85183271 Controlul Prodselor de Origine Acvatica

8/9/2019 85183271 Controlul Prodselor de Origine Acvatica

1/17

Capitolul 1. Introducere

Cresterea spectaculoasa a consumului de produse acvatice (pesti,

moluste, crustacei), a facut ca omul modern sa inceapa sa inteleaga mai

bine si mai constient ca ele trebuiesc tratate cu mai multa atentie si

responsabilitate, in conditiile in care produsele acvatice au un rol

deosebit de important pentru dezvoltarea si mentinerea sanatatii

organismului.

In ultimii ani, tot mai multi oameni sunt afectati de imbolnaviri

cauzate de alimente neconforme si cu toate ca in majoritatea cazurilor,

simptomele si consecintele lor sunt minore, in anumite conditii ele pot fi

foarte serioase si uneori cu urmari nedorite.

In ultimii 100 de ani au fost inregistrate progrese semnificative incunoasterea riscurilor alimentare, precum si a proceselor si tehnicilor

care conduc la imbunatatirea sigurantei alimentului.

Capitolul 2. Implementarea metodei HACCP in circuitul produselor

acvatice

2.1Principiile sistemului HACCP in industria pestelui

Functiile fundamentaleale metodei HCC! sunt"

analiza pericolelor#

identificarea punctelor critice#

supravegherea e$ecutiei# verificarea eficacitatii sistemului.

2


2/17

Principiile de actiune ale metodei HACCPcuprind"

1. %fectuarea analizei pericolelor, care cuprinde urmatoarele

aspecte"

Identificarea pericolelor asociate unui produs alimentar in

toate stadiile de fabricatie#

%valuarea probabilitatii de aparitie a acestor pericole

(riscuri)#

Identificarea masurilor preventive necesare pentru

controlul acestor pericole.

&. 'eterminarea punctelor critice pentru controlul acestor

pericole identificate (CC!uri)#

. *tabilirea limitelor critice care trebuie respectate pentru a tine

sub control fiecare punct critic de control identificat#

+. *tabilirea unui sistem de monitorizare care sa permita

asigurarea controlului efectiv al punctelor critice de control#

. *tabilirea de actiuni corective care trebuie aplicate atunci

cand sistemul de monitorizare indica faptul ca a aparut o

deviatie fata de limitele critice stabilite#

-. *tabilirea unui sistem eficient de pastrare a documentatiei

descriptive (planul HCC!) si a documentatiei functionale,

care constituie documentatia sistemului HCC!#

. *tabilirea de metode, proceduri si teste specifice pentruverificarea sistemului HCC! destinate sa confirme daca

sistemul HCC! functioneaza conform planului si respectiv

eficacitatea, respectiv daca planul HCC! garanteaza

securitatea produsului alimentar.

3


3/17

2.2.Aplicarea HACCP pentru pestele proaspat si congelat

naliza riscurilor pentru produsele din aceasta categorie este in

general simpla. 'upa pescuire, pestele este prelucrat fara adaos de

aditivi, dupa care este distribuit in stare refrigerata sau congelata.

In cele mai multe cazuri, pestele proaspat sau congelat este

pregatit pentru consum, iar uneori se consuma chiar crud (/aponia).

!estele proaspat poate fi contaminat cu unele bacterii patogene

prezente in mod normal in mediul acvatic (Clostridum botulinum, Vibrio

parahaemoliticus sau alte specii de ibrio, Listeria monocytogenes si

specii deAeromonas).

iscul nu consta in prezenta acestor microorganisme, ci in

dezvoltarea lor, deoarece in cazul bacteriilor care produc to$iinfectii de

tip to$ic (Clostridium botulinum), patogenitatea este legata de

producerea to$inei specifice.

2ulpinile patogene necesita in general temperaturi mai mari de

13C pentru a se dezvolta, astfel se recomanda pastrarea pestelui latemperaturi mai scazute.

'e asemenea, la temperaturi scazute, microflora de alterare se

dezvolta mult mai rapid comparativ cu microflora patogena si ca urmare

produsele vor fi alterate inainte de producerea to$inei.

4acteriile patogene din surse animale (Salmonella, Escherichia

coli , Shigella, Staphylococcus aureus), pot contamina de asemenea

produsele piscicole, in functie de zona din care au fost pescuite si de

contaminarea care a avut loc in timpul descarcarii si prelucrarii.

Imbolnavirile produse de aceste microorganisme sunt foarte grave,

insa daca numarul de germeni este redus, probabilitatea ca aceste

imbolnaviri sa apara este foarte redusa.

!regatirea culinara prin tratament termic inainte de consum

elimina orice risc.

4


4/17

*e impune de asemenea inlaturarea oricaror posibilitati de

recontaminare sau contaminare incrucisata (contaminarea produselor

gatite de la produsele crude), pentru a elimina complet riscul imbolnavirii.

%fectul bacteriilor producatoare de histamina (Morganella

Morganii) nu va fi eliminat prin pregatire culinara, deoarece histamina are

o termorezistenta foarte ridicata. iscul de otravire histaminica se

manifesta la pestii din familia *crombroidae care au fost pastrati un timp

indelungat la temperaturi mai mari de 3C. 'in aceste considerente,

temperatura de pastrare este considerata punct critic de control.

!estii pescuiti in anumite zone pot fi infestati cu paraziti periculosi

pentru sanatatea omului. !ericolul parazitoazelor provocate de pesti

depinde de tipul parazitului si de posibilitatea distrugerii acestuia prin

tratament termic. isc parazitologic crescut il prezinta in special pestele

si produsele pescaresti consumate crude.

5n nivel ridicat de contaminare si dezvoltare a anumitor bacterii de

alterare vor reduce durata de conservare a produsului. !estele careprezinta semne vizibile de alterare nu poate fi nici comercializat, nici

consumat si trebuie distrus imediat.

Masuri de control si monitorizare

6a temperaturi mai mici de 13C, bacteriile patogene nu se pot

dezvolta, se pot forma doar cantitati mici de histamina# dezvoltarea

bacteriilor de alterare nu este stopata, dar are loc cu o viteza limitata,

nepericuloasa. Ca limita critica pentru acest punct critic de control

trebuie specificat timpul ma$im de pastrare la temperaturi mai mari de

3C.

Conditiile de temperatura si durata de mentinere sunt de

asemenea importante pentru prevenirea degradarilor o$idative.

%$punerea pestelui gras pentru cateva ore la soare, aer si temperatura

5


5/17

mediului ambiant va determina deprecierea calitativa, fara a constitui un

risc la adresa vietii consumatorului.

7onitorizarea conditiilor de temperatura8durata de mentinere in

timpul manipularii si prelucrarii pestelui se poate realiza prin inscrierea

datei pe cutiile sau containerele cu peste si prin inspectarea vizuala a

ghetii care este folosita pentru racire si a spatiilor de racire.

!entru pastrarea constanta a temperaturii, precum si din

considerente igienice, se recomanda utilizarea cutiilor din polistiren

e$pandat de unica intrebuintare pentru transportul si depozitarea

pestelui. *e mai pot utiliza in acelasi scop si cutii de plastic de

constructie speciala. *e interzice insa de catre legislatia internationala

utilizarea cutiilor sau navetelor de lemn.

*e va masura si inregistra, de asemenea, temperatura dealungul

intregului proces, in anumite puncte specifice. colo unde este posibil,

este preferabil ca acest lucru sa se realizeze automat. !rocesul

tehnologic va fi organizat astfel incat sa se evite orice stationare inutila. 'epozitele frigorifice vor fi dotate cu termometre, iar masurarea si

inregistrarea temperaturii se va face de cel putin trei ori pe zi (in cazul in

care se face automat). 9isele de inregistrare a temperaturii vor fi bine

intretinute si pastrate o perioada de timp cel putin egala cu termenul de

valabilitate al produsului.

precierea organoleptica a pestelui la receptia sa la sectia de

prelucrare consta in evaluarea aspectului, culorii, mirosului si

consistentei tesuturilor. ceasta etapa este un punct critic de control de

gradul &, care va asigura ca pana in acel moment produsul sa aflat sub

control si ca nici un peste alterat sau care prezinta to$icitate nu patrunde

in zona de prelucrare.

6


6/17

Igiena, curatenia si dezinfectia

%$istenta unei bune practici de lucru, tehnicile de curatenie si

dezinfectie utilizate sunt puncte de control, menite sa reduca sau sa

evite contaminarea e$cesiva.

ceste masuri de control trebuie monitorizate zilnic, dar nu

constituie puncte critice de control, intrucat temperaturile scazute

utilizate nu permit dezvoltarea microorganismelor de contaminare, iar

produsele vor suferi oricum un tratament termic inainte de consum.

mbalarea si congelarea constituie puncte critice de control, prin

care se pot controla procesele degradative si autoliza. 7etoda de

ambalare si materialul de ambalaj sunt in mod normal specificate in

contractul incheiat cu beneficiarii.

6a fabricarea produselor congelate, metoda de congelare utilizata

depinde de dotarea e$istenta, dar sunt esentiale congelarea rapida la

temperaturi mai mici de 1:3C si depozitarea la 1:3C.

2oate observatiile si rezultatele masuratorilor vor fi inregistrate, iarinregistrarile pastrate.

Capitolul 3. Controlul calitatii pestelui

!estele, conservele si semiconservele, se valorifica in unitati sau

raioane specializate, acestea fiind dotate cu bazine pentru peste viu si

refrigerat, spatii frigorifice si standuri special amenajate cu gheata.

In aceste zone este interzisa valorificarea altor produse, cu

e$ceptia crustaceelor, molustelor, gasteropodelor si batracienilor.

7


7/17

precierea gradului de prospetime al pestelui se poate face prin

determinarea cantitativa a numarului total de microorganisme de pe

suprafata tesutului muscular sau al organelor interne.

abelul !" Calitatea microbiologica a pestelui

Calitatea pestelui Caracteristici

!este de calitate buna *ub 10+microorganisme8g

!este de calitate proasta !este 10+microorganisme8g

!este alterat !este 10-microorganisme8g

Cu cat pestele are o prospetime mai mare, cu atat numarul de

microorganisme este mai apropiat de cel al apei din care a fost recoltat.

In mod obisnuit, cresterea numarului de microorganisme este

insotita de modificari ale compozitiei fizicochimice a carnii prin

activitatea microorganismelor de alterare care determina deprecierea

calitatii acesteia.

abelul #"$ndicii de apreciere a calitatii pestelui proaspat pe ba%a e&amenului

bacterioscopic

Calitatea pestelui Caracteristici bacterioscopice

Peste proaspat de

buna calitate

9rotiul de la suprafata corpului contine cca. celule8camp

microscopic.

9rotiul din profunzimea tesutului muscular este lipsit de

microorganisme.

Peste proaspat pastrat

catva timp

9rotiul de la suprafata contine - microorganisme8camp

microscopic.

9rotiul din profunzimea tesutului muscular contine cateva

microorganisme.Peste de proasta

calitate

9rotiul de la suprafata contine 0+0 microorganisme8camp

microscopic.

9rotiul din profunzimea tesutului muscular contine 1 sau

peste 1 microorganisme8camp microscopic.

Peste alterat

9rotiul de la suprafata contine +0-0 microorganisme8camp

microscopic.

9rotiul din profunzimea tesutului muscular contine peste &0

de microorganisme8camp microscopic.

8


8/17

6a pestele congelat, e$amenul se face pe loturi din fiecare lot

e$aminanduse 10;din cantitate.

In cazul in care in cursul acestui e$amen se constata modificari, se

trece la e$aminarea intregului lot pe fiecare unitate de ambalaj in parte.

!estele congelat provine numai din pestele proaspat si poate fi"

!este congelat intreg#

!este congelat eviscerat#

!este congelat decapitat eviscerat#

!este congelat sub forma de fileuri.

!estii congelati nu trebuie sa prezinte rupturi de nici un fel pe

suprafata corpului. *e admit jupuiri partiale la ; din e$emplarele

congelate in brichete, iar la sturioni + taieturi provocate de carnmace.

6a pestii marini se admit cca. 10; din pesti sa aiba jupuituri si &; cu

rupturi, din totalul ambalajului.

*turionii si somnul de peste 1


9/17

3.1 Pestele sarat este sortat pe specii si dimensiuni corporale,

respectiv greutate. Criteriile de apreciere a pestelui sarat se raporteaza

la aspectul e$terior, aspectul pe sectiune, mirosul si gustul, consistenta

carnii din punct de vedere organoleptic. *ub raport fizicochimic se

apreciaza continutul in apa, cantitatea de azot hidrolizabil, reactia

=essler si continutul in clorura de sodiu.

%$amenul bacteriologic are in vedere germenii patogeni, bacteriile

coliforme, stafilococii, drojdiile si mucegaiurile.

In cazul in care este vorba de peste sarat cu saramura e$amenele

au in vedere urmatoarele elemente"

'in punct de vedere al e$teriorului, pestele trebuie sa aiba o

culoare argintie, caracteristica speciilor marine, cu solzi aderenti si

neo$idati, abdomenul tare, cu admiterea unor leziuni ale pielii la

ma$imum ; din pestele ce se afla intro unitate de ambalaj. !e

sectiune trebuie sa aiba o culoare sidefie albroz sau usor cenusie,

lucioasa, tipica pestelui sarat si maturat. Consistenta carnii este densa,elastica, bine aderenta la oase, cu capul bine fi$at de corp, viscerele

bine individualizate, fara lichid de o$idare in cavitatea abdominala.

7irosul si gustul trebuie sa fie placut, caracteristic pestelui sarat si

maturat, neadmitanduse mirosuri si gusturi straine. *aramura sa fie

limpede sau foarte usor opalescenta, fara sa contina solzi sau viscere si

sa acopere in totalitate ultimul strat de peste.

'in punct de vedere fizicochimic se admite un continut in apa de

ma$imum -; iar clorura de sodiu intre 1+ si 1: ;.

Cantitatea de azot usor hidrolizabil sa nu depaseasca -;.

>ermenii patogeni si daunatorii trebuie sa lipseasca cu desavarsire.

abel '" Caracteristicile organoleptice, fi%ico(chimice si bacteriologice ale pestelui

sarat

10


10/17

Caracteristici Conditii de admisibilitate

Examenul organoleptic

Aspectul exterior

suprafata curata, neintunecata si neingalbenita, deculoare caracteristica speciei# fara inrosire superficiala

sau profunda a carnii si fara prezenta parazitilor in

musculatura sau a insectelor#

la pestele intreg, abdomenul este tare si elastic# la o

apasare pe opercule nu se elimina lichid rosiatic# ochii

sunt intregi si nedeteriorati#

se admit leziuni sau rupturi la ma$imum ; bucati peste

intreg, iar la pestele marin marunt se admit &0; bucati.

Aspectul in

sectiune

musculatura este ferma, aderenta la oase#

nu se admite culoare rosie de sange transformat in jurul

coloanei vertebrale#

la pestele intreg viscerele trebuie sa fie intregi si bine

individualizate#

se admit urme de sange incomplet transformat la pestele

potrivit de sarat.

Miros si gust caracteristice, de peste sarat, fara miros si gust strain

(ranced, acru, de mucegai, de petrol).

Consistenta

carnii

densa si suculenta la pestele de apa dulce#

mai putin densa la pestele marin, fara consistenta

inmuiata sau flasca.

Examenul fiico!c"imic

Continutul in apa#

$ max.

la pestele potrivit de sarat ma$. ;#

la pestele foarte foarte sarat ma$. ;.

Cantitatea de aot

usor "idroliabil

la pestele sarat uscat ma$. -;#

la pestele sarat in saramura cu maturare avansata este

de ma$. 100 mg;.

%eactia Eber#

reactia &essler#

reactia pentru H2'

negative sau slab pozitive.

11


11/17

Continutul in &aCl#

$

la pestele potrivit de sarat +1+;#

la pestele foarte sarat 1+1:;.

Examenul bacteriologic

(ermenii

patogeni si

daunatorii

absenti

)acteriile

coliforme

ma$imum 108g

*tafilococii

coagulao!

poitivi

ma$imum 108g

+ro,diile si

mucegaiurile

ma$imum 10008g

3.2 Pestele afumat este unul dintre sortimentele care sunt mult

solicitate de consumatori, in special cel oceanic, si mai putin cel de apa

dulce, cu e$ceptia pastravului.

'in punct de vedere organoleptic, pestele afumat trebuie sa fie

intreg, cu pielea curata, groasa, zvantata si fara sare. 'e asemenea nu

se admit urme de sange sau viscere, precum nici taieturi. *e admit

usoare rupturi ale abdomenului, leziuni sau rupturi ale pielii la ma$imum

; din e$emplarele unui ambalaj.

Culoarea la e$terior este aurie, uniforma sau usor brundeschis si

cu portiuni slab afumate admise la ma$imum ; din e$emplarele unui

ambalaj.

7irosul si gustul trebuie sa fie specific de peste afumat, fara miros

si gust strain sau ranced.

Consistenta carnii este densa si suculenta la pestele afumat la

rece si mai putin densa la pestele afumat la cald.

Cantitatea de azot usor hidrolizabil este la pestele afumat la rece

de ma$imum - mg;, iar la pestele afumat la cald la ma$imum 0 mg;.

12


12/17

6a pestele afumat la rece, continutul de clorura de sodiu este de

:; in perioada noiembriefebruarie si intre -10; in restul anului, iar la

pestele afumat la cald, concentratia de clorura de sodiu este cuprinsa

intre & si +;.

*ub raport bacteriologic, la pestele afumat, germenii patogeni si

daunatorii trebuie sa fie absenti. *e admit 108g de stafilococi coagulazo

pozitivi si bacterii coliforme. 4acteriile sulfitoreducatoare se admit la

ma$imum 1008g de produs la pestele afumat la cald si ma$imum 10008g

de produs la pestele afumat la rece.

3.3 Icrele de peste

*e pot recolta si congela icre de la numeroase specii de apa dulce

sau marini, in conditiile in care sau efectuat analizele de laborator si sa

omologat produsul respectiv.

*ub raport organoleptic icrele trebuie sa prezinte urmatoarele

caracteristici" abelul )" Caracteristicile organoleptice ale

icrelor


Aspectul icrelor

Icrele trebuie sa fie curate, fara urme de sange, cu

boabele intregi, de marime uniforma, lucioase si

provenite de la o singura specie.

Culoarea icrelor

Icrele sunt de culoare albgalbuie pana la rosu

portocaliu, maronii sau rosii caramizii.

Consistenta

!rodusele trebuie sa aiba o consistenta uniforma,

elastica, frageda.

Mirosul si gustul

7irosul si gustul sunt specifice icrelor de peste

>ermenii patogeni si formele parazitare nu se admite a fi prezente.

13


13/17

Cantitatea de azot usor hidrolizabil ma$im admisa este de mg

;.

Icrele negre, considerate ca deosebit de valoroase din punct de

vedere al valorii biologice, provin de la sturioni si sunt preparate prin

separarea icrelor proaspete de tesutul conjunctiv al ovarului, sararea,

scurgerea si presarea usoara.

*ub raport organoleptic, icrele negre trebuie sa indeplineasca

urmatoarele cerinte"

abelul *" Caracteristici organoleptice ale ca+iarului


Aspect

Icrele sa fie proaspete, lucioase, bine individualizate, cat

mai uniforme, fara mucegai sau alte corpuri straine.

Consistenta boabelor

4oabele sa aiba o consistenta uniforma, cu marimea

mijlocie sau mare, cu densitate potrivita, nici prea dese,

nici prea rare.

(ustul

>ust specific icrelor de peste, fara urme de amareala sau

alte gusturi straine.

Culoare

4oabele trebuie sa fie de culoare cenusiu inchis, pana la

negru.

Continutul in clorura de sodiu este cuprins intre si ; si o

umiditate ma$ima de +0;. Cantitatea de azot usor hidrolizabil ma$im

admisa de 0 mg;. ciditatea ma$ima a caviarului este de &,;.

>ermenii patogeni sa lipseasca cu desavarsire.

3.-. Marinatele cu sau fara sos de legume, acoperite cu ulei sau

cu sos condimentat, cu sau fara aroma de fum, sunt ambalate in

recipiente de sticla, material plastic sau tabla cositorita.

*ub raport organoleptic, ele trebuie sa indeplineasca anumite

conditii"

abel " Caracteristicile organoleptice pentru marinatele de

peste

14


14/17


Aspectul

ambala,elor

mbalajele trebuie sa fie intregi, fara indoituri, fara pete,

etanse, fara rugina.

Aspectul pestelui 4ucatile de peste taiate uniform, fara resturi de viscere sau

cheaguri de sange, intregi.Consistenta

pestelui

Carnea frageda, suculenta, cu desprindere usoara de pe

oase.

Aspectul si gustul

legumelor

7orcovii taiati rondele cu o grosime de & mm, ceapa taiata

in felii subtiri, cu aspect si culoare normala, cu gust tipic de

legume fierte.

Aspectul uleiului

sau al sosului

5leiul de acoperire trebuie sa fie limpede, iar sosurile pot fi

usor opalescente.

Mirosul si gustul

>ustul trebuie sa fie placut, picant si caracteristic de peste

marinat. *ortimentele preparate cu ulei pot avea la nivelul

fundului ambalajului urme de lichid apos, ca urmare a

fenomenului de separare din masa pestelui

In carnea pestelui se admite o aciditate (acid acetic) de 1,;.

Continutul in carnea de peste a clorurii de sodiu admisa de &,;.

!roportia de legume si sos condimentat de &;, iar diferentatrebuie sa fie acoperita de peste.

*unt admise" drojdiile si mucegaiurile de 100000 pe gram de

produs, bacteriile coliforme de 10 pe gram produs, %scherichia coli 1 pe

gram de produs, *tafilococ coagulazopozitiv 10 pe gram de produs,

*almonella absenta si Clostridii sulfitoreducatoare de 1 pe gram de

produs.

3. Conservele de peste oceanic in ulei, ulei picant si ulei

aromatizat cu fum sunt constituite din peste oceanic congelat, filetat sau

taiat in bucati, ambalat in cutii de tabla cositorita si vernisata, inchise

ermetic si sterilizate.

%ste obligatoriu ca fiecare cutie sa contina numai peste din

aceeasi specie.

15


15/17

precierea acestui tip de conserve are in vedere urmatoarele"

abel -" Caracteristicile organoleptice a conser+elor de peste in ulei


Aspectul exterior al

cutiilor

Cutiile sa fie inchise ermetic, fara bombaj, lovituri sau

rugina, etichetate in mod corespunzator sau litografiate.

Aspectul interior al

conservelor

6acul continuu si aderent, fara pete negre de sulfura de

fier. *e admit marmorari albastruiviolacee de sulfura de

staniu.

Aspectul pestelui

!estii sa fie intregi, portionati sau fileuri, de marime

relativ uniforma, cu taietura regulata, acoperiti de ulei,

fara solzi, capete, inotatoare, viscere, cheaguri de sange.

!ielea trebuie sa fie intreaga sau cu mici jupuituri la loculde atingere cu cutia sau cu ceilalti pesti.

Consistenta carnii Compacta, suculenta si nesfaramicioasa.

Asearea pestelui in

cutii

Ingrijita, compacta si regulata.

Aspectul uleiului

5leiul sa fie limpede, de culoare galbena, dar se admit

mici depuneri dupa sedimentare.

In cazul uleiului picant, acesta trebuie sa fie limpede,

usor roscat si se admit mici depuneri dupa sedimentare.

Mirosul si gustul *pecific pestelui cu adaos de ulei si condimente, placut,

fara miros si gust strain.

!roportia de peste din masa neta sa fie de :;.

Continutul in clorura de sodiu de 1,&,;.

Continutul in plumb de ma$im 0, mg8


16/17

limente apreciate pentru calitatile lor gustative, cat si pentru

aportul in proteine usor digerabile, saruri minerale, lipide, vitamine,

pestele si produsele obtinute din peste prezinta un risc mare de

contaminare si alterare datorat compozitiei sale (mai ales continutul

crescut de apa si proteine).

stfel, am considerat importanta abordarea temei controlului si

asigurarii calitatii pestelui si produselor din peste.

In primul rand, proiectul urmareste descrierea principiilor sistemuli

HCC! din industria pestelui, precum si aplicarea acestor principii

pentru pestele proaspat si congelat.

In al doilea rand, proiectul se a$eaza pe e$punerea principalelor

caracteristici organoleptice care evidentiaza starea calitativa a pestelui si

produselor obtinute din peste.

)ibliografie

>heorghe *tetca si col. ? @Igiena si controlul calitatii produselor

acvaticeA, %ditura isospin, Cluj=apoca, &00B# !opa >. *tanescu ? @Igiena si controlul alimentelorA, %ditura

9undatiei @omania de maineA, 4ucuresti, 1BB:#

'ima '. si col. ? @7arfurile alimentare si controlul internationalA,

%ditura %conomica, 4ucuresti, &001.

17


17/17

18

85183271 Controlul Prodselor de Origine Acvatica

Documents

Transcript of 85183271 Controlul Prodselor de Origine Acvatica