A Doua Sansa Secundar Istorie Elev 3

Centrul Step by Step, 2006

UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

MIHAI STAMATESCU

ISTORIEModulul 3Atitudini și valori culturaleîn istorieGhidul elevului

Proiect Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”Programul „A doua șansă”

© Ministerul Educaţiei și Cercetării

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate” 2003 –au fost realizate de o echipă de experţi ai Ministerului Educaţiei și Cercetării pentru a fi folosite în perioada deaplicare experimentală a programului educaţional revizuit „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior.

Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:Lucia Copoeru, coordonatoarea componentei „A doua șansă” – învăţământ secundar inferiorDorina Kudor, autoare „Limba și literatura română”Gina Anton, autoare „Limba și literatura rromani”Carmen Costina, autoare „Limba engleză”Iudit Sera, autoare „Limba engleză”Nicolae Pellegrini, autor „Matematică”Ariana-Stanca Văcăreţu, autoare „Matematică”Luminiţa Chicinaș, autoare „Știinţe”Ioana Mihacea, autoare „Știinţe”Mihai Stamatescu, autor „Istorie”dr. Horaţiu Popa-Bota, autor „Geografie”Elena Bălan, autoare „Cultură civică”dr. Doina-Olga Ștefănescu, autoare „Cultură civică”Paul Vermeulen, expert U.E., componenta „Elaborare curriculum și materiale educaţionale”

Ghidul este realizat în conformitate cu programa școlară pentru disciplina Istoriedin cadrul programului „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior, aprobată de Ministerul Educaţiei și Cercetării prin Ordinul nr. 5375/29.12.2005, și este distribuit gratuit cursanţilor înscriși în acest program educaţional.

Toate materialele din cadrul programului educaţional „A doua șansă” vor fi modificate, conform sugestiilor deîmbunătăţire formulate în urma utilizării lor în școală.În acest sens, trimiteţi comentariile și sugestiile dumneavoastră pe [email protected]

Coordonator editorial: Laura CodreanuDesign copertă, layout: Elemér KönczeyDesign și DTP: András TánczosIlustraţii: Levente SzekeresCorectură: Mirabela Mitrică

Acest material este publicat în scopuri educaţionale, non-profit, pentru a fi folosit în primul an de aplicareexperimentală a programului educaţional „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior.Autorii s-au străduit să intre în legătură cu proprietarii imaginilor pentru a obţine permisiunea de a le folosi înaceastă ediţie. Îi rugăm pe aceia pe care nu i-am putut contacta să ia legătura cu noi [email protected].

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiSTAMATESCU, MIHAI

Istorie : modulul 3 : ghidul elevului / Mihai Stamatescu. – București : Step by Step, 2006ISBN (10) 973-1706-08-9 ; ISBN (13) 978-973-1706-08-5

371.3:94(100)

Această publicaţie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”,componenta „A doua șansă”.Editorul materialului: Ministerul Educaţiei și CercetăriiData publicării: august 2006

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 3

Cuprins

Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4Ghidul tãu pentru Istorie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

Capitolul I. O lume dispãrutã printre noi . . . . . . . . . . . . 241. Mãreþia Babilonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102. Urmele Egiptului antic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123. Spiritul culturii greco-romane . . . . . . . . . . . . . . . . . 144. Oamenii antichitãþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 165. Valorile creºtine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 186. Islamul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20

Autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

Capitolul II. Urmele oamenilor: construcþiile, tablourile, cãrþile… . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24

1. Misterele Evului Mediu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 262. Luminile Renaºterii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 283. Jocurile barocului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 304. Liniºtea clasicã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 325. Zborul arhitecturii contemporane . . . . . . . . . . . . . . 346. Revolta din cultura tinerilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36

Autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38

Index de nume proprii, concepte ºi termeni istorici . . . 40Cuvânt de rãmas bun! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44

ATITUDINI ȘI VALORI CULTURALE ÎN ISTORIE

Introducere

ISTORIE • GHIDUL ELEVULUI4

Bine ai venit între paginile acestei cãrþi!Aceastã carte de ISTORIE are un subtitlu care poate sã nu-þi spunã nimic:Atitudini ºi valori culturale în istorie. Sunt cuvinte pe care le foloseºti rar ºi lacare nu te gândeºti în fiecare zi. Par complicate ºi departe de preocupãrile tale.Aºadar, ce înseamnã Atitudini ºi valori culturale în istorie? E mai simplu decâtcrezi, numai cã lucrurile simple nu pot fi exprimate întotdeauna în cuvinte dinvocabularul obiºnuit.

În fiecare zi îþi propui sã faci ceva: sã mergi la serviciu sau la ºcoalã, sã stai acasãcu familia ºi sã lucrezi în gospodãrie, sã ieºi cu prietenii, sã te plimbi, sã citeºti,sã vezi un film sau sã asculþi muzicã, sã faci sport. Tot ceea ce-þi propui sã facieste rezultatul unor atitudini, adicã al unei dispoziþii pentru a face un anumitlucru. Alegi ceea ce urmeazã sã faci în funcþie de interesele tale, de obligaþiile pecare le ai, de ceea ce îþi place sã faci, în funcþie de credinþa sau de opþiunea ta.Valorile tocmai asta sunt: acele lucruri la care un om se raporteazã atunci cândalege cum sã-ºi trãiascã viaþa.

Conºtient sau nu, fiecare om are un sistem de valori la care se raporteazã. Mulþioameni spun: „sã fim sãnãtoºi ºi dup-aceea le rezolvãm pe toate”. Asta înseamnãcã sãnãtatea este cea mai importantã valoare pe care ei o au de apãrat. Alþii punpe primul plan familia sau religia, banii, averea sau prietenia etc. Fiecare om areo ierarhie, un clasament al valorilor proprii pe care le apreciazã, pe care lerespectã ºi pe care le cautã la alþii. Ne facem prieteni, în general, dacã avemaceleaºi preocupãri, ascultãm aceeaºi muzicã, ne place sã ne petrecem timpulliber fãcând sport cu alþii ca noi. Ne cãsãtorim cãutând în caracterul unui omvalori care sunt asemãnãtoare sau compatibile cu ale noastre. Nu prea ne placoamenii care sunt altfel decât noi ºi atunci ne tolerãm reciproc!

Din cele mai îndepãrtate timpuri, oamenii s-au comportat unii faþã de alþii înfuncþie valorile proprii ºi de ale celorlalþi. În fiecare epocã au existat valoridominante, promovate prin educaþie, scrieri, prin religie sau prin construcþii,monumente, tablouri, muzicã, teatru, film. Acesta este, de fapt, subiectul acestuimodul: ce s-a schimbat de-a lungul timpului în mintea oamenilor, ce au apreciatei în anumite perioade, ce le-a plãcut sã facã, sã vadã, sã asculte? De asemenea,ce rol au jucat religiile în istoria umanitãþii, cum au reuºit sã impunã o moralã,un sistem de valori, ce au fãcut pentru a le apãra?

Tot ceea ce vei întâlni în cele 12 lecþii ale acestei cãrþi sunt lucruri petrecute înviaþa oamenilor obiºnuiþi sau mai celebri prin faptele ºi realizãrile lor. Ei nutrebuie judecaþi pentru opþiunile lor culturale! Trebuie doar sã-i cunoaºtempentru a putea sã-i înþelegem. Este un exerciþiu folositor în viaþa de toate zilele.Ca a putea comunica ºi colabora cu „celãlalt”, oricine ar fi el, trebuie sã-l cunoºtiºi sã încerci sã-l înþelegi. Vei avea cu siguranþã succes în viaþã!

Fii, deci, pregãtit sã intri în dialog cu oamenii din trecut pentru a-i înþelege pecei din jurul tãu!

Succes!

Volumul pe care-l ai în mâini este o carte de istorie, chiar dacã este maipuþin obiºnuitã. Ea se referã foarte puþin la regi ºi domnitori, la rãzboaie ºiimperii. Ea te invitã sã „intri” în mintea oamenilor de altãdatã. Pentru astavei avea la dispoziþie:• Instrucþiuni de folosire a Ghidului elevului intitulat Atitudini ºi valori

culturale în istorie. Sunt rândurile pe care tocmai le citeºti!• Douãsprezece lecþii împãrþite în mod egal în douã capitole.• Douã pagini de evaluare / autoevaluare la sfârºitul fiecãrui capitol.• Index de nume proprii, concepte ºi termeni istorici la finalul Ghidului.

Cum folosești cartea?Aceastã carte o poþi folosi singur, în colaborare cu alþi colegi sau cuajutorul profesorului. Pentru a o folosi în mod autonom e bine sã ºtiiurmãtoarele lucruri:

• Fiecare capitol se deschide cu câte douã pagini de introducere, care îþianunþã titlurile lecþiilor ºi te introduc, prin imagini ºi scurte comentarii,în atmosfera capitolului. E bine sã le analizezi cu atenþie pentru cã ele teajutã sã înþelegi ceea ce urmeazã în cuprinsul lecþiilor. Chipurileoamenilor din imagini vorbesc întotdeauna despre ceea ce ei gândesc ºicred despre lumea în care trãiesc.

• Fiecare lecþie se desfãºoarã pe douã pagini. În cuprinsul fiecãrei lecþii veigãsi urmãtoarea structurã didacticã:– Unde poþi descoperi istoria? Este o întrebare al cãrei rãspuns îl vei

descoperi parcurgând scurtele texte ale lecþiei. Sunt prezentate spaþiiistorice, locuri, muzee, oraºe în care au trãit oamenii despre care aflicum au gândit ºi au acþionat de-a lungul timpului. Ce au construit,pictat, scris, compus? de ce? din ce materiale? ce au gândit? Cusiguranþã istoria se gãseºte peste tot, în localitatea în care trãieºti sauprin locurile prin care cãlãtoreºti. Important este sã ºtim sã vedemoamenii care, din spatele construcþiilor, obiectelor, monumentelor,tablourilor, muzicii sau filmului, ne privesc ºi ne cheamã sã-idescoperim. Întotdeauna cei care creeazã asemenea lucruri au ceva despus ºi ne transmit ceva. Chiar ºi noi facem acelaºi lucru atunci când,în mod banal poate, ne construim o casã, ne alegem culorile pentru a ozugrãvi, când ne alegem culoarea perdelelor sau a gresiei. Tot timpulspunem ceva! Exprimãm un punct de vedere!

– Intrã în dialog cu trecutul este o invitaþie de a participa lareconstituirea modului în care oamenii ºi-au construit viaþa în trecut.Aceastã parte din lecþie îþi cere sã contribui la cunoaºterea oamenilor:sã analizezi texte care cuprind gândurile ºi ideile lor, sã comparidiverse realizãri artistice, concepþii religioase, soluþii tehnice, obiceiuriºi tradiþii, sã-þi exprimi poziþia faþã de atitudinile, comportamentul ºiacþiunile lor, toate pornind de la sistemele de valori pe care aceºtioameni le-au avut în vedere atunci când au acþionat. Vei fi solicitat sã



Ghidul tău pentru Istorie


realizezi mai multe liste cu valori dominante în epoci diferite.Pãstrându-le, vei obþine la final o imagine a evoluþiei civilizaþiei ºi asistemelor de valori. În acelaºi timp, vei putea alege dintre ele pe celecare te satisfac ºi care crezi cã þi se potrivesc cel mai bine.

– Acþioneazã în prezent este un îndemn de a acþiona raþional ºi lucid ºide a nu face lucrurile la întâmplare. Este, de asemenea, un bun prilejde autocunoaºtere ºi de a descoperi în tine lucruri, talente, bucurii,plãceri pe care nu le-ai bãnuit niciodatã cã þi-ar aparþine.Autocunoaºterea este, paradoxal, primul pas spre o mai bunãcomunicare ºi înþelegere cu ceilalþi. De multe ori nu ºtii ce vrei, nu ºtiice poþi, nu ºtii sã alegi ºi atunci intri în conflict cu ceilalþi, pe care îimai ºi învinovãþeºti de nereuºitele tale. Sigur cã ne uimesc lucrurilesenzaþionale fãcute de alþii, dar stã în puterea fiecãruia dintre noi sãfacem la fel. Sau mãcar sã încercãm! Singuri sau în echipã cu ceilalþicolegi, prieteni, colaboratori. Nu-þi fie teamã cã vei fi acuzat cã îicopiezi pe alþii: întotdeauna personalitatea ta va lãsa o amprentaoriginalã atitudinilor, comportamentelor ºi acþiunilor tale. Opþiuniletale vor fi poate diferite de ale celorlalþi, poate chiar în contradicþie cuale altora. Dacã eºti responsabil ºi ºtii exact ce-þi doreºti, dacã îþi asumideciziile, mergi pe drumul tãu!

• Cele douã pagini de evaluare / autoevaluare de la sfârºitul fiecãrui capitolsunt prilejuri de reflecþie asupra ceea ce ai parcurs în ºase lecþii. Fiecareexerciþiu este explicat ºi þi se oferã o justificare pentru care meritã sãîncerci sã-l realizezi. În competiþie cu tine însuþi sau cu ceilalþi! Nu toateexerciþiile au un rãspuns corect! Unele îþi cer sã exprimi un punct devedere personal. În domeniul valorilor ºi al atitudinilor nu existãrãspunsuri corecte sau greºite. Existã doar opþiuni personale. De aceeaoamenii sunt diferiþi ºi totuºi reuºesc sã trãiascã împreunã. Pentru cãîntotdeauna existã un mijloc prin care opþiunile lor pot fi puse înarmonie. Altfel valorile oamenilor pot fi foarte diferite. Cere întotdeaunaajutorul profesorului pentru a afla rãspunsurile corecte la exerciþiile carese preteazã la aºa ceva: localizare în spaþiu ºi timp, cronologii, comparaþiiºi analize de text.

• Indexul de nume proprii, concepte ºi termeni istorici cuprinde indicaþiidespre locul (pagina) din Ghid în care gãseºti referiri la numele sautermenul istoric respectiv. Un asemenea instrument este folositor însituaþia în care doreºti sã revezi o anumitã informaþie ºi nu mai ºtii exactunde se gãseºte. Pornind de la un nume propriu sau de la un termen, poþicu uºurinþã sã redescoperi informaþii pierdute sau rãtãcite. Indexul teajutã la evaluare / autoevaluare sau atunci când îþi pregãteºti lucrarea definal de modul. El este folositor, de asemenea, atunci când ai de fãcutcomparaþii, analize sau sinteze, portofolii sau proiecte. Nu ezita sã-lfoloseºti!

• Imaginile din Ghid însoþesc fiecare lecþie ºi încearcã, uneori, sã explice ºisã ilustreze mai mult decât o pot face cuvintele. Poþi scrie o carte despreTurnul Eiffel, dar nici o descriere nu te va ajuta sã-l „vezi”. Priveºteimaginile, analizeazã-le, pune-le în contextul creat de text ºi vei obþinemai multe lãmuriri despre epoca respectivã, despre monumentul, tabloul,sculptura, oraºul sau lumea care îþi sunt prezentate.

Ce probleme pot apărea?• Sã nu înþelegi cuvinte, termeni sau concepte utilizate în lecþie!

Soluþii:– Poþi gãsi orice termen explicat într-un dicþionar.– Poþi deduce sensul unui termen din contextul în care este folosit. Utilizeazã

Indexul pentru a gãsi eventual o altã utilizare într-un alt context.– Apeleazã la ajutorul profesorului.

• Sã nu poþi rezolva unele cerinþe!Soluþii:– Citeºte încã o datã enunþul sau întrebarea.– Citeºte textele unde ai putea descoperi rãspunsul.– Citeºte încã o datã sursa istoricã pe care o ai de analizat.– Asigurã-te cã ai înþeles toate cuvintele din textul lecþiei, din întrebare sau din

textele pe care le ai de analizat.– Apeleazã la ajutorul profesorului.

• Când rezolvi o cerinþã sau un exerciþiu împreunã cu alþi colegi formând o echipã,pot apãrea puncte de vedere diferite despre rãspunsuri, rezolvãri, formulãri sau idei.Soluþii:– Negociaþi un punct de vedere comun!– Încearcã sã-þi impui punctul de vedere folosind argumente logice, raþionale!– Acceptã cã un coleg poate avea un rãspuns mai bun ca al tãu sau o soluþie mai

potrivitã pentru problema respectivã!– Nu uita cã în domeniu valorilor ºi al atitudinilor nu existã rãspunsuri corecte

ºi rãspunsuri greºite!– Nu vã certaþi, e doar un exerciþiu!– Nu-þi pierde rãbdarea ºi calmul!– Fii politicos!– Nu reclama profesorului neînþelegerile voastre! Rezolvaþi-vã singuri

problemele!

• Nu înþelegi mesajul lecþiei sau cerinþa formulatã într-un exerciþiu!Soluþie:– Cere ajutorul profesorului!

• Nu poþi rezolva cu nici un chip un exerciþiu, nu înþelegi nimic ºi nu vrei sã ceriajutorul nimãnui!Soluþie:– Treci peste problema respectivã! Nimeni nu ºtie sã rezolve toate problemele de

pe lumea asta!

Cu siguranþã mai existã ºi alte probleme care vor apãrea. Ai încredere în tine: levei rezolva pe toate cu calm ºi îndemânare!

Un sfat!Nu trebuie sã te temi de ISTORIE! Dacã þi-e fricã de ISTORIE, înseamnã cã þi-efricã de oameni. Pentru cã oamenii sunt aceia care fac ºi scriu istoria. Tu poþi faceºi scrie propria istorie! S-ar putea sã ai mai mult succes decât savanþii! Dacã ofaci cu onestitate ºi sincer!


O LUME DISPĂRUTĂ PRINTRE NOI

Capitolul I


Te ajută să descoperi…• Măreţia Babilonului – 3000 de ani de istorie glorioasă rătăciţi azi printre tancuri și patrule militare• Urmele Egiptului antic – Turul ciclist al Franţei trece în fiecare an la Paris „prin Egipt”• Spiritul culturii greco-romane – Grecia și Italia – două ţări muzeu• Oamenii antichităţii – Anticii nu erau nici mai buni, nici mai răi decât noi• Valorile creștine – Europa s-a născut la Ierusalim• Islamul – Războaiele de azi nu sunt ale islamului

…iar la final vei putea:• Să te recunoști între ceilalţi, adică să ai o identitate!• Să alegi frumosul, adică să fii tu însuţi admirat de ceilalţi!• Să respecţi valorile altora, adică să fii înţelegător!


Măreţia Babilonului 1


Unde poţi descoperi istoria?Irakul de azi este mai cunoscut din cauza dictaturii luiSaddam Husein, a rãzboiului, a rãpirilor ºi a decapitãrilorde oameni decât pentru ceea ce a însemnat acum 4000 deani Mesopotamia, adicã „þinutul dintre cele douã fluvii”.Câmpia cuprinsã între Tigru ºi Eufrat este consideratã„leagãnul civilizaþiei”. Aici s-au inventat roata olarului,carul cu roþi, s-au desenat primele hãrþi, aici se aflãînceputurile chimiei, algebrei sau ale arhitecturii urbane.Dar, dincolo de toate, aici s-a inventat scrierea din nevoiade a þine socoteala tuturor bogãþiilor ºi de a scrie legi caresã fixeze relaþiile dintre oameni.

Coif de aur (Muzeul Irakuluidin Bagdad) reprezenta opieptãnãturã foarte elaboratã,iar materialul vorbeºte despreprestigiul social aldeþinãtorului.

Muzeul Irakului din Bagdad adãposteºte o parte importantã a urmelor celor trei civilizaþiicare s-au succedat în Mesopotamia: Sumerul, Babilonul ºi Asiria. Altele se aflã rãspânditeîn Europa, la Muzeul Luvru din Paris sau la Staadlische Museum din Berlin.

Babilonul a fost unul dintre cele mai mari oraºe ale antichitãþii. Faima oraºului a ajunspânã la noi prin intermediul Vechiului Testament, care povesteºte despre bogãþii materialenemaivãzute, despre trufia babilonienilor, dar ºi despre imoralitatea banilor în Babilon.Puterea regelui Nabucodonosor era ilustratã de construcþii monumentale: palatul, templele,Turnul Babel, grãdinile suspendate. Ele erau imaginea puterii ºi vorbeau babilonienilor ºistrãinilor despre forþa militarã, bogãþia, înþelepciunea ºi credinþa regelui.

Intră în dialog cu trecutulÎn diverse epoci, oamenii au apreciat valori diferite, fãrã ca valorile individuale sãcorespundã cu cele ale societãþii, cu cele oficiale. Descoperã în textul lecþiei, în texteleimaginilor ºi în celelalte surse istorice prezentate care erau valorile apreciate în Babilon.Alcãtuieºte o listã, pãstreaz-o ºi compar-o cu listele de valori obþinute pentru altecivilizaþii sau alte epoci!

Ca un palat eºti, despuiat ºi jefuit de tâlhari,Ca o cursã eºti, ascunsã miºeleºte vederii,Ca smoala aprinsã eºti, care arde cumplit pe cel ce o atinge,Ca un burduf spart eºti, ce udã pe cel care-l duce,Ca o bucatã de var eºti, ce macinã zidurile,Ca o amuletã eºti, ce nu e în stare sã-l apere pe om,Ca o sandalã eºti, ce roade piciorul drumeþului.”

Epopeea lui Ghilgameº este un poem care

cuprinde, în aproximativ 3600 de versuri,

numeroase întâmplãri, descrieri ºi reflecþii

morale. Iatã mai jos douã fragmente, unul care

se referã la zeiþa Iºtar (zeiþa frumuseþii ºi a

dragostei), iar celãlalt la relaþia dintre

personajele principale.„Ca o ruinã eºti, ce nu dã adãpost omului

pe vreme rea,Ca o uºã dosnicã eºti, ce nu poate împiedica

sã intre vântul ºi furtuna,

Acţionează în prezentFiecare persoanã are un sistem de valori la care se raporteazã atunci când ia decizii, cândalege, când acþioneazã. Spre exemplu, citeºte lista de valori care urmeazã ºi aºeazã-le înordinea care crezi cã te reprezintã pe tine! Gândeºte-te ce este mai important pentru tine?Ce pui întotdeauna, indiferent de situaþie, pe primele cinci locuri? 1. cariera profesionalã;2. prietenia; 3. banii; 4. familia; 5. sãnãtatea; 6. viaþa; 7. etnia; 8. libertatea; 9. religia;10. puterea; 11. democraþia; 12. legea. Adaugã la aceastã listã alte valori care crezi cã îþiaparþin.

Ordinea pe care ai obþinut-o înseamnã sistemul tãu de valori, în funcþie de care îþiorganizezi ºi îþi conduci viaþa. Colegii tãi au, probabil, alte prioritãþi. Nu e nimic rãu înasta! De aceea oamenii sunt diferiþi!


„ªase zile ºi ºase nopþi l-am plâns pe prietenul meu,Iar a ºaptea zi l-am îngropat.Groazã cumplitã m-a cuprins vãzându-i sfârºitul care l-a ajuns,O teamã de moarte m-a cuprins, de aceea am alergat pe câmpie,Cãci moartea lui Enkidu, prietenul meu, mã apasã greu.Cum mai pot sã tac, cum pot sã nu strig?Prietenul meu drag s-a fãcut pãmânt!”

Poarta zeiþei Iºtar este restauratã azila Berlin ºi este una dintre cele 100 deporþi de acces în Babilon. Era opoartã de ceremonie, prin care seajungea la ansamblul arhitectonic celmai important din oraº: Turnul Babel,care avea o înãlþime de 90 de metri;grãdinile suspendate, create în maimulte terase suprapuse pânã laaproximativ 100 de metri, unde apaajungea printr-un ingenios sistem deirigaþii, iar rãcoarea era menþinutãprintr-un sistem de ventilaþie aaerului; palatul regelui care avea ocircumferinþã de peste un kilometru.

Stela lui Hammurabi (aflatãla Luvru) îl înfãþiºeazã peregele Babilonului primindlegile de la zeul Soarelui,ceea ce le confereaautoritate divinã. Codul delegi a lui Hammurabiînseamnã primele legi scriseale oamenilor. Elereglementau dreptul deproprietate, schimburilecomerciale, obligaþiile ºiresponsabilitatea medicilor,arhitecþilor ºi ale altorprofesii.


Urmele Egiptului antic 2


Unde poţi descoperi istoria?Regii mesopotamieni, dupã ce au cucerit Egiptul, au dusacasã simboluri ale victoriei: obeliscuri, coloane, statui.La Roma, în Piazza del Popolo, se aflã un obeliscegiptean înalt de 24 de metri. Este un trofeu de rãzboi,adus în Imperiul roman de cãtre împãratul OctavianAugustus, ca simbol al cuceririi Egiptului. În Piazza SanPietro se aflã un alt obelisc adus de împãratul Caligula.Are 26 de metri ºi cântãreºte 331 de tone.

Obelisc. Cel mai înalt obelisccunoscut avea peste 50 de metriºi cântãrea 1170 de tone. El arãmas neterminat în cariera depiatrã de la Assuan.

Sfinxul de la Giseh. Reprezintãun cap de faraon pe corpulunui leu, ceea ce simbolizeazãforþa fizicã, înþelepciunea ºiputerea regalã.

Piramida lui Keops eramormântul faraonului pregãtitsã-ºi continue viaþa în „lumeade dincolo”.

În anul 1798, Napoleon Bonaparte, aflat în Orient pentru a cuceri Egiptul, s-a adresatastfel soldaþilor sãi: „Vom muri aici sau ne vom întoarce mai mari ca anticii!”. Apoi, îndrum spre Cairo, dã armatei sale urmãtorul ordin de luptã: „Soldaþi, gândiþi-vã cã dinvârful acestor piramide patruzeci de secole vã privesc!”. Întors la Paris, Napoleon aducecu sine simboluri ale victoriei, care împodobesc azi Place de la Concorde sau MuzeulLuvru. De-a lungul timpului, alte obeliscuri au fost transportate la Constantinopol, laLondra sau la New York.

O croazierã pe Nil este cel mai indicat mod de acunoaºte Egiptul, pentru cã aceastã þarã „este un dar alNilului”. Pe malurile sale se înºiruie temple, statuitãiate în stâncã, obeliscuri, morminte regale, piramide.Sunt urmele monumentale ale unei civilizaþii ale cãreitrãsãturi principale erau stabilitatea ºi ordinea.Stabilitatea era datã de puterea absolutã a faraonului,care era o încarnare a divinitãþii, dar ºi de revãrsarearegulatã, anualã, a Nilului, care fertiliza solul ºi asiguraprosperitatea agricolã. Ordinea egipteanã însemna oierarhie socialã precisã, ilustratã de legile severe, dejustiþia asprã, de respectarea tradiþiei ºi de respingerea atot ceea ce era strãin Egiptului.

Datorãm o parte din ceea ce ºtim astãzi despre viaþaegiptenilor mormintelor faraonilor. Palatele erauconstruite din cãrãmidã arsã la soare ºi nu s-a pãstratnici unul, în schimb piramidele, precum ºi morminteledin Valea Regilor ºi Valea Reginelor sunt din piatrã sausãpate direct în stâncã. Ele vorbesc despre „lumea dedincolo” cu seninãtate, demnitate, distincþie ºi mândrie.

Intră în dialog cu trecutul1. De ce cuceritorii Egiptului au dus în þãrile lor de origine monumente ºi obiecte cu valoare

simbolicã ale culturii ºi civilizaþiei egiptene?

2. Care crezi cã este semnificaþia cuvintelor lui Napoleon adresate soldaþilor în Egipt? Alegetrei variante dintre cele indicate ºi argumenteazã alegerea fãcutã:• teama de înfrângere;• frica de moarte;• dorinþa de victorie;• orgoliul de a fi la înãlþimea faraonilor;• admiraþia faþã de un trecut glorios;• respectul pentru istorie.

3. Învãþãturile lui Ptah-hotep dateazã de acum 4500 de ani. Citeºte-le ºi fã un inventar alsfaturilor de comportare adresate oamenilor:


piatra de moarã. Dacã eºti o cãpeteniecare dã porunci unui numãr mare deoameni cautã sã sãvârºeºti toatebinefacerile, astfel ca poruncile talesã nu aducã rãu nimãnui. Mãreaþã edreptatea, statornicã ºi minunatã!”

„Nu fi îngâmfat de ºtiinþa ta, ci

sfãtuieºte-te cu cel neºtiutor la fel ca

ºi cu cel învãþat, cãci hotarele ºtiinþei

nu pot fi atinse ºi nu se aflã un

învãþat care s-o stãpâneascã cu

desãvârºire. O vorbã înþeleaptã o poþi

afla ºi la sclava care macinã învârtind

4. Citeºte Cântecul harpistului (scris acum 4500 de ani) ºi adaugã la lista anterioarã alteatitudini faþã de viaþã ºi faþã de moarte!

Acţionează în prezentAlcãtuieºte un text de 12-15 rânduri în care sã exprimi un punct de vedere desprestatutul femeii în lumea egipteanã. Comparã aceastã poziþie cu cea a femeii din DeclaraþiaUniversalã a Drepturilor Omului din 1948.

Bucurã-te de ziua de azi ºi petrece!Nu-þi întuneca viaþa cu gânduri!Cãci nimeni nu-ºi poate lua cu sineavutul din lumea aceasta,ªi, din câþi au plecat dincolo, nimeninu s-a mai întors!”

„…Sporeºte-þi cât poþi plãcerile

vieþiiºi, cât trãieºti, orânduieºte-þi viaþa

dupã pofta inimii.Cãci te va ajunge ziua plângerii,

Dar plângerile tale, zeul morþii nu le

va auzi;Iar bocetele celor rãmaºi în viaþã

Nu pot dãrui viaþã celui din

mormânt.


Spiritul culturii greco-romane 3


Unde poţi descoperi istoria?Se spune despre Roma cã este un oraº-muzeu. Despre Atena, la fel. Cele douã oraºe suntcapitalele culturale ale antichitãþii europene. Grecia ºi Italia sunt douã muzee în aer liber.Spiritul culturii greco-romane a alimentat spiritul Europei mai bine de o mie de ani.Redescoperit ºi reînviat la sfârºitul evului mediu de cãtre învãþaþii Renaºterii, spiritul estetic,ºtiinþific ºi politic greco-roman este azi mai viu ca oricând.

Totul a început acum 2500 de ani, când grecii au descoperit virtuþile omului ca fiinþãraþionalã. Hipocrate a început prin a cerceta corpul uman pentru a putea sã vindece bolile.Herodot a descris rãzboaiele vremii, cu împãraþii ºi regii care le-au condus, dar a observatºi oamenii simplii care au cãzut, de regulã, victime. Popoare, neamuri, triburi sunt descrisecu curiozitatea pe care þi-o stârneºte strãinul care vorbeºte o limbã neînþeleasã. Platon aconceput o lume idealã, în care cele mai importante lucruri erau politica, educaþia, esteticaºi relaþiile dintre oameni. Iatã cã un medic, un istoric ºi un filosof se ocupã de „om”,încercând sã-l înþeleagã ºi sã-l susþinã pentru a fi mai fericit.

Consecinþele au apãrut imediat în practica politicã:democraþia, ca sistem politic, care înseamnã putereapoporului; ideea de cetãþean – om liber ºi egal cu toþiceilalþi în faþa legilor; educaþia ca mijloc de formare acetãþeanului responsabil. În artã, statuile grecilorreprezentau modele de bãrbaþi sau femei ºi nu un omagiupublic adus unei persoane. Un corp frumos era consideratmai important decât un conducãtor politic care avea ofuncþie trecãtoare. Grecii au observat diferenþa ºidiversitatea, au recunoscut valoarea omului ºi, odatã cuasta, au început sã recunoascã ºi valoarea artei. Sigur cãmonumentele lor (statui, temple, teatre) erau ºi o expresiea hegemoniei politice ºi culturale, dar asta înseamnãconºtiinþa propriei valori.

Armatele romane au cucerit Grecia, iar lumea romanã nus-au sfiit sã copieze modelul cultural grecesc. De lalocuinþe, sãrbãtori ºi distracþii, pânã la statui, temple ºizei, romanii au importat un stil de viaþã ºi o culturã, fãrãca latinitatea sã-ºi piardã forþa spiritualã. Unii împãraþiromani au preferat însã modestia ºi respectul pentrutradiþiile romane (aºa cum a fãcut-o Octavian Augustus),alþii, excesul, extravaganþa ºi risipa (ca împãratul Nero).Toþi împãraþii au considerat arta ca o imagine a puterii lorºi un mijloc de propagandã imperialã. Statuile, pieþelepublice, monumentele triumfale erau dedicate împãraþilorromani ºi victoriilor acestora. La fel ca ºi suveraniibabilonieni ºi egipteni, împãraþii intrau în competiþie cuzeii, nu cu muritorii.

Statuia ecvestrã a împãratuluiMarc Aureliu exprima putereamilitarã romanã întruchipatã deîmpãrat.

Intră în dialog cu trecutul1. În clipa în care grecii au descoperit ºi s-au îngrijit de existenþa omului, s-a schimbat

politica, arta, educaþia, modul de viaþã. Crezi cã azi, dupã modelul atenian de acum 2500de ani, respectul acordat omului, bunãstarea, educaþia, promovarea pe meritul personal,libertatea pot sã schimbe lumea în care trãim? Gândeºte-te ce poþi face pentru a fi mairespectat, mai bogat, mai liber?

2. Jocurile olimpice au fost inventate de greci acum 2700 de ani. Ele erau o expresie arivalitãþii dintre polis-uri, dar ºi un mod de a pune în valoare spiritul uman. Întrecerileerau sportive, dar ºi de poezie, iar premiul era o cununã de lauri ºi, mai ales, mândria ºionoarea de a fi câºtigat o întrecere care avea loc o datã la patru ani. Alcãtuieºte un text de10-12 rânduri despre ce înseamnã azi „spiritul olimpic”.

3. Romanii au copiat modelul cultural grecesc. Care crezi cã este azi modelul culturaldominant în lume? Gândeºte-te la limbã, produse comerciale, muzicã, mod de viaþã! Fã olistã de cuvinte ºi obiceiuri preluate în zilele noastre, de noi, de la alte popoare! În acestcontext, ce crezi cã se poate întâmpla cu civilizaþia ºi cultura românã: se modificã? vadispãrea? Argumenteazã rãspunsul!


Acţionează în prezent1. Cunoºti o construcþie realizatã în România ca o imagine a puterii conducãtorului ºi ca

mijloc de propagandã?

2. De la latini am moºtenit expresii pe care le folosim ºi azi pentru a descrie anumitesituaþii. Citeºte expresiile urmãtoare ºi relateazã colegilor întâmplãri care pot ficaracterizate prin folosirea acestor expresii latineºti!• Festina lente! (în traducere: „Grãbeºte-te încet!”)• Panem et circenses! (în traducere „Pâine ºi circ!”)• Veni, vidi, vici! (în traducere „Am venit, am vãzut, am învins!”)• Vox populi, vox Dei! (în traducere „Vocea poporului, vocea lui Dumnezeu!”)

Cariatidele erau statui feminine care înlocuiau coloanele de susþine aacoperiºului unui templu.


Oamenii antichităţii 4


Unde poţi descoperi istoria?

„Suntem cu toþii membrii unui mare

trup; natura ne-a nãscut fraþi, dându-ne

tuturor acelaºi þel. Ea ne-a inspirat

iubirea reciprocã ºi ne-a fãcut sociabili.

De aceea trebuie sã respingem violenþa,

cruzimea, egoismul ºi corupþia”.

Poþi descoperi în acest text enunþate

drepturi ale omului?

„Aceasta mi-e averea: sã preamãresc femeia,

Sã-i fac iubitei mele renumele etern.

Veºminte, pietre scumpe ºi aur s-or distruge –

Dar faima ei, în versuri, va strãluci mereu!”

3. În versurile urmãtoare, poetul latinOvidiu, exilat la Tomis (Constanþa deazi), descrie sentimentele sale faþã defemeie.

Oamenii antichitãþii, adicã spiritul oameni-lor care au trãit acum 2000 de ani, poate firecunoscut în ceea ce suntem noi astãzi. Iatão listã de cuvinte care exprimã calitãþi uma-ne apreciate în antichitatea greco-romanã:luciditate, raþiune, spirit practic, cetãþenie,libertate, egalitate, merit personal, ordine,moderaþie, frumuseþe, forþã fizicã, armonie,respect pentru tradiþie, integritate moralã.Sã nu crezi însã cã lumea aceea era perfectã.Iatã ºi o listã de moravuri de care oameniirâdeau în piese de teatru sau în reprezenta-þii desfãºurate cu ocazia sãrbãtorilor: oame-nii erau necinstiþi, certãreþi, lacomi, obsce-ni, naivi, leneºi, beþivi, iar instituþiile eraucorupte ºi pline de abuzuri, iar justiþiastrâmbã.

Grecii au creat un sistem politic – democra-þia, o culturã – umanismul, o religie – cu zeicare au toate calitãþile ºi viciile oamenilor, osocietate de oameni egali ºi liberi. Ideile gre-cilor despre stat, politicã, cetãþean, bunãcu-viinþã, frumos au fost rãspândite, de-a lun-gul ºi de-a latul lumii cunoscute atunci, decãtre Alexandru Macedon. Alexandru a pur-tat rãzboaie, a cucerit teritorii întinse, a înte-meiat oraºe (unora le-a dat numele sãu –Alexandria), dar convins de superioritateaculturii greceºti, a protejat-o, a rãspândit-oºi a îmbogãþit-o. Peste câteva secole, romaniiau cucerit tot spaþiul din jurul Mãrii Medi-terane ºi viaþa lor s-a schimbat. Roma adevenit greacã, la fel cum astãzi Japonia adevenit occidentalã.

Intră în dialog cu trecutul1. Unii filosofi greci considerau cã existã patru adevãruri fundamentale care trebuie sã-i

conducã pe oameni în viaþã: 1. Cã divinitatea nu trebuie sã îþi inspire teamã; 2. Cã nutrebuie sã-þi fie fricã de moarte; 3. Cã este uºor sã-þi procuri binele; 4. Cã este uºor sãsuporþi durerea. Adaugã „douã adevãruri” care þie þi se par foarte importante în viaþã!

2. Filosoful roman Seneca a scris urmãtoarele:

4. Dupã bãtãlia de la Maraton, grecii au trimis un sol sã anunþe victoria la Atena. Acesta aalergat pe o distanþã de peste 40 de kilometri, a ajuns în cetate, a rostit simplu: „Amînvins!” ºi a murit din cauza epuizãrii. Alege dintre termenii urmãtori doi dintre cei caredefinesc cel mai bine „alergãtorul de la Maraton”: devotament, patriotism, onoare,disciplinã militarã, eroism.

5. Citeºte textele urmãtoare ºi identificã alte calitãþi umane, moravuri ºi obiceiuri înantichitatea greco-romanã!


Acţionează în prezent1. Câte din cuvintele din prima listã, din primul paragraf al lecþiei fac parte din filosofia ta

de viaþã?

2. Din antichitate ºi pânã acum vreo douã-trei secole, supravieþuirea unui om ºi prestigiulsãu în faþa celorlalþi a depins de forþa ºi de superioritatea fizicã. Alege, din listele devalori umane pe care le-ai întâlnit în aceste prime lecþii, cinci din cele care crezi cã îþiconferã prestigiu în faþa celorlalþi! Comparã opþiunile tale cu cele ale colegilor! De cecrezi cã sunt diferite?

„Baia nu era un simplu prilej decurãþenie, ci o plãcere complexã, cumeste, la noi, agrementul plajei la mare. Deaceea, gânditorii ºi creºtinii (mai târziu)respingeau baia; ei nu se lãsau pradãslãbiciunii de a se spãla; fãceau baie doaro datã sau de douã ori pe lunã; barbamurdarã a unui filosof era o dovadã deausteritate de care el se mândrea. Toatecasele de bogãtaºi aveau mai multeîncãperi special amenajate pentru baie, cuo instalaþie de încãlzire sub podea; înfiecare oraº se afla cel puþin o baiepublicã ºi un apeduct care alimentaoraºul ºi fântânile.”

Philippe Aries, Georges Duby, Istoriavieþii private

„Politeþea era o îndatorire impusã de

educaþie. Un om binecrescut se poartã cu

egalii sãi fãrã a-i linguºi ºi fãrã aroganþã;

respectul faþã de altul trebuie sã se

manifeste cu naturaleþea unui suflet

liberal; deferenþa datoratã unui superior

sã fie întotdeauna însoþitã de acea

simplitate familiarã proprie mândriei

civice ce o resimte un om liber. Numai

«barbarilor» li se potriveºte sã stea

înmãrmuriþi în prezenþa regilor ºi

oamenii superstiþioºi sã tremure în faþa

zeilor ca un sclav în faþa unui stãpânitor.”

(…)„Ce însemna sã fi libertin în moravuri ºi

în comportament? Un om era considerat

libertin când încãlca trei opreliºti: fãcea

dragoste înainte de cãderea nopþii; fãcea

dragoste fãrã a întuneca odaia; fãcea

dragoste cu o partenerã pe care o

dezgolise toatã.”

(…)


Valorile creștine 5


Unde poţi descoperi istoria?Tot ceea ce se întâmplã azi în familie de Paºti sau de Crãciun,la botez, la nuntã sau la înmormântare reprezintã tradiþiicreºtine. Fie cã oamenii sunt ortodocºi, greco-catolici, catolicisau protestanþi, semnificaþia obiceiurilor este asemãnãtoare.Toþi creºtinii vopsesc ouã roºii de Paºti, fapt ce aminteºte desângele vãrsat de Iisus pentru mântuirea oamenilor. Cu toþiine facem cruce – simbol universal al creºtinului. Toþi creºtiniirecunosc ziua de 25 decembrie ca zi a naºterii lui Iisus.Fiecare comunitate are o bisericã în jurul cãreia se adunãduminica ºi la sãrbãtori. Când se mutã în casã nouã, oameniicheamã un preot pentru sfinþirea locului. Duminica a fost ziuade odihnã a lui Dumnezeu ºi a devenit ziua de odihnã acreºtinilor, ziua noastrã liberã. ªi exemplele pot continua!

În fiecare zi, fãrã sã ne dãm seama, facem gesturi cusemnificaþie creºtinã: dãm de pomanã, ne închinãm, îlpomenim pe Dumnezeu în diverse formule („Doamne-ajutã!”, „Doamne fereºte!” etc.), þinem posturile orânduite debiserica creºtinã, ne primenim hainele de sãrbãtori, mergemla bisericã sau în pelerinaj la mãnãstiri sau locuri sfinte,participãm la sãrbãtori sau ceremonii religioase. Religiacreºtinã este prezentã, aºadar, în tot ceea ce facem, în felulîn care gândim, în modul în care ne organizãm viaþa.

De-a lungul timpului, biserica creºtinã a susþinut ºi ainfluenþat chiar existenþa statelor creºtine: Imperiul Bizantin afost timp de o mie de ani un imperiu creºtin ortodox, în ÞãrileRomâne, mitropolitul era al doilea om în stat dupã domnitor,regele Angliei este ºeful Bisericii anglicane, Papa de la Roma aavut ºi are un cuvânt greu de spus în deciziile politice.

Creºtinii sunt separaþi astãzi în mai multe culte. În anul1054, neînþelegerile teologice dintre Patriarhul de laConstantinopol ºi Papa de la Roma au dus la MareaSchismã, adicã separarea Bisericii ortodoxe de Bisericacatolicã sau romano-catolicã. Dupã câteva secole, în anul1517, în Germania, Martin Luther a propus o reformã acatolicismului ºi astfel au apãrut cultele creºtine protestante:luteranismul, calvinismul ºi anglicanismul. Acum trei sutede ani a luat fiinþã cultul greco-catolic, prin unirea unei pãrþia credincioºilor Bisericii ortodoxe cu Biserica catolicã.Chiar dacã existã diferenþe între ortodocºi, greco-catolici,catolici, protestanþi sau alte culte creºtine consideratesecte, se poate spune cã creºtinismul este unul dintrefundamentele spirituale ale culturii ºi civilizaþiei europene.

Mãnãstirea Putna

Catedrala catolicã din Oradea

Nuntã într-o bisericã ortodoxã

Intră în dialog cu trecutul1. Citeºte „cele zece porunci” ºi identificã principalele valori creºtine.


Acţionează în prezentRomanul ºi filmul artistic Codul lui da Vinci propun o nouã viziune asupra vieþii luiIisus, a Mariei Magdalena ºi a rolului femeilor în viaþa primilor creºtini. Aceste lucruri aufost respinse ºi condamnate în zilele noastre de cãtre Biserica catolicã. Care este opinia taîn legãturã cu apariþia altor puncte de vedere despre viaþa lui Iisus? Crezi cã pot fiacceptate sau sunt o blasfemie? Formuleazã un rãspuns scris de 12-15 rânduri ºicomparã-l cu al altor colegi!

mama ta. 6. Sã nu ucizi. 7. Sã nupreacurveºti. 8. Sã nu furi. 9. Sãnu mãrturiseºti strâmb împotrivaaproapelui tãu. 10. Sã nu pofteºticasa aproapelui, nevastaaproapelui, nici vreun alt lucrucare este al aproapelui tãu.”

Biblia, Exodul 20, 1-17

„1. Eu sunt Domnul, Dumnezeul

tãu, sã nu ai alþi dumnezei în

afarã de mine. 2. Sã nu-þi faci

chip cioplit. 3. Sã nu iei în deºert

numele Domnului tãu, cãci

Domnul nu te va lãsa

nepedepsit. 4. Adu-þi aminte de

ziua de odihnã ca s-o sfinþeºti.

5. Cinsteºte pe tatãl tãu ºi pe

„Femeile sã tacã în întruniri, cãci nu le esteîngãduit sã ia cuvântul; sã stea supuse cumînsãºi legea o spune”. (Noul Testament,Epistola întâi cãtre corinteni, XIV, 34-35)

„Femeia sã înveþe în tãcere cu toatãsupunerea. Femeii nu-i dau voie sã înveþe pealþii, nici sã se ridice mai pe sus de bãrbat, cisã stea în tãcere”. (Noul Testament, Epistolaîntâi cãtre Timotei, II, 11-14)

„Femeile sã li se supunã bãrbaþilor lor

precum Domnului, cãci bãrbatul este cap

femeii sale, cum Hristos este capul

Bisericii, trupul sãu, al cãrui Izbãvitor este.

ªi dupã cum Biserica i se supune lui

Hristos, tot astfel femeile trebuie sã li se

supunã bãrbaþilor lor”. (Noul Testament,

Epistola cãtre efeseni, V, 22-24)

2. Observã în textele de mai jos atitudinea creºtinismului faþã de femeie. Crezi cã aceastãpoziþie a avut consecinþe de-a lungul istoriei asupra poziþiei femeii în societate?

3. În textul urmãtor vei descoperi acþiuni ale creºtinilor susþinute de Bisericã cu ocaziacruciadelor pentru eliberarea Ierusalimului. Cum poþi explica comportamentul cruciaþilorgândindu-te la «cele zece porunci»?

cadavre; cifrã la care trebuie adãugatecadavrele care zãceau pe strãzile oraºului.Apoi, cruciaþii s-au spãlat ºi ºi-au pusveºminte curate. Au pornit desculþi,într-un concert de plânsete ºi gemete, printoate locurile oraºului pe care le strãbãtuseHristos, sãrutând urmele tãlpilor lui.”

Guillaume de Tyr

„Cruciaþii strãbãteau strãzile Ierusalimului,

cu spada sau cu pumnalul în mânã,

omorând orice locuitor pe care-l întâlneau,

fãrã sã cruþe nici femeile, nici copiii.

Spectacolul unui asemenea numãr de

cadavre era insuportabil. Dar masacratorii

erau ºi mai hidoºi decât victimele lor: din

tãlpi pânã îºtet erau acoperiþi de sânge. În

incinta templului erau peste zece mii de


Islamul 6



În Spania, arabii au stãpânit aproape 800 de ani. Urmele lor se gãsesc peste tot: moschei,palate, grãdini. În Franþa trãiesc azi aproximativ ºapte milioane de musulmani, proveniþi înspecial din statele islamice, foste colonii franceze din nordul Africii. În Germania sunt cincimilioane de musulmani. Turcia este azi un stat european de religie islamicã. Peste tot înEuropa poþi descoperi produse ºi simboluri ale lumii arabo-islamice: îmbrãcãminte specificãlumii orientale, covoare, restaurante tradiþionale, moschei, mirodenii, parfumuri orientale,obiecte decorative, poveºti preluate de arabi din lumea babilonianã, precum O mie ºi unade nopþi. Ele au ajuns în Europa aduse de negustori, încã dinainte de anul o mie.

Învãþãtura islamicã a fost rãspânditã în rândul arabilor din Mecca de cãtre ProfetulMahomed, în secolul al VII-lea. Principiul fundamental al noii religii era supunerea(„islam” înseamnã „supunere” în limba arabã) faþã de Alah. Mahomed a transmismusulmanilor („musulman” înseamnã „credincios” în limba arabã) valori umane precumgenerozitatea, onestitatea, caritatea, cumpãtarea ºi moderaþia.

Coranul, cartea sfântã a religiei islamice, i-a îndemnat pe musulmani sã cerceteze lumeaºi sã cunoascã realitatea lucrurilor prin intermediul raþiunii, spre deosebire de Biblie carea sfãtuit creºtinul astfel: „crede ºi nu cerceta”. Aºa se explicã numãrul mare de savanþiarabi, numãrul mare de cãrþi ºi de biblioteci, precum ºi produsele de calitate deosebitãrealizate în lumea arabã în jurul anului o mie.

Expansiunea arabilor în Orient, Africa de Nord ºi Europa s-a realizat prin rãzboaie purtateîmpotriva „necredincioºilor”. Djihadul (rãzboiul sfânt) pentru rãspândirea islamului a devenitdoctrina supremã a statului arab ºi a religiei islamice. Aceastã concepþie este asemãnãtoare cuideea de cruciadã a creºtinilor împotriva „necredincioºilor” ºi ambele au apãrut în urmã cu omie de ani, într-o perioadã în care credinþa oamenilor era mult mai puternicã decât raþiunea.

Intră în dialog cu trecutul1. Citeºte fragmentele urmãtoare ºi noteazã-þi valori ale religiei islamice. Comparã-le cu cele

creºtine! Sunt asemãnãtoare sau foarte diferite?


5. Care dintre sfaturile date de Avicenna arabilor în secolul al XI-lea mai este valabil ºiastãzi?

dupã stricãciune pe pãmânt; Dumnezeunu-i iubeºte pe cei ce fac stricãciune. (…)Cel ce se cãieºte ºi face bine, aceluia poatecã îi va merge bine; cei ce cred ºi se poartãbine, pentru ei nu lãsãm sã se piardãrãsplata pentru fapte bune.”

Coranul

„Toþi oamenii sunt egali ca dinþii din

pieptenele þesãtorului. Nici o deosebire nu

este între un alb ºi un negru, între un arab

ºi un nearab, decât mãsura în care ei se

tem de Dumnezeu. (…) Nu uita partea ta

din lumea aceasta ºi fã bine precum ºi

Dumnezeu þi-a fãcut bine; ºi nu umbla

aceasta era situaþia. Deci sã nu neînchipuim pe cuceritori azvârlind afarã pecreºtini ºi dând cu barda în dreapta ºi-nstânga în lucrurile sfinte ºi transformândpeste noapte biserica în moschee.”

Mehmed Ablai, Arabii

„În primii ani ai cuceririi teritoriilor

creºtine de cãtre arabi se remarcã ceva cu

totul neobiºnuit: musulmanii vin ºi se

roagã în incinta aceleiaºi biserici,

împreunã cu creºtinii, bineînþeles unii

pentru Alah, ceilalþi pentru Dumnezeu.

Pare ciudat, dar izvoarele atestã cã

Trataþi pe ostaºi cu bunãtate, iar ei sã fieapãrãtorii, iar nu asupritorii poporului.Ocrotiþi pe agricultori, cãci truda lor nehrãneºte, ºi pãziþi câmpurile. Fie capoporul sã fie fericit la umbra tronului ºisã se bucure de siguranþa bunurilor sale ºide plãcerile vieþii.”

„Fiul meu, domniile aparþin lui Alah, carele dã ºi le ia dupã cum crede de cuviinþã.Pentru cã el ne-a lãsat pe tronul Spaniei,ca sã ne conformãm voinþei sacre, trebuiesã ne strãduim sã facem bine oamenilor.Pentru acest scop ni se dã puterea. Aºa cãjustiþia ta, totdeauna nepãrtinitoare, sãocroteascã deopotrivã pe sãrac ºi pe bogat.

corpului; 4.ameliorarea a ceea ce se inspirãprin nas; 5.adaptarea hainelor; 6. echilibrulmiºcãrilor fizice ºi sufleteºti.”

„În menþinerea sãnãtãþii trebuie sã avem

grijã de ºase lucruri: 1.alegerea hranei;

2.curãþirea corpului de reziduuri;

3.menþinerea conformaþiei corecte a

2. Djihadul i-a trimis pe musulmani sã lupte împotriva „necredincioºilor. Cruciada esterãzboiul dus de creºtini împotriva „necredincioºilor”. Cine sunt „necredincioºii” pentrucele douã religii?

3. Caracterizeazã printr-un singur cuvânt situaþia prezentatã în textul urmãtor:

4. Califul a fost conducãtorul statului la arabi în primele secole de existenþã ale statelorarabe. Iatã, mai jos, testamentul unui calif lãsat fiului sãu, din care rezultã sfaturi despreputere, armatã ºi supuºi. Cum apreciezi acest mesaj: este unul actual ºi modern? Sau esteînvechit ºi greu de acceptat în zilele noastre?

Acţionează în prezentAtentatele teroriste din zilele noastre sunt comise de luptãtori islamici care îºi justificãacþiunile prin djihad. Þi se pare actualã aceastã doctrinã? De ce DA? De ce NU?


Autoevaluare I


Primul exerciþiu pe care þi-l propun este unul care te ajutã sã îþi fixezi câteva reperecronologice în evoluþia spiritualitãþii antice.

1. Ordoneazã cronologic urmãtoarele momente în evoluþia spiritualitãþii umane:

A. Coranul;B. Epopeea lui Ghilgameº;C. Biblia;

A. Apariþia islamului;B. Reforma bisericii catolice;C. Apariþia creºtinismului.

Tema urmãtoare îþi cere sã situezi în spaþiu câteva monumente de arhitecturã aleantichitãþii.

2. Asociazã elementele corespunzãtoare din cele douã coloane:1. Turnul Babel; A. Atena;2. Coloseum; B. Egipt;3. Piramida lui Keops; C. Babilon;4. Partenon; D. Roma.

Utilizarea corectã a termenilor istorici ºi a numelor proprii te ajutã sã comunici eficient ºisã te faci înþeles de cãtre ceilalþi.

3. Completeazã spaþiile libere din textul de mai jos cu numele proprii ºi termenii adecvaþidin lista urmãtoare. Poþi adapta forma gramaticalã a termenilor în funcþie de context.

„Þinutul dintre cele douã fluvii” sau _____________________ este considerat „leagãnul

civilizaþiei”. Faima Babilonului a ajuns pânã la noi în descrierile din __________________.

______________ este situat pe malul Nilului. Piramidele erau morminte ale _____________.

Atena a fost primul oraº în care a triumfat _________________________. Romanii au copiat

_______________________________. Alexandria este numele unor oraºe întemeiate de cãtre

împãratul ______________________. Regele Angliei era ºeful Bisericii ___________________.

Papa de la Roma este ºeful Bisericii ________________________. Imperiul Bizantin a fost

un imperiu ___________________________. Martin Luther a întemeiat ___________________.

_________________________ este cartea sfântã a islamului. Lãcaºul de cult al musulmanilor

este _______________.

Termeni istorici ºi nume proprii: luteranism, Coran, moschee, Mesopotamia, VechiulTestament, faraon, model cultural grecesc, Egipt, Alexandru Macedon, creºtin ortodox,anglican, catolic, democraþie.

Toate deciziile ºi acþiunile oamenilor au drept criteriu de referinþã un sistem de valori,adicã o ierarhie a valorilor personale sau ale instituþiilor pe care le reprezintã, în funcþiede care se desfãºoarã comportamentul uman. ªi tu ai asemenea opþiuni chiar dacã uneorinu îþi dai seama de asta. În cursul acestui prim capitol ai alcãtuit deja mai multe liste devalori reprezentând opþiunile dominante ale oamenilor din diverse epoci istorice.Exerciþiile urmãtoare îþi cer sã-þi exprimi punctul de vedere în raport cu arta, obiceiurileºi religiile de la sfârºitul antichitãþii ºi începutul evului mediu.

4. Religia creºtinã ºi cea islamicã au o mulþime de valori comune. În lista urmãtoare existã ovaloare foarte importantã în zilele noastre, pe care nici o religie nu o acceptã între valorilesale fundamentale. Care crezi cã este aceasta? Argumenteazã rãspunsul în 5 rânduri!(egalitatea, cumpãtarea, libertatea, caritatea (pomana), generozitatea)

___________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________

5. Biblia ºi Coranul se adreseazã credincioºilor creºtini, respectiv musulmani cu urmãtoareleîndemnuri: „Crede ºi nu cerceta!” – Biblia, „Cerceteazã ºi cunoaºte lumea!” – Coranul.Numeºte câte o urmare a acestor îndemnuri pentru fiecare dintre cele douã civilizaþii –creºtinã ºi islamicã – în primii o mie de ani ai existenþei lor.

6. Identificã în textul urmãtor abateri de la morala creºtinã.

„Comunitãþile þãrãneºti organizau ospeþe cu petreceri în biserici. În cimitire se joacã tot felulde jocuri… În timpul slujbei religioase, lumea se plimbã prin bisericã, flirteazã, face glume,discutã afaceri… Prostituatele se pãunesc prin faþa bisericii, cãutându-ºi clienþii aici… Înzilele de sãrbãtoare se vând imagini obscene. În schimb, la vecernie biserica este goalã.”

Ovidiu Drimba, Istoria culturii ºi civilizaþiei

În toate epocile, oamenii au recurs la diverse forme de a-ºi produce plãcere: jocuri,vânãtoare, spectacole, divertisment etc. Toate exprimã o concepþie despre viaþã, omentalitate care se raporteazã la un sistem de valori. Cerinþa urmãtoare îþi solicitã sãrecunoºti epoca ºi civilizaþia despre care este vorba în text.

7. Recunoaºte epoca ºi civilizaþia despre care povesteºte textul de mai jos:

„Ritualul bãii începea cu masajul pielii ºi o baie de abur uscat. Urma cufundarea într-unbazin cu apã fierbinte, trecerea spre holul principal pentru rãcorire ºi conversaþie, iar lasfârºit o afundare în bazinul rece, într-o camerã deschisã sub cerul liber. Holul centralîncãlzit putea adãposti 1600 de oameni în acelaºi timp. Nici o societate anterioarã nu apus la dispoziþie pentru plãcerea publicului asemenea instalaþii interioare.”

Albert E. Elsen, Temele artei


URMELE OAMENILOR: CONSTRUCŢIILE, TABLOURILE, CĂRŢILE…

Capitolul II


Te ajută să descoperi...• Misterele Evului Mediu – Evul Mediu înseamnă mai mult decât cavaleri, haiduci și vrăjitoare• Luminile Renașterii – Oamenii Renașterii au redescoperit OMUL• Jocurile Barocului – Ce nebunie de forme și culori!• Liniștea clasică – De câte ori pe zi ai nevoie de liniște?• Zborul arhitecturii contemporane – Omul a visat să zboare chiar și atunci când a construit pe pământ• Revolta din cultura tinerilor – Nimic nu le poate sta tinerilor împotrivă

... iar la final vei putea:• Să descoperi urmele oamenilor, adică să „vezi” istoria• Să zbori, adică să construiești singur• Să accepţi tinereţea altora, adică să te simţi tânăr


Misterele Evului Mediu 1



Evul Mediu ne apare astãzi ca o lume înde-pãrtatã, întunecatã ºi plinã de mistere. Cãr-þile sau filmele despre aceastã perioadã nearatã oameni obiºnuiþi, temãtori ºi supuºi înfaþa nobilului bogat sau feþei bisericesti.Cavalerii – ca pe niºte luptãtori, plini dearme, gata oricând sã-ºi demonstreze forþafizicã sau sã ucidã pentru a impresiona oprinþesã. Totul se petrece în case murdare ºiîntunecoase, în castele reci, de piatrã, înmãnãstiri ºi catedrale în care ºoapta e celmai puternic zgomot, în pãduri nesfârºite încare soarele nu pãtrunde niciodatã. Umbre,ceaþã ºi spaimã, zãngãnit de fiare. Într-o ast-fel de lume preþul vieþii unui om este infimpentru cã toate vin de la Dumnezeu. Foame-tea, ciuma, rãzboaiele, invaziile, cutremure-le ºi inundaþiile sunt pedepse divine abãtu-te asupra omenirii pãcãtoase.

Astãzi, ochiul celui care viziteazã caturist o mãnãstire sau o catedralã medievalãeste uimit în primul rând de calitatea cons-trucþiei: zidurile groase de piatrã, înãlþimea,vitraliile, decoraþiile, sculpturile ºi picturileimpresioneazã ºi trezesc admiraþie. Ele nevorbesc despre bogãþia ºi puterea bisericii,despre credinþã, despre mândria orãºenilor,dar ºi despre priceperea arhitecþilor ºi meº-teºugarilor care le-au realizat.

Pelerinul, credincios ºi umil, descoperãînsã altceva. La intrare îl întâmpinã imagi-nea sculptatã sau pictatã a Judecãþii de

Apoi, cu Iisus Hristos care ridicã mânadreaptã ºi le aratã celor aleºi drumul spreCeruri, în timp ce cu stânga îi aruncã pepãcãtoºi în Infern. Cei patru cavaleri ai Apo-calipsei (cucerirea, rãzboiul, foametea ºimoartea), precum ºi balaurul cu ºapte cape-te transmit creºtinului teama de sfârºitullumii. Interiorul catedralelor este plin desolemnitate: înãlþimea de peste 30 de metri,coloanele uriaºe, bolta în formã de semicerc(specificã stilului arhitecturii romanice) sauîn formã de ogivã (specificã stilului gotic),decoraþiile abundente creeazã o lume caresimbolizeazã Cerul, armonia ºi înþelepciu-nea divinã, dar ºi ordinea lumeascã în careBiserica deþine puterea.

Dincolo de elementele simbolice, cate-drala satisfãcea nevoia de spectacol a oame-nilor, era scena unor festivitãþi populare,locul unde se încheiau tranzacþii comercialesau chiar loc de joacã pentru copii. Clopote-le catedralei reglau activitatea zilnicã, aºacum evenimentele din viaþa lui Hristos, aMariei ºi a sfinþilor stabileau calendarul sãr-bãtorilor ºi al târgurilor.

Mãnãstirile ºi catedralele construite însecolele XI-XIII, în stil romanic ºi în stilgotic, sunt rãspândite pe tot teritoriul Euro-pei Occidentale. Catedralele sunt printrepuþinele urme sigure lãsate de o lume des-pre care ne imaginãm mai multe lucruridecât ºtim.

Intră în dialog cu trecutul1. Un scriitor din secolul al XIII-lea vorbeºte despre „ninsoarea de catedrale din jurul

Parisului”. La ce crezi cã se referã aceastã expresie?

2. Cuvântul „catedralã” vine din latinescul cathedra, care însemna „scaun”, folosit cusensul de scaun (sediu) episcopal, adicã cea mai importantã autoritate a locului. În acestcontext, explicã ce îi conferã „catedra” profesorului!

3. Natura, creaþie a lui Dumnezeu, are, în lumea medievalã, un sens simbolic. Citeºte textulºi identificã semnificaþii creºtine atribuite unor elemente naturale!


Acţionează în prezentFã o listã cu toate valorile umane apreciate de omul medieval aºa cum le-ai descoperit înlecþie ºi în „dialogul tãu cu trecutul”!

evocã Biserica, ochii lui blânzi – privireaînþeleaptã a Bisericii spre viitor, albulpenelor – gândurile pure ale divinitãþii,roºul labelor – sângele martirilor…”

Ovidiu Drîmba, Istoria culturii ºi civilizaþiei

„Un trandafir roºu nu ne emoþioneazã prin

frumuseþea lui – ceea ce ar fi un sentiment

pãgân!, ci pentru cã aminteºte printre

spinii tulpinii, de corul martirilor în

mijlocul ereticilor; iar roºul petalelor este

sângele celor martirizaþi… Un porumbel

trebuie sã ducã la bun sfârºit o operãprecisã ºi nu sã urmãreascã oricenebuneascã curiozitate care-i pãleºte, fiedin puþinãtatea minþii, fie din trufie, fiedin gânduri venite de la necuratul.”

Umberto Eco, Numele trandafirului

„Numai bibliotecarul ºtie dacã este

îngãduitã sau nu citirea unei cãrþi, ce fel

de taine, de adevãruri sau de minciuni

închide în el volumul cu pricina. Nu toate

adevãrurile sunt pentru toate urechile, nu

toate minciunile pot fi recunoscute ca

atare de un suflet credincios (…) cãlugãrii

lumii reale – focul, aerul, pãmântul ºi apa;7, ca sumã a primelor douã, desemnaomul, a cãrui naturã dublã se alcãtuia dinspirit ºi materie; produsul 3x4 desemnagrupuri precum cei 12 apostoli, cei 12profeþi minori etc.”

William Fleming, Arte ºi idei

„Toma d’Aquino considera cã frumosul se

întemeiazã pe proporþionalitate, claritate

ºi armonie. Calculul ºi simbolismul

matematic juca un rol important în

gândirea vremii. Numãrul 3 se bucura de

mare trecere din cauza asocierii lui cu

Sfânta Treime; 4 semnificã elementele

4. Citeºte textul ºi rãspunde la urmãtoarele întrebãri:a. De ce erau considerate periculoase cãrþile în mãnãstire?b. Existã cineva care poate stabili ce este adevãrat / mincinos, bine / rãu, potrivit /

nepotrivit într-o carte? Dar în viaþa oamenilor?c. Putem privi cãrþile ca pe ceva misterios, ocult, rezervat doar iniþiaþilor?d. De ce biserica creºtinã medievalã a avut o astfel de atitudine faþã de lectura cãrþilor?

5. Citeºte textul ºi identificã semnificaþia pe care oamenii o dãdeau numerelor în evul mediu!


Luminile Renașterii 2



Piaþa San Marco din Veneþia este una dintrecele mai frumoase pieþe din lume. PalatulDogilor – sediul guvernului veneþian – esteo construcþie luminoasã, strãlucitoare, ins-piratã de arta Orientului cu care veneþieniiaveau strânse legãturi comerciale. BazilicaSan Marco (Sfântul Marcu era patronul spi-ritual al oraºului) oglindeºte relaþia dintreVeneþia ºi Constantinopol. Întreaga Veneþie,cu palatele, bisericile ºi pieþele sale, este oexpresie a noului gust pentru frumos de lajumãtatea mileniului al II-lea.

Florenþa este un oraº ai cãrui arhitecþi aufost interesaþi de armonie, echilibru ºi fru-museþea formelor. Cele mai frumoase ziduridin istoria arhitecturii erau destinate a fifaþade de palate. Ele trebuiau sã reprezintedemnitatea, puterea ºi gustul proprietarului,dar, în acelaºi timp, sã ofere plãcerea de a fiprivite de cãtre trecãtori.

A citi povestea unei picturi înseamnã sãreconstitui intenþiile autorului ºi sã exprimipropriile tale simþãminte. Cina cea de tainãeste una dintre capodoperele lui Leonardo daVinci, în care Hristos apare ca un om între oa-meni ºi care, prin umilinþã ºi demnitate, acor-dã mântuirea. „Adevãr zic vouã, unul dintre

voi mã va vinde!”, acesta este mesajul trans-mis de cãtre Iisus care explicã agitaþia, miºca-rea, fiorul care-i strãbate pe cei 12 apostoli.

Pieta este o lucrare în care Michelangeloa sculptat un bloc de marmurã dând la ivea-lã, dincolo de miºcarea, forþa scheletului ºia muºchilor întinºi sub piele, spirit ºi senti-mente. El a dovedit cã pictura ºi sculpturase fac cu mintea, nu cu mâinile. DespreMichelangelo se spune cã a fost un „drama-turg al corpului uman”.

Cele patru exemple de mai sus (alese dincâteva sute posibile) vorbesc despre spiritulRenaºterii, care a însemnat umanism, rea-lism ºi individualism. Umanism pentru cãomul a redevenit subiect ºi destinatar, înacelaºi timp, al artei, literaturii, poeziei, stu-diilor de politicã ºi al filosofiei. Umanismula încercat sã înlocuiascã autoritatea Biblieiºi a Bisericii cu cea a scriitorilor antici, adi-cã cu autoritatea spiritualã a unor oameni.Realismul a însemnat dorinþa de a cunoaºtenatura prin experienþã, dar ºi un mod raþio-nal de a explica formele de guvernare politi-cã. Individualismul a fost acea stare de spi-rit care i-a fãcut pe artiºti sã creeze ºi pearistocraþi sã comande lucrãri.

Intră în dialog cu trecutul1. Foarte multe dintre operele artistice ale Renaºterii (palate, biserici, sculpturi tablouri ºi

picturi) au fost realizate cu contribuþia financiarã a unor „mecena”, adicã a unor donatoriprivaþi. Citeºte textul ºi descoperã motivele acestei generozitãþi!


cucernicia ºi dorinþa de mântuirespiritualã au fost alte motive generozitãþiiacestor mecena; intra în joc ºi cunoaºtereafaptului cã faima contemporanã ºipostumã a donatorului depindeau demonumentele înãlþate de el ºi de alegereaartiºtilor aleºi sã le decoreze.”

William Fleming, Arte ºi idei

„Dacã examinãm motivele ce-i împingeau

pe protectorii artelor în Renaºtere sã le

susþinã financiar, vom gãsi pretutindeni

dovezile unei atitudini aparte a omului

renascentist faþã de sine însuºi, de semenii

sãi ºi de locul sãu în univers. Pe lângã

aceastã atitudine, care vorbeºte despre

respectul de sine ºi faþã de celãlalt,

2. Citeºte textul ºi identificã valoarea cea mai importantã a umanismului la Florenþa!

oamenii prind curaj ºi se ridicã pe un plansuperior.”

Francesco Guicciardini, Istoria Florenþei

„Poporul florentin nu poate concepe viaþa

fãrã libertate. Acolo unde onorurile

republicii sunt accesibile tuturor

cetãþenilor într-o competiþie liberã,

recunoaºtem cã societatea fabricã criminalipentru plãcerea de a-i spânzura.”

Thomas Morus, Utopia

„Dacã îngãduiþi ca oamenii din popor sã

fie neinstruiþi ºi corupþi din copilãrie ºi

dacã-i pedepsiþi pentru crime a cãror

germeni i-au supt cu laptele mamei lor, sã

3. În textul de mai jos se aflã exprimatã concepþia renascentistã despre educaþie. Care esteviziunea autorului despre acest subiect?

De ce l-aº alege pe Michelangelo? Pro!

De ce l-aº respinge pe Michelangelo?Contra!

pe urma serviciilor sale. În timp celucreazã este morocãnos ºi, într-oîmprejurare, se crede cã ºi-ar fi ameninþatpatronul cã-l omoarã aruncându-l de peschele. Se spune ºi cã a fost homosexual.Multe din proiectele pe care le-a începutau rãmas neterminate ani de zile. Nucrede cã marea artã este sau trebuie sã fieînþeleasã de contribuabili.”

Albert E. Elsen, Temele artei

„Candidatul numãrã printre strãmoºi o

familie aristocraticã ºi nu crede în

democraþie sau în libertatea politicã

universalã. A proslãvit în sculpturã pe

asasinul unui ºef de stat. Aºeazã

loialitatea faþã de oraºul natal înaintea

loialitãþii faþã de þarã. A contribuit cu

proiecte pentru un sistem de apãrare a

oraºului sãu, dar a dezertat din oraº în

timpul rãzboiului. Tiranii au beneficiat de

4. Alcãtuieºte o listã de valori ale Renaºterii ºi compar-o cu cea a omului medieval!

Acţionează în prezentCiteºte textul de mai jos care se referã la Michelangelo, analizeazã alte informaþii despreacesta ºi adu argumente pro ºi contra alegerii acestuia pentru a-þi construi, decora ºiîmpodobi un palat.


Jocurile barocului 3



Baroc este un cuvânt care, la origine, dese-mna o perlã imperfectã, asimetricã. La sfâr-ºitul Renaºterii, barocul desemneazã un stilartistic în care se construiesc clãdiri, sesculpteazã ºi se picteazã.

În faþa catedralei Sfântul Petru din Roma,realizatã în stil renascentist, se întinde PiaþaSfântul Petru, mãrginitã de douã ºiruri cur-be de coloane, care semnificã îmbrãþiºareacelor care se aflã în piaþã de cãtre Dumnezeuºi de cãtre Biserica catolicã. Este unul dintrecele mai cunoscute exemple de arhitecturãbarocã în care se folosesc liniile curbe, încare proporþiile sunt monumentale, iar pozi-þiile neaºteptate. Acesta era mesajul trans-mis de Biserica catolicã: sunteþi în braþelelui Dumnezeu atotputernic, lãsaþi-vã în grijalui, credeþi în minunile cereºti. Se poateconstata cu uºurinþã un program anti-uma-nist ºi anti-Renaºtere, iraþional ºi mistic.

Dar ce anume a determinat Biserica cato-licã sã impunã în artã un astfel de program?La începutul secolului al XVI-lea Reforma,

iniþiatã de cãtre Martin Luther ºi Jean Calvin,a contestat autoritatea preoþilor ºi a Bisericii,a demascat corupþia ºi imoralitatea acestoraºi a acuzat cheltuielile uriaºe ale Bisericiicatolice. A propus apoi o relaþie directã întrecredincios ºi Dumnezeu, o bisericã simplã,sobrã ºi puþin costisitoare. Aºa au apãrut cul-tele protestante (luteran, calvin, anglican),care au avut atât de mulþi adepþi încât Bise-rica catolicã a reacþionat printr-o Contrare-formã. Barocul a fost unul dintre mijloaceleartistice prin care Biserica catolicã a încercatsã-ºi recâºtige poziþiile pierdute în faþa cre-dincioºilor. Arta barocã trebuia sã exprimeputerea absolutã, grandoarea, mãreþia ºiintensitatea credinþei catolice.

Europa s-a trezit astfel din visul renas-centist, care însemna echilibru ºi armonie,într-o lume plinã de conflicte ºi contradicþii.Pe de o parte credinþa în Dumnezeu ºi artabarocã, pe de alta, rãzboaiele religioase, mis-ticismul, schingiuirile ºi chinurile la careprotestanþii au fost supuºi de Inchiziþie.

Intră în dialog cu trecutul1. Citeºte textul ºi alege cinci cuvinte prin care poþi caracteriza arta barocã!


spectacolului ºi a ostentaþiei, ce refuzãechilibrul ºi raþiunea ºi propovãduieºtepateticul, excesivul ºi iraþionalul.”

J. Carpentier, F. Lebrun, Istoria Europei

„Barocul este o artã a miºcãrii, cu o

arhitecturã a faþadelor ondulate ºi a

coloanelor rãsucite, cu o picturã cu jocuri

de lumini ºi umbre, cu o dezlãnþuire de

culori. Este, de asemenea, o artã a

celor damnaþi îºi pãstreazã în iadputreziciunea mormântului. Gustulînseamnã cã cei osândiþi vor mâncafiecare din carnea braþului sãu, iar vinulva fi venin de ºerpi ºi otravã cumplitã.Prin atingere, damnaþii vor fi învãluiþi înflãcãri ce fac sã fiarbã sângele în vine ºimãduva în oase, dar nu ucid.”

„Absolvirea de pãcat se face prin fiecare

simþ. Prin vãz, novicele zãreºte cu ochii

minþii groaznicele cuvinte înscrise pe

poarta Infernului – „Mereu, niciodatã” – ºi

vede flãcãrile gheenei izbucnind în jurul

sãu. Prin sunet, el aude gemetele

milioanelor de damnaþi, urletele

demonilor, trosnetul flãcãrilor în care ard

victimele. Mirosul îi aminteºte cã trupurile

2. Cele douã imagini sunt douã schiþe ale proiectului faþadei Palatului Luvru. Care crezi cãexprimã concepþia barocã despre artã?

Acţionează în prezent1. În viaþa oamenilor obiºnuiþi, misticismul s-a manifestat prin adorarea relicvelor

(moaºtelor) religioase, care erau considerate un mod de contopire cu Dumnezeu. În lipsaacestora, în intimitate, oamenii încep sã poarte cruci, sã aibã în casã un crucifix sauimagini ale divinitãþii (icoane). Ele amintesc permanent oamenilor de Dumnezeu ºi dedragostea divinã. Obiceiul s-a transmis în viaþa cotidianã. Amintirea cuiva drag, pierduts-au îndepãrtat a început sã fie pãstratã prin scrisori, obiecte, fire de pãr, panglici, batisteetc. Observã la tine acasã însemne ale adoraþiei lui Dumnezeu sau ale unor oameni dragi!Explicã semnificaþia fiecãruia ºi cum se asociazã însemnele respective cu persoana pecare o invocã?

2. Descoperã în oraºe precum Timiºoara, Iaºi, Sibiu, Alba Iulia, Cluj-Napoca, Braºov, Oradea,Târgu Mureº sau altele construcþii realizate în stil baroc.

3. Descoperã în textul urmãtor modul în care sufletul credinciosului trebuie sã se purifice înviziunea lui Ignaþiu de Loyola.


Liniștea clasică 4


Unde poţi descoperi istoria?Poarta Branderburg din Berlin este o imagine a puteriiimperiale inspiratã din limbajul simetric ºi raþional alarhitecturii clasice. La Sankt Petersburg poþi vedea uncomplex de edificii cunoscute sub numele de Ermitaj,care în limba francezã înseamnã loc de pace ºimeditaþie. La Washington, clãdirea Capitoliului esteperfect simetricã, simbolizând ordinea, echilibrul ºiraþiunea. La 50 de kilometri de Madrid se aflã PalatulEscorial, sobru ºi sumbru, exprimând idealul clasic:nobleþe fãrã aroganþã ºi mãreþie fãrã ostentaþie.

Cãlãtorul din secolele XVII-XVIII nu constatã doar abandonarea ornamentelor excesive alebarocului, ci ºi revenirea la armonie ºi echilibru. Aceste lucruri se întâmplã ºi în viaþa detoate zilele: misticismul ºi agresivitatea sunt înlocuite de raþiune, stãpânire de sine ºicalm; exagerãrile ºi excesele sunt înlocuite de mãsurã, control în gesturi, emoþii ºicomportament. Decenþa ºi cumpãtarea, ordinea ºi legalitatea devin un ideal de viaþã.Acestea sunt valorile educaþiei clasice.

Apare ceea ce se numeºte ºi astãzi „bunul gust”. De lagustul propriu-zis, al mâncãrurilor ºi bãuturilor, pânã lagustul pentru frumos exprimat în construcþii, tablouri sauamenajarea grãdinilor ºi muzicã. Manualele de politeþe ºibune maniere, numite ºi „manuale de curtoazie”, vorbescdespre un om împlinit ca despre o persoanã care petrece cuplãcere alãturi de ceilalþi, se îmbracã în pas cu moda, arepreocupãri intelectuale ºi face sport. Acestea sunt semneleprestigiului ºi ale puterii personale. Filosofia numitãiluminism afirmã chiar, în secolul al XVIII-lea, cã nu existãdecât o singurã datorie a omului: aceea de a fi fericit.

Intră în dialog cu trecutul1. Analizeazã textul de mai jos, reciteºte cu atenþie prezentarea anterioarã ºi alcãtuieºte o

listã cu noþiunile ºi termenii care crezi cã exprimã idealul clasic. Care crezi cã suntsursele de inspiraþie ale clasicismului? În ce perioade ale istoriei umanitãþii ai maiîntâlnit valori asemãnãtoare?

general, evitate complicaþiile inutile,excesele contrastele puternice, detaliilemultiple. Totul pare sã se supunã legilorstricte ale raþiunii.”

G. Oprescu, Manual de istoria artei.Clasicismul

„Clasicismul este acea tendinþã cãtre

simplitate, claritate, logicã ºi echilibru în

tratarea unor teme artistice cu un conþinut

general omenesc, adicã în care orice

reprezentant al umanitãþii sã se poatã

recunoaºte. Într-o operã clasicã sunt, în

2. Citeºte textele ºi observã educaþia clasicã în:a. Atitudinea ochilor. „Exerseazã” cu colegii „privirile” descrise de cãtre Erasm!b. Atitudinea corpului. Descoperã în clasã, la serviciu, pe stradã sau în familie „atitudini

nepotrivite” ale corpului!c. Atitudinea oamenilor care alcãtuiesc un cuplu, sunt soþ ºi soþie. Scrie o scrisoare unei

persoane pe care o iubeºti!


„Preaiubitul meu suflet, am fostnespus de bucuroasã gãsind acestprilej de a reînnoi legãmântul pecare l-am fãcut de a te iubiîntreaga mea viaþã ºi de a nuîndrãgi pe nimeni în lume înafarã de tine. Te rog, scumpulmeu prieten, sã-þi readuci amintede mine, cãci ori de câte ori te veigândi la mine, vei afla cãgândirea mea e în tine, aºa încâtdacã trupurile ne sunt despãrþite,spiritele noastre sunt mereuîmpreunã.”Ph. Aries ºi G. Duby, Istoria vieþii

private

„Ceea ce contribuie în cea maimare mãsurã ca o persoanã sã sebucure de consideraþie datoritãmodestiei sale ºi sã treacã drept opersoanã înþeleaptã ºi la locul eieste faptul cã toate pãrþilecorpului acesteia îºi pãstreazãpoziþia pe care le-a hãrãzit-onatura sau uzanþa. Omul trebuiesã ºtie sã-ºi calculeze cuexactitate toate miºcãrile ºi sã-ºipunã bine la punct atitudineatuturor pãrþilor corpului.”

Jean-Baptiste de La Salle, Regulide bunã purtare ºi de civilitate

creºtinã

aparþin unui imbecil; coborârea

pleoapelor ºi închiderea ochilor pe

jumãtate este un indiciu de

frivolitate, iar þinându-i nemiºcaþi

este indiciul unei gândiri leneºe;

(…) important e sã vãdeascã un

spirit calm ºi plin de respectuoasã

afecþiune. Cãci nu e întâmplãtor

faptul cã înþelepþii din vechime au

spus cã sufletul îºi are sediul în

privire.” Erasm, Civilitatea copilului

„Pentru cã firea bunã a unui copil

se dezvãluie mai degrabã pe

figurã, privirea acestuia trebuie sã

fie blândã, plinã de respect ºi

cinstitã. Ochii necruþãtori sunt

semn de violenþã; ochii imobili

sunt semn de neruºinare; ochii

nesiguri ºi pierduþi sunt semn de

nebunie; sã nu se uite chiorâº,

cãci aceasta înseamnã viclenie, e

privirea unuia care plãnuieºte cine

ºtie ce rãutate; sã nu fie deschiºi

peste mãsurã de mult, cãci aceºtia

Acţionează în prezentReciteºte pasajul care se referã la semnele prestigiului ºi ale puterii personale în urmã cu300 de ani. Ce crezi cã înseamnã azi putere ºi prestigiu exprimate în faþa celorlalþi? Alegedin lista urmãtoare atitudini, gesturi ºi comportamente pe care crezi cã fãcându-le îi veiimpresiona pe cei din jurul tãu. Completeazã lista cu opþiuni personale.• vorbesc tare ºi sunt autoritar, dur; • sunt calm; • dau muzica tare în maºinã ºi acasã; •port numeroase bijuterii; • mã îmbrac în pas cu moda; • fac sport; • îmi exprimindignarea ºi nemulþumirea în public; • merg în cluburi ºi discoteci; • încerc sã-i înþelegpe ceilalþi; • îi respect pe cei din jurul meu; • citesc; • merg la ºcoalã;

___________________________________________________________________________________

_______________________________________________________ ___________________________.


Zborul arhitecturii contemporane 5



„În tren sau în orice loc public, oameniibine crescuþi nu intrã niciodatã în vorbã cunecunoscuþii.” Acesta era un sfat cuprinsîntr-un cod de bune maniere de la sfârºitulsecolului al XIX-lea.

Primul tren de pasageri a plecat dintr-ogarã în 1825 schimbând lumea: vitezã detransport, numãr mare de cãlãtori ºi de mãr-furi, eficienþã economicã, dar ºi reguli noide convieþuire într-un spaþiu public. Înspatele acestei invenþii se afla tehnologiamodernã adusã de revoluþia industrialã. Ogarã însemna un spaþiu public mare cât opiaþã, în care trebuiau sã fie protejaþi atât

oamenii, cât ºi trenurile. O copertinã uriaºã,realizatã din grinzi de fier, care alcãtuiau odantelãrie plãcutã ochiului era aºezatã pesteperoane, linii ºi sãli de aºteptare. Apoitrenurile treceau peste poduri ºi viaducterealizate din acelaºi material uimitor.

La sfârºitul secolului al XIX-lea, un croi-tor din Paris a urcat în Turnul Eiffel (o struc-turã de fier înaltã de aproximativ 300 demetri creatã de cãtre Gustave Eiffel) cu gân-dul de a sãri cu ajutorul unei umbrele uria-ºe. Experimentul a fost tragic, iar paraºuta afost inventatã câþiva ani mai târziu.

Intră în dialog cu trecutul1. În perioada regimului comunist în România s-au construit numeroase blocuri de locuinþe.

Alcãtuieºte o listã cu avantaje/dezavantaje de a deþine o locuinþã la bloc! Ai în vedere maimulte aspecte: economice, de confort, suprafaþã locuitã, relaþii cu vecinii, securitate,comportament, posibilitãþi de amenajare, mobilier etc.

2. Citeºte textul urmãtor ºi identificã modul în care este organizat, de regulã, spaþiul exterioral unei case particulare! Cunoºti în mediul rural alte modele de organizare a spaþiuluiexterior al unei locuinþe private? Descrie-le!


funcþie demonstrativã: el este destinatreprezentãrii, iar familia se preocupã înmod deosebit de propria ei imagine.Peluze tunse cu mare grijã, straturi cuflori, statuete sau vase preþioase: în faþacasei se desfãºoarã întreaga gamã degusturi a proprietarilor.”

„Nu toate spaþiile care aparþin clãdirii au

aceiaºi destinaþie. Cel din spatele casei

este un spaþiu strict privat: aici, în serile

de varã, familia poate lua masa în aer

liber. Tot aici se pun rufele la uscat ºi tot

aici, în grãdina de zarzavat, creºte ceapa

ºi salata. Cel din faþã are, dimpotrivã, o

Acţionează în prezent1. Descrie în 12-15 rânduri cum ai vrea sã arate locuinþa ta ºi spaþiul de la locul de muncã!

2. Ce crezi cã i-ar trebui ºcolii în care înveþi ca sã aibã mai multã personalitate?Alcãtuieºte o echipã împreunã cu mai mulþi colegi ºi propuneþi un proiect dereamenajare a spaþiului ºcolii!

Cam în aceeaºi perioadã au avut loc pri-mele accidente în utilizarea lifturilor, careerau din ce în ce mai necesare în clãdiri caredepãºeau o sutã de metri înãlþime. Falimen-te, trãdãri în dragoste, dezamãgiri, neputin-þã, toate necazurile sunt curmate prin spec-tacole macabre: oamenii se aruncã în gol depe aceste clãdiri uriaºe.

Aceste poveºti au ceva în comun: fierul,fierul-beton, oþelul ºi sticla. Sunt materiale-le pe care s-a întemeiat noua arhitecturã asecolului XX.

Primii „zgârie nori” au fost construiþi înprimii ani ai secolului XX ºi ei au reprezen-tat un nou stil în arhitecturã: stilul internaþio-nal. Ei au fost realizaþi pe principiul „nu con-teazã cum aratã, importantã este eficienþafuncþionalã.” Cu alte cuvinte, niºte uriaºecutii de beton, oþel ºi sticlã, ridicate pe verti-calã doar pentru a face economie de spaþiu înoraºele deja supraaglomerate, în care segãsesc zeci de sedii de firme ºi birouri. „Zgâ-rie norii” au însemnat o nouã imagine a Ame-ricii: prosperitate, revoluþie industrialã, bogã-

þie, autoritate mondialã. De altfel, atentateleteroriste din 11 septembrie 2001 au urmãritdistrugerea a douã dintre aceste simboluriamericane, construcþii de 400 de metri înãlþi-me: „Turnurile gemene” World Trade Center.

Pe acelaºi principiu economic – costurimici, eficienþã maximã – s-a realizat, în anii‘50, un „oraº grãdinã vertical” la Marsilia, înFranþa. Era o construcþie care adãpostealocuinþe (337 de apartamente, cu aproxima-tiv 1000 de locuitori), galerii de magazine,restaurante, piscinã pe acoperiº, grãdiniþã,salã de gimnasticã, parcare subteranã.

Clãdirile de birouri sau de locuinþe de tip„zgârie nori” aveau câteva trãsãturi comune:uniformitatea, lipsa de personalitate, mono-tonia vizualã. De aceea, în ultimele deceniiale secolului XX, arhitecþii ºi-au regânditproiectele. Clãdirile (sedii de firme, muzee,aerogãri, centre culturale etc.) au devenitjocuri de volume ºi forme, diverse ºi variate,mai plãcute ochiului ºi mai relaxante. În ace-laºi timp, locuinþele individuale au începutsã exprime personalitatea proprietarului.


Revolta din cultura tinerilor 6


Unde poţi descoperi istoria?Odatã cu descoperirea mijloacelor tehnicede amplificare, înregistrare ºi transmitere lamare distanþã a sunetului sau de înregistra-re ºi reproducere a imaginii, „urmele” oa-menilor în culturã s-au înmulþit. Muzica, fil-mul, radioul, televiziunea au devenit bunuride divertisment ºi culturã de larg consum.

Literatura, muzica ºi filmul din a douajumãtate a secolului al XX-lea au fost marcatede strigãtul de revoltã al tinerilor împotrivarãzboiului, a vieþii uniforme ºi a regulilorimpuse de alþii, a tehnologiei care a invadatlocuinþele ºi locurile de muncã, împotrivadistrugerii naturii ºi a tuturor lucrurilor artifi-ciale din viaþa ºi comportamentul oamenilor.Iatã mai jos exemple care ilustreazã atitudineageneraþiei tinere ºi cultura ultimelor decenii.

În 1962, Ken Kesey a publicat romanulZbor deasupra unui cuib de cuci. Autorulavea 27 de ani, iar romanul era o parabolãdespre societatea americanã. Personajulprincipal este un revoltat, un anarhist, care

are iniþialele RPM (iniþiale care pot fi cititeca revolution per minute – adicã revolu-þie/revoltã pe minut). El este pacient într-unspital ºi o contestã vehement pe sora-ºefã(simbol al unei societãþi plinã de reguli ºirepresivã). „Zborul deasupra unui cuib decuci” este de fapt evadarea din realitate.Romanul a fost unul dintre punctele dereper ale generaþiei anilor ’60, devenind maitârziu piesã de teatru ºi film.

Anii ’60 au redescoperit trubadurii evu-lui mediu: acei cântãreþi care transmiteauun mesaj spectatorilor acompaniindu-se cuun instrument. Muzica era doar un pretextpentru a exprima sentimente: revoltã, ne-mulþumire, dar ºi dragoste, înþelegere ºibucuria de a trãi. Au existat în aceastã peri-oadã douã moduri de exprimare a acestorartiºti: „show”-ul exploziv (vezi spectacole-le formaþiilor Beatles sau Pink Floyd) ºispectacolul discret al unor artiºti precumBob Dylan sau Leonard Cohen.

„Veniþi, mame ºi taþi din întregul þinut,ªi nu criticaþi ce n-aþi priceput;Cãci fiii ºi fiicele nu vã dau ascultareªi drumul cel vechi se-nvecheºte mai tare…Vã rog, nu mai staþi în cel nouDacã a fi de-ajutor n-aþi putut,Cãci vremile sunt în schimbare.”Bob Dylan, Vremile sunt în schimbare

„Toþi îmi zic cã sunt leneº, cã viaþa mea în versuri s-a destrãmat,Da, da, ºi îmi dau tot felul de sfaturi, vor sã-mi facã luminã în capDa, da, ºi eu le spun cã mã simt grozav când privesc umbrele rãsfrânte peziduri, pe uºã,Nu-þi pierde vremea, omule, nu vezi cã eºti pe tuºã?”

John Lennon, Privind cum se învârte roata

Intră în dialog cu trecutul1. Citeºte textele urmãtoare care aparþin unor cântece din anii ’60 ºi identificã versurile care

exprimã revolta ºi nemulþumirea autorilor!

2. Fragmentul de jurnal care urmeazã aparþine unui mare actor: Klaus Kinski. Citeºte-l cuatenþie ºi descoperã motivele de revoltã ale autorului.


Dupã ce am consumat jumãtatea asta de

gram încep sã întreb pretutindeni cine vinde

cocainã. Pericolul cu astfel de droguri constã

în aceea cã niciodatã nu-þi dai seama când

trebuie sã te opreºti. În fiece clipã poate fi

prea târziu. Reuºesc sã scap la timp. (…)

– «Am venit sã vã istorisesc cea mai

aventuroasã poveste din istoria omenirii:

Viaþa lui Iisus Hristos. Acest þigan ºi

aventurier, care ºi-a lãsat mai curând

masacratã viaþa decât sã putrezeascã printre

ceilalþi oameni. Cel mai netemãtor, mai

modern dintre toþi oamenii, care este aºa cum

noi toþi am vrea sã fim. Tu ºi cu mine!» Aºa

începe spectacolul. Sar de pe schela înaltã de

patru metri direct în mijlocul spectatorilor.

Mã duc de la unul la altul ºi le vorbesc din

Noul Testament. Stau mult în faþa fiecãruia.

Mã aºez alãturi de ei, îi îmbrãþiºez. Acest

spectacol înseamnã cele mai frumoase

ceasuri pe care-mi este dat sã le trãiesc

printre oameni. (…) Primesc un contract

pentru o sutã de spectacole, pe cinci

continente, în valoare de un milion de mãrci.

Îl iau ºi îl rup. Nu mã intereseazã. Nu pentru

cã sunt bogat. Nu posedãm nimic!”

Klaus Kinski, Eu, idol ºi serv

„La 16 ani ºi jumãtate sunt încorporat. Când

citesc ordinul, izbucnesc în plâns. Nu vreau

sã omor pe nimeni. ªi nici nu vreau sã fiu

omorât. Octombrie 1944 (…).

Iarna lui 1946-47 este cea mai asprã de

câteva decenii încoace. Termometrul scade

pânã sub minus 28 de grade. N-am palton.

Acasã nu mai pot dormi. Ne acoperim pânã ºi

cu cele mai mici zdrenþe pe care le putem

gãsi, cu hârtie de ziar ºi cu cartoane, ne

înfãºurãm cu fâºii de pânzã mâinile,

picioarele ºi capul. Dar vântul ºuierã

necontenit prin camerã, zãpada cade pe pat

ºi pe feþele noastre. (…)

Am aflat între timp cã existã ºcoli de actorie.

Mã folosesc de ele pentru a-mi procura cãrþi

ºi fete. Mai cu seamã cãrþi. Trebuie sã citesc,

sã citesc! Trebuie sã cunosc totul, sã ºtiu

totul! Am nevoie de texte! Trebuie sã învãþ

rolul, sã învãþ, sã învãþ! (…)

Repetiþiile la Strigoii de Ibsen sunt atât de

frumoase încât mã întristez atunci când încep

spectacolele. Dupã repetiþia generalã a scenei

de nebunie a lui Oswald, Maria mã þine multã

vreme în braþe de teamã sã nu înnebunesc

de-a binelea. Totul merge bine la premierã.

Spectatorii þipã atât de puternic la scena

finalã cu Maria, iar eu vãd cum þâºnesc

lacrimile oamenilor din primele rânduri. (…)

Acţionează în prezent1. Ascultã muzica formaþiei „Paraziþii”. Ce mesaj

transmit aceºti tineri? Este ºi punctul tãu devedere?

2. Alcãtuieºte o listã cu valorile tale personale ºicompar-o cu celelalte liste alcãtuite pânã acum!


Autoevaluare II


Orientarea în timpul istoric este o competenþã care te ajutã sã ordonezi evenimente,procese istorice, realizãri artistice. Tema de mai jos îþi cere sã exersezi cunoºtinþele ºiorientarea în timp.

1. Ordoneazã cronologic urmãtoarele stiluri artistice:a. barocul;b. stilul renascentist;c. stilul internaþional;d. clasicismul;e. stilul gotic;f. stilul romanic.

Orientarea în spaþiu este ºi ea importantã în condiþiile în care lumea globalã în care trãimne poate duce oricând dintr-un loc în altul. Asocierea unui loc anume cu niºte construcþiicelebre te poate ajuta sã înþelegi mai bine locul în care vei merge sau în care te afli.

2. Citeºte lista oraºelor ºi situeazã în spaþiu urmãtoarele monumente de arhitecturã (existãmai multe construcþii care se aflã în acelaºi oraº):

Reperele culturale minime sunt importante atunci când vizitezi un oraº, când vezi oconstrucþie, un monument, un tablou sau când tu însuþi încerci sã realizezi ceva în acestdomeniu. Iatã un mai jos un exerciþiu care îþi fixeazã niºte repere ale unor stiluri artistice.

3. Lista urmãtoare îþi prezintã caracteristici ale unor stiluri artistice. Plaseazã fiecareelement în coloana corespunzãtoare stilului respectiv.(faþade ondulate, monotonie vizualã, armonie ºi echilibru, arc frânt în formã de ogivã,vitralii, uniformitate, ornamente excesive, eficienþã funcþionalã, dezlãnþuire de forme ºiculori, calm, simplitate ºi claritate, turnuri ascuþite)

Stilul gotic Stilul baroc Stilul clasic Stilul internaþional

• Veneþia• Roma• Paris• Berlin• Sankt Petersburg• Madrid

• Catedrala Sfântul Petru• Capela Sixtinã• Versailles• Basilica San Marco• Luvru• Palatul Ermitaj• Turnul Eiffel• Poarta Branderburg• Palatul Escorial

4. Alcãtuieºte o prezentare a unei excursii care ar cuprinde vizite la Roma ºi Paris. Enumerãcâte trei puncte de interes istoric pentru turiºti.În fiecare zi suntem bombardaþi cu mesaje. În presã, la televiziune, la ºcoalã ni setransmit informaþii care, uneori, sunt incomplete. Cu ajutorul cunoºtinþelor noastreanterioare, a logicii ºi a unui exerciþiu de reflecþie personalã putem însã deduceinformaþiile care lipsesc. Iatã mai jos douã astfel de exerciþii care îþi vor oferii satisfacþiade pune în relaþie informaþii dobândite în contexte diferite.

5. Numeºte regele despre care se vorbeºte indirect în textul urmãtor:„Palatul de la Versailles este, aºadar, nu atât un omagiu adus vanitãþii regelui, cât unsimbol al monarhiei absolute ºi cel mai remarcabil exemplu de arhitecturã barocãaristocraticã.”

6. Cãrui secol îi aparþine aceastã atitudine a tinerilor faþã de muncã?„Alergia tinerilor la muncã înseamnã nu atât refuzul de a face efort, cât dificultatea de ase angaja într-un sistem ierarhizat ºi strict funcþional de relaþii. În ochii tinerilor, primacalitate a unei activitãþi era aceea de a fi pe mãsura gustului lor personal, ca ea sã fiebine apreciatã ºi sã fie utilã societãþii.”Relaþia cu cei aparþinând altor culturi este întotdeauna dificilã din cauza lipsei decunoaºtere reciprocã. Pe de altã parte, cunoaºterea de sine reprezintã un bun exerciþiu deprezentare în faþa celorlalþi. Exerciþiul urmãtor îþi cere sã faci un inventar al valorilorpersonale, sã-l prezinþi celorlalþi ºi sã te raportezi la valorile altora.

7. Imagineazã-þi cã te afli în Tunisia, o þarã arabã, musulmanã ºi încerci sã-þi faci prieteniprezentându-te. Care sunt cele mai importante cinci lucruri pe care le-ai spune despretine, venit din România?

8. Exprimã-þi prin DA sau NU acordul sau dezacordul faþã de fiecare din afirmaþiileurmãtoare:• M-aº cãsãtori cu un arab pentru cã arabii sunt oameni generoºi ºi oneºti.• Eu sunt creºtin ortodox ºi nu aº dori ca fiica mea sã se cãsãtoreascã cu un protestant.• Nu aº merge în vizitã la un om care ºi-a vopsit casa în roºu.• Mi-ar plãcea sã am prieteni care ascultã Beatles.• Mi-aº construi o casã din beton, oþel ºi sticlã.• Pentru mine sãnãtatea este mai importantã ca libertatea.• Dacã þara noastrã ar fi atacatã, aº renunþa la serviciu ºi aº pleca la rãzboi ca voluntar.• Îmi place sã citesc cãrþi de ºtiinþã care contestã existenþa lui Dumnezeu.• Nu aº mânca niciodatã mâncare gãtitã de un negru.• Între un francez ºi un egiptean aº alege pentru a lua în gazdã egipteanul.



Index de nume proprii, concepte și termeni istorici


AAfrica 20Alah 20, 21Alexandria 16Alexandru Macedon 16Anglia 18anglicanism 18, 30

Apocalipsã 26Asiria 10Assuan 13Atena 14Avicena 21

BBabilon 10Bagdad 10baroc 30BeatlesBerlin 10, 13, 32

Biblia 20, 28Biserica anglicanã 18Biserica catolicã 18, 19, 30Bob Dylan 36

CCairo 12calif 21Caligula 12calvinism 18, 30Capela Sixtinã 29cariatidã 15catedralã 26catolic 18„cele zece porunci” 18cetãþean 14Cina cea de tainã 28Chartres 27

clasicism 32Codul lui da Vinci 19Contrareformã 30Constantin Brâncoveanu 31Constantinopol 12, 18, 19, 28Constanþa 16Coran 20Crãciun 18creºtin 17, 18, 21cruciadã 20cruciat 19

Ddemocraþie 14 Djihad 20

EEgipt 12Erasm 32Ermitaj 32

Escorial 32Eufrat 10


Ffaraon 12Florenþa 28, 29

Franþa 20, 34

GGermania 18, 20Gioconda 29Giseh 13Ghilgameº 10gotic 26

grãdinile suspendate 10Grecia 14greco-catolic 18Gustave Eiffel 34

HHammurabi 11Herodot 14

Hipocrate 14

IIerusalim 19Ignaþiu de Loyola 31Iisus Hristos 18, 19, 26, 28Imperiul Bizantin 18Infern 26

Irak 10islam 20Iºtar 10Italia 14

JJaponia 16Jean Calvin 30

jocurile olimpice 15Judecata de Apoi 26

KKeops 12Ken Kesey 36

Klaus Kinski 37

LLeonard Cohen 36Leonardo da Vinci 28Londra 12

Ludovic al XIV-lea 31luteranism 18, 30Luvru 10, 12, 31


Oobelisc 12Octavian Augustus 12, 14ogivã 27O mie ºi una de nopþi 20

Orient 12Orºova 19ortodox 18Ovidiu 16

PPapã 18Paraziþii 37Paris 10, 12, 26, 34Paºti 18Patriarh 18pelerin 26Piaþa San Marco 28, 29Piazza (Piaþa) San Pietro (Sf. Petru) 12, 30Piazza del Popolo 12Pièta

Pink Floyd 36piramidã 12Place de la Concorde 12Platon 14Poarta Branderburg 32Podul de la Cenavodã 35polis 15politicã 14protestant 18Putna 19

RRenaºtere 14, 28, 30Roma 12, 14, 18, 30

romanic 26România 15, 35

SSaddam Husein 10Santa Maria del Fiore 29Sankt Petersburg 32Seneca 16

Sfânta Sofia 19Sfânta Treime 27Spania 20, 21spirit olimpic 15

NNabucodonosor 10Napoleon Bonaparte 12Nefertiti 13

Nero 14New York 12, 35Nil 12

MMadrid 32Mahomed 20Maraton 16Marc Aureliu 15Marea Mediteranã 16Marea Schismã 18Maria Magdalena 19Marsilia 34

Martin Luther 18, 30Mecca 20Mesopotamia 10Michelangelo 28, 29Mogoºoaia 31moschee 20musulman 20, 21


TTigru 10Toma d’Aquino 27Tomis 16Trei Ierarhi 31

Turcia 20Turnul Babel 10Turnul Eiffel 34

T,Þãrile Române 18

VValea Regilor 12Valea Reginelor 12Vechiul Testament 10

Veneþia 28Versailles 31

ZZbor deasupra unui cuib de cuci 36 „zgârie nori” 34

WWashington 32 World Trade Center 34


Cuvânt de rămas bun!


Aici ne despãrþim!

Ai ajuns la finalul Modulul 3. Acesta a fost ultimul modulde ISTORIE din acest program. Este o performanþãextraordinarã faptul cã ai reuºit sã ajungi pânã aici. Nu ºtiudacã te bucuri cã „ai scãpat de ºcoalã” sau dacã veicontinua în anii care urmeazã! Eu îþi doresc sã continui ºisã-þi depãºeºti propriile limite.

Poate te-ai plictisit, poate n-ai înþeles anumite lucruri,poate nu þi s-au pãrut folositoare! Sau poate ai descoperitlucruri noi, interesante, poate ai învãþat sã comunici maibine, sã înþelegi lumea din jurul tãu ºi pe cei care au trãitcu mult timp înaintea noastrã, poate chiar sã fi mairesponsabil ºi mai raþional.

Poate ai învãþat sã alegi în cunoºtinþã de cauzã, sã-þiorganizezi altfel viaþa sau sã-þi petreci timpul liber maiplãcut.

Poate þi-am deschis apetitul pentru cãlãtorie.

Poate vei fi mai atent la construcþiile din jurul tãu, lamonumente, la pieþele publice.

Poate îþi va plãcea de acum înainte sã citeºti, sã afli lucrurinoi, sã cauþi informaþii pe internet sau sã priveºti filmedocumentare la televizor.

Poate vei dori sã asculþi o altã muzicã ºi sã vezi altfel defilme.

Poate vei începe sã mergi la bisericã.

Poate îþi vei alege altfel prietenii.

Poate nu vei mai avea conflicte cu alþii, vei fi maiînþelegãtor, mai rãbdãtor ºi, de ce nu? mai înþelept.

Poate îþi vei decora altfel casa.

Poate… ne vom întâlni cândva faþã în faþã. Sunt sigur cãmã vei recunoaºte uºor: sunt cel cãruia i-ai rãspuns la salutvenind la ºcoalã. Îþi mulþumesc pentru efortul tãu ºi tefelicit!

Pe curând!

A Doua Sansa Secundar Istorie Elev 3

Documents

Transcript of A Doua Sansa Secundar Istorie Elev 3