metoda se obtine o eroare de 2-3 dar cu toate acestea este metoda cea mai folosita pentru determinarea particulelor mai mari de 01 mm

Denumirea fractiunii

Diametrul (mm) Greutatea (g)

Procente

pietre

pietris mare

pietris mic

5

3-5

2-3nisip foarte mare

nisip mare

nisip mijlociu

nisip fin

nisip foarte fin

1-2

05-1

02-05

01-02

002-01sol levigabil 002

Total 100

2 DETERMINAREA TEMPERATURII SOLULUI

Temperatura solului reprezinta unul din factorii importanti pentru

activitatea vietuitoarelor din sol al carui optim este intre 25-350C Activitatea

biologica creste cu cresterea temperaturii

Temperatura se determina in siturdquo cu ajutorul geotermometrelor

(termometru introdus intr-un burghiu de fier) Burghiul care contine termometrul

este introdus in sol la adancimea dorita se lasa cateva minute iar temperatura se

citeste pe o scala la suprafata solului direct in grade Celsius

Termometru de sol profesional

Termometru digital cu senzor (NTC) lungime 110 mm şi lungimea cablului 60 cm

Funcţie MaximMinim Rezistent la apă

Măsoară temperatura solului alimentelor fructelor plantelor şi lichidelor

Aria de măsurare -50C ndash +150C

Precizie plusmn10C

3 DETERMINAREA PERMEABILITATII SOLULUI

Permeabilitatea solului este proprietatea acestuia de a lasa sa se infiltreze

apa in profunzime si depinde de marimea granulelor de sol si anume cu cat acestea

vor fi mai mari cu atat vor lasa printre ele mai multe spatii si in conseciinta

pamantul va fi mai permeabil In cazul granulelor mici se formeaza spatii stramte

prin care apa patrunde mai greu iar pamantul va fi mai putin permeabil sau chiar

impermeabil

Principiul metodei se masoara cantitatea de apa infiltrata printr-o

coloana intr-un anumit timp

Material necesar

- tubul lui Wolff - este un tub cilindric cu inaltimea de 25 cm si diametrul de

circa 3 cm si care se termina in partea inferioara printro prelungire in forma de

palnie (figura31)

- cilindru gradat de 100 ml

- stativ

Modul de lucru in prelungirea tubulara a palniei se introduce vata iar in

forma de palnie se pune pietris sau nisip de mare Apoi se introduce solul pe care

dorim sa-l cercetam pana la o inaltime de 16 cm Se toarna apa pana la o inaltime

de 8 cm deasupra solului mentinand acest nivel cat mai constant Se fixeaza tubul

pe stativ iar la partea inferioara se pune cilindrul gradat in care se prinde

filtratulIn momentul in care apa incepe sa picurein cilindru notam timpul si

urmarim filtrarea apei prin sol timp de 1 ora

Rezultatul se exprima in numar de cm3 de apa filtrataora

Interpretarea rezultatelor se face prin comparare pe diferite soluri

4 DETERMINAREA pH-ului SOLULUI

In general pamantul are un pH cuprins intre 4 si 8Metode de determinare a pH-ului includ

Utilizarea unui kit de testare pH-ului pe baza de sulfat de bariu sub formă de praf icircn cazul icircn care icircntr-un mic eşantion de sol este amestecată cu apă care icircşi schimbă culoarea icircn funcţie de aciditate alcalinitate

Utilizarea de hacircrtie de turnesol Un mic eşantion de sol este amestecat cu apă distilată icircn care o bandă de hacircrtie de turnesol se introduce Daca solul este acid de hacircrtie devine roşu dacă alcaline albastru

Determinarea pH-ului cu ajutorul pH-metrului

Caracteristici tehnice ale aparatului

(pregatirea hartilor evaluarea materialelor deja existente) pregatirea

echipamentelor si utilajelor pentru activitatile de teren Tot aici se concepe

schema generala de recoltare a probelor Aceasta presupune divizarea

terenurilor in parcele elementare In mod obisnuit parcela elementara are o

suprafata de 10 hectare dar este redusa in cazul terenurilor erodate sau

sporita in cazul unor terenuri netede cu soluri inalt-fertile cu invelis de sol

omogen

GESTIONAREA PROBELOR DE SOL

Modul de recoltare a probelor de sol - pe teren

Se vor stabili icircn teren punctele de recoltare a probelor de sol icircn sistem nederanjat Pentru fiecare punct se vor stabili cu ajutorul GPS-ului coordonatele geografice Punctele vor fi trecute pe o hartă la scara 110 000 Icircn jurul punctelor se vor constitui parcele de referinţă cu o suprafaţă de 400 m2(20m x 20m) Icircn centrul parcelei se va efectua un profil pedologic din care se vor recolta probe de sol atacirct icircn stare deranjată cacirct şi icircn stare nederanjată

Se vor recolta probe cu sonda pedologică din 20 icircn 20 de cm Recoltarea se poate face şi printr-o forare oblică pornind de la baza haldei

Recoltarea solului de la suprafata se efectueaza dupa o prealabila indepartare a

prafului radacinilor frunzelor sau a altor reziduuri ce se gasesc pe suprafata

solului Adancimile care se recomanda pentru recoltarea solului in functie de tipul

acestuia gradul si forma de poluare sunt

- 5 cm - islazuri in contact cu ape reziduale

- 20 cm - suprafete arabile legumicole tratate cu ape reziduale

- 1 m - soluri cu puncte contaminate cand exista banuiala unei impurificari

Prelevari la adancimi mai mari sunt necesare la contaminarile masive sau la

solurile extrem de permeabile

Solul se recolteaza in recipiente de sticla sau polietilena cu gatul larg si inchidere

ermetica spalate in prealabil cu amestec sulfocromic (cele din sticla) sau cu

detergenti (cele din polietilena) Se clatesc bine cu apa de robinet apa distilata si

bidistilata si apoi se usuca

Probele recoltate trebuie ferite de actiunea razelor solare in timpul transportului si

pastrate la frigider cel mult 24 ore pentru unii indicatori care se modifica in timp

cum ar fi azotul amoniacul nitratii nitritii umiditatea

Datele analitice ale acestei faze vor constitui valori martor Ele vor fi folosite pentru comparaţie cu valorile obţinute icircn etapele următoare de monitorizare etape care vor fi anuale Dar de asemenea conditiile meteorologice impun frecventa recoltarilor deoarece acestea implica o modificare in populatia microbiana a solului

5 Analizele fizice chimice şi biologice care se vor efectua asupra probelor de sol colectate ndash icircn laborator

51 Analize fizice pe probe icircn structură deranjată

Din probele de sol colectate se vor efectua analize chimice şi fizice

- compoziţia granulometrică după scara Atterberg determinacircndu-se fracţiunile 2-02 mm 02-002 mm 002-0002mm şi sub 0002 mm valorile se exprimă sub formă de procente

- conţinutul de macroelemente structurale hidrostabile ( gg)

- dispersia microelementelor structurale ( gg)

Se calculează indicele de instabilitate structurală

52 Analize fizice pe probe icircn structură nederanjată (icircn cilindri)

Se determină icircn laborator

-umiditatea momentană ( g g)

- densitatea aparentă (kgm-3)

- rezistenţa la penetrare (Mpa)

- conductivitatea hidraulică saturată (mmh-1)

- coeficientul de higroscopicitate ( g g)

- echivalentul umidităţii ( g g)

Se calculează pe baza datelor analitice

- porozitatea totală ( v v)

- gradul de tasare

- distribuţia după mărime a porilor ( v v)

- coeficientul de ofilire ()

- capacitatea de cacircmp ()

- porozitatea de aeraţie ()

53 Analize chimice curente pentru caracterizarea solurilor

- reacţia solurilor (pH-ul icircn suspensie apoasă)

- conţinutul de materie organică (humus)

- conţinutul de azot total

- aciditatea hidrolitică

- gradul de saturaţie icircn baze

54 Analize chimice necesare pentru stabilirea intensităţii de poluare

- conţinutul total de metale grele (Cd Co Cr Cu Fe Mn Ni Pb Zn ) mgkg-1

- conţinutul total şi mobil de sulf mgkg-1

- conţinutul total de hidrocarburi petroliere mgkg-1

55 Analize microbiologice calitative şi cantitative

- număr de bacterii celule viabileg de sol

- respiraţia solului mg CO2100g sol

Majoritatea metodelor practicate pentru analizele necesare monitorizării solurilor sunt standardizate

56 Controlul calităţii analizelor

Analizele se vor efectua icircn laboratoare acreditate Va fi instituit un program de control de către executant prin controlul analitic intern Icircn acest scop se vor folosi standarde internaţionale şi interne O probă martor se va analiza la fiecare serie analitică Beneficiarul va efectua un control propriu prin trimiterea la analiză a unor probe icircn repetiţie sau unor probe icircn duplicat sau triplicat

6 Raportarea fazială şi finală a monitorizării

Icircn anul 2009 Direcţia Silvică Sibiu icircn cadrul acţiunii de reconstrucţie ecologică a terenurilor intens poluate din fondul forestier al statului au continuat lucrările de icircntreţinere a plantaţiilor instalate şi de administrare de icircngrăşăminte icircn zona Copşa Mică

CONTROLUL CARACTERISTICILOR MECANICE ALE SOLULUI

1 DETERMINAREA MARIMII GRANULELOR DIN SOL

Marimea granulelor de sol conditioneaza proprietatile fizice si chimice ale solului Un sol cu o granulometrie mare este permeabil pentru apa si aer si sarac in substante chimice

Pentru realizarea unei permeabilitati bune a solului s-a constatat ca granulele cu marimea intre 02 - 05 mm este cea mai eficienta La dimensiuni mai mici de 02 mm capacitatea de filtrare a solului este prea lenta iar la valori peste 05 mm nu se poate obtine o repartitie uniforma a apei in sol

Determinarea marimii granulelor din sol se poate face prin mai multe metode dar cele mai obisnuite sunt metoda sitelor si metoda sedimentarii

Determinarea marimii granulelor prin metoda sitelor

Principiul metodei se separa particulele de sol prin cernere dupa diametru greutate si forma

Material necesar

- site de diferite dimensiuni 10 - 01 mm

Modul de lucru se cantaresc 100 g sol uscat la temperatura camerei si se cerne prin setul de site Particulele cu dimensiuni mari raman

in sitele superioare iar cele cu dimensiuni mici sunt retinute in site cu diametrul de pana la 01 mm

Se cantareste cantitate de sol ramasa in fiecare sita si rezultatul se exprima procentual In general prin aceasta metoda se obtine o eroare de 2-3 dar cu toate acestea este metoda cea mai folosita pentru determinarea particulelor mai mari de 01 mm

Denumirea fractiunii

Diametrul (mm) Greutatea (g)

Procente

pietre

pietris mare

pietris mic

5

3-5

2-3nisip foarte mare

nisip mare

nisip mijlociu

nisip fin

nisip foarte fin

1-2

05-1

02-05

01-02

002-01sol levigabil 002

Total 100

2 DETERMINAREA TEMPERATURII SOLULUI

Temperatura solului reprezinta unul din factorii importanti pentru

activitatea vietuitoarelor din sol al carui optim este intre 25-350C Activitatea

biologica creste cu cresterea temperaturii

Temperatura se determina in siturdquo cu ajutorul geotermometrelor

(termometru introdus intr-un burghiu de fier) Burghiul care contine termometrul

este introdus in sol la adancimea dorita se lasa cateva minute iar temperatura se

citeste pe o scala la suprafata solului direct in grade Celsius

Termometru de sol profesional

Termometru digital cu senzor (NTC) lungime 110 mm şi lungimea cablului 60 cm

Funcţie MaximMinim Rezistent la apă

Măsoară temperatura solului alimentelor fructelor plantelor şi lichidelor

Aria de măsurare -50C ndash +150C

Precizie plusmn10C

3 DETERMINAREA PERMEABILITATII SOLULUI

Permeabilitatea solului este proprietatea acestuia de a lasa sa se infiltreze

apa in profunzime si depinde de marimea granulelor de sol si anume cu cat acestea

vor fi mai mari cu atat vor lasa printre ele mai multe spatii si in conseciinta

pamantul va fi mai permeabil In cazul granulelor mici se formeaza spatii stramte

prin care apa patrunde mai greu iar pamantul va fi mai putin permeabil sau chiar

impermeabil

Principiul metodei se masoara cantitatea de apa infiltrata printr-o

coloana intr-un anumit timp

Material necesar

- tubul lui Wolff - este un tub cilindric cu inaltimea de 25 cm si diametrul de

circa 3 cm si care se termina in partea inferioara printro prelungire in forma de

palnie (figura31)

- cilindru gradat de 100 ml

- stativ

Modul de lucru in prelungirea tubulara a palniei se introduce vata iar in

forma de palnie se pune pietris sau nisip de mare Apoi se introduce solul pe care

dorim sa-l cercetam pana la o inaltime de 16 cm Se toarna apa pana la o inaltime

de 8 cm deasupra solului mentinand acest nivel cat mai constant Se fixeaza tubul

pe stativ iar la partea inferioara se pune cilindrul gradat in care se prinde

filtratulIn momentul in care apa incepe sa picurein cilindru notam timpul si

urmarim filtrarea apei prin sol timp de 1 ora

Rezultatul se exprima in numar de cm3 de apa filtrataora

Interpretarea rezultatelor se face prin comparare pe diferite soluri

4 DETERMINAREA pH-ului SOLULUI

In general pamantul are un pH cuprins intre 4 si 8Metode de determinare a pH-ului includ

Utilizarea unui kit de testare pH-ului pe baza de sulfat de bariu sub formă de praf icircn cazul icircn care icircntr-un mic eşantion de sol este amestecată cu apă care icircşi schimbă culoarea icircn funcţie de aciditate alcalinitate

Utilizarea de hacircrtie de turnesol Un mic eşantion de sol este amestecat cu apă distilată icircn care o bandă de hacircrtie de turnesol se introduce Daca solul este acid de hacircrtie devine roşu dacă alcaline albastru

Determinarea pH-ului cu ajutorul pH-metrului

Caracteristici tehnice ale aparatului

- 5 cm - islazuri in contact cu ape reziduale

- 20 cm - suprafete arabile legumicole tratate cu ape reziduale

- 1 m - soluri cu puncte contaminate cand exista banuiala unei impurificari

Prelevari la adancimi mai mari sunt necesare la contaminarile masive sau la

solurile extrem de permeabile

Solul se recolteaza in recipiente de sticla sau polietilena cu gatul larg si inchidere

ermetica spalate in prealabil cu amestec sulfocromic (cele din sticla) sau cu

detergenti (cele din polietilena) Se clatesc bine cu apa de robinet apa distilata si

bidistilata si apoi se usuca

Probele recoltate trebuie ferite de actiunea razelor solare in timpul transportului si

pastrate la frigider cel mult 24 ore pentru unii indicatori care se modifica in timp

cum ar fi azotul amoniacul nitratii nitritii umiditatea

Datele analitice ale acestei faze vor constitui valori martor Ele vor fi folosite pentru comparaţie cu valorile obţinute icircn etapele următoare de monitorizare etape care vor fi anuale Dar de asemenea conditiile meteorologice impun frecventa recoltarilor deoarece acestea implica o modificare in populatia microbiana a solului

5 Analizele fizice chimice şi biologice care se vor efectua asupra probelor de sol colectate ndash icircn laborator

51 Analize fizice pe probe icircn structură deranjată

Din probele de sol colectate se vor efectua analize chimice şi fizice

- compoziţia granulometrică după scara Atterberg determinacircndu-se fracţiunile 2-02 mm 02-002 mm 002-0002mm şi sub 0002 mm valorile se exprimă sub formă de procente

- conţinutul de macroelemente structurale hidrostabile ( gg)

- dispersia microelementelor structurale ( gg)

Se calculează indicele de instabilitate structurală

52 Analize fizice pe probe icircn structură nederanjată (icircn cilindri)

Se determină icircn laborator

-umiditatea momentană ( g g)

- densitatea aparentă (kgm-3)

- rezistenţa la penetrare (Mpa)

- conductivitatea hidraulică saturată (mmh-1)

- coeficientul de higroscopicitate ( g g)

- echivalentul umidităţii ( g g)

Se calculează pe baza datelor analitice

- porozitatea totală ( v v)

- gradul de tasare

- distribuţia după mărime a porilor ( v v)

- coeficientul de ofilire ()

- capacitatea de cacircmp ()

- porozitatea de aeraţie ()

53 Analize chimice curente pentru caracterizarea solurilor

- reacţia solurilor (pH-ul icircn suspensie apoasă)

- conţinutul de materie organică (humus)

- conţinutul de azot total

- aciditatea hidrolitică

- gradul de saturaţie icircn baze

54 Analize chimice necesare pentru stabilirea intensităţii de poluare

- conţinutul total de metale grele (Cd Co Cr Cu Fe Mn Ni Pb Zn ) mgkg-1

- conţinutul total şi mobil de sulf mgkg-1

- conţinutul total de hidrocarburi petroliere mgkg-1

55 Analize microbiologice calitative şi cantitative

- număr de bacterii celule viabileg de sol

- respiraţia solului mg CO2100g sol

Majoritatea metodelor practicate pentru analizele necesare monitorizării solurilor sunt standardizate

56 Controlul calităţii analizelor

Analizele se vor efectua icircn laboratoare acreditate Va fi instituit un program de control de către executant prin controlul analitic intern Icircn acest scop se vor folosi standarde internaţionale şi interne O probă martor se va analiza la fiecare serie analitică Beneficiarul va efectua un control propriu prin trimiterea la analiză a unor probe icircn repetiţie sau unor probe icircn duplicat sau triplicat

6 Raportarea fazială şi finală a monitorizării

Icircn anul 2009 Direcţia Silvică Sibiu icircn cadrul acţiunii de reconstrucţie ecologică a terenurilor intens poluate din fondul forestier al statului au continuat lucrările de icircntreţinere a plantaţiilor instalate şi de administrare de icircngrăşăminte icircn zona Copşa Mică

CONTROLUL CARACTERISTICILOR MECANICE ALE SOLULUI

1 DETERMINAREA MARIMII GRANULELOR DIN SOL

Marimea granulelor de sol conditioneaza proprietatile fizice si chimice ale solului Un sol cu o granulometrie mare este permeabil pentru apa si aer si sarac in substante chimice

Pentru realizarea unei permeabilitati bune a solului s-a constatat ca granulele cu marimea intre 02 - 05 mm este cea mai eficienta La dimensiuni mai mici de 02 mm capacitatea de filtrare a solului este prea lenta iar la valori peste 05 mm nu se poate obtine o repartitie uniforma a apei in sol

Determinarea marimii granulelor din sol se poate face prin mai multe metode dar cele mai obisnuite sunt metoda sitelor si metoda sedimentarii

Determinarea marimii granulelor prin metoda sitelor

Principiul metodei se separa particulele de sol prin cernere dupa diametru greutate si forma

Material necesar

- site de diferite dimensiuni 10 - 01 mm

Modul de lucru se cantaresc 100 g sol uscat la temperatura camerei si se cerne prin setul de site Particulele cu dimensiuni mari raman

in sitele superioare iar cele cu dimensiuni mici sunt retinute in site cu diametrul de pana la 01 mm

Se cantareste cantitate de sol ramasa in fiecare sita si rezultatul se exprima procentual In general prin aceasta metoda se obtine o eroare de 2-3 dar cu toate acestea este metoda cea mai folosita pentru determinarea particulelor mai mari de 01 mm

Denumirea fractiunii

Diametrul (mm) Greutatea (g)

Procente

pietre

pietris mare

pietris mic

5

3-5

2-3nisip foarte mare

nisip mare

nisip mijlociu

nisip fin

nisip foarte fin

1-2

05-1

02-05

01-02

002-01sol levigabil 002

Total 100

2 DETERMINAREA TEMPERATURII SOLULUI

Temperatura solului reprezinta unul din factorii importanti pentru

activitatea vietuitoarelor din sol al carui optim este intre 25-350C Activitatea

biologica creste cu cresterea temperaturii

Temperatura se determina in siturdquo cu ajutorul geotermometrelor

(termometru introdus intr-un burghiu de fier) Burghiul care contine termometrul

este introdus in sol la adancimea dorita se lasa cateva minute iar temperatura se

citeste pe o scala la suprafata solului direct in grade Celsius

Termometru de sol profesional

Termometru digital cu senzor (NTC) lungime 110 mm şi lungimea cablului 60 cm

Funcţie MaximMinim Rezistent la apă

Măsoară temperatura solului alimentelor fructelor plantelor şi lichidelor

Aria de măsurare -50C ndash +150C

Precizie plusmn10C

3 DETERMINAREA PERMEABILITATII SOLULUI

Permeabilitatea solului este proprietatea acestuia de a lasa sa se infiltreze

apa in profunzime si depinde de marimea granulelor de sol si anume cu cat acestea

vor fi mai mari cu atat vor lasa printre ele mai multe spatii si in conseciinta

pamantul va fi mai permeabil In cazul granulelor mici se formeaza spatii stramte

prin care apa patrunde mai greu iar pamantul va fi mai putin permeabil sau chiar

impermeabil

Principiul metodei se masoara cantitatea de apa infiltrata printr-o

coloana intr-un anumit timp

Material necesar

- tubul lui Wolff - este un tub cilindric cu inaltimea de 25 cm si diametrul de

circa 3 cm si care se termina in partea inferioara printro prelungire in forma de

palnie (figura31)

- cilindru gradat de 100 ml

- stativ

Modul de lucru in prelungirea tubulara a palniei se introduce vata iar in

forma de palnie se pune pietris sau nisip de mare Apoi se introduce solul pe care

dorim sa-l cercetam pana la o inaltime de 16 cm Se toarna apa pana la o inaltime

de 8 cm deasupra solului mentinand acest nivel cat mai constant Se fixeaza tubul

pe stativ iar la partea inferioara se pune cilindrul gradat in care se prinde

filtratulIn momentul in care apa incepe sa picurein cilindru notam timpul si

urmarim filtrarea apei prin sol timp de 1 ora

Rezultatul se exprima in numar de cm3 de apa filtrataora

Interpretarea rezultatelor se face prin comparare pe diferite soluri

4 DETERMINAREA pH-ului SOLULUI

In general pamantul are un pH cuprins intre 4 si 8Metode de determinare a pH-ului includ

Utilizarea unui kit de testare pH-ului pe baza de sulfat de bariu sub formă de praf icircn cazul icircn care icircntr-un mic eşantion de sol este amestecată cu apă care icircşi schimbă culoarea icircn funcţie de aciditate alcalinitate

Utilizarea de hacircrtie de turnesol Un mic eşantion de sol este amestecat cu apă distilată icircn care o bandă de hacircrtie de turnesol se introduce Daca solul este acid de hacircrtie devine roşu dacă alcaline albastru

Determinarea pH-ului cu ajutorul pH-metrului

Caracteristici tehnice ale aparatului

5 Analizele fizice chimice şi biologice care se vor efectua asupra probelor de sol colectate ndash icircn laborator

51 Analize fizice pe probe icircn structură deranjată

Din probele de sol colectate se vor efectua analize chimice şi fizice

- compoziţia granulometrică după scara Atterberg determinacircndu-se fracţiunile 2-02 mm 02-002 mm 002-0002mm şi sub 0002 mm valorile se exprimă sub formă de procente

- conţinutul de macroelemente structurale hidrostabile ( gg)

- dispersia microelementelor structurale ( gg)

Se calculează indicele de instabilitate structurală

52 Analize fizice pe probe icircn structură nederanjată (icircn cilindri)

Se determină icircn laborator

-umiditatea momentană ( g g)

- densitatea aparentă (kgm-3)

- rezistenţa la penetrare (Mpa)

- conductivitatea hidraulică saturată (mmh-1)

- coeficientul de higroscopicitate ( g g)

- echivalentul umidităţii ( g g)

Se calculează pe baza datelor analitice

- porozitatea totală ( v v)

- gradul de tasare

- distribuţia după mărime a porilor ( v v)

- coeficientul de ofilire ()

- capacitatea de cacircmp ()

- porozitatea de aeraţie ()

53 Analize chimice curente pentru caracterizarea solurilor

- reacţia solurilor (pH-ul icircn suspensie apoasă)

- conţinutul de materie organică (humus)

- conţinutul de azot total

- aciditatea hidrolitică

- gradul de saturaţie icircn baze

54 Analize chimice necesare pentru stabilirea intensităţii de poluare

- conţinutul total de metale grele (Cd Co Cr Cu Fe Mn Ni Pb Zn ) mgkg-1

- conţinutul total şi mobil de sulf mgkg-1

- conţinutul total de hidrocarburi petroliere mgkg-1

55 Analize microbiologice calitative şi cantitative

- număr de bacterii celule viabileg de sol

- respiraţia solului mg CO2100g sol

Majoritatea metodelor practicate pentru analizele necesare monitorizării solurilor sunt standardizate

56 Controlul calităţii analizelor

Analizele se vor efectua icircn laboratoare acreditate Va fi instituit un program de control de către executant prin controlul analitic intern Icircn acest scop se vor folosi standarde internaţionale şi interne O probă martor se va analiza la fiecare serie analitică Beneficiarul va efectua un control propriu prin trimiterea la analiză a unor probe icircn repetiţie sau unor probe icircn duplicat sau triplicat

6 Raportarea fazială şi finală a monitorizării

Icircn anul 2009 Direcţia Silvică Sibiu icircn cadrul acţiunii de reconstrucţie ecologică a terenurilor intens poluate din fondul forestier al statului au continuat lucrările de icircntreţinere a plantaţiilor instalate şi de administrare de icircngrăşăminte icircn zona Copşa Mică

CONTROLUL CARACTERISTICILOR MECANICE ALE SOLULUI

1 DETERMINAREA MARIMII GRANULELOR DIN SOL

Marimea granulelor de sol conditioneaza proprietatile fizice si chimice ale solului Un sol cu o granulometrie mare este permeabil pentru apa si aer si sarac in substante chimice

Pentru realizarea unei permeabilitati bune a solului s-a constatat ca granulele cu marimea intre 02 - 05 mm este cea mai eficienta La dimensiuni mai mici de 02 mm capacitatea de filtrare a solului este prea lenta iar la valori peste 05 mm nu se poate obtine o repartitie uniforma a apei in sol

Determinarea marimii granulelor din sol se poate face prin mai multe metode dar cele mai obisnuite sunt metoda sitelor si metoda sedimentarii

Determinarea marimii granulelor prin metoda sitelor

Principiul metodei se separa particulele de sol prin cernere dupa diametru greutate si forma

Material necesar

- site de diferite dimensiuni 10 - 01 mm

Modul de lucru se cantaresc 100 g sol uscat la temperatura camerei si se cerne prin setul de site Particulele cu dimensiuni mari raman

in sitele superioare iar cele cu dimensiuni mici sunt retinute in site cu diametrul de pana la 01 mm

Se cantareste cantitate de sol ramasa in fiecare sita si rezultatul se exprima procentual In general prin aceasta metoda se obtine o eroare de 2-3 dar cu toate acestea este metoda cea mai folosita pentru determinarea particulelor mai mari de 01 mm

Denumirea fractiunii

Diametrul (mm) Greutatea (g)

Procente

pietre

pietris mare

pietris mic

5

3-5

2-3nisip foarte mare

nisip mare

nisip mijlociu

nisip fin

nisip foarte fin

1-2

05-1

02-05

01-02

002-01sol levigabil 002

Total 100

2 DETERMINAREA TEMPERATURII SOLULUI

Temperatura solului reprezinta unul din factorii importanti pentru

activitatea vietuitoarelor din sol al carui optim este intre 25-350C Activitatea

biologica creste cu cresterea temperaturii

Temperatura se determina in siturdquo cu ajutorul geotermometrelor

(termometru introdus intr-un burghiu de fier) Burghiul care contine termometrul

este introdus in sol la adancimea dorita se lasa cateva minute iar temperatura se

citeste pe o scala la suprafata solului direct in grade Celsius

Termometru de sol profesional

Termometru digital cu senzor (NTC) lungime 110 mm şi lungimea cablului 60 cm

Funcţie MaximMinim Rezistent la apă

Măsoară temperatura solului alimentelor fructelor plantelor şi lichidelor

Aria de măsurare -50C ndash +150C

Precizie plusmn10C

3 DETERMINAREA PERMEABILITATII SOLULUI

Permeabilitatea solului este proprietatea acestuia de a lasa sa se infiltreze

apa in profunzime si depinde de marimea granulelor de sol si anume cu cat acestea

vor fi mai mari cu atat vor lasa printre ele mai multe spatii si in conseciinta

pamantul va fi mai permeabil In cazul granulelor mici se formeaza spatii stramte

prin care apa patrunde mai greu iar pamantul va fi mai putin permeabil sau chiar

impermeabil

Principiul metodei se masoara cantitatea de apa infiltrata printr-o

coloana intr-un anumit timp

Material necesar

- tubul lui Wolff - este un tub cilindric cu inaltimea de 25 cm si diametrul de

circa 3 cm si care se termina in partea inferioara printro prelungire in forma de

palnie (figura31)

- cilindru gradat de 100 ml

- stativ

Modul de lucru in prelungirea tubulara a palniei se introduce vata iar in

forma de palnie se pune pietris sau nisip de mare Apoi se introduce solul pe care

dorim sa-l cercetam pana la o inaltime de 16 cm Se toarna apa pana la o inaltime

de 8 cm deasupra solului mentinand acest nivel cat mai constant Se fixeaza tubul

pe stativ iar la partea inferioara se pune cilindrul gradat in care se prinde

filtratulIn momentul in care apa incepe sa picurein cilindru notam timpul si

urmarim filtrarea apei prin sol timp de 1 ora

Rezultatul se exprima in numar de cm3 de apa filtrataora

Interpretarea rezultatelor se face prin comparare pe diferite soluri

4 DETERMINAREA pH-ului SOLULUI

In general pamantul are un pH cuprins intre 4 si 8Metode de determinare a pH-ului includ

Utilizarea unui kit de testare pH-ului pe baza de sulfat de bariu sub formă de praf icircn cazul icircn care icircntr-un mic eşantion de sol este amestecată cu apă care icircşi schimbă culoarea icircn funcţie de aciditate alcalinitate

Utilizarea de hacircrtie de turnesol Un mic eşantion de sol este amestecat cu apă distilată icircn care o bandă de hacircrtie de turnesol se introduce Daca solul este acid de hacircrtie devine roşu dacă alcaline albastru

Determinarea pH-ului cu ajutorul pH-metrului

Caracteristici tehnice ale aparatului

- rezistenţa la penetrare (Mpa)

- conductivitatea hidraulică saturată (mmh-1)

- coeficientul de higroscopicitate ( g g)

- echivalentul umidităţii ( g g)

Se calculează pe baza datelor analitice

- porozitatea totală ( v v)

- gradul de tasare

- distribuţia după mărime a porilor ( v v)

- coeficientul de ofilire ()

- capacitatea de cacircmp ()

- porozitatea de aeraţie ()

53 Analize chimice curente pentru caracterizarea solurilor

- reacţia solurilor (pH-ul icircn suspensie apoasă)

- conţinutul de materie organică (humus)

- conţinutul de azot total

- aciditatea hidrolitică

- gradul de saturaţie icircn baze

54 Analize chimice necesare pentru stabilirea intensităţii de poluare

- conţinutul total de metale grele (Cd Co Cr Cu Fe Mn Ni Pb Zn ) mgkg-1

- conţinutul total şi mobil de sulf mgkg-1

- conţinutul total de hidrocarburi petroliere mgkg-1

55 Analize microbiologice calitative şi cantitative

- număr de bacterii celule viabileg de sol

- respiraţia solului mg CO2100g sol

Majoritatea metodelor practicate pentru analizele necesare monitorizării solurilor sunt standardizate

56 Controlul calităţii analizelor

Analizele se vor efectua icircn laboratoare acreditate Va fi instituit un program de control de către executant prin controlul analitic intern Icircn acest scop se vor folosi standarde internaţionale şi interne O probă martor se va analiza la fiecare serie analitică Beneficiarul va efectua un control propriu prin trimiterea la analiză a unor probe icircn repetiţie sau unor probe icircn duplicat sau triplicat

6 Raportarea fazială şi finală a monitorizării

Icircn anul 2009 Direcţia Silvică Sibiu icircn cadrul acţiunii de reconstrucţie ecologică a terenurilor intens poluate din fondul forestier al statului au continuat lucrările de icircntreţinere a plantaţiilor instalate şi de administrare de icircngrăşăminte icircn zona Copşa Mică

CONTROLUL CARACTERISTICILOR MECANICE ALE SOLULUI

1 DETERMINAREA MARIMII GRANULELOR DIN SOL

Marimea granulelor de sol conditioneaza proprietatile fizice si chimice ale solului Un sol cu o granulometrie mare este permeabil pentru apa si aer si sarac in substante chimice

Pentru realizarea unei permeabilitati bune a solului s-a constatat ca granulele cu marimea intre 02 - 05 mm este cea mai eficienta La dimensiuni mai mici de 02 mm capacitatea de filtrare a solului este prea lenta iar la valori peste 05 mm nu se poate obtine o repartitie uniforma a apei in sol

Determinarea marimii granulelor din sol se poate face prin mai multe metode dar cele mai obisnuite sunt metoda sitelor si metoda sedimentarii

Determinarea marimii granulelor prin metoda sitelor

Principiul metodei se separa particulele de sol prin cernere dupa diametru greutate si forma

Material necesar

- site de diferite dimensiuni 10 - 01 mm

Modul de lucru se cantaresc 100 g sol uscat la temperatura camerei si se cerne prin setul de site Particulele cu dimensiuni mari raman

in sitele superioare iar cele cu dimensiuni mici sunt retinute in site cu diametrul de pana la 01 mm

Se cantareste cantitate de sol ramasa in fiecare sita si rezultatul se exprima procentual In general prin aceasta metoda se obtine o eroare de 2-3 dar cu toate acestea este metoda cea mai folosita pentru determinarea particulelor mai mari de 01 mm

Denumirea fractiunii

Diametrul (mm) Greutatea (g)

Procente

pietre

pietris mare

pietris mic

5

3-5

2-3nisip foarte mare

nisip mare

nisip mijlociu

nisip fin

nisip foarte fin

1-2

05-1

02-05

01-02

002-01sol levigabil 002

Total 100

2 DETERMINAREA TEMPERATURII SOLULUI

Temperatura solului reprezinta unul din factorii importanti pentru

activitatea vietuitoarelor din sol al carui optim este intre 25-350C Activitatea

biologica creste cu cresterea temperaturii

Temperatura se determina in siturdquo cu ajutorul geotermometrelor

(termometru introdus intr-un burghiu de fier) Burghiul care contine termometrul

este introdus in sol la adancimea dorita se lasa cateva minute iar temperatura se

citeste pe o scala la suprafata solului direct in grade Celsius

Termometru de sol profesional

Termometru digital cu senzor (NTC) lungime 110 mm şi lungimea cablului 60 cm

Funcţie MaximMinim Rezistent la apă

Măsoară temperatura solului alimentelor fructelor plantelor şi lichidelor

Aria de măsurare -50C ndash +150C

Precizie plusmn10C

3 DETERMINAREA PERMEABILITATII SOLULUI

Permeabilitatea solului este proprietatea acestuia de a lasa sa se infiltreze

apa in profunzime si depinde de marimea granulelor de sol si anume cu cat acestea

vor fi mai mari cu atat vor lasa printre ele mai multe spatii si in conseciinta

pamantul va fi mai permeabil In cazul granulelor mici se formeaza spatii stramte

prin care apa patrunde mai greu iar pamantul va fi mai putin permeabil sau chiar

impermeabil

Principiul metodei se masoara cantitatea de apa infiltrata printr-o

coloana intr-un anumit timp

Material necesar

- tubul lui Wolff - este un tub cilindric cu inaltimea de 25 cm si diametrul de

circa 3 cm si care se termina in partea inferioara printro prelungire in forma de

palnie (figura31)

- cilindru gradat de 100 ml

- stativ

Modul de lucru in prelungirea tubulara a palniei se introduce vata iar in

forma de palnie se pune pietris sau nisip de mare Apoi se introduce solul pe care

dorim sa-l cercetam pana la o inaltime de 16 cm Se toarna apa pana la o inaltime

de 8 cm deasupra solului mentinand acest nivel cat mai constant Se fixeaza tubul

pe stativ iar la partea inferioara se pune cilindrul gradat in care se prinde

filtratulIn momentul in care apa incepe sa picurein cilindru notam timpul si

urmarim filtrarea apei prin sol timp de 1 ora

Rezultatul se exprima in numar de cm3 de apa filtrataora

Interpretarea rezultatelor se face prin comparare pe diferite soluri

4 DETERMINAREA pH-ului SOLULUI

In general pamantul are un pH cuprins intre 4 si 8Metode de determinare a pH-ului includ

Utilizarea unui kit de testare pH-ului pe baza de sulfat de bariu sub formă de praf icircn cazul icircn care icircntr-un mic eşantion de sol este amestecată cu apă care icircşi schimbă culoarea icircn funcţie de aciditate alcalinitate

Utilizarea de hacircrtie de turnesol Un mic eşantion de sol este amestecat cu apă distilată icircn care o bandă de hacircrtie de turnesol se introduce Daca solul este acid de hacircrtie devine roşu dacă alcaline albastru

Determinarea pH-ului cu ajutorul pH-metrului

Caracteristici tehnice ale aparatului

- număr de bacterii celule viabileg de sol

- respiraţia solului mg CO2100g sol

Majoritatea metodelor practicate pentru analizele necesare monitorizării solurilor sunt standardizate

56 Controlul calităţii analizelor

Analizele se vor efectua icircn laboratoare acreditate Va fi instituit un program de control de către executant prin controlul analitic intern Icircn acest scop se vor folosi standarde internaţionale şi interne O probă martor se va analiza la fiecare serie analitică Beneficiarul va efectua un control propriu prin trimiterea la analiză a unor probe icircn repetiţie sau unor probe icircn duplicat sau triplicat

6 Raportarea fazială şi finală a monitorizării

Icircn anul 2009 Direcţia Silvică Sibiu icircn cadrul acţiunii de reconstrucţie ecologică a terenurilor intens poluate din fondul forestier al statului au continuat lucrările de icircntreţinere a plantaţiilor instalate şi de administrare de icircngrăşăminte icircn zona Copşa Mică

CONTROLUL CARACTERISTICILOR MECANICE ALE SOLULUI

1 DETERMINAREA MARIMII GRANULELOR DIN SOL

Marimea granulelor de sol conditioneaza proprietatile fizice si chimice ale solului Un sol cu o granulometrie mare este permeabil pentru apa si aer si sarac in substante chimice

Pentru realizarea unei permeabilitati bune a solului s-a constatat ca granulele cu marimea intre 02 - 05 mm este cea mai eficienta La dimensiuni mai mici de 02 mm capacitatea de filtrare a solului este prea lenta iar la valori peste 05 mm nu se poate obtine o repartitie uniforma a apei in sol

Determinarea marimii granulelor din sol se poate face prin mai multe metode dar cele mai obisnuite sunt metoda sitelor si metoda sedimentarii

Determinarea marimii granulelor prin metoda sitelor

Principiul metodei se separa particulele de sol prin cernere dupa diametru greutate si forma

Material necesar

- site de diferite dimensiuni 10 - 01 mm

Modul de lucru se cantaresc 100 g sol uscat la temperatura camerei si se cerne prin setul de site Particulele cu dimensiuni mari raman

in sitele superioare iar cele cu dimensiuni mici sunt retinute in site cu diametrul de pana la 01 mm

Se cantareste cantitate de sol ramasa in fiecare sita si rezultatul se exprima procentual In general prin aceasta metoda se obtine o eroare de 2-3 dar cu toate acestea este metoda cea mai folosita pentru determinarea particulelor mai mari de 01 mm

Denumirea fractiunii

Diametrul (mm) Greutatea (g)

Procente

pietre

pietris mare

pietris mic

5

3-5

2-3nisip foarte mare

nisip mare

nisip mijlociu

nisip fin

nisip foarte fin

1-2

05-1

02-05

01-02

002-01sol levigabil 002

Total 100

2 DETERMINAREA TEMPERATURII SOLULUI

Temperatura solului reprezinta unul din factorii importanti pentru

activitatea vietuitoarelor din sol al carui optim este intre 25-350C Activitatea

biologica creste cu cresterea temperaturii

Temperatura se determina in siturdquo cu ajutorul geotermometrelor

(termometru introdus intr-un burghiu de fier) Burghiul care contine termometrul

este introdus in sol la adancimea dorita se lasa cateva minute iar temperatura se

citeste pe o scala la suprafata solului direct in grade Celsius

Termometru de sol profesional

Termometru digital cu senzor (NTC) lungime 110 mm şi lungimea cablului 60 cm

Funcţie MaximMinim Rezistent la apă

Măsoară temperatura solului alimentelor fructelor plantelor şi lichidelor

Aria de măsurare -50C ndash +150C

Precizie plusmn10C

3 DETERMINAREA PERMEABILITATII SOLULUI

Permeabilitatea solului este proprietatea acestuia de a lasa sa se infiltreze

apa in profunzime si depinde de marimea granulelor de sol si anume cu cat acestea

vor fi mai mari cu atat vor lasa printre ele mai multe spatii si in conseciinta

pamantul va fi mai permeabil In cazul granulelor mici se formeaza spatii stramte

prin care apa patrunde mai greu iar pamantul va fi mai putin permeabil sau chiar

impermeabil

Principiul metodei se masoara cantitatea de apa infiltrata printr-o

coloana intr-un anumit timp

Material necesar

- tubul lui Wolff - este un tub cilindric cu inaltimea de 25 cm si diametrul de

circa 3 cm si care se termina in partea inferioara printro prelungire in forma de

palnie (figura31)

- cilindru gradat de 100 ml

- stativ

Modul de lucru in prelungirea tubulara a palniei se introduce vata iar in

forma de palnie se pune pietris sau nisip de mare Apoi se introduce solul pe care

dorim sa-l cercetam pana la o inaltime de 16 cm Se toarna apa pana la o inaltime

de 8 cm deasupra solului mentinand acest nivel cat mai constant Se fixeaza tubul

pe stativ iar la partea inferioara se pune cilindrul gradat in care se prinde

filtratulIn momentul in care apa incepe sa picurein cilindru notam timpul si

urmarim filtrarea apei prin sol timp de 1 ora

Rezultatul se exprima in numar de cm3 de apa filtrataora

Interpretarea rezultatelor se face prin comparare pe diferite soluri

4 DETERMINAREA pH-ului SOLULUI

In general pamantul are un pH cuprins intre 4 si 8Metode de determinare a pH-ului includ

Utilizarea unui kit de testare pH-ului pe baza de sulfat de bariu sub formă de praf icircn cazul icircn care icircntr-un mic eşantion de sol este amestecată cu apă care icircşi schimbă culoarea icircn funcţie de aciditate alcalinitate

Utilizarea de hacircrtie de turnesol Un mic eşantion de sol este amestecat cu apă distilată icircn care o bandă de hacircrtie de turnesol se introduce Daca solul este acid de hacircrtie devine roşu dacă alcaline albastru

Determinarea pH-ului cu ajutorul pH-metrului

Caracteristici tehnice ale aparatului

Determinarea marimii granulelor din sol se poate face prin mai multe metode dar cele mai obisnuite sunt metoda sitelor si metoda sedimentarii

Determinarea marimii granulelor prin metoda sitelor

Principiul metodei se separa particulele de sol prin cernere dupa diametru greutate si forma

Material necesar

- site de diferite dimensiuni 10 - 01 mm

Modul de lucru se cantaresc 100 g sol uscat la temperatura camerei si se cerne prin setul de site Particulele cu dimensiuni mari raman

in sitele superioare iar cele cu dimensiuni mici sunt retinute in site cu diametrul de pana la 01 mm

Se cantareste cantitate de sol ramasa in fiecare sita si rezultatul se exprima procentual In general prin aceasta metoda se obtine o eroare de 2-3 dar cu toate acestea este metoda cea mai folosita pentru determinarea particulelor mai mari de 01 mm

Denumirea fractiunii

Diametrul (mm) Greutatea (g)

Procente

pietre

pietris mare

pietris mic

5

3-5

2-3nisip foarte mare

nisip mare

nisip mijlociu

nisip fin

nisip foarte fin

1-2

05-1

02-05

01-02

002-01sol levigabil 002

Total 100

2 DETERMINAREA TEMPERATURII SOLULUI

Temperatura solului reprezinta unul din factorii importanti pentru

activitatea vietuitoarelor din sol al carui optim este intre 25-350C Activitatea

biologica creste cu cresterea temperaturii

Temperatura se determina in siturdquo cu ajutorul geotermometrelor

(termometru introdus intr-un burghiu de fier) Burghiul care contine termometrul

este introdus in sol la adancimea dorita se lasa cateva minute iar temperatura se

citeste pe o scala la suprafata solului direct in grade Celsius

Termometru de sol profesional

Termometru digital cu senzor (NTC) lungime 110 mm şi lungimea cablului 60 cm

Funcţie MaximMinim Rezistent la apă

Măsoară temperatura solului alimentelor fructelor plantelor şi lichidelor

Aria de măsurare -50C ndash +150C

Precizie plusmn10C

3 DETERMINAREA PERMEABILITATII SOLULUI

Permeabilitatea solului este proprietatea acestuia de a lasa sa se infiltreze

apa in profunzime si depinde de marimea granulelor de sol si anume cu cat acestea

vor fi mai mari cu atat vor lasa printre ele mai multe spatii si in conseciinta

pamantul va fi mai permeabil In cazul granulelor mici se formeaza spatii stramte

prin care apa patrunde mai greu iar pamantul va fi mai putin permeabil sau chiar

impermeabil

Principiul metodei se masoara cantitatea de apa infiltrata printr-o

coloana intr-un anumit timp

Material necesar

- tubul lui Wolff - este un tub cilindric cu inaltimea de 25 cm si diametrul de

circa 3 cm si care se termina in partea inferioara printro prelungire in forma de

palnie (figura31)

- cilindru gradat de 100 ml

- stativ

Modul de lucru in prelungirea tubulara a palniei se introduce vata iar in

forma de palnie se pune pietris sau nisip de mare Apoi se introduce solul pe care

dorim sa-l cercetam pana la o inaltime de 16 cm Se toarna apa pana la o inaltime

de 8 cm deasupra solului mentinand acest nivel cat mai constant Se fixeaza tubul

pe stativ iar la partea inferioara se pune cilindrul gradat in care se prinde

filtratulIn momentul in care apa incepe sa picurein cilindru notam timpul si

urmarim filtrarea apei prin sol timp de 1 ora

Rezultatul se exprima in numar de cm3 de apa filtrataora

Interpretarea rezultatelor se face prin comparare pe diferite soluri

4 DETERMINAREA pH-ului SOLULUI

In general pamantul are un pH cuprins intre 4 si 8Metode de determinare a pH-ului includ

Utilizarea unui kit de testare pH-ului pe baza de sulfat de bariu sub formă de praf icircn cazul icircn care icircntr-un mic eşantion de sol este amestecată cu apă care icircşi schimbă culoarea icircn funcţie de aciditate alcalinitate

Utilizarea de hacircrtie de turnesol Un mic eşantion de sol este amestecat cu apă distilată icircn care o bandă de hacircrtie de turnesol se introduce Daca solul este acid de hacircrtie devine roşu dacă alcaline albastru

Determinarea pH-ului cu ajutorul pH-metrului

Caracteristici tehnice ale aparatului

in sitele superioare iar cele cu dimensiuni mici sunt retinute in site cu diametrul de pana la 01 mm

Se cantareste cantitate de sol ramasa in fiecare sita si rezultatul se exprima procentual In general prin aceasta metoda se obtine o eroare de 2-3 dar cu toate acestea este metoda cea mai folosita pentru determinarea particulelor mai mari de 01 mm

Denumirea fractiunii

Diametrul (mm) Greutatea (g)

Procente

pietre

pietris mare

pietris mic

5

3-5

2-3nisip foarte mare

nisip mare

nisip mijlociu

nisip fin

nisip foarte fin

1-2

05-1

02-05

01-02

002-01sol levigabil 002

Total 100

2 DETERMINAREA TEMPERATURII SOLULUI

Temperatura solului reprezinta unul din factorii importanti pentru

activitatea vietuitoarelor din sol al carui optim este intre 25-350C Activitatea

biologica creste cu cresterea temperaturii

Temperatura se determina in siturdquo cu ajutorul geotermometrelor

(termometru introdus intr-un burghiu de fier) Burghiul care contine termometrul

este introdus in sol la adancimea dorita se lasa cateva minute iar temperatura se

citeste pe o scala la suprafata solului direct in grade Celsius

Termometru de sol profesional

Termometru digital cu senzor (NTC) lungime 110 mm şi lungimea cablului 60 cm

Funcţie MaximMinim Rezistent la apă

Măsoară temperatura solului alimentelor fructelor plantelor şi lichidelor

Aria de măsurare -50C ndash +150C

Precizie plusmn10C

3 DETERMINAREA PERMEABILITATII SOLULUI

Permeabilitatea solului este proprietatea acestuia de a lasa sa se infiltreze

apa in profunzime si depinde de marimea granulelor de sol si anume cu cat acestea

vor fi mai mari cu atat vor lasa printre ele mai multe spatii si in conseciinta

pamantul va fi mai permeabil In cazul granulelor mici se formeaza spatii stramte

prin care apa patrunde mai greu iar pamantul va fi mai putin permeabil sau chiar

impermeabil

Principiul metodei se masoara cantitatea de apa infiltrata printr-o

coloana intr-un anumit timp

Material necesar

- tubul lui Wolff - este un tub cilindric cu inaltimea de 25 cm si diametrul de

circa 3 cm si care se termina in partea inferioara printro prelungire in forma de

palnie (figura31)

- cilindru gradat de 100 ml

- stativ

Modul de lucru in prelungirea tubulara a palniei se introduce vata iar in

forma de palnie se pune pietris sau nisip de mare Apoi se introduce solul pe care

dorim sa-l cercetam pana la o inaltime de 16 cm Se toarna apa pana la o inaltime

de 8 cm deasupra solului mentinand acest nivel cat mai constant Se fixeaza tubul

pe stativ iar la partea inferioara se pune cilindrul gradat in care se prinde

filtratulIn momentul in care apa incepe sa picurein cilindru notam timpul si

urmarim filtrarea apei prin sol timp de 1 ora

Rezultatul se exprima in numar de cm3 de apa filtrataora

Interpretarea rezultatelor se face prin comparare pe diferite soluri

4 DETERMINAREA pH-ului SOLULUI

In general pamantul are un pH cuprins intre 4 si 8Metode de determinare a pH-ului includ

Utilizarea unui kit de testare pH-ului pe baza de sulfat de bariu sub formă de praf icircn cazul icircn care icircntr-un mic eşantion de sol este amestecată cu apă care icircşi schimbă culoarea icircn funcţie de aciditate alcalinitate

Utilizarea de hacircrtie de turnesol Un mic eşantion de sol este amestecat cu apă distilată icircn care o bandă de hacircrtie de turnesol se introduce Daca solul este acid de hacircrtie devine roşu dacă alcaline albastru

Determinarea pH-ului cu ajutorul pH-metrului

Caracteristici tehnice ale aparatului

Temperatura solului reprezinta unul din factorii importanti pentru

activitatea vietuitoarelor din sol al carui optim este intre 25-350C Activitatea

biologica creste cu cresterea temperaturii

Temperatura se determina in siturdquo cu ajutorul geotermometrelor

(termometru introdus intr-un burghiu de fier) Burghiul care contine termometrul

este introdus in sol la adancimea dorita se lasa cateva minute iar temperatura se

citeste pe o scala la suprafata solului direct in grade Celsius

Termometru de sol profesional

Termometru digital cu senzor (NTC) lungime 110 mm şi lungimea cablului 60 cm

Funcţie MaximMinim Rezistent la apă

Măsoară temperatura solului alimentelor fructelor plantelor şi lichidelor

Aria de măsurare -50C ndash +150C

Precizie plusmn10C

3 DETERMINAREA PERMEABILITATII SOLULUI

Permeabilitatea solului este proprietatea acestuia de a lasa sa se infiltreze

apa in profunzime si depinde de marimea granulelor de sol si anume cu cat acestea

vor fi mai mari cu atat vor lasa printre ele mai multe spatii si in conseciinta

pamantul va fi mai permeabil In cazul granulelor mici se formeaza spatii stramte

prin care apa patrunde mai greu iar pamantul va fi mai putin permeabil sau chiar

impermeabil

Principiul metodei se masoara cantitatea de apa infiltrata printr-o

coloana intr-un anumit timp

Material necesar

- tubul lui Wolff - este un tub cilindric cu inaltimea de 25 cm si diametrul de

circa 3 cm si care se termina in partea inferioara printro prelungire in forma de

palnie (figura31)

- cilindru gradat de 100 ml

- stativ

Modul de lucru in prelungirea tubulara a palniei se introduce vata iar in

forma de palnie se pune pietris sau nisip de mare Apoi se introduce solul pe care

dorim sa-l cercetam pana la o inaltime de 16 cm Se toarna apa pana la o inaltime

de 8 cm deasupra solului mentinand acest nivel cat mai constant Se fixeaza tubul

pe stativ iar la partea inferioara se pune cilindrul gradat in care se prinde

filtratulIn momentul in care apa incepe sa picurein cilindru notam timpul si

urmarim filtrarea apei prin sol timp de 1 ora

Rezultatul se exprima in numar de cm3 de apa filtrataora

Interpretarea rezultatelor se face prin comparare pe diferite soluri

4 DETERMINAREA pH-ului SOLULUI

In general pamantul are un pH cuprins intre 4 si 8Metode de determinare a pH-ului includ

Utilizarea unui kit de testare pH-ului pe baza de sulfat de bariu sub formă de praf icircn cazul icircn care icircntr-un mic eşantion de sol este amestecată cu apă care icircşi schimbă culoarea icircn funcţie de aciditate alcalinitate

Utilizarea de hacircrtie de turnesol Un mic eşantion de sol este amestecat cu apă distilată icircn care o bandă de hacircrtie de turnesol se introduce Daca solul este acid de hacircrtie devine roşu dacă alcaline albastru

Determinarea pH-ului cu ajutorul pH-metrului

Caracteristici tehnice ale aparatului

Principiul metodei se masoara cantitatea de apa infiltrata printr-o

coloana intr-un anumit timp

Material necesar

- tubul lui Wolff - este un tub cilindric cu inaltimea de 25 cm si diametrul de

circa 3 cm si care se termina in partea inferioara printro prelungire in forma de

palnie (figura31)

- cilindru gradat de 100 ml

- stativ

Modul de lucru in prelungirea tubulara a palniei se introduce vata iar in

forma de palnie se pune pietris sau nisip de mare Apoi se introduce solul pe care

dorim sa-l cercetam pana la o inaltime de 16 cm Se toarna apa pana la o inaltime

de 8 cm deasupra solului mentinand acest nivel cat mai constant Se fixeaza tubul

pe stativ iar la partea inferioara se pune cilindrul gradat in care se prinde

filtratulIn momentul in care apa incepe sa picurein cilindru notam timpul si

urmarim filtrarea apei prin sol timp de 1 ora

Rezultatul se exprima in numar de cm3 de apa filtrataora

Interpretarea rezultatelor se face prin comparare pe diferite soluri

4 DETERMINAREA pH-ului SOLULUI

In general pamantul are un pH cuprins intre 4 si 8Metode de determinare a pH-ului includ

Utilizarea unui kit de testare pH-ului pe baza de sulfat de bariu sub formă de praf icircn cazul icircn care icircntr-un mic eşantion de sol este amestecată cu apă care icircşi schimbă culoarea icircn funcţie de aciditate alcalinitate

Utilizarea de hacircrtie de turnesol Un mic eşantion de sol este amestecat cu apă distilată icircn care o bandă de hacircrtie de turnesol se introduce Daca solul este acid de hacircrtie devine roşu dacă alcaline albastru

Determinarea pH-ului cu ajutorul pH-metrului

Caracteristici tehnice ale aparatului

4 DETERMINAREA pH-ului SOLULUI

In general pamantul are un pH cuprins intre 4 si 8Metode de determinare a pH-ului includ

Utilizarea unui kit de testare pH-ului pe baza de sulfat de bariu sub formă de praf icircn cazul icircn care icircntr-un mic eşantion de sol este amestecată cu apă care icircşi schimbă culoarea icircn funcţie de aciditate alcalinitate

Utilizarea de hacircrtie de turnesol Un mic eşantion de sol este amestecat cu apă distilată icircn care o bandă de hacircrtie de turnesol se introduce Daca solul este acid de hacircrtie devine roşu dacă alcaline albastru

Determinarea pH-ului cu ajutorul pH-metrului

Caracteristici tehnice ale aparatului

bull Precizie de măsură pH 000 - 1400 plusmn 001pH

MV plusmn 1250 mV plusmn 1 mV

oC 00 - 100oC plusmn 02 K

bull Timp de funcţionare cu acumulator 70 ore

cu baterie 500 ore

bull Temperatura de lucru (-5 divide 50) oC

bull Dimensiuni 303117413 mm

bull Greutate 03 kg