IURTEAI:Realism literar

BERLIN,1931

O zaharnigi virsAndu-se pe covorul gazdei tale este o parodie

a avalangei carci-aomorit mama si tatil, tot aqa cum ciocul de

ragi pe care-l formeazi.buzele noii tale iubite cAnd incearci un

botic seducitor este o citare a micinitului pe care-l scotea fosta

ta iubiti in timpul sexului. Telefonul sunAnd in toiul noptii

pentru ci un striin i-a cerut operatoarei un numir gregit este

un omagiu adus nepotrivitei inlocuiri de telegrame care a Pus

capit cisniciei verigoarei tde adulterine, dupi cum adincitura

accentuati dintre claviculele noii tde iubite este o negare a evi-

dentei frumusegi a decolteului mai cirnos al fostei. Sau in orice

caz aqa i se pirea lui Egon Loeser, pentru ci subiectele care iiameninEau cel mai mult impresia ci viaga omului este in esenli

o intreprindere stabili, inteligibili 9i newtonian-mecanici erau

accidentele gi femeile. $i uneori i se pirea ci singurul mod de

a impiedica aceasti pereche de temut si-[ faci s-o ia razna era

si o trateze nu ca pe ceva iegit din comun, ci mai degrabi ca pe

nigte texte de studiat. De unde ;i principiul: accidentele, ca 9i

femeile, fac aluzii. Aceste aluzii nu sunt mai pugin inteligente

sau;irete pentru cI sunt incongtiente; de fapt, ele sunt intr-o gi

mai mare misurl astfel, ceea ce constituie unul dintre motivele

pentru care este probabil o gregeali sl le construiegti deliberat.

Celilalt motiv este ci toati lumea ar Putea conchide ci egti un

idiot absolut.

$i asta a fost ultima ingrijorare care a trecut prin min-

tea lui Egon Loeser inainte de a trage de maneta Aparatului

siu de Teleportare, intr-o dimineafi de aprilie a anului 1931.

Daci mergea prost, tori aYeau si spuni: de ce naiba gi-ai numit

ACCIDENT LA TELEPORTARE

prototipul experimental de sceni dupi cel mai dezastruos pro-totip experimental de sceni din istoria teatrului? De ce si faci

aceastl aluzie? De ce si legi laolalti acegti doi cai? Deseneazi

diavolul pe perete gi diavolul va veni, dupi cum ;tie pini gi uncopil. Sau, ca si reducem expresia germani la una englezeasci.,

nu ispiti soarta. Dar Loeser era atat de nesuperstiEios, incit era

superstigios in legituri cu asta. Odati, s-a urcat pe scena de la

Allien Theatre cu jumitate de ori inainte de spectacol gi a stri-

gat ,,Macbeth!" pini cind a rigugit. Iar unul dintre paciengii de

lungi durati ai tatilui siu, psihiatru, fusese un finangist ameri-

can care-gi numise iahtul Titanic, fiicele, Goneril gi Regan, iar

compania, Roman Empire Holdings, in acelagi spirit. Aga cIel nu putea da crezare expresiei englezegti ce caracteriza soarta

ca fiind un dramaturg prost care nu pierdea nicio ocazie de a

inventa gaguri timpite, asa cum nu putea fi de acord nici cu

definigia in germanS" a diavolului ca fiind un actor spilcuit care

studiazi in fiecare dimineagi toate rubricile de birfe mondene

ca si vadi daci e pomenit in vreuna (degi poate c5. Dumnezeu

aga era). Accidentele fac aluzii, dar nu maimuEiresc. Numirea

unui lucru dupi un altul nu poate, in mod logic, si' sporeasci

Eansele ca primul si iasi la fel ca al doilea. Dar daci testul de

astizi va fi compromis, oamenii tot rror spune ci n-ar fi trebuitsi-l denumeasci Aparat de Teleportare.

$i totugi, ce-i rlminea de ftcut? Aceasti magini fusese

creati inigial pentru a fi folositl intr-o piesi despre viaEa luiAdriano Lavicini, cel mai mare scenograf al secolului al

XVII-lea. Iar punctul culminant aI piesei infrg\a cumplitul egec

al Extraordinarului Mecanism pentru Thansportarea Aproape

Instantanee a Persoanelor dintr-un Loc in Altul al lui Lavicini,mai cunoscut in discursul modern sub denumirea de Aparat de

Teleportare. Cum Egon Loeser era, dupi propria-i pirere, cel

mai apropiat echivalent modern al lui Lavicini, gi cum acest

nou Aparat de Teleportare era cea mai buni inovagie a lui, a9a

10 NED BEAUMAN

cum vechiul Aparat de Teleportare fusese al lui Lavicini, a ini-bugi paralela dintre cele doui ar fi fost chiar mai pervers decit

s-o lagi si respire.

Oricum, Lavicini insugi desenase diavolul Pe Perete cu

mult mai multi indrizneali decAt ar fi putut s-o faci Loeser

vreodati. in 1679, Aparatul de Teleportare nu primise permi-

siunea si fie testat. Precum o armi de asediu, el fusese con-

struit intr-un secret absolut. Niciun maginist nu vizuse mai

mult decit o singuri piesi din puzzle-ul planurilor- Nici micar

lui Auguste de Gorge, patronul dictatorial al Th6itre des

Encornets, nu i se diduse voie si tragi cu ochiul, 9i nici micar

la repetigia generali a noului balet al lui Montand, Prin1ul

ypii.rlelor, nu fusese pusi in migcare maginiria, astfel ci nici

dansatorii, nici coregraful lor nu aveau idee la ce trebuiau sise aqtepte in seara premierei. Dar Lavicini insista ci funcgio-

narea Aparatului de Teleportare era atat de precisi, incAt asta

nu conta, gi ci esengialul era sI nu risufle niciun fel de zvonuri

despre natura ma;iniriei.Comparagia cu o armi de asediu era cu atit mai potriviti

in acest caz, crezttse Loeser intotdeauna, cu cit, in secolul al

XVII-lea, lupta pentru supremaEie intre marile teatre gi opere

ale crestinltigii semina cir se poate de bine cu o cursi a inar-

mirii. Pentru familia domnitoare a oricirui orag important

din Italia ar fi fost o catastrofl politici si rimAni in urmi,gi chiar ;i in Paris competigia era feroce; de aceea, un sceno-

graf calavicini, care avusese cindva chiar o slujbi laArsenalul

Venegian, ar fi trebuit si se agtepte la nigte condigii de anga-

jarela fel de stricte ca un cercetitor in ri"zboiul biologic din

secolul al XXJea. (Salariul lui, firegte, era destul de mare ca

si-l recompenseze pentru asta.) Era o epoci in care publicul

se agtepta la care trase de sfincgi, zei dansAnd in aer, lei care

se transformau in fecioare, comete care distrugeau ziduri de

cetili - toate lucrurile bune, desigur, cltre mijlocul piesei,

11ACCIDENT LA TELEPORTARE

pentru ci in timpul actului intXi erai inci in drum spre teatru

9i pinl in actul al cincilea iti vei fi ridicat deja piliria in faga

unui platou cu stridii. Un libret publicat tipic putea si. enumerecu mindrie toate cele nouisprezece masinLrii complicate care

aveau si. fie puse in miscare in timpul unui spectacol, dar sinegliieze mentionarea compozitorului. Impresarii dideau fali-ment cu zecile, iar criticii luminagi se pltngeau cI" se renunrasela valorile dramatice autentice in favoarea acestei obsesii pentru,,minunat", continuand o dezbatere despre folosirea excesivia efectelor speciale care incepuse odati cu Reforma si avea sL

dureze, probabil, panl cAnd Hollywoodul avea si cadi in faliaSan Andreas.

Asadar, angajatorul lui Lavicini ll putea ierta pentru civoia si gini absolut secret Aparatul de Teleportare. Cu toateacestea, chiar si De Gorge, care cindva strangulase un om intimp ce dicta o scrisoare de amor, trebuie si fi fost usor emo-gionat cAnd intreaga eliti pregioasi, a Parisului, inclusiv, in cele

din urmi, Ludovic al XIVlea si regina sa, au sosit la Thditre des

Encornets penrru premiera Prinyului gop,Arlehr, salutAndu-se cusirutiri de miini atit de formalizate gi ostentative, incAt pireauele insele nigte balete in miniaturi. Tiebuie si-gi fi reamintitpentru a mia oarl ceea ce-l invltase odinioari mentorul siu,Lunaire: ca impresar, nu trebuie si te fatezi ci ai ceva de-aface cu spectacolul. Nu pogi si conjuri.un hit. Tieaba ra este

doar si vinzi bilete. $i daci ai fhcut asta cAt ai putut de bine,spunea Lunaire, atunci singurul lucru pentru care mai rlminesi te rogi esre ca nimeni din public s5. nu vini. cu un cAine maimare dec6.t un copil sau un pistol mai mare decAt un ciocanpentru tapiterie. Dar toati. povestea asta ft.ri si fi flcut niciorepeti[ie cu noua masinS.rie

- asta insemna sL desenezi diavolul

Pe Pefete.Aparatul de Teleportare al lui Loeser, in schimb, urma si

fie prezentat la micul teatru Allien din Berlin in fata a numai

12 NED BEAUMAN

doi oameni: Adolf Klugweil, reputatul protagonist al spectaco-

Lului Lauicini, gi Immanuel Blumstein, reputatul scriitor-regi-

zor. Celde-al doilea, la patruzeci de ani, era destul de in vArsti

ca sI fi fost membru fondator al faimosului Novembergr,rpp.l,

ceea ce insemna destul de bitrAn pentru cei doi colaboratori

mai tineri ai sii. Pe la spatele lui, acegtia ii luau in deridere

chelia, ii luau in derAdere nostalgia gi ii luau in derldere obice-

iul ca, ori de cAte ori nu-gi mai gisea portofelul sau pipa (adici

mereu), si se pipiie cu atata neribdare, atita brutalitate gi atAta

indiferengi fagi de localizarea reali a buzunarelor sale, incitincepea si semene cu un fel de ritual de autofagelare eroti-

co-religios - 9i totugi aveau un respect imens pentru refuzul

mentorului lor de a lisa convingerile din tinerege si-l piriseasci

odati cu pirul. Credinga pe care o impirti.;eau togi cei trei bir-bagi era ci Expresionismul nu fusese dus destul de departe.

,,Expresionismul este o formi de teatru in aceeagi mlsuri incare revolugia este o formi de Stat", scrisese Fritz Kortner.

Probabil, dar in acest caz revolu$a fusese dusi prost. Noua

Obiectivitate care inlocuise Expresionismul la mijlocul anilor

'20 nu era decit vechiul Stat cu un cabinet t o.r. i, replici,

Neoexpresionismul ar fi vechea revolugie cu bombe noi.

Klugweil, in schimb, era un birbat de douizeci gi patru de

ani atAt de lAnced, incit pirea de-a dreptul lichid, cu excepgia

momentelor in care iegea pe sceni;i dezlinguia un fel de tezenre

interioare de gipete gi contorsioniri, priviri silbatice 9i dingi

dezgoligi - ceea ce-lfacea. perfect potrivit pentru jocul expre-

sionist gi aproape de nefolosit pentru orice alt tip de joc. Fusese

coleg la universitate cu Loeser, care se intrebase intotdeauna

cum era cind ftcea sex, dar nu se incumetase niciodati sI iiinterogheze iubita anosti.

Grup de art\ti expresion\ti germani, constituit la sffugitul anului 1918. $i-a luat numele

d" l" R*"l"gi" din Noiembrie din Germania, care a inceput in acelagi m. (N. trad.) .

ACCIDENT LA TELEPORTARE 13

- E gata toati lumea? a intrebat Loeser, care stitea pregi-tit, cu mAna pe maneti..

Teatrul Allien fusese un music-hall demodat inainte de a fipreluat de Blurnstein, iar renovlrile erau abia la jumitate, a;a cL

dupi citeva ore in culise hainele ;i pirul iti erau atit de pline de

stropi de vopsea, cilgi de praf scame, puf pAnze de piianjen gi

agchii, incAt te simgeai ca un cotlet de vi;el imbricat in pesmet.

- Da, dati-i drumul, a spus Blumstein, care sritea pe

locul 3F din sala pustie.

- Chestia asta te piscl la subrag, a zis Klugweil, care stS.tea

pe sceni, infisurat intr-un ham ca un pilot de incercare f}.riavion.

Extraordinarul Mecanism pentru Tiansportarea AproapeInstantanee a Persoanelor dintr-un Loc in Altul al lui Laviciniera, dupi cum s-a vi.zut, cu adevi.rat extraordinar. Pe vremuri,era nevoie de saisprezece masinisti care comunicau prin fuierl-turi ca si schimbe o sceni.. Inventia lui Giacomo Torelli, cu unsingur ax rotativ, flcuse posibill intre timp migcarea simultanLa mai multor planuri, reducind acesr numi.r de la ;aisprezecela unu. Dar acest salt inainte a devenit brusc irelevant prin apa-

ritia magnificului Aparat de Teleportare al lui Lavicini. La sfbr-

gitul primei scene, publicul a scos un suspin atit de puternic,incit l-ai fi putut marca pe un barometru, cAnd scena gi-a luatdeodati zborul ca un stol de pisiri. Un vast ansamblu ascuns

format din sfori, macarale, manivele, rotite, arcuri, gine, schele,

scripegi, greutiti qi contragreutiti ridica fiecare parte a deco-

rului in aer - il rearanja intr-un vArtej de picaje, schimburigi rotagii

- gi il lisa din nou jos, cu o bufniturl abia auzibili.Cel de-al Tleilea Templu al SopArlelor a fost inlocuit de un golfal sclavilor dagonit inainte ca vreunul dintre cei prezenti sI. fiindrlznit micar si. expire. Toti violonistii si-au ratat inrrarea

9i o balerini a lesinat, dar apoi aclamatiile au fost atit de zgo-motoase, incAt n-a mai contat. in spatele teatrului, Auguste de

14 NED BEAUMAN

Gorge a hotirit ci, deoarece se culcase cu opt tirfe dupi ultima

premieri gi cu cinci tirfe dupi cea de dinainte, in seara asta se

va culca cu treisprezece. (Nu cu mult timp in urmi, cineva iipovestise despre girul lui Fibonacci, ;i el interpretase asta ca Pe

o proyocare.) in culise, Adriano Lavicini a plecat de la comenzi

cu un suris relinut. O maginirie de sceni atit de ambigioasi,

incit se confunda cu magia: asta insemna si invoci diavolul.

Prin contrast, Aparatul de Teleportare al lui Loeser rtu se

voia spectaculos. Era doar un mijloc Pentru a sluji unui scop.

Prima jumitate din Lauicini, inainte de emigrarea protagonis-

tului la Paris, se petrecea la Carnavalul venegian, cind intregul

oraE igi punea migti - avocaEii purtau migti ca si-9i susgini

pledoariile in sala de tribunal, servitoarele igi puneau mlsti ca

si plece la piagi, iar mamele le puneau miSti nou-nlscugilor -9i, in majoritatea cazurilor, nu doar ma;ti, ci gi pelerine lungi,

cu glugi, astfel ci era imposibil si, deosebegti un blrbat de o

femeie pini cind incepea si vorbeasci. Oricine se putea duce

oriunde gi oricine se Putea arnesteca cu oricine: ,,pring 9i supus",

dupi cum scria Casanova, ,,om simplu gi personaj remarcabil,

incAntitor;i hidos la un loc. Nu mai erau legi valabile, 9i nici

legiuitori". Inchizigia, omniscienti 9i omnipotenti tot restul

anului, se retrigea total. Pentru Loeser;i Blumstein, strllucirea

gi misterul vechiului Carnaval nu erau nimic in comparafie cu

radicalismul lui politic nedeclarat. in ce alt moment din istorie

avusese loc un experiment social la o asemenea scari? Niciun

bolgevic n-ar fi avut curaj. Piesele la care colaborau Loeser;i

Blumstein scoteau in evidengi intotdeauna un concept pe care

ei il numeau Echivalengi: se arita ci nu e nicio diferen;i intre

comunist 9i nazist, intre preot si gangster, intre nevasta inf\u-rati in blinuri 9i prostituata in cizme militiregti. Carnavalul

se potrivea, a;adar, perfect temelor 1or. La fel ;i Aparatul de

Teleportare. Ca gi ma;ina lui Lavicini, ma;ina lui Loeser folosea

arcuri, scripegi 9i contragreutigi, dar in vreme ce a lui Lavicini

ACCIDENT LA TELEPORTARE 15

migca decorul in jurul actorilor, cea a lui Loeser migca doar

actorii in jurul decorurilor, ceea ce era mult mai usor. Ideea era

ci un actor prins in niste hamuri putea sI gini un discurs de

agent de bursi in bincuga din dreapta sus a scenei, si iasi dinrazavizuaJs. si si fie aruncat direct in micul cazinou din stAnga

jos, de unde putea iesi din nou la vedere, aproape insrantaneu,ca un jucS.tor impitimit. Acesta ar fi fost un mod eficient, degi

deloc subtil, de a sugera ci cei doi erau exact la fel. Iar daci inaceaste noui piesi apirea gi ceva cu misti s,i pelerine care se

puneau si se scoteau, efectul putea fi gi mai izbitor.La Th6itre des Encornets, cAnd actul al doilea se apropia

de sfrrgit, Aparatul de Teleportare era o noutate veche de peste

douS.sprezece minute, 9i totugi spuma Parisului nu se plictisiseincl de moarte de ea. incAntS"torul Dans al Jumitigii de Pegte

al lui Montand s-a terminat, dansatorii au pirisit scena futu-rind din brate pentru a face loc unui interludiu orchestral, iar

decorul a inceput si se ridice din nou in aer. Si atunci s-a auzit

un zgomot risunitor, ca de tunet pisat cu mojarul.Nu au existat nici micar doui relatiri care si" semene des-

pre ceea ce s-a intAmplat apoi. Confuzia era de ingeles. Loeser

qtia doar ci Thditre des Encornets a inceput si se pribugeasci -din fericire nu toati clidirea, ci doar colgul ei de sud-est, ceea

ce insemna o laturi. a scenei gi mai multe loje private de lingiaceasta. A urmat panica si, chiar;i dupi atAtea secole, oameniiigi amintesc probabil cu ochii umezi de sacrificarea tragici;ilipsiti de sens a unora dintre cele mai delirant de frumoase cos-

tume din istoria timpurie a acestei arte. Majoritatea locuitoriloracelor costume au scipat nevitimagi

- la fel gi muzicienii,pe care fosa orchestrei ii aplrase de marmura ce se pribugea,gi dansatorii, care printr-un mare noroc tocmai iegiseri de pe

sceni. prin dreapta in loc si iasi prin stAnga. Numiritoareamortilor a ajuns, in cele din urml, la circa douizeci 9i cincide persoane din public, din lojele private cele mai apropiate

16 NED BEAUMAN

de dezastru, care au fost scoase din moloz dupi ce a fost stins

focul, dar toate mult prea zdrobite pentru a mai putea fi iden-

tificate; balerina leginati, care nu era in culise cu suratele ei, ci

zicea pe o canaPea mai in spate, monsieur Merde, motanul de

la Th6Atre des Encornets ;i Adriano Lavicini insuqi'

Aparatul de Teleportare se aneantizase odati cu clidirea'

Nicio parte a lui nu putuse fi salvati pentru cercetirile cu privire

la carzacelor intimplate gi nu au fost gisite planuri sau schige

in atelierul lui Lavicini. Auguste de Gorge a fost, bineingeles,

ruinat. Iar Ludovic al XIV-tea nu s-a mai dus niciodati la teatru.

Doui sute cincizeci de ani mai tArziu, la teatrul Allien, a

sirit un arc. Acirzrtto contragreutate. lJn actor a tras cu pisto-

lul pe scen5,. $i s-a auzit un giPit.

Accidentul laTeleportare original nu a fost notoriu numai

pentru ci, din cite se gtie, a fost singura dati cind un sce-

nografa distrus nefericit 9i suicidal un teatru 9i a strivit pirgi

din public. A fost notoriu 9i datoriti afirmagiilor apirute in

anumite relatiri despre cataclism. cigiva martori de incredere

igi aminteau ci exact inainte de actul al doilea detectaseri o

duhoare, ceva intre metal putrezit 9i carne ruginiti' Algii sim-

giseri un curent inghegat sigetAnd prin teatru' Iar un marchiz

(nu foarte de incredere) insista in faga prietenilor ci, in timp ce

fugea, vizuse niqte tentacule cenugii groase cit columnele dorice

tXrindu-se umed pe dupl arcul prosceniumului' Au apirut zvo-

nuri cum ci, ei bine, o sus-mengionatb'zicald' germani era mai

literal aplicabili aici decit ar fi fost dispus si admiti orice istoric

postiluminist. in definitiv, inainte de a muri, Lavicini fusese

poreclit,,Vrijitorul".Oricare ar fi adevirul, acesta a fost Accidentul la

Teleportare al lui Lavicini. cit despre Accidentul la Teleportare

ai lui Loeser, acesta n-a fost nici pe departe atit de grav' N-a

murit nimeni. Teatrul Allien n-a fost spulberat' Doar Klugweil

gi-a dislocat vreo doui membre.

17ACCIDENT LA TELEPORTARE

Toate acestea au fost confirmate insi abia mai tArziu.Tot ce-au yi.zut Loeser si Blumstein c6.nd au dat fuga a fost cIKlugweil atarna pe jumitate iegit din ham, cu membrele risu-cite, alb la fagd" gi cu ochii iesiti din orbite. Efectul de ansamblui-a amintit lui Loeser, mai mult decXt de orice altceva, de un setde organe sexuale blrbitesti mari 9i pdide, asezate gregit - gi

dureros - in6-srr chilot de adet.

- De ce Dumnezeului a trebuit si-l numegti Aparat deTeleportare, idiotule? a suierar Blumstein spre Loeser in timpce se strS.duiau siJ desc..ilceasci pe actor. Stiam ci o si se intim-ple asta.

- Nu fi iragional, a zis Loeser. N-ar fi mers oricum i-a;fi spus.

Ceea ce, judecind dupi capul pe care i l-a tras in momen-tul acela pendulAndul Klugweil, nu a fost receptat drept unrlspuns foarte satisftc5.tor.

Doui ore mai rArziu, Loeser a ajuns la Barul VestuluiSllbatic, in Haus Vaterland, Potsdamer Platz, unde I-a gisit pecel mai bun prieten al siu a;teptindu-l deja.

- Ce-ai pigit la nas? a zis Achleitner.

- Si zicem c5. nu cred ci o si clpitim cocaina aia de laKlugweil diseari, cum era stabilit, a spus Loeser printre dinti.

Si-a aprins o tigari si a privit in jur cu dezgust. HausVaterland, care fusese deschis cu doi ani in urmi. de un antre-prenor dubios pe nume Kempinski, era un complex de dis-traclii, un Babel kitsch, plin de baruri, cinematografe, scene,arcade, restaurante si sili de dans, fiecare inclpere cu temi nagi-onali (italiani, spanioll, ausrriacS., maghiari si asa mai departe,dar nu britanicl ori ftancezl., din motive de Versailles), avinddecor, costume, muzici gi mAncare proprii. in Barul VestuluiSilbatic, unde stlteau acum Loeser si Achleitner, negrii careconstituiau forma;ia de jazz imbufnati de pe scenl purtaupillrii de cowboy, ceea ce didea o idee despre devotamentul

18 NED BEAUMAN

obstinat al complexului Haus Vaterland fagi de veridicitatea

culturali, in timp ce jos puteai si faci o ,,Croazieri pe Rin"cu fulgere gi tunete artificiale gi cu ploaie, ca intr-una dintreoperele iui Lavicini. Era ca si cum, intr-un cartier riu famat

din iad, noii sosigi stabileau o topografie intimplitoare a mici-lor ghetouri teritoriale, fiecare decorat astfel incit si semene

cu o patrie de care, dupi o mie de ani in purp;atoriu, igi mai

aminteau doar pe jumitate. intr.gtrl loc era plin de turigti dinprovincie, care se tot plimbau, se opreau, se intorceau, se plim-bau gi se opreau din nou, IIri niciun motiv aparent, de parciar fi practicat un exercigiu militar demodat, ;i era zgomot cAt

pe un teren de joaci cu o suti de copii. Dar Achleitner insista

si vini aici, susginAnd ci era o buni repetigie pentru viaga inviitor. Loeser, spunea el, credea poate ci intregul secol )C( avea

si arate ca o picturl de George Grosz, tot numai soldaEi gragi cu

monoclu, curve Iiri dingi si sumbre strizi pietruite, dar aceaste

viziune a intunericului gi a corupgiei, acest Berlin gotic era totatit de artificial ;i sentimentalist, in felul siu, ca opera oriciruiacuarelist amator de la 9ari. CAnd Loeser contesta profetismul

lui Kempinski, Achleitner flcea doar o aluzie la fosta prietenia acestuia, Marlene.'

Loeser se despirgise de Marlene Schibelsky cu trei sip-tlmAni in urmi, dupi o relatie de gapte sau opt luni. Era o

fati superficiali, 9i Loeser stia ci nu trebuia si se mulgumeasci

cu fete superficiale, dar era buni la pat gi, pXni in zi:ua cdnd

fie Creierul, fie Penisul avea si cigtige o majoritate viabili inReichstagul slu interioq pirea ci nu sunt prea multe speranle

de schimbare. Ceea ce a transat lucrurile a fost ceva ce s-a intim-plat la o mici petrecere de actori, intr-o cafenea din Strandow.

Tirziu in noapte, Loeser auzise un fragment dintr-o con-

versagie dintr-un separeu din apropiere, despre diletantismul inviaga culturali berlinezi, iar unui dintre cei cinci sau sase ocu-

pangi ai acelui separeu era compozitorul Jascha Drabsfarben.

ACCIDENT LA TELEPORTARE

Acest lucru era surprinzitor din doui motive. in primul rind,

era surprinzitor si-l vadi pe Drabsfarben la o petrecere, Pentruci Drabsfarben nu mergea la petreceri. Iar in al doilea rlndera surprinzitor si urtzi zssl anume subiect pomenit in faga lui

Drabsfarben, deoarece, in orice discuEie despre diletantism in

viaga culturali berlinezi, acesta era el insugi contraexemplul

evident;i inevitabil, astfel incAt fie la un moment dat cineva

trebuia si invoce reputagia lui Drabsfarben in prezenla lui, ceea

ce ar fi fost inconfortabil pentru toati lumea, fiindci suna a

lingugire, ;i nu lingqegti un om ca Drabsfarben, fie nimeni n-o

?acea, ceeace ar fi fost de asemenea inconfortabil pentru toatilumea, pentru ci aceasti omisiune ar fi apisat tot mai evident

pe misuri ce discugia ar fi inaintat.

Ca majoritatea prietenilor lui, Loeser era ugor entuziast

in legituri cu propriile-i preocupi,ri artistice, atet cat era nor-

mal, dar despre Drabsfarben se qtia ci abnegagia lui era atit de

covirgitoare, incit, daci ar fi naufragiat Pe o coasti stancoasi,

probabil ci mai degrabi ar fi construit un pian din alge uscate

gi oase de pescirugi decit si permitl ca munca si-i fie intreruptl

fie gi numai o dupi-amiazi. Sexul nu-l interesa; politica nuJ

interesa; faima nuJ interesa; nici societatea nu-l interesa decit

daci i se pirea ci un anumit rcgizor, impresar sau critic il putea

ajuta si-;i fac| auzitLopera - cazin care aplreala cite dineuri

9i recepgii era nevoie pentru a-l atrage pe individul resPectiv de

partea lui. Lucrarea sa cea mai recenti era un concert atonal

pentru pian derivat dintr-un tabel cu statistica accidentelor de

balon gi, de fapt, cea mai mare parte a muzicii sale pirea sinecesite ca tenacitatea intelectuali a ascultitorilor s-o egaleze

pe cea a creatorului. Drabsfarben, cu alte cuvinte, il flcea pe

Loeser si se simti un pic garlatan. Dar in mod normal pe Loeser

nu-l deranja asta. De fapt, uneori i se pirea ci s-ar Putea ca

Drabsfarben si fie singurul om din Berlin pe care-l respecta cu

adevirat. De aceea a fost atAt de supiritor cAnd Hecht a spus:

NED BEAUMAN

- Atitia oameni par sI se fi apucat de teatru doar pentru

ci au un soi de gel social narcisist... ;titi, ca... ca. ..

$i apoi Drabsfarben, care ticuse aproape tot timpul pdniatunci, a spus:

_ ca Loeser?

f)aci ar {i fost treaz, Loeser poate ci ar fi ignorat asta, dar

doui sticle de vin rogu prost il transformaseri in echivalentul

emogional al uneia dintre acele bizare broagte peruviene a cirorpiele transparente expune vederii inimioara lor slltireagi. Aplecat valvArtej de la petrecere, iar Marlene l-a urmat in frigulstrizii, unde l-a gisit stAnd pe borduri, cu cilcAiele in rigoli,plAngind, aproape scAncind.

- Asta cred togi despre mine? Asta cred de fapt togi despre

mine?

De;i probabil ci ar {i uitat complet de aceastl mici crizipAni a doua zi dimineaga, ba chiar pAni la sfArgitul petrecerii,

ea a flcut tot ce-a putut siJ consoleze.

$i atunci a spus-o.

- Nu te cufunda in intuneric, dragul meu. Nu te cufunda

in intuneric.Cu toate ci era beat, Loeser a recunoscut imediat aceste

cuvinte. Erau dintr-o cumpliti melodrami americani intitulatiCicatrici ale dorirugei, pe care o vizuseri la cinematograful de

pe Ranekstrasse. Loeser luase in deridere filmul pe tot parcur-

sul cinei Ei pe tot drumul piLni acasi la el, crezlndu-se atXt de

amuzant, inc6t se gAndea si scrie un articol satiric pentru vreo

revisti, convins ci Marlene era de acord cu el, pAni cind o

observase in cele din urmi ci suspina incet, gi ea ii mirturisiseci filmul ii plicuse foarte mult si simgise ci era ,,frcut special

pentru [ea]". El abandonase subiectul. Marlene s-a dus si vadiCicatrici ale dorinyei de inci patru ori, de doui ori cu nigte

prietene, de doui ori singuri. Pe scurt: citre sfrrgitul filmului,romanticul protagonist are o crizi, morali privind cisitoria lui

2',1ACCIDENT LA TELEPORTARE