ConsPiraliaDumnezeu

De la superstilie la supracongtiinla

osHO

Traducere:

Larisa ANDREI

MIX20t7

@EDITURACRISTIAN

Culegere: Larisa AndreiTehnoredactare: Florin Dru1uCorecturi text: Tudor ChiriliConcept grafic/ Design: Ciprian BurcovschiConsilier editorial: Florin Zamflr

Autorul pi editorul nu dau niciun fel de garanfii exprese sau implicitereferitoare la conlinutul acestei cirfi. Prin urmare, cititoruI ipi asumiintreaga responsabilitate pentru utilizarea informaliilor cuprinse inaceasti carte.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomdnieiosHo

Conspiralia Dumnezeu : de la superstipe la supraconptiinfd /Osho; trad,: Larisa Andrei. - Cristian :Mrx,2Ot7

ISBN 978-606-8460-51,-2

Andrei, Larisa (trad.)

Copyright @ 1989, 2009 OSHO International Foundation, Switzerland.Pentru mai multe informalii vizitali www.osho.com/copyrights.

Titlul original: The God Conspiracy: The Path from Superstition to SuperConsciousness

Aceasti carte cuprinde transcrierea seriei de discursuri cunoscute sub nu-mele de Dumnezeu a muit - Zen este singurul adevdr viu, linute in public deOsho. Toate discursurile lui Osho au fost publicate integral sub formi decalte tiperiti, dar sunt disponibile pi sub formd, inregistrati audio. inregis-trd,rile audio pi arhiva completi a textelor pot fi gisite in Biblioteca Osho lawww.osho.com/library.

OSHO este o marci inregistrati a Osho International Foundation. Pentrumai multe informalii vizitafi www.osho.comltrademark.

Romanian translation: Copyright @ 20L7 Editura Mix.

Toate drepturile asupra prezentei edilii in limba romdni aparlin in exclu-sivitate Editurii Mix.

Pentru informalii actuale pi comenzi vizitaji site-ul nostru:www.edituramix,ro sau contactali-ne la:

tel.: O72O 499 494; fax: O268 257 81.Ie-mail: contac@edituramix.ro

CupnrNs

Prefagi........... .......................1

Cmrrolul I

Dumnezeu 0 mulil ti omul esle liber... si focd te? .....'..............29

Dumnezeu chiar a muritl

Poate omul si triiasci ftri Dumnezeul

Ce se va incimpla cu tot ce depinde de concepd de Dumnezeu?

Iar acum sutra:Laprima lor intilnire, Seigen l-a intrebat pe Sekitol

,,De unde vii/'Este Dumnezeu atoqputernic simpla expresie a doringei omenegti

de puterei

$i acum... meditagia

CnprroruL 2

Dumnezeu esle o insuh[ lo odreso omului............ .............'......81

Cine a creat acest universl

Ar mai avea rost rugiciunea de n-ar fi Dumnezeul

Iar acum sutra:CindSekito a primit preceptele de la maestrul siu,

Seigen

,,Anticrist, Friedrich Nietzschd'

Meditagia

Cnprrolur 3

Dumnezeu esle (0 ziul de mdine......... ............ lZ5Suferinga profundi de a te simgi srriin este in strnnsi legituri cu reli-gia orientati citre Dumnezeu

Este monoteismul un pas necesar in evolugia omuluiiDumnezeu este singura sperangi gi ginta ruturor agteptirilorfar acum sutra: Sekito a spus:,,Inreligenga nu provine de niciierij,Togi au capacitatea

Acum, meditagia

Cnprrorul 4

Dumnezeu este o minciuni ....... 16l

Esre acelagi lucru si. numegti existenga inteligengi gi iubire sau si onumegd Dumnezeul

Obiceiul mingii de a rransforma misterul in supersdgieExistenga nu se conform eazd, dicgronarelor voastreAcam sutr* Ce este eliberareal

,,Nu sunt un om, sunt dinamiti.',far acum, medirafa

CnpmoLur- 5

Dumnezeu este nesiguronlo v00s1ri............ .....201Diferenga dintre religiile orienrate cirre Dumnezeu;i religiile ftriDumnezeu

Mmic - doar ru insugi

Suffot Clnoelrerea unui mare ingelepr indian a fost intim comunicati.din India in China

Nietzsche a uirat ci Dumnezeu a muritAcum, mediragia: pistragi linigtea...

Cenrorul 6

Dumnezeu esle pilmul pdcilos.........'. ...""""" 253

Dumnezeu nu este opusul riului, ci d naturalului

Se pare cl,ideeade Dumnezeu se naste din sentimennrl ci existi ceva

mai mare decit noi

Sutra: AtLt caaza, cXtgi efectul derivi in mod necesar din marea

realitate

Meditagia: pisragi linigtea...

Cnptrolur 7

Dumnezeu esle 0f0cere0 pleotilol ...."."""""" 345

De ce rcfuzimcu invergunare si gAndim singuril

Cine l-a inventat pe Dumnezeul

Realizagi ci un sclav este mai liber decit stipinul lui?

Sutra: MaTzua intrebat:"Ce faci acum/'

Treimea lui Nietzsche - bucuria, curajul 9i dragostea de viagl

Acum, meditagia

Despre autor.............. ""'345Cenrul internagional de meditagie Osho.........""' """347

28 Conspinatia Dumnezeu

mort, nu are cum si fie viu, nu poate si respire. Nu, respingideea unui asemenea Dumnezeu, fiindci daci Dumnezeu estemort, atunci intregul univers este mort.

Dumnezeirea e$re o dimensiune cu totul difedti..inftunzireacopacului, inflorirea trandafirului, zborul pisirii -toate acestea fac patte din ea. Dumnezeu nu este separat deunivers. El este insugi sufletul universului. Universul vibreazi',pulseazi gi respiri prin dumnezefue.

Deci nu sunt ateu. Dar nu sunt nici teist.

Dumnezeu

Cnptrotut I

0 muril

;i omul esle liber... sd fscd ce?

Responsabilitateaii apa(ine celui care are libertatea de

a acfiona. Fie existd Dumnezeu, fie libertatea; ambele nu

pot exista. Aceasta este implicafia de bazd a afirmaliei lui

Friedrich Nietzsche: ,,Dumnezeu a murit 9i omul este liber.''

La prima lor intdlnire, Seigen I-a intrebat pe Sekito:

,,De unde vii?' $i Sekito i'a raspuns: ,,Vin de Ia Sokei'"

Seigen s-a oprit o clipa ;i I-a intrebat: ,,Acolo ai gasit?"

Sekito i-a raspuns: ,,Nu, nu numai ca nu em acolo,

dar nu era nici in linutul de Vest."

Seigen I-a intrebat: ,,Ai fost ;i in linutul de Vest?"

Iar Sekito i-a raspuns: ,,Daca a; fi fost, ayfi gasit"'

Seigen a squs: ,,Nu te oPri, continua'"

Sekito i-a raspuns: ,,Vorbegte ;i tu. De ceimi cert numai

mie sa vorbesc?"

Seigen a spus:,,Nu esfe o problema penttu mine sa-,ti ras-

pund, dar nimeni nu ar fi de acord cu ce spun'"

$i a continuat: ,,CAt ai fost Ia Sokei, ce ai dobdndit?"

Sekito a raspuns: ,,lnca dinainte sa ma duc la Sokei nu-mi

Iipsea nimic."

29

30 Conspiratia Dumnezeu

Apoi Sekito a intrebat: ,,CAnd erai la Sokei, te cunol;teaipe tine?"

Seigen i-a raspuns: ,,Dar tu? Ma cuno;ti acLrm?',Sekito i-a raspuns: ,Da, te cunosc. Cum a; puteasa te cunosc mai bine?,'El a continuat: ,,Osho, cilt timp ai stat aici dupace ai plecat de Ia Sokei?"Seigen a raspuns: ,,Nu ;tiu asta. Dar tu cAnd ai plecatde la Sokei?"

Sekito a spus: ,,Nu vin de Ia Sokei.,Seigen a spus: ,,Bine, atunci ;tiu de unde vii.',Sekito a spus: ,,Osho, tu e;ti mare, nu-,ti irosi timpul.,,

f)rieteni, incepem ax.izi o noui serie de discursuri:L Durnnezeu a murit, acum Zen este singurul adeudr uiu.Aceasti serie ii este dedicati lui Friedrich Nietzsche, primulom din istorie cere e declant ci. ,,Dumne zeu a murit si omulesre liber."

" .1r." o affumagie;ocanri., iar implicaEiile ei sunt multiple.Intni ag vrea si vorbesc despre aceasri afrrmagiea lui Nietzsche.

Toate religiile afirmi,ci. Dumnez ea e creatlumea gi, de ase-menea, pe om. Dar daci, suntegi creagi de cineva, atunci suntegidoar niste pipugr, nu avegi suflet. DacE v-a filcut cjneva,

^r"Lpoate si vi;i desfaci in orice momenr. Nu v-a intrebat cindv-af5.cut, nu o si vi intrebe nici cdnd v-ar desface.

Dumnezeu este cel mai mare dictator, daci. acceptagi ficEi-unea ci El a creat lumea si pe om. DacI Dumn ezeu este o ree-litate, atunci omul esre doar un sclav, o pipugi, Sforile sunr inmiinile lui Dumnezeu, adici.insigi viafa voasrri. Nu se puneproblema iluminirii. Nu se pune problema devenirii iuivaasemeni lui Gautama Buddha, penrru ci nu existi" nicio liber-tate. Dumn ezea trage-sforile 9i voi dansa;i,Truge alte sfori giplingegi. Trage alte sfori qi facegi crime, vi sinulideg i, pornigirizboaie. Sunteti doar niste pipqi gi El este pipugarui.

Dumnezeu a munit 9i omul este liber'"' sd facd ce? 3l

Nu se pune problema picatului ;i a virtugii, nu se pune

problema si existe sfin;i 9i picitogi. Nimic nu este bun sau riu'din cauzlci voi suntegi doar nigte pipugi. O pipuqi nu Poate

fi responsabili pentru acgiunile sale. Responsabilitatea aqeryine

celui care arc libertatea de a acfiona. Fie existi Dumnezeu,

fie libertatea; ambele nu Pot exista. Aceasta este implicagia de

bazl a afirmaEieilui Friedrich Nietzsche: ,,Dumnezeu a murit

gi omul este liberi'Niciun teolog niciun fondator de religie nu s-a gindit la

acest aspect, anume cl. dac6, omul accept6' ideea' ci Dumnezeu

este Creatorul, atunci ii este distrusi intreaga demnitate a con-

;tiingei, alfr,ertlgii gi a iubirii. I se ia responsabilitatea, i se ia

liberi:tatea. int " g existenqi a omului se reduce la capriciul

unui tip ciudat, numit Dumnezeu.

Dar afrmagia lui Nietzsche are neajunsul c5' nu reptezinti'

decnt o fag|. a monedei. Nietzsche xe petfecti' dreptate, dar

numai in ceeace privqte un anumit asPect. A flcut o afttma'

gie extrem de importanti', plini' de semnificagie, dx a uitat un

i,.r.r,, - gi era inerent si se intimple aga, din caazl cl afftma,tia

lui se bazeazS. pe raqiane, pelogicl, pe intelect' Nu se bazeazl

pe meditagie

Omul este liber - s5, feci' cei Daci Dumnezeu nu existi 9i

omul este liber, rezulti'ci poate acum si tac| orice, bun sau riu'Nu-l judecl nimeni, n:u'I iarti' nimeni. Libettatee lui este mai

degrabi,dispreg feg| de reguli.

Intervine acum cealalt |'latuti.,il indeperte zi pe Damnezea

giJ lagi pe om complet go1. Desigut, declati ci este libet, der

ir, ." ,.op este liberi Ce posibilithEi are si-gi foloseasci liber-

tatea inmod ,"rponsabil ;i creatorl Cum evi;i ca liberta'

tea astfel cigrigatl si nu se reduci la simplul dispteq faql

de reguliiFiiedrich Nietzsche nu $tia nimic despre medita-

lie: aceaste este cealaltL fa1i, a monedei' Omul este liber'

dar libertatea lui nu poare deveni bucurie ;i binecuvxntare

32 Conspiratia Dumnezeu

decit drci igi are ridicinire in meditagie. ir indepe rtezi peDumnezeu - absolut in reguli, tipul este cel mai ^ r" p"ii-col pentru libercatea umani - dar oferi-i omurui an geli ofe-ri-i semnifi cagie, oferi-i creativitate, ofed.-i receptivitate,oferi.-i o cale care duce ci.tre existe nta etetni,, Zen este cea-laltd. fagi a monedei.

Zen nu are niciun Dumnezeu, in aceasta consti fru-musetea lui, Dar, neavdnd un Dumnezeu, este tulburitoaretransformare a constiingei, este calea de elevarc a fiinteiumane dincolo de nivelul Ia care mai poate si comiti rlul.Nu pentru ci. urmeazd. o porunci exterioati., ci pentru cifiinga sa interioari. s-a rafinat adtt demult incnt rr,, L"i poareface nimic riu. Odati cenrrar in fiingi, odati ." o-ol'.orr-gtientizeazd. ci este una cu cosmosul - iar cosmosul nu estecreat, ci a existat dintotdeauna gi va exista in eternitate _odati ce ;i-a cunoscut fiinta luminoasi dinliuntrul si.u, peGautama Buddha ascuns in interiorul fiingei, este imposibilca el si mai faci. ceva gregit, ii este cu neputingi si faci reul,si comiti vreun picat.

Pe la sfirgitul viegii, Friedrich Nietzsche a innebunit. Afost dus la spital, laazihtlde nebuni. Cum i s-apuftr int6.mplaasta unui asemenea gigant? El a spus:,,Dumnezeu , -.rria.,,Dar este o concluzie negativi. Dupi ce a ajuns la ea, ari.mascomplet gol, a dobindit o liberrate frri.semnificagie. Nu erapic de bucurie in ea, fiindc 6, era doar eliberarea dr 6urmn"z"u,na;i pentru ceva. Libertetee ere doui laturi: liber de ceva siI,entru ceva.Partea aceasra i-a lipsit lui Nietzsch", f^pt ,^r"l-a condus la nebunie.

Golul ii innebune;te intotdeauna pe oameni. Omul arenevoie de un temei, are nevoie de cevain care si se centreze.tebuie si stabileasci. anumite rela,tii cu existenga. Moartea luiDumnezeu intrerupe toate relagiile cu existenga. Moartea luiDumne-ru il lasi pe om ftri ridicini. Un copac nu poare setriiasci fire redilcini.

Dumnezeu a munit 9i omul este liber"... sd facd ce? 33

Dumnezeu era non-existenfial, dar funcgiona ca o buniconsolare. Le fLceabine oamenilor, chiar dacl en o minciuni'

Nu conta cd. era o minciuni; fiind rePetati' de mii 9i mili-

oane de ori timp de milenii, a devenit un adevir incontesta-

bil. Dumnezeu reprezenta o consolare ofedtl. omului in faga

fticii, a spaimei teribile, cu toate cL eta doar o minciuni' $iminciunile pot avea efect consolator, de fapt sunt chiar mai

dulci ca adevirul.Se spune ci Gautama Buddha er fr afirmat: ,,Adevirul

este amar la inceput gi dulce la sfbrgit. Minciunile sunt dulci

la inceput gi amare la sfrrgi/'- cind sunt demascate' Atunci

se revarsi amiriciunea, amirLciunea teribili de a fi fost ingelat

chiar de pirin;ii tfui, deprofesori, de preogi, de togi aga-numigii

lideri. Ai fost mingit fLrL incetate. Din frustrarea cete ^Pare,

se natte o imensi neincredere in indiferent cine.,,Nimeni nu

meriti incredere..l' Se creeaz|un mare go1.

Prin urmare, Nietzsche nu a fost nebun in ultima parte

a viegii, ci a suportat concluzia inevitabili a unei abordiri

negetive.Intelectul nu Poate fi iltfel' decit negatiu El poate

si argumenteze, si critice, si fie sarcastic, dar nu ii poate

oferi omului niciun fel de hrani. Nietzsche l-a pierdut pe

Dumnezeu gi orice consolare. A devenit liber si-9i piardimingile.

Lucrul acesta nu i s-a intimplat numai lui, deci nu se Poate

spune ci a fost un accident. Mulgi giganp,ai spiritului au sfrrgit

in aziluri de nebuni ori s-au sinucis, fiindci nimeni nu Poate

trii in intunericul negativit;.fii. Omul are nevoie de lumini 9i

pozitivitate,de experienga afirmativi a adevirului' Nietzsche a

stins lumina;i e creat un gol in el insuqi 9i in mulgi algii cate

l-au urmat,Daci simgigi un gol profund inliuntrul vostru, daci lipsa

de semnific agie a vieqii vi epasl', este din cauze \ui Friedrich

Nietzsche. O intreagi filozofie s-a ni.scut in Occidentr

Nietzsche este fondatorul acestei abordiri negative a viegii'

34 Conspinatia Dumnezeu

_ _ Soren Kierkegaard, Jean-Paul Sartre, Marcel6,JaspersT gi

Martin Heidegger - rofi titanii gindfuii filozofice din primajumiltate a secoluluis - au vorbit despre lipsa de sens a viegii,angoasi., suferingi, anxietate, frice gi durere sufleteasci. inOccident, aceasri. filozofie s-a numir existengialism. Nti esteexisten,tialism, ci exact contrariul: este non-existengialism pur.Distruge tot ce consoleazi. fringaumani..

Sunt de acord cu distrugerea, fiindcl ceea ce il consolape om era doar o minciuni. Dumneze.o, rai, iad - toateacestea erau ficgiuni $eete ca si-i ofere omului consolare.Este bine ci au fost disrruse, dar dupi aceea omul a rimasintr-un gol absolut. Din acel gol, s-a ni.scur existengialismul;i discursul despre lipsa de sens a vie;ii: Niaga nu are sensj,Existengialismul vorbeste despre lipsa de sens absoluti.,,Suntegi doar un accident. Existengei nu-i pasi citugi de puginde voi, daci sunteti sau nu." Unde mai pui ci acegti oamenigi-au numit filozofie existengialism. Trebuiau si. o numeasciaccidentalism. Nimeni nu esre cu adevilrat necesar; existidoar printr-un accidenq s-a, ivit deodati, undeva Ia perifede.Dumnezeu v-a ftcut pipu;r, iar filozofii de la Nieizsche laJean-Paul Sartre v - eu ficut accidentali.

Omul are o nevoie stringenti si. fie conectat la existengi.Are nevoie de ridi.cini in existengi, fiindcd.numai atunci cindridicinile lui sunt bine infipte in pimint, spiritul poate infloriin starea debuddba, Numai atunci fiinga umani se deschide inmilioane de flori gi viaga eiinceteazisi mai fie lipsiti de sens.

6 Gabriel Marcel (1889-1973), filozof, dramaturg, critic, muzician Ei teatrolog francez,exponent al existenlialismului, ale cirui refleclii pun in evidenfi distinc{ia subtila dintreExistenli gi Obiectivitate. (n.tr.)TKarl Theodorfaspers (1883-1969), filozofEi psihiatru german, care a exercitat o infuen{imajord asupra teologiei, psihiatriei gi filozofiei moderne. Existenla, in accepliunea luiJaspers, desemneazi o experienli a indiyidului congtient de prezenla ei, iri confruntareacu suferinla, conflictul, vina, sansa sau moartea. (n.tr.)8 Secolului al XXJea. (n.tr.)

Dumnezeu a munit 9i omul este liber",.. sd facd ce? 35

Numai atunci viaga omului devine tulburitoare inflorire, este

plini de semnificagie, beatifici - o celebrare.

Dar conclazia a;a-zigilor existengialigd a fost ci omul nu

este deloc necesar, viaga lui nu are niciun rost, nicio semnficagie.

Existenga nu are nevoie de voi!

De aceea a; vrea si compl etezlucrercalui Friedrich Nietzsche;

aga cum este, este incompleti. Va conduce intreegaumanitate la

nebunie - nu doar Friedrich Nietzsche a innebunit, ciintreaga

umanitate va innebuni. Firi Dumnezeu, cu sigurangi sunteti

liberi, dar liberi si facegi ce? Rimin4i cu doui miini goale. $iinainte e;:li cu mXinile goalo desigur, Pentru cL ce duceaEi voi ln

miini erau numai minciuni. Acum, in schimb, sunteti perfecgi

congtienfi ci nu avegi nimic gi nici unde si vi duce;i.

Am aazito anecdoti desPre un teist faimos. A murit ;i, ina-

inte de a fi pus in cogciug, sogia l-a imbricat cu hainele cele mai

bune, i-a pus cei mai buni pantofi, cea mai buni cravatL, tottecumpirate cu cele mai mari pregwi posibile. Voia si-i ofere

sogului ei cea mai buni despirgke qi, de aceea,l-a imbricat a;a

cum nu fusese imbricat niciodati in timpul viegii.

Au venit prietenii gi vecinii si-l vadi 9i atunci o femeie a

spus:,Vai, cit e de gitit ;i nu are unde se ducel"

Aceasta este situagia cu oricare fiLozofienegativet lasi uma-

nitateabine imbri"cate, g tasi. iasi, picat insi ci nu are unde!

O asemenea situagie duce la nebunie.

Friedrich Nietzsche nu a ajuns nebun din intimplare. Afost rezultatul firesc d, filozofiei sale negative.Iati' de ce am

numit aceasti serie de preLegei Dumnezeu a murit, acum Zen

este singurul adeudr ttiu,

Sunt intru totul de acord cu Friedrich Nietzsche in ceea

ce-l priveqte pe Dumnezeu, dar at vrea si completez afrmagia

lui. Existi o paftePe carc el a omis-o, Pentru cLnu era o fiinlitr eziti.. Nu atinsese iluminarea.

36 Conspinatia Dumnezeu

Nici Gautama Buddha, nici Mahavira nu au avur unDumnezeu, dar niciunul dinrre ei nu a innebunit. Togi maegtriiZen,togi marii maegtri Tho -LaoTzu,ChuangT2u ,LiehTzu -nu au avut un Dumnezeu, cu toate acestea niciunul nu a innebu-nia Nu au avur nici rai, nici iad. Care esre diferentaintre acegtiagi Friedrich Nietzschei De ce nu a innebunit Gautama Buddhai

$i nu este vorba doar de Gautama Buddha. Timp de doui-zeci;i cinci de secole, sute de oameni au atins ilaminarca, ftri.si fi vorbit deloc de Dumnezeu. Nu au spus nici micar ci. nuexisti., fiindci nu avea importan;i. Nu erau atei. Nici eu nusunt ateu; nu sunt nici teist. Dumnezeu pur gi simplu nu este,prin urmare nu se pune problema teismului sau ateismului.

Dar nu sunt nebun. imi suntegi martori. Nu s-a creatniciun gol in mine, dimpotrivi., prin faptul ci. Dumnezeu nuexisti., am cigtigat demnitarea libertigiiindividuale - alibert6.-gii de e deveni unbuddba.Acesta este uldmul scop al liberti,tii.Daci libertatea nu se transformi in inflorirea constiintei, declexperienga libertigii nu vi. conduce chtte eternitate, daci prindobindirea liberrigii nu vi inroarcelil^ridicinile fiingei voas-tre,la legitura cu cosmosul si cu existenga, in mod inevitabilveti innebuni. Viaga voastri. nu va avea niciun sens. Nu con-teaz6. ce facetl.

Potrivit aga-zigilor existen;ialfti influengagi de FriedrichMetzsche, fondatorul acestei filozofrie, exisrenta este completlipsiti de inteligengi. Acegtia l-au inliturat pe Dumnezeu, afaci s-au gindit - gi aplicind rigorile lo$cii, pare perfect adevirat- ci. dacl Dumnezeu nu exisri., atunci gi existenga este moarti,

e Fondatorul existenlialismului este soren Kierkegaard (1s13-r855), filozof, scriitor qi

teolog danez. El a dezvoltat o filozofie a alegerii gi a disperirii, in centrul clreia se afliomul, lisat singur in haosul existenfei, triind dilema ,,ori, or1', (Enten - Eller) . Conceptirlelui filozofice au influenlat intr-adevir, un secol mai tarziu, scrierile reprezentanfilorfilozofiei existenliale, enumerafi de Osho, dar nu era cronologic gi geografic posibilca Friedrich Nietxche (184s-r900) si fi exercitat o influenli asupra gdndirii lui sorenKierkegaard. (n.tr.)

Dumnezeu a murit 9i omul este liber"... sd facd ce? 37

fafi, inteligengi. Dumnezeu fusese viaga, Dumnezea fusese

conttiinfa. Dumnezeu fusese rostul fiingei, sarea lumii. DaclDumnezeu nu mai existi, atunci existenla rimine frri suflet,

devine un produs secundar al materiei. Cind omul moare, totulmoare, nu mai rimine nimic in urma lui.

Nu se mai pune problema binelui gi-a riului. Existengei iieste complet indiferent ce face omul, nu-i pasi de el. Dumnezeu

fusese interesat de om, dar El a fost inliturat gi s-a creat o situ-

agie foarte stranie. Omul nu mai are nicio relagie cu existenga.

Existengei nu-i pasi ce face omul, nu are cum si,-ipese, din moti-vul foarte simplu ci nu este inzestratl cu conttiinfi. Universul

nu mai este inteligent, este materie moarti, exect cagi omul. Iar

viagape care omul o cunoatte este doar un produs secundar al

acestei materii.Produsul secundar dispare imediat ce elementele carel'au

creat se separi. De exemplu, sunt unel e rcli$i care afirmi ci omul

este creat din cinci elementc pim6nt, aeg foc, api gi eter. Cittimp cele cinci elemente sunt impreuni, viaga existi sub forma

unui produs secundar al elementelor resPectiva Cind cele cinci

elemente se separi, odati cu fenomenul morfii, viaga dispare.

Ca si fie gi mai clar pentru voi...la inceput, cind a,ti invlgat

si mergegi pebicicleti., etj clzut de multe ori. $i eu am invigat

si merg pe b icicletl, dar fti.si cad, pentru ci i-am studiat multpe cei carcinvigau;i am vizut de ce cddeau. Cideau fiindcinu aveau incredere in ei. igi trebuie un echilibru foarte bun

ca si pogi merge pe doui rofi, ti numai un pic dacl' ai ezitat..,

Este la fel ca mersul pe sfoari. Daci, ezi1i chiar 9i o fracgiune

de secundi, cele doui rogi nu te mai Pot susfine. Ele te sustin

numai daci mengii echilibrul ;i o anumiti. vitezi', iar cel carc

abia invagi si meargi pebicicleti., de obicei merge foarte incet.

Este la mintea cocogului cd.dacl.nu ttii si mergi pe bicicleti, nu

poti si pedelezi cuvitezi,ii urmiream pe prietenii mei cum invigau gi ei mi tot intre-

bau:,,De ce nu incerci pi tu?"