Abordarea Nondirectiv â

12
1 Abordarea nondirectivă sau consilierea centrată pe persoană Rogers s-a născut într-o familie americanăde protestanţi din mediul rural. În primii ani de colegiu este foarte interesat de istorie şi religie. Dupăcolegiu, pleacă la New-York şi se înscrie la un institut de studii filosofice şi religioase, pe care îl abandonează, nemulţumit fiind, în favoarea lui “Teachers College de Columbia University”. Aici descoperăpsihologia clinicăprin intermediul cursurilor realizate de Leta Hollingwort. Un an de stagiaturăîl va petrece la “Institut for Child Guidance”, o clinică în care va lua cunoştinţăcu gândirea freudiană. Aici face primii paşi în cariera lui de consilier şi terapeut. Apoi, timp de 20 de ani va fi directorul unei clinici psihopedagogice din Rochester. Acum îl va cunoaşte pe Otto Rank şi va fi profund impresionat de concepţia acestuia. Rogers va fi profesor la o catedrăde Psihologie Clinicăla Ohio State University iar, după1940, va realiza programe de cercetare la Universitatea din Chicago. Premise teoretice in psihoterapia rogersiana 1. Nondirectivitate sau centrare pe persoana Non-directivate - Superioritate-inferioritate – sub etichete ca competenta sau responsabilitate - Angajare personala- esenta terapiei consta in maniera de a fi a terapeutului - Diferenta dintre non-directie (atitudine neconditional pozitiva) si neinterventia (laisser-faire)- este mai degraba indiferenta - Inactivitatea terapeutului = absenta de activitate interventionala - Non-directia se reduce la abtinerea de la judecata evaluanata nu de la absenta functiei de judecata

description

d

Transcript of Abordarea Nondirectiv â

1

Abordarea nondirectiv sau consilierea centrat pe persoan

Rogers s-a nscut ntr-o familie americande protestani din mediul rural. n primii ani de colegiu este foarte interesat de istorie i religie. Dupcolegiu, pleac la New-York i se nscrie la un institut de studii filosofice i religioase, pe care l abandoneaz, nemulumit fiind, n favoarea lui Teachers College de Columbia University. Aici descoperpsihologia clinicprin intermediul cursurilor realizate de Leta Hollingwort. Un an de stagiaturl va petrece la Institut for Child Guidance, o clinic n care va lua cunotincu gndirea freudian. Aici face primii pai n cariera lui de consilier i terapeut. Apoi, timp de 20 de ani va fi directorul unei clinici psihopedagogice din Rochester. Acum l va cunoate pe Otto Rank i va fi profund impresionat de concepia acestuia. Rogers va fi profesor la o catedrde Psihologie Clinicla Ohio State University iar, dup1940, va realiza programe de cercetare la Universitatea din Chicago.

Premise teoretice in psihoterapia rogersiana1. Nondirectivitate sau centrare pe persoanaNon-directivate - Superioritate-inferioritate sub etichete ca competenta sau responsabilitate Angajare personala- esenta terapiei consta in maniera de a fi a terapeutului Diferenta dintre non-directie (atitudine neconditional pozitiva) si neinterventia (laisser-faire)- este mai degraba indiferenta Inactivitatea terapeutului = absenta de activitate interventionala Non-directia se reduce la abtinerea de la judecata evaluanata nu de la absenta functiei de judecata nseamn o lips a direciilor, a diagnosticelor i interpretrilor dinspre consilier spre client. Atitudinea aceasta nu trebuie confundat cu indiferena sau neimplicarea consilierului. Ea este o consecin a concepiei despre natura uman, a ncrederii pe care consilierul o are n fiecare person de a se direciona singur dac un climat securizant este asigurat. Aceast ncredere n oameni a consilierului este ceva profund, o atitudine iar nu o concepie declarativ. Procesul consilierii i psihoterapiei nondirective este eficient, adic procesul numit actualizarea de sine se declaneaz numai dac consilierul are convingeri i atitudini de ncredere n capacitatea de dezvoltare a fiinei umane.

Centrare pe client Atitudine empatica- terapeutul trebuie sa se straduiasca sa se cufunde cu clientul in lumea subiectiva a acestuia

2. Conceptia rogersiana privind dezvoltarea umanaOmul are capacitatea latenta daca nu manifesta de a se intelege pe sine si de a-si rezolva problemele suficient pentru satisfacerea si eficacitatea necesara functionarii adecvate adica capacitatea de dezvoltare pozitiv a persoanei ntr-un climat de respect i ncredere. Aceast capacitate de dezvoltare, tendin de actualizare, se manifest att la nivel fizic ct i psihic i const ntr-o organizare pozitiv, n sens evolutiv a propriilor experiene, adic ntr-o dezvoltare a persoanei n direcia maturitii, dac condiiile exterioare o permit. Tendinta de actualizare opereaza in ordine genetica (dezvoltarea individului) procesul de organizare a experientei este comparabil cu procesul dezvoltarii psihice in ordine psihogenetica (dezvoltarea speciei)

Mediul de via i pune amprenta asupra acestei tendine, dar nu direct, ci indirect- acionnd asupra persoanei prin intermediul percepiei (subiective) pe care individul o are asupra realitii. Are mai puin importan dac condiiile exterioare sunt frustrante sau nu, conteaz dac persoana le percepe sau nu ca atare. Percepia realitii de ctre persoan este strns conectat cu percepia persoanei despre sine, cu imaginea pe care o are despre ea, adic cu Eul propriu. ntre tendina de actualizare a persoanei i Eul propriu exist fine influenri: Eul orienteaz tendina de actualizare i aceasta tinde ctre mbogirea Eului. Conjugarea celor doi factori determina comportamentul.Dac persoana are ns o imagine fals despre sine, Eul nu-i poate ndeplini funcia sa de orientare corect a actualizrii persoanei i, n aceast situaie, nu mai poate fi vorba de o dezvoltare pozitiv, evolutiv a individului. Deci o imagine incorect despre sine blocheaz dezvoltarea persoanei. Pentru a verifica caracterul realist al unei perceptii privind notiunea eului individul dispune de doua criterii: experienta traita dovada pe care o furnizeaza comportamentul subiectuluiDaca exista congruenta intre perceptie si realitate, tendinta de actualizare va fi condusa adecvat de eul propriu.

Pentru ca Eul s corespund realitii, persoana trebuie s dispun de libertate experienial, libertatea de-a-i recunoate propriile simiri i gnduri, frdistorsiuni sau cenzurri realizate din diverse motive (frica de pedepse, teama de-a nu dezamgi persoanele iubite). Subiectul se simte psihologic liber cand nu este obligat sa nege sau sa deformeze ceea ce simte pentru a pastra afectiunea sau stima de sine a celorlanti.

Cnd libertatea existenial este ameninat, apare anxietatea, care-l mpinge pe individ s-i reprime mai nti exteriorizarea, apoi existena sentimentelor sale. O parte a experienei trite scpnd cunoaterii sale, controlul comportamentului i scap n aceeai msur. Astfel persoana devine confuz i dezorientat, devine nevrotic Cand tendinta de actualizare se poate exersa in conditii favorabile, adica fara piedici psihologice grave, individul se dezvolta in sensul maturitatii.

Una din nevoile fundamentale este nevoia de afectiune si respecte din partea celorlati. Omul poate obtine asta cel mai sigur si mai economic daca se comporta intr-o maniera rezonabila si sociala.Pe de alta parte tinand seama de varietatea nevoilor sale omul va incerca sa le satisfaca pe toate armonizand experienta sa cu comportamentul sau.Mersul pozitiv al dezvoltarii umane este produsul conjugarii fortelor interne pozitive in orientarea lui si a fortelor externe favorabile actualizarii acestor forte interne.In concluzie autoevaluarea si autodirectia depinde de masura in care experienta este disponibila constiintei.

n procesul consilierii i terapiei centrat pe client se pornete tocmai din acest punct, al libertii experieniale i construirii imaginii autentice de sine. ntr-o atmosfer de ncredere i toleran, persoanele nva s ia contact cu ceea ce sunt cu adevrat, cu emoiile, sentimentele, convingerile i atitudinile proprii. Odat drumul deschis ctre Eul propriu, tendina de actualizare i, implicit, dezvoltarea persoanei pot funciona liber. Subiectul are si rol de agent si de client.Practicianul rol de catalizator - se limiteaza la a crea conditiile favorabile indeplinirii rolului clientului (se va abtine de la orice activitate interventionista)

Relatia terapeutica rogersiana si tehnici de dialog

atitudinea de considerare pozitiva neconditionata autenticitate dorinta continua de a intelege lumea privata a clientului

Conditiile procesului terapeutic:Conform lui Rogers urmtoarele 6 condiii sunt necesare i suficiente pentru ca procesul de actualizare sse declaneze:Dou persoane sfie n contact psihologic; 1. Prima persoan, pe care o numim client, se aflntr-o stare de dezacord intern, de vulnerabilitate sau angoas; 2. A doua persoan, pe care o numim terapeut, se aflntr-o stare de acord intern, cel puin pe perioda desfurrii edinelor; 3. Consilierul/psihoterapeutul experimenteaz sentimente de consideraie pozitiv fa de client; 4. Consilierul/psihoterapeutul are o nelegere empatic a clientului; 5. Clientul s nu-i dea seama dect ntr-o msur minim de consideraia pozitiv necondiionat i nelegerea empatic pe care consilierul/terapeutul le dovedete fa de sine.

Elementul central al acestei teorii ACORDUL INTERN - AUTENTICITATEA TERAPEUTULUI- este necesar ca sentimentele si atitudinile pe care terapeutul le incearca fata de client sa fie disponibile constiintei sa fie TOTAL el insusi

Tehnicile i procedurile

1. Ascultarea activ - ncercarea de a nelege ct mai exact ceea ce cellalt spune.trei etape pn la nelegere: codarea semnificaiei de ctre emitor, auzirea i recodarea ei de ctre receptor. n fiecare dintre aceste etape, se pot produce perturbaii,2. Tehnici de reflectare Reflectare tip ecou - Se pastreaza limbajul subiectului, se accentueaza partea semnificativa pentru problema punandu-se accent pe trairea, expresia emotionala a mesajului cu scopul de a-l centra pe client in prezent - Aici si acum Rol clientul se simte acceptat, incurajat sa comunice, sunt consitentizate sensuri noi, nu exista riscul introduceri de mesaje distorsionate Reflectarea, ca reformulare Parafrazarea. Reflectarea sentimentelor Repetitia pe alt ton/cu nuanta de umor schimbarea perspectivei Amplificarea pentru a scoate in fata un aspect pzotiv/constructiv asupra situatiei3. Tehnici de reformulare Reformularea prin inversiunea raportului figura-fond - se obtine o noua viziune asupra ansamblului Reformularea sinteza in cuvinte cheie, accent pus pe trairi, emotii, paternuri distorsionate4. Tehnici de deschidere - folosirea expresiilor i, deci tu, aadar, atunci cnd clientul se blocheaz.5. Focalizarea dialogului n prezent prin ntrebri de genul: Ce simi acum?, Ce crezi/ simi n legturca asta?.

Aceste tehnici au rolul sa ghideze procesul terapeutic, sa-l orienteze, sa faciliteze comunicarea, accentul fiind pus pe ceea CE ESTE terapeutul si nu catre ceea CE FACE.

ATMOSFERALibera, calda, permisiva, fara judecata si evaluare Securitatea Externa - discretia terapeutului Interna forta necesara pentru ca clientul sa-si infrunte angoasa pe care o simte - stare psihica proprice destinderii emotionale si reprezinta cheia pentru reorganizarea psihica Climat afectiv cald - are mai multe sanse a se realiza cand decurge natural, fara eforturi deosebite; factorul cheie al schimbarii constructive a clientului ECHILIBRU Sentimentul libertatii totale de a-si explora cele mai urate sentimente ale propriului EU Intelegere empatica Toleranta neconditionata /traditionala (are legatura cu materialul tabu)Conditia indispensabila a progresului terapeuti este reducerea anxietatii iar pentru asta subiectul trebuie sa se simta la adapost de orice amenintari, sa se simta in largul sau Respect neconditionat gratuit Cele 3 fuzioneaza in ACCEPTARE neconditionataCeea ce simte clientul EXPERIENTA DE A FI IUBIT NECONDITIONAT

Personalitatea terapeutului si atributele sale1. Capacitate empatica - capacitatea cuiva de a se pune in locul altcuiva.2. Autenticitate - trebuie sa simta sentimentele pe care le manifesta3. Conceptie pozitiva si liberala despre om - modul de a gandi si a actiona4. Maturitate emotionala - a. capacitatea de a participa la procesul de schimbare a unei alte persoane fara a fi tentat de a modela aceasta schimbare dupa propria imagineb. capacitatea de a se comporta intr-o maniera aseptica in stabilirea si mentinerea legaturilor stranse dar subordonate unui scop care le depaseste securitate interna t. sa fie capabil sa-si pastreze echilibru in fata fluctuatiilor clientului sa poata face fata perioadelor sterile5. Intelegere de sine deschidere constanta la experienta

Procesul terapeutic

Efectele terapiei

-Abordarea rogersiancentrat pe grup ncepnd cu 1967, Rogers i deplaseaz interesul de la consilierea/ terapia Individual la cea de grup, elabornd versiunea sa de grup de ntlnire. Irina Holdevici (1996) considera c Rogers are n vedere urmtoarele fenomene n cadrul grupului de ntlnire: 1. Experiena n grup poate conduce la modificri permanente n structura personalitii individului. 2. Se stimuleazconfruntrile autentice dintre membrii grupului, chiar dac acestea pot mbrca forme mai virulente. Dac ns se ajunge la o notde sadism, conductorul grupului i va exprima deschis opinia cu privire la respectivele afirmaii.3. Rogers nu este interesat de dinamica de grup, interesul su centrndu-se pe contientizarea, exprimarea i acceptarea propriilor sentimente de ctre fiecare membru al grupului.Coezivitatea grupului, necesaroricrei intervenii de grup, este asigurat, n grupurile de ntlnire, la un nivel minimal.

Cei care pot beneficia de apartenena la un grup de ntlnire sunt:- persoane normale cu probleme de via; - persoanele anxioase; - copiii cu tulburri de comportament; - adolescenii cu tulburri de comportament; - persoanele cu afeciuni somatice invalidante; - persoanele nevrotice; - schizofrenii aflai n faza de remisiune.

Reguli 6 sau 6+2 membri, la care se adaug coordonatorul de grup; membrii grupului pot avea diverse probleme sau diverse structuri de personalitate; subiecii s beneficieze de pe urma grupului i grupul s beneficieze de pe urma persoanelor; grupul omogen din punctul de vedere al vrstei; sunt contraindicate pentru a face parte din grup persoanele foarte agresive sau cele extrem de sofisticate dotate i cu o not de sadism; persoanele s nu se cunoasc foarte bine nainte de a face parte dintr-un grup.

Sedinele au urmtoarele caracteristici: au loc ntr-o ncpere linitit, membrii grupului fiind aezai n jurul unei mese; dureaz o or i se realizeaz de dou ori pe sptmn; sunt necesare un numr minim de 20 de edine; n timpul acestora sunt discutate anumite teme, aduse n centrul ateniei de membrii grupului, deci ele au o importan direct pentru cei din grup.

n grupurile de ntlnire, ca n orice grup de consiliere/ terapie se urmrete o consiliere/ psihoterapie de grup ( adic a dinamicii grupului) iar nu o consiliere/ psihoterapie individual n grup.

Concluzii finale Concepia care st la baza acestei abordri este c noi, oamenii, avem o capacitate nnscutde autoactualizare care, dac nu este frnatde factori din mediu, conduce persoana spre mplinire personal. Concepia lui Rogers asupra personalitii umane este fenomenologic: noi ne structurm personalitatea n acord cu felul cum percepem realitatea. n aceast abordare, un punct nodal l reprezint relaia consilier/client, relaie bazatpe ncredere i acceptare necondiionat a clientului. Responsabilitatea evoluiei clientului i revine, n cea mai mare msur, acestuia. Psihoterapia, consilierea psihologic i educaional integreaz perspectiva dezvoltat de Rogers, unde problemele clienilor nu mai sunt vzute n termeni de tulburare i deficien, ci se accentueaz nevoile de autocunoatere, de ntrire a Eului, de dezvoltare personal.