NIELLESmEL

BLT]T,

Traducere din limba englezdADELA cnAclux / cRAAL soFT

*=*

;-*ftBhIB

$

[.

h

F

EE

B

E

I

Copitolul 1

Cllltoria ficuti cu jeepul din cltunul de lingi Luena pini inMalanje in Angola, din partea de sud-vest a Africii, urmatl de unacu trenul pinl in capitala Luanda, durase $apte ore. Drumul de laLuena era lung gi istovitor din cauza minelor neexplodate din zonigi presupunea multi aten{ie gi prudenfi la volan. Dupi patru zeci deani de conflicte gi rlzboaie civile, tara era inci devastati qi aveanevoie disperatl de tot ajutorul pe eare il putea primi, acesta fiindgi motivul pentru care Ginny Carter era acolo, trimisi de SOSDrepturile Omului. Aceasta era o funda(ie privati, cu sediul in NewYork, care trimitea specialigti in drepturile omului peste tot inlume. Misiunile ei durau de obicei doul-trei luni intr-o locatieanume, rareori mai mult. Fusese trimisi acolo ca membrl a uneiechipe de sprijin, pentru a investiga asupra problemelor legate deincilcarea drepturilor omului Ei si vini in sprijinul femeilor gi alcopiilor, sau chiar si se intereseze cu privire la nevoile fizicestringente din anumite zone car€ se luptau cu priva[iuni de tot felul,precum lipsa hranei, a apei, a medicamentelor sau a adiposturilor.in mod frecvent, se mai implica qi in probleme juridice, vizitnndfemeiin inchisori, lutnd legitura cu diverqi avocafi Ei incercind caacele femei si aibi parte de procese corecte. SOS avea mare griji- deangaja{ii sii gi era o organizafie responsabili, insi uneori aceastimunci era qi periculoasi. Ficuse un curs de instruire destul detemeinic inainte sI fie trimisi pe teren qi invifase de toatq de lasipatul cu cazmaua gi purificatul apei pini la tehnici extinse de

8 Danielle Steel

prim-ajutor, insi nimic nu o pregitise pentru tot ceea ce vizuse lafala locului. De cind incepuse si lucreze pentru SOS DrepturileOmului, invllase multe despre cruzimea oamenilor lmpotrivasemenilor gi despre dificultilile locuitorilor din ![rile subdezvoltate

sau in curs de dezvoltare.Pe cdnd pirisea Aeroportul |FK din New York, Ginny era pe

drumuri de aproape douizeci qi gapte de ore, dupi zborul de la

Luanda citre Londra, escala de patru ore pe Heathrow gi zborulcltre New York. Era imbrlcat[ in blugi, purta ghete de drumelie 9i

o jachet[ grea, tip hanorac, militireasci, iar plrul blond ii era prins

ghemotoc, fhri a fi aranjat in vreun fel, intr-un elastic, cAnd se trezi

in avion inainte de aterizare. St[tuse in Africa patru luni, inci dinluna august, mai mult decdt de obicei, gi ajungea in New York pe

doulzeci gi doul decembrie. Sperase si fie trimisi imediat intr-onoud misiune, ins[ inlocuitorul ei nu ajunsese la timp acolo. Ginnyincercase si fac[ in aEa fel incdt sd nu stea in New York in aceastl

perioad[, insi acum trebuia si infrunte Criciunul de una singurl inuriaga metropoli.

Putea si se ducl in Los Angeles, s[ petreaci sirbitorile cu tatllgi sora ei, insi nu ii surAdea ideea. Plecase din L.A. in urml cu treiani gi nu avea nici cea rnai mici tragere de inimi si se reintoarci inoraEul in care copil[rise. De cind il pir[sise, dusese o viafi de no-

mad, lucrind pentru SOS Drepturile Omului. ii plecea nespus de

mult ceea ce flcea, cI asta ii acapara tot timpul 9i ci nu mai avea

rdgaz sir se mai gdndeasci la propria via{i, pe care nu-qi imaginase

vreodatl c[ avea s[ o petreaci triind qi muncind in flrile care iideveniseri acum atit de familiare. Ajutase moaqe si aduci copii pe

lume, sau fbcuse asta de una singurl, atunci cind nu a\llsese pe ni-meni altcineva la indemini. Jinuse in bra[e copilagi muribunzi 9i le

oferise sprijin mamelor acestora, la fel cum ingrijise qi orfani in ta-

berele de refugiali. Fusese in zone afectate de r[zboi, triise in mijlo-cul a doui revolte locale gi al unei revolulii gi vizuse disperare,

mizerie gi devastare, pe care altfel nu le-ar fi cunoscut niciodat[ inviala sa. Privea viala dintr-o cu totul alti perspectivl. SOS igi ar[tarecunoqtinla fa1[ de ea, pentru bunivoin[a ei de a cdlltori ln unele

dintre cele mai ,,fierbinti" zone, oricAt de pustii sau de periculoase

Biue

erau acestea, sau oricAt de vitrege ar 6condiliile mai dificile si munca mai gfr

Nu-i pisa de posibilele pericole. (frtrei siptimAni, in Afghanistan, iar cei rci fusese ucisl. Familia sa din Los -{nglinsl revenise in tab[rl slibita 9i boln*igi fusese ingrijit[ de o familie de locahIa nici o insircinare, oricAt de dificilOrganizafia putea oricAnd si se bazwFusese in Afghanistan, in cAteva piRapoartele sale erau precise, clare gi &ficuse prezentlri in fa[a inaltu]ui Comtoin cadrul Na(iunilor Unite Ei de doui r

pentru Drepturile Omului Ia Geneva- l

cei pe care ii ajutase, cu tot patosul 9i reerau impresionante.

Era de-a dreptul extenuati. cind atatrebuise sd plece de ldngl femeile gi Itablra de refugiali din Luena, Angola-omului incercaseri si ii relocheze, in cile ingreuna misiunea. I-ar fi placut sichiar un an. Misiunile lor de trei luni pise familiarizau cu condifiile lirii cindlor era nu numai si raporteze cu acurtle schimbe. Flcuri tot ce le statu in Iacolo, insl aveau impresia c[ se luptau c

oameni neajutorafi gi atAtea femei gidificile pretutindeni in lume. Si, cu toetputerea s[ se bucure de ceea ce fhceaintr-o alti misiune. igi dorea si petreacYork qi se temea de sirbltori. Ar ti preftlucrind pani la epaizare intr-un loc in cacum nu era aga. Nu putea avea un gfriaterizase in New York cu trei zile inailcare o ura cel mai mult. Tot ce-qi dorea

bridie -SteeJ

Ire€:etise pentru tot ceea ce v[zuse laue sa lucreze pentru SOS Drepturilespre ;ruzimea oamenilor impotrivaile locuitorilor din llrile subdezvoltate

rtul JFK din New York, Ginny era peri;i sapte de ore, dupd zborul de laI de patru ore pe Heathrow gi zborulfi in blugi, purta ghete de drume[ie gi

ailitireasca, iar plrul blond ii era prinsItreun ttl, intr-un elastic, cAnd se trezi. Stiruse in -{tiica patru luni, inci din:& obicei. 5i aiungea in New York pe: Slxraie sa fie trimisi imediat intr-old er nu aiunsese la timp acolo. Ginnyrc& si nu stea in New York in aceasti*lnrrunte Criciunul de una singuri in

t+des- si petreaci sdrbitorile cu tatllilGea- Plecase din L.A. in urmi cu treiii tragere de inimi sl se reintoarci incfud il pirisise, dusese o viali de no-hcpturile Omului. ii plecea nespus dei..rpara tot timpul qi ci nu mai avea

rp,opria riali, pe care nu-gi imaginasercl triind ;i muncind in lirile care iiiliere- -{iutase moase si aduci copii pe

ringpra. atunci cdnd nu avusese pe ni-l:luuse in bra[e copilagi muribunzi Ei leEl ia tel cum ingrijise gi orfani in ta-me are.late de rizboi, triise in mijlo-el unei revolufii si vizuse disperare,ffel nu le-ar fi cunoscut niciodatl ino torui alta perspectivd. SOS i;i arita[u bunavoinla ei de a cilitori in uneler, oricit de pustii sau de periculoase

erau acestea, sau oricdt de vitrege ar fi fost condiliile. Cu cit eraucondiliile mai dificile si munca mai grea, cu atAt ii plicea mai mult.

Nu-i pisa de posibilele pericole. Chiar dispiruse o dati, timp detrei slptlmini, in Afghanistan, iar cei de la biroul central crezuserlci fusese ucisl. Familia sa din Los Angeles se temea ci era adevlrat,insi revenise in tablri slnbiti qi bolnavi, dupl ce se luptase cu febraqi fusese lngrijitd de o familie de localnici. Nu se didea ln ldturi dela nici o insircinare, oricit de dificild, oferiti de asociafia SOS.Oryanizalia putea oricAnd si se bazeze pe ea, indiferent de situa{ie.Fusese in Afghanistan, in cdteva pirli din Africa gi Pakistan.Rapoartele sale erau precise, clare gi de mare ajutor, iar de doui oriflcuse prezentLriin fa{a inaltului Comisar pentru Drepturile Omuluiin cadrul Naliunilor Unite qi de doui ori in fala inaltului Comisarpentru Drepturile Omului la Geneva. Descrierile sale cu privire lacei pe care ii ajutase, cu tot patosul gi remarcile pline de amird.ciune,erau impresionante.

Era de-a dreptul extenuati cind aterizi. in New York. $i tristl citrebuise si plece de lingi femeile qi copiii pe care ii ingrijise intabira de refugiafi din Luena, Angola. Militanlii pentru drepturileomului incercaseri s[ li relocheze, in ciuda hlliqului birocratic carele ingreuna misiunea. I-ar fi plicut si mai stea inc[ gase luni, sauchiar un an. Misiunile lor de trei luni p[reau mereu prea scurte. Abiase familiarizau cu condiliile firii cind erau inlocuifi, dar misiunealor era nu numai si raporteze cu acurate(e condiliile locale, dar Ei sile schimbe. Ficurl tot ce le stitu in putere pe timpul gederii loracolo, insl aveau impresia ci se luptau cu morile de vAnt. Erau atAliaoameni neajutorali gi atAtea femei gi copii in situalii extrem dedificile pretutindeni in lume. Si, cu toate astea, Ginny incl mai aveaputerea si se bucure de ceea ce fiLcea gi abia agtepta si plece iarintr-o altd misiune. iqi dorea si petreaci cAt mai pufin timp in NewYork gi se temea de sirbitori. Ar fi preferat si-gi petreaci slrbitorilelucrdnd pini la epuizare intr-un loc in care Criciunul nu exista, insiacum nu era aqa. Nu putea avea un ghinion mai mare, dat fiind ciaterizase in New York cu trei zile inainte de Crdciun, perioadi pecare o ura cel mai mult. Tot ce-Ei dorea era s[ ajungl in apartament,

Blue

10 Danielle Steel

si doarmi gi si se trezeascd dupi ce totul se va fi terminat. Pentruea, slrbitorile nu insemnau decit suferin{i.

Nu al'usese nimic de declarat la vami, cu exceplia unor sculpturidin lemn, pe care i le frcuserd copiii din tabira de refugiafi. Lucrurilecare contau cu adevirat pentru ea erau acum amintirile legate deoamenii pe care ii intllnise de-a lungul timpului. Nu o interesaulucrurile materiale, iar tot ce purta cu ea cind cllitorea inclpeaintr-o valijoari roasi de vreme si in rucsacul de spate. Nu aveaniciodati timp si se uite in oglindi atunci cind lucra qi nici nu iipisa. Un dug cald reprezenta un adevdrat lux qi o plicere, atuncicind igi permitea aga ceva; in restul timpului, iqi frcea duguri reci,folosind slpunul adus de acasi. Hainele, blugii qi tricourile ii eraumereu curate, insi niciodatl cllcate. Era suficient ci avea cu ce si se

imbrace, lucru pe care mul$ dintre oamenii de care avea griji nu ilaveau, qi nu de pufine ori se intimpla si igi dea hainele celor afla!in nevoie. Cu excepfia unei audieri la Senat, unde vorbise cuelocventi., nu mai purtase rochie, tocuri sau machiaj de trei ani.Chiar Ei atunci cind suslinuse acele dlri de seam6la Naliunile Unitesau la Comisia Drepturilor Omului, purtase o pereche de pantalonilargi, un pulover gi balerini. Cel mai important lucru pentru ea eramesajul pe care trebuia si-l transmiti, pe care ei trebuiau si-l aud[,ca gi atrocitllile cu care ea se confrunta zi de zi in munca sa. Vizusecu ochii ei cruzimile si crimele comise asupra femeilor gi a copiilorde pe tot mapamondul. $i le datora asta atunci cind se intorcea aca-si gi i se cerea si vorbeasci in numele lor. Cuvintele ei erau mereualese cu grijn gi aveau puterea si aducd lacrimi in ochii auditoriului.

Ieqi din terminal si inspiri aerul rece al nop{ii. Cei care c[litoreauca acazia sirbitorilor se gribeau citre autobuze si taxiuri, sau citrerude care ii intimpinau in afara terminalului, iar Ginny ii urmlreacu ochii ei de un albastru profund, ce amintea de adincimile mlrii.Se gdndi o clipi dacd si ia un taxi sau autobuzul citre orag. Erafoarte obositi gi o durea tot corpul din cauza drumului lung gi apoziliei inconfortabile in care dormise in autocar. Se simfea vinovat[si cheltuie bani, cind se gAndea la tot ce v5zuse in misiunile ei, dardecise si se rlsfete. Merse la coll gi ficu semn unui taxi, care intoarsegi se apropie rapid de ea.

Deschise pt-rrtiera il :!i pustrJie. ie urca si inchi:e ltlrtk.e urta insistent la ea s- ,, intrje te ecuson in timr, .r :i ryui;ul aeroportului catre autof,l

--':1 civilizatiei dupi ;e. rim:ustietetii. Dar mereu se sinr:ind se readapta. trebuia si pie trimisa cit mai repede intLrri asa se intAmpla. Era unupe teren, gralie atat di.;onib:rei ani.

- Din ce zoni,a Pakistanuhavansau in mijlocul trafi;uluiretror-izoare.

Era tAnir gi se arati incinti- De unde ai gtiut ci sunt d

tot cu un zAmbet.

- Am fost acolo anul trecr{iar el fu uimit. Pulini american

^{m stat in Balochistan trei lur

- $i ce-ai fhcut acolo?Clienta lui ii stArnea intere

o cursa lungl qi lenti prin traci avea cu cine si vorbeasci r

mai familiar decat oamenii pYork, care acum ii pareau niqtr

- Am lucrat acoio, raspunsce trebuia si fie un peisar cunr

Se simtea ca o femeie dezplrisise L.A.-u1. Sim(ea ci Lcare il ayusese gi prefera ca lrxnevoie de o cas[; indiferent &suficient.

- Egti doctor? intreba el, cu

ile Slrei

f ce tonrl se va fi terminat. PentruI s.rterinta.rh r-ami, cu excepfia unor sculpturi

Fn drn tabira de refugiafi. LucrurileI Ga erau acum amintirile legate de-a lungul timpului. Nu o interesau[rta cu ea cind cilitorea incipeac gi in rucsacul de spate. Nu avea

liodi arunci cind lucra qi nici nu lim ader-irat lux gi o plicere, atuncicrtul timpului, isi flcea duguri reci,. llainele, blugii gi tricourile ii eraucie- Era sut'icient ci avea cu ce si se

rlre oamenii de care avea grijl nu ilfupia sa iqi dea hainele celor aflalirudieri Ia Senat, unde vorbise culic, tocuri sau machiaj de trei ani.de deri de seam5.la Nafiunile Unite&i, purtase o pereche de pantaloniI ma: ispsrtant lucru pentru ea eraEmita. pe care ei trebuiau si-l audi,nfrunta zi de ziin munca sa. Vizusemise asupra femeilor gi a copiilortr a-sta atunci cAnd se intorcea aca-

rmele lor. Cunintele ei erau mereui rduci lacrimi in ochii auditoriului.rd re.-e ai nopfii. Cei care cllitoreaun catre autobuze si taxiuri, sau citrer terminalului, iar Ginny ii urmdreaad. ce amintea de adincimile mdrii., tlxi ;au autobuzul citre orag. Erarpd ,irn cauza drumului lung qi arml--e in autocar. Se simtea yinovatir h tot ce lazuse in misiunile ei, dar

]g facu semn unui taxi, care intoarse

Blue

Deschise portiera si iEi puse vabza qi rucsacul pe bancheta dinspate, se urc[ gi inchise portiera, ln timp ce tAnirul qofer pakistanez

se uiti insistent la ea Ei o lntrebl incotro s[ o apuce. ii citi numele

de pe ecuson in timp ce ii spunea adresa, gi indati pornirl prin tra-

ficul aeroportului c[tre autostradi. I se pirea ciudat sd fie ln mijlo-cul civilizaliei dupi ce, timp de patru luni, trlise in mijloculpustietilii. Dar mereu se simlea astfel atunci cind se intorcea, iarcAnd se readapta, trebuia s[ plece din nou. intotdeauna le cerea sifie trimisi cdt mai repede intr-o alt[ misiune, gi de cele mai multe

ori aEa se intAmpla. Era unul dintre cei mai valorogi oameni de

pe teren, gralie atAt disponibilitilii ei, cdt qi experienlei de peste

trei ani.

- Din ce zonb a Pakistanului egti? il intrebl ea pe gofer in timp ce

avansau ln mijlocul traficului c[tre oraE, iar el ii zdmbi in oglinda

retrovizoare.Era tdnlr gi se ar[ti incAntat c[ ghicise de unde era.

- De unde ai gtiut ci sunt din Pakistan? o intrebi, 9i ea ii rlspunse

tot cu un zimbet.

- Am fost acolo anul trecut. Apoi, ghici din ce regiune provenea,

iar el fu uimit. Pulini americani gtiau mlcar cdte ceva despre lara lui.

Am stat in Balochistan trei luni.

- $i ce-ai flcut acolo?

Clienta lui ii stArnea interesul, iar traficul era greoi. Urma si fieo cursi lungi gi lentl prin traficul ingreunat de slrbitori, qi faptul

c[ avea cu cine si vorbeasci o finea treazd. Taximetristul ii plreamai familiar decAt oamenii pe care urma s[-i intAlneasci in New

York, care acum li pireau nigte striini.- Am lucrat acolo, rispunse ea incet, uitAndu-se pe geam la ceea

ce trebuia si fie un peisaj cunoscut, care insi nu mai era astfel.

Se simlea ca o femeie dezridicinati inci de pe vremea cAnd

p[rlsise L.A.-ul. Simlea ci L.A. fusese ultimul clmin adevirat pe

care il avusese gi prefera ca lucrurile s[ stea astfel. Oricum, nu avea

nevoie de o casi; indiferent de cortul sau tabira in care st[tea, ii era

suficient.

- Esti doctor? intreb[ el, curios.

11