VAS ILE OTTEAN

ITJNIIDIN SCHEII

,

BRA$OWLTJI

monografie istoricl

LibrisEDITORIALRespect pentru oameni Si ceti

CUPRINS

21t

2t2

$cHErr BRA$OWLUT -ORIGINI

Jn ciuda unei strivechi asezdri etnice romi.nestiIgi a continuitltii ei pe aceste meleaguri, inscrisi

in contextul legiturilor cu Tara Romi.neascn gi Mol-dova, unii istorici, gregit informagi ;i victime ale unor

Piaya Prundului - secolul al XWil-lea

t1

IUNII DIN $CHEII BRA$OVULUI

elemente de suprafagl, dar strlini de realiti,tile romi-negti2e, au creat legenda originii bulgare pentru romi-nii din $cheii Bragovului, ignordnd cele mai elementa-

re mirturii ale istoriei stribune, prezente gi azi, motivpentru care ne simlim obliga,ti ca in limitele de spaliu

si evocam citeva fapte menite sI dovedeasci adevinrl

etnogenezei gcheienilor.

in fara Birsei, cu cca. 60.000 ani i.Hs. se Poatevorbi de blgtinagi, urmele lor fiind evidente in pegte-

rile de lingl Rdgnov 9i Pegtera (Bran), cum ar fi,,omulde Neanderthal"3o. incepind cu partea de sud a $chei-1or, nu departe de Capul Satului, de la

Podul CreEului (mai jos de Varigte) altitudinea

coboar[ sub 600 m., ceea ce inseamnl in Jara Bir-sei cirnpie. Ea se menline sc[zuti Pe tot traseul vlii,fiind mlrginit[ spre sud-est de prelungirea dealurilor

Gorila, Pflticel gi T[mpa, la est de Malul Furcilor 9i

Melcilor, iar la nord-vest de Coasta Prundului, ColulPutinarilor,Inigtea, Romuri, Fala Pogtii, iar la nord de

Cetdluia s,i Malul Morilor. Aceasti. zgezare il indrepti-

legte pe A1. Surdu sI afirme cI Valea Bragovuiui alci-tuiegte o depresiune separati in Jara Birsei31.

Dupi urmele descoperite aici, in neolitic era intens

locuiti intre*ga zonil.

29. Friedrich Philippi, Aus Kronstadts Wrgangeheit und Gegenttsart,

Bragov, 1974, p. 12; Lucas I. Marienburg, Geograpbie des Gross-

furstentums Siebenburgen, Sibiu, 1813, vol. VIII, p. 344; GheorghiNege$ Nai date despre proztenienla bulgard a romd.nilor din $chei,

Sofia, 1970 (extras, lb.bulgarn).

30. A1. Surdu, ap cit.,p.9.

31. Ibidem.

t2

VASILE OLTEAN

Cu prilejul unor sipituri arheologice de la,Steje-rig" au fost scoase la lumini obiecte de ceramici cu or-namente liniare datorate unei populafli care a triit pe

aceste meleaguri ln neoliticul timpuriu - mileniul lVi.Hs.32. Pe de altl parte,la Pietrele lui Solomon, in ca-

pltul sud-vestic al $cheiului, tradilia a plstrat nume-roase legende, iar toponimia 9i obiceiurile etnografice

dovedesc centrul de existenli al vechiului sat, devenit

$cheiul de azi.

Pietrele lui Solomon

32. Material arheologic la MuzeulJudefean Bragov, informatie arhe-olog Florea Costrea.

13

)UNII DIN $CHEII BRA$OVULUI

in cadrul slpdturilor arheologice s-a descoperit

ceramica de tip Cogofeni, caracteristic[ neoliticuluitdrzitt si perioadei de tranzigie spre epoca prelucririimetalelor (1900-1700 i.Hs.). Aceste urme de existenlIsociali se continul aici 9i in perioada geto- dac6, con-stind din numeroase vase de lut ars, lucrate cu minasau roata olarului, vase pictate, pinteni de fier, virfirride sigeli, ace, surle, br[gIri, inele, fibule de bronz 9i fier,

rignile rotative, o monedl greceascl debronz, cegti gi

cnfui - fiind dovezi ale unui stadiu inaintat de culturia populafei geto-dacice33. Alte vestigii ceramice des-

coperite la Pietrele lui Solomon aparlin culturii Ciu-god qi provin de la o popula$e autohtond romineascivieguitoare pe aceste locuri in secolele XI-)fl d.Hs.,anterioare colonizS.rii germane, fapt confirmat 9i de

toponimia tradusi din limba bistinag[ de cei veniti.

Julius Teutsch descoperl la inceputul secolului al

)O(-lea urmele unei cetlfi cu ziduri 9i valuri pentruacces, loc care, traditional, se numea,,Salamonsburg"34.

Lz fel, E. Jekelius apreciazd. cd in trecut i se spunea

locului ,,Cetatealui Solomori', intrucit aici a fost o ce-

tate3s. Tiadilional gcheienii au pS.strat ideea de cetate

a Junilor pentru Pietrele lui Solomon, iar cele dou5.

stinci, care glzduiesc pitrunderea in ,,cetltez lui So-lomori', ei le numesc ,,poarta de piatr6", clci aici se

33. Ibidem.

34. J. Teutsch, Die Salamonsfeken beo Kronstadt, in ,,Bericht des Bur-zenlander sachsischen Museums in Kronstadt", 1913, p. 23-26.

35. E. Jekelius, Kronstadts Gasse und Plaf,za, in ,Das Burzeland", III,Bd., I. Teil, Kronstadt, 1928, p. 45 .

t4

VASILE OLTEAN

postau junii care pretindeau ,vamil'celor ce pitrun-deau la spectacolul de la Pietrele lui So1omon36.

in aceeagi misuri, pe ,,Dealul Curmiturii" s-au

gisit numeroase obiecte aparfinind epocii bronzuluitimpuriu, fapt ce a determinat numeroase transfor-miri in viala economici 9i sociah, reflectate in cultura

Schneckenberg3T.

Pe Thmpa, slpiturile arheologice au scos la ivealiceramica de tip Witenberg din epoca bronzului mijlo-ciu38, iar analnarecenti a materialelor ceramice desco-

perite pe ,,$aua Timpei" au dus la concluzia ci aparlinsecolului al )O-lea, fiind inrudite cu ceramica gisitl la

nivelul feudalismului timpuriu in alte locuri din JaraBirsei gi cu ceramica din cultura strirominl Dridu3e.

Totodat[, slplturile de pe Timpa, unde exista o cetate,

pe care unii istorici o atribuie gregit cavalerilor teutoni,

au scos la iveall de sub fortificaliile de piatri intlriturimai vechi de cetate, alcituite din valuri de pimdnt gi

palisadeao, ridicate de popula$a b{tinagd inaintea ve-

nirii cavalerilor teutoni. De altfel, cetatea,,Bragovia" de

pe Timpa nu are nimic comun cu ordinul acestor ca-

valeri, aga cum alte cetili dinJara Birsei o mlrturisesc

onomastic: -N4ariemburg" (Cultul Mariei);

36. Al. Surdu, E. cit.,p.19.

37. A. Fox, Die Sehneckenbergkultur, in ,,Verlag Burzenlandes Mu-zetlrri,Bra;gov,194L.

38. K. Haredt, in,,Dacia", n IY, 7960, p. 172.

39. T VItiganu ,Istoria areifeudale in liirile Romdne,invol. ,Studii 9i

aricole de istorie", VII (1965), p. 10.

40. Ibidem.

15

IUNII DIN $CHEII BRA$OVULUI

,,Kreutzburg" (Cultul crucii);,Schwarzburg" (Cul-tul crucii negre); ,,Tortzburg" (Cultul ,,frater Teodori-cus"), pe cdnd numirea cetd,tli de pe Ti.mpa se leagl de

numele cetetii Bragov, atestatL in veacul al )OII-lea, iararheologia isi spune cuvintul in privinta continuitdtiibimilenare.

Un studiu recenCl apreciazd. cd. in zonaTdmpa suntaltare pentm sacrificii 9i cercetitorii sasi au descope-

rit o fintinS. cu oase ce demonstreazd cd s-a practicatun cult pngnn aici. Fotrosind metoda anahzei semanti-co-mitologice aphcatilzonei Brasovului, ca element de

cercetare, se poate afirma ci toponimele gi hidronime-le existente in zond. au origine arhaicl. ,,Valea Putre-di"- spune autorul studiului - ne reamintegte obiceiulgeto-dacilor de a fne trupurile celor decedali timp de

40 de zile infhsurate in piei de animale ;i agifate inpom. Muntele Postivarul s-a numit Muntele Ruia,denumire ce poate proveni de la Rajac gi se traduce

liber din limba sanscriti. prin Muntele Regelui. inMuntele Postlvarul se g[sesc Crucul Mare gi CruculMic, nume ce sugereaz[ c[ aici se executau m5.suritoriastronomice. Denumirea de Scaunul Predicatoruluiconfirml existenga unui ,,scaun al zeului" in acest nodorografic.

i, ,rr*, siplturilor din anul 1962 (cdci de atuncinu s-a mai fbcut nicio slp[turI) de citre colectivulMuzeului Jude,tean Bragov si Institutul de Arheolo-gie Bucuregti, pe ,,Dealul Piduceli', situat intre Thmpa

41. Liviu Pandele, o?. cit.,p,379.

t6

VAS I LE OLTEAN

gi Goria,lucrIrile au identificat agezdri inainte de se-

colele al X-IX-lea i.Hs. si ceramica de tip Hallstadt,intocmai ca in Poiana Bragov. Sistemul de fortificagii,constind din valuri gi ganguri de pimdnt, vizibile 9i as-

tdzi, caracteristic modului de apirare al dacilor de mai

tdriru, precum gi ceramica gisiti pe ,,Dealul Piducel"duc la concluzia ci sunt contemporane cu agezarea din

,,Valea Recidlului" (Valea Cetlgii) din aceeagi perioa-

da daco-geticl.Tot aici exista, cu mult inainte de infiingarea ceti-

$i Bragor,ului medieval, o veche agezare romineascicu numele ,,Cutur{' sau ,,Coturi'de formd circularl,limitatd de actualele strilzi: Pe Coast[, I. Barac, Va-

lea Morilor 9i Coastei, ai ciror locuitori din vechime

erau apiritorii cet5gii de pe Timpaa2. Aceast[ z ezare

a continuat si existe gi dupl infiingarea cetilii Bragov,

dar dupi in5.lgarea zidurilor si a bastioanelor (1455)

a rimas in afaru incintei, marcindu-se astfel pozi;ia

de inferioritate social-politicl a rominilor din Cutun,fag; de colonigtii 9i intemeietorii cetitii de fortificare.

Cu cca. 20 ani in urmi mai strS.juia aici celebra cruce

din Cutun, care purta inscriplionat pe ea arrlr 7292,

dar fiind la cheremul trecdtorilor, care i-au distrus aco-

perisul si ingridirile din lemn pentru a le folosi la

incilzitul caselor, crucea a fost instalat[ in cimitirulbisericii ,,Sf. teime" din Cetate (str. G. Bari,tiu), cu

concursul colectivului muzeului din Scheii Brasovului.

42. Fr.Mt17ye, Formarea;i eoalufia comitatului,in,,Su&i si articole de

istorie", \lll (1,965), p. L0.

t7

VASILE OLTEAN

9i Goria,lucririle au identificat agezfui inainte de se-

colele al X-IX-lea i.Hs. gi ceramica de tip Hallstadt,intocmai ca in Poiana Bragov. Sistemul de fortificaf,i,constand din valuri 9i ganEuri de p[mdnt,vizibile gi as-

tdzi, caracteristic modului de ap[rare al dacilor de mai

tdrzit, precum gi ceramica glsit[ pe ,,Dealul Plducel"

duc la concluzia ci sunt contemporane cu asezarea din

,,Yalea Ricldiului" (Yalea CeteSi) din aceeagi perioa-

da daco-geticl.Tot aici exista, cu mult inainte de infiinlarea cetd-

fi Bragovului medieval, o veche agezare romineasclcu numele ,,CuturC' sau ,,Cotun" de forml circular[,limitati de actualele sfidzi: Pe Coast5, I. Barac, Va-

lea Morilor 9i Coastei, ai clror locuitori din vechime

erau apirltorii cetllii de pe T[mpaa2. Aceasti ^rezarc

a continuat sI existe gi dupl infiinlarea cetd,tii Bragov,

dar dupi in[$area zidurilor gi a bastioanelor (1455)

a rimas in afan incintei, marcindu-se astfel pozifade inferioritate social-politici a rominilor din Cutun,fap de colonistii gi intemeietorii cet[fii de fortificare.

Cu cca. 20 ani in urmi mai strljuia aici celebra cruce

din Cutun, care purta inscripfionat pe ea aru.1.7292,

dar fiind la cheremul trecitorilor, care i-au distms aco-

perigul 9i ingrndirile din lemn pentru a le folosi laincllzitul caselor, crucea a fost instalatl in cimitirulbisericii ,,Sf. Tieime" din Cetate (str. G. Bari,tiu), cu

concursul colectivului muzeului din Scheii Brasovului.

42. Fr.Mil7ye, Formarea ;i eoolufia cornitatului,in ,Su&i 9i articole de

istorie", VII (1965), p. 10.

l7

JUNIl DIN $CHEII BRA$OVULUI

Crucea incl mai confirmi asezare siteascl de alti-datl in aceasti zona gi reaqezarea ei acolo unde a fost,este mai mult decit necesarda3.

*

$i totugi, in ciuda acestor reahtdgi, unii istorici sicercetltori neaviza;i si strlini de realitigile istoricerom6.ne9ti, continul s[ publice studii prin care invocloriginea bulgarl a rominilor din $chei, folosind in-terpretarea gregitl a cronicii popei Vasile - neplstratidecit in interpohri si copieri in cronicile germane dela Bragov sau in cronica protopopului Radu TempeaII, deschizindu-se crt fraza:,,in anul de La zidirea lu-mii 6900, de la Hristos 7392,au venit bolgarii in acestLoc"4. Ori, nu s-a remarcat un adevlr: cronica este oistorie a familiei protopopului Vasile, al cirei primdescendent era popa Patru cel Bltrdn (7484),deci ni-cidecum o cronic[ a Scheiului, iar prima frazd" este oevidenti epentezd, impusl intentionat de autoritdtilebrasovene, ulterior scrierii cronicii, in scopul lipsirii 1o-cuitorilor din Schei de drepturile lor istorice. Si - dupnafrrmatia cronicilor germane - erau bulgari adugi siconstruiasci Biserica NeagrI, degi - dupi cum se gtie

- bulgarii n-ar fi construit o bisericl goticl, ci cel multuna bizantini 9i pe de alta parte, sasii isi puteau glsicu ugurinfi brafe de munci in zond, fafi. a fi nevoie43. Vasile Oltean, Odiseia unei troite,in,,Primiria Brasov,,, nr.23

(1994), p.3.

44. Radu tmpea, Istoria sfnei besereci a $cbeilor Brapor.ului, edi,tieigrijitE de Octavian $chiau gi Livia Bot, Editura pentru Literatu-ri, Bucursti, L969, p.1.93.

18

VASILE OLTEAN

sd apeleze la persoane atat de indepdrtate. Pornind de

la aceste supozilii, autoritilile locale au numit $che-iul ,,BolgarselC'sau ,,Belgerai", iar rominii din $chei,,bulgarus", in acelagi timp in care Poarta $cheiuluiera numiti ,,Walachisches Tor" (Poarta romineascl),strada principali ,,Walachiches Burgasse", iar uneori

$cheiului i se zicea ,,Walachische Vorstadt", timp incare domnii de peste munfl gi autoritl,tile rominegtinu foloseau decit numirea de,,Schei", cum apare 9i inhrisovul de danie al lui Aron Vode al Moldovei de la

anul 1595as. Diaconul Coresi, tipirind ci4ile in $cheiiBragovului, men$oneazd. it Cazania a doua (,,Evan-

ghelia cu inv[fIturil') din 1580/81 ,,sI fie de ajutor cu

aceasta popilor valahi" gi nu bulgari, in timp ce judele

bragovean Johanes Benkner dIruiegte Catehismul de

la 1559 valahilor ,,bei der Stadt" 9i nu bulgarilor; pinl9i pentm limba slavi, in $chei se folosea in documen-

tele vechi ,,limba sirbil'gi nu fulgar[.Cronicanrl sas bragovean Reicherdorfer, care i9i

scrie cronica in prima jumltate a veacului al XVI-lea,prezen$nd suburbiile Bragovului, afirma: ,,IJnum in-colund Bulgari, alterum Hungari, Saxone agricolae

tertiuni', apoi, nu mai departe decit pe pagna urmi-toare, acelasi autor numea in loc de bulgari pe valahi,zicdndl.,,reliquem loci istius partem intra ipsos usque

montium augustias Valachi fere ocupant, hic templum

45. Arhiva Muzeului Bisericii Sf. Nicolae, Fond ,,Documete", doc.t/1495.

19