MEDICAMENTELE Sunt cuvinte pe care le folosim zi de zi si al caror sens pare a fi stiut de cand lumea.

Putin stiu ca medicament si drog insemnau pana nu demult acelasi lucru: substante folosite pentru a ameliora si a trata o boala. Ele se preparau si vindeau in drogherii, sinonim al denumirii folosite azi farmacii . Pragul de la care un medicament devine drog este greu de precizat, important este ca administrarea de medicamente sa fie facuta cu avizul medicului sau farmacistului.

MEDICAMENTELEmedicament este orice compus sau amestec de compusi chimici (naturali sau de sintez), administrat sub form de comprimate, capsule sau soluie cu scopul de a ameliora sau vindeca; drog este asociat substanelor nocive care creeaz dependen,boal i moarte.

Primele sistematizari in domeniul medicamentului au fost facute de preotii egipteni (2000 i.Hr.) si s-au bazat pe rezultate experimentale precum: retete egiptene ISTORIA MEDICAMENTULUI folosirea painii mucegaite pentru tratarea ranilor( mucegaiul fiind materia prim din care Alexander Fleminga obinut n anul 1928 penicilina, primul Antibiotic ) ( opiul,unul dintre primele anestezice ) a esentei de mac pentru calmarea durerilor

Istoria medicamentului se desfasoara de-a lungul a 7000 de ani de observatii, studii si descoperiri privind modul organismului de a reactiona in timpul intregii sale vieti. Empirica Filosofic de la anul 1000 .e.n. pn la 900 e.n. este dominat de Hipocrate (printele medicinei), de medicul farmacist Claudius Galenus i de Dioscoride (printele fitoterapiei);ExperimentalStiintificEtapele inovaiei farmaceutice sunt marcate de aa numitele medicamente miraculoase: 1935 - apariia sulfamidelor, 1944 - apariia antibioticelor i 1945 -apariia antituberculoaselor n 1945.In anul 1929, Alexander Fleming descopera primul antibiotic, penicilina. Perioade istorice: plantele medicinale au fost utilizate de sumerieni, cu 6000 ani i.Hr. Arheologii au descoperit peste 22000 de tablie de lut vechi de 4 5000 de ani, din care, 33 sunt un adevarat dictionar al plantelor medicinale apartinnd babilonienilor. este dominat de alchimiti arabi. Ei au folosit aparate de distilat, au realizat apearomatice, au izolat alcoolul etilic, anumite aldehide, au separat zahrul din trestia de zahr. Prima farmacie public apare n 754 la Bagdad, iar prima farmacopee dinlume a fost Thesaurus Aramatariorum, aprut la Milano, n 1512; retete egiptene ISTORIA MEDICAMENTULUI

Madalina

este primul medicament de sinteza, este cel mai vandut din toate timpurileare actiune: analgezica ( combate febra ) antipiretica ( calmeaza durerea ) antiinflamatoare In cantitati mari este nociva: provoaca ulcere stomacale, boli ale ficatului si reduce concentratia de vitamina A din organism.

In anul 1763, Reverend Edmund Stone participa la Londra o conferinta in care prezenta efectele antipiretice (scaderea febrei) ale extractutului din coaja de salcie Acesta contine salicilina,un derivat al acidului salicilic (compus organic care are un nucleu aromatic, o grupa carboxil, COOH si in pozitia orto fata de aceasta o grupa OH ) dupa cum avea sa descopere abia in anul 1838.DESCOPERIREA ASPIRINEIMolecula de aspirina (model compact )

C. Frdric Gerhardt, In anul 1853, Gerhardt sintetizeaza in laborator acidul acetilsalicilic , pe care Felix Hoffmann, chimist la uzinele Bayer, in Germania, il lanseaza in anul 1899 pe piata sub numele de aspirina DESCOPERIREA ASPIRINEIAspirina a fost patentata in 27 februarie 1900. Cei de la Bayer au venit cu numele de Aspirina, care vine de la A (clorura de acetil), spir (Spiraea ulmaria) si ina era un nume cunoscut atunci in care se inchiea orice medicament. Felix Hoffmann

MEDICAMENTE ANTIBACTERIENEPrin descoperirea microbilor, de ctre Luis Pasteur i a baciluluicare provoac tuberculoza (numit bacilul Koch, dup numeledescoperitorului su, Robert Koch) s-a deschis o nou direcie decercetare: omorrea microbilor prin orice mijloace. Luis Pasteur Robert KochRobert Koch Luis Pasteur Mycobacterium tuberculosis Bacteria

SULFAMIDE Primul medicament din aceast clas, sulfamida alb a fost descoperit de un biolog, care a studiat efectul colorantilor asupra microorganismelor. Sulfamidele au aciune bacteriostatic (mpiedic dezvoltarea bacteriilor). n practica medical se folosete un numr mare de sulfamide care sunt obinute prin sintez i sunt derivai ai sulfamidei albe.

Un astfel de produs este sulfatiazolul, utilizat mai alesn tratarea unor infecii ale tubului digestiv.

ANTIBIOTICEPenicilina a fost descoperit de A. Fleming n anul 1929 dinntmplare: el a uitat descoperite n atmosfera de laborator culturide bacterii pe care s-a dezvoltat mucegai. Examinnd lamicroscop cultura mucegit a constatat c n vecintateazonelor cu mucegai toate bacteriile erau moarte. Faptul a sugeratideea c mucegaiul secret substane cu puterinc efect antimicrobian. Acestea au fost denumite anitbiotice (anti mpotriva,bios via, cu referire la viaa bacteriilor)

ANTIBIOTICEPenicillium chrysogenum Penicilina se obine industrial prin creterea unor mucegaiuri detip Penicillium natatum i Penicillium chisogenum pe medii nutritive. Orice infecie de origine microbian se trateaz astzi prin administrarea de antibiotice.

n functie de natura infeciei se administreazun anumit tip de antibiotic: cu o anumit structur, astfel nct recunoaterea molecular s fie eficient i boala s fie tratat.

Abuzul de antibiotice are ca efect diminuarea eficacitii lorprin creterea rezistenei bacteriilor la aciunea acestora.

DROGURIn urm cu 6000 de ani, sumerienii foloseau pentru calmareadurerii extractul de mac, care coninea opiu. Grecii beau lethe,butur pe baz de mandragora, plant care conine scopolamin,substan care induce stri de uitare de sine i ameeal.

De la greci a rmas cuvntul narkotikos (care induce ameeal),folosit att pentru extractul de mac ct i pentru butura lethe. nlimbajul contemporan cuvintele drog i narcotic sunt sinonime. ntre aliment, medicament i otrav diferenaconst doar n concentraie. Alcaloizii sunt un exemplu: pot fi esene alimentare, medicamente(administrate sub form de tincturi, extracte i substanepure) sau pot fi droguri.

Morfina Morfinaal crei nume deriv din numeleMorpheus (zeul roman al viselor) este principalul constituent alextractului de mac, numit opiu (care n limba greac nseamnsuc de mac); a fost izolat pentru prima dat n anul 1803 de farmacistulgerman Friederich SertDrner.

Este calmantul durerii profundecu cea mai puternic aciune . n concentraii mari devinedrog: induce stri de apatie, de euforie, com i deces. Tot n extractul de mac exist codein , folosit pentru calmareatusei, precum i papaverin , folosit pentru relaxareamuscular , alcalozi care nu sunt droguri.

Canabisul afecteaz memoria de scurt durat, logica, abilitatea de micare, abilitatea de a efectua efort fizic complex. Canabisul este i mai periculos cnd este combinat cu alcoolul. Efectele pe termen lung sunt creterea riscului de apariie a bronitei i a cancerului pulmonar apariia perturbrilor psihice.

Heroina este cel mai periculos drog; starea de euforie indus de drog dureaz n mod obinuit 4-6 ore. Sub influena heroinei pupilele sunt contractate, pleoapele sunt czute, apare depresie, apatie descrete activitatea fizic. Doze mai mari de heroin pot induce somn, vom i respiraie superficial. O supradoz poate cauza convulsii, com i moarte.

Barbituricele sunt cele mai folosite medicamente prescrise pentru inducerea relaxrii i a somnului.

Administrate fr discernmnt i n concentraie mare afecteaz sistemul nervos central: apar stri de pierdere a echilibrului, vom, puls accelerat. O supradoz induce coma profund i moarte.Cocaina este un compus natural care se extrage din frunzele unei plante originare din America de Sud, numit arborele de coca.

Cocaina este o pulbere alb.

Este folosit n medicin ca anestezic puternic.n concentraii mari devine drog! O supradoz poate cauza agitaie extrem, stop respirator, stop cardiac i moarte.

Ecstazy, numit i Adam, MDMA sau X-TC este un drog sintetic, psihoactiv i halucinogen. Ecstazy este un aa-numit designer drug (drog proiectat). Efectele asociate consumului de Ecstazy sunt: probleme psihice, tulburri ale somnului, anxietate sever, nevoia irezistibil de a onsuma drogul paranoia. n doze mari este mortal.

LSD (dietilamida acidului lisergic) este unul dintre cele mai puternice i mai bine studiate halucinogene.

Efectele fizice includ:

dilatarea pupilelor, scderea temperaturii corpului, grea, piele de gin, creterea glicemiei i a ritmului cardiac.

n faza halucinatorie, drogatul are modificri n percepia spaiului i a timpului, nsoite de percepia distorsionat a mrimii i formei obiectelor, a micrilor, culorilor, sunetelor, atingerii i n abilitatea consumatorului de a percepe obiecte prin intermediul simurilor.

VITAMINE

VITAMINEn anul 1912 Casimir Funk, biochimist american de origIne polonez descoperea compuii organici eseniali pentru via i sntate.

Deoarece a crezut iniial c acetia fac toi parte din clasaaminelor i-a numit vital amine, nume care, in timp, prin transformri specifice limbii vorbite i apoi scrise, a devenit vitamine.

Timpul i-a dat dreptate lui C. Funk i anume c vitaminele sunt vitale (dar l-a infirmat in privina faptul c toate sunt amine).

Vitaminele sunt compui organici pe care organismul nu-i poate sintetiza pe msura nevoilor sale, de aceea asigurarea necesarului de vitamine este posibil numai printr-o alimentaie corect i variat

Kazimierz Funk

VITAMINEO alimentaie monoton, bazat pe alimente semipreparate i lipsa legumelor i a fructelor din dieta zilnic fac imposibil asigurarea minimului de vitamine n organism.

Scderea coninutului de vitamine din organism determin instalarea bolii cunoscute sub numele de avitaminozCarena in vitamine se regleaz printr-o alimentaie echilibrat i printr-o administrare, sub control medical, a vitaminelor obinute in laborator, prin sintez ; acestea sunt condiionate ca i medicamentele i sunt comercializate sub form de comprimate, comprimate efervescente, capsule sau fiole.Luate fr discernmnt , unele vitamine nu se elimin din organism i produc hipervitaminoze, boli cu efecte grave la nivelul sistemului nervos.

VITAMINEsolubile in ap , numite hidrosolubileClasificarea vitaminelor se face dup solubilitatea lor, determinat de structura moleculei :

VITAMINEVitamine hidrosolubile; surse alimentare; aciune fiziologic.

VITAMINEVitamine hidrosolubile; surse alimentare; aciune fiziologic.Vitaminele hidrosolubile se pot pierde uor in timpul splrii, pstrrii, fierberii etc. produselor alimentare datorit solubilitii lor n ap; se absorb uor n tubul digestiv mai ales in medii acide; excesul se elimin prin urin i nu dau dect rar hipervitaminoze; organismul nu face rezerve importante pentru aceste vitamine; avitaminozele apar imediat.

VITAMINE LIPOSOLUBILEsolubile in grsimi i solveni organici

Vitamine liposilubile; surse alimentare; aciune fiziologic .VITAMINE

Vitaminele liposolubile se pierd prin indeprtarea lipidelor din alimentaie , dar nu se pierd la prelucrarea alimentelor;

la depirea necesarului zilnic excesul se depoziteaz in lipidele din esuturi i mai ales in cele din ficat, ceea ce face ca avitaminozele s apar trziu;

pot provoca hipervitaminoze.

VITAMINE

Legtura strns dintre tipul de alimentaie, prezena sauabsena necesarului de vitamine in organism i consecinele acestora, este reprezentat schematicVITAMINE

Medicamentele sunt compui sau amestecuri de compui chim ici administrate organismelor vii in scopul de a ameliora sau vindeca.

Drogurile sunt substane nocive care creeaz dependen i pot provoca moartea.

Aspirina este primul medicament de sintez.

Medicamente antibacteriene sunt: sulfamide i antibiotice.

Vitaminele sunt asigurate organismului printr-o alimentaie raional i prin administrarea de vitamine de sintez

Vitaminele se clasific dup solubilitatea lor in: hidrosolubile i liposolubile.

*