abordarea transdisciplinara a unei teme

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII“ MIHAI EMINESCU”, MEDIAŞ

ABORDAREA TRANSDISCIPLINAR

Ă A TEMEI „ANIMALE ÎN LUMEA

POVEŞTILOR”

Exemple de activităţiprezentate în cadrul parteneriatului

cu Gimnaziul „Serafim Duicu”, Tg.Mureş „ UNIVERSUL COPILĂRIEI”

ARGUMENT

Inst.I. Emilia Petrea Alexandrina, Şc. „Mihai Eminescu”, Mediaş

Acest schimb de experienţă între cele două şcoli, se vrea o acţiune utilă cadrelor didactice care predau în învăţământul primar, în condiţiile introducerii la clasel I şi a II-a a activităţilor transdisciplinare, alături de cele monodisciplinare.

Noua programă şcolară recomandă tipuri de activităţi unde cunoştiinţele şi capacităţile sunt transferate de la o arie curriculară la alta, prin care se urmăresc atingerea obiectivelor tuturor ariilor curriculare într-un context integrat. Aşadar, transdisciplinaritatea vizează o organizare globală, multinivelară a unor discipline, pe tematică, ce implică diversitate de conţinuturi şi strategii de învăţare, consolidare şi evaluare.

Se recomandă planificarea unei teme pe o perioadă de 1-3 săptămâni, iar modul de desfăşurare a acestor activităţi este pe grupe de lucru, activitatea principală fiind jocul. Importantă este şi alternarea activităţilor transdisciplinare cu cele monodisciplinare. În clasa I, proporţia activităţilor transdisciplinare faţă de cele pe discipline este de 40%, iar în clasa a II-a va fi de 20%. Astfel, un model de organizare a programului zilnic ar putea fi: la clasa I, începerea primei ore cu 10 minute de joc de mişcare, apoi la fiecare sfârşit al

următoarelor ore, 10-15 minute de activităţi transdisciplinare, încheierea programului cu 5 minute de joc.

la clasa a II-a, începerea şi terminarea programului zilnic cu 5 minute de joc şi alte 10 minute de activităţi transdisciplinare la mijlocul programului.

Cadrul didactic, însă, are libertatea de a construi un program zilnic în funcţie de particularităţile colectivului de elevi, păstrând proporţiile.

De aceea, în contextul acestor modificări operate în programa şcolară, s-a preferat în locul prezentării unei lecţii tipice monodisciplinară, exemplificarea modalităţilor de abordare transdisciplinară a unei teme: „ Animalele în lumea poveştilor”.

Se propun activităţi-joc de consolidare a căror conţinuturi sunt aferente unităţilor de învăţare planificate în săptămânile pe parcursul cărora se tratează tema şi care acoperă obiectivele de referinţă a ariilor curriculare: Limbă şi comunicare, Matematică şi Ştiinţe ale naturii, Arte, Tehnologii ( vezi anexa 1). Deasemenea, activităţile sunt alese pe criteriul de accesibilitate, sarcinile de lucru solicitându-l pe elev să apeleze la cunoştiinţele si experienţele proprii, conducându-l apoi spre domeniile diferitelor discipline pentru a le realiza şi orientându-i spre dobândirea de noi cunoştinţe, formarea de noi deprinderi, abilităţi, atitudini, comportamente. Se caută asigurarea unei diversităţi de stimuli şi condiţii care fac ca elevul să devină interesat, motivat, atent, curios, pentru a ştii, a acţiona în conformitate cu anumite cerinţe şi să devină capabil de a aprecia şi exprima rezultatele activităţii proprii şi ale grupului din care face parte. Sarcinile de lucru structurate în viziune transdisciplinară oferă elevului posibilitatea de a cerceta lumea reală în ansamblul ei şi nu fragmentat. Instruirea elevului se produce prin acţiuni de investigare, observare, exersare. Scenariul didactic unitar îi permite elevului corelaţii, asocieri, determinarea cauzelor şi efectelor proceselor, fenomenelor din mediul înconjurător şi de asemenea îi dă oportunitatea de a se exprima şi acţiona liber, să contribuie în stilul său la aprofundarea temei studiate, să îşi dezvolte creativitatea. Rezolvarea cerinţelor de lucru pe grupe îi pun pe elevi în situaţia de a comunica între ei cu scopul de a organiza anumite activităţi, dezvoltă spiritul de cooperare al elevilor, încrederea în sine, îi solicită în a selecta informaţia, le dezvoltă autonomia de gândire şi acţiune.

Tipurile de activităţi prezentate în continuare se pot desfăşura pe întreaga perioadă aleasă pentru tratarea temei, momentul folosirii lor fiind la latitudinea fiecărui cadru didactic.

PROIECTAREA ACTIVITĂŢILOR TRANSDISCIPLINARE

Parteneriat “UNIVERSUL COPILĂRIEI” 2


ŞCOALA CU CLASEL I-VIII „MIHAI EMINESCU”,MEDIAŞCLASA: a II-a BINSTITUTOR I Emilia Alexandrina PetreaTEMA: Animalele în lumea poveştilorPERIOADA: 13 II- 2 II 2006SCOPURI:

sistematizarea cunoştinţelor cu privire la animalele sălbatice şi domestice consolidarea cunoştinţelor de fonetică şi scriere corectă a cuvintelor care

conţin grupuri de litere identificarea unor personaje din poveşti cunoscute şi a creaţilor literare

legate de temă exprimarea propriei păreri în legătură cu un fapt îmbinarea enunţurilor într-un mesaj propriu consolidarea şi aplicarea cunoştinţelor cu privire la formarea, scrierea,

compararea numerelor naturale de la 0 la 1000 consolidarea intuirii calităţilor sunetului muzical ( înălţime, durată) cultivarea relaţiilor de cooperare şi prietenie între copii

REPERE: animale reale şi animalele - personaje de poveste animalele - mediul şi modul lor de viaţă acelaşi personaj în diferite poveşti învăţăm din creaţiile literare teatrul pentru copii, teatrul de măşti cartea mea de poveşti animalele în cântecele din folclorul copiilor

TIPURI DE ACTIVITĂŢI: audiţia, lectura şi dramatizarea unor poveşti:

„Coliba iepuraşului” de I. Căpiţă,„Ursul păcălit de vulpe”, „Capra cu trei iezi” de Ion Creangă, „Peripeţiile ursuleţului Mor” de Veronica Samoilă,„Elefănţelul curios” de Rudyard Kipling, etc

selectarea şi memorarea de ghicitori şi poezii: „Gândăcelul”, „ Bondarul leneş”, „Tanu”, de Elena Farago,”Colind la Zoo” de Alexandru Marconi Ionescu, „Gospodina” de Otilia Cazimir, „Aventurile lui Clăbucel” de Maria Zetea ,„Pinguinul” de Lidia Constantinescu etc.

exerciţii de identificare a proverbului potrivit poveştii citite sau audiate joc de rol „Dacă aş fi în locul…” vizionarea unui diapozitiv cu poveşti care au ca personaje animale joc „ Argumentează alegerea” joc de creativitate „Ilustrează altfel povestea”, „O altă copertă” exerciţii de identificare a unor similitudini între poveşti (conţinut,

personaje) - „Domino” joc „Realitate şi ficţiune” joc”Cine a rostit cuvintele?”, „Descoperă personajul”, „De-a detectivii” activitate matematică -„Puzzle” de reconstituire a imaginii dintr-o poveste



activităţi de colorare a unei imagini după cerinţe matematice joc matematic „Găseşte perechea personajului”, „ Care este hrana preferată

a animalului”, „Care este căsuţa animalului argumentarea modului de viaţă a unui anumit animal având în vedere

mediul in care trăieşte, hrana specifică lui joc „ Găseşte-ţi perechea” joc „ Cubul animalelor”- observarea şi descrierea alcătuirii unui animal măştile personajelor favorite pentru decorarea sălii şi pentru dramatizări desenarea personajului lucrări practice - machete „La Zoo”, „Ograda/ ferma de animale”,

„Pădurea cu animale sălbatice”, „Acvariul cu peşti” întocmirea de portofolii, afişe, pliante audiţie şi cântare vocală însoţită de acompaniament ritmic al jucăriilor

muzicale/negativ : „Cucurigu”-muzica Dumitru D. Stancu, „Vrăbiuţa”- muzica Corneliu Merş, „Umblă ursul”- muzica D.D.Kiriac „Furnicile”, Cocoşelul” din folclorul copiilor „ Albina şi florile”- muzica Corneliu Graur

„Ursul păcălit de vulpe”-muzica Mariana Găescu „Cântecul animalelor”-muzica Mariana Găescu

recitative sincronizate cu mersul ritmic şi bătăi din palme, mişcări ale braţelor: „Merge raţa”, „ Când mergeam noi prin pădure”,”Cu căsuţa în spinare” „Şade barza pe cuibar”etc.

joc muzical „De-a dialogul” joc „Scăriţa animalelor cântăreţe”

RESURSE: activitatea pe grupeREPERE ÎN EVALUARE:

citire corectă, fluentă şi expresivă a textelor suport exprimarea propriei păreri cu argumentele corecte realizarea de asociaţii, corespondenţe, între imagini, cuvinte, enunţuri,

texte înţelegerea sistemului zecimal de formare a numerelor până la 1000 calculul rapid al adunărilor şi scăderilor cu şi fără trecere peste ordin în

concentrul 0-100 cunoaşterea alcătuirii corpului unui animal şi gruparea animalelor după

modul de hrănire, locul în care trăieşte, modul de viaţă, de înmulţire creativitate în realizarea produselor distingerea înălţimii şi duratelor diferitelor sunete prezenţa spiritului de observaţie

DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR- EXEMPLE

1. Exemplu de recitative sincronizate cu mersul ritmic şi mişcări ale braţelor : „Când mergeam prin pădure”-recitative cu durate egale

Desfăşurarea:



Elevii, aşezaţi în cerc, cântă versurile, silabisit, pe fiecare silabă făcându-se un pas: „Când mer-geam eu prin pă-dure,Ui-te-a-şa, ui-te-a-şa ( braţele se mişcă pe lângă corp)Cu-le-geam şi fragi şi mu-reUi-te-a-şa, ui-te-a-şa ( braţele se mişcă pe lângă corp). Tra-la-la, tra-la-la…

E-rau mul-te pă-să-re-leUi-te-a-şa, ui-te-a-şa ( braţele se mişcă imitând zborul păsărilor)Ci-ri-pind prin ră- mure- leUi-te-a-şa, ui-te-a-şa (braţele se mişcă imitând zborul păsărilor)Tra-la-la, tra-la-la…

Şi-am vă-zut şi-un ie-pu-raşUi-te-a-şa, ui-te-a-şa ( sărituri pe două picioare)Să-rea sprin-ten dră-gă-laşUi-te-a-şa, ui-te-a-şa (sărituri pe două picioare)Tra-la-la, tra-la-la…

Observaţie: Recitativele se pot executa, pentru diversitate şi pe grupe, pe roluri sau cu acompaniament ritmic de jucării muzicale. Deasemeni se poate reprezenta structura ritmică prin simboluri figurative tăiate şi lipite pe o fişă ( vezi anexa 2).Produsul activităţii:fişă cu structura ritmică a cânteculuiMateriale necesare: jucării muzicale, desene, foarfecă, lipiciArii curriculare: ed. muzicală, ed. fizică, abilităţi practice

2. Activitatea „Domino”

Desfăşurarea: Cadrul didactic pregăteşte imagini cu personaje din poveşti, spre exemplu:

a) ursul din „Ursul păcălit de vulpe” b) vulpea din „Ursul păcălit de vulpe”c) vulpea din „ Cheiţa de aur”d) motanul din „ Cheiţa de aur”e) motanul din „ Motanul încălţat”f) leul în care s-a transformat căpcăunul din „ Motanul încălţat”g) leul din „Vrăjitorul din Oz”h) capra din „Capra cu trei iezi”i) lupul din „Capra cu trei iezi”j) lupul din „Scufiţa roşie” etc.

Se solicită elevilor să se grupeze, pe criteriul elementelor comune ale imaginilor. Elevii vor trebui să intuiască aceste elemente comune:

- aceaşi poveste din care face parte personajul şi acelaş animal, personaj în poveşti diferite. (a-b-c-d-e-f-g; h-i-j etc.)

Produsul activităţii: formarea aleatorie a grupelor de lucruMateriale necesare:imagini din poveşti



Observaţie: se poate continua activitatea cu colorarea imaginilor pe bază de cerinţe matematice, descrierea alcătuirii corpului acelor animalelor ilustrate, modului de hrănire, locului unde trăiesc în realitate, cântarea vovală a anumitor cântece despre unele dintre animalele ilustrate, etc.Arii curriculare: Limbă şi comunicare, Matematică şi ştiinţe, Arte

3. Joc „Cubul animalelor”

Desfăşurarea: Cadrul didactic va da fiecărei grupe un cub pe feţele căruia sunt desenate animale. Elevii vor avea următoarele sarcini:

- rostogoleşte cubul şi spune tot ce ştii despre animalul de pe faţa cubului- spune ghicitori sau curiozităţi despre animalul respectiv- spune în ce poveste este personaj acest animal etc.

Produsul activităţii: poate fi un mod de formare aleatorie a grupelor de lucruObservaţie: cubul poate fi confecţionat în prealabil de elevi (vezi anexa 3)Materiale necesare: carton, imagini cu animaleArii curriculare: Matematică şi ştiinţe, Limbă şi comunicare, Arte

5. Dramatizarea poveştii „Coliba iepuraşului”

Desfăşurarea: Cadrul didactic va împărţi povestea în trei fragmente, câte unul

pentru fiecare grupă şi va da fiecărui elev din grupă câte o fişă cu fragmentul respectiv. Elevii vor avea sarcina să citească la prima vedere textul, în gând, apoi să îşi aleagă fiecare câte un personaj. Se va citi textul pe roluri, fiecare personaj primind o mască confecţionată la abilităţi practice în prealabil.

Produsul activităţii: o scenetăObservaţie: Activitatea poate fi completată cu alte cerinţe:

- să aleagă ficare grupă ilustraţiile potrivite fragmentului care i-a aparţinut şi să povestească cu cuvinte proprii, transformând vorbirea directă în vorbire indirectă,fragmentul citit

- să realizeze alte ilustraţii sau altă copertă poveştii- fiecare grupă va delimita elementele reale de cele imaginare din

fragmentul citit, apoi timp de o săptămână vor căuta altă poveste în care se regăseşte elementul imaginar identificat.

Materiale necesare:textul poveştii, ilustraţii ale poveştii, măşti de carton(vezi anexa 4)

Arii curriculare: Limbă şi comunicare, Arte, Abilităţi practice6. „Puzzle”

Materiale necesare: -Pentru fiecare grupă câte un panou cu piesele amestecate ale unei

imagini. (vezi anexa 5)-Fiecărei piese îi corespunde un număr -Câte o cheie de carton inscripţionată pe o parte cu o operaţie matematică şi pe cealaltă parte cu reguli de colorare, pentru fiecare elev din grupă.



Desfăşurarea:Sarcina elevilor este de a rezolva individual, cât mai repede şi corect,

operaţia matematică de pe cheia sa, aceasta fiind condiţia de a primi piesa de puzzle cu numărul corespunzător rezultatului obţinut. Odată primită piesa o va colora după indicaţiile de pe spatele cheii. Când toţi elevii din grupă şi-au clorat piesa, vor colabora pentru a asambla toate piesele într-o imagine.Produsul activităţii: imagini cu personaje din povestea „Coliba Iepuraşului”Observaţie: jocul poate fi organizat şi ca un concurs între grupe.Activitatea poate fi continuată cu o caracterizare a personajelor din imaginile obţinute, găsirea unei similitudini între povestea ilustrată prin imaginile obţinute şi povestea „Ursul păcălit de vulpe”, descrierea animalelor reale,etc.Arii curriculare: Matematică şi ştiinţe, Limbă şi comunicare, Arte

7. Activitate muzicală

Desfăşurarea:După o conversaţie introductivă se va audia şi cânta vocal, cu

acompaniamentul ritmic al jucăriilor muzicale şi cu negativ cântecul „Ursul păcălit de vulpe”, muzica Mariana Găescu. Se mai poate cânta în dialog, pe grupe. Se identifică de către elevi refrenul cântecului şi se analizează, frontal, din punct de vedere al duratelor şi înălţimii sunetelor. Apoi, pe grupe, se va reprezenta structura ritmică şi melodică, prin simboluri figurative tăiate şi lipite pe o planşă.

Produsul activităţii: planşă cu reprezentarea structurii ritmice şi melodice a cântecului „Ursul păcălit de vulpe”Observaţie: Activitatea poate fi completată cu

- povestirea poveştii de Ion Creangă - jocul „Ursul şi fagurele”: Ursul nu poate ajunge la miere decât dacă

selectaţi fagurii pe care sunt corect despărţite în silabe cuvintele şi apoi ordonaţi cuvintele selectate pentru a forma un proverb.

- problema matematică „Cine a prins mai mulţi peşti?” (vezi anexa 6)- jocul „Ce face ursul în fiecare anotimp? (vezi anexa 7)

Materiale necesare: imagini mici şi mari cu ursul, lipici, foarfecă, planşă mare A3Arii curriculare: Arte, Limbă şi comunicare, Matematică şi ştiinţe

TEMA ARIA CURRICULARĂ/

DISCIPLINA

OBICTIVE DEREFERINŢĂ

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE

Perioada 13II- 2III


ANEXA 1


1.Limbă şi comunicare Limba şi literatura română

2.Matematică şi ştiinţe ale naturii Matematică

Ştiinţe ale naturii

1.1. să desprindă informaţiide detaliu dintr-un mesaj ascultat

1.2. să distingă sensul cuvintelor într-un enunţ

1.3. să sesizeze intuitivstructurile corecte sau incorecte dintr-un enunţ oral

2.1.să îmbine enunţuri într-un mesaj propriu

2.2. să pronunţe clar şicorect enunţuri

2.3. să redea prin cuvinteproprii, cu sprijin, un paragraf/ fragment dintr-un text citit

2.4. să-şi adapteze vorbireaîn funcţie de partenerul de dialog

3.1. să identifice elemente debază ale organizării textului în pagină

3.2. să desprindă informaţiiesenţiale dintr-un text citit

3.3. să citească corect, fluent şi expresiv un text cunoscut de mică întindere

3.4. să citească în ritm pro-priu un text nou de mică întindere

1.1. să înţeleagă sistemul zecimal de formare a numerelor ( din sute, zeci, unităţi), utilizând obiecte pentru justificări

1.2. să scrie, să citească numerele naturale de la 0 la 1000; să compare şi să ordoneze numerele naturale mai mici decât 1000 utilizând simbolurile:,,

1.3. să efectueze operaţii deadunare şi de scădere cu numere naturale de la 0 la 100, fără şi cu trecere peste ordin 2.4. să exploreze modalităţi variate de compunere şi descompunere a numerelor 2.9. să continue modele repetitive reprezentate prin obiecte sau numere

1.2. să identifice asemănărişi deosebiri între vieţuitoare din mediu apropiat

2.1. să utilizeze un limbajspecific ştiinţelor naturii în descrierea unor vieţuitoare, fenomene din mediul înconjurător 3.1. să identifice căi prin

Poveşti- Grupuri de litere

Numerele naturale de la 0 la 1000

Lumea vie-Animalele



ANEXA 2

ANEXA 3



ANEXA 4Coliba iepuraşului

G1 A fost odată o vulpe şi un iepuraş. Vulpea avea colibă scobită în gheaţă, iar iepuraşul o colibă din coajă de tei.

Vulpea îl tot sâcâia pe iepuraş:- Coliba mea e luminoasă, iar a ta e întunecoasă. A mea e luminoasă, iar a ta e

întunecoasă.Dar a venit vara şi coliba vulpii s-a topit. Ea s-a rugat atunci de iepuraş:- Iepuraşule, lasă-mă să stau măcar în curtea ta!- Nu vreau, vulpeo, fiindcă m-ai sâcâit atâta. Dar vulpea nu s-a lăsat şi până la urmă iepuraşul s-a înduplecat şi i-a dat

drumul în curte.



A doua zi, vulpea s-a rugat din nou:- Iepuraşule, lasă-mă să stau la tine în pridvor!- Ba nu te las. De ce m-ai sâcâit atâta?Dar vulpea s-a rugat atât până când iepuraşul a lăsat-o să stea în pridvor. A

treia zi, iar s-a rugat vulpea de iepure s-o lase în colibă şi, până la urmă, iepuraşul o lăsase. Vulpea s-a aşezat pe laviţă şi iepuraşul pe cuptor. A patra zi, vulpea iar începu a se ruga de iepuraş s-o lase lângă el pe cuptor şi nu i-a dat pace până n-a lăsat-o să vie pe cuptor lângă el.

A mai trecut o zi, două şi vulpea s-a apucat să gonească iepuraşul din colibă.- Ieşi afară, urecheatule, n-am poftă să mai locuiesc cu tine!Şi până la urmă l-a dat afară.Plânge iepuraşul şi se jeleşte, şi-şi şterge şiroaiele de lacrimi cu lăbuţa. Nişte

câini care treceau pe acolo îl zăresc şi-l întreabă:- Ham, ham, ham…De ce plângi iepuraşule?- Cum să nu plâng, dragii mei? Am avut o colibă din coajă de tei, iar vulpea

una din gheaţă. Primăvara coliba vulpii s-a topit. Vulpea s-a rugat atunci s-o primesc în coliba mea şi acum uite că m-a gonit.

- Nu mai plânge, iepuraşule, că o scoatem noi.- Mi-e că n-o să puteţi!- Ba o să vezi şi tu!- Câinii s-au apropiat de colibă.- Ham, ham, ham. Ieşi afară, vulpe vicleană! Dar vulpea le-a răspuns de pe

cuptor:- Când m-oi înfuria

Şi m-oi arăta Fărâme vă fac Şi vă viu de hac!Câinii s-au speriat şi au fugit.

G2 Iepuraşul plânge iarăşi cu lacrimi amare. Pe lângă el trece un lup: - De ce plângi, iepuraşule? - Cum să nu plâng, lupule? Am avut o colibă din coajă de tei, iar vulpea una din gheaţă. Primăvara coliba vulpii s-a topit. Vulpea m-a rugat atunci s-o primesc în coliba mea şi acum uite că m-a gonit. - Nu mai plânge, iepuraşule-zise lupul - că mă duc îndată s-o gonesc. - N-o s-o poţi goni. Au încercat şi câinii s-o gonească, dar n-au izbutit. Nici tu n-o s-o poţi goni. - Ba da, o să vezi c-o s-o gonesc. A sosit lupul în faţa colibei şi a început să urle furios:

- Uuuu, Uuuu…ieşi afară, vulpe vicleană!Dar vulpea i-a răspuns de pe cuptor:- Când m-oi înfuria

Şi m-oi arăta



Fărâme vă fac Şi vă viu de hac!

Lupul s-a speriat şi a fugit. Iar iepuraşul plânge şi tot plânge. Iată că vine şi un urs bătrân.

- De ce plângi, iepuraşule?- Cum să nu plâng, ursule? Am avut o colibă din coajă de tei, iar vulpea una

din gheaţă. Primăvara coliba vulpii s-a topit. Vulpea s-a rugat atunci s-o primesc în coliba mea şi acum uite că m-a gonit.

- Nu mai plânge, iepuraşule-zise ursul – că o s-o gonesc eu. - Ba n-o s-o goneşti. Au încercat şi câinii , şi lupul şi n-au putut s-o gonească. Nici tu n-o s-o poţi goni. - Ba o să pot.

Şi porni ursul spre colibă mormăind:- Mor…mor…ieşi afară, vulpe vicleană!Dar vulpea i-a răspuns de pe cuptor:- Când m-oi înfuria

Şi m-oi arăta Fărâme vă fac Şi vă viu de hac!

G3 S-a speriat Moş Martin şi a şters-o prin pădure. Iepuraşul plânge. Trece un cocoş pe drum cu o coasă pe spate.

- Cu-cu-rigu! Iepuraşule, de ce plângi tu?- Cum să nu plâng, cocoşelule? Am avut o colibă din coajă de tei, iar vulpea

una din gheaţă. Primăvara coliba vulpii s-a topit. Vulpea s-a rugat atunci s-o primesc în coliba mea şi acum uite că m-a gonit.

- Nu mai plânge, iepuraşule că-ţi scot eu vulpea din casă.- Ba n-o să izbuteşti. Au încercat şi câinii, şi lupul, şi ursul şi n-au putut s-o

gonească. Nici tu n-o să poţi face nimic.- Lasă pe mine.A pornit cocoşul spre colibă:Cu-cu-riguu!Sunt cocoşCu pinten roş.Pe umăr ţin o coasăVulpea ticăloasă



SS-o gonesc din casă!

Vulpea aude şi o cam sfecleşte:- Iacă mă îmbrac…zice ea.Dar cocoşul nu se lasă:- Cu-cu-riguu!Sunt cocoşCu pinten roş.Pe umăr ţin o coasăVulpea ticăloasăS-o gonesc din casă!

Vulpea se bâlbâie:- Îmi pun şuba.

Cocoşul cântă a treia oară:- Cu-cu-riguu!Sunt cocoşCu pinten roş.Pe umăr ţin o coasăVulpea ticăloasăs-o gonesc din casă!

S-a speriat vulpea din cale-afară, a coborât de pe cuptor şi a luat-o la sănătoasa. Iar iepuraşul şi cocoşul s-au mutat împreună şi au dus-o împărăteşte; şi dacă n-au murit, mai trăiesc şi astăzi.



ANEXA 5



ANEXA 6



ANEXA 7


abordarea transdisciplinara a unei teme

Documents

Transcript of abordarea transdisciplinara a unei teme