C. Virgil

OCHIUL

, i , :';'' ',i.":':) '"ll.i','iif r:i{ii;.ri.ir',.r:.- .,1i .; ,r ir' .t i

W a&rcer elMN Xttntia' lr artve'B di'' 'r etre Georgp Hora;fin Ba-neiur

AM,ER.]CAN

IEE SENSArad, zotg

Traducere: George Horafiu BanciuTehnoredactare: Adrian Buzaq

Concepfia copertei: Adrian BuzagIlustratia: Matt MurphyRedactare: Silvana Higyed

C. Virgil Gheorghiu, Lbeil americain, PIon, ry72

@SENS, zorg

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAnieiGHEORGHIU, YIRGIL C.

Ochiul american / C. Virgil Gheorghiu; trad. din lb.francezi de George Horaliu Banciu. - Arad: Sens, zorg

ISBN 978-6o6 -947 j8-o-5

L Banciu, George Horaliu (trad.)

8zr.r33.r

Editura Sens

Calea Timiqoriinn zrzlz, AradTelefon: o257288669e-mail: comercialpsens.ro

www.sens.ro

Cuprins

CuvAnt inainte ....................7

I. O crimi semnalat5 prin satelit ...................r5

II. Portul abandonat de mare ........36

III. Dezbrica;ii de sub ochiul american..........49

IV. Incredibilapovesteavaporului-spionMythos..... ...............i.. .................62

V. Jandarmii nu sunt pisirele .......8o

M. Ochiul Deltei ..........96

VII. Minutele crimei ......1o8

VIII. Secretele vaporului-spion .......r22

IX. Corectorii operelor complete ale luiDumnezeu ..............133

X. Negrul-Cicatrice .....146

XI. Adevirafii ochi americani......... ................ rT3

XII. Sfhrqitul gi trofeele. ..................198

I

O crimi anunfati prin satelit

ll rf esai ursent. Prin satelit. De la New York.

"IVIro'augirst. orele zero gi 3o de minute.Destinatar: Cipitan Taxid, comandantul portuluiRodon, latitudine gi longitudine WR. Textulmesajului: Femeia numitd. Akantha, h v1rstd. de ryani, domiciliatd tn insula Hors-Sein, din Deltd,districtul Rodon, a fost asasinatd acum cinciminute. Arma crimei: otrava. Ora crimei: 4 h(Greenwich time). Solicitdm autopsie gi anchetd.Semnat: Doctor Felix Smith".

- Cine fi-a dat telegrama asta? - strigicipitanul Taxid care, abia sirit din pat, i;idezbraci lunga lui cimagi de noapte. Se imbraci.Arunci o privire pe ceas. Doui gi douizeci de

minute dimineafa. Cipitanul nu s-a trezit de-abinelea. Crede ci viseaz5. Sergentul Gringa, care i-aadus telegrama, afteapti in picioare. in mijloculcamerei. Se di mai citre ugi, pentru a-i face loccipitanului, ce igi cauti hainele peste tot. Camera

este mici. Ofi;erul se imbraci automat, firi s5-i

iasi din minte telegrama primit5. Nu-gi gisegte

r5

C. Virgil Gheorghiu

ciorapii. Sergentul se apleaci gi ii scoate de sub

Pat.- Cine fi-a dat fipica asta, sergent?

intreabi cipitanul.igi incheie nasturii laveston.- Doi militari americani. Doi marinari de pe

Mythos.- CAnd gi in ce fel;i-au dat ei porciria asta?

- Acum zece minute. Nicio secundi in plus.Am sirit pe motocicletl gi am venit aici. in vitezi.Asta-i tot, domnule cipitan.

Motocicleta este in mijlocul strizii, chiar subfereastri. Motorul url5, nu alta. Cameracipitanului este la parter. La Rodon nu existi casecu etaj. Ca gi fereastra, u$a se deschide direct citrestrada principalS. Printre lamele de lemn alepersienei se vede strada ingust5, plini de praf, firitrotuare, nici borduri, luminati de farulmotocicletei cu atag.

- De unde gti ci cei ce fi-au adus telegramasunt marinari americani? Echipajul de pe Mythosnu are dreptul si coboare pe uscat. To;i marinariisunt consemnafi la bord.

- Ei mi-au spus-o. Apoi am verificat euinsumi.

- Ai verificat?- Da, domnule cipitan.- Cum?

- Pe barca lor pneumaticl scria cu literealbastre gi fosforescente: ,,{l S. A. - Nouy Mythos".

t6 17

Ochiul americq.n

Am vizut pi am citit cu ochii mei. Cei doi marinariaveau aceeagi inscripfie pe canadienele lor.

- Povestegte-mi totul. Cu toate detaliile.

- V-am spus tot, domnule cipitan.- Ia-o de la capit. Cum s-a petrecut chestia?

- Eram de gard5, domnule cipitan. Tocmaiprivisem ceasul. Era exact ora dou5. Doui fix. Pe

cAnd priveam ceasul, am auzit un zgomot de

motor venind dinspre mare. Era foarte aproape.

Zgomot puternic. Fereastra era larg deschisS.

M-am aplecat in afari gi am privit marea. Amvizut barca pneumatici gri-alb5, cu doi oameni labord. Venea din larg ca o s5geatS, direct spre port,spre mine.

- Barca era luminat5, sergent?

- Nu, domnule cipitan. Nu era luminatldeloc, dar se vedea foarte bine. Din cauza Lunii.Noaptea era luminoasi aproape ca ziua. Partea de

deasupra apei, a bdrcii, era albi. Am vizut clar ce

era scris acolo: ,U. S. A. - Navy llythos". Se citea

foarte ugor.

- Ti-a fost frici!- Da, domnule cipitan. Mi-a fost foarte

fric5. Eram sigur ci este vorba de o debarcare

inamici. Un atac-surprizd,. Mi-am pus revolverulgi casca,. baioneta. Cata de lupt5. N-am avut timpsI dau alarma. Barca era deja in port. Cei doimarinari erau pe uscat. Totul s-a petrecut cat ai

clipi din ochi. I-am vizut l5sAndu-gi barca pe malgi alergAnd spre mine. Nu-i voi uita niciodati,

C. Virgil Gheorghiu

domnule cipitan. Erau imbrlcafi cuimpermeabile, lungi, galben-rogii fosforescente.Ai fi zis doui fl5ciri de pucioasi, venite din fundulIadului. Avansau spre mine cu viteza focului.M-am pus in genunchi, in spatele ferestrei, inpozi;ie de tragere, de lupti pe via;i gi pe moarte.Eram gata si mi apir cu orice preq. PAni la ultimulcartug. Pentru a nu-i l5sa si intre incomandament. Si ne fure secretele. intorcAndcapul, i-am vizut insi in spatele meu. Pe amAndoi.Le simfeam respirafia pe ceafi. Intraseri pe utadeschis5, cu viteza fulgerului. Firi niciun zgomot.Efectul de surprizi era in favoarea lor. Din plin.Era clar. CAgtigaserS. Eram invins. Orice rezistenfiera inutil5. Mi pregiteam si arunc pistolul gi siridic mAinile ostigegte, cAt mai sus cu putinfi.Iertafi-mi, domnule cipitan. Totul s-a petrecutatAt de repede incAt eram paralizat. Nu-mipierdusem sAngele rece, dar eram gteoi, indecis,ezitant. Eram ca adormit. Mi-a fost imposibil siacfionez, si iau o decizie. Surpriza gi frica m-auscos din lupt5. Americanii, dimpotriv5, parcimAncaseri argint viu. Erau rapizi gi precigi. Doidraci impieli;a;i. Unul din ei mi-a ficut cu ochiulgi mi-a zis:

- Salut bravule sergent telegrafist Gringa!Mi-au vorbit pe numele meu, domnule

cipitan. $tiau cine sunt. Mi-au intins mina. Unuldupi altul. Mi-au strAns mAna cu putere. Ca vechiprieteni. Al doilea mi-a zis.

r8

Ochiul american

- Ce mai faci, sergent Jacynthe Gringa?

- fi-au vorbit pe limba noastr5? - intrebicipitanul.

- Pe limba noastri, domnule cipitan.

-Zici ci gtiau cum te cheami? $tiau ciprenumele tiu este Jacynthe, ci egti telegrafist gi

sergent?

- $tiau tot, domnule cipitan. Absolut tot.

- Incredibil! Absolut incredibil! Dacipovestim cuiva asta, va spune ci am visat. Cisuntem nebuni. Ci avem halucinaqii.

- Incredibil, dar adevirat, domnule cipitan.Nimeni nu se poate indoi. Avem dovezi materiale.Avem telegrama prin satelit. Asta nu-i o dovadi?

- Ce fi-au spus cAnd fi-au dat-o?

- Nimic. Mi-au dat-o in modul cel mainatural din lume. Cum di pogtapul o scrisoare. Nuindrizneam si iau telegrama. I-am intrebat: ,,Ce-iasta?"

- Un mesaj urgent pentru comandantul tiu.Pentru cipitanul Taxid. Pofi si-l citegti pi tu,sergent. Nu e secret. Tocmai l-am primit. Prinsatelit.

L-am citit.-Vezi, sergent Gringa, acest mesaj a fost

expediat din NewYork in urml cu mai putin de unsfert de ord gi deja a ajuns in mAna ta. Cipitanultrebuie si plece. Si vadi cine a ucis-o pe Akantha.CAt mai rapid posibil. Daci intArziafi, asasinul os-o gteargi.

19

C. Virgil Gheorghiu

Am vrut s5-i intreb pe Americani cum auaflat ei, la New York, ci tocmai aici s-a comis ocrim5. Aici, lAngi noi. Ag fi wut s5-i mai intrebcum de cunosc , ei, in America, numelecomandantului nostru. De unde ptiau ei ci minumesc Jacynthe Gringa gi ci sunt telegrafist. Numi-au lSsat timpul necesar pentru a deschide gura.Nu le-am putut spune nimic. $tiau ci vreau si-iintreb una-alta. Nu mi-au acordat timpul necesarpentru a le vorbi. Erau gmecheri, domnulecipitan. Ungi cu toate alifiile. Draci. Nu marinari!Primul m-a intrebat:

- Spune-mi sergent Gringa, frumoasadumneavoastri motocicleti preistorici inci estein pani?

- Nu! Am rispuns eu. Am reparat-o ierisear5. De unde gtigi insi ci am o motocicletiantici gi ci biata de ea a fost in pani? De unde ptiqivoi toate astea?

in loc si-mi rispundi, unul dintre ei, cel maitAnir, mi-a zis:

- Gribepte-te, sergent Gringa. Du telegramacipitanului. Cu toati viteza. Cu motocicleta pecare ai reparat-o. Spune-i si nu telefonezejandarmilor din Deltd. Linia telefonici este tdiati.intregul sector este izolat. StAlpii putrezifi aucizut din nou. Spune cipitanului Taxid c5 cea maibuni solufie este si attepte lumina zilei gi simeargi la locul crimei cu Fordul vostrumatusalemic.

Ochiul american

- De ce si agtepte lumina zilei. Putem plecaimediat, le-am spus eu.

- Nu putefi pleca firi lumina soarelui, mi-aurispuns ei.

RAdeau. Am rimas cu gura ciscatS, domnulecipitan. Marinarii Sgtia de pe Mythos nu suntoameni ca dumneavoastrS, sau ca mine. Nici gAnd.

Sunt demoni adevira;i. $tiu tot. $tiau ci avem orabli de maqinS, ii cunogteau marca. $tiau totdespre noi. Absolut tot. Firi indoiali, cunosctoate secretele militare gi de Stat ale republiciinoastre foarte populare. Sunt sigur ci cunosc aiviefile noastre private. Suntem cum zicepsalmistul: ,,goi gi descoperili in fafa ochilor lor".

- Viafa noastri Privati?- Da, domnule cipitan.Cipitanul se opre9te. Privirea lui fixi intArzie

pe patul din care abia s-a sculat. Jumitate din pateste desficut. Perna pdstreazl forma capului siu.Cealalti jumitate este intact5. Cipitanul vede

acest lucru de necrezut. Amina, spilitoreasa, era

acolo. A petrecut noaptea aici, in cealalti jumltatea patului. Nu s-a putut volatiliza firi de urme.Totugi, a dispirut. in cameri nu este decAt patul,chiuveta, o ulcici cu api gi telefonul. Nimicaltceva. Niciun dulap. Amina nu gi-a putut luazborul prin perefi sau prin tavan, precumvrijitoarele. Cipitanul nu crede in wiji. Faptele

insi sunt fapte. Femeia s-a evaporat!

- Asta-i tot? - intrebd el.

C. Virgil Gheorghiu

Continui si caute urmeleAminei.-Asta-i tot domnule cipitan. Destul pentru

o noapte. Chiar prea mult. Nu voi uita niciodatiaceast; noapte.

- La drum, sergent. Plecim.- Mai este ceva. Am uitat si vi spun gi asta.

Dupi plecarea Americanilor, am glsit pe birouldumneavoastri doui cartuqe de figiri. Le-au l5satpentru dumneavoastrS. Iat5-le.

- Nu poate fi un cadou pentru mine, spunecipitanul. DacI Americanii gtiu totul despre noi,gtiu gi ci nu fumez. Deci nu imi pot oferi ;igirimie, care nu sunt fumitor. ligirile sunt cadoultiu. Pistreazi;igirile americane. Ji-au spus insici linia telefonici este tiiatS?

- Da, mi-au spus asta.

- Vom verifica spusele lor. Vom vedea daci-schiar aga dali dracului, sau vor si ne ia fafa cusateli;ii lor.

Cipitanul Taxid ia receptorul telefonului dinzid gi invArte cu nidejde maneta acestuia. Dede-subtul aparatului, pe podea, se gisegte o l5d{5 nea-gr5, de lemn, inchisi cu lacit. Cam de aceeagi mi-rime cu telefonul, dar mult mai grea. Pa capacul eieste pictat un cap de mort, iar dedesubt scrie ,,Nudeschide". Lidi;a neagri confine bateriile telefonu-lui. Telefonul din sectorul Rodon funcfioneazi cubaterii. Centrala electrici fiind in pani o zi dindou5, abonafii la electricitate se bazeazi pe limpilecu petrol. CAt despre abonafii telefoanelor, acegtia

Ochiul american

au primit lidi;a cu baterii in chiar momentulinstalirii telefonului. Lidilele sunt liwate gata

inchise, cu un lacit solid, pentru a-i impiedica pe

copii si risipeascl lichidul din baterii. in fiecare an,

doi meseriagi de la telefoanevin slverifice bateriile.Cu ocazia asta, sunt primigi ca nigte personalitili gi

rimAn doui zile. in seara sosirii lor, Rodonul iionoreazi cu un banchet pe cinste, la care suntinvita;i cei opt abona;i, autoritS;ile civile, militareqi sogiile acestora.

- Nu are rost si telefonafi, domnule cipitan.E ora doui qi jumitate noaptea.

- Chiar aga. Nu m-am gAndit ci suntem intoiul nopqii.

La Rodon, operatoarea telefonici lucreazi de

la opt la douisprezece gi de la optsprezece ladouizeci. in restul timpului, nu se poate telefona.

- Si mergem, spune cipitanul.Ofi;erul iese. Sergentul il urmeazS. Stelele

atArni din greu pe cupola albastri a cerului. inaugust, citre septembrie sunt cele mai frumoase

nopfi. Sergentul gi cipitanul urci in motocicletacu atag. Firi si priveasci stelele. Acum qtiu ci pe

cer se afli gi satelifi. Ochii acestora ii privesc.

Urechile invizibile asculti totul. Imposibil de gtiutcare sunt stelele ficute de Dumnezeu gi care suntcele fugerite de U. S. A. Pe strada principali, toatecasele sunt la fel. Ziduri date cu var, acoperiguri cu

figli rogie, porfi gi ferestre ce se deschis direct spre

stradi.

23

C. Virgil Gheorghiu

- Umilitor! - spune cipitanul.- Ce este umilitor, domnule cipitan?- Condi;ia noastri de naliune sub-dezvoltati.

Foarte umilitor. Pofi afirma, sergentule, ci egti cuadevirat contemporanul Americanilor? Nici micarnu putem spune ci locuim aceeagi planetS. De lamii de kilometri distanfi, Americanii vid ce sepetrece la noi, sub nasul nostru. Ne semnaleazi dinNew York ci o crimi s-a comis aici, la cincizeci dekilometri de Rodon. O criml ce s-a petrecut acum ojumitate de ori. Crimi despre care habar nu aveampi despre care n-am fi gtiut niciodati nimic daci nune-ar fi semnalat-o ei. Ei vorbesc cu satelitul de pecer, iar noi nu putem comunica nici prin telefonulcu manivelS.

Motocicleta avanseazi cu greu pe stradanepietruiti, nici asfaltati. Cele trei rofi intri inpraful de o palm5, ca intr-o saltea. Cipitanul ridicigulerul vestonului pentru a se proteja de prafulrogcat ce ii pitrunde in guri, in urechi qi in ochi.Praful are un puternic gust sirat gi amar.

- Opregte la pogt5, ordonl cipitanul. Scoalipe domnitoara Alina. Si ne faci legitura cucomandamentul.

CAteva case mai incolo, motocicleta seopregte in fafa pogtei - o casi ca toate celelalte.Deasupra portifei de lemn se gisegte o placi deceramici, cu inscripfia,,Popti - Telegraf - TelefoniSergentul bate la poartS. in interior se aprinde olumini. AmAndoi o vid, prin ferestrele firi

Ochiul american

perdea, pe domnigoara Alina, cum sare din pat. E

foarte speriatS. Poarti o cimagi de noapte lungi pi

brodati, plus o dantelS pe cap, ca in gravurile de

altidati. Domnigoara Alina este subfiricd, slibufS,nervoasi gi foarte bitrAnS.

Rimas in atapul motocicletei, cipitanul o

privegte cu mili pi tandreqe pe Domnitoara Alina.BitrAna domnigoari se inrogegte de indati ce este

priviti. Ca fetele din pensiunile de altidati. Vremede 3o de ani a fost invS;itoarea gcolii din Rodon.inainte fusese invSlitoare intr-un mic origel, undea rdmas doar cAteva luni. Pe atunci avea

nouisprezece ani gi cizuse la dragoste pentru fiulunui negustor bogat. A fost marea ei dragoste.

Alina gi drigu;ul ei nu se vedeau decAt pe stradi,plus duminica, la biseric5. Nu iqi vorbeau direct.Din pudoare. Purtau insi corespondenfi. intr-ozi, una din scrisorile Domniqoarei Alina cizu inmAinile unei cucoane cu nasul pe sus, una dintrematracucile tArgului. Aceasta a citit-o mamelortuturor elevilor. Scandalul a fost atAt de mare incAtinspectorul a mutat-o pe Domnigoara Alina undegi-a infircat dracul copiii. Exact la Rodon. Iegind lapensie gi negtiind unde si mearg5, cici nu avea

cas5, nici familie, i s-a incredinfat funcfia de

telefonisti gi de pogtirif5. in acest fel este cazatigratis in cimlrup de lAngi biroul pogtei. in plus,primegte un mic salariu, ce se adaugi pensiei de

mizerie. Munca pe care o face este pe misuraforfelor ei. in afara celor opt abonafi ai