UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT, AGROTURISM si ALIMENTATIE PUBLICA Propunere de proiect pentru valorificarea resurselor naturale, economice si umane ale comunitatii mARACINENI, judetul BUZAUStudent : Iuga Gabriel Grupa: 84162010 2011

Tema Proiectului

FERMA PISCICOLA SPECIALIZATA PE CRESTEREA PASTRAVULUI DE CE FERMA PISCICOLA ?In primul rand, din piscicultura se pot obtine profituri substantiale. Inca din primul an, in functie de dimensiunea fermei, cifra de afaceri din cresterea pastravului poate ajunge la 100.000 de euro, iar in al doilea an aproape sa se dubleze.Practicata, pentru inceput, la o scara mica si cu un minimum de investitii, o pastravarie poate produce mari cantitati de peste cu o valoare economica ridicata intr-un timp relativ scurt, raportat la suprafata de teren folosita. Dat fiind faptul ca perioada dintre realizarea investitiei si valorificarea primilor pesti maturi este scurta, se poate avea la dispozitie rapid banii necesari pentru amortizarea investitiei, pentru promovare sustinuta si pentru cresterea capacitatii de productie.

Apoi, cresterea pastravului este foarte rentabila. Daca 5.000 de metri patrati de pasune pot produce aproximativ 455 de kilograme de carne de vita, la aceeasi suprafata de apa, o pastravarie produce peste 4 tone de carne.

Conditiile climatice din multe zone ale tarii noastre favozireaza cresterea pastravului, zona Buzaului fiind una dintre cele mai propice zone datorita climatului si a retelei hidrologice foarte bine dezvoltate.

Pastravul este un peste savurat de toata lumea si acest fapt se poate observa in restaurantele cu specific autohton, unde se comercializeaza pastrav, somn sau salau la preturi piperate.

In tara noastra, recolta anuala de pastrav este de aproximativ 2.000 de tone, iar cererea (consumul) s-a dublat in ultimii cinci ani, ajungand la 4.500 de tone/an. O stare de fapt care m-a motivat in alegerea acestei teme.

Pastravul este in prezent cea mai apreciata specie de peste. Aproape nu exista turist care sa nu-si doreasca sa guste, macar un preparat pe baza de pastrav. Acest potential poate fi fructificat de fermele piscicole si colateral prin investitii in turism si agrement. La restaurant sau in propria farfurie preparatele din pastrav sunt gustoase si sanatoase.

In acest proiect voi demonstra ca nu se poate pune problema gasirii unei piete de desfacere. Productia obtinuta este usor de plasat pe piata locala: in pietele agro-alimentare, in bacanii sau pescarii, catre pensiunile din zona (poate chiar cea proprie). De asemenea, se poate vinde efectiv la poarta fermei intr-un mic magazin de desfacere.

ACVACULTURA IN ROMANIA

n Romnia activitile de pescuit se desfoar n zonele unde exist luciu de ap (lacuri

i ruri (inclusiv Dunrea), Delta Dunrii i litoralul Mrii Negre). Acvacultura este

dezvoltat pe tot teritoriul Romniei n iazurile fcute de mna omului, dar totodat i n

cele naturale; pescuitul de captur este practicat n apele interne, Delta Dunrii i Marea

Neagr.

Cursurile i suprafeele de ap n care are loc pescuitul au urmtoarele dimensiuni:

500.000 ha de lacuri i iazuri naturale / artificiale;

66.000 km de ruri;

1.075 km pe fluviul Dunrea;

25.000 km2 Zona Exclusiv pe litoralul Mrii Negre.PRODUCTIA DE PESTE IN ACVACULTURA

REALIZATA IN ANUL 2008

SPECIACANTITATEPRETURI

TONEMEDII*)

CRAP39776.20

CARAS14262.90

PLATICA602.20

BABUSCA51.90

SANGER29594.50

NOVAC22284.50

COSAS4265.50

SALAU498.90

STIUCA147.50

SOMN1498.10

BIBAN12.80

ALTE SPECII1653.20

TOTAL11459

PASTRAV:

INDIGEN7529.50

FANTANEL179.20

CURCUBEU2689.60

TOTAL PASTRAV1037

TOTAL GENERAL12496

*) la prima vanzare

Dup cum arat n Figura 1, n 2006, au fost nregistrate 381 de pescrii n 38 de judee

(din 42 de judee) din Romnia. Numai n trei judee (Mehedini, Gorj i Vlcea) nu exist

nregistrri referitoare la faciliti de acvacultur. Zone importante de piscicultur sunt

localizate n mai multe judee precum: Timi, Sibiu, Suceava, Mure, Clrai, Constana i

Tulcea. Este important de menionat faptul c judeul Tulcea ncorporeaz Delta Dunrii.

In judetul Buzau se poate observa ca potentialul piscicol nu este folosit la capacitate maxima ceea ce face din aceasta idee de investitie una sigura.

Axa acvacultura include masuri de sustinere pentru dezvoltarea de ferme de acvacultura, dezvoltarea de unitati de procesare, modernizarea pescuitului prin construirea sau modernizarea de adaposturi si ambarcatiuni, imbunatatirea calitatii produselor din pescuit prin echiparea ambarcatiunilor cu masini de gheata, crearea conditiilor specifice pentru prima vanzare si dezvoltarea altor facilitati specifice ce nu exista sau nu corespund cu standardele UE.

Proiectele pentru dezvoltarea acvaculturii pot beneficia de o cofinantare de 60%, fonduri europene si de la bugetul de stat. Beneficiarii acestei masuri pot fi agentii economici, asociatiile si organizatiile de producatori sau institutiile publice. Evaluarea proiectului va tine cont de viabilitatea finaciara a solicitantului, de impactul proiectului asupra numarului de salariati, dar si de impactul asupra mediului. Prin intermediul acestei masuri, se urmareste cresterea productiei din acvacultura cu pana la 80% pana in 2013, precum si cresterea profitului pana la 50%. Astfel, au fost depuse noua proiecte pe masura 2.1 privind "Investitiile productive in acvacultura" cu o valoare de peste 151 mil. lei, din care eligibila aproape 124 mil. lei, si cinci proiecte pe masura 2.6 privind "Investitiile in procesare si comercializare" cu valoare totala de peste 73 mil. lei, din care eligibila aproape 48 mil. lei.

In perioada 2007-2013, Romania primeste 230 milioane de euro din Fondul European pentru Pescuit (FEP), iar sesiunile de depunere a cererilor de finantare vor fi deschise pana in decembrie 2013, cu conditia ca perioada de implementare a proiectelor sa nu depaseasca sfarsitul anului 2015.

Potrivit programului, fondurile europene vor putea fi alocate, pana in 2013, pe cele cinci axe, astfel :

pentru adaptarea flotei de pescuit vor putea fi acordate fonduri totale de 13,3 milioane de euro, din care 75% fonduri UE, pentru acvacultura -140 milioane de euro, pentru masuri de interes comun - 40 milioane de euro, pentru dezvoltarea durabila a zonelor pescaresti -100 milioane de euro, iar pentru asistenta tehnica -14,3 milioane de euro.

STUDIU DE FEZABILITATE Studiul de fezabilitate reprezint documentaia n care sunt prezentate principalele caracteristici tehnico-economice ale investiiei, prin care se asigur utilizarea raional i eficient a capitalului i acoperirea cheltuielilor materiale ntr-un mod ce satisface cerinele economice i sociale, luand in consideratie inclusiv factorii de risc si incertitudine.

A. Partile scrise

Date generale 1. denumirea obiectivului de investiiii : Ferma piscicola ;

2. amplasamentul : Judetul Buzau, Comuna Maracineni, nr 15, cod 72520 ;

3. titularul investitiei : Iuga Gabriel 4. beneficiarul investitiei : Iuga Gabriel 5. elaboratorul studiului : Iuga Gabriel

Informatii generale privind proiectul 1.situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului;

Ferma este la stadiul de plan de afaceri.

2. descrierea investitiei: a) necesitatea si oportunitatea investitiei reiese din faptul ca in judetul Buzau si in judetele invecinate nu este valorificat potentialul pedoclimatic si hidrologic cerut de aceasta ferma cat si din faptul ca cererea de pastrav la nivel national nu este acoperita decat in proportie de 50% ;

b) descrierea constructiva, functionala si tehnologica, dupa caz;

Conditia esentiala pentru instalarea unei pastravarii o constituie fara nici o indoiala prezenta unei ape corespunzatoare din punct de vedere cantitativ dar si calitativ. Apa trebuie sa contina minim 7 mg /l oxigen si sa aiba un pH = 7 ( neutra) sau putin alcalina fara mult fier. Alimentarea cu apa a bazinelor de pastrav trebuie sa asigure o primenire totala a apei de cateva ori intr-o zi iar temperatura apei sa fie pentru puiet de 8 -10 grade iar pentru pastravii in crestere de 18 grade.

Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii

Hala de crestere a puietului in sistem intensive: suprafata 500 mp 20 bazine fibra sticla 2 x 2 x 0,6 m, 2 mc/bazin, total 40 mc;

10 bazine de beton 4 x 4 x 1,2 m, 16 mc/bazin, total 160 mc;

Volum util total: 200 mc, suprafata bazine 240 mp;

Alimentare cu apa : total statie: 20 l/s;

Cazi puiet: max 20 l/min/cada x 20 => 6.67 l/s'

Bazine beton: max 55.8 l/min/bazin x 10 = 0,93 l/s x 10 = 9,3 l/s

Alimentarea totala a statiei include o rezerva de 3 l/s pentru incubatie, schimbari de apa, spalari bazine si alte operatiuni tehnologice. Bazinele din hala vor fi aerate (aer comprimat, oxigen, dupa nevoi).

Bazine de crestere exterioare 16 bazine beton 40 x 4 x 1,8 m, 200-240 mc/bazin, vol. total 3840 mc

Debite necesare: 5-8,5 l/sec/bazin => 80-136 l/sec apa de suprafata si/sau foraj, cu aerare suplimentara pe fiecare bazin (aeratoare tip paddlewheel).

Consum total maxim de apa: 156-160 l/s

Incubatia si cresterea larvelor si puilor pana la 25 g/exIncubatia: Icrele embrionate achizitionate de la producatori romani sau importate vor fi incubate in incubatoare speciale pentru pastrav (tip Mc Donald sau basculant model Romania).

Se vor achizitiona anual cca. 50.000 icre embrionate. Incubatia va avea loc la temperaturi de 14 15C. Se vor incuba 10-15.000 icre pe incubator => minim 5 incubatoare. Incubatoarele se alimenteaza cu apa la debite de 5-10 l/min, in functie de starea fiziologica a icrelor, debitul fiind mai mare dupa inceperea eclozarii.

La 14 oC, eclozarea se va produce in 4-5 zile, in functie si de stadiul in care au fost preluate icrele. Dupa eclozare, larvele se vor muta in 2 cazi de 2 x 2 x 0,5 m, care vor fi ferite de lumina solara directa pana la resorbtia sacului vitelin. Alimentarea cu apa a cazilor se asigura prin tevi de plastic perforate, cu debite de 8-15 l/min.

Procesul de resorbtie a sacului vitelin dureaza 8-10 zile, perioada in care temperatura apei va fi crescuta gradat pana la 16 oC. In aceasta perioada larvele se vor feri de lumina directa si vor fi supravegheate permanent pentru urmarirea resorbtiei sacului vitelin si a comportamentului acestora. Cu 2-3 zile inainte de resorbtia completa a sacului vitelin, se va administra de cateva ori pe zi nauplii de Artemia salina si starter de salmonide 00 dizolvat in apa, pentru a stimula inceperea hranirii.

In momentul in care larvele au sacul vitelin resorbit si inoata activ dupa hrana, se va incepe administrarea regulata de furaje, constand in principal din nauplii de Artemia salina si furaj starter 00 , care se va administra la intervalle de 1-2 ore, la discretie. Dupa 3-5 zile de la initierea hranirii, se va proceda la o rarire a larvelor , initial la o densitate de 2000 larve /mp (6 cazi), apoi dupa alte 3-5 zile la 1000 larve/mp.

Dupa ce se observa ca larvele au inceput sa consume hrana, se va reduce gradat proprotia de Artemia salina . Daca se observa ca larvele consuma furaj starter si nu sunt mortalitati, se va trece exclusiv pe furajare artificiala. In cazul refuzului de starter se va administra timp de cateva zile viermi Tubifex tocati si eventual Daphnia.

In perioada de crestere a larvelor se va acorda atentie deosebita igienei. Cazile vor fi curatate de resturile de furaje si excremente de cel putin 2 ori pe zi. Se va verifica zilnic starea de sanatate, comportamentul si cresterea in lungime si greutate a larvelor/puilor.

Dupa cca.60 zile de la eclozare, puii de pastrav ating greutatea de 4-5 g/ex, moment in care ei vor fi deja distribuiti in toate cele 20 cazi de crestere. Se va face regulat sortarea puilor pe dimensiuni, pentru a preveni manifestarea canibalismului. Puii se mai pot tine in aceste cazi pana la greutatea de 25 30 g/ex (inca 45-60 zile), moment in care se estimeaza o supravietuire de cca. 60% (30000 ex.) cca. 750 kg pui la o densitate de 18-20 kg/mc.

Treptat se va trece la furajarea cu granule de 1,3-1,5 mm si apoi de 2 mm (Mini 1,3-1,5 mm, 2 mm).

Se estimeaza un consum total de furaj starter (Starter 00-1-2-3, 64% proteina, 12% lipide) de cca. 500 kg, la un prt mediu de 3.5 EUR/kg, respectiv furaj Mini cca 150 kg, si furaj 2 mm cca 100 kg (1,2 EUR/kg), si un consum de cca. 5 kg oua Artemia salina (75 EUR/kg).

Cresterea puilor de pastrav in bazinele interioare de beton si in cele din fibra de sticlaPuii se vor muta in bazinele interioare de beton pe masura ce depasesc 20 g/ex si accepta furajul de 2 mm. Coloana de apa in bazine se va mentine la 40-50 cm si se va creste gradat pana la 1 m pe masura ce puii se apropie de 100 g/ex. Pentru eficienta, se vor folosi si bazinele de fibra de 2x2 m..

Din momentul in care puii accepta granule de 2 mm, se trece propriu-zis la cresterea comerciala . Greutatea de 100 g/ex poate fi atinsa in bazinele de beton din hala la varsta de 5-6 luni, moment in care puii pot fi mutati in bazine exterioare.

La o greutate medie de 100 g/ex, cu 30000 pui pastrav, in hala se va atinge o densitate de 15 kg/mc apa, respectiv o biomasa totala de 3000 kg.

Se estimeaza un consum de furaj de crestere (furaj extrudat 2 mm, 45% proteina, 20% grasime) de cca. 2000 kg (1 EUR/kg). Dupa greutatea de 20 g/ex, se va trece la ratii zilnice conform tabelelor de furajare de la producator, respectiv 1,5-2 % din biomasa totala /zi, administrate in 2-3 portii la intervale de 6-8 ore.

Verificarea cresterii si ajustarea ratiilor de furajare se va face saptamanal. Zilnic se va observa comportamentul puilor, starea sanitara si se vor curata peretii bazinelor.

Cresterea pastravului in bazine exterioare de betonPopularea in bazinele de beton exterioare se va face initial la o densitate de 20 ex/mp (cca. 3000 ex/bazin => 10 bazine), unde vor fi crescuti pana la greutatea de 1 kg/ex (3-4 luni), dupa care se vor rari la o densitate de 12 ex/mp< densitate la care vor fi crescuti urmatoarele 6 luni, pana la atingerea greutatii de 2 kg/ex.

Bazinele exterioare de beton vor fi alimentate cu apa la un debit de 5-8,5 l/s, ceea ce corespunde la o rata de schimb al apei din bazine (240 mc) de 1,8- 3 ori /zi. Se va asigura aerare suplimentara dupa nevoi, urmarindu-se asigurarea unei concentratii a oxigenului dizolvat de minim 5 mg/l, cu o valoare optima de 8 mg/l.

Valorificarea materialului pentru carne se poate face la greutatea de peste 2 kg/ex, moment in care se poate incasa si subventia. In prima faza se poate vinde cca. 50% din productie pentru carne, urmand ca bazinele eliberate sa fie folosite pentru popularea cu un nou lot din statia de incubatie.

La atingerea greutatii medii de 2 kg/ex, la un efectiv de 20000 ex (83% supravietuire dupa popularea in bazinele exterioare), se estimeaza un consum de cca. 50000 kg furaj comercial (1 EUR/kg), cu o rata de conversie estimata FCR=1.

Cele 10-15.000 exemplare ramase dupa prima valorificare pot fi crescute pana la 4-5 kg/ex (inca 10-12 luni), moment in care se poate face si o sortare pe sexe.

Cantaririle se vor face de doua ori pe luna, se vor cantari minim 100 ex/bazin si se vor intocmi graficele de crestere, respectiv noile ratii de furajare. Cu ocazia pescuirilor de control se va evalua si starea ihtiopatologica a materialului si se vor lua masuri de tratament daca este cazul.

Vanzarea a cca. 10000 pesti de 2 kg/ex/an in decurs de 2-3 luni este obligatorie, pentru a face loc urmatorului ciclu din hala. Incepand din anul al 3-lea, vanzarile vor ajunge la peste 90 tone/an. Ciclul prezentat are character orientativ dpdv tehnologic si nu include date privind marketingul produselor. Succesiunea ciclurilor de productie se poate rafina si definitiva pe parcurs, incepand din anul al doilea de productie. De asemenea, in diferite faze ale procesului tehnologic poate fi vandut material viu pentru alte ferme de pastrav, activitate care aduce de regula mai mult profit decat vanzarea pestelui de consum.

Productia de pastrav se poate incepe fie cu puiet cumparat de la alti producatori, fie de la icre embrionate, caz in care ciclul de productie poate incepe cu 2-3 luni inainte de faza de incubare a icrelor de sturioni. In primul an, productia de pastrav poate fi de pana la 50 tone, urmand sa scada gradat pe masura ocuparii bazinelor , aparand necesitatea extinderii.

Sursele de finantare a investitiei: - sume nerambursabile provenite de la Comisia European i de la bugetul de stat;

- surse proprii

Estimri privind fora de munc ocupat prin realizarea investiiei Numr de locuri de munc create n faza de execuie : 34

Numr de locuri de munc create n faza de operare : 4

B. Piese desenate

1.plan de amplasare n zon (1:25000-1:5000)

2.planuri si sectiuni generale de arhitectura, rezistenta, instalatii, inclusiv planuri de coordonare a tuturor specialitatilor ce concura la realizarea proiectului;

Legenda:

1-perete longitudinal interior 5- apa 2- perete longitudinal exterior 6- farfurie3- trotuar 4- radier

Casa de incubaie trebuie s asigure urmtoarele condiii:

acces uor;

spaiu suficient care s permit o munc uoar, curat i rapid;

iluminare corespunztoare pe timp de zi i de noapte, ns fr a permite ptrunderea direct a razelor solare;

izolaie termic pentru a nu nghea apa n incubatoare;

o aerisire bun;

o bun admisie i evacuare a apei

Se recomand ca amplasarea casei de incubaie s se fac lng locuina pstrvarului, dar nu sub aceasta, fiindc o face rece i umed.

Pardoseala casei de incubaie trebuie s fie cimentat , n pant lin (1cm/m), pentru a permite splarea acesteia i scurgerea apei care inevitabil este n jurul incubatoarelor. Pe alea principal i pe culoarele dintre incubatoare, care sunt n permanen umede, este bine s se monteze grtare din lemn pentru a evita contactul piscicultorului cu podeaua din beton care este rece i umed. Pereii i acoperiul trebuie s astfel construite nct s protejeze ncperea de variaiile mari de temperatur i de a o pune la adpost de cldur i frig mare.

Iluminarea casei de incubaie se asigur prin ferestre care de preferin trebuiesc orientate spre nord pentru ca soarele s nu ajung pe icre.

Pentru iluminatul electric, datorit umiditii mari trebuie s se foloseasc o tensiune de 24 sau 12 voli.

n casa de incubaie mai trebuie prevzute bazine pentru parcarea reproductorilor n timpul mulsului.

Pentru perioada de iarn, n casa de incubaie trebuie s existe o surs de cldur pentru a mpiedica ngheul apei n incubatoare.

Alimentarea cu ap Priza de ap trebuie s permit asigurarea apei gravitaional. Dac alimentarea cu ap se face din ru canalul de aduciune trebuie s fie ngropat n pmnt la o adncime de 50-60cm pentru a evita ngheul n timpul iernii. n situaia alimentrii cu ap de izvor, parcursul apei trebuie s fie ct mai mare, prevzut cu mici cascade, pentru o oxigenare mai bun a apei i eliminarea eventualelor gaze duntoare petilor.

De obicei apa care provine din ru nu este suficient de limpede, de aceea trebuie instalate filtre. Filtrele sunt de multe feluri, cele mai des folosite fiind cele pe principiul sedimentrii.

Filtrul dublu este format din trei compartimente, un compartiment central cu rol de distribuire a apei n compartimentele de filtrare i dou compartimente de filtrare n care pe fund este aezat cte un grtar de lemn la o nlime de 20cm, peste care se aeaz materialul filtrant format din: pietri de 7-8 cm; pietri de 4-5 cm; pietri de 2-3 cm; nisip grosier 0,5-1 cm. Fiecare strat filtrant are o grosime de 20-25 cm. Apa circul de jos n sus prin straturile filtrante pn la partea de sus a compartimentului de unde este dirijat la incubatoare.

La baza fiecrui compartiment este un orificiu de golire care permite golirea periodic a filtrului, pentru igienizare. Pentru a nu opri alimentarea cu ap a incubatoarelor n timpul igienizrii, trebuie prevzut un by-pass pe unde apa s treac direct la incubatoare. Filtrul cu patru compartimente funcioneaz pe acelai principiu ca i cel cu dou compartimente, doar c straturile filtrante nu sunt dispuse pe vertical ci pe orizontal, fiecare compartiment fiind umplut cu material filtrant de o anumit dimensiune, de la mare la mic, apa trecnd dintr-un compartiment n altul. Ca i la filtrul dublu, fiecare compartiment este prevzut cu un orificiu pentru golirea de fund i exist un by-pass pentru asigurarea apei la incubatoare n timpul curirii filtrului.

n prezent sunt i sisteme cu raze ultraviolete pentru distrugerea bacteriilor existente n apa ce alimenteaz casa de incubaie.

Incubatoarele

Dup fecundare pn la ecloziune icrele sunt introduse n incubatoare. Exist mai multe tipuri de incubatoare, cu diverse forme. Ele se pot clasifica n dou mari tipuri:

incubatoare n straturi:

incubatoare scurte sau californiene, la care n mod obinuit sunt unul sau dou cutii interioare perforate;

incubatoare alungite sau incubatoare de alevinaj la care sunt mai multe cutii interioare; sunt utilizate i pentru creterea alevinilor.

incubatoare n vrac:

incubatorul Zug (Weiss) este utilizat pentru incubarea icrelor de lipan i coregon;

incubatorul tip dulap

incubatorul vrac de tip italian

Specii de pastrav adaptate pentru cresterea in captivitate1. Pastravul de munte (Salmo trutta labrax) Pastravul de munte face parte din supraclasa pestilor ososi, clasa Actinopterygii, ordinul Salmoniformes, familia Salmonidae.

Pastravul de munte are lungimea de 21-37 cm si cantareste aproximativ 200-300 g, rar ajungand la 1500 g. Partea posterioar a vomerului este dotata cu doua serii longitudinale de dinti ,9-12 in total. Coloratia variaza dupa varsta, sex, natura si temperatura apei. La adultii pastrav de munte , spatelele este cafeniu-verzui, cu pete rotunjite negre sau rosii. Laturile corpului pastravului sunt galbui, cu pete negre si rosii, inconjurate de un cerc mai deschis. In partea dorsala sunt pete negre si rosii, rotunjite.

Pastravul de munte traieste in paraie de munte cu apa limpede, repede, rece si mult oxigenata. Sta ascuns pe sub pietre sau pe langa malurile umbrite; nu poate trai in ape mai calde de 15 grade C. Foarte vioi, foarte rapid, se hraneste cu insecte, viermi, crustacei dar si cu pesti mici, icre si chiar cu proprii pui. Pentru reproducere urca spre izvorul paraielor toamna, infruntand cascade si bolovani. Icrele le depun cand apa se raceste, din octombrie pana in decembrie.

In tara noastra exista in Siret, de la izvoare pana la Luncavat, in bazinul Bistritei, de la Dorna pana la Tarcau, in toate raurile din Carpatii Meridionali, in Somesul Rece, Somesul Cald, Cibin si Timis.Este prezent si in lacurile de munte din Retezat (Zanoaga si Bucura).

2. Pastravul curcubeu (Salmo iridaeus girderi) Face parte din familia Salmonide, avand denumirea populara de curcubeu sau venetic.

Raspandire pe glob: In raurile din Europa si din vestul S.U.A.

Raspandire in Romania: In apele de munte (Valea Stanii, Teleajan, Valea Azugii, Trotus, Somesul Rece).

Caracteristici principale:

Dimensiuni: asemanatoare cu ale pastravului indigen de rau.

Aspect: Corpul este ca un fus turtit lateral, cu solzii mai mari decat la pastravul indigen. Spinarea este gri - albastruie, flancurile arginii si burta alba. Pe corp are pete mici, cafenii, incercuite cu alb. Pe flancuri se intinde cate o dunga roscat-sidefie cu nuante in culorile curcubeului.

Mod de viata: Este mai putin pretentius decat pastravul indigen in privinta calitatii apei, acest pastrav pare adaptat apelor ceva mai opace; linia laterala bine dezvoltata dovedeste ca poate vana excelent in orice conditii de visibilitate, avantaj pentru pescari, care profita de o apa putin tulbure pentru a prinde curcubeu. Se hraneste cu: insecte, crustacee, pesti mici.

Ritmul de crestere al pastravului curcubeu in helesteieVarsta

(ani)

Lungimea(cm)

Greutatea(g)

1

10-12

60-80

2

15-25

120-200

3

30-40

250-450

4

40-50

450-800

Pescuitul sportiv: Este permis numai cu momeli artificiale la toate salmonidele. Se practica pescuitul cu lanseta cu lingurita rotativa mica argintie sau aurie. Cea mai pasionanta metoda este cea cu musca artificiala, care cere o mare la alegere si aruncare.

Valoare gastronomica: Carne foarte gustoasa. 3. Pastravul indigen (Salmo trutta fario) Pastravul indigen sau Salmo trutta fario face parte din familia salmonide. Denumire populara este pastrav de munte, pastrau, pastrug, patatul. Raspandire pe glob: In toate apele din zona de munte ale Europei. Raspandire in Romania: In toate raurile de munte, in cateva lacuri naturale (Rosu, Calcescu, Balea, Ana), lacurile de baraj populate.

Caracteristici principale: se intalneste in rauri (lungime 23 cm - greutate 150g; exceptional 700 - 800g); in lacuri (lungime - 23 cm, 70 cm exceptional; greutate 150g, exceptional 5kg ).

Are corp zvelt musculos, gura mare cu dinti ascutiti, solzi mici. Coloritul indigenului, surprinzator de placut,variaza in functie de conditiile locului, de naturafundului apei, de flora submersa, limpezimea apei, si luminozitatea albiei. La prima vedere culorile predomonante sunt brun-masliniul pe spate, coborand in grade spre alb-murdar pe flancuri si pantec, stropit de o puzderie de pete, aproape negre, intre care clipesc stelute cu alb-galbui. Daca in albiile pietroase, scaldate de lumina, paleta de culori trece de la verde-masliniu spre auriu, in zonele adanci si umbrite pastravul are straie inchise, batand spre brun negricios pe spate.

Mod de viata: Traieste in zona superioara a apelor curgatoare, fiind o specie iubitoare de ape limpezi, bogate in oxigen dizolvat, apa a caraor temperatuta nu depaseste 18C, nici in perioadele cele mai calde. Il intalnim in raurile de munte de la cateva sute de metrii pana peste 2000m. In mod natural, locul de panda si vanatoare nu se schimba decat in perioadele de viituri, cand pastravii sunt purtati la vale de forta curentului, ori toamna, cand are loc bataia si pestii cauta locurile mai ferite, cu apa limpede si fund nisipos sau acoperite cu pietris fin. Se hraneste cu: insecte, crustacee, pesti mici (chiar si propriile progenituri). PLAN DE AFACERII. DATE DE IDENTIFICARE1. Numele firmei : SC IugaG SA

2. Codul unic de nregistrare : 1591231

3. Forma juridic de constituire : Societate pe actiuni.

4. Activitatea principal a societii i codul CAEN al activitii principale.S.C. Iuga G S.A. are ca obiect principal de activitate, producerea de puiet pentru cultura de pastrav, cresterea pastravilor in sistem intensiv, valorificarea. Cod CAEN : 0132202

5. Natura capitalului social :Natura capitalului social (%)PublicPrivat UM

Romn1100008492Mii

euro

Strin--

6. Valoarea capitalului: 118492 mii euro7. Adresa, telefon/fax, e-mail :

Societatea are sediul in judetul Buzau, comuna Maracineni.

Telefon : 0754859574, 0236345543

E-mail : gaby.iuga@yahoo.com8. Conturi bancare deschise la : Unicredit Tiriac Bank

Cont Lei : RO 17 BACX 0000000126456001

Cont Euro : RO71BACX410SV51618884100

9. Asociai, acionari principali :Nr.

Crt.

NumeleAdresa (sediul)Pondere in capital social %

1.Iuga Gabriel Str. Centrala, nr.90, Com. Maracineni, Jud. Buzau 40 %

11. Obiective

Obiective (Indicatori int)UMAnul 1Anul 2Anul 3Anul 4Anul 5

Cifr de afaceriMii EURO100.000 E120.000150.000175.000180.000

Din care ExportMii EURO-100.000120.000130.000150.000

ProfitMii EURO20.00035.00050.00040.00041.000

Nr. de salariaiNr persoane34454

12. Analiza SWOT

Puncte forte Puncte slabeOportunitati Amenintari

Capital

Forta de munca redusa

Concurenta mica

Inflatia

Aportul de capital al beneficiarului Extinderea societatii

Pret accesibil la furaje si materile

Cerere mare pe piata de profil

Concurenta acerba

Cresterea veniturilor populatiei

Conditiile naturale

Schimbarile climatice

BIBLIOGRAFIE

1. http://www.anpa.ro Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura

2. Nicole Gh.TURLIU - Revista De Zootehnie Si Medicina Veterinara (Nr 12/2007)

3. http://www.primaria-maracineni.ro Primaria Comunei Maracineni4. www.afacerilacheie.net5. www.newschannel.ro 6. www.pastravar.home.ro 7. www.insse.ro Institutul National de Statistica