Set Aplicatii Anul 3 Sem 2 Set 3 Ceccar EC

8/10/2019 Set Aplicatii Anul 3 Sem 2 Set 3 Ceccar EC

1/69

1.Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda practicienilor.

Valoarea patrimonial a ntreprinderii (ANC) este de 8.000 mii lei, capacitatea beneficiarestede 1.000 mii lei, iar dobnda la certificatele de depozit ale trezoreriei statului este de 30%.Determinativaloarea ntreprinderii prin metoda practicienilor.Denumitimetoda indirect"sau german",metoda practicienilor constn ponderareavalorii

patrimoniale ivalorii prin rentabilitate

Valoarea ntreprinderii se determinca medie simplsauponderata unei valori patrimoniale(ANC) iuna prin rentabilitate iCB/i

unde: Vg = (ANC + ICB/i )/2Vg - valoarea intreprinderiiANC - activ net corectatCB - capacitatea beneficiarai - rata dobanzii

Vg = (8000 + 1000/30%)/2 = 5666,67 lei

2.Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda retail.

Valoarea patrimonial a ntreprinderii (ANC) este de 10.000 mii lei, capacitateabeneficiareste de 2.500 mii lei, iar coeficientul PER este 2. Determinati valoarea ntreprinderiiprin metodaRetail .Este o varianta metodei practicienilor:Vg = ANC + CB*y

Unde capacitatea beneficiar se exprimprin dividende, iar multiplicatorul capitalistic ypoate luavalorile coeficientului bursier PER, de regul,sau o serie constantde beneficii an. Aici

valoarea elementelor necorporale se determinpe baza valorii actuale a profiturilor viitoare peun numrde ani (y CB) ise mparte n mod egal ntre vnztorsi cumprtor.

Vg = [10.000+(2.500*2)]/2 = 7.500 lei

3.Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda bazata pe goodwill

valoareasubstantial bruta.

Ex.1Care este valoarea substantial brut a unei ntreprinderi care, dupreevaluareabunurilor, prezint urmtoarea situatie patrimonial: capital social3.000; imobilizri 8.000; stocuri 20.000;creante 15.000; rezerve 500; profit 1.000; diferente dinreevaluare 14.000; disponibilitti 500; obligatiinefinanciare 25.000; instalatii luate cu chirie10.000VALOAREA SUBSTANTIALA BRUTA (VSB) = Activ net contabil corectat ( ANCC+Datorii) + Active obtinute prin inchiriere sau leasingActive imprumutate/inchiriate/cedatetertilor -Costuri pentru reparatii si cheltuieli de punere in functiuneVSB = 8000 + 20000+15000 + 500 + 10.000 = 53.500Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poateutilizantreprinderea la un moment dat, prezentnd valoarea activului pe baza principiului

prevalenteieconomicului asupra juridicului

Ex.2Activul net contabil este de 425.000 mii lei. Valoarea bunurilor nchiriate este de105.000mii lei,iar valoarea bunurilor ntreprinderii nchiriate la terti este de 75.000mii lei. Care estevaloareasubstantial brut a ntreprinderii ?


2/69

VSB = 425.000 + 105.00075.000 = 455.000 mii lei

4.Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda bazata pe goodwill capitalurile

permanente necesare exploatarii.

Ex.

Bilanulla 31.12.200N seprezintastfel:Activ :Imobilizari corporale 1.600Fond comert 250Stocuri 300Creante 500Disponibilitati 600

Total 3250

Pasiv :Capital social 2.000Diferente reevaluare 550Obligatii financiare 500Furnizori 200

Total 3250

Necesarul de fond de rulment (NFR) 600-Profit net previzional 500/an-Planul de finanareseprezintastfel:

12345Investiii200 - 200 - 200

NFR - 100 - 100 -Rambursrimprumut 100 200 200 - - _Mijloace necesare 300 300 400 100 200-CPNE vor fi remunerate la rata de 15%;-Renta de goodwill va fi actualizatla rata de 12%.Evaluarea se face n dou etape: evaluarea elementelor corporale i evaluarea elementelornecorporale.Evaluarea elementelor corporale:Activ corporal (net) 3.000

Datorii 700Valoarea eleni, corporale 2.300Evaluarea elementelor necorporale:Calculul CPNE:Imobilizricorporale nete l .600NFR 600

CPNE = 2.200In funciede elementele cifrate din planul de finanare,masa CPNE va evolua n 5 ani astfel:Valoarea globala ntreprinderii:Valoarea elementelor corporale 2.300Valoarea elementelor necorporale 195Valoarea global2.495In ambele metode prezentate mai sus (remunerarea VSB si remunerarea CPNE) au fost stabiliteipotezele debaz:


3/69

-durata rentei: a fost fixatla 5 ani; cu ct durata e mai mare, cu att goodwill-ul sau badwill-ulsunt maimari dar si riscul este mai mare.De regul,durata se stabileten funciede constatriledin diagnostic(3-7 ani);-perioada de referin:s-au luat n consideraie 5 ani viitori; n practic se pot lua n calcul patru perioade: istoric(minim 3 ani), viitoare (minim 3 ani), mixt (trecut i viitoare) iponderat (combinarea

primelor trei);

-rata de remunerare a VSB sau CPNE: s-a stabilit la 15%; cu ct este mai mare cu att rentadegoodwill este mai mic.Se pot aplica rate difereniate:o ratpentru partea imobilizati oaltratreduscupnlajumtatedin prima pentru partea circulant;- beneficiu previzional: este beneficiul din exploatare obinut conform metodologiei

pentrudeterminarea capaci tiibeneficiare;-rata de actualizare; nu are scopul de a corija eroziunea monetar ci de a lua n calculnencasareaimediat.Rata de actualizare msoarrenunareala disponibilitatea financiara capitalurilor; cu ct ateptareae mai lungcu att penalizarea e mai dur.Cu ct rata e maimare cu att goodwill-ule mai mic.

5. Studiu de caz privind tabloul de finantare

partea I.

Pentru a surprinde fluxurile nete de trezorerie, practica financiara a elaborat tabloul definantare, pe baza bilantului si a contului de rezultate. Bilantul descrie situatia intreprinderii, laun moment dat, ca rezultat al fluxurilor fizice si financiare, iar contul de rezultate inregistreazacheltuielile si veniturile ocazionate de aceste fluxuri. Separand cheltuielile platibile in cursulexercitiului financiar, de cele a caror plata este scadenta in exercitiile urmatoare si veniturileincasabile in cursul exercitiului, de cele incasabile in viitor, se poate determina situatiatrezoreriei, respectiv fluxul monetar net al exercitiului (cash-flow).1 Continutul tabloului de finantareScopul elaborarii acestui al treilea document informational important este de a explica formarea

fondului de rulment si relatia acestuia cu soldul de trezorerie, prin intermediul fluxurilormonetare (de incasari si plati) ale exercitiului incheiat. Se stabileste, in principal, pe baza a doua

bilanturi succesive si explica legatura intre partea de sus si partea de jos a bilantului, prinintermediul variatiei fondului de rulment. Prima parte a tabloului de finantare, analizeaza modulcum s-a realizat, in dinamica, echilibrul structural intre elementele stabile ale bilantului (utilizarisi resurse stabile), iar a doua parte analizeaza modul cum s-a utilizat fondul de rulment inasigurarea echilibrului functional intre elementele ciclice ale bilantului (utilizari si resurseciclice) si al echilibrului monetar dintre incasari si plati. Ecuatia fundamentala, pe care o explicatabloul de finantare, este urmatoarea:

DFR = D NFR + D TN,

respectiv, variatia fondului de rulment, rezultata in partea de sus a bilantului, este reconstituibila,prin cumularea variatiei nevoii de fond de rulment cu variatia trezoreriei nete (cash-flow-ul).Modificarea nevoii de fond de rulment determina ameliorarea sau degradarea fondului derulment.Pentru elaborarea tabloului de finantare se parcurg doua faze:

1) determinarea variatiei fondului de rulment, ca urmare a modificarii structuriicapitalurilor (in partea superioara a bilantului);

2) determinarea variatiei trezoreriei nete, ca urmare a modificarii nevoii de fond derulment (partea de jos a bilantului), articulata cu variatia fondului de rulment.

Prin intermediul tabloului de finantare se evidentiaza fluxurile de resursefinanciare mobilizate de intreprindere .

- din autofinantare (interne);- din aport de capital si din imprumuturi (externe) si utilizarea acestor resurse financiare pentru:- investitii


4/69

- plata dividendelor- rambursarea imprumuturilor

Analiza acestor fluxuri financiare porneste de la constatarea, in bilanturile succesive, aunui flux de resurse. Atunci creste un post de pasiv (spre exemplu, ca urmare a unui aport nou decapital) sau scade un post de activ (exemplu, amortizarea activelor fixe).

In cazul unui flux de alocare a capitalurilor banesti, atunci creste un post de activ(exemplu, cumpararea de materii prime si/sau active fixe) sau scade un post de pasiv (de

exemplu, achitarea unei datorii).Se retine, astfel, ca trezoreria se modifica nu numai ca efect al cheltuielilor si veniturilorexercitiului, ci si ca urmare a variatiei stocurilor de active si a soldurilor de datorii, la sfarsitul

perioadei fata de inceputul perioadei de gestiune. In cursul exercitiului, devin platibile cheltuieliefectuate in exercitiul anterior. Tot astfel devin incasabile, in cursul exercitiului, venituriinregistrate in exercitiul anterior. De asemenea, venituri si cheltuieli ale exercitiului devinrealizabile in exercitiul urmator.

In plus, trezoreria intreprinderii, fiind unica, variaza si in raport de cheltuielile platibilepentru investitii si ca urmare a fluxurilor de capital si de dobanzi, rezultate din operatiilefinanciare si exceptionale ale intreprinderii, in cursul exercitiului.

In sinteza, tabloul de finantare reflecta fluxurile de resurse financiare stabile

(permanente) si cele pe termen scurt (ciclice, temporare), fiind astfel un instrument principal algestiunii financiare pentru analiza si previziunea variatiei fondului de rulment si a variatieitrezoreriei nete .2 Articularea tabloului de finantare

Excedentul brut al exploatarii, evidentiat in contul de rezultate, reprezinta sursa potentialapentru capacitatea de autofinantare a intreprinderii

Capacitatea de autofinantare apare, la randul sau, ca o sursa stabila care permitefinantarea investitiilor, rambursarea imprumuturilor financiare contractate in anii anteriori si

plata dividendelor catre proprietarii intreprinderii. Plata dividendelor reprezinta, deci, o alocaredefinitiva de fonduri in partea superioara a bilantului, iar cele neplatibile se regasesc in fondul derulment, pentru finantarea ciclului de exploatare.

Daca autofinantarea nu este suficienta pentru nevoile de finantare stabile mentionate maisus, atunci intreprinderea va solicita noi surse externe stabile: aport nou de capital, imprumuturifinanciare noi, cesiuni de active fixe.

Intreaga politica financiara, privind partea superioara a bilantului, se va reflectain variatia fondului de rulment, respectiv, in conditiile de finantare a activitatii de exploatare si,mai departe, se va reflecta in variatia trezoreriei nete. In fond, variatia fondului de rulment nureprezinta decat o influenta potentiala asupra trezoreriei nete. Aceasta din urma este dependenta,in egala masura, de variatia stocurilor si creantelor pe termen scurt ale intreprinderii si de variatiacreditelor de trezorerie.

Cresterea fondului de rulment este dovada imbunatatirii structurii financiare aintreprinderii, respectiv cresterea resurselor stabile, in raport cu nevoile permanente.

Aceasi crestere demonstreaza capacitatea intreprinderii de a degaja lichiditati atat inpartea superioara, cat si in cea inferioara a bilantului si de a-si imbunatati sensibil situatiatrezoreriei.

Dimpotriva, scaderea fondului de rulment este dovada unui dezechilibru financiar:nevoi permanente sunt acoperite cu resurse pe termen scurt. Aceasta situatie, corelata cucresterea nevoii de fond de rulment, conduce la un dezechilibru cronic al trezoreriei, la crestereariscului de faliment al intreprinderii.

In concluzie, pentru a judeca situatia financiara a intreprinderii, se analizeaza bilanturilesuccesive care permit aprecierea starii si evolutiei echilibrului financiar si a indatorarii acesteia.Pentru a cerceta cauzele acestei situatii financiare, pentru a intelege evolutia sa si pentru a face

previziuni, se studiaza:- fluxurile de venituri si cheltuieli din contul de rezultate (studiul rentabilitatii economice);- fluxurile de investitii, in active fixe si circulante, si de finantare a acestora din tabloul de

finantare;Articularea tabloului de finantare cu bilantul si contul de rezultate


5/69

Decalajele intre nasterea fluxurilor financiare si realizarea lor efectiva in cadrul trezoreriei,evidentiate, de asemenea, in tabloul de finantare .

Situatia financiara din bilantul de la incheierea exercitiului, este, deci, consecinta situatieifinanciare de la inceputul exercitiului si a fluxurilor financiare, realizate de intreprindere incadrul exercitiului si evidentiate in contul de rezultate si in tabloul de finantare.3 Exemplu de constructie a tabloului de finantare

Se iau in calcul datele din bilantul de la inceputul si de la sfarsitul anului si datele din

contul de rezultate al exercitiului incheiat:In cursul exercitiului, intreprinderea a achizitionat un nou utilaj, in valoare de 140 mil.lei, a rambursat datorii financiare de 20 mil. lei si a contractat un nou imprumut de 100 millei. Din dividendele, datorate din anul precedent, a platit actionarilor 4 mil. lei.

BILANTUL INTREPRINDERII pentru constructia TABLOULUI DE FINANTARE

- in mil. lei-Posturidin bilant

La inceputulanului

La sfarsitulanului

Diferente Observatii

ACTIVImobilizari bruteAmortizari cumulate

700500

840550

14050

InvestitieAmortiz. an.

Imobilizari nete 200 290 90Stocuri 90 115 25Creante 100 125 25Trezorerie 35 5 - 30 Variatia trez.TOTAL 425 535 110PASIVCapital social

RezerveProfit nerepartizat

9050

10

9056

21

--6

11

Dividendeneplatite (10-4)

Capital propriu 150 167 17Datorii financiare 80 160 80 Rambursari=20

Impr. Nou=100Capital permanent 230 327 97Furnizori de bunuri si serviciiDecontari cu salariatii si

bugetul statului

18015

19018

103

TOTAL 425 535 110

CONTUL DE REZULTATE AL INTREPRINDERIIpentru constructia TABLOULUI DE FINANTARE

- in mil. lei-CHELTUIELI VENITURIConsumuri de bunuri si servicumparate din afaraCheltuieli de personalDotatii asupra amortizarilor

40050050

Vanzari 1000

Cheltuieli financiare

(dobanzi platite)

8

Impozit pe profitProfit nerepartizat

2121

TOTAL 1000 TOTAL 1000


6/69


7/69

Prezentarea generala a S.C. ELTRIX SRL

Denumirea societatii pe care am analizat-o este 'ELTRIX SRL' societaet cu raspunderelimitata. Sediul societatii este in Bucuresti, strada Valuig nr.16-18 si poate fi schimbat in oricealt loc prin hotarirea AGA.

Forma juridica sub care se constituie societatea este aceea de societate cu raspunderelimitata. Ea va avea statut de persoana juridica romana si isi va desfasura activitatea in

conformitate cu legislatia romana privind societatile comerciale.Durata societatii este nelimitata cu incepere de la data inmatricularii in Registrulcomertului:10.05.1990

Societatea ELTRIX SRL are ca obiect de activitate:1. Productie, reconditionare, comercializare de: produse, aparatura si echipamente electrice,electronice si de automatyizare; piese de schimb pentru bunuri de folosinta indelungata; piese sisubansamble mecanice; echipamente de tehnica de calcul; accesorii si piese de schimb auto,echipamente si aparatura de telecomunicatii.2. Proiectare, design, producere, instalare, exploatare de panouri publicitare si elemente dereclama pentru locuri publicesi forme individuale.3. Design si executie de elemente si mobilier ambientarsi de birou.

4. Consulting, proictare, cercetare elaborare produse program, expertize tehnice pentru instalatiisi echipamente industriale, retehnologizare si reproiectare.5. Instalare, service de produse si echipamente de productie proprie cat si altor firme.6. Prestari servicii de publicitate audio- video, turism, intermedieri, comision.7. Prestari servicii de comert exterior (birouri comerciale, agentii de intermediere, reexport,tranzit, import - export, etc.).8. Reprezentarea altor firme in Romania sau strainatate3.2. Specificarea situatiilor financiare analizate

Prezenta analiza se refera la situatia financiara a S.C. ELTRIX SRL la 31.12.1999. Inacest sens s-a urmarit exactitatea datelor prezentate in situatiile financiare avandu-se in vedere:- evaluarea principiilor si metodelor contabile utilizate

- organizarea evidentelor analitice si sintetice a elementelor patrimoniale, precum si tinereacorectasi la zi a evidentei contabile- exactitatea datelor prezentate in bilantul anual si anexele sale pe baza datelor din balanta deverificare incheiata la 31.12.1999- modul d eintocmire a contului de profit si pierderi- situatia creantelor si datoriilor pe natura si vechime

Tablou de finantareTabloul de finantare prezinta fluxurile de utilizari si resurse ale unei perioade. Pentru

controlul echilibrului financiar cu ajutorul tabloului de finantare datele din doua bilanturisuccesive sunt grupate prin prisma raporturilor dintre:a) utilizari si resurse

b) fond de rulment si nevoia de fond de rulmentc) disponibilitati banesti si trezoreria neta.Intr-o forma simplificata tabloul de finantare poate fi reprezentat astfel:

UTILIZARI SUMA RESURSE SUMAUtilizari pe termen lung- Cresterea AI- Scaderea Cpe

Resurse pe termen lung- Cresterea Cpe- Scaderea AI

Utilizari de exploatare si

afara exploatarii- Cresterea ACexpl- Scaderea Dexpl

Resurse de exploatare si in afa

exploatarii- Cresterea Dexpl- Scaderea Acexpl

Utilizari pentru trezorerie- Cresterea De

Resurse pentru trezorerie- Cresterea Crts


8/69

- Scaderea Crts - Scaderea DeNu exista un consens asupra formei si continutului tabloului de finantare. Diferitele variante aletabloului de finantare se bazeaza pe diferite clasificari ale resurselor care se regasesc in tabloulde finantare, acesta cuprinzand:a) utilizari si resurse pe termen lung, extrase din partea de sus a bilantului financiar (fluxuristabile care determina variatia FR)

b) utilizari si resurse pe termen scurt structurate in tabloul de finantare dupa criteriul functional

astfel:- utilizari si resurse de exploatare. Pe baza acestor fluxuri de exploatare se determina variatiaNFR de exploatare.- utilizari si resurse in afara exploatarii propriu-zise. Pe baza acestor fluxuri in afara exploatariise determina variatia NFR in afara exploatarii- fluxurile generale de operatiuni financiare pe termen scurt care detrmina variatia trezorerieinete.Tabloul de finantare se bazeaza pe distinctia dintre:a) fluxurile monetare care au impact imediat asupra disponibilitatilor

b) fluxurile financiare care au impact ulterior asupra disponibilitatilorc) fluxuri patrimoniale care nu influenteaza nici imediat, nici in viitor disponibilitatile banesti.

Pe baza acestei separatii se determina fluxul monetar net al exercitiului si situatia trezoreriei.La elaborarea tabloului de finantare se au in vedere logica financiara conform careia

resursele stabile sunt utilizate in ordine pentru:a) finantarea imobilizarilor

b) finantarea activelor circulanteAceasta logica se regaseste:a) static in bilantTN = FR - NFR

b) dinamic in tabloul de finantareTN = FR - NFR

Tabloul de finantare da prioritate analizei functionale (functia de investitii, functia deexploatare si functia de trezorerie) fata de analiza lichiditatilor si exigibilitatilor.

In prima parte a tabloului de finantare se face o analiza structurala a utilitatilor siresurselor durabile (stabile). In aceasta parte se explica variatia FR permanent de la capacitateade autofinantare si alte resurse durabile. Soldul primei parti prezinta variatia FR care poate fi:a) pozitiva (resurse durabile>utilizari durabile)

b) negativa (resurse durabile


9/69

-Rezultatul din cesiunea elementelor de activ+ Amortizari si provizioane din exploatari, financiare si exceptionale-Reluari de amortizari si provizioane din exploatare, financiare si exceptionale

-Subventii pentru exploatare= Capacitatea de autofinantare

TABLOUL DE FINANTARE

PARTEA I CALCULUL VARIATIEI FONDULUI DE RULMENTUTILIZARI STABILE EX N RESURSE STABILE EX NDistribuirea de dividendeAchizitia de active imobilizate- imobilizari necorporale- imobilizari corporale- imobilizari financiareCheltuieli de repartizat asupmai multor exercitiiReducerea capitalurilor propriiRambursarea datoriil

financiare

866250505957238427115533---

CAFCesiunea activelor imobilizate- imobilizari necorporale- imobilizari corporale- imobilizari financiareReducerea capitalurilor propriiCresterea datoriilor financiare

1283134-1639309--6257134

TOTAL UTILIZARIVariatia FR net global

82708051228772

TOTAL RESURSE 9499577

PARTEA A II A ANALIZA FONDULUI DE RULMENTSPECIFICARE NEVOI DEGAJARI SOLDVARIATIA EXPLOATARIIVariatia activelor de exploatare- stocuri si produse in curs de executie- avansuri si aconturi varsate asupcomenzilor- creante clienti si alte creante din exploatareVariatia datoriilor de exploatare- avansuri si aconturi primite asupcomenzilor in curs- datorii furnizori si alte datorii de exploatare

12824811370764403094

992398812872

TOTALA.Variatia neta a 'Exploatarii'

5668418 8912111 -33243693

Variatia in afara exploatariiVariatia altor debitoriVariatia altor creditori

16240

TOTALB.Variatia neta in afara exploatarii 16240 16240

TOTAL A + B -3227453Necesar de fond de rulment (+)Degajare de fond de rulment (-)Variatia trezorerieiVariatia disponibilitatilorVariatia creditelor de trezorerie si a soldurilcreditoare de banca

3257264 -3227453

TOTALC.Variatia neta a trezoreriei

Variatia fondului de rulment net global

3257264 3257264

TOTAL A + B + CUTILIZARI NETE (+)UTLIZARI NETE (-)

29811 29811


10/69

Tabloul de trezorerieStandardul de contabilitate International nr 7 propune o forma a 'Tabloului de finantare'

bazata pe analiza fluxurilor de trezorerie ale intreprinderii denumita 'Tabloul de trezorerie'.In cadrul tabloului, operatiile de trezorerie sunt grupate pe functii: exploatare, investitii si

finantare. Pentru fiecare functie pornind de la analiza comparativa se determina soldul net detrezorerie. Elementele de detaliu specifice fiecarei functii implicit parti ale tabloului se prezintaastfel:

A.Operatii de exploatarePrin aceasta parte se degaja informatia privind eliberarile sau utilizarile de resurse pentrutrebuintele exploatarii intreprinderii, indicatorul de analiza calculat fiind fluxul net de trezorerii

privind exploatarea. Doua metode se pot folosi pentru determinarea fluxului de trezorerie dinexploatare: metoda capacitatii de autofinantare si metoda fluxurilor de exploatare.

Metoda capacitatiide autofinantare se bazeaza pe conectarea capacitatii de autofinantarecu variatia necesarului fondului de rulment. Corespunzator celor 2 variante de stabiliri acapacitatii de autofinantare, se diferentiaza si modul de structurare a datelor in cadrul primei

parti a tabloului de trezoreria. Astfel, in cazul in care se porneste de la EBE, fluxul de trezorerieprivind exploatarea se construieste astfel:

Excedent brut din exploatare (EBE)

(-) Variatia necesarului de fond de rulment= Excedent de trezorerie din exploatare(+/-) Alte venituri din exploatare si alte cheltuieli de exploatare susceptibile de a antrena ovariatie de trezorerie(+/-) Alte vanituri financiare si alte cheltuieli financiare susceptibile de a antrena o variatie detrezorerie(+/-) Alte venituri exceptionale si cheltuieli exceptionale susceptibile de a antrena o variatie detrezorerie.(-) Variatia necesarului de fond de rulment in afara exploatarii(-) Impozitul pe profit= Flux de trezorerie provenit din exploatare

Daca capacitatea de autofinantare este calculata pornind de la rezultatul net contabil, pirma partea Tabloului de trezorerie se prezinta astfel:

Rezultatul net(+) Cheltuieli calculate (amortismente si provizioane din exploatare, financiare si exceptionale)(-) Venituri calculate (venituri din reluari de amortizari si provizioane din exploatare, financiaresi exceptionale)

(+/-) Variatia de stocuri(+) Transferuri de cheltuieli in contul de cheltuieli de repartizat asupra mai multor exercitii

(+/-) Plusuri Si minusuri de valoare din cesiunea activelor(-) Variatia necesarului de fond de rulment din exploatare(-) Variatia necesarului de fond de rulment din afara exploatariiMetoda fluxului de exploatare- se porneste de la delimitarea fluxurilor de incasari si plati

intervenite in masa veniturilor si cheltuielilor. Modelul american privind prima parte a Tablouluide trezorerie se prezinta astfel:

Incasarea creantelor - clienti(-)Plata furnizorilor (cumparari achitate)(-) Plata cheltuielilor de personal(+) Dividende incasate(+) Venituri financiare incasate(-) Cheltuieli financiare platite(-) Impozite si taxe asimilate platite

(+) Rambursarea asigurarilor(+/-) Alte incasari/ plati privind cheltuielile si veniturile= Fluxul net de trezorerie general de activitatea curenta

B.Operatii de investitii


11/69

Sunt operatii privind fluxurile de trezorerie specifice imobilizarilor. Formula de calculproprie acestui gen de operatii se prezinta astfel:

Incasari rezultate din cesiunea imobilizarilor necorporale si corporale(+) Incasari rezultate din cesiunea imobilizarilor financiare(+) Rambursarea obtinuta din creante mobilizate(-)Plati provenind din achizitionarea de imobilizari necorporale si corporale(-)Plati provenind din achizitionarea imobilizarilor financiare

(-) Cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii= Fluxul de trezorerie provenit din operatii de investitieC.Operatii de finantareIn perimetrul acestor operatii se include fluxurile de trezorerie generale de finantare pe termenlung. Formula de calcul folosita este:

Incasari din cresteri de capitaluri proprii(+)Cresterile de datorii financiare(-) Plati privind reducerile de capitaluri proprii(-)Rambursari de datorii financiare(-) Dividende varsate asociatilor(-) Avansuri pe termen lung varsate de la terti

= Fluxuri de trezorerie provenind din operatii de finantareSuma in sens algebric a celor trei fluxuri de trezorerie trebuie sa fie egala cu variatia de

trezorerie calculata ca diferenta intre trezoreria la inchiderea exercitiului si trezoreria ladeschiderea exercitiului.

TABLOU DE TREZORERIEDENUMIRE EX NOPERATII DE EXPLOATARE

Excedent brut de exploatare+ Alte venituri din exploatare-Elemente financiare-Elemente exceptionale-Impozitul pe profit= Capacitatea de autofinantare-Variatia necesarului de fond de rulmentA.Flux de trezorerie degajat din operatii de exploatare

2100720+51559-658691-56433-8540211283134-34882024771336

OPERATII PRIVIND INVESTITIILE-Plati pentru achizitionarea de imobilizari necorporale+ Incasari din cesiunea imobilizarilor corporale-Plati pentru achizitionarea de imobilizari financiare+ Incasari rezultate din cesiunea imobilizarilor financiare

B.Flux net de trezorerie afectat operatiilor de investitii

-7238427+1639309-115533--5714651

OPERATII DE FINANTAREIncasari rezultate din cresterea de capital

+ Subventii de investitii primite+ Alte cresteri ale fondurilor proprii+ Cresterea de datorii financiare-Reduceri de capitaluri proprii-Rambursarea de datorii financiare-Distributii de plata in cursul exercitiuluiC.Flux de trezorerie rezultat din activitatea de finantare

---6527134--8662505660884

VARIATIA TREZORERIEI (A+B+C) 4717569

Trezoreria la deschiderea exercitiuluiTrezoreria la inchiderea exercitiului 32572641460305Excedentul brut de exploatare (EBE) exprima resursa sau acumularea rezultata din

activitatea de exploatare destinata mentinerii si dezvoltarii potentialului productiv alintreprinderii; remunerarii capitalurilor utilizate si a statului. Admitand ca amortizarea si


12/69

provizioanele sunt doar cheltuieli calculate si nu platite excedentul brut de exploatare estesurplusul monetar potential degajat de activitatea de exploatare, deci implicit capacitatea

potentiala de autofinantare a investitiilor (din amortizari, provizioane si profituri).EBE = 2100720Urmatoarele elemente de detaliu prezinta interes pentru explicarea tabloului de trezorerie:

Stocuri 128248(+) Clienti si conturi asimilate (gr 41+ ct 476) + 4448133

(+) Creante asupra bugetului si din TVA 0(sold debitor 4426 Si 4428)(+) Cheltuieli inregistrate in avans (ct 471) +48601(-) Furnizori si conturi asimilate (gr 40) -3978444(-) Venituri inregistrate in avans (ct 472) -4475579= Necesarul de fond de exploatari -3926243Variatia NFR din exploatare = NFR1 din exploatare - NFR0 din exploatare = -3926243 +682550 = -3243693

Alte venituri din exploatare (sold 758) 51559(-)Pierderi din creante neacoperite (sold debitor 654) 0(-) Alte cheltuieli de exploatare (sold 658) 2241

(-) Cheltuieli cu impozitul pe profit 854020= Alte venituri si cheltuieli din exploatare - 804702

Venituri din creante imobilizate (sold 763) 0(+) Venituri din titluri de plasament (sold c 764) 0(+) Alte venituri financiare (sold c 768) +28091(-) Cheltuieli cu dobanzile (sold c 666) -613333(-) Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate (sold d 664) 0(-) Cheltuieli din diferente de curs valutar (sold d 665) -434882(-) Alte cheltuieli financiare (sold d 667) 0= Alte venituri si cheltuieli financiare -1020124

Alte venituri exceptionale (7711) 248486

(-) Alte cheltuieli exceptionale (6711) -304919= Alte venituri si cheltuieli exceptionale -56433

Debite pe creante imobilizate (sold 2678) 0(+) Creante asupra bugetului altele decat din TVA 0(sold d 4482, 4484)(+) Creante asupra grupului (sold d 451) 0(+) Datorii diverse +16240(+) Titluri de plasament (sold 50) 0(-)Dobanzi pe datorii financiare (sold c 168) -27541(-)Impozit pe profit (sold c 441) -854020(-)Creditori diversi (sold c 462) 0= Necesarul de fond de rulment in afara exploatarii -865321Variatia NFR in afara exploatarii = NFR1 in afara exploatarii - NFR0 in afara exploatarii = -865321 + 620812 = -2445093.4.Analiza rentabilitatii prin intocmirea Tabloului Soldurilor intermediare de gestiune

Soldurile intermediare de gestiune sunt indicatori succesivi de formare a rezultatelor exercitiului.Utlizarea soldurilor intermediare de gestiune este impusa de doua cerinte:1) de necesitatile analizei economico-financiare a intreprinderilor pe baza datelor contabile2) de necesitatea uniformizarii informatiilor la nivel microeconomic cu informatiile din conturilenationale

1.Marja comerciala este principalul indicator al intreprinderilor din sfera comertului sau al partiicomerciale a intreprinderilor producatoar. Marja comerciala permite comparatii intreintreprinderi si reprezinta o etapa in calculul marjei asupra costurilor variabile pe baza carora sedetermina pragul de rentabilitate.


13/69

MC = Venituri din vanzarea marfurilor - Costul marfurilor vandute = 428117 -422900 = 5217mii lei

Pornind de la acest indicator se mai poate calcula:Rata marjei (1) = (MC/Vanzari de marfuri) * 100= (5217/428117)*100

= 1.22%Rata marjei(2)=(MC / Costul mf vandute)*100= (5217/422900)*100= 1.23%

Acesti indicatori arata ca societatea a obtinut 1.22 lei la fiecare 100 lei marfa vanduta si 1.23 leipentru fiecare 100 lei cheltuiti.2.Valoarea adaugata (VA)Reprezinta sporul de valoare pe care intreprinderea il adauga la serviciile si bunurile aduse de laterti. Valoarea adaugata asigura legatura intre contabilitatea intreprinderii si contabilitateanationala. Se poate calcula prin 2 metode:2.1.Metoda deductibilaVA = MC + Productia exercitiului - Consumuri provenite de la terti= 5217+45651789-35560448 = 10096558Productia exercitiului = Productia vanduta + Productia stocata + Productia imobilizata =45377155+0+274634 = 45651789

Consumuri provenite de la terti = Consumuri de materii prime si materiale - Lucrari si serviciiexecutate de terti = 22284051+13276397 = 355604482.2.Metoda aditionalaVA se determina ca suma a acumularilor banesti care se repartizeaza partenerilor la activitateaeconomica:- cheltuieli cu personalul, CAS si ajutor de somaj- cheltuieli cu impozite si taxe- cheltuieli financiare (dobanzi)- dividende actionari- capacitatea de autofinantareLa societatea ELTRIX SRL acest indicator a fost realizat in anul 1999 la nivelul de 10096558

mii lei fata de numai 4824885 mii lei in anul 1998 demonstrand preocuparea conduceriisocietatii de a realiza venituri cat mai mari din activitatea desfasurata, urmare a politicii decrestere a rentabilitatii socitatii.

Pe baza acestui indicator se pot calcula:Rata valorii adaugate (VA/Productia exercitiului)*100 == (10096558/45651789)*100 = 22.12%in 1998 = 27.3%Rata echipamentului = (VA/Mijloace fixe)*100= 96.3%In 1998 = 91.94%Productivitatea muncii = (VA/Nr de persoane) = 98986 lei/omIn 1998 = 61857 lei/omAcesti indicatori intaresc afirmatia ca baza cresterii valorii adaugate o reprezinta

mijloacele fixe performante cu care s-a echipat societatea, mai putin cresterea adaosuluicomercial pe produs.

Excedentul brut din exploatare EBEMarimea acestui indicator constituie resursa rezultata din exploatare pentru ca societatea

sa-si mentina si sa-si dezvolte potentialul productiv si sa remunereze capitalurile umene utilizatesi statul.

Acest sold nu este influentat nici de activitatea financiara a intreprinderii si nici desistemul de amortizare practicat fapt ce determina sa fie considerat ca indicator esential inanalizele de gestine si in efectuarea analizelor comparative.

Excedentul brut de exploatare este un fel de cash- flow de exploatare, inainteacheltuielilor financiare si impozitului pe profit; masurand resursele pe care intreprinderea leatrage in exploatarea sa si care ii vor permite reinnoirea investitiilor (autoturismele) remunerareacapitalurilor imprumutate (cheltieli financiare) si retribuirea capitalului propriu.

EBE este indicatorul cel mai pur al performantelor economice.


14/69

EBE = VA + Sbventii de exploatare - Impozite si taxe - Cheltuieli cu personalul siprotectia sociala = 0 + 10096558 - 350784 - 7645054 = 2100720

In anul 1999 SC ELTRIX SRL a realizat un EBE de 2100720 mii lei in scadere fata decel din 1998 cu 751143 mii lei.

Pe baza acestuia se pot calcula :Rata repartizarii primare =EBE/VA *100 = 2100720/10096558 *100=20.81In 1998 = 59.11

Rata rentabilitatii capitalurilor investite = EBE/Capital propriu*100== 2100720/2567519*100 =81.82In 1998 = 127.39Din datele prezentate rezulta ca activitatea societatii este buna putand fi imbunatatita in general

prin scaderea costurilor d eproductie.Rezultatul din exploatare (R.E.)Este rezultatul corespunzator activitatii normale a intreprinderii. Permite comparatiile

intre intreprinderi, deoarece nu include rezultatele financiare si exceptionale.RE =EBE +Venituri din amortizari si provizioane din exploatare + Alte venituri din

exploatare -Cheltuieli privind amortizari si provizioane din exploatare - Alte cheltuieli deexploatare = 2100720 + 700000 + 51559 + 409384 -2241 = 2440654 mii lei.

In cazul d efata, RE a fost in 1999 de 2440654 mii lei fata de numai 1851922 mii leirezultat in 1998 in special ca urmare a scaderii cheltuielilor din exploatare cat si a celor

provizioanelor.Rezultatul curent al exercitiului (R.C.)Este soldul intermediar de gestiune care apare in contul de 'Profit si pierdere' si care

decurge din activitatea curerenta a intreprinderii (de exploatare si financiara) rezultand in faptrezultatul generat de activitatea normala si obisnuita a societatii.

RC = RE +Venituri financiare - Cheltuieli financiare = 2440654 + 389523 - 1048214 =1781963

Acest indicator este in anul analizat fata de cel precedent dar mult influientat decheltuielile financiare mai mari decat veniturile financiare. Aceasta situatie este explicabila

deoarece societatea a realizat in anul 1999 multe importuri la a caror achitare au fost maridiferente de curs valutar cat si ca urmare a achitarii dobanzilor la creditele angajate purtatoare dedobanzi mari.

Rezultatul exceptional (Rex) , reprezinta soldul intermediar de gestiune care sintetizeazarezultatul activitatii cu caracter de exceptie fie ca se refera la operatuni de gestiune, fie laoperatiuni de capital.Rex = Venituri exceptionale - Cheltuieli exceptionale = 248486 - 304919 = - 56433

In cazul de fata acest indicator este negativ influientand cheltuielile exceptionaleinregistrate.

Rezultatul exercitiului (RExer)In contul de 'Profit si pierdere' reprezinta soldul final supus repartizariiRExer.= RC + Rex - Impozit pe profit = 1781963 - 56433 - 854021 =871509

7. Studiu de caz privind fluxurile de trezorerie-metoda directa.

8. Studiu de caz privind fluxurile de trezorerie-metoda indirecta.

Toate operatiile realizate de ntreprindere se regsesc,imediat sau la termen, sub formafluxurilor de trezorerie, ntlnite isub denumirile de fluxuri de lichiditti,de disponibilittinetesau de numerar.Fluxurile de trezorerie desemneazansamblul intrrilor iieirilorde lichiditti iechivalente delichiditti.Lichidittilese referla disponibilittilebnetiidepozitele la vedere. Echivalentele

de lichidittisunt investitii financiare pe termen scurt, cu grad de lichiditate foarte ridicat, carepot fi uortransformate n numerar ial crorrisc de schimbare a valorii este nesemnificativ.n trile anglo-saxone fluxurile de trezorerie sunt denumite cash-flow-uri, carereprezintcretereasau descretereamrimiicash-ului sau echivalentelor cash-ului ce rezultnurma tranzactiilor.


15/69

Fluxul net de trezorerie global, respectiv excedentul sau deficitul de trezorerie global, rezultat ncursul unui exercitiu, se stabilete ca diferent ntre ncasrile ipltile generate de ntreagaactivitate a ntreprinderii i provine din: operaii de exploatare, operaii de investiii i definantare.1. Analiza fluxurilor de trezorerie n mrimeabsoluta) Fluxul net de trezorerie al exploatrii(FNTE)Excedentul (deficitul) de trezorerie al exploatrii reprezint expresia trezoreriei generate sau

consumate n cursul exerciiuluifinanciar de operatiile privind exploatarea, putndu-se calculan doumoduri:a) ca diferentntre ncasrileipltileactivittiide exploatare (metoda direct):FNTE = ncasridin exploatarePltiaferente exploatrii(1)

b) prin corectarea fluxurilor generatoare de nevoi sau resurse cu decalajele aprutentre aparitiafluxurilor financiare irealizarea lor efectivn cadrul trezoreriei (metoda indirect):FNTE = EBENFREAlte ajustri(Productia imobilizat)(2)Dac FNTE este pozitiv, nseamn cexploatarea degaj trezorerie, ncasrile fiind mai maridectpltile,ntreprinderea avnd capacitatea inclusiv de a-iasigura creterea.DacFNTE este negativ, ntreprinderea poate fi n incapacitate de a rambursa datoriile financiareide apltidobnzile aferente sau de a face fatnevoilor de autofinantare. Aceastsituatie poate

fi consecinta unui excedent brut de exploatare insuficient (unei rentabiliti economiceinsuficiente) sau a unei creteri exagerate a nevoilor de finantare a activittii de exploatare(cretereaNFRE).

b) Fluxul net de trezorerie al operatiilor de investitii ide finantare (FNTIF)Excedentul sau deficitul de trezorerie al operatiilor de investitii ide finanareeste degajat deansamblul operatiilor respective, putndu-se determina pe baza relaiei(n ipoteza cnu exist

productie imobilizat):FNTIF = Resurse durabilentrebuinristabileCAF = FRCAF (3)Luate separat:FNTIF = FNTI + FNTF (4)+ ncasridin vnzarea de imobilizri

- Pliprivind achiziiade imobilizri= Flux net de trezorerie aferent activittiide investitii (FNTI)Fluxul net de trezorerie aferent activittiide investitii apreciazefortul investitional alntreprinderii, att la nivelul creterii interne (achizitionarea sau vnzarea de imobilizricorporale inecorporale), ct ila nivelul creteriiexterne (imobilizrifinanciare).+ Variaiacapitalului (creteri de capital n numerarrambursride capital)+ Variaiacreditelor (contractrirambursri)- Dobnzipltite- Dividendepltite________= Flux net de trezorerie aferent activitiide finantare (FNTF)Fluxul net de trezorerie aferent activitiide finantare evideniazsursele de finantare la care arecurs ntreprinderea pentru acoperirea nevoilor de fonduri (cretere da capital prin aport nnumerar sau contractare de mprumuturi), precum i ieirile de trezorerie aferente obtineriiacestor surse (plata dobnzilor ia dividendelor).2. Analiza ratelor de structurale fluxurilor de trezorerieAceste rate reflectcontributia diferitelor categorii de fluxuri de trezorerie la formarea fluxuluinet global, precum imsuran care fluxurile potentiale de trezorerie s-au transformat n fluxurireale. Astfel de rate sunt urmtoarele:Rata fluxului de trezorerie din exploatare arat raportul dintre fluxul net de trezorerie dinexploatare ifluxul de trezorerie net global, n cazul unei valori supraunitare reflectnd o variatie

a trezoreriei din afara exploatrii(din activitatea de investitii sau de finantare) negativ,respectivponderea fluxului net de trezorerie din exploatare n total fluxuri de numerar, n cazulnregistrriiunei valori subunitare.Cu ct valoarea ratei este mai mare in cretere,cu att situatia este consideratmai


16/69

favorabil.n cazul nregistrriide valori subunitare ale acestei rate, se poate calcula rata fluxuluide trezorerie din investiiirespectiv rata fluxului de trezorerie din finanare,pentru a evidentiacontribuiaacestor activitila formarea fluxului de numerar global.Rata de generare trezorerie de exploatare din excedent brut de exploataredeterminatca raport ntre fluxul de trezorerie din exploatare iexcedentul brut de exploatare, aratraportuln care din excedent brut de exploatare se genereaztrezorerie efectivaferentexploatrii. Valoarea subunitar a ratei arat generarea de flux de trezorerie din exploatare

pozitiv, mai mic n raport cu excedentul brut din exploatare, ca urmare a creteriinevoii de fondde rulment de exploatare. Valoarea supraunitara ratei indicgenerarea unui flux de trezoreriede exploatare mai mare dect excedentul brut de exploatare, ca urmare a variaieinegative anecesarului de fond de rulment de exploatare. 367 Rata de acoperire a capacitii de autofinanare se calculeaz ca raport ntre fluxul detrezorerie net global icapacitatea de autofinanare,artndproporia n care capacitatea deautofinanare este susinut prin lichiditile efectiv existente la nivelul ntreprinderii;valoarea subunitar a ratei reflect o susinereparial a capacitii de finanare prinlichiditi.Rata de acoperire a autofinanrii aratmsura n care autofinanareaeste susinutprinlichiditileexistente n ntreprindere, ise determinprin raportarea fluxului de trezorerie net

global la autofinanare; o valoarea subunitar a ratei reflect o acoperire insuficient aautofinanrii, iar o valoare supraunitar indic i partea din capacitatea de autofinanaredestinatdistribuirii de dividende.3. Studiu de cazPe baza situaiilorfinanciare ale SC UAMT SA Oradea s-au obinuturmtoarelevalori n anulT pentru fluxurile de trezorerie iratele de structurale fluxurilor prezentate mai sus:Tabelul 1. Calculul fluxurilor de trezorerie

Nr.crt. Specificatie 2001 20021 Profit brut 1,251,956 3,496,7772 (+)Cheltuieli cu amortizriiprovizioane 5,147,866 6,746,145

3 (-) Venituri din provizioane 551,825 279,2464 (+) Cheltuieli privind activele cedate 981,297 6,128,3245 (-) Venituri din cedarea activelor 5,591,862 6,480,2156 (+) Cheltuieli cu dobnzile 9,318,678 7,693,6757 (-) Variaiastocurilor -4,554,991 37,283,3698 (-) Variaiaclienilorialtor creanedin exploatare 5,738,269 4,783,5319 (+) Variaiafurnizorilor ialtor datorii de exploatare -1,027,582 27,997,17510 (-) Alte ajustri:Produciaimobilizat194,548 269,14011 (-) Pliprivind impozitul pe profit 0 64,10812 I. Flux net de trezorerie din exploatare 8,150,702 2,902,48713 (-)Pliprivind achiziiade imobilizri13,774,423 4,699,53014 (+)ncasridin vnzarea imobilizrilor138,565 5,649,76015 II. Flux net de trezorerie din investiii-13,635,858 950,23016 (+)Variaiacapitalului (creterin numerarrambursri)11,332,449 017 (+)Variaiacreditelor (contractrirambursri)5,296,615 3,861,93818 (-)Dobnzipltite9,318,678 7,693,67519 (-)Dividendepltite846,236 1,906,89920 III. Flux net de trezorerie din finanare6,464,150 -5,738,63621 Fluxuri de numerar - total (I + II + III) 978,994 -1,885,919Tabelul 2. Ratele de structura fluxurilor

Nr.

crt. SpecificaieSimbol T-1 T1. Excedent brut de exploatare (mii lei) EBE 17,496,596 20,139,9162. Capacitatea de autofinanare(mii lei) CAF 3,352,447 6,997,8673. Autofinanare(mii lei) Af 2,507,377 5,463,0784. Flux net de trezorerie din exploatare (mii lei) FNTE 8,150,702 2,902,487


17/69

7. Flux net de trezorerie global (mii lei) FNTG 978,994 -1,885,9198. Rata fluxului de trezorerie din exploatare rFTE=FNTE/FNTG8.32 -9. Rata de generare trezorerie din exploatare rGTE=FNTE/EBE 0.466 0.14410. Rata de acoperire a capacitiide autofinanarerCAF=FNTG/CAF 0.292 -11. Rata de acoperire a autofinanriirAf=FNTG/Af 0.390 -

Din analiza fluxurilor de trezorerie ia ratelor de structurale acestora, se desprind urmtoareleconcluzii: 368Fluxul net de trezorerie al activitiide exploatare (FNTE) este pozitiv pe perioada celor douexercitii analizate, dar nregistreaz o scdere important n anul T, dei profitul brut crete,

practic se dubleaz. Cauzele diferentelor dintre rezultatul brut i fluxul de trezorerie care icorespunde pentru anul T-1 se leag n principal de cheltuielile cu dobnzile. Pentru anul T,cauzele acestor diferente sunt determinate n principal de variatia nevoii de fond de rulment careactioneazn sensul scderiiFNTE, prin cretereaimobilizrilorn stocuri.Activitatea de investitii n anul T-1 genereazfluxuri deplti aferente, n special, achiziiilordeimobilizri corporale, observndu-se deci preocuparea ntreprinderii pentru asigurareamijloacelor deproducieproprii necesare, care trebuie finanatedin alte surse dect ncasrile

specifice activittii de investiii. n anul T achizitiile de imobilizri sunt mult mai reduse,putnd fi finantate pe seama ncasrilorrezultate din vnzarea de imobilizri.n cadrul activittii de finanare,pentru anul T-1 se observapelarea att la finanaredin parteaacionarilorct ila credite pe termen scurt, ceea ce determinun flux net de trezorerie pozitivaferent activitiide finantare. Pentru anul T se obtine un flux net de trezorerie din finanarenegativ, ncasrile aferente activitii de finantare provenite din contractarea de credite petermen scurt fiind mai mici dectpliledeterminate de achitarea dobnzilor idividendelor.Pentru anul T-1 fluxul net global de trezorerie este pozitiv, determinat n primul rnd defluxul net de trezorerie din exploatare care contribuie ntr-o msur important la finantareaactivittii de investiii. n anul T ns, rezult un flux net global de trezorerie negativ,determinat de un semnificativ flux net negativ generat de activitatea de finantare a ntreprinderii,

ceea ce duce la degradarea situatiei trezoreriei.n ceea ce privete ratele de structur a fluxurilor, pentru anul T majoritatea ratelor nu ausemnificaiedin cauza fluxului de trezorerie net global negativ nregistrat, iar pentru anul T-1valorile ratelor evidentiazaceleaiaspecte rezultate din analiza fluxurilor n mrimeabsolut,adic: o contributie semnificativ a activittii de exploatare la generarea de lichiditi iechivalente de lichiditti pentru activitatea de investitii; o rat de generare trezorerie deexploatare din excedent brut de exploatare subunitar, ca urmare a creterii nevoii de fond derulment de exploatare, respectiv valori sczute ale ratelor de acoperire a capacittii deautofinantare ia autofinantrii,semnificnd o acoperire insuficient a acestora prin fluxul detrezorerie net global.Se impun msurin directia eficientizriigestiunii trezoreriei ntreprinderii.

9.Studiu de caz privind capacitatea de autofinantare-metoda aditiva.

10.Studiu de caz privind capacitatea de autofinantare-metoda substractiva.

Autofinantarea constituie partea din capacitatea de autofinantare care ramane la dispozitiaintreprinderii dupa deducerea dividendelor distribuite actionarilor astfel:

AF = CAFdividende

Autofinantarea reprezinta imbogatirea intreprinderii fiind un mijloc propriu de finantarecare ii va intari structura financiara prin marirea fondului de rulment.


18/69

Sunt situatii in care intreprinderea are capacitatea de autofinantare in schimb nu areautofinantare suficienta si astfel apeleaza la imprumuturi de toate felurile cu repercursiuni in

prezenta unui volum important de datorii in pasivul bilantier.

Asa cum rezulta si din formula de calcul cresterea autofinantarii este posibila numai prinreducerea totalului dividendelor distribuite ceea ce nemultumeste actionarii sau asociatii careasteapta remunerarea capitalului pe care l-au investit.

Nivelul ideal de autofinantare al intreprinderii este dificil de apreciat, totusi pot fimentionate 3 situatii posibile privind autofinantarea si anume:

1. autofinantarea minima cuprinde numai amortismentele si in acest caz intreprinderea isipoate produce numai sumele necesare reinnoirii mijloacelor de productie la costuriistorice.

2. autofinantarea de mentinere cuprinde in afara de amortismente si compensareacresterii preturilor si astfel mijloacele de productie vor fi inlocuite cu altele noi la

preturi actuale.3. autofinantarea de dezvoltare se regaseste in cazul in care intreprinderea doreste

cresterea productiei fiind o autofinantare de mentinere plus un supliment pentruachizitionarea de mijloace de productie mai performante, de ultima generatie.

Acest nivel de autofinatare poate fi asigurat prin completarea de alte resurse de finantareprecum cele provenite din noi aporturi la capital ale actionarilor sau asociatilor.

STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA CAPACITATII DE AUTOFINANTARE SI

AUTOFINANTAREA

In cazul unei intreprinderi se cunosc datele din tabelul urmator. Sa se calculeze:

a) capacitatea de autofinantare si autofinantarea in perioada curenta si de referinta prinfolosirea metodei fluxurilor si metoda aditiva;

b) abaterile totale si indicii individuali de realizare a indicatorilor si sa seconcluzioneze asupra rezultatelor obtinute din calcul.

VARIANTA 1METODA FLUXURILOR

INDICATORI PERIOADA ABATERI

Indiciindividuali

%

0 1

EBE 3.478.152 2.679.779 -798.373 76%+ alte venituridin exploatare

585.232 44.882 -540.350 7.67%

- alte cheltuielide exploatare

88.000 25.000 -63.000 28.41%

+veniturifinanciare

59.237 25.337 -33.900 42.77%

- cheltuielifinanciare

3.019.774 209.241 -2.810.533 6.93%

+ venituriextraordinare

236.682 6.568 -230.114 2.77%

- cheltuieliextraordinare

635.448 24.396 -611.052 3.84%


19/69

- impozit peprofit

62.352 367 -61.985 0.59%

CAF 641.641 522.537 -119.104 81.43%Dividendedistribuite

40.000 25.000 -15.000 62.50%

Autofinantare 601.641 497.537 -104.104 82.70%

VARIANTA 2

METODA ADITIVA

INDICATORI PERIOADA ABATERI

Indiciindividuali

%

0 1

Rezultatul net 338.713 193.214 -145.589 57.01%+ amortizari,provizioanesiajustari

302.928 329.413 +26.485 108.74%

CAF 641.641 522.537 -119.104 81.43%

- dividende 40.000 25.000 -15.000 62.5%autofinantare 601.641 497.537 -104.104 82.7%

CONCLUZII:

1) diminuarea CAF in ambele variante s-a datorat reduceriisemnificative a EBE si a tuturor categoriilor de venituri precum si alrezultatului net al exercitiului;

2) reducerea autofinantarii a fost determinata de scaderea CAF.

ANALIZA REZULTATULUI EXPLOATARII

Rezultatul exploatarii caracterizeaza in marimea absoluta rentabilitatea activitatii de baza aintreprinderii concretizata in activitatea de productie si comercializare si se obtine ca diferentadintre veniturile de exploatare si cheltuielile de exploatare potrivit relatiei:

Rexp = VexpChexp

Analiza rezultatului exploatarii vizeaza factorii care il determina si presupune urmatoareleetape:

a) determinarea abaterii totale a rezultatului exploatarii

= Rexp1Rexp0 = (Vexp1Chexp0) - (Vexp0Chexp0)

b)determinarea factorilor de influenta

abaterea totala = Vexp+ CHexp

a) influenta veniturilor din exploatare

Vexp =Vexp1Vexp0

b) influenta cheltuielilor din exploatare

CHexp =Chexp0Chexp1


20/69

Cresterea rezultatului exploatarii este favorizata de cresterea veniturilor din exploatare side reducerea cheltuielilor aferente. In masura in care cresterea veniturilor presupune o cresterea cheltuielilor de exploatare majorarea rezultatului exploatarii este totusi posibila dacaindicele de realizare a veniturilor creste mai rapid decat indicele cheltuielilor din exploatare(IVexp >ICHexp).

Analiza factoriala a rezultatului exploatarii poate fi efectuata si pe baza urmatorului model

factorial: CHexp

Rexp =Vexp ( 1 - ----------) = Vexp x R

Vexp

CHexp

R = 1 - ---------- si reprezinta rata de eficienta a cheltuielilor de exploatare

Vexp

Analiza factoriala potrivit acestui model presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

a) determinarea abaterii totale

= Rexp1 Rexp0 = Vexp1 x R1 - Vexp0 x R0

b) determinarea influentei factorilor

= Vexp+ R

b1) influenta veniturilor din exploatare

Vexp= (Vexp1Vexp0) x R0

b2) influenta ratei de eficienta a cheltuielilor de exploatare

R = Vexp1x (R1R0)

Cresterea rezultatului exploatarii este consecinta cresterii veniturilor din exploatare si acresterii eficientei cheltuielilor de exploatare materializata in reducerea nivelului cheltuielilor

la 1000 lei venituri din exploatare.11. Studiu de caz privind indicatorii de echilibru financiare.

n vederea analizei detailate a structurii activelor i a surselor de finanare la ALFA S.A.,informaiile din bilanul contabil au fost prelucrate i sintetizate n urmtorul tabel,calculandu-se ratele de structura:

Ratele de structuraactiv 0 1

1. Rata activelor imobilizate = Active imobilizate/AT 68,02% 73,59%

1.1. Rata imobilizrilor necorporale = Imobilizari necorporale/AT 0,00% 0,00%


21/69


22/69


23/69

Desi modificarea negativa a activului net nu este importanta, poate fi un semnal de alarmaprivind situatia exploatarii si a gestionarii activelor, acestea impunand modificarile observatein structura finantarii activului net.

11.Studiu de caz privind indicatorii de echilibru financiare.

Pe baza studiului de caz prezentat anterior prezentam analiza echilibrului financiar

Analiza corelatiei fond de rulment-necesar fond de rulment-trezorerie neta

NrCrt

Indicatori 0 1 Modificare(%)

1 Capital propriu 23.380 25.238 107,95%

2 Datorii pe termen mediu si lung 0 0

3 Capital permanent (1+2) 23.380 25.238 107,95%

4 Active imobilizate 13.790 14.720 106,74%

5 Fond de rulment (3-4) 9.590 10.518 109,76%6 Active circulante 12.384 13.311 107,48%

7 Disponibilitati si plasamente 2.593 3.295

8 Active circulante, exclusivdisponibilitati (6-7)

9.791 10.016 102,29%

9 Obligatii curente (Datorii petermen scurt, exclusiv credite detrezorerie)

2.655 2.776 104,5%

10 Nevoia de fond de rulment(8-9)

7.136 7.240 101,45%

11 Trezoreria neta (5-10) 2.454 3.278 133,77%

Fondul de rulment inregistreaza o evolutie crescatoare in perioada analizata,majorandu-se cu 9.76%. Cauzele se observa prin corelarea ritmurilor de evolutie acapitalurilor permanente si activelor imobilizate, respectiv ICapital permanent > IActive imobilizate.Aceasta situatie poate fi apreciata ca favorabila, crescand finantarea exploatarii din sursestabile, in plus, se observa ca necesarul de fond de rulment inregistreaza un ritm de crestereinferior, de 1,45%, degajand astfel un surplus de lichiditati necesar acoperirii nevoilor detrezorerie.

Se remarca structura FR, respectiv faptul ca acesta este format exclusiv din fond derulment propriu, neexistand surse imprumutate.

Analiza formarii NFR trebuie aprofundata (chiar daca variatia acestui indicator nu esteampla), pentru a fi identificate posibile situatii anormale privind gestionarea stocurilor sicreantelor, respectiv a obligatiilor curente catre furnizori, buget de stat si personal (argument:IObligatii curente> IStocuri+Creante)

Analiza echilibrului pe baza ratelor de echilibru financiar

Indicatori 0 1

Rata de finantare a stocurilor =Fond derulment/ Stocuri

2.14 2.00


24/69

Rata de finantare a activelor circulante =Fond de rulment / active circulante

0.77 0.79

Rata de finantare a necesarului de fond derulment = Fond de rulment /NFR

1.34 1,45

Rata de autofinantare a activelor =capitalpropriu /(Active fixe +Active circulante)

0.89 0.90

Rata datoriilor =1- Rata de autofinatare a

activelor

0.11 0.10

Rata de finanare a stocurilor (Rfs) are valori anuale egale si mai mari de 2, ceea ce arreprezenta o finanare integrala a stocurilor, dar si a unei parti a creantelor.

Rata de finantare a activelor circulante releva faptul ca peste 75% din activele circulantesunt finantate pe baza surselor stabile de finantare, restul acoperindu-se din resurse ciclice deexploatare(pasive curente, respectiv obligatiile curente ale firmei).

Rata de autofinantare a activelor are un nivel foarte bun, de cca. 90%, capitalul propriureusind sa acopere activele fixe si o parte din activele circulante. Astfel, numai 10% din activeraman a fi acoperite din finantare externa, ceea ce semnifica un risc financiar redus al firmei.

Aceeasi situatie este reflectata si de nivelul ratei datoriilor, care reprezinta ratacomplementara a ratei de autofinantare a activului.

Analiza factoriala a vitezei de rotatie a activelor circulante

Analiza factoriala a vitezei de rotatie a activelor circulante la firma BETA S.A. se vaefectua pe baza datelor din tabelul de mai jos, folosind metoda substituirilor in lant, pe bazamodelului predat la curs si regasit si in sursele bibliografice.

Nr.

crt.

Indicatori 0 1 Indici

(%)

1 Cifra de afaceri (lei) 70.000 72.500 103,57%2 Sold mediu al activelor circulante,

din care:

32.500 38.500 118,46%

2.1 -Stocuri 19.000 22.330 117,52%2.2 -Creante 13.500 16.170 119,77%3 Durata de rotatie a activelor circulante (Dz)-zile 167,1 191,2 114,4%4 Durata de rotatie a stocurilor (Dzst) -zile 97,7 110,9 113,51%5 Durata de rotatie a creantelor(Dzcr) -zile 69,4 80,3 115,70%

Rezultatele obtinute in urma cuantificarii modificarii indicatorului Dz si a influentelorfactorilor sunt:

Dz = 191,2167,1 = + 24,1 zile

Din care, datorita:


25/69

1.CA = -5,72 zile

2.Ac = + 29,82 zile

2.1 St = +16,57 zile

2.2 Cr = + 13,25 zile

In cazul analizat se poate observa o incetinire a vitezei de rotatie a activelor circulante,exprimata in zile, cu 24 zile, datorita unui ritm de crestere mult mai accentuat al activelorcirculante, comparativ cu cel al cifrei de afaceri.

Observam ca cifra de afaceri are o influenta pozitiva in sensul reducerii cu aproape 6zile a duratei de rotatie a activelor circulante, influenta datorata cresterii cu 3,57% a cifrei deafaceri.

In timp ce cifra de afaceri a evoluat pozitiv, activele circulante ale S.C. BETA S.A. auinregistrat in perioada curenta un trend crescator, fapt ce a determinat un impact negativasupra Dz, acesta crescand cu cca. 30 zile. Concret, tendinta crescatoare a nivelului activelorcirculante reprezinta principala cauza a incetinirii vitezei de rotatie a acestora, iardescompunerea pe influenta stocurilor si creantelor releva aportul negativ relativ echilibrat alambelor elemente.

Stocurile inregistreaza o crestere de cca. 17%, determinand o prelungire a duratei derotatie a activelor circulante cu 16 zile. Situatia reflecta o gestionare mai putin eficienta astocurilor, existenta unor stocuri cu miscare lenta sau depreciate.

In aceeasi perioada, la situatia nefavorabila creata de cresterea stocurilor participa sicreantele. Cresterea lor cu cca. 19%, in paralel cu o crestere cu numai 3 % a cifrei de afaceri,releva ingreunarea recuperarii de la clienti sau alti debitori a sumelor de incasat, aferente

perioadei anterioare.

Consecintele directe ale incetinirii vitezei de rotatie a activelor circulante sematerializeaza in imobilizarea de active circulante:

E(I) = (Dz1Dz0 ) *CA1/360 = + 4.853,5 lei

Consecintele indirecte1 ale dinamicii duratei de rotatie a activelor circulante seregasesc in modificarea:

- cheltuielilor cu dobanzile la 1000 lei cifra de afaceri-

rezultatului curent al exercitiului


26/69

- rezultatului net al exercitiului

Analiza lichiditatii si solvabilitatii

Indicatori 0 1

Rata lichiditatii generale (curente) =Active circulante / Datorii curente 4.80 3.98

Rata lichiditatii rapide =(Active circulante-Stocuri) / Datorii curente 2.90 1.98

Rata lichiditatii imediate= Disponibilitati (inclusiv investitii financiare pe

termen scurt) / Datorii curente

1.19 0.69

Rata solvabilitatii patrimoniale =Capital propriu / (Capital propriu +

Credite)

1 1

Rata solvabilitatii globale =Active totale / Datorii totale 10.12 8.10

Lichiditatea generala depaseste nivelul minim de siguranta, de 1,8 2, asigurandastfel o capacitate sporita pentru plata obligatiilor scadente pe termen scurt. Aceastareprezinta pentru creditorii firmei asigurarea recuperarii sumelor imprumutate, insa, in acelasitimp, excesul de active curente, comparativ cu datoriile curente, poate reflecta o situatienegativa privind eficienta utilizarii activelor.

Rata lichiditatii rapide se situeaza, de asemenea, mult deasupra nivelului minimadmis, permitand astfel achitarea oricaror obligatii curente de plata la scadente. Nivelulcreantelor si disponibilitatilor este de cca. 3 ori, respectiv de cca. 2 ori mai mare decatdatoriile curente, in perioadele analizate. Exista posibilitatea ca firma sa aiba dificultati inrecuperarea unor creante, ceea ce ar trebui sa determine o atentie sporita in incheierea unorrelatii comerciale si in urmarirea derularii acestora.

Nivelul ridicat al ratei lichiditatii imediatereflecta o capacitate de plata mare, dar sipotentialul firmei in asigurarea unei cresteri a activitatii. Totusi, mentinerea unui nivelexcedentar al lichiditatilor in conturi releva incapacitatea firmei de a-si gestiona lichiditatile.

Rata solvabilitatii patrimoniale, utila in informarea creditorilor bancari, indeosebi,arata ca firma nu utilizeaza credite in finantarea activitatii.

Rata solvabilitatii globaleinregistreaza valori mari, cu mult peste nivelul de 1,5 carear reflecta un risc de insolvabilitate, deoarece nivelul datoriilor in finantarea activitatii estefoarte redus.

12.Studiu de caz privind bilantul economic.

13.Studiu de caz privind bilantul functional.

14.Studiu de caz privind bilantul financiar.

Societatea Oltina SA prezint la 31 decembrie anul N urmtoarea situaie patrimonial:capital social 90.000 (900 aciuni a 100 lei), imobilizri corporale 100.000, imobilizrinecorporale (licen) 5.000, imobilizri financiare 10.000 (1.000 aciuni ca valoare nominalde 10, deinute la societatea Gama reprezentnd 50% din numrul de aciuni ale acesteia),rezerve 10.000, profituri nerepartizate 10.000, stocuri 150.000 (materii prime i materiale20.000, producie n curs 105.000, produse finite 25.000), creane 250.000 (din care incerte


27/69

20.000) furnizori i creditori 180.000, datorii la bnci 100.000 (din care pe termen lung50.000), disponibiliti bneti 10.000.Alte informaii:

- cldirile care reprezint 50% din activele corporale amortizabile au o valoare de pia cu20% mai mare dect valoarea contabil;

- activul net corectat al societtii Gama SA a fost la 31 decembrie N de 40.000; diferentelede curs aferente creanelor n valut sunt la 31 decembrie de +30.000 lei.

- diferenele de curs aferente obligaiilor n valut sunt de +10.000 lei;- stocurile fr micare sunt n sum de 15,000; din reevaluarea stocurilor au rezultatdiferene favorabile de 85.000.Se cere:1. S explicai trecerea de la bilanul contabil la bilanul economic i s elaborai bilanuleconomic al societtii Oltina SA la 31 decembrie N.2. S determinati valoarea intrinsec a unei aciuni Oltina SA la 31 decembrie N.3. S elaborai bilanul funcional i bilanul financiar al societtii Oltina SA la 31 decembrieanul N.4. Pe baza bilanurilor de mai sus facei o scurt prezentare a situaiei financiare a societiiOltina SA la 31 decembrie anul N.

Activ PasivElemente Val ctb Ajustari Val ec Elemente Val ctb Ajustari Val ecIombilizarinecorporale

5.000 -5.000 - Capitalsocial

90.000 - 90.000

Imobilizaricorporale

100.000

+10.000

110.000

Rezerve 10.000 - 10.000

Imobilizarifinanciare:1000act

X 10lei la socGama

10.000 +10.000

20.000 Profiturinerepartizate

10.000 - 10.000

Stocuri 150.000

+70.000

220.000

Furnizori sicreditori

180.000

+10.000

190.000

Creante-incerte:20.000

250.000

+10.000

260.000

Datorii labanci -TL:50.000lei

100.000

- 100.000

Disponibilbanesti

10.000 - 10.000 Dif. reeval 135.000

85.000 220.000

Total active 525.00

0

95.000 620.00

0

Total pasive 390.00

0

95.000 620.00

0

Imobilizari corporale: 50%x100.000=50.000x20/100=10.000Imobilizari financiare: 40.000/2.000=20 ; (20-10)x1.000=10.000Creante = -20.000+30.000= 10.000Stocuri= -15.000+85.000= 70.000Diferente din reevaluare = 95.00010.000=85.000Trecerea de la bilantul contabil la bilantul economic se face prin eliminarea activelorimobilizante necorporale cu exceptia celor de dezvoltare, reevaluarea activelor corporale,imobilizarile financiare se evalueaza in functie de tipul titlurilor,la nivelul stocurile s eliminacele cu miscare lenta, iar creantele se elimina cele incerte si se reevalueaza cele in valuta lacursul BNR la ultima zi a lunii precedente.

Bilantul economic


28/69

Elemente Sume Elemente SumeImobilizari 130.000 Capital propriu 330.000Stocuri 220.000 Furnizori/creditori 190.000Creante 260.000 Datorii la banci 100.000Disponibil banesti 10.000Total Activ 620.000 Total Pasiv 620.000

Valoarea intrinseca = ANC/Nr actiuni = 330.000/900=366,67leiANC= Capitaluri propriu +/-Dif din reev = 330.000ANC= Total activeTotal datorii = 620.000-290.000=330.000

Bilant functional pe baza bilanutului economicElemente Sume Elemente Sume F.

FINANTARE

F. INV: Imobilizari

130.000 Capital propriu 330.000

F.EXPL:

Stocuri+Creante-Furnizori/creditori

290.000 Datorii la banci 100.000

F. TREZDisponibil banesti

10.000

Total Activ 430.000 Total Pasiv 430.000

Functia de invetitie = Active imobilizate corporale+Active imobilizate financiareFunctia de exploatare = Stocuri+Creante-Obligatii nefinanciareFunctia de trezorerie = Disponibil banestiFunctia de finantare= Capital propriu +Obligatii financiare pe TS

Bilant financiar pe baza bilantului economicElemente Sume Elemente SumeImobilizari 130.000 Capital permanent 380.000Stocuri + creante 480.000 Furnizori/creditori 190.000Disponibil banesti 10.000 Datorii la banci TS 50.000Total Activ 620.000 Total Pasiv 620.000

FR = Capital permanent- Imobilizari = 380.000130.000 = 250.000NFR = Stocuri + CreanteFunizori/Creditori = 480.000190.000 = 290.000TN = DisponibilDatorii la banci TS = 10.00050.000 = - 40.000TN = FR- NFR = 250.000-290.000 = -40.000

Observam o preocupare redusa a conducerii pentru investitie, desi prezinta un fond derulment pozitiv ceea ce inseamna ca are un capital permanent care finanteaza activeleimobilizante si o parte din activele circulante.

Societatea prezinta un surplus de nevoi temporare in raport cu resursele temporareposibile de mobilizat.In cazul in care conducerea ar duce o politica de investitie atunci seexplica ca o situatie normala cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare.

Dezechilibrul financiar al entitatii este dat de deficitul monetar, prin angajarea de noi

credite pe TS, adica dependenta societatii de resurse externe, se urmareste obtinerea celui maimic cost de procurare al noilor credite prin negocierea mai multor resurse de astfel de capital.


29/69

15.Studiu de caz privind rentabilitatea, lichiditatea si solvabilitate.

Lichiditatea generala este indicatorul care masoara capacitatea firmei, la un moment dat, de a-si acoperi datoriile pe termen scurt prin valorificarea tuturor activelor curente ale firmei.

Formula de calcul:

Lichiditatea generala = Active curente / Datorii curente

Active curente = stocuri + creante + disponibilitati banesti

Datorii curente = datorii pe termen scurt catre furnizori, salariati, banci si datorii fiscale

Valori minime:

Lichiditatea generala trebuie sa aiba valoarea minima de 1,5 dar in functie de domeniul deactivitate al firmei si de conjunctura mediului de afaceri aceasta valoare poate fireconsiderata.

Factori de influenta ai lichiditatii generale a firmei:

Lichiditatea generala a firmeise calculeaza lunarsi este influentata de toate elementele careintra in componenta activelor si datoriilor curente, care la randul lor sunt influentate de o seriede factori cantitativi si calitativi.

(I) STOCURILE

reprezinta contravaloarea marfurilor, materiilor prime, produselor finite si a altormateriale consumabile si valorificabile pe parcursul unui an, in conditii defunctionare eficienta a firmei;

variaza lunarin functie de variatia vanzarile si a achizitiilor lunare ale firmei.

Cum pot sa influenteze stocurile lichiditatea generala a firmei?

Pentru ca stocurile sa devina lichide si sa se transforme in disponibilitati banesti, trebuie saparcurga urmatoarele etape: vanzari creante incasari.

Durata si rezultatele acestui procesdepind de o serie de factori cantitativi si calitativi, cum arfi:

compatibilitatea dintre stocurile existente si cererea de consum de pe piata; gradul de uzura fizica si morala a bunurilor din stoc; modul de valorificare a bunurilor din stoc: retea desfacere, clienti.

Ca urmare, stocurile trebuie reevaluate periodic in functie de cele mentionate anteriorastfel incat sa se poata aprecia si riscul de valorificarea acestora pentru acoperirea partiala adatoriilor firmei pe termen scurt.


30/69

EX.

La sfarsitul lunii septembrie sunt inregistrate urmatoarele valori contabile:

Stocuri = 3.500 lei

Creante = 2.800 lei

Disp. Banesti = 500 lei

Datorii curente = 4.000 lei

LG = (3.500 + 2.800 + 500) / 4.000 = 1,7 (>1,5 / ok)

Insa dupa o analiza de detaliu si evaluare atenta a stocurilor s-a facut o ajustare a acestora, insensul evaluarii gradului de valorificare pe termen scurt in proportie de doar 70%, respectivstocurile valorificabile = 2.450 lei.

LG cu ajustare stocuri = (2.450 + 2.800 + 500) / 4.000 = 1,4 (


31/69

Nr.

Crt

Indicatori to t1

1 Stocuri 297341 303316

2 Creante 127431 1248633 ACR 424772 4281794 CA 5203166 53914935 Dz 29.39 28.59

Dz = Dz1 - Dz0 = 28.59 - 29.39 = - 0.8

1. Influenta modificarii cifrei de afaceri asupra unei rotatii, in zile :

2. Influenta activelor circulante :

In urma analizei factoriale, se constata o scadere a duratei unei rotatii cu 0.8 zile ca urmare,in special, a influentei cifrei de afaceri care a dus la scaderea acesteia cu 1.03 zile. Soldulactivelor circulante apare ca factor negativ ducand la cresterea duratei de rotatii in zile cu 0.23

zile.

17.Studiu de caz privind duratele de rotatie.

S.C. CONIMUR S.R.L.are ca principala activitate constructii de cladiri si lucrari degeniu civil.

Sediul social ar firmei este in localitatea Targu Mures, Strada Depozitelor, Numarul47-49, Judetul Mures, Telefon 0265-253571.

Pe baza datelor din bilant si contul de profit si pierdere din data de 31.12.2005 amfacut o analiza economico-financiara a intreprinderii.

Analiza, in esenta, presupune descompunerea fenomenului sau a procesului economicin elemente cat mai simple, depistarea factorilor, stabilirea relatiilor de cauzalitate dintrefiecare factor si fenomenul analizat pe de o parte, cat si dintre diferitii factori care actioneazaasupra acestuia, a legilor care guverneaza aceste relatii, a cuantificarii influentelor diferitelorelemente sau factori asupra fenomenului analizat, iar pe baza rezultatelor analizei elaborareaunei strategii de urmat.

La nivelul firmei analiza economico-financiara reprezinta un instrument necesar luariideciziilor. Astfel in urma analizei se identifica punctele forte sau slabe, cauzele care au dus laaceasta situatie si in concordanta cu legile economice, elaborarea unor programe prin care sase asigure redresarea situatiei economico-financiare sau pastrarea celei existente.


32/69

Principalii indicatori analizati sunt: fondul de rulment net, necesarul de fond derulment net, trezoreria neta, fondul de rulment global, necesarul de fond de rulment global,ratele de structura, l 121i810b ichiditate, solvabilitate, vitezele de rotatie, soldurileintermediare de gestiune, rentabilitate, riscul de faliment, marea patrata.

Bilant simplificatACTIV PASIV

Active imobilizate 1.977.665 Capital permanent:

Capital propriu

Din care proviz ptr rsi ch

Datorii pe t lung

2.133.602

1.946.405

262.862

187.197

Active circulante:

Stocuri

Creante

Investitii fin pe t scurt

Disponibilitati

Chelt. Inreg. In avans

1.116.307

235.690

381.139

-

494.416

5.062

Datorii pe t scurt

Credite bancare

Venituri inreg. Inavans

960.370

-

-

TOTAL ACTIVE 3.093.972 TOTAL PASIV 3.093.972

A.Fondul de ru lmentserveste pentru a masura conditiile echilibrului financiar carerezulta din confruntarea dintre lichiditatea activelor pe termen scurt si exigibilitatea pasivelorpe termen scurt. La o anumita data, el reprezinta si excedentul activelor pe termen scurtasupra pasivelor pe termen scurt. Pentru unele intreprinderi fondul de rulment desemneazafondul de casa, suma disponibila pentru asigurarea continuitatii platilor curente.

1.Fondul de rulment net reprezinta partea din capitalul permanent care poate fi utilizatapentru finantarea activelor circulante, adica excedentul de capital permanent fata de activeleimobilizate sau excedentul activelor circulante cu lichiditati pe termen mai mic de un an, fatade datoriile cu exigibilitate pe termen mai mic de un an.

FRN = Capital permanent - Active imobilizate

FRN = 2.133.602 - 1.977.665 = 155.937 activele imobilizate sunt finantate integral dincapitalul permanent si mai raman 155.937 lei pentru alte finantari.

FRN = Active circulante - Datorii pe termen scurt

FRN = 1.116.307 - 960.370 = 155.937 datoriile pe termen scurt sunt finantate integral dinactivele circulante si mai ramane 155.937 lei pentru alte finantari.

2. Necesarul de fond de rulment este un element de activ si reprezinta activele circulante caretrebuie sa fie finantate din fondul de rulment.

NFRN = (Active circulante -(disponibilitati banesti+inv fin pe t scurt)) - (Datorii pe t scurt -credite bancare)


33/69

NFRN = (1.116.307 - (494.416 + 0)) - (960.370 - 0) = -338.479

3. Trezoreria neta este parte din fondul de rulment care depaseste nevoia de fond de rulment,constituie activele circulante lichide, care stationeaza intre doua rotatii.

TN = (investitii financiare pe termen scurt + disponibilitati banesti) - credite bancare

TN = (0 + 494.416) - 0 = 494.416

TN = FRN - NFRN

TN = 155.937 - (-338.479) = 494.416

Bilant functionalNevoi ResurseNevoi permanente 2.427.348 Resursa permanenta 2.583.285Nevoi temporare 621.891 Resursa temporara 960.370Trezoreria activa 494.416 Trezoreria pasiva 0Total nevoi 3.543.655 Total resurse 3.543.6551. Fondul de rulment global se calculeaza pe baza bilantului functional.FRG = resurse permanente - nevoi permanente

FRG = 2.583.285 - 2.427.348 = 155.937

2. Nevoia de fond de rulment globalNFRG = nevoi temporare - resurse temporare

NFRG = 621.891 - 960.370 = -338.479

3. Trezoreria neta este parte din fondul de rulment care depaseste nevoia de fond de rulment,constituie activele circulante lichide, care stationeaza intre doua rotatii.TN = trezoreria activa - trezoreria pasiva

TN = 494.416 - 0 = 494.416

TN = FRG - NFRG

TN = 155.937 - (-338.479) = 494.416

B.Ratele de structur a (anal iza pe verticala)

ACTIV PASIVActive imobilizate 1.977.665 Capital permanent:

Capital propriu:

Proviz.ptr.riscuri sichelt.

Datorii pe t. Lung

2.133.602

1.946.405

262.862

187.197

Active circulante:

Stocuri

1.116.307

235.690

Datorii curente:

Venit inreg. In avans

960.370

0


34/69

Creante

Disponibilitati

Chelt. Inreg. In avans

381.139

494.416

5.062TOTAL ACTIV 3.093.972 TOTAL PASIV 3.093.972

Datorii totale = datorii pe termen lung + datorii curente = 187.197 + 960.370 = 1.147.567

1. Ratele de structura ale activuluia) Rata activelor imobilizate = (active imobilizate / total active) x 100

RAI = (1.977.665 / 3.093.972) x 100 = 63,92% activele imobilizate reprezinta 63,92% dintotal active.

b) Rata activelor circulante = (active circulante / total active) x 100

RAC = (1.116.307 / 3.093.972) x 100 = 36,08% activele circulante reprezinta 36,08% dintotal active.

Rs = (235.690 / 3.093.972) x 100 = 7,62% stocurile reprezinta 7,62% din total active.

Rc = (381.139 / 3.093.972) x 100 = 12,32% creantele reprezinta 12,32% din total active.

total active) x 100RDB = (494.416 / 3.093.972) x 100 = 15,98% disponibilitatile banesti + investitiilefinanciare pe termen scurt reprezinta 15,98% din total active.

x 100

RCA = (5.062 / 3.093.972) x 100 = 0,16% cheltuielile inregistrate in avans reprezinta0,16% din total active.

2. Ratele de structura ale pasivului

a) Rata stabilitatii financiare = (capital permanent / total pasiv) x 100

Rsf = (2.133.602 / 3.093.972) x 100 = 68,96% capitalul permanent reprezinta 68,96% dintotal pasive.

b) Rata autonomiei financiare globale = (capital propriu / total pasiv) x 100

Rafg = (1.946.405 / 3.093.972) x 100 = 62,91% capitalul propriu reprezinta 62,91% dintotal pasive.

Rat = (1.946.405 / 2.133.602) x 100 = 91,23% capitalul propriu reprezinta 91,23% dincapitalul permanent.


35/69

ermanent) x 100

Rit = (187.197 / 2.133.602) x 100 = 8,77% datoriile pe termen lung reprezinta 8,77% dincapitalul permanent.

Rig = (1.147.567 / 3.093.972) x 100 = 37,09% datoriile totale reprezinta 37,09% din totalpasiv.

C)Lichiditatease refera la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma inbani, aceasta putand fi si un criteriu de grupare a posturilor in bilant.

1. Lichiditate globala = active circulante/ datorii curente

Lg = 1.116.307 / 960. 370 = 1,16 datoriile curente sunt acoperite de 1,16ori pe seama

activelor circulante.

2. Lichiditatea redusa = (active circulante - stocuri) / datorii curente

Lr = ( 1.116.307 - 235.690) / 960.370 = 0,92 datoriile curente sunt acoperite de 0,92 ori peseama activelor circulante mai putin stocuri.

3. Lichiditate imediata = Lichiditati / Datorii curente

Li = 494.416 / 960.370 = 0,51 datoriile curente sunt acoperite de 0,51 ori pe seamalichiditatilor.

D)Solvabilitateareprezinta capacitatea firmei de a face fata obligatiilor sale banesti,respectiv de a-si onora platile la termenele scadente.

1. Solvabilitate patrimoniala = capital propriu / total pasiv

Sp = 1.946.405 / 3.093.972 = 0,63 capitalul propriu reprezinta 63% din total pasiv.

2. Solvabilitate financiara = total activ / datorii totale

Sf = 3.093.972 / 1.147.567 = 2,70 total patrimoniu acopera datoriile totale de 2,70ori.

E) Analiza vitezelor de rotatiesintetizeaza aspecte legate de desfasurarea procesului deaprovizionare si productie, de reducerea costurilor, scurtarea ciclului de productie si a

perioadei de desfacere si incasare a productiei.

Cifra de afaceri = 6.839.627 lei

Numarul de zile scurs de la inceputul anului (T) = 360 zile

1. Viteza de rotatie a activelor circulante

Numarul de rotatii = cifra de afaceri / active circulante

Nr = 6.839.627 / 1.116.307 = 6,13 in acest an activele circulante s-au rotit de 6,13ori.


36/69

Durata unei rotatii = (active circulante / cifra de afceri) x numar de zile

Dr = (1.116.307 / 6.839.627) x 360 = 58,76 zile o rotatie completa a activelor circulante areloc in medie in 58,76 zile.

2. Viteza de rotatie a stocurilorNumarul de rotatii = cifra de afaceri / stocuri

Nr = 6.839.627 / 235.690 = 29,02 in aceste an stocurile s-au rotit de 29,02ori.

Durata unei rotatii = (stocuri / cifra de afceri) x numar de zile

Dr = (235.690 / 6.839.627) x 360 = 12,41 zile o rotatie completa a stocurilor are loc inmedie in 12,41 zile.

3. Viteza de rotatie a creantelor

Numarul de rotatii = cifra de afaceri / creante

Nr = 6.839.627 / 381.139 = 17,95 in acest an creantele s-au rotit de 17,95 ori.

Durata unei rotatii = (creante / cifra de afaceri) x numar de zile

Dr = (381.139 / 6.839.627) x 360 = 20,06 zile durata medie de incasare a crentelor este de20,06 zile.

4. Viteza de rotatie a disponibilitatilor banesti

Numarul de rotatii = cifra de afaceri / disponibilitati banesti

Nr = 6.839.627 / 494.416 = 13,83 in acest an disponibilitatile banesti s-au rotit de 13,83 ori.

Durata unei rotatii = (disponibilitati banesti / cifra de afaceri) x numar de zile

Dr = (494.416 / 6.839.627) x 360 = 26,02 zile o rotatie completa a disponibilitatilor banestiare loc in medie in 26,02 zile

5. Viteza de rotatie a datoriilor

Numarul de rotatii = cifra de afaceri / datorii totale

Nr = 6.839.627 / 1.147.567 = 5,96 in acest an datoriile totale se rotesc de 5,96 ori.

Durata unei rotatii = (datorii totale / cifra de afaceri) x numarul de zile

Dr = (1.147.567 / 6.839.627) x 360 = 60,40 zile o rotatie completa a datoriilor totale are locin medie in 60,40 zile.

6. Viteza de rotatie a datoriilor comerciale

Numarul de rotatii = cifra de afaceri / datorii comerciale

Nr = 6.839.627 / 537.132 = 12,73 in acest an datoriile comerciale se rotesc de 12,73 ori.

Durata unei rotatii = (datorii comerciale / cifra de afaceri) x numarul de zile


37/69

Dr = (537.132 / 6.839.627) x 360 = 28,27 zile durata medie de plata a furnizorilor este de28,27 zile.

F) Tabloul soldurilor intermediare de gestiuneVanzari marfuri (707) 40.716(-) costul marfurilor vandute (607) 36.818(=) marja comerciala (A) 3898

Prod.Vand.(701,702,703,704,705,706,707,708) 6.798.911(+) productia stocata -(-) productia stocata 276.840(+) productia imobilizata (72) -(=) productia exercitiului (B) 6.522.071Productia exercitiului 6.522.071(+) marja comerciala 3.898(-) consumul de la terti-intermediar (60,61,62) 3.868.847(=) valoarea adaugata (C) 2.657.122Valoarea adaugata 2.657.122

(+) subventii pentru exploatare (74) -(-) impozite si taxe (63) 26.676(-) cheltuieli cu personalul (64) -(=) excedentul brut al exploatarii (D) 2.630.446Excedentul brut al exploatarii 2.630.446(+) venituri din provizioane de exploatare(781) -(+) alte venituri din exploatare (75) -(-) chel privind amortizarile si proviz. (681) -(-) alte chelt. Din exploatare (65) -(=) rezultatul exploatarii (E) 2.630.446

Rezultatul exploatarii 2.630.446(+) venituri financiare (**) 34.251(-) cheltuieli financiare (**) 25.096Rezultatul financiar 9.155(=) rezultatul curent (F) 2.639.601Venituri exceptionale (77) -(-) cheltuieli exceptionale (67) -(=) rezultatul exceptional (G) -Rezultatul curent 2.639.601(+) rezultatul exceptional -Rezultatul brut (H) 2.639.601Rezultatul brut 2.639.601(-) impozit pe profit 156.911(=) rezultatul net al exercitiului (I) 2.482.690

G)Rentabilitateareprezinta o dimensiune importanta a unui diagnostic financiar. Subaspect economic, beneficiul unei intreprinderi este generat de rata rentabilitatii tuturorfondurilor investite.


38/69

1. Rentabilitatea comerciala = profit din exploatare / cifra de afaceri x 100

Rc = 972.926 / 6.839.627 x 100 = 14,22 la o cifra de afceri de 100 de lei se obtin 14,22 leiprofit de exploatare.

1. Rentabilitatea comerciala = profit brut / cifra de afaceri x 100

Rc = 982.081 / 6.839.627 x 100 = 14,36 la o cifra de afaceri de 100 de lei se obtin 14,36 leiprofit prut.

1. Rentabilitatea comerciala = profit net / cifra de afaceri x 100

Rc = 825.170 / 6.839.627 x 100 = 12,06 la o cifra de afaceri de 100 de lei se obtin 12,06 leiprofit net.

1. Rentabilitatea comerciala = excedentul brut de exploatare / cifra de afaceri x 100

Rc = 2.630.446 / 6.839.627 x 100 = 38,46 la o cifra de afaceri de 100 de lei se obtin 38,46

lei excedent brut de exploatare.

2. Rentabilitatea economica = profit din exploatare / total active x 100

Re = 972.926 / 3.093.972 x 100 = 31,45 utilizand 100 de lei active patrimoniale se obtin31,45 lei profit din exploatare.

2. Rentabilitatea economica = profit brut / total active x 100

Re = 982.081 / 3.093.972 x 100 = 31,74 utilizand 100 de lei active patrimoniale se obtin31,74 lei profit brut.

2. Rentabilitatea economica = profit net / total active x 100

Re = 825.170 / 3.093.972 x 100 = 26,67 utilizand 100 de lei active patrimoniale se obtin26,67 lei profit net.

2. Rentabilitatea economica = excedentul brut de exploatare / total active x 100

Re = 2.630.446 / 3.093.972 x 100 = 85,02 utilizand 100 de lei active patrimoniale se obtin85,02 lei excedent brut de exploatare.

3. Rentabilitatea financiara = profit net / capital propriu x 100

Rf = 825.170 / 1.946.405 x 100 = 42,39 la 100 de lei capital propriu utilizat revine 42,39 leiprofit net.

H) Analiza ri scuril or (de faliment)este o metoda de caracterizare a starii de sanatate afirmei, respectiv pozitia pe care o ocupa fata de situatia critica la intrarea in zona de faliment(riscul de faliment).

Modelul ALTMAN

Z = 3,3 * X1 + 1*X2 + 0,6*X3 + 1,4*X4 + 1,2*X5

X1 = rata rentabilitat

Set Aplicatii Anul 3 Sem 2 Set 3 Ceccar EC

Documents

Transcript of Set Aplicatii Anul 3 Sem 2 Set 3 Ceccar EC