94854723-Vitamine-liposolubile
Transcript of 94854723-Vitamine-liposolubile
VITAMINELEVITAMINELE
Sunt substanțe organice care în cantități foarte mici sunt indispensabileSunt substanțe organice care, în cantități foarte mici, sunt indispensabile
funcționării normale a organismului (asimilarea şi utilizarea substanțelor
alimentare, procesele de creştere şi refacere a celulelor şi țesuturilor
organismului, funcționarea unor enzime etc).
Nu pot fi sintetizate în organism (cu mici excepții) fiind procurate prin hranăNu pot fi sintetizate în organism (cu mici excepții), fiind procurate prin hrană.
Termenul de vitamină a fost folosit pentru prima dată de biochimistule e u de ta ă a ost o os t pe t u p a dată de b oc stu
polonez Casimir Funk în 1912. Vita, în limba latină, înseamnă viață, iar sufixul
‐amină este pentru amine; la momentul respectiv se credea că toate
vitaminele sunt aminevitaminele sunt amine.
ROLUL VITAMINELOR IN ORGANISMROLUL VITAMINELOR IN ORGANISM
Deşi necesarul total de vitamine este foarte mic (câteva sute de mg/zi)Deşi necesarul total de vitamine este foarte mic (câteva sute de mg/zi),
lipsa sau aportul insuficient de vitamine determină perturbări în funcționarea organismului, care conduc la îmbolnăviri.
CARENȚELE vitaminice:
AVITAMINOZE PRIMARE (cauze exogene lipsa din hrană)AVITAMINOZE PRIMARE (cauze exogene → lipsa din hrană) sunt rare
SECUNDARE ( endogene → cauze funcționale, ca ( g ț ,urmare a unor afecțiuni deja existente)
O O i d d d i ă ii d i iHIPOVITAMINOZE → induse de reducerea cantității de vitamine din organism datorită unor cauze diverse
CLASIFICAREA VITAMINELOR:CLASIFICAREA VITAMINELOR:HIDROSOLUBILE (solubile în apă)
LIPOSOLUBILE (solubile în grăsimi)
Clasificarea este utilă din punct de vedere nutrițional deoarece
ajută la înțelegerea repartizării vitaminelor în alimente şi a absorbției lor în
organism.
Absorbția vitaminelor liposolubile este legată de prezența
lipidelor care le vehiculează, a lipazei pancreatice şi a sărurilor biliare, în
timp ce absorbția vitaminelor hidrosolubile este condiționată de
prezența HCl din stomac.
Vitaminele hidrosolubile nu se depozitează în organism,
l l li i â d l lăsurplusul eliminându‐se pe cale renală.
Vitaminele liposolubile se depoziteză alături de lipidele dinVitaminele liposolubile se depoziteză alături de lipidele din
ficat → reprezintă o rezervă de vitamine, dar capacitate e limitată.
Vitaminele hidrosolubile intervin îndeosebi în procesele
metabolice în care se eliberează energie, iar cele liposolubile
participă mai mult în reacțiile de sinteză a substanțelor proprii
organismului.
VITAMINE
-sunt substanţe organice care, în cantităţi foarte mici, îndeplinesc în organismul animal funcţii specifice şi vitale. -au rol de biocatalizatori in cadrul metabolismului animal -sunt de origine exogenă (cu mici excepţii); sunt introduse în organism odată cu hrana, ca atare sau provitamine
-pot fi sintetizate de plante sau microrganisme
Hipovitaminoza (absența parțială a unei vitamine)-cu simptome necaracteristice fiecărei vitamine constândHipovitaminoza (absența parțială a unei vitamine) cu simptome necaracteristice fiecărei vitamine, constând în pierderea în greutate, lipsa poftei de mâncare, încetarea creşterii etc.Avitaminoza (absența totală a unei vitamine se manifestă prin tulburări carasteristice care pot duce la moarte.-sunt determinate nu numai de lipsa de vitamine din hrană ci și de incapacitatea organismului de a le absorbi din hrană Hipervitaminozele apar numai în cazul unor anumite vitamine (liposolubile)
S t id t it i i 13 b t ţ ( )Sunt considerate vitamine numai 13 substanţe (sau grupe)
- nomenclatura clasică →sunt denumite prin literele alfabetului (A, D, B, C, etc)-după numele bolilor de deficienţă pe care le provoacă lipsa lor (de exemplu antirahitică, p ţ p p p ( p ,antixeroftalmică, antiscorbutică, antisterilitate, antihemoragică) -după structura lor chimică (riboflavină, acid nicotinic, tocoferol, piridoxină).
Vitaminele se împart d pă sol bilitatea lor în grăsimi sa apă în:Vitaminele se împart după solubilitatea lor în grăsimi sau apă în:
vitamine liposolubile : A, D, E, Kvitamine hidrosolubile: vitaminele complexului B şi vitamina C.p ş
Substanţe vitagene (vitaminoidele): colină, acizi graşi esenţiali (vitamina F), acidul p-aminobenzoicşi alte câteva nu sunt considerate vitamine, dar ele sunt esenţiale pentru organismul animal
VITAMINE LIPOSOLUBILEVITAMINE LIPOSOLUBILEVITAMINE LIPOSOLUBILEVITAMINE LIPOSOLUBILE
VITAMINA A
VITAMINA D
VITAMINA E
VITAMINA K
VitaminaVitamina AA
ROLUL ÎN ORGANISM
NECESARUL ZILNIC SURSE ALIMENTARE
ROLUL ÎN ORGANISM
NECESARUL ZILNIC SURSE ALIMENTARE
• Intervine în procesul vederii, deficienţa
• unitate internaţională (U.I.) corespunde la 0,3 μg retinol cristalizat., 0,6 μg β–caroten sau
Ficat, morcovi, spanac, pepene galben, caise, ouă,
• Intervine în procesul vederii, deficienţa
• unitate internaţională (U.I.) corespunde la 0,3 μg retinol cristalizat., 0,6 μg β–caroten sau
Ficat, morcovi, spanac, pepene galben, caise, ouă,deficienţa
determină hemeralopia nocturnă
, , μg β1,2 μg alţi caroteni.
• Aportul recomandat este de 1250 U.I. retinol sau retinol – echivalent
galben, caise, ouă, unt, margarină, lapte integral
deficienţa determină hemeralopia nocturnă
, , μg β1,2 μg alţi caroteni.
• Aportul recomandat este de 1250 U.I. retinol sau retinol – echivalent
galben, caise, ouă, unt, margarină, lapte integral nictalpianocturnă
• Asigură sănătatea pielii,
U.I. retinol sau retinol echivalent pentru copii şi 2500 U.I. retinol pentru adulţi.
nocturnă • Asigură
sănătatea pielii,
U.I. retinol sau retinol echivalent pentru copii şi 2500 U.I. retinol pentru adulţi. Retinolul este de
origine animală, dar
p
părului şi mucoaselor
• Esenţială în
• Activitatea se mai poate exprima în echivalenţi de retinol (RE)
• 1 RE = 1 μg retinol
părului şi mucoaselor
• Esenţială în
• Activitatea se mai poate exprima în echivalenţi de retinol (RE)
• 1 RE = 1 μg retinol
gorganismul il poate sintetiza din caroteni.
ß‐carotenul este cea• Esenţială în dezvoltarea oaselor, dinţilor i î d
• 1 RE = 1 μg retinol • 1/3 asigurat de produse care conţin
vitamina A şi 2/3 de produse care
• Esenţială în dezvoltarea oaselor, dinţilor i î d
• 1 RE = 1 μg retinol • 1/3 asigurat de produse care conţin
vitamina A şi 2/3 de produse care
ß‐carotenul este cea mai importantă sursă de retinol.
şi în reproducere vitamina A şi 2/3 de produse care conţin caroten.
şi în reproducere vitamina A şi 2/3 de produse care conţin caroten.
CH2OH1
23
456 7
89
1011
1213
1415CH2OH
123
456 7
89
1011
1213
1415 CHO
Vitamina A1 Retinal Retinol (Axeroftol)
(Axeroftal)
CH2OHCOOH
Acidul retinoic Vitamina A23 d hid i l3-dehidroretinol
CH2OH1
23 5
6 78
910
1112
13CH2OH
123 5
6 78
910
1112
1314
CH2OH34
515CH2OH3
45
15Neovitamina A
-se poate sintetiza din provitamine-provitamina A poate fi considerată β-carotina, o substanţa din clasa Carotinoide.Carotinoidele sunt pigmenţi naturali coloraţi, de la galben până la roşu închis, sintetizaţi numai de plante
(frunze: menta, muștar, patrunjel, telina, varza si radăcini: morcov, telină, tomate); au structuri de hidrocarburi,aldehide sau alcooli
d.p.d.v. chimic, carotinoidele sunt compusi cu 40 de atomi de C cu structură poliizoprenică.-alcătuite din resturi de izopren aşezate cap-coadă.; culoarea lor datorându-se sistemului cromofor al
dublelor legături conjugate.-dintre carotinoidele hidrocarburi (C40H56), cele mai importante sunt
78 12 14
15 β‐Carotina
151
23
456
89
1011
1213
14
'
Licopina
Sintezele vitaminei A-au toate ca punct de plecare β-ionona
CHOCH COCH O H+
OCH3COCH3NaOH
O HH2SO4
O O
citral pseudoiononã
O O+
α-iononãß-iononã α iononãß iononã
-constau prepararea pe rând a două componente urmată de condensarea lor cu formarea structurii finale. Vitamina A conţine în moleculă 20 de atomi de carbon.-există mai multe variante pentru construirea acestei catene:
t d C + Cmetoda C14 + C6metoda C15 + C5metoda C18+ C2
Metoda C14 + C6
O ClCH2COOEt
EtONa100C
O COOEtNaOH
-CO2
CHO
-100C
C CH OHH2 / Pd / Pb+2
CHO
CH2OMgBrC
CBrMg OHCH2OH
AcCl CH OA
cis
79 1011
12
7
8
H
OHCH2OH
AcCl
C6H5NMe2
CH2OAc
POCl3CH2OAc
OH812
1314
15
8cis cis
POCl3
R ţi DReacţie Darzens
OH
CH3 CCH=CH2
O
HC CHKOHDMF
CH3 C CH=CH2
C CH
H+CH3 C CH=CH2
C CH
CH3 C CH CH2OHEtMgBr
14
OH
C CH CH2OMgBrC
CBrMg
C CHC CH
CH CH=CH2 H+
C CHC CH
CHCH=CH2CH3
OHCH3
OH2
-H2O
CHC CH
CH3 CH
CH2
+H2OC CH
CH3 OH CH2
H
O
Metoda C15 +C5
OHC CHKOHDMF
OH H2 / Pd / Pb+2 OH H+
CH ClP(C6H5)3CH2P(C6H5)3 HCl
Cl
CH
P(C6H5)3 MeONa
P(C6H5)3
CH2OH
P(C6H5)3
COOEtO=CH+ -(C6H5)3PO
COOEt LiAlH4CH2OH
OH CHO
COOHEtOHH+
CH
COOH
OHOEt CH3CH2CHO
COOEtO=CHEt2NH
(C6H5)3P + RCH2Cl (C6H5)3P CH2R] Cl (C6H5)3P= CHRC6H5Li(C6H5)3P + RCH2Cl (C6H5)3P CH2R] Cl (C6H5)3P CHR
(C6H5)3P CHR
O CR (C H ) P CHR (C H ) P RCH(C6H5)3P CHR
O=CR2 (C6H5)3P CHR
O CR2
(C6H5)3P
O+ RCH
CR2
Cele mai bune sursealimentare
Micrograme vitamina
Ficat de vită 10800
Ficat de vitel 8000
morcovi 8500
măcriş 1424
varză 900varză 900
dovlecel 2100
rosii 350
Cartofi dulci 5170
Pepene galben 1000
dovleac 500
mango 1180
i 610caise 610
VITAMINA D SAU CALCIFEROLUL
ROLUL ÎN NECESARUL ZILNIC SURSE ALIMENTAREROLUL ÎN ORGANISM
NECESARUL ZILNIC SURSE ALIMENTARE
• Intervine în • Activitatea vitaminică D i ă î i ă i
• Peştele, uleiul de cod, formarea şi menţinerea sănătăţii oaselor
se exprimă în unităţi internaţionale (U.I.).
• O unitate internaţională de vitamină D
ficatul de morun, untul, gălbenuşul de ou, smântâna
şi dinţilor, lipsa cauzează RAHITISMUL.
de vitamină D echivalează cu 0,025 μg vitamină D2 sau D3.
• Aportul zilnic
• Ciupercile şi unele plante sunt surse bune de provitamine D.
• Favorizează absorbţia şi utilizarea Ca şi P.
• Aportul zilnic recomandat este de 200 U.I. pentru adulţi şi 400 U.I. pentru copii.
p• Sub acţiunea radiaţiilor
UV, provitaminele D se transforma în vitamine,ş p p transforma în vitamine, la nivelul pielii.
Vitaminele D (Antirahitice, Calciferoli))Vitaminele D (Antirahitice, Calciferoli))
-cuprinde o serie de compuşi cu structură chimică asemănătoare care au proprietatea de a preveni şi vindeca rahitismul (insuficiente depuneri a fosfatului de calciu în oase)
la copii se manifestă prin deformarea oaselor şi carii dentarela copii se manifestă prin deformarea oaselor şi carii dentarela adulţi (mai rar) produce deformarea oaselor şi friabilitatea lor.
-se găseşte în piele sub forma unei provitamine Provitaminele D sunt compuşi steroidici care prin iradiere conduc la vitaminele D.
CH3
CH3CH
CHCH
H3CCHC
H
CH3 CH3
CH3
CH3
CH3CH
CH2CH2
H3CCH2C
H
HH
CH3
HOHH
CH3
HOHOH
ergosterolul(micosterol)
colesterolul (zoosterol)
Se găsesc în uleiul extras din ficatul unor peşti marini alături de vitaminaA (untură de peşte)d p d v structural sterolul trebuie să aibe in inelul B duble legături-d.p.d.v. structural sterolul trebuie să aibe in inelul B duble legături
D2(Ergocalciferol)se obt din iradierea ergosterolului CH
CH3CH3
se obt. din iradierea ergosteroluluiergosterolul provine din -drojdia de bere
-amestecul rămas în urma saponificării acizilor grași-din miceliul de Penicillium de la fabricarea penicilinei
D (Colecalciferol)
HO
CH2
CH3H3C
24
25CH3
ErgocarciferolD3 (Colecalciferol)-se obţine prin iradierea 7-dehidrocolesterolului- se extrage ca atare, din uleiul de ficat de morun sau sub forma de ester dinitro -benzoic- se obtine şi din colesterol
Ergocarciferol
C CC8H17
CH3
CH3
NBS
C8H17
CH3
CH3 C8H17
CH3
CH3-HBr1)
AcO AcO BrHO
2)H2O
colesterolcolesterol(acetat) 7-Dehidrocolesterol
Organismul animal conţine provitamină D3, 7-dehidrocolesterol, în piele alături de colesterol. Sub influenţa luminii solare 7 dehidrocolesterolul este transformat în colecalciferolsolare 7-dehidrocolesterolul este transformat în colecalciferol.D4-D7 sunt mai putin active (30 de ori)
Proprietăţi biologice şiProprietăţi biologice şi întrebuinţări
Vitamina D favorizează absorbţiaVitamina D favorizează absorbţia calciului din tractul intestinal,reabsorbţia tubulară renală a fosfaţilor, menţine concentraţia lor ţ , ţ ţla nivelul necesar osificării
La nivelul paratiroidelor
Concentrația scăzută a Ca determină creșterea secreției de H paratiroidian, care stimulează activitatea hidroxilazei renale, catalizatorulactivitatea hidroxilazei renale, catalizatorul transformării 25 –OH- caliciferolilor în 1,25-dihidroxi calciferoli (calcitrioli)
L i l i t ti lLa nivel intestinalVit. D (calcitriolul) stimuleză absobția calciului și fosfaților, favorizând sinteza unor proteine (Calbindine) care cresc pasajul calciului prin citosolul celului digestive
La nivel renalCalcifeldiolul crește retenția din urină a calciului și fosfatului prin creșterea reabsobției la nivelul tubilor renali proximali ( favorizează sinteza unor proteine transportoare)
La nivel osos Calcitriolul participă la mineralizarea normală a oaselor, când valorile calcemiei scad, stimulează reabsobția osoasăț
Necesarul zilnic recomandat
Vitamina D (mg)
Manifestările clinice ale Hipervitaminozei D sunt:
-SNC - oboseală, cefaleeCopil < un an 0.0075-0.01
Copil 1-10 ani 0.01
SNC oboseală, cefalee-Aparat digestiv –greață, vomă, anorexie, diaree-La nivelul pielii și mucoaselor – piele uscată, pierderea părului, uscăciunea gurii, nasului-Oase, muschi –dureri musculare, încetinirea creșterii, osteoporoză
Bărbați 0.005-0.01
Femei 0 005 0 01
O se, usc du e uscu e, ce e c eș e , os eopo o-Cardiovasculare – HTA, calcifierea arterelor, aritmii-Renale – poliurie, calculi renali-La făt– stenoză aortică, suprimarea activității paratiroidiene
Femei 0.005-0.01
Femei însărcinate
0.01
Transformarea sterolilor in vitamine D:
R R RR
hν
R
10
1917
HA AA9
8
HO HO3
4 5 6 HO
Rhν
HA 7
provit.Dcis 1800
vitaminã D(forma cutata)
RR
R
17
19
OH
19
HO3
4 5 6
10
1917
H A
trans 76
HOOH
tachisterollumisterolnu au acþiune vitaminicã
vitaminã D(forma alungita)
Obtinerea vitaminelor D DObtinerea vitaminelor D2-D7-se obt. din iradierea sterolului cu lampa cu vapori de Hg (λ 275-300 nm) în etanol sau benzen, în absența aerului si cu o conversie de 50%-se încălzeşte (~800C) şi apoi se tratează cu acid 2,4-dinitrobenzoic.esterul format se purifică prin recristalizare-esterul format se purifică prin recristalizare
-se hidrolizează în mediu bazic pentru a obţine vitamina D.
Se administrează pentruSe administrează pentru prevenirea şi tratarearahitismului infantil, osteomalaciei (decalcifiereaosteomalaciei (decalcifierea şi deformarea oaselor la adulţi).Forma activă a colecalciferolului este1,25-dihidroxicolecalciferol, Calcitriol
CH3
CH2
CH3CH3
24
OH
•Crește absorbția intetinală a CaHO CH3
H3C25
CalcitriolHO
Crește absorbția intetinală a Ca•Stimulează osteoclaștii
Calcitriol
Cele mai bune sursealimentare
Micrograme vitamina
Heringi 22,5
macrou 17,5
somon 12,5
stridii 3
Brânză de vaci 2Brânză de vaci 2
ouă 1,75
Cine ajută?Vitaminele A C şi E protejează vit DVitaminele A, C şi E protejează vit DCine distruge?Lipsa expunerii la soare, alimentele prajite
Vitamina E (Tocoferoli)VITAMINA E SAU TOCOFEROLUL( )
-sunt cuprinse mai multe substanțe cu structură similară şi cu acţiune biologică asemănătoare, diferind în intensitate, funcţie de structura lor.- are proprietăţi antioxidante formând un sistem redox, protejând astfel acizii graşi nesaturaţi, unele p p ţ , p j g ş ţ ,vitamine (A, D,C), hormoni, enzime şi alte substanţe din organism.- intervine în procesul de reproducere (este numită şi vitamina antisterilităţii)-se găseşte în componentele nesaponificabile ale uleiului germenilor de cereale şi în cantitate mai mică în salată, alte plante verzi, în ouă, lapte, ficat., p , , p ,-se găsesc 8 substanţe cu structură chimică inrudită şi activitate de vitamină E
RHO
O CH3
(CH2CH2CH2CH)3CH3
CH3
87
6
5 4
3
21
O
R1
R2CH3
α Tocoferol R1=R2=CH3β Tocoferol R1=CH3; R2=Hδ Tocoferol R1=R2=Hγ Tocoferol R1=H; R2=CH3CH3 γ Tocoferol R1 H; R2 CH3
Relaţii structură-activitateActivitatea vitaminică depinde de numărul grupărilor metil din nucleul aromatic. α tocoferolul 100% β tocoferolul 25 40% γ tocoferolul 8 19% iar δ tocoferolul este de o sută de ori mai puţinα-tocoferolul 100%, β tocoferolul 25-40%, γ tocoferolul 8-19% iar δ tocoferolul este de o sută de ori mai puţin activ. Structura catenei din 2 influenţează activitatea biologică.:-scurtarea catenei (din 2) duce la scăderea activităţii vitaminice
înlocuirea ei cu metil elimină total această activitate- înlocuirea ei cu metil elimină total această activitate.
VITAMINA E SAU TOCOFEROLUL
ROLUL ÎN NECESARUL ZILNIC SURSE ALIMENTAREROLUL ÎN ORGANISM
NECESARUL ZILNIC SURSE ALIMENTARE
• ANTIOXIDANT • Pentru adult este de • Tocoferolii sunt biologic puternic
• Menţine integritatea
20 – 30 mg. • Necesităţile zilnice
prezenţi în produsele vegetale, precum germenii cerealelor,integritatea
membranelor celulare.
• Participă la buna
• Necesităţile zilnice variază în raport cu alimentaţia, respectiv cu conţinutul de acizi
germenii cerealelor,seminţele oleaginoase şi uleiurile obţinute din ele legumele cu frunze• Participă la buna
funcţionare a sistemelor
d ăt
cu conţinutul de acizi graşi nesaturaţi.
ele, legumele cu frunze verzi (spanac, varză) margarinele fortifiate A ti it t bi l i ăreproducător,
cardiovascular şi muscular.
• Activitatea biologică a tocoferolilor scade în ordinea α, β, γ, δ-tocoferol.
Sinteza α-tocoferolului
HO
OH
CH3
H3CCH2Br-CH=C-(CH2-CH2-CH2-CH)3-CH3
CH3CH3
+HO
OR
CH
CH3
H3C
ZnCl2AlCl3sau
BF .OEtOHH3CCH3
O CH3H3C
CH3BF3
.OEt2
2,3,5-trimetilhidrochinonei
bromurã de fitil
Tocoferolα
(CH2-CH2-CH2-CH)3-CH3R:
CH3
Bromura de fitilBromura de fitil
CH2OH CH2BrPBr3
17
t 3
11Bromura de fitilfitol
trans
Fitolul- este un alcool diterpenic C20H40O-se izolează din clorofilă prin eliminarea magneziului cu acizi -se trateaza cu baze pentru hidroliza grupei esterice.are 2 atomi de carbon asimetrici (C şi C ) cu configuraţie R-are 2 atomi de carbon asimetrici (C7şi C11) cu configuraţie R.
2,3,5-trimetilhidrochinona2,3,5 trimetilhidrochinona
HO HOCH2N O
OHN+2 HCl
O-CH2-C6H5 O-CH2-C6H5CH2NO+2CH2O
H2SO4
2 HClH2O
O-benzilhidrochinona di-morfolinometilhidrochinona
OHN+ HOCH2N O
H2
HOCH2N O
HOCH3
+CH2O OHCH2NO
CH2-N O
H2
Cu-cromoxidOHCH2NO OHH3CCH3
tris-morfolinometilhidrochinona 2,3,5-trimetilhidrochinona
Prprietăţi biologice şi întrebuinţării di bilă b i f i ă i l i l i d l ă ii fă l i-este indispensabilă bunei funcţionări a organelor genitale şi a dezvoltării fătului.
-intervine în metabolismul hidraţilor de carbon favorizând depunerea de glicogen în ţesuturi, asistă transformarea creatininei în fosfagen.-lipsa acesteia duce la degenerări musculare. N l il i l i l 10 30 i f i ă i h lăNecesarul zilnic la om este apreciat la 10-30 mg cantitate furnizată prin hrana normală.
Acetatul de α-tocoferol mai stabil decât fenolul liber se recomandă în tratamentul distrofiilor musculare, a avortului spontan, în boli cardiovasculare şi altele.
A i i i idActivitatea antioxidanta
HOR
CH3HO
R
CH3
H2O [O]HO
OR
CH3
Tocoferolα
OR
CH3H3C
CH3
p-tocoferilhidrochinona p-tocoferilchinona
HOOH
R
CH3H3C
CH3
2 [O]HO
O
R
CH3H3C
CH3
esterificarea grupei OH din poz.6 scade activitatea antioxidantaactiv. antioxidanta a tocoferolilor scade in ordinea δ>γ>β>α
Cele mai bune sursealimentare
Micrograme vitamina
Ulei de porumb nerafinat 53
Seminte de floarea soarelui 52,6
Seminte de arahide 11,5
Seminte de susan 22,7
Germeni de grau 27 5Germeni de grau 27,5
fasole 7,7
Cine ajută?Vitaminele C şi seleniulVitaminele C şi seleniulCine distruge?prajirea aportul exagerat de grasimi rafinate sau procesate
VITAMINA K ‐ ANTIHEMORAGICĂ
ROLUL ÎN ORGANISM
NECESARUL ZILNIC SURSE ALIMENTARE ORGANISM • Participă la
procesul de
• Nevoile de vitamină K la om sunt greu de stabilit
d i
• Principalele vitamine K
naturale sunt vitaminaprocesul de
coagulare a
sângelui
exact deoarece o cantitateimportantă de vitamină K este biosintetizată de microflora intestinală
naturale sunt vitamina
K1 (fitochinona) şi
vitamina Ksângelui
• Menţine
microflora intestinală. • Se consideră că necesarul
adultului care nu poate
vitamina K2
(menachinona).
S• Menţine
sănătatea
oaselor
adultului, care nu poate beneficia de sinteza bacteriană, nu depăşeşte 2 mg/zi.
• Surse bune: plantele
verzi, precum spanacul, oaselor mg/zi.
mazărea verde, fasolea
verde, broccoli,
pătrunjelul.
Cele mai bune sursealimentare
Micrograme vitamina
conopida 3600
Varza de Bruxelles 1888
salata 135
varza 125
fasole 290fasole 290
brocoli 200
leguminoase 260g
Cine ajută?Bacterii intestinale beneficeBacterii intestinale beneficeCine distruge?Antibioticele, la sugari, lipsa alimentatiein la san
Vitamina K (Antihemoragică)
sunt cuprinse mai multe substanţe cu structură similară cu proprietatea de a favoriza coagularea sângelui.-carenţa de vitamină K se manifestă prin fenomene hemoragice la nivelul mucoaselor, pielii sau a altor ţesuturi.VitaminaK1 (Fitomenadiona) este foarte răspândită în plante verzi (spanac, legume, lucernă).Vitamina K2 a fost izolată din făina de peşte putrezit fiind un produs al metabolismului bacterian. Există mai 2 multe vitamine K2.Vitaminele K sunt derivaţi ai menadionei (2-metil-1,4-naftochinonă) cu o catenă laterală în poziţia 3 diferind prin structura acestei catene.
OCH3
CH2-CH=C ( CH2-CH2-CH2-CH ) CH3
CH3CH3
OCH31 2
3
OHCH3
NH2CH3
OCH2-CH=C ( CH2-CH2-CH2-CH ) CH3
O menadiona(2-metil-1,4-naftochinonã)
vitamina. K1(2-metil-3-fitil-1,4-naftochinonã)
NH2 NH2
Vitamina K6 Vitamina K5
conţin una sau două grupe NH
Viatmina K2 (Menachinonă), sintetizată de bacterii O
conţin una sau două grupe NH2 în organism se transformă în derivatul chinonic.
CH3
O
CH3
CH2CH=C (CH2CH2CH=C)nCH3
CH3
i i
Necesar zilnic Adulți 35-70 μg /zi
vitamina K2
n: 1-7, conf.trans pt. leg. = din catena
Relaţii structură-activitate
-activitatea coagulantă este dată de structura chinonică sau un precursor al acesteia.-inelul aromatic nu trebuie să aibă substituenţi-prezenţa grupei metil în poziţia 2 este esenţială, iar înlocuire ei duce la pierderea activităţii.-catena laterală din 3 are o mare influenţă-catena de 20 de atomi de carbon poliizoprenică este optimă, excepţie făcând menadiona.-scurtarea catenei duce la scăderea activităţii.
Vitaminele K naturale şi menadiona sunt substanţe uleiose, insolubile în apă, solubile în grăsimi. Se administrează parenteral sau oral împreună cu săruri biliare.exista si derivaţi ai menadionei solubili în apă care se absorb bine în intestin De exemplu Hemodal
O O O
-exista si derivaţi ai menadionei solubili în apă care se absorb bine în intestin. De exemplu Hemodal
OCH3
NaHSO3CH3
SO3Na
OCH3
SO3Na
O
O OH Omenadiona Hemodal
Vitamina K3 (Menadiona) se prepară prin oxidare
CH3
OCH3[O]
Na2Cr2O7+H2SO4
Oß-metilnaftalinã
O altă variantă utilizează o sinteza dien:
OCH3
+
OCH3 [O]
OCH3Δ
O
+
O
Na2Cr2O7+H2SO4
O
AcOH
Funcţie biologică şi utilizărivitamina K acționează la nivelul ficatului; ia parte la sinteza protrombineivitamina K acționează la nivelul ficatului; ia parte la sinteza protrombinei
80000
Fibrinogen Fibrinatrombina Cheag stabilglicoproteina plasmaticasolubila
proteinagel insolubil
Factor XIII
33580
400000
solubila
Precursor de Protrombina Trombina + protrombina
Ca+2
tromboplastinaTromboplastina
pusã în libertate la ruperea vaselor sanguine
Factor I
70000
Factor III
proteină ( 258 AA)
-vitamina K este solubilizată în intestin de acizii biliari şi apoi trecută în sânge.vitamina K este solubilizată în intestin de acizii biliari şi apoi trecută în sânge.-In bolile ficatului sau ale vezicii biliare scade protrombina din sânge şi apare tendinţa de hemoragii.-in aceste cazuri şi pentru a preveni hemoragiile postoperatorii se administrează vitamina K sub formă depreparate solubile în apă. (hemodal).
Vitamina Cea mai bunăformă de luat
Cea mai bunaabsorbție
Ce ajuta absorbția Ce împiedicăabsorbțiao ă de uat abso bț e abso bț a
A Retinolbetacaroten
Se administreazăcu alimente bogate în grăsimi
Zinc, E, C Lipsa bilei
E d‐alfa tocoferol Se administrează Seleniu, C Lipsa bileifcu alimente bogate
în grăsimiCompuşii ferici, grăsimi oxidate
D Ergocalciferol,colecalciferol
Se administreazăcu alimente bogate î ă i i
Calciu, fosfor, E, C Lipsa bilei
în grăsimi
Nutrimente solubile in apa
Vitamina Cea mai bunăformă de luat
Cea mai bunaabsorbție
Ce ajuta absorbția Ce împiedicăabsorbțiaformă de luat absorbție absorbția
B1 Tiamina Singurăsau cu alimente
B complex, mangan AlcoolStresantibiotice
B2 Riboflavină Singură B complex Alcoolsau cu alimente Tutun
Stresantibiotice
B3 Acid nicotinic Singură B complex AlcoolNicotinamidă sau cu alimente Stres
antibiotice
B5 Pantotenat decalciu
Singurăsau cu alimente
Biotină, acid folic, B complex
StresAntibiotice
B6 Clorhidrat fosfat de piridoxină
Singurăsau cu alimente
Zinc, magneziu, B complex
AlcoolStresantibiotice
B12 Metilcobalamina Singurăsau cu alimente
Alcool, paraziți intestinali, stres, antibiotice
C Acid ascorbic, ascorbat de caciu
Între mese Acid clorhidric în stomac
Metale greleascorbat de caciu stomac
Acid folic Singurăsau cu alimente
C, B complex AlcoolStresantibiotice
Biotină Singurăsau cu alimente
B complex Avidină (în albuşul de ou proaspăt), antibiotice, stres
Nutrimente solubile in apa
Minerale Cea mai bunaabsorbție
Ce ajuta absorbția Ce împiedicăabsorbțiaabsorbție absorbția
Calciu Cu alimente bogate în proteine
Magneziu, D, Acidul clorhidric
Ceai, Cafea, Fumat
Magneziu Cu alimente bogate Calciu, B6, D, Alcoolîn proteine Acidul clorhidric
din stomacTutunStresantibiotice
B3 Singură B complex Alcoolsau cu alimente Stres
antibiotice
B5 Singurăsau cu alimente
Biotină, acid folic, B complex
StresAntibiotice
B6 Singurăsau cu alimente
Zinc, magneziu, B complex
AlcoolStresantibiotice
B12 Singurăsau cu alimente
Alcool, paraziți intestinali, stres, antibiotice
C Între mese Acid clorhidric în stomac
Metale grelestomac
Acid folic Singurăsau cu alimente
C, B complex AlcoolStresantibiotice
Biotină Singurăsau cu alimente
B complex Avidină (în albuşul de ou proaspăt), antibiotice, stres