EXPERTIZA CONTABILA

1. Care sunt tipurile de reglementari cu privire la expertizele contabile?

Expertizele contabile sunt reglementate astfel:a) legal : OG 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor

autorizati, cu modificarile si completarile ulterioareb) procedural: Codul de procedura civila si Codul de procedura penalac) profesional: Regulamentul de organizare si functionare a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania si Norma profesionala CECCAR nr. 35 din 2000

2. Ce se intelege prin “abtinerea” unui expert contabil numit sa efectueze o expertiza judiciara intr-o cauza? Cine sesizeaza aceasta situatie, in ce termen si sub ce forma?

Abtinerea ca procedura consta in declaratia expertului care trebuie facuta de indata ce constata ca se afla intr-un caz de incompatibilitate. Imprejurarile privind abtinerea de la efectuarea expertizei contabile se comunica presedintelui instantei. Declaratia de abtinere se face de indata ce expertul contabil a luat cunostinta de existenta situatiei de incompatibilitate.

In cazul in care expertul contabil incompatibil nu a facut declaratia de abtinere de a participa la efectuarea expertizei, poate fi recuzat in cursul urmaririi penale si al judecarii, de oricare dintre parti, de indata ce partea a aflat de existenta cazului de incompatibilitate.

Abtinerea sau recuzarea se solutioneaza de instanta de judecata fara participarea expertului care a declarat ca se abtine sau este recuzat. Examinarea declaratiei de abtinere sau a cererii de recuzare se face de indata, ascultandu-se procurorul, cand este prezent in instanta, iar daca se gaseste necesar, si partile, precum si expertul care se abtine sau a carui recuzare se cere. Incheierea prin care s-a admis sau s-a respins abtinerea sau recuzarea nu este supusa niciunei cai de atac.

Cazurile de abtinere a expertilor contabili in cazul expertizei judiciare in procesul penal sunt similare cu cazurile de recuzare si anume:- cand el, sotul sau, ascendentii sau descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii, sau este sot, ruda sau afin pana la al patrulea grad inclusiv cu vreuna dintre parti- cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin al uneia dintre parti pana la al patrulea grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii- daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu cea care se judeca, sau daca au o judecata la instanta unde una din parti se judeca- daca intre aceleasi persoane si una dintre parti a fost un caz de judecata penala timp de cinci ani inaintea recuzarii - daca este tutore, curator sau consilier judiciar al uneia dintre parti- daca si-a spus parerea cu privire la pricina care se judeca- daca a primit de la una dintre parti daruri sau fagaduieli de daruri sau altfel de indatoriri- daca este in vrajmasie intre el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv si una dintre parti, sotii sau sotiile acestora pana la al patrulea grad inclusiv

3. Expertul recomandat de parte.

Fiecare dintre parti are dreptul sa ceara ca un expert recomandat sa participe la efectuarea expertizei, prevedere care ofera mai multe garantii pentru parti, partile mai sunt incunostintate ca au dreptul sa ceara numirea a cate unui expert recomandat de fiecare din ele, care sa participe la efectuarea expertizei.

Expertul recomandat de parte are obligatia sa participe la intocmirea lucrarii de expertiza si sasemneze raportul de expertiza intocmit de expertul numit de organul in drept, iar daca are opinii diferite de ale expertului numit sa consemneze aceasta iar opiniile sale sa fie cuprinse in raport sau in anexele acestuia.

4. Cum credeti ca trebuie sa procedeze un expert contabil care este solicitat de un client sa inlocuiasca un alt liber-profesionist contabil care isi desfasoara misiunea conform unui contract incheiat in acord cu prevederile legale?

In cazul in care un liber-profesionist contabil este solicitat de un client sa inlocuiasca un alt liber-profesionist contabil in exercitiu, acesta nu trebuie sa accepte aceasta misiune decat in conditiile in care:

1. a obtinut din partea clientului autorizarea de a contacta colegul predecesor si a obtinut de la acesta informatiile necesare privind activitatile clientului;

2. s-a asigurat ca inlocuirea nu este motivata de considerente rezultand din dorinta clientului de a eluda efectele unei respectari stricte a indatoririlor profesionale, cum ar fi insistentele predecesorului de a aduce la lumina adevarul, de a respecta si cere respectarea legilor si reglementarilor in activitatile respective;

3. a obtinut justificarea (dovada) platii onorariilor datorate colegului predecesor, cand acestea rezulta clar dintr-un contract si tinand seama de faptul ca executarea efectiva si corecta a lucrarilor nu este contestata de client;

4. se abtine de la orice critica de ordin personal cu privire la colegul sau predecesor;5. asigura pastrarea secretului informatiilor primite din partea colegului predecesor.

Liber-profesionistii contabili care se gasesc in situatia imposibilitatii executarii lucrarilor contractate din cauza neprimirii datelor si a informatiilor necesare conform prevederilor contractului sau din cauza lipsei de cooperare cu clientul sunt in drept sa rezilieze, motivat, contractul cu acest client.

5. Recuzarea expertului tehnic judiciar. Definitie, procedura.

In cazul expetizelor contabile judiciare daca expertul contabil nu face declaratie de abtinere, el poate fi recuzat.

Recuzarea expertului contabil se cere cu 5 zile inainte de numire, daca motivul exista la aceasta data; in celelalte cazuri termenul merge de la data la care s-a ivit motivul.

Expertii se pot recuza pentru aceleasi motive ca si judecatorii.Recuzarea trebuie sa fie ceruta in termen de 5 zile de la numirea expertului, daca motivul ei

exista la aceasta data; in celelalte cazuri termenul va curge de la data cand s-a ivit motivul de recuzare.

Recuzarile se judeca in sedinta publica, cu citarea partilor si a expertului.Recuzarea este dreptul pe care il au partile implicate in proces de a cere, in cazuri

determinate, expertului sau expertilor sa se retraga de la efectuarea expertizei. Expertii pot fi recuzati pentru aceleasi motive ca si judecatorii.

Expertii se vor recuza pentru aceleasi morive ca si judecatorii. Recuzarile se judeca in sedinta publica cu citarea partilor si a expertului.Expertul contabil poate fi recuzat :

- cand el, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii sau cand este sot, ruda sau afin, pana la al patrulea grad inclusiv cu vreuna din parti;

- cand el este sot, ruda sau afin in linie directa ori in linie colaterala, pana la al patrulea grad inclusiv cu avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora sotului uneia din aceste persoane;

- cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin a uneia din parti pana la al patrulea grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copiii;

- daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu aceea care se judeca sau daca au o judecata la instanta unde una din parti este judecator;

- daca intre aceleasi persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani inaintea recuzarii;

- daca este tutore, curator al uneia din parti;- daca si-a spus parerea cu privire la pricina care se judeca;- daca a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri ori altfel de indatoriri;- daca este vrajmasie intre el, sotul sau una din rudele sale pana la al patrulea grad inclusiv

si una din parti, sotii sau rudele acestora pana la gradul al treilea inclusiv.

EVALUAREA INTREPRINDERILOR

1. Explicati necesitatea evaluarii economice si financiare a unei intreprinderi.

Procesul de evaluare economica are drept obiectiv- stabilirea valorii de piata,- a valorii de circulatie a bunurilor, activelor si intreprinderilor,- el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spatiul economic al tarii.

Necesitatea evaluarii unei intreprinderi apare cand in viata intreprinderii au loc unele schimbari semnificative cum sunt:- modificari in marimea si structura capitalului social,- modificari in numarul si componenta actionarilor sau asociatilor,- actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje),- in cazul tranzactiilor comerciale,- cu ocazia privatizarii cand elementele prezentate in bilantul contabil nu reflecta valori de piata ci mai degraba valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile juste

2. Explicati rolul bilantului contabil in evaluarea unui activ sau a unei intreprinderi.

Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilantul contabil, deoarece in el se reflecta volumul fondurilor proprii, piata, strategiile aplicate de firma, el reflecta situatia patrimoniului, a averii acumulate de firma de la infiintare si rezultatele financiare obtinute in ultima perioada pentru care s-a incheiat.

3. Explicati diferentele dintre pret si valoare.

Pretul este suma de bani ce se poate obtine din vanzarea unui bun de bunavoie, intre parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv. Stabilirea pretului presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa determine pretul ci gama de valori, respective zona in care ar putea incepe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze pretul.

Valoarea unui bun se fondeaza pe notiune de schimb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala constituie punctul de echilibru in care vanzatorul accepta sa vanda si comparatorul sa cumpere. Valoarea depinde de unele criterii sau factori care influenteaza dorinta de a cumpara sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordeaza atat separate cat si impreuna, latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau intreprinderii in ansamblul sau.

4. Clasificati diferitele tipuri de evaluari.

Din punct de vedere al utilizatorului evaluarii- evaluari contabile- evaluari administrative (cele solicitate de administrator)- evaluari bazate pe expertiza si diagnosticDin punct de vedere al obiectului evaluarii:- evaluari de intreprinderi- evaluari de bunuri- evaluari de grupe de bunuriDin punctul de vedere al scopului evaluarii:- evaluari efectuate in concordanta cu cerintele statutare- evaluari contractuale- evaluari generate de initiative antreprenoriale (fuziuni, suplimentari de fonduri, transferai activelor nete, oferte publice initiale, rascumparari manageriale) evalurari in scopuri comerciale, fiscaleDin punct de vedere al metodei folosite:- evaluari patrimoniale- evaluari bazate pe performante- evaluari combinate

5. Care este rolul diagnosticului in evaluarea intreprinderii?

Diagnosticul are drept scop- intelegerea factorilor economici care influenteaza sectorul de activitate al intreprinderii;- cunoasterea regulilor concurentiale ale sectorului din care face parte intreprinderea;- determinarea oportunitatilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in prezent si in viitor;- facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe care utilizatorii raportului de evaluare ii cauta in acea intreprindere pentru a deduce rapid consecintele la nivelul rezultatelor sale.

Rolul diagnosticului in evaluarea intreprinderii:- este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea ipotezelor de evaluare,- alegerea metodelor,- ajuta la anticiparea viitorului firmei,- la depistarea factorilor de risc si- la stabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in raportul final.

Diagnosticul de evaluare se realizeaza pe principalele functii ale intreprinderii ; diagnostic juridic, diagnostic comercial, diagnostic tehnic, tehnologic si de exploatare, diagnosticul resurselor umane, diagnostic financiar contabil.

6. Definiti valoarea de piata.

Valoarea de piata reprezinta suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata la data evaluarii, intre un cumparator si un vanzator, hotarati si avizati, care actioneaza in cunostinta de cauza, prudent si fara constrangeri, intr-o tranzactie echilibrata dupa un marketing adecvat.

FISCALITATE

1. O entitate realizeaza cumulat de la inceputul anului venituri impozabile in suma de 1.240 lei, din care suma de 496 lei provine din comercializarea de marfuri de pe piata interna, iar restul din activitatea unui cazinou.

Cheltuielile deductibile aferente realizarii acestor venituri sunt in suma de 790 lei, din care suma de 612 lei reprezinta cheltuielile deductibile aferente acestui tip de activitate.

Sa se determine impozitul pe profit datorat de societate.

Vtotale =1240 lei din care Vcomert=496 lei Vcazinou=744 leiChtotale= 790 lei din care Chcomert=178 lei Chcazinou=612 leiRezTot = 450 lei din care Rezcomert=318 lei Rezcazinou=132 lei Impozit 16% =50.88 lei =21.12 lei 5% Vcazinou=37.20 lei

PENTRU VENITURILE DIN ACTIVITATEA CAZINOULUI SE VA PLATI 5% DIN VENITURI DE CAZINOU

IMPOZIT TOTAL DATORAT = 50.88+37.20=88.08 LEI

2. O societate de constructii prezinta la sfarsitul trimestrului al II-lea a.c. urmatoarea situatie:

Venituri totale cumulate de la inceputul anului.....................76.000 lei Cheltuieli totale cumulate de la inceputul anului...................58.000 leiDin care:

- cheltuieli cu transportul salariatilor la locul de munca ................1.000 lei- dobanda platita la un contract de leasing financiar.......................2.000 lei- cheltuieli de protocol.....................................................................1.200 lei (exclusiv bauturi alcoolice si produse din tutun) ;- cheltuieli cu impozitul pe profit (aferente trim. I)............................1.500 lei- cheltuieli reprezentand majorari de intarziere, ca urmare a nevirarii la timp a

taxei pe valoarea adaugata catre bugetul statului in luna mai a.c.........240 leiSa se determine:a) limita maxima, in valoare absoluta, a cheltuielilor de protocol deductibile;b) cheltuielile nedeductibile din punct de vedere fiscal si cuantumul lor;

c) impozitul pe profit de plata, aferent trimestrului al II-lea.

A) cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit.

LIMITA CH PROTOCOL=(76000-58000+1200+1500+240)*2%=20940*2%=418.80 LEI

B) ch. protocol=1200-418.80=781.20 leich. majorari de intarziere bug de stat=240 leich. impozit pe profit=1500 leiTOTAL 2521.20 LEI

C) VenitIMPOZABIL=76000-58000+781.2+240+1500=20521.20 leiIMPOZITcumulat=20521.20*16%=3283.39 leiIMPOZITtimI=1500 leiIMPOZITplata trim II=3283-1500=1783 lei

3. O entitate obtine un profit impozabil de 30.000 lei dintr-un bar de noapte. Veniturile agentului economic sunt de 80.000 lei.

Sa se determine impozitul pe profit.

Va plati suma mai mare dintre 16%*profit impozabil si 5%*venituri din activitatea de bar de noapte.

16%*30000=4800 lei va plati 4800 lei5%*80000=4000 lei

4. O entitate a realizat, cumulat de la inceputul anului, venituri totale de 60.000 lei, iar cheltuielile totale efectuate sunt de 40.000 lei, din care 2.000 lei sunt cheltuieli de protocol si 3.000 lei reprezinta cheltuieli cu impozitul pe profit.Care este limita maxima a cheltuielilor cu protocolul pentru care se acorda deducere?

2%*(60000-40000+2000+3000)=500 lei

ADMINISTRAREA SI LICHIDAREA INTREPRINDERILOR

1. De catre cine se face numirea lichidatorilor in societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni?

Art. 264 Lg. 31/1990

(1)Numirea lichidatorilor in societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni se face de adunarea generala, care hotaraste lichidarea, daca, prin actul constitutiv, nu se prevede altfel.(2)Adunarea generala hotaraste cu majoritatea prevazuta pentru modificarea actului constitutiv.(3)In cazul in care majoritatea nu a fost obtinuta, numirea se face de tribunal, la cererea oricaruia dintre administratori, respectiv dintre membrii directoratului, sau dintre asociati, cu citarea societatii si a celor care au cerut-o. Impotriva sentintei tribunalului se poate declara numai recurs, in termen de 15 zile de la pronuntare.

2. Care este ordinea in care vor fi platite creantele, in cazul falimentului?

Creantele vor fi platite, in cazul falimentului, in urmatoarea ordine, conform Lg. 85/2014:

   1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezentul titlu, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, pentru continuarea activitatii, precum si pentru plata remuneratiilor persoanelor angajate potrivit prevederilor art. 57 alin. (2), art. 61, 63 si 73, sub rezerva celor prevazute la art. 140 alin. (6);   2. creantele provenind din finantari acordate potrivit art. 87 alin. (4);    3. creantele izvorate din raporturi de munca;    4. creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii, cele datorate cocontractantilor potrivit prevederilor art. 123 alin. (4) si cele datorate tertilor dobanditori de buna-credinta sau subdobanditorilor care restituie averii debitorului bunurile ori contravaloarea acestora potrivit prevederilor art. 120 alin. (2), respectiv ale art. 121 alin. (1);    5. creantele bugetare;    6. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;    7. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica;    8. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, din chirii, creantele corespunzatoare art. 123 alin. (11) lit. b), inclusiv obligatiunile;    9. alte creante chirografare;    10. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta:    a) creantele nascute in patrimoniul tertilor dobanditori de reacredinta ai bunurilor debitorului in temeiul art. 120 alin. (2), cele cuvenite subdobanditorilor de rea-credinta in conditiile art. 121 alin. (1), precum si creditele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic;    b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.    Art. 162. - Sumele de distribuit intre creditori in acelasi rang de prioritate vor fi acordate proportional cu suma alocata pentru fiecare creanta, prin tabelul definitiv consolidat.

   Art. 163. - (1) Titularilor de creante dintr-o categorie li se vor putea distribui sume numai dupa deplina indestulare a titularilor de creante din categoria ierarhic superioara, potrivit ordinii prevazute la art. 161.    (2) In cazul insuficientei sumelor necesare acoperirii valorii integrale a creantelor cu acelasi rang de prioritate, titularii acestora vor primi o cota falimentara, reprezentand suma proportionala cu procentul pe care creanta lor il detine in categoria creantelor respective.

3. Prezentati modalitatea de efectuare a lichidarii.

Efectuarea lichidarii:

Consta in vanzarea activelor, incasarea creantelor si plata datoriilor.Lichidarea bunurilor (valorificarea lor in bani) din averea debitorului va fi efectuata de lichidator sub controlul judecatorului-sindic.Distribuirea sumelor realizate in urma lichidarii.

Lg. 85/2014 sectiunea a 6-a Reorganizarea

§ 2. Efectuarea lichidarii

   Art. 154. - (1) Lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuata de lichidatorul judiciar sub controlul judecatorului sindic. Pentru maximizarea valorii averii debitorului, lichidatorul judiciar va face toate demersurile de expunere pe piata, intr-o forma adecvata, a acestora, cheltuielile de publicitate fiind suportate din averea debitorului.    (2) Lichidarea va incepe indata dupa finalizarea de catre lichidatorul judiciar a inventarierii si depunerea raportului de evaluare. Bunurile vor putea fi vandute in bloc sau individual. Orice vanzare in bloc a bunurilor, ca subansamblu functional, indiferent daca se face in reorganizare sau in faliment, poate fi considerata transfer de active, daca indeplineste dispozitiile art. 128 alin. (7) din Legea nr. 571/2003. Tipul de vanzare a bunurilor, respectiv licitatie publica, negociere directa sau o combinatie a celor doua si regulamentul de vanzare corespunzator modalitatii de vanzare pentru care se opteaza sunt aprobate de adunarea creditorilor, pe baza propunerii lichidatorului judiciar. In cazul licitatiei publice, publicitatea se va face si prin afisare pe site-ul Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania. In vederea evaluarii bunurilor din averea debitorului, cu acordul comitetului creditorilor, lichidatorul judiciar poate sa angajeze, in numele debitorului, un evaluator si sa ii stabileasca onorariul. Evaluatorii trebuie sa fie membri ai Asociatiei Nationale a Evaluatorilor din Romania, iar evaluarea trebuie efectuata in conformitate cu standardele internationale de evaluare.    (3) Bunurile din averea debitorului vor fi evaluate atat in bloc, cat si individual. Evaluarea in bloc are in vedere fie evaluarea totalitatii bunurilor din averea debitorului, fie evaluarea subansamblurilor functionale.    Art. 155. - Raportul de evaluare va fi depus la dosarul cauzei, iar un anunt cu privire la depunerea acestuia si un extras cuprinzand o sinteza a sa se vor publica in BPI. Creditorii vor putea consulta raportul de evaluare in locatia indicata prin anunt de catre lichidatorul judiciar.    Art. 156. - (1) Lichidatorul judiciar va convoca adunarea creditorilor in termen de maximum 15 zile de la data depunerii raportului de evaluare la dosarul cauzei, in vederea stabilirii tipului de vanzare.    (2) In cazul vanzarii bunurilor prin licitatie publica, aceasta se va putea efectua si potrivit Codului de procedura civila. In cazul in care adunarea creditorilor nu aproba un regulament de vanzare, potrivit art. 154 alin. (2), sau in ipoteza in care, desi a fost aprobat un regulament de vanzare, bunurile nu au fost valorificate intr-un termen rezonabil, la cererea lichidatorului

judiciar, aprobata de judecatorul-sindic, vanzarea bunurilor se va efectua prin licitatie publica, potrivit Codului de procedura civila.    (3) In cazul vanzarii prin negociere directa, lichidatorul judiciar va supune aprobarii adunarii creditorilor si regulamentul de vanzare.    (4) Vanzarea activelor se va face dupa efectuarea publicatiilor de vanzare de catre administratorul judiciar/lichidator, intr-un ziar de larga circulatie. Persoanele interesate vor putea inspecta bunurile supuse vanzarii dupa efectuarea publicatiilor de vanzare.    Art. 157. - Valorile mobiliare vor fi vandute in conditiile Legii nr. 297/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.    Art. 158. - (1) Lichidatorul judiciar va incheia contracte de vanzare; sumele realizate din vanzari vor fi depuse in contul prevazut la art. 39 alin. (2).    (2) Daca vanzarea activelor se va face prin licitatie publica, procesul-verbal de adjudecare semnat de lichidatorul judiciar constituie titlu de proprietate. Cand legea impune pentru transferul dreptului de proprietate forma autentica, contractele vor fi perfectate de notarul public pe baza procesului-verbal de licitatie.

4. Care sunt categoriile de persoane care vor putea propune un plan de reorganizare?

Lg. 85/2014 sectiunea a 6-a Reorganizarea§ 1. PlanulArt. 132. - (1) Urmatoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare:a) debitorul, cu aprobarea adunarii generale a actionarilor/asociatilor, in termen de 30 de zile de la publicarea tabelului definitiv de creante, cu conditia formularii intentiei de reorganizare potrivit art. 67 alin. (1) lit. g), daca procedura a fost declansata de acesta, si in termenul prevazut de art. 74, in cazul in care procedura a fost deschisa ca urmare a cererii unuia sau mai multor creditori; b) administratorul judiciar, de la data desemnarii sale si pana la indeplinirea unui termen de 30 de zile de la data publicarii tabelului definitiv de creante; c) unul sau mai multi creditori, detinand impreuna cel putin 20% din valoarea totala a creantelor cuprinse in tabelul definitiv de creante, in termen de 30 de zile de la publicarea acestuia; administratorul judiciar este obligat sa puna la dispozitia acestora informatiile existente si necesare pentru redactarea planului. in acest sens, debitorul, prin administrator special, sau administratorul judiciar, in masura in care acesta din urma le detine, daca dreptul de administrare i-a fost ridicat debitorului, au obligatia ca, in termen de maximum 10 zile de la primirea solicitarii, sa puna la dispozitia creditorului actele si informatiile prevazute de art. 67 alin. (1) lit. a), b) si e), actualizate corespunzator depunerii tabelului definitiv de creante. Se va pune la dispozitia creditorului si lista tuturor creantelor nascute in timpul procedurii, precum si orice alte documente solicitate, care sunt utile pentru redactarea unui plan de reorganizare(2) La cererea oricarei parti interesate sau a administratorului judiciar, judecatorul-sindic poate prelungi cu maximum 30 de zile, pentru motive temeinice, termenele de depunere a planului prevazute la alin. (1)(3) Planul va putea sa prevada fie restructurarea si continuarea activitatii debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea acestuia, fie o combinatie a celor doua variante de reorganizare(4) Nu poate propune un plan de reorganizare debitorul care, intr-un interval de 5 ani anterior formularii cererilor introductive, a mai fost subiect al procedurii instituite in baza prezentei legi si nici debitorul care, el insusi, administratorii, directorii si/sau actionarii/asociatii/asociatii comanditari ai acestuia care detin controlul asupra sa, au fost condamnati definitiv pentru savarsirea unei infractiuni intentionate contra patrimoniului, de coruptie si de serviciu, de fals, precum si pentru infractiunile prevazute de Legea nr. 22/1969, cu modificarile ulterioare, Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea contabilitatii nr.

82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, Legea nr. 78/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 656/2002, republicata, cu modificarile ulterioare, Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificarile si completarile ulterioare, si infractiunile prevazute de prezenta lege, in ultimii 5 ani anterior deschiderii procedurii(5) Nerespectarea termenelor prevazute la alin. (1) conduce la decaderea partilor respective din dreptul de a depune un plan de reorganizare si, ca urmare, la trecerea, din dispozitia judecatorului-sindic, la faliment.

5. Care creante constituie categorii distincte de creante?

Urmatoarele creante se constituie in categorii distincte:    a) creantele care beneficiaza de drepturi de preferinta;    b) creantele salariale;    c) creantele bugetare;    d) creantele creditorilor indispensabili;    e) celelalte creante chirografare.

CONTABILITATE

1. Se constituie SC Altia SRL cu capital mixt romano-american. Capitalul subscris de catre cei doi, roman si american, conform contractului de societate, este de 16.000 lei, impartit egal intre asociati. Capitalul subscris este format din 1.600 parti sociale a cate 10 lei fiecare, din care: aportul asociatului roman este de 640 parti sociale reprezentand un spatiu de productie si 160 parti sociale reprezentand aport in numerar, iar aportul asociatului american este de 800 parti sociale reprezentand 2.000 dolari SUA depusi la casierie.Cursul la data subscrierii era de 4 lei/dolar SUA. Odata cu subscrierea are loc si aducerea aportului de catre cei doi asociati. Contabilizati.

Subscrierea capitalului social456 = 1011 16000 lei

Depunerea aportului social % = 456 16000 lei5314 8000 lei (2000USD*4lei/USD)5311 1600 lei (160 psoc*10lei/psoc) 212 6400 lei (640 psoc*10lei/psoc)

Trecerea de la capital subsris nevarsat la capital subscris varsat1011 = 1012 16000 lei

2. Dispuneti de urmatoarele date: Receptia unor lucrari si proiecte de dezvoltare, efectuate pe cont propriu, in situatia in care acestea au inceput in anul precedent ( pentru care cheltuielile aferente anului expirat in suma de 11.500 lei au constituit imobilizari necorporale in curs de executie) si se termina in anul curent (pentru care costul de 1.000 lei reprezinta venit al anului curent). Achizitionarea si receptia unor proiecte si lucrari de dezvoltare executate de terti in suma de 12.000 lei, TVA 24%, pe baza facturilor fiscale primite si a documentelor de receptie. Cheltuielile de dezvoltare aferente brevetelor sau licentelor obtinute sunt in suma de 1.800 lei. Contabilizati.

a. Receptia imobilizarilor necorporale in curs in exercitiul precedent conf OMFP 3055/2009 (2014)

233 = 721 11500 lei

b. Transferul imobilizarilor necorporale in curs din contul 233 in contul 203 conform OMFP 1802/2014 (la inceputul lui 2015)

203 = 233 11500 lei

c. Receptia imobilizarilor necorporale in exercitiul curent

203 = 721 1000 lei

d. Achizitionarea si receptia proiectelor si lucrarilor de la terti

% = 404 14880 lei203 12000 lei4426 2880 lei

e. Cheltuielile de dezvoltare aferente brevetelor obtinute205 = 203 1800 lei

3. O societate comerciala contracteaza cu un furnizor un utilaj in valoare de 6.000 lei. Conform contractului incheiat, i se acorda furnizorului un avans in suma de 2.000 lei. La data stabilita prin contract, furnizorul livreaza utilajul contractat si intocmeste factura cu urmatorul continut: Valoarea utilajului........................................................6.000 lei; Cheltuieli de transport facturate de furnizor...................100 lei; TVA deductibila 24%...................................................1.464 lei Total factura..................................................................7.564 lei Avans acordat................................................................2.000 lei Valoare neta de decontat...............................................5.564 leiContabilizati: inregistrarea avansului; receptia utilajului si stingerea obligatiilor de plata fata de furnizor prin virament bancar.

a. Inregistrare avans utilaj pe baza facturii de avans % = 404 2000,00 lei4093 1612.90 lei4426 387.10 lei

b. Receptia utilajuluiValoarea utilajului = 6000+100= 6100 lei

% = 404 7564 lei213 6100 lei4426 1464 lei

c. Stornare avans % = 404 -2000.00 lei4093 -1612.90 lei4426 -387.10 lei

d. Plata furnizor utilaj404 = 5121 5564 lei

4. SC “GAMA” SA formata la 1 ianuarie 2004, cu un capital de 10.000 lei constituit din aport in bani. Valoarea nominala a unei actiuni este de 10 lei, deci societatea dispune de 1.000 actiuni. Prin contractul de societate se specifica ca 1/5 din valoarea capitalului sa fie varsata la banca odata cu subscrierea (10.000/5 = 2.000 lei.). La finele exercitiului financiar se varsa 3/5 deci 6.000 lei.

Subscrierea capitalului social456 = 1011 10000 lei

Depunerea aportului social la data subscrierii 1/5*10000=20005121 = 456 2000 leisau 5311 Trecerea de la capital subsris nevarsat la capital subscris varsat1011 = 1012 2000 lei

Depunerea aportului social la sfarsitul exercitiului financiar 3/5*10000=60005121 = 456 6000 leisau 5311

Trecerea de la capital subsris nevarsat la capital subscris varsat1011 = 1012 6000 lei

La sfarsitul exercitiului actionarii trebuie sa mai depuna 2000 lei.

5. Se constituie SC GAMA SA cu un capital subscris de 15.000 euro

Subscrierea capitalului social456 = 1011 15000 EUR

6. SC “GAMA” SA dispune de un capital social de 5.000 lei, adica 500 actiuni a 10 lei actiunea, valoarea contabila a unei actiuni 11 lei. Se decide majorarea capitalului prin incorporarea din profitul nerepartizat a sumei de 1.000 lei, echivalenta a 100 actiuni gratuite, la nivelul valorii nominale.

117 = 1011 10001011 = 1012 1000

7. La 31.12.N, intreprinderea ALFA are in stoc 200 kg produs P in curs de executie cu un grad de avansare de 50%. Cheltuielile necesare finalizãrii si vanzãrii produsului in curs de executie au fost estimate la 2.500.000 lei. Produsul finit obtinut cu ajutorul lui ALFA se vinde pe piatã cu 45.000 lei/buc. Concomitent au fost obtinute si 300 kg produs finit. La inceputul perioadei nu exista productie in curs de executie. Cheltuielile necesare obtinerii produselor finite si in curs de executie au fost de 20.000.000 lei. In bilantul contabil, stocul de productie in curs de executie este evaluat la: a) 5.000.000 lei; b) 2.500.000 lei; c) 8.000.000 leid) 15.000.000 lei; e) 20.000.000 lei.

Conform IAS 2, stocurile se evaluaeaza la minimul dintre valoarea realizabila neta si costul acestora

200 kg produs in curs =100 kg produs finitValoarea realizabila a productiei in curs=200*45000-2500000=6500000

300 kg+100 kg=20000000400 kg = 20000000100 kg = 5000000 deci 200 kg produs in curs = 5000000 lei

8. Cifra de afaceri a unei intreprinderi ce realizeazã vanzãri prin corespondentã, cu clauzã de returnare, este de 250.000.000 lei. Statisticile aratã cã 3% din produse sunt returnate. Marja brutã medie practicatã de intreprindere este de 14%. Care din urmãtoarele afirmatii este adevãratã? a) intreprinderea nu recunoaste venitul din vanzare deoarece incasarea acestuia este incertã; b) intreprinderea recunoaste venituri la limita costurilor angajate pentru vanzarea produselor sale; c) intreprinderea recunoaste venituri din vanzãri de 250.000.000 lei si constituie un provizion pentru garantii acordate clientilor de 1.050.000 lei ; d) intreprinderea recunoaste un venit din vanzãri de 248.950.000 lei; e) intreprinderea recunoaste un venit din vanzãri de 35.000.000 lei.

RASPUNS C

9. Dispuneti de urmatoarele date:I. societati fuzionate : Alfa – absorbanta si Beta – absorbitaII. Bilantul contabil inainte de fuziune se prezinta astfel:Denumirea indicatorilor Alfa BetaA. Active imobilizate 10.000.000 9.200.000I. Imobilizari necorporale 0 0II. Imobilizari corporale 10.000.000 9.200.0001. Terenuri si constructii (brut) 43.000.000 15.000.0002. Amortizarea constructiilor (33.000.000) (5.800.000)III. Imobilizari financiare 0 0B. Active circulante 7.000.000 3.000.000I. Stocuri 1.500.000 800.000Marfuri 1.500.000 1.000.000Ajustari pentru deprecierea marfurilor 0 (200.000)II. Creante (sumele ce trebuie sa fie incasate dupa o perioada mai mare de un an trebuie sa fie prezentate separat pentru fiecare element)

5.200.000 2.000.000

1. Creante comerciale (clienti) 5.200.000 2.500.000Ajustari pentru deprecierea creantelor-clienti

0 (500.000)

III. Investitii financiare pe termen scurt

0 0

IV. Casa si conturi la banci 300.000 200.000C. Cheltuieli in avans 0 0D. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an

5.000.000 20.000.000

Datorii comerciale (furnizori) 5.000.000 20.000.000E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete

2.000.000 (17.000.000)

F. Total active minus datorii curente 12.000.000 (7.800.000)G. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an

0 0

H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

0 0

I. Venituri in avans 0 0J. Capital si rezerve 12.000.000 (7.800.000)I. Capital subscris(prezentandu-se separat capital varsat si cel nevarsat)

10.000.000(10.000 actiuni)

3.000.000(3.000 actiuni)

II. Rezerve 2.000.000 1.200.000III. Rezultat reportat 0 (12.000.000)

III. Inventarierea si evaluarea elementelor bilantiere: reevaluarea imobilizarilor corporale pe baza evaluarii efectuate de evaluatori autorizati:

Constructii :Alfa = 13.000.000 lei valoare justa;Beta = 11.000.000 lei valoare justa Restul elementelor sunt evaluate la valoarea din bilantFolosind metoda rezultatului:a) determinati numarul de actiuni emise de absorbant pentru remunerarea

aportului absorbitului;b) prezentati inregistrarile contabile in contabilitatea absorbantului;c) Prezentati inregistrarile contabile in contabilitatea absorbitului;d) Intocmiti bilantul contabil dupa fuziune.

A. ANC ALFA=12.000.000,00ANC BETA=-7.800.000,00

Avand in vedere ca ANC al societatii BETA este negativ nu se vor emite actiuni noi de catre ALFA pentru actionarii BETA (societatea absorbita). Societatea absorbanta nu-si va majora capitalul social, nu se va acorda prima de fuziune.

B. reevaluare cladire212 = 105 3.000.000,00

preluarea activelor la valoarea actuala % = 456 14.700.000,00212 11.000.000,00371 1.000.000,00411 2.500.000,005121 200.000,00

preluare datorii456 = % 20.700.000,00

401 20.000.000,00 397 200.000,00

491 500.000,00

preluare pierderi456 = 117 -6.000.000,00

C. vanzarea activelor461 = 7583 14.000.000

cladire=11.000.000marfuri=800.000clienti=2.000.000banca=200.000

scoaterea din evidenta a activelor cedate % = 212 15.000.0006583 9.200.0002812 5.800.000

% = 371 1.000.0006583 800.000397 200.000

6583 = 5121 200.000

% = 411 2.500.0006583 2.000.000491 500.000

transfer datorii401 = 461 20.000.000

inchidere venituri si cheltuieli7583 = 121 14.000.000121 = 6583 12.200.000

drepturile actionarilor

% = 456 -6.000.0001012 3.000.000106 1.200.000121 1.800.000117 -12.000.000

456 = 461 -6.000.000

D.

Denumirea indicatorilor Alfa Beta FUZIUNEA. Active imobilizate 10.000.000 9.200.000 24.000.000I. Imobilizari necorporale 0 0 0II. Imobilizari corporale 10.000.000 9.200.000 24.000.0001. Terenuri si constructii (brut) 43.000.000 15.000.000 24.000.0002. Amortizarea constructiilor (33.000.000

)(5.800.000) 0

III. Imobilizari financiare 0 0 0B. Active circulante 7.000.000 3.000.000 10.000.000I. Stocuri 1.500.000 800.000 2.300.000Marfuri 1.500.000 1.000.000 2.500.000Ajustari pentru deprecierea marfurilor

0 (200.000) (200.000)

II. Creante (sumele ce trebuie sa fie incasate dupa o perioada mai mare de un an trebuie sa fie prezentate separat pentru fiecare element)

5.200.000 2.000.000 7.200.000

1. Creante comerciale (clienti) 5.200.000 2.500.000 7.700.000Ajustari pentru deprecierea creantelor-clienti

0 (500.000) (500.000)

III. Investitii financiare pe termen scurt

0 0 0

IV. Casa si conturi la banci 300.000 200.000 500.000C. Cheltuieli in avans 0 0 0D. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an

5.000.000 20.000.000 25.000.000

Datorii comerciale (furnizori) 5.000.000 20.000.000 25.000.000E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete

2.000.000 (17.000.000) (15.000.000)

F. Total active minus datorii curente

12.000.000 (7.800.000) 9.000.000

G. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an

0 0 0

H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

0 0 0

I. Venituri in avans 0 0 0J. Capital si rezerve 12.000.000 (7.800.000) 9.000.000I. Capital subscris(prezentandu-se separat capital varsat si cel nevarsat)

10.000.000(10.000

3.000.000(3.000

10.000.000(10.000

actiuni) actiuni) actiuni)II. Rezerve 2.000.000 1.200.000 2.000.000III rezerve reevaluare 3.000.000IV. Rezultat reportat 0 (12.000.000) (6.000.000)

10. In anul N se efectueaza urmatoarele operatii: facturare marfuri la 12.06.N in valoare de 10 euro, curs de schimb la data facturarii 3,2 lei/euro; achizitie materii prime la 01.08.N in valoare de 20 euro, curs de schimb la data achizitiei 3,3 lei/euro. Cursul de schimb la inchiderea exercitiului financiar N este de 3,4 lei/euro.In anul N+1 are loc decontarea tranzactiilor la cursul de 3,5 lei/euro.Conform IAS 21 contabilizati:

a) recunoasterea initiala a tranzactiilor;b) recunoasterea diferentelor de curs valutar pentru anul N;c) decontarea tranzactiilor in anul N+1 si recunoasterea diferentelor de curs

valutar.

a. facturare marfuri 411 = 707 10 EUR X 3.2 LEI/EUR = 32 LEIachizitie materii prime 301 = 401 20 EUR X 3.3 LEI/EUR = 66 LEI

b. diferente de curs la inchiderea exercitiului 411 = 765 10 EUR X (3.4-3.2)=2 LEI 665 = 401 20 EUR X (3.4-3.3)=2 LEI

c. reluarea diferentelor de curs la inceperea exercitiului N+1 411 = 765 -2 665 = 401 -2

5124 = 411 10 EUR X 3.5 LEI/EUR = 35 LEU 765 = 411 10 EUR X(3.5-3.2)= 3 LEI

401 = 5124 20 EUR X(3.5-3.3)= 4 LEI