UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT AGROTURISM si ALIMENTATIE PUBLICA

Propunere de proiect pentru valorificarea resurselor naturale economice si umane ale

comunitatii mARACINENI judetul BUZAU

Student Iuga Gabriel Grupa 8416

2010 ndash 2011

Tema Proiectului

FERMA PISCICOLA SPECIALIZATA PE CRESTEREA PASTRAVULUI

DE CE FERMA PISCICOLA

In primul rand din piscicultura se pot obtine profituri substantiale Inca din primul an in functie de dimensiunea fermei cifra de afaceri din cresterea pastravului poate ajunge la 100000 de euro iar in al doilea an aproape sa se dubleze

Practicata pentru inceput la o scara mica si cu un minimum de investitii o pastravarie poate produce mari cantitati de peste cu o valoare economica ridicata intr-un timp relativ scurt raportat la suprafata de teren folosita Dat fiind faptul ca perioada dintre realizarea investitiei si valorificarea primilor pesti maturi este scurta se poate avea la dispozitie rapid banii necesari pentru amortizarea investitiei pentru promovare sustinuta si pentru cresterea capacitatii de productie

Apoi cresterea pastravului este foarte rentabila Daca 5000 de metri patrati de pasune pot produce aproximativ 455 de kilograme de carne de vita la aceeasi suprafata de apa o pastravarie produce peste 4 tone de carne

Conditiile climatice din multe zone ale tarii noastre favozireaza cresterea pastravului zona Buzaului fiind una dintre cele mai propice zone datorita climatului si a retelei hidrologice foarte bine dezvoltate

Pastravul este un peste savurat de toata lumea si acest fapt se poate observa in restaurantele cu specific autohton unde se comercializeaza pastrav somn sau salau la preturi piperate

In tara noastra recolta anuala de pastrav este de aproximativ 2000 de tone iar cererea (consumul) s-a dublat in ultimii cinci ani ajungand la 4500 de tonean O stare de fapt care m-a motivat in alegerea acestei teme

Pastravul este in prezent cea mai apreciata specie de peste Aproape nu exista turist care sa nu-si doreasca sa guste macar un preparat pe baza de pastrav Acest potential poate fi fructificat de fermele piscicole si colateral prin investitii in turism si agrement La restaurant sau in propria farfurie preparatele din pastrav sunt gustoase si sanatoase

In acest proiect voi demonstra ca nu se poate pune problema gasirii unei piete de desfacere Productia obtinuta este usor de plasat pe piata locala in pietele agro-alimentare in bacanii sau pescarii catre pensiunile din zona (poate chiar cea proprie) De asemenea se poate vinde efectiv la poarta fermei intr-un mic magazin de desfacere

ACVACULTURA IN ROMANIA

Icircn Romacircnia activităţile de pescuit se desfăşoară icircn zonele unde există luciu de apă (lacurişi racircuri (inclusiv Dunărea) Delta Dunării şi litoralul Mării Negre) Acvacultura estedezvoltată pe tot teritoriul Romacircniei icircn iazurile făcute de macircna omului dar totodată şi icircncele naturale pescuitul de captură este practicat icircn apele interne Delta Dunării şi MareaNeagră Cursurile şi suprafeţele de apă icircn care are loc pescuitul au următoarele dimensiuni

1048766 500000 ha de lacuri şi iazuri naturale artificiale1048766 66000 km de racircuri1048766 1075 km pe fluviul Dunărea1048766 25000 km2 Zona Exclusivă pe litoralul Mării Negre

PRODUCTIA DE PESTE IN ACVACULTURA

REALIZATA IN ANUL 2008

SPECIA CANTITATE PRETURI

TONE MEDII)CRAP 3977 620

CARAS 1426 290PLATICA 60 220

BABUSCA 5 190SANGER 2959 450NOVAC 2228 450COSAS 426 550SALAU 49 890STIUCA 14 750SOMN 149 810BIBAN 1 280

ALTE SPECII 165 320

TOTAL 11459

PASTRAVINDIGEN 752 950

FANTANEL 17 920CURCUBEU 268 960

TOTAL PASTRAV 1037

TOTAL GENERAL 12496) la prima vanzare

După cum arată icircn Figura 1 icircn 2006 au fost icircnregistrate 381 de pescării icircn 38 de judeţe(din 42 de judeţe) din Romacircnia Numai icircn trei judeţe (Mehedinţi Gorj şi Vacirclcea) nu existăicircnregistrări referitoare la facilităţi de acvacultură Zone importante de piscicultură suntlocalizate icircn mai multe judeţe precum Timiş Sibiu Suceava Mureş Călăraşi Constanţa şiTulcea Este important de menţionat faptul că judeţul Tulcea icircncorporează Delta Dunării

In judetul Buzau se poate observa ca potentialul piscicol nu este folosit la capacitate maxima ceea ce face din aceasta idee de investitie una sigura

Axa acvacultura include masuri de sustinere pentru dezvoltarea de ferme de acvacultura dezvoltarea de unitati de procesare modernizarea pescuitului prin construirea sau modernizarea de adaposturi si ambarcatiuni imbunatatirea calitatii produselor din pescuit prin echiparea ambarcatiunilor cu masini de gheata crearea conditiilor specifice pentru prima vanzare si dezvoltarea altor facilitati specifice ce nu exista sau nu corespund cu standardele UE

Proiectele pentru dezvoltarea acvaculturii pot beneficia de o cofinantare de 60 fonduri europene si de la bugetul de stat Beneficiarii acestei masuri pot fi agentii economici asociatiile si organizatiile de producatori sau institutiile publice Evaluarea proiectului va tine cont de viabilitatea finaciara a solicitantului de impactul proiectului asupra numarului de salariati dar si de impactul asupra mediului Prin intermediul acestei masuri se urmareste cresterea productiei din acvacultura cu pana la 80 pana in 2013 precum si cresterea profitului pana la 50

Astfel au fost depuse noua proiecte pe masura 21 privind Investitiile productive in acvacultura cu o valoare de peste 151 mil lei din care eligibila aproape 124 mil lei si cinci proiecte pe masura 26 privind Investitiile in procesare si comercializare cu valoare totala de peste 73 mil lei din care eligibila aproape 48 mil lei

In perioada 2007-2013 Romania primeste 230 milioane de euro din Fondul European pentru Pescuit (FEP) iar sesiunile de depunere a cererilor de finantare vor fi deschise pana in decembrie 2013 cu conditia ca perioada de implementare a proiectelor sa nu depaseasca sfarsitul anului 2015 Potrivit programului fondurile europene vor putea fi alocate pana in 2013 pe cele cinci axe astfel

- pentru adaptarea flotei de pescuit vor putea fi acordate fonduri totale de 133 milioane de euro din care 75 fonduri UE

- pentru acvacultura -140 milioane de euro - pentru masuri de interes comun - 40 milioane de euro - pentru dezvoltarea durabila a zonelor pescaresti -100 milioane de euro- iar pentru asistenta tehnica -143 milioane de euro

STUDIU DE FEZABILITATE

Studiul de fezabilitate reprezintă documentaţia icircn care sunt prezentate principalele caracteristici tehnico-economice ale investiţiei prin care se asigură utilizarea raţională şi eficientă a capitalului şi acoperirea cheltuielilor materiale icircntr-un mod ce satisface cerinţele economice şi sociale luand in consideratie inclusiv factorii de risc si incertitudine

A Partile scrise

Date generale

1 denumirea obiectivului de investiţiii Ferma piscicola 2 amplasamentul Judetul Buzau Comuna Maracineni nr 15 cod 72520 3 titularul investitiei Iuga Gabriel 4 beneficiarul investitiei Iuga Gabriel 5 elaboratorul studiului Iuga Gabriel

Informatii generale privind proiectul

1situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului Ferma este la stadiul de plan de afaceri

2 descrierea investitiei a) necesitatea si oportunitatea investitiei reiese din faptul ca in judetul Buzau si in judetele invecinate nu este valorificat potentialul pedoclimatic si hidrologic cerut de aceasta ferma cat si din faptul ca cererea de pastrav la nivel national nu este acoperita decat in proportie de 50

b) descrierea constructiva functionala si tehnologica dupa caz

Conditia esentiala pentru instalarea unei pastravarii o constituie fara nici o indoiala prezenta unei ape corespunzatoare din punct de vedere cantitativ dar si calitativ Apa trebuie sa contina minim 7 mg l oxigen si sa aiba un pH = 7 ( neutra) sau putin alcalina fara mult fier Alimentarea cu apa a bazinelor de pastrav trebuie sa asigure o primenire totala a apei de cateva ori intr-o zi iar temperatura apei sa fie pentru puiet de 8 -10 grade iar pentru pastravii in crestere de 18 grade

Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii

Hala de crestere a puietului in sistem intensive suprafata 500 mp

20 bazine fibra sticla 2 x 2 x 06 m 2 mcbazin total 40 mc 10 bazine de beton 4 x 4 x 12 m 16 mcbazin total 160 mc

Volum util total 200 mc suprafata bazine 240 mp

Alimentare cu apa total statie 20 ls

o Cazi puiet max 20 lmincada x 20 =gt 667 ls

o Bazine beton max 558 lminbazin x 10 = 093 ls x 10 = 93 ls

Alimentarea totala a statiei include o rezerva de 3 ls pentru incubatie schimbari de apa spalari bazine si alte operatiuni tehnologice Bazinele din hala vor fi aerate (aer comprimat oxigen dupa nevoi)

Bazine de crestere exterioare

16 bazine beton 40 x 4 x 18 m 200-240 mcbazin vol total 3840 mc Debite necesare 5-85 lsecbazin =gt 80-136 lsec apa de suprafata sisau foraj cu

aerare suplimentara pe fiecare bazin (aeratoare tip paddlewheel)

Consum total maxim de apa 156-160 ls

Incubatia si cresterea larvelor si puilor pana la 25 gex

Incubatia Icrele embrionate achizitionate de la producatori romani sau importate vor fi incubate in incubatoare speciale pentru pastrav (tip Mc Donald sau basculant ndash model Romania)

Se vor achizitiona anual cca 50000 icre embrionate Incubatia va avea loc la temperaturi de 14 ndash 15degC Se vor incuba 10-15000 icre pe incubator =gt minim 5 incubatoare Incubatoarele se alimenteaza cu apa la debite de 5-10 lmin in functie de starea fiziologica a icrelor debitul fiind mai mare dupa inceperea eclozarii

La 14 oC eclozarea se va produce in 4-5 zile in functie si de stadiul in care au fost preluate icrele Dupa eclozare larvele se vor muta in 2 cazi de 2 x 2 x 05 m care vor fi ferite de lumina solara directa pana la resorbtia sacului vitelin Alimentarea cu apa a cazilor se asigura prin tevi de plastic perforate cu debite de 8-15 lmin

Procesul de resorbtie a sacului vitelin dureaza 8-10 zile perioada in care temperatura apei va fi crescuta gradat pana la 16 oC In aceasta perioada larvele se vor feri de lumina directa si vor fi supravegheate permanent pentru urmarirea resorbtiei sacului vitelin si a comportamentului acestora Cu 2-3 zile inainte de resorbtia completa a sacului vitelin se va administra de cateva ori pe zi nauplii de Artemia salina si starter de

salmonide 00 dizolvat in apa pentru a stimula inceperea hranirii

In momentul in care larvele au sacul vitelin resorbit si inoata activ dupa hrana se va incepe administrarea regulata de furaje constand in principal din nauplii de Artemia salina si furaj starter 00 care se va administra la intervalle de 1-2 ore la discretie Dupa 3-5 zile de la initierea hranirii se va proceda la o rarire a larvelor initial la o densitate de 2000 larve mp (6 cazi) apoi dupa alte 3-5 zile la 1000 larvemp

Dupa ce se observa ca larvele au inceput sa consume hrana se va reduce gradat proprotia de Artemia salina Daca se observa ca larvele consuma furaj starter si nu sunt mortalitati se va trece exclusiv pe furajare artificiala In cazul refuzului de starter se va administra timp de cateva zile viermi Tubifex tocati si eventual Daphnia

In perioada de crestere a larvelor se va acorda atentie deosebita igienei Cazile vor fi curatate de resturile de furaje si excremente de cel putin 2 ori pe zi Se va verifica zilnic starea de sanatate comportamentul si cresterea in lungime si greutate a larvelorpuilor

Dupa cca60 zile de la eclozare puii de pastrav ating greutatea de 4-5 gex moment in care ei vor fi deja distribuiti in toate cele 20 cazi de crestere Se va face regulat sortarea puilor pe dimensiuni pentru a preveni manifestarea canibalismului Puii se mai pot tine in aceste cazi pana la greutatea de 25 ndash 30 gex (inca 45-60 zile) moment in care se estimeaza o supravietuire de cca 60 (30000 ex) ndash cca 750 kg pui la o densitate de 18-20 kgmc

Treptat se va trece la furajarea cu granule de 13-15 mm si apoi de 2 mm (Mini 13-15 mm 2 mm)

Se estimeaza un consum total de furaj starter (Starter 00-1-2-3 64 proteina 12 lipide) de cca 500 kg la un precirct mediu de 35 EURkg respectiv furaj Mini cca 150 kg si furaj 2 mm cca 100 kg (12 EURkg) si un consum de cca 5 kg oua Artemia salina (75 EURkg)

Cresterea puilor de pastrav in bazinele interioare de beton si in cele din fibra de sticla

Puii se vor muta in bazinele interioare de beton pe masura ce depasesc 20 gex si accepta furajul de 2 mm Coloana de apa in bazine se va mentine la 40-50 cm si se va creste gradat pana la 1 m pe masura ce puii se apropie de 100 gex Pentru eficienta se vor folosi si bazinele de fibra de 2x2 m

Din momentul in care puii accepta granule de 2 mm se trece propriu-zis la cresterea comerciala Greutatea de 100 gex poate fi atinsa in bazinele de beton din hala la varsta de 5-6 luni moment in care puii pot fi mutati in bazine exterioare

La o greutate medie de 100 gex cu 30000 pui pastrav in hala se va atinge o densitate de 15 kgmc apa respectiv o biomasa totala de 3000 kg

Se estimeaza un consum de furaj de crestere (furaj extrudat 2 mm 45 proteina 20 grasime) de cca 2000 kg (1 EURkg) Dupa greutatea de 20 gex se va trece la ratii zilnice conform tabelelor de furajare de la producator respectiv 15-2 din biomasa totala zi administrate in 2-3 portii la intervale de 6-8 ore

Verificarea cresterii si ajustarea ratiilor de furajare se va face saptamanal Zilnic se va observa comportamentul puilor starea sanitara si se vor curata peretii bazinelor

Cresterea pastravului in bazine exterioare de beton

Popularea in bazinele de beton exterioare se va face initial la o densitate de 20 exmp (cca 3000 exbazin =gt 10 bazine) unde vor fi crescuti pana la greutatea de 1 kgex (3-4 luni) dupa care se vor rari la o densitate de 12 exmplt densitate la care vor fi crescuti urmatoarele 6 luni pana la atingerea greutatii de 2 kgex

Bazinele exterioare de beton vor fi alimentate cu apa la un debit de 5-85 ls ceea ce corespunde la o rata de schimb al apei din bazine (240 mc) de 18- 3 ori zi Se va asigura aerare suplimentara dupa nevoi urmarindu-se asigurarea unei concentratii a oxigenului dizolvat de minim 5 mgl cu o valoare optima de 8 mgl

Valorificarea materialului pentru carne se poate face la greutatea de peste 2 kgex moment in care se poate incasa si subventia In prima faza se poate vinde cca 50 din productie pentru carne urmand ca bazinele eliberate sa fie folosite pentru popularea cu un nou lot din statia de incubatie

La atingerea greutatii medii de 2 kgex la un efectiv de 20000 ex (83 supravietuire dupa popularea in bazinele exterioare) se estimeaza un consum de cca 50000 kg furaj comercial (1 EURkg) cu o rata de conversie estimata FCR=1

Cele 10-15000 exemplare ramase dupa prima valorificare pot fi crescute pana la 4-5 kgex (inca 10-12 luni) moment in care se poate face si o sortare pe sexe

Cantaririle se vor face de doua ori pe luna se vor cantari minim 100 exbazin si se vor intocmi graficele de crestere respectiv noile ratii de furajare Cu ocazia pescuirilor de control se va evalua si starea ihtiopatologica a materialului si se vor lua masuri de tratament daca este cazul

Vanzarea a cca 10000 pesti de 2 kgexan in decurs de 2-3 luni este obligatorie pentru a face loc urmatorului ciclu din hala Incepand din anul al 3-lea vanzarile vor ajunge la peste 90 tonean Ciclul prezentat are character orientativ dpdv tehnologic si nu include date privind marketingul produselor Succesiunea ciclurilor de productie se poate rafina si definitiva pe parcurs incepand din anul al doilea de productie De asemenea in diferite faze ale procesului tehnologic poate fi vandut material viu pentru alte ferme de pastrav activitate care aduce de regula mai mult profit decat vanzarea pestelui de consum

Productia de pastrav se poate incepe fie cu puiet cumparat de la alti producatori fie de la icre embrionate caz in care ciclul de productie poate incepe cu 2-3 luni inainte de faza de incubare a icrelor de sturioni In primul an productia de pastrav poate fi de pana la 50 tone urmand sa scada gradat pe masura ocuparii bazinelor aparand necesitatea extinderii

Sursele de finantare a investitiei

- sume nerambursabile provenite de la Comisia Europeană şi de la bugetul de stat - surse proprii

Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei

Număr de locuri de muncă create icircn faza de execuţie 34Număr de locuri de muncă create icircn faza de operare 4

B Piese desenate

1plan de amplasare icircn zonă (125000-15000)

2planuri si sectiuni generale de arhitectura rezistenta instalatii inclusiv planuri de coordonare a tuturor specialitatilor ce concura la realizarea proiectului

Legenda 1-perete longitudinal interior 5- apa

2- perete longitudinal exterior 6- farfurie

3- trotuar 4- radier

Casa de incubaţie trebuie să asigure următoarele condiţii- acces uşor- spaţiu suficient care să permită o muncă uşoară curată şi rapidă- iluminare corespunzătoare pe timp de zi şi de noapte icircnsă fără a permite pătrunderea directă a

razelor solare- izolaţie termică pentru a nu icircngheţa apa icircn incubatoare- o aerisire bună- o bună admisie şi evacuare a apei

Se recomandă ca amplasarea casei de incubaţie să se facă lacircngă locuinţa păstrăvarului dar nu sub aceasta fiindcă o face rece şi umedă Pardoseala casei de incubaţie trebuie să fie cimentată icircn pantă lină (1cmm) pentru a permite spălarea acesteia şi scurgerea apei care inevitabil este icircn jurul incubatoarelor Pe alea principală şi pe culoarele dintre incubatoare care sunt icircn permanenţă umede este bine să se monteze grătare din lemn pentru a evita contactul piscicultorului cu podeaua din beton care este rece şi umedă Pereţii şi acoperişul trebuie să astfel construite icircncacirct să protejeze icircncăperea de variaţiile mari de temperatură şi de a o pune la adăpost de căldură şi frig mare Iluminarea casei de incubaţie se asigură prin ferestre care de preferinţă trebuiesc orientate spre nord pentru ca soarele să nu ajungă pe icre Pentru iluminatul electric datorită umidităţii mari trebuie să se folosească o tensiune de 24 sau 12 volţi Icircn casa de incubaţie mai trebuie prevăzute bazine pentru parcarea reproducătorilor icircn timpul mulsuluiPentru perioada de iarnă icircn casa de incubaţie trebuie să existe o sursă de căldură pentru a icircmpiedica icircngheţul apei icircn incubatoare

Alimentarea cu apă

Priza de apă trebuie să permită asigurarea apei gravitaţional Dacă alimentarea cu apă se face din racircu canalul de aducţiune trebuie să fie icircngropat icircn pămacircnt la o adacircncime de 50-60cm pentru a evita icircngheţul icircn timpul iernii Icircn situaţia alimentării cu apă de izvor parcursul apei trebuie să fie cacirct mai mare prevăzut cu mici cascade pentru o oxigenare mai bună a apei şi eliminarea eventualelor gaze dăunătoare peştilor De obicei apa care provine din racircu nu este suficient de limpede de aceea trebuie instalate filtre Filtrele sunt de multe feluri cele mai des folosite fiind cele pe principiul sedimentării Filtrul dublu este format din trei compartimente un compartiment central cu rol de distribuire a apei icircn compartimentele de filtrare şi două compartimente de filtrare icircn care pe fund este aşezat cacircte un grătar de lemn la o icircnălţime de 20cm peste care se aşează materialul filtrant format din pietriş de 7-8 cm pietriş de 4-5 cm pietriş de 2-3 cm nisip grosier 05-1 cm Fiecare strat filtrant are o grosime de 20-25 cm Apa circulă de jos icircn sus prin straturile filtrante pacircnă la partea de sus a compartimentului de unde este dirijată la incubatoare

La baza fiecărui compartiment este un orificiu de golire care permite golirea periodică a filtrului pentru igienizare Pentru a nu opri alimentarea cu apă a incubatoarelor icircn timpul igienizării trebuie prevăzut un by-pass pe unde apa să treacă direct la incubatoare

Filtrul cu patru compartimente funcţionează pe acelaşi principiu ca şi cel cu două compartimente doar că straturile filtrante nu sunt dispuse pe verticală ci pe orizontală fiecare compartiment fiind umplut cu material filtrant de o anumită dimensiune de la mare la mic apa trecacircnd dintr-un compartiment icircn altul Ca şi la filtrul dublu fiecare compartiment este prevăzut cu un orificiu pentru golirea de fund şi există un by-pass pentru asigurarea apei la incubatoare icircn timpul curăţirii filtrului Icircn prezent sunt şi sisteme cu raze ultraviolete pentru distrugerea bacteriilor existente icircn apa ce alimentează casa de incubaţie

Incubatoarele După fecundare pacircnă la ecloziune icrele sunt introduse icircn incubatoare Există mai multe tipuri de incubatoare cu diverse forme Ele se pot clasifica icircn două mari tipuri bull incubatoare icircn straturi

- incubatoare scurte sau californiene la care icircn mod obişnuit sunt unul sau două cutii interioare perforate

- incubatoare alungite sau incubatoare de alevinaj la care sunt mai multe cutii interioare sunt utilizate şi pentru creşterea alevinilor

bull incubatoare icircn vrac- incubatorul Zug (Weiss) este utilizat pentru incubarea icrelor de lipan şi coregon- incubatorul tip dulap- incubatorul vrac de tip italian

Specii de pastrav adaptate pentru cresterea in captivitate

1 Pastravul de munte (Salmo trutta labrax)

Pastravul de munte face parte din supraclasa pestilor ososi clasa Actinopterygii ordinul Salmoniformes familia Salmonidae Pastravul de munte are lungimea de 21-37 cm si cantareste aproximativ 200-300 g rar ajungand la 1500 g Partea posterioară a vomerului este dotata cu doua serii longitudinale de dinti 9-12 in total Coloratia variaza dupa varsta sex natura si temperatura apei La adultii pastrav de munte spatelele este cafeniu-verzui cu pete rotunjite negre sau rosii Laturile corpului pastravului sunt galbui cu pete negre si rosii inconjurate de un cerc mai deschis In partea dorsala sunt pete negre si rosii rotunjite Pastravul de munte traieste in paraie de munte cu apa limpede repede rece si mult oxigenata Sta ascuns pe sub pietre sau pe langa malurile umbrite nu poate trai in ape mai calde de 15 grade C Foarte vioi foarte rapid se hraneste cu insecte viermi crustacei dar si cu pesti mici icre si chiar cu proprii pui Pentru reproducere urca spre izvorul paraielor toamna infruntand cascade si bolovani Icrele le depun cand apa se raceste din octombrie pana in decembrie In tara noastra exista in Siret de la izvoare pana la Luncavat in bazinul Bistritei de la Dorna pana la Tarcau in toate raurile din Carpatii Meridionali in Somesul Rece Somesul Cald Cibin si TimisEste prezent si in lacurile de munte din Retezat (Zanoaga si Bucura)

2 Pastravul curcubeu (Salmo iridaeus girderi)

Face parte din familia Salmonide avand denumirea populara de curcubeu sau venetic Raspandire pe glob In raurile din Europa si din vestul SUA Raspandire in Romania In apele de munte (Valea Stanii Teleajan Valea Azugii Trotus Somesul Rece) Caracteristici principale Dimensiuni asemanatoare cu ale pastravului indigen de rau Aspect Corpul este ca un fus turtit lateral cu solzii mai mari decat la pastravul indigen Spinarea este gri - albastruie flancurile arginii si burta alba Pe corp are pete mici cafenii incercuite cu alb Pe flancuri se intinde cate o dunga roscat-sidefie cu nuante in culorile curcubeului

Mod de viata Este mai putin pretentius decat pastravul indigen in privinta calitatii apei acest pastrav pare adaptat apelor ceva mai opace linia laterala bine dezvoltata dovedeste ca poate vana excelent in orice conditii de visibilitate avantaj pentru pescari care profita de o apa putin tulbure pentru a prinde curcubeu

Se hraneste cu insecte crustacee pesti mici

Ritmul de crestere al pastravului curcubeu in helesteie

Varsta (ani)Lungimea(cm)

1Greutatea(g)

10-12 60-80

2 15-25 120-200

3 30-40 250-450

4 40-50 450-800

Pescuitul sportiv Este permis numai cu momeli artificiale la toate salmonidele Se practica pescuitul cu lanseta cu lingurita rotativa mica argintie sau aurie Cea mai pasionanta metoda este cea cu musca artificiala care cere o mare la alegere si aruncare Valoare gastronomica Carne foarte gustoasa

3 Pastravul indigen (Salmo trutta fario)

Pastravul indigen sau Salmo trutta fario face parte din familia salmonide Denumire populara este pastrav de munte pastrau pastrug patatul Raspandire pe glob In toate apele din zona de munte ale Europei Raspandire in Romania In toate raurile de munte in cateva lacuri naturale (Rosu Calcescu Balea Ana) lacurile de baraj populate Caracteristici principale se intalneste in rauri (lungime 23 cm - greutate 150g exceptional 700 - 800g) in lacuri (lungime - 23 cm 70 cm exceptional greutate 150g exceptional 5kg ) Are corp zvelt musculos gura mare cu dinti ascutiti solzi mici Coloritul indigenului surprinzator de placutvariaza in functie de conditiile locului de naturafundului apei de flora submersa limpezimea apei si luminozitatea albiei La prima vedere culorile predomonante sunt brun-masliniul pe spate coborand in grade spre alb-murdar pe flancuri si pantec stropit de o puzderie de pete aproape negre intre care clipesc stelute cu alb-galbui Daca in albiile pietroase scaldate de lumina paleta de culori trece de la verde-masliniu spre auriu in zonele adanci si umbrite pastravul are straie inchise batand spre brun negricios pe spate Mod de viata Traieste in zona superioara a apelor curgatoare fiind o specie iubitoare de ape limpezi bogate in oxigen dizolvat apa a caraor temperatuta nu depaseste 18degC nici in perioadele cele mai calde Il intalnim in raurile de munte de la cateva sute de metrii pana peste 2000m In mod natural locul de panda si vanatoare nu se schimba decat in perioadele de viituri cand pastravii sunt

purtati la vale de forta curentului ori toamna cand are loc bataia si pestii cauta locurile mai ferite cu apa limpede si fund nisipos sau acoperite cu pietris fin Se hraneste cu insecte crustacee pesti mici (chiar si propriile progenituri)

PLAN DE AFACERI

I DATE DE IDENTIFICARE

1 Numele firmei SC IugaG SA

2 Codul unic de icircnregistrare 1591231

3 Forma juridică de constituire Societate pe actiuni

4 Activitatea principală a societăţii şi codul CAEN al activităţii principale

SC Iuga G SA are ca obiect principal de activitate producerea de puiet pentru cultura de pastrav cresterea pastravilor in sistem intensiv valorificarea

Cod CAEN 0132202

5 Natura capitalului social

Natura capitalului social () Public Privat UM

Romacircn 110000 8492 Mii

euroStrăin - -

6 Valoarea capitalului 118492 mii euro

7 Adresa telefonfax e-mail Societatea are sediul in judetul Buzau comuna Maracineni Telefon 0754859574 0236345543E-mail gabyiugayahoocom

8 Conturi bancare deschise la Unicredit Tiriac Bank

Cont Lei RO 17 BACX 0000000126456001

Cont Euro RO71BACX410SV51618884100

9 Asociaţi acţionari principali

Nr

Crt

Numele Adresa (sediul) Pondere in capital social

1 Iuga Gabriel Str Centrala nr90 Com Maracineni Jud Buzau

40

11 Obiective

Obiective (Indicatori ţintă) UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

Cifră de afaceri Mii EURO 100000 E 120000 150000 175000 180000Din care Export Mii EURO - 100000 120000 130000 150000

Profit Mii EURO 20000 35000 50000 40000 41000Nr de salariaţi Nr persoane 3 4 4 5 4

12 Analiza SWOT

Puncte forte Puncte slabe Oportunitati Amenintari Capital Forta de

munca redusa Concurenta

mica

Inflatia Aportul de

capital al beneficiarului

Extinderea societatii

Pret accesibil la furaje si materile

Cerere mare pe piata de profil

Concurenta acerba

Cresterea veniturilor populatiei

Conditiile naturale

Schimbarile climatice

BIBLIOGRAFIE

1 httpwwwanparo ndash Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura

2 Nicole GhTURLIU - Revista De Zootehnie Si Medicina Veterinara (Nr 122007)

3 httpwwwprimaria-maracineniro ndash Primaria Comunei Maracineni

4 wwwafacerilacheienet

5 wwwnewschannelro

6 wwwpastravarhomero

7 wwwinssero ndash Institutul National de Statistica

҉҉҉ ҉҉҉

Tema Proiectului

FERMA PISCICOLA SPECIALIZATA PE CRESTEREA PASTRAVULUI

DE CE FERMA PISCICOLA

In primul rand din piscicultura se pot obtine profituri substantiale Inca din primul an in functie de dimensiunea fermei cifra de afaceri din cresterea pastravului poate ajunge la 100000 de euro iar in al doilea an aproape sa se dubleze

Practicata pentru inceput la o scara mica si cu un minimum de investitii o pastravarie poate produce mari cantitati de peste cu o valoare economica ridicata intr-un timp relativ scurt raportat la suprafata de teren folosita Dat fiind faptul ca perioada dintre realizarea investitiei si valorificarea primilor pesti maturi este scurta se poate avea la dispozitie rapid banii necesari pentru amortizarea investitiei pentru promovare sustinuta si pentru cresterea capacitatii de productie

Apoi cresterea pastravului este foarte rentabila Daca 5000 de metri patrati de pasune pot produce aproximativ 455 de kilograme de carne de vita la aceeasi suprafata de apa o pastravarie produce peste 4 tone de carne

Conditiile climatice din multe zone ale tarii noastre favozireaza cresterea pastravului zona Buzaului fiind una dintre cele mai propice zone datorita climatului si a retelei hidrologice foarte bine dezvoltate

Pastravul este un peste savurat de toata lumea si acest fapt se poate observa in restaurantele cu specific autohton unde se comercializeaza pastrav somn sau salau la preturi piperate

In tara noastra recolta anuala de pastrav este de aproximativ 2000 de tone iar cererea (consumul) s-a dublat in ultimii cinci ani ajungand la 4500 de tonean O stare de fapt care m-a motivat in alegerea acestei teme

Pastravul este in prezent cea mai apreciata specie de peste Aproape nu exista turist care sa nu-si doreasca sa guste macar un preparat pe baza de pastrav Acest potential poate fi fructificat de fermele piscicole si colateral prin investitii in turism si agrement La restaurant sau in propria farfurie preparatele din pastrav sunt gustoase si sanatoase

In acest proiect voi demonstra ca nu se poate pune problema gasirii unei piete de desfacere Productia obtinuta este usor de plasat pe piata locala in pietele agro-alimentare in bacanii sau pescarii catre pensiunile din zona (poate chiar cea proprie) De asemenea se poate vinde efectiv la poarta fermei intr-un mic magazin de desfacere

ACVACULTURA IN ROMANIA

Icircn Romacircnia activităţile de pescuit se desfăşoară icircn zonele unde există luciu de apă (lacurişi racircuri (inclusiv Dunărea) Delta Dunării şi litoralul Mării Negre) Acvacultura estedezvoltată pe tot teritoriul Romacircniei icircn iazurile făcute de macircna omului dar totodată şi icircncele naturale pescuitul de captură este practicat icircn apele interne Delta Dunării şi MareaNeagră Cursurile şi suprafeţele de apă icircn care are loc pescuitul au următoarele dimensiuni

1048766 500000 ha de lacuri şi iazuri naturale artificiale1048766 66000 km de racircuri1048766 1075 km pe fluviul Dunărea1048766 25000 km2 Zona Exclusivă pe litoralul Mării Negre

PRODUCTIA DE PESTE IN ACVACULTURA

REALIZATA IN ANUL 2008

SPECIA CANTITATE PRETURI

TONE MEDII)CRAP 3977 620

CARAS 1426 290PLATICA 60 220

BABUSCA 5 190SANGER 2959 450NOVAC 2228 450COSAS 426 550SALAU 49 890STIUCA 14 750SOMN 149 810BIBAN 1 280

ALTE SPECII 165 320

TOTAL 11459

PASTRAVINDIGEN 752 950

FANTANEL 17 920CURCUBEU 268 960

TOTAL PASTRAV 1037

TOTAL GENERAL 12496) la prima vanzare

După cum arată icircn Figura 1 icircn 2006 au fost icircnregistrate 381 de pescării icircn 38 de judeţe(din 42 de judeţe) din Romacircnia Numai icircn trei judeţe (Mehedinţi Gorj şi Vacirclcea) nu existăicircnregistrări referitoare la facilităţi de acvacultură Zone importante de piscicultură suntlocalizate icircn mai multe judeţe precum Timiş Sibiu Suceava Mureş Călăraşi Constanţa şiTulcea Este important de menţionat faptul că judeţul Tulcea icircncorporează Delta Dunării

In judetul Buzau se poate observa ca potentialul piscicol nu este folosit la capacitate maxima ceea ce face din aceasta idee de investitie una sigura

Axa acvacultura include masuri de sustinere pentru dezvoltarea de ferme de acvacultura dezvoltarea de unitati de procesare modernizarea pescuitului prin construirea sau modernizarea de adaposturi si ambarcatiuni imbunatatirea calitatii produselor din pescuit prin echiparea ambarcatiunilor cu masini de gheata crearea conditiilor specifice pentru prima vanzare si dezvoltarea altor facilitati specifice ce nu exista sau nu corespund cu standardele UE

Proiectele pentru dezvoltarea acvaculturii pot beneficia de o cofinantare de 60 fonduri europene si de la bugetul de stat Beneficiarii acestei masuri pot fi agentii economici asociatiile si organizatiile de producatori sau institutiile publice Evaluarea proiectului va tine cont de viabilitatea finaciara a solicitantului de impactul proiectului asupra numarului de salariati dar si de impactul asupra mediului Prin intermediul acestei masuri se urmareste cresterea productiei din acvacultura cu pana la 80 pana in 2013 precum si cresterea profitului pana la 50

Astfel au fost depuse noua proiecte pe masura 21 privind Investitiile productive in acvacultura cu o valoare de peste 151 mil lei din care eligibila aproape 124 mil lei si cinci proiecte pe masura 26 privind Investitiile in procesare si comercializare cu valoare totala de peste 73 mil lei din care eligibila aproape 48 mil lei

In perioada 2007-2013 Romania primeste 230 milioane de euro din Fondul European pentru Pescuit (FEP) iar sesiunile de depunere a cererilor de finantare vor fi deschise pana in decembrie 2013 cu conditia ca perioada de implementare a proiectelor sa nu depaseasca sfarsitul anului 2015 Potrivit programului fondurile europene vor putea fi alocate pana in 2013 pe cele cinci axe astfel

- pentru adaptarea flotei de pescuit vor putea fi acordate fonduri totale de 133 milioane de euro din care 75 fonduri UE

- pentru acvacultura -140 milioane de euro - pentru masuri de interes comun - 40 milioane de euro - pentru dezvoltarea durabila a zonelor pescaresti -100 milioane de euro- iar pentru asistenta tehnica -143 milioane de euro

STUDIU DE FEZABILITATE

Studiul de fezabilitate reprezintă documentaţia icircn care sunt prezentate principalele caracteristici tehnico-economice ale investiţiei prin care se asigură utilizarea raţională şi eficientă a capitalului şi acoperirea cheltuielilor materiale icircntr-un mod ce satisface cerinţele economice şi sociale luand in consideratie inclusiv factorii de risc si incertitudine

A Partile scrise

Date generale

1 denumirea obiectivului de investiţiii Ferma piscicola 2 amplasamentul Judetul Buzau Comuna Maracineni nr 15 cod 72520 3 titularul investitiei Iuga Gabriel 4 beneficiarul investitiei Iuga Gabriel 5 elaboratorul studiului Iuga Gabriel

Informatii generale privind proiectul

1situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului Ferma este la stadiul de plan de afaceri

2 descrierea investitiei a) necesitatea si oportunitatea investitiei reiese din faptul ca in judetul Buzau si in judetele invecinate nu este valorificat potentialul pedoclimatic si hidrologic cerut de aceasta ferma cat si din faptul ca cererea de pastrav la nivel national nu este acoperita decat in proportie de 50

b) descrierea constructiva functionala si tehnologica dupa caz

Conditia esentiala pentru instalarea unei pastravarii o constituie fara nici o indoiala prezenta unei ape corespunzatoare din punct de vedere cantitativ dar si calitativ Apa trebuie sa contina minim 7 mg l oxigen si sa aiba un pH = 7 ( neutra) sau putin alcalina fara mult fier Alimentarea cu apa a bazinelor de pastrav trebuie sa asigure o primenire totala a apei de cateva ori intr-o zi iar temperatura apei sa fie pentru puiet de 8 -10 grade iar pentru pastravii in crestere de 18 grade

Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii

Hala de crestere a puietului in sistem intensive suprafata 500 mp

20 bazine fibra sticla 2 x 2 x 06 m 2 mcbazin total 40 mc 10 bazine de beton 4 x 4 x 12 m 16 mcbazin total 160 mc

Volum util total 200 mc suprafata bazine 240 mp

Alimentare cu apa total statie 20 ls

o Cazi puiet max 20 lmincada x 20 =gt 667 ls

o Bazine beton max 558 lminbazin x 10 = 093 ls x 10 = 93 ls

Alimentarea totala a statiei include o rezerva de 3 ls pentru incubatie schimbari de apa spalari bazine si alte operatiuni tehnologice Bazinele din hala vor fi aerate (aer comprimat oxigen dupa nevoi)

Bazine de crestere exterioare

16 bazine beton 40 x 4 x 18 m 200-240 mcbazin vol total 3840 mc Debite necesare 5-85 lsecbazin =gt 80-136 lsec apa de suprafata sisau foraj cu

aerare suplimentara pe fiecare bazin (aeratoare tip paddlewheel)

Consum total maxim de apa 156-160 ls

Incubatia si cresterea larvelor si puilor pana la 25 gex

Incubatia Icrele embrionate achizitionate de la producatori romani sau importate vor fi incubate in incubatoare speciale pentru pastrav (tip Mc Donald sau basculant ndash model Romania)

Se vor achizitiona anual cca 50000 icre embrionate Incubatia va avea loc la temperaturi de 14 ndash 15degC Se vor incuba 10-15000 icre pe incubator =gt minim 5 incubatoare Incubatoarele se alimenteaza cu apa la debite de 5-10 lmin in functie de starea fiziologica a icrelor debitul fiind mai mare dupa inceperea eclozarii

La 14 oC eclozarea se va produce in 4-5 zile in functie si de stadiul in care au fost preluate icrele Dupa eclozare larvele se vor muta in 2 cazi de 2 x 2 x 05 m care vor fi ferite de lumina solara directa pana la resorbtia sacului vitelin Alimentarea cu apa a cazilor se asigura prin tevi de plastic perforate cu debite de 8-15 lmin

Procesul de resorbtie a sacului vitelin dureaza 8-10 zile perioada in care temperatura apei va fi crescuta gradat pana la 16 oC In aceasta perioada larvele se vor feri de lumina directa si vor fi supravegheate permanent pentru urmarirea resorbtiei sacului vitelin si a comportamentului acestora Cu 2-3 zile inainte de resorbtia completa a sacului vitelin se va administra de cateva ori pe zi nauplii de Artemia salina si starter de

salmonide 00 dizolvat in apa pentru a stimula inceperea hranirii

In momentul in care larvele au sacul vitelin resorbit si inoata activ dupa hrana se va incepe administrarea regulata de furaje constand in principal din nauplii de Artemia salina si furaj starter 00 care se va administra la intervalle de 1-2 ore la discretie Dupa 3-5 zile de la initierea hranirii se va proceda la o rarire a larvelor initial la o densitate de 2000 larve mp (6 cazi) apoi dupa alte 3-5 zile la 1000 larvemp

Dupa ce se observa ca larvele au inceput sa consume hrana se va reduce gradat proprotia de Artemia salina Daca se observa ca larvele consuma furaj starter si nu sunt mortalitati se va trece exclusiv pe furajare artificiala In cazul refuzului de starter se va administra timp de cateva zile viermi Tubifex tocati si eventual Daphnia

In perioada de crestere a larvelor se va acorda atentie deosebita igienei Cazile vor fi curatate de resturile de furaje si excremente de cel putin 2 ori pe zi Se va verifica zilnic starea de sanatate comportamentul si cresterea in lungime si greutate a larvelorpuilor

Dupa cca60 zile de la eclozare puii de pastrav ating greutatea de 4-5 gex moment in care ei vor fi deja distribuiti in toate cele 20 cazi de crestere Se va face regulat sortarea puilor pe dimensiuni pentru a preveni manifestarea canibalismului Puii se mai pot tine in aceste cazi pana la greutatea de 25 ndash 30 gex (inca 45-60 zile) moment in care se estimeaza o supravietuire de cca 60 (30000 ex) ndash cca 750 kg pui la o densitate de 18-20 kgmc

Treptat se va trece la furajarea cu granule de 13-15 mm si apoi de 2 mm (Mini 13-15 mm 2 mm)

Se estimeaza un consum total de furaj starter (Starter 00-1-2-3 64 proteina 12 lipide) de cca 500 kg la un precirct mediu de 35 EURkg respectiv furaj Mini cca 150 kg si furaj 2 mm cca 100 kg (12 EURkg) si un consum de cca 5 kg oua Artemia salina (75 EURkg)

Cresterea puilor de pastrav in bazinele interioare de beton si in cele din fibra de sticla

Puii se vor muta in bazinele interioare de beton pe masura ce depasesc 20 gex si accepta furajul de 2 mm Coloana de apa in bazine se va mentine la 40-50 cm si se va creste gradat pana la 1 m pe masura ce puii se apropie de 100 gex Pentru eficienta se vor folosi si bazinele de fibra de 2x2 m

Din momentul in care puii accepta granule de 2 mm se trece propriu-zis la cresterea comerciala Greutatea de 100 gex poate fi atinsa in bazinele de beton din hala la varsta de 5-6 luni moment in care puii pot fi mutati in bazine exterioare

La o greutate medie de 100 gex cu 30000 pui pastrav in hala se va atinge o densitate de 15 kgmc apa respectiv o biomasa totala de 3000 kg

Se estimeaza un consum de furaj de crestere (furaj extrudat 2 mm 45 proteina 20 grasime) de cca 2000 kg (1 EURkg) Dupa greutatea de 20 gex se va trece la ratii zilnice conform tabelelor de furajare de la producator respectiv 15-2 din biomasa totala zi administrate in 2-3 portii la intervale de 6-8 ore

Verificarea cresterii si ajustarea ratiilor de furajare se va face saptamanal Zilnic se va observa comportamentul puilor starea sanitara si se vor curata peretii bazinelor

Cresterea pastravului in bazine exterioare de beton

Popularea in bazinele de beton exterioare se va face initial la o densitate de 20 exmp (cca 3000 exbazin =gt 10 bazine) unde vor fi crescuti pana la greutatea de 1 kgex (3-4 luni) dupa care se vor rari la o densitate de 12 exmplt densitate la care vor fi crescuti urmatoarele 6 luni pana la atingerea greutatii de 2 kgex

Bazinele exterioare de beton vor fi alimentate cu apa la un debit de 5-85 ls ceea ce corespunde la o rata de schimb al apei din bazine (240 mc) de 18- 3 ori zi Se va asigura aerare suplimentara dupa nevoi urmarindu-se asigurarea unei concentratii a oxigenului dizolvat de minim 5 mgl cu o valoare optima de 8 mgl

Valorificarea materialului pentru carne se poate face la greutatea de peste 2 kgex moment in care se poate incasa si subventia In prima faza se poate vinde cca 50 din productie pentru carne urmand ca bazinele eliberate sa fie folosite pentru popularea cu un nou lot din statia de incubatie

La atingerea greutatii medii de 2 kgex la un efectiv de 20000 ex (83 supravietuire dupa popularea in bazinele exterioare) se estimeaza un consum de cca 50000 kg furaj comercial (1 EURkg) cu o rata de conversie estimata FCR=1

Cele 10-15000 exemplare ramase dupa prima valorificare pot fi crescute pana la 4-5 kgex (inca 10-12 luni) moment in care se poate face si o sortare pe sexe

Cantaririle se vor face de doua ori pe luna se vor cantari minim 100 exbazin si se vor intocmi graficele de crestere respectiv noile ratii de furajare Cu ocazia pescuirilor de control se va evalua si starea ihtiopatologica a materialului si se vor lua masuri de tratament daca este cazul

Vanzarea a cca 10000 pesti de 2 kgexan in decurs de 2-3 luni este obligatorie pentru a face loc urmatorului ciclu din hala Incepand din anul al 3-lea vanzarile vor ajunge la peste 90 tonean Ciclul prezentat are character orientativ dpdv tehnologic si nu include date privind marketingul produselor Succesiunea ciclurilor de productie se poate rafina si definitiva pe parcurs incepand din anul al doilea de productie De asemenea in diferite faze ale procesului tehnologic poate fi vandut material viu pentru alte ferme de pastrav activitate care aduce de regula mai mult profit decat vanzarea pestelui de consum

Productia de pastrav se poate incepe fie cu puiet cumparat de la alti producatori fie de la icre embrionate caz in care ciclul de productie poate incepe cu 2-3 luni inainte de faza de incubare a icrelor de sturioni In primul an productia de pastrav poate fi de pana la 50 tone urmand sa scada gradat pe masura ocuparii bazinelor aparand necesitatea extinderii

Sursele de finantare a investitiei

- sume nerambursabile provenite de la Comisia Europeană şi de la bugetul de stat - surse proprii

Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei

Număr de locuri de muncă create icircn faza de execuţie 34Număr de locuri de muncă create icircn faza de operare 4

B Piese desenate

1plan de amplasare icircn zonă (125000-15000)

2planuri si sectiuni generale de arhitectura rezistenta instalatii inclusiv planuri de coordonare a tuturor specialitatilor ce concura la realizarea proiectului

Legenda 1-perete longitudinal interior 5- apa

2- perete longitudinal exterior 6- farfurie

3- trotuar 4- radier

Casa de incubaţie trebuie să asigure următoarele condiţii- acces uşor- spaţiu suficient care să permită o muncă uşoară curată şi rapidă- iluminare corespunzătoare pe timp de zi şi de noapte icircnsă fără a permite pătrunderea directă a

razelor solare- izolaţie termică pentru a nu icircngheţa apa icircn incubatoare- o aerisire bună- o bună admisie şi evacuare a apei

Se recomandă ca amplasarea casei de incubaţie să se facă lacircngă locuinţa păstrăvarului dar nu sub aceasta fiindcă o face rece şi umedă Pardoseala casei de incubaţie trebuie să fie cimentată icircn pantă lină (1cmm) pentru a permite spălarea acesteia şi scurgerea apei care inevitabil este icircn jurul incubatoarelor Pe alea principală şi pe culoarele dintre incubatoare care sunt icircn permanenţă umede este bine să se monteze grătare din lemn pentru a evita contactul piscicultorului cu podeaua din beton care este rece şi umedă Pereţii şi acoperişul trebuie să astfel construite icircncacirct să protejeze icircncăperea de variaţiile mari de temperatură şi de a o pune la adăpost de căldură şi frig mare Iluminarea casei de incubaţie se asigură prin ferestre care de preferinţă trebuiesc orientate spre nord pentru ca soarele să nu ajungă pe icre Pentru iluminatul electric datorită umidităţii mari trebuie să se folosească o tensiune de 24 sau 12 volţi Icircn casa de incubaţie mai trebuie prevăzute bazine pentru parcarea reproducătorilor icircn timpul mulsuluiPentru perioada de iarnă icircn casa de incubaţie trebuie să existe o sursă de căldură pentru a icircmpiedica icircngheţul apei icircn incubatoare

Alimentarea cu apă

Priza de apă trebuie să permită asigurarea apei gravitaţional Dacă alimentarea cu apă se face din racircu canalul de aducţiune trebuie să fie icircngropat icircn pămacircnt la o adacircncime de 50-60cm pentru a evita icircngheţul icircn timpul iernii Icircn situaţia alimentării cu apă de izvor parcursul apei trebuie să fie cacirct mai mare prevăzut cu mici cascade pentru o oxigenare mai bună a apei şi eliminarea eventualelor gaze dăunătoare peştilor De obicei apa care provine din racircu nu este suficient de limpede de aceea trebuie instalate filtre Filtrele sunt de multe feluri cele mai des folosite fiind cele pe principiul sedimentării Filtrul dublu este format din trei compartimente un compartiment central cu rol de distribuire a apei icircn compartimentele de filtrare şi două compartimente de filtrare icircn care pe fund este aşezat cacircte un grătar de lemn la o icircnălţime de 20cm peste care se aşează materialul filtrant format din pietriş de 7-8 cm pietriş de 4-5 cm pietriş de 2-3 cm nisip grosier 05-1 cm Fiecare strat filtrant are o grosime de 20-25 cm Apa circulă de jos icircn sus prin straturile filtrante pacircnă la partea de sus a compartimentului de unde este dirijată la incubatoare

La baza fiecărui compartiment este un orificiu de golire care permite golirea periodică a filtrului pentru igienizare Pentru a nu opri alimentarea cu apă a incubatoarelor icircn timpul igienizării trebuie prevăzut un by-pass pe unde apa să treacă direct la incubatoare

Filtrul cu patru compartimente funcţionează pe acelaşi principiu ca şi cel cu două compartimente doar că straturile filtrante nu sunt dispuse pe verticală ci pe orizontală fiecare compartiment fiind umplut cu material filtrant de o anumită dimensiune de la mare la mic apa trecacircnd dintr-un compartiment icircn altul Ca şi la filtrul dublu fiecare compartiment este prevăzut cu un orificiu pentru golirea de fund şi există un by-pass pentru asigurarea apei la incubatoare icircn timpul curăţirii filtrului Icircn prezent sunt şi sisteme cu raze ultraviolete pentru distrugerea bacteriilor existente icircn apa ce alimentează casa de incubaţie

Incubatoarele După fecundare pacircnă la ecloziune icrele sunt introduse icircn incubatoare Există mai multe tipuri de incubatoare cu diverse forme Ele se pot clasifica icircn două mari tipuri bull incubatoare icircn straturi

- incubatoare scurte sau californiene la care icircn mod obişnuit sunt unul sau două cutii interioare perforate

- incubatoare alungite sau incubatoare de alevinaj la care sunt mai multe cutii interioare sunt utilizate şi pentru creşterea alevinilor

bull incubatoare icircn vrac- incubatorul Zug (Weiss) este utilizat pentru incubarea icrelor de lipan şi coregon- incubatorul tip dulap- incubatorul vrac de tip italian

Specii de pastrav adaptate pentru cresterea in captivitate

1 Pastravul de munte (Salmo trutta labrax)

Pastravul de munte face parte din supraclasa pestilor ososi clasa Actinopterygii ordinul Salmoniformes familia Salmonidae Pastravul de munte are lungimea de 21-37 cm si cantareste aproximativ 200-300 g rar ajungand la 1500 g Partea posterioară a vomerului este dotata cu doua serii longitudinale de dinti 9-12 in total Coloratia variaza dupa varsta sex natura si temperatura apei La adultii pastrav de munte spatelele este cafeniu-verzui cu pete rotunjite negre sau rosii Laturile corpului pastravului sunt galbui cu pete negre si rosii inconjurate de un cerc mai deschis In partea dorsala sunt pete negre si rosii rotunjite Pastravul de munte traieste in paraie de munte cu apa limpede repede rece si mult oxigenata Sta ascuns pe sub pietre sau pe langa malurile umbrite nu poate trai in ape mai calde de 15 grade C Foarte vioi foarte rapid se hraneste cu insecte viermi crustacei dar si cu pesti mici icre si chiar cu proprii pui Pentru reproducere urca spre izvorul paraielor toamna infruntand cascade si bolovani Icrele le depun cand apa se raceste din octombrie pana in decembrie In tara noastra exista in Siret de la izvoare pana la Luncavat in bazinul Bistritei de la Dorna pana la Tarcau in toate raurile din Carpatii Meridionali in Somesul Rece Somesul Cald Cibin si TimisEste prezent si in lacurile de munte din Retezat (Zanoaga si Bucura)

2 Pastravul curcubeu (Salmo iridaeus girderi)

Face parte din familia Salmonide avand denumirea populara de curcubeu sau venetic Raspandire pe glob In raurile din Europa si din vestul SUA Raspandire in Romania In apele de munte (Valea Stanii Teleajan Valea Azugii Trotus Somesul Rece) Caracteristici principale Dimensiuni asemanatoare cu ale pastravului indigen de rau Aspect Corpul este ca un fus turtit lateral cu solzii mai mari decat la pastravul indigen Spinarea este gri - albastruie flancurile arginii si burta alba Pe corp are pete mici cafenii incercuite cu alb Pe flancuri se intinde cate o dunga roscat-sidefie cu nuante in culorile curcubeului

Mod de viata Este mai putin pretentius decat pastravul indigen in privinta calitatii apei acest pastrav pare adaptat apelor ceva mai opace linia laterala bine dezvoltata dovedeste ca poate vana excelent in orice conditii de visibilitate avantaj pentru pescari care profita de o apa putin tulbure pentru a prinde curcubeu

Se hraneste cu insecte crustacee pesti mici

Ritmul de crestere al pastravului curcubeu in helesteie

Varsta (ani)Lungimea(cm)

1Greutatea(g)

10-12 60-80

2 15-25 120-200

3 30-40 250-450

4 40-50 450-800

Pescuitul sportiv Este permis numai cu momeli artificiale la toate salmonidele Se practica pescuitul cu lanseta cu lingurita rotativa mica argintie sau aurie Cea mai pasionanta metoda este cea cu musca artificiala care cere o mare la alegere si aruncare Valoare gastronomica Carne foarte gustoasa

3 Pastravul indigen (Salmo trutta fario)

Pastravul indigen sau Salmo trutta fario face parte din familia salmonide Denumire populara este pastrav de munte pastrau pastrug patatul Raspandire pe glob In toate apele din zona de munte ale Europei Raspandire in Romania In toate raurile de munte in cateva lacuri naturale (Rosu Calcescu Balea Ana) lacurile de baraj populate Caracteristici principale se intalneste in rauri (lungime 23 cm - greutate 150g exceptional 700 - 800g) in lacuri (lungime - 23 cm 70 cm exceptional greutate 150g exceptional 5kg ) Are corp zvelt musculos gura mare cu dinti ascutiti solzi mici Coloritul indigenului surprinzator de placutvariaza in functie de conditiile locului de naturafundului apei de flora submersa limpezimea apei si luminozitatea albiei La prima vedere culorile predomonante sunt brun-masliniul pe spate coborand in grade spre alb-murdar pe flancuri si pantec stropit de o puzderie de pete aproape negre intre care clipesc stelute cu alb-galbui Daca in albiile pietroase scaldate de lumina paleta de culori trece de la verde-masliniu spre auriu in zonele adanci si umbrite pastravul are straie inchise batand spre brun negricios pe spate Mod de viata Traieste in zona superioara a apelor curgatoare fiind o specie iubitoare de ape limpezi bogate in oxigen dizolvat apa a caraor temperatuta nu depaseste 18degC nici in perioadele cele mai calde Il intalnim in raurile de munte de la cateva sute de metrii pana peste 2000m In mod natural locul de panda si vanatoare nu se schimba decat in perioadele de viituri cand pastravii sunt

purtati la vale de forta curentului ori toamna cand are loc bataia si pestii cauta locurile mai ferite cu apa limpede si fund nisipos sau acoperite cu pietris fin Se hraneste cu insecte crustacee pesti mici (chiar si propriile progenituri)

PLAN DE AFACERI

I DATE DE IDENTIFICARE

1 Numele firmei SC IugaG SA

2 Codul unic de icircnregistrare 1591231

3 Forma juridică de constituire Societate pe actiuni

4 Activitatea principală a societăţii şi codul CAEN al activităţii principale

SC Iuga G SA are ca obiect principal de activitate producerea de puiet pentru cultura de pastrav cresterea pastravilor in sistem intensiv valorificarea

Cod CAEN 0132202

5 Natura capitalului social

Natura capitalului social () Public Privat UM

Romacircn 110000 8492 Mii

euroStrăin - -

6 Valoarea capitalului 118492 mii euro

7 Adresa telefonfax e-mail Societatea are sediul in judetul Buzau comuna Maracineni Telefon 0754859574 0236345543E-mail gabyiugayahoocom

8 Conturi bancare deschise la Unicredit Tiriac Bank

Cont Lei RO 17 BACX 0000000126456001

Cont Euro RO71BACX410SV51618884100

9 Asociaţi acţionari principali

Nr

Crt

Numele Adresa (sediul) Pondere in capital social

1 Iuga Gabriel Str Centrala nr90 Com Maracineni Jud Buzau

40

11 Obiective

Obiective (Indicatori ţintă) UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

Cifră de afaceri Mii EURO 100000 E 120000 150000 175000 180000Din care Export Mii EURO - 100000 120000 130000 150000

Profit Mii EURO 20000 35000 50000 40000 41000Nr de salariaţi Nr persoane 3 4 4 5 4

12 Analiza SWOT

Puncte forte Puncte slabe Oportunitati Amenintari Capital Forta de

munca redusa Concurenta

mica

Inflatia Aportul de

capital al beneficiarului

Extinderea societatii

Pret accesibil la furaje si materile

Cerere mare pe piata de profil

Concurenta acerba

Cresterea veniturilor populatiei

Conditiile naturale

Schimbarile climatice

BIBLIOGRAFIE

1 httpwwwanparo ndash Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura

2 Nicole GhTURLIU - Revista De Zootehnie Si Medicina Veterinara (Nr 122007)

3 httpwwwprimaria-maracineniro ndash Primaria Comunei Maracineni

4 wwwafacerilacheienet

5 wwwnewschannelro

6 wwwpastravarhomero

7 wwwinssero ndash Institutul National de Statistica

҉҉҉ ҉҉҉

In primul rand din piscicultura se pot obtine profituri substantiale Inca din primul an in functie de dimensiunea fermei cifra de afaceri din cresterea pastravului poate ajunge la 100000 de euro iar in al doilea an aproape sa se dubleze

Practicata pentru inceput la o scara mica si cu un minimum de investitii o pastravarie poate produce mari cantitati de peste cu o valoare economica ridicata intr-un timp relativ scurt raportat la suprafata de teren folosita Dat fiind faptul ca perioada dintre realizarea investitiei si valorificarea primilor pesti maturi este scurta se poate avea la dispozitie rapid banii necesari pentru amortizarea investitiei pentru promovare sustinuta si pentru cresterea capacitatii de productie

Apoi cresterea pastravului este foarte rentabila Daca 5000 de metri patrati de pasune pot produce aproximativ 455 de kilograme de carne de vita la aceeasi suprafata de apa o pastravarie produce peste 4 tone de carne

Conditiile climatice din multe zone ale tarii noastre favozireaza cresterea pastravului zona Buzaului fiind una dintre cele mai propice zone datorita climatului si a retelei hidrologice foarte bine dezvoltate

Pastravul este un peste savurat de toata lumea si acest fapt se poate observa in restaurantele cu specific autohton unde se comercializeaza pastrav somn sau salau la preturi piperate

In tara noastra recolta anuala de pastrav este de aproximativ 2000 de tone iar cererea (consumul) s-a dublat in ultimii cinci ani ajungand la 4500 de tonean O stare de fapt care m-a motivat in alegerea acestei teme

Pastravul este in prezent cea mai apreciata specie de peste Aproape nu exista turist care sa nu-si doreasca sa guste macar un preparat pe baza de pastrav Acest potential poate fi fructificat de fermele piscicole si colateral prin investitii in turism si agrement La restaurant sau in propria farfurie preparatele din pastrav sunt gustoase si sanatoase

In acest proiect voi demonstra ca nu se poate pune problema gasirii unei piete de desfacere Productia obtinuta este usor de plasat pe piata locala in pietele agro-alimentare in bacanii sau pescarii catre pensiunile din zona (poate chiar cea proprie) De asemenea se poate vinde efectiv la poarta fermei intr-un mic magazin de desfacere

ACVACULTURA IN ROMANIA

Icircn Romacircnia activităţile de pescuit se desfăşoară icircn zonele unde există luciu de apă (lacurişi racircuri (inclusiv Dunărea) Delta Dunării şi litoralul Mării Negre) Acvacultura estedezvoltată pe tot teritoriul Romacircniei icircn iazurile făcute de macircna omului dar totodată şi icircncele naturale pescuitul de captură este practicat icircn apele interne Delta Dunării şi MareaNeagră Cursurile şi suprafeţele de apă icircn care are loc pescuitul au următoarele dimensiuni

1048766 500000 ha de lacuri şi iazuri naturale artificiale1048766 66000 km de racircuri1048766 1075 km pe fluviul Dunărea1048766 25000 km2 Zona Exclusivă pe litoralul Mării Negre

PRODUCTIA DE PESTE IN ACVACULTURA

REALIZATA IN ANUL 2008

SPECIA CANTITATE PRETURI

TONE MEDII)CRAP 3977 620

CARAS 1426 290PLATICA 60 220

BABUSCA 5 190SANGER 2959 450NOVAC 2228 450COSAS 426 550SALAU 49 890STIUCA 14 750SOMN 149 810BIBAN 1 280

ALTE SPECII 165 320

TOTAL 11459

PASTRAVINDIGEN 752 950

FANTANEL 17 920CURCUBEU 268 960

TOTAL PASTRAV 1037

TOTAL GENERAL 12496) la prima vanzare

După cum arată icircn Figura 1 icircn 2006 au fost icircnregistrate 381 de pescării icircn 38 de judeţe(din 42 de judeţe) din Romacircnia Numai icircn trei judeţe (Mehedinţi Gorj şi Vacirclcea) nu existăicircnregistrări referitoare la facilităţi de acvacultură Zone importante de piscicultură suntlocalizate icircn mai multe judeţe precum Timiş Sibiu Suceava Mureş Călăraşi Constanţa şiTulcea Este important de menţionat faptul că judeţul Tulcea icircncorporează Delta Dunării

In judetul Buzau se poate observa ca potentialul piscicol nu este folosit la capacitate maxima ceea ce face din aceasta idee de investitie una sigura

Axa acvacultura include masuri de sustinere pentru dezvoltarea de ferme de acvacultura dezvoltarea de unitati de procesare modernizarea pescuitului prin construirea sau modernizarea de adaposturi si ambarcatiuni imbunatatirea calitatii produselor din pescuit prin echiparea ambarcatiunilor cu masini de gheata crearea conditiilor specifice pentru prima vanzare si dezvoltarea altor facilitati specifice ce nu exista sau nu corespund cu standardele UE

Proiectele pentru dezvoltarea acvaculturii pot beneficia de o cofinantare de 60 fonduri europene si de la bugetul de stat Beneficiarii acestei masuri pot fi agentii economici asociatiile si organizatiile de producatori sau institutiile publice Evaluarea proiectului va tine cont de viabilitatea finaciara a solicitantului de impactul proiectului asupra numarului de salariati dar si de impactul asupra mediului Prin intermediul acestei masuri se urmareste cresterea productiei din acvacultura cu pana la 80 pana in 2013 precum si cresterea profitului pana la 50

Astfel au fost depuse noua proiecte pe masura 21 privind Investitiile productive in acvacultura cu o valoare de peste 151 mil lei din care eligibila aproape 124 mil lei si cinci proiecte pe masura 26 privind Investitiile in procesare si comercializare cu valoare totala de peste 73 mil lei din care eligibila aproape 48 mil lei

In perioada 2007-2013 Romania primeste 230 milioane de euro din Fondul European pentru Pescuit (FEP) iar sesiunile de depunere a cererilor de finantare vor fi deschise pana in decembrie 2013 cu conditia ca perioada de implementare a proiectelor sa nu depaseasca sfarsitul anului 2015 Potrivit programului fondurile europene vor putea fi alocate pana in 2013 pe cele cinci axe astfel

- pentru adaptarea flotei de pescuit vor putea fi acordate fonduri totale de 133 milioane de euro din care 75 fonduri UE

- pentru acvacultura -140 milioane de euro - pentru masuri de interes comun - 40 milioane de euro - pentru dezvoltarea durabila a zonelor pescaresti -100 milioane de euro- iar pentru asistenta tehnica -143 milioane de euro

STUDIU DE FEZABILITATE

Studiul de fezabilitate reprezintă documentaţia icircn care sunt prezentate principalele caracteristici tehnico-economice ale investiţiei prin care se asigură utilizarea raţională şi eficientă a capitalului şi acoperirea cheltuielilor materiale icircntr-un mod ce satisface cerinţele economice şi sociale luand in consideratie inclusiv factorii de risc si incertitudine

A Partile scrise

Date generale

1 denumirea obiectivului de investiţiii Ferma piscicola 2 amplasamentul Judetul Buzau Comuna Maracineni nr 15 cod 72520 3 titularul investitiei Iuga Gabriel 4 beneficiarul investitiei Iuga Gabriel 5 elaboratorul studiului Iuga Gabriel

Informatii generale privind proiectul

1situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului Ferma este la stadiul de plan de afaceri

2 descrierea investitiei a) necesitatea si oportunitatea investitiei reiese din faptul ca in judetul Buzau si in judetele invecinate nu este valorificat potentialul pedoclimatic si hidrologic cerut de aceasta ferma cat si din faptul ca cererea de pastrav la nivel national nu este acoperita decat in proportie de 50

b) descrierea constructiva functionala si tehnologica dupa caz

Conditia esentiala pentru instalarea unei pastravarii o constituie fara nici o indoiala prezenta unei ape corespunzatoare din punct de vedere cantitativ dar si calitativ Apa trebuie sa contina minim 7 mg l oxigen si sa aiba un pH = 7 ( neutra) sau putin alcalina fara mult fier Alimentarea cu apa a bazinelor de pastrav trebuie sa asigure o primenire totala a apei de cateva ori intr-o zi iar temperatura apei sa fie pentru puiet de 8 -10 grade iar pentru pastravii in crestere de 18 grade

Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii

Hala de crestere a puietului in sistem intensive suprafata 500 mp

20 bazine fibra sticla 2 x 2 x 06 m 2 mcbazin total 40 mc 10 bazine de beton 4 x 4 x 12 m 16 mcbazin total 160 mc

Volum util total 200 mc suprafata bazine 240 mp

Alimentare cu apa total statie 20 ls

o Cazi puiet max 20 lmincada x 20 =gt 667 ls

o Bazine beton max 558 lminbazin x 10 = 093 ls x 10 = 93 ls

Alimentarea totala a statiei include o rezerva de 3 ls pentru incubatie schimbari de apa spalari bazine si alte operatiuni tehnologice Bazinele din hala vor fi aerate (aer comprimat oxigen dupa nevoi)

Bazine de crestere exterioare

16 bazine beton 40 x 4 x 18 m 200-240 mcbazin vol total 3840 mc Debite necesare 5-85 lsecbazin =gt 80-136 lsec apa de suprafata sisau foraj cu

aerare suplimentara pe fiecare bazin (aeratoare tip paddlewheel)

Consum total maxim de apa 156-160 ls

Incubatia si cresterea larvelor si puilor pana la 25 gex

Incubatia Icrele embrionate achizitionate de la producatori romani sau importate vor fi incubate in incubatoare speciale pentru pastrav (tip Mc Donald sau basculant ndash model Romania)

Se vor achizitiona anual cca 50000 icre embrionate Incubatia va avea loc la temperaturi de 14 ndash 15degC Se vor incuba 10-15000 icre pe incubator =gt minim 5 incubatoare Incubatoarele se alimenteaza cu apa la debite de 5-10 lmin in functie de starea fiziologica a icrelor debitul fiind mai mare dupa inceperea eclozarii

La 14 oC eclozarea se va produce in 4-5 zile in functie si de stadiul in care au fost preluate icrele Dupa eclozare larvele se vor muta in 2 cazi de 2 x 2 x 05 m care vor fi ferite de lumina solara directa pana la resorbtia sacului vitelin Alimentarea cu apa a cazilor se asigura prin tevi de plastic perforate cu debite de 8-15 lmin

Procesul de resorbtie a sacului vitelin dureaza 8-10 zile perioada in care temperatura apei va fi crescuta gradat pana la 16 oC In aceasta perioada larvele se vor feri de lumina directa si vor fi supravegheate permanent pentru urmarirea resorbtiei sacului vitelin si a comportamentului acestora Cu 2-3 zile inainte de resorbtia completa a sacului vitelin se va administra de cateva ori pe zi nauplii de Artemia salina si starter de

salmonide 00 dizolvat in apa pentru a stimula inceperea hranirii

In momentul in care larvele au sacul vitelin resorbit si inoata activ dupa hrana se va incepe administrarea regulata de furaje constand in principal din nauplii de Artemia salina si furaj starter 00 care se va administra la intervalle de 1-2 ore la discretie Dupa 3-5 zile de la initierea hranirii se va proceda la o rarire a larvelor initial la o densitate de 2000 larve mp (6 cazi) apoi dupa alte 3-5 zile la 1000 larvemp

Dupa ce se observa ca larvele au inceput sa consume hrana se va reduce gradat proprotia de Artemia salina Daca se observa ca larvele consuma furaj starter si nu sunt mortalitati se va trece exclusiv pe furajare artificiala In cazul refuzului de starter se va administra timp de cateva zile viermi Tubifex tocati si eventual Daphnia

In perioada de crestere a larvelor se va acorda atentie deosebita igienei Cazile vor fi curatate de resturile de furaje si excremente de cel putin 2 ori pe zi Se va verifica zilnic starea de sanatate comportamentul si cresterea in lungime si greutate a larvelorpuilor

Dupa cca60 zile de la eclozare puii de pastrav ating greutatea de 4-5 gex moment in care ei vor fi deja distribuiti in toate cele 20 cazi de crestere Se va face regulat sortarea puilor pe dimensiuni pentru a preveni manifestarea canibalismului Puii se mai pot tine in aceste cazi pana la greutatea de 25 ndash 30 gex (inca 45-60 zile) moment in care se estimeaza o supravietuire de cca 60 (30000 ex) ndash cca 750 kg pui la o densitate de 18-20 kgmc

Treptat se va trece la furajarea cu granule de 13-15 mm si apoi de 2 mm (Mini 13-15 mm 2 mm)

Se estimeaza un consum total de furaj starter (Starter 00-1-2-3 64 proteina 12 lipide) de cca 500 kg la un precirct mediu de 35 EURkg respectiv furaj Mini cca 150 kg si furaj 2 mm cca 100 kg (12 EURkg) si un consum de cca 5 kg oua Artemia salina (75 EURkg)

Cresterea puilor de pastrav in bazinele interioare de beton si in cele din fibra de sticla

Puii se vor muta in bazinele interioare de beton pe masura ce depasesc 20 gex si accepta furajul de 2 mm Coloana de apa in bazine se va mentine la 40-50 cm si se va creste gradat pana la 1 m pe masura ce puii se apropie de 100 gex Pentru eficienta se vor folosi si bazinele de fibra de 2x2 m

Din momentul in care puii accepta granule de 2 mm se trece propriu-zis la cresterea comerciala Greutatea de 100 gex poate fi atinsa in bazinele de beton din hala la varsta de 5-6 luni moment in care puii pot fi mutati in bazine exterioare

La o greutate medie de 100 gex cu 30000 pui pastrav in hala se va atinge o densitate de 15 kgmc apa respectiv o biomasa totala de 3000 kg

Se estimeaza un consum de furaj de crestere (furaj extrudat 2 mm 45 proteina 20 grasime) de cca 2000 kg (1 EURkg) Dupa greutatea de 20 gex se va trece la ratii zilnice conform tabelelor de furajare de la producator respectiv 15-2 din biomasa totala zi administrate in 2-3 portii la intervale de 6-8 ore

Verificarea cresterii si ajustarea ratiilor de furajare se va face saptamanal Zilnic se va observa comportamentul puilor starea sanitara si se vor curata peretii bazinelor

Cresterea pastravului in bazine exterioare de beton

Popularea in bazinele de beton exterioare se va face initial la o densitate de 20 exmp (cca 3000 exbazin =gt 10 bazine) unde vor fi crescuti pana la greutatea de 1 kgex (3-4 luni) dupa care se vor rari la o densitate de 12 exmplt densitate la care vor fi crescuti urmatoarele 6 luni pana la atingerea greutatii de 2 kgex

Bazinele exterioare de beton vor fi alimentate cu apa la un debit de 5-85 ls ceea ce corespunde la o rata de schimb al apei din bazine (240 mc) de 18- 3 ori zi Se va asigura aerare suplimentara dupa nevoi urmarindu-se asigurarea unei concentratii a oxigenului dizolvat de minim 5 mgl cu o valoare optima de 8 mgl

Valorificarea materialului pentru carne se poate face la greutatea de peste 2 kgex moment in care se poate incasa si subventia In prima faza se poate vinde cca 50 din productie pentru carne urmand ca bazinele eliberate sa fie folosite pentru popularea cu un nou lot din statia de incubatie

La atingerea greutatii medii de 2 kgex la un efectiv de 20000 ex (83 supravietuire dupa popularea in bazinele exterioare) se estimeaza un consum de cca 50000 kg furaj comercial (1 EURkg) cu o rata de conversie estimata FCR=1

Cele 10-15000 exemplare ramase dupa prima valorificare pot fi crescute pana la 4-5 kgex (inca 10-12 luni) moment in care se poate face si o sortare pe sexe

Cantaririle se vor face de doua ori pe luna se vor cantari minim 100 exbazin si se vor intocmi graficele de crestere respectiv noile ratii de furajare Cu ocazia pescuirilor de control se va evalua si starea ihtiopatologica a materialului si se vor lua masuri de tratament daca este cazul

Vanzarea a cca 10000 pesti de 2 kgexan in decurs de 2-3 luni este obligatorie pentru a face loc urmatorului ciclu din hala Incepand din anul al 3-lea vanzarile vor ajunge la peste 90 tonean Ciclul prezentat are character orientativ dpdv tehnologic si nu include date privind marketingul produselor Succesiunea ciclurilor de productie se poate rafina si definitiva pe parcurs incepand din anul al doilea de productie De asemenea in diferite faze ale procesului tehnologic poate fi vandut material viu pentru alte ferme de pastrav activitate care aduce de regula mai mult profit decat vanzarea pestelui de consum

Productia de pastrav se poate incepe fie cu puiet cumparat de la alti producatori fie de la icre embrionate caz in care ciclul de productie poate incepe cu 2-3 luni inainte de faza de incubare a icrelor de sturioni In primul an productia de pastrav poate fi de pana la 50 tone urmand sa scada gradat pe masura ocuparii bazinelor aparand necesitatea extinderii

Sursele de finantare a investitiei

- sume nerambursabile provenite de la Comisia Europeană şi de la bugetul de stat - surse proprii

Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei

Număr de locuri de muncă create icircn faza de execuţie 34Număr de locuri de muncă create icircn faza de operare 4

B Piese desenate

1plan de amplasare icircn zonă (125000-15000)

2planuri si sectiuni generale de arhitectura rezistenta instalatii inclusiv planuri de coordonare a tuturor specialitatilor ce concura la realizarea proiectului

Legenda 1-perete longitudinal interior 5- apa

2- perete longitudinal exterior 6- farfurie

3- trotuar 4- radier

Casa de incubaţie trebuie să asigure următoarele condiţii- acces uşor- spaţiu suficient care să permită o muncă uşoară curată şi rapidă- iluminare corespunzătoare pe timp de zi şi de noapte icircnsă fără a permite pătrunderea directă a

razelor solare- izolaţie termică pentru a nu icircngheţa apa icircn incubatoare- o aerisire bună- o bună admisie şi evacuare a apei

Se recomandă ca amplasarea casei de incubaţie să se facă lacircngă locuinţa păstrăvarului dar nu sub aceasta fiindcă o face rece şi umedă Pardoseala casei de incubaţie trebuie să fie cimentată icircn pantă lină (1cmm) pentru a permite spălarea acesteia şi scurgerea apei care inevitabil este icircn jurul incubatoarelor Pe alea principală şi pe culoarele dintre incubatoare care sunt icircn permanenţă umede este bine să se monteze grătare din lemn pentru a evita contactul piscicultorului cu podeaua din beton care este rece şi umedă Pereţii şi acoperişul trebuie să astfel construite icircncacirct să protejeze icircncăperea de variaţiile mari de temperatură şi de a o pune la adăpost de căldură şi frig mare Iluminarea casei de incubaţie se asigură prin ferestre care de preferinţă trebuiesc orientate spre nord pentru ca soarele să nu ajungă pe icre Pentru iluminatul electric datorită umidităţii mari trebuie să se folosească o tensiune de 24 sau 12 volţi Icircn casa de incubaţie mai trebuie prevăzute bazine pentru parcarea reproducătorilor icircn timpul mulsuluiPentru perioada de iarnă icircn casa de incubaţie trebuie să existe o sursă de căldură pentru a icircmpiedica icircngheţul apei icircn incubatoare

Alimentarea cu apă

Priza de apă trebuie să permită asigurarea apei gravitaţional Dacă alimentarea cu apă se face din racircu canalul de aducţiune trebuie să fie icircngropat icircn pămacircnt la o adacircncime de 50-60cm pentru a evita icircngheţul icircn timpul iernii Icircn situaţia alimentării cu apă de izvor parcursul apei trebuie să fie cacirct mai mare prevăzut cu mici cascade pentru o oxigenare mai bună a apei şi eliminarea eventualelor gaze dăunătoare peştilor De obicei apa care provine din racircu nu este suficient de limpede de aceea trebuie instalate filtre Filtrele sunt de multe feluri cele mai des folosite fiind cele pe principiul sedimentării Filtrul dublu este format din trei compartimente un compartiment central cu rol de distribuire a apei icircn compartimentele de filtrare şi două compartimente de filtrare icircn care pe fund este aşezat cacircte un grătar de lemn la o icircnălţime de 20cm peste care se aşează materialul filtrant format din pietriş de 7-8 cm pietriş de 4-5 cm pietriş de 2-3 cm nisip grosier 05-1 cm Fiecare strat filtrant are o grosime de 20-25 cm Apa circulă de jos icircn sus prin straturile filtrante pacircnă la partea de sus a compartimentului de unde este dirijată la incubatoare

La baza fiecărui compartiment este un orificiu de golire care permite golirea periodică a filtrului pentru igienizare Pentru a nu opri alimentarea cu apă a incubatoarelor icircn timpul igienizării trebuie prevăzut un by-pass pe unde apa să treacă direct la incubatoare

Filtrul cu patru compartimente funcţionează pe acelaşi principiu ca şi cel cu două compartimente doar că straturile filtrante nu sunt dispuse pe verticală ci pe orizontală fiecare compartiment fiind umplut cu material filtrant de o anumită dimensiune de la mare la mic apa trecacircnd dintr-un compartiment icircn altul Ca şi la filtrul dublu fiecare compartiment este prevăzut cu un orificiu pentru golirea de fund şi există un by-pass pentru asigurarea apei la incubatoare icircn timpul curăţirii filtrului Icircn prezent sunt şi sisteme cu raze ultraviolete pentru distrugerea bacteriilor existente icircn apa ce alimentează casa de incubaţie

Incubatoarele După fecundare pacircnă la ecloziune icrele sunt introduse icircn incubatoare Există mai multe tipuri de incubatoare cu diverse forme Ele se pot clasifica icircn două mari tipuri bull incubatoare icircn straturi

- incubatoare scurte sau californiene la care icircn mod obişnuit sunt unul sau două cutii interioare perforate

- incubatoare alungite sau incubatoare de alevinaj la care sunt mai multe cutii interioare sunt utilizate şi pentru creşterea alevinilor

bull incubatoare icircn vrac- incubatorul Zug (Weiss) este utilizat pentru incubarea icrelor de lipan şi coregon- incubatorul tip dulap- incubatorul vrac de tip italian

Specii de pastrav adaptate pentru cresterea in captivitate

1 Pastravul de munte (Salmo trutta labrax)

Pastravul de munte face parte din supraclasa pestilor ososi clasa Actinopterygii ordinul Salmoniformes familia Salmonidae Pastravul de munte are lungimea de 21-37 cm si cantareste aproximativ 200-300 g rar ajungand la 1500 g Partea posterioară a vomerului este dotata cu doua serii longitudinale de dinti 9-12 in total Coloratia variaza dupa varsta sex natura si temperatura apei La adultii pastrav de munte spatelele este cafeniu-verzui cu pete rotunjite negre sau rosii Laturile corpului pastravului sunt galbui cu pete negre si rosii inconjurate de un cerc mai deschis In partea dorsala sunt pete negre si rosii rotunjite Pastravul de munte traieste in paraie de munte cu apa limpede repede rece si mult oxigenata Sta ascuns pe sub pietre sau pe langa malurile umbrite nu poate trai in ape mai calde de 15 grade C Foarte vioi foarte rapid se hraneste cu insecte viermi crustacei dar si cu pesti mici icre si chiar cu proprii pui Pentru reproducere urca spre izvorul paraielor toamna infruntand cascade si bolovani Icrele le depun cand apa se raceste din octombrie pana in decembrie In tara noastra exista in Siret de la izvoare pana la Luncavat in bazinul Bistritei de la Dorna pana la Tarcau in toate raurile din Carpatii Meridionali in Somesul Rece Somesul Cald Cibin si TimisEste prezent si in lacurile de munte din Retezat (Zanoaga si Bucura)

2 Pastravul curcubeu (Salmo iridaeus girderi)

Face parte din familia Salmonide avand denumirea populara de curcubeu sau venetic Raspandire pe glob In raurile din Europa si din vestul SUA Raspandire in Romania In apele de munte (Valea Stanii Teleajan Valea Azugii Trotus Somesul Rece) Caracteristici principale Dimensiuni asemanatoare cu ale pastravului indigen de rau Aspect Corpul este ca un fus turtit lateral cu solzii mai mari decat la pastravul indigen Spinarea este gri - albastruie flancurile arginii si burta alba Pe corp are pete mici cafenii incercuite cu alb Pe flancuri se intinde cate o dunga roscat-sidefie cu nuante in culorile curcubeului

Mod de viata Este mai putin pretentius decat pastravul indigen in privinta calitatii apei acest pastrav pare adaptat apelor ceva mai opace linia laterala bine dezvoltata dovedeste ca poate vana excelent in orice conditii de visibilitate avantaj pentru pescari care profita de o apa putin tulbure pentru a prinde curcubeu

Se hraneste cu insecte crustacee pesti mici

Ritmul de crestere al pastravului curcubeu in helesteie

Varsta (ani)Lungimea(cm)

1Greutatea(g)

10-12 60-80

2 15-25 120-200

3 30-40 250-450

4 40-50 450-800

Pescuitul sportiv Este permis numai cu momeli artificiale la toate salmonidele Se practica pescuitul cu lanseta cu lingurita rotativa mica argintie sau aurie Cea mai pasionanta metoda este cea cu musca artificiala care cere o mare la alegere si aruncare Valoare gastronomica Carne foarte gustoasa

3 Pastravul indigen (Salmo trutta fario)

Pastravul indigen sau Salmo trutta fario face parte din familia salmonide Denumire populara este pastrav de munte pastrau pastrug patatul Raspandire pe glob In toate apele din zona de munte ale Europei Raspandire in Romania In toate raurile de munte in cateva lacuri naturale (Rosu Calcescu Balea Ana) lacurile de baraj populate Caracteristici principale se intalneste in rauri (lungime 23 cm - greutate 150g exceptional 700 - 800g) in lacuri (lungime - 23 cm 70 cm exceptional greutate 150g exceptional 5kg ) Are corp zvelt musculos gura mare cu dinti ascutiti solzi mici Coloritul indigenului surprinzator de placutvariaza in functie de conditiile locului de naturafundului apei de flora submersa limpezimea apei si luminozitatea albiei La prima vedere culorile predomonante sunt brun-masliniul pe spate coborand in grade spre alb-murdar pe flancuri si pantec stropit de o puzderie de pete aproape negre intre care clipesc stelute cu alb-galbui Daca in albiile pietroase scaldate de lumina paleta de culori trece de la verde-masliniu spre auriu in zonele adanci si umbrite pastravul are straie inchise batand spre brun negricios pe spate Mod de viata Traieste in zona superioara a apelor curgatoare fiind o specie iubitoare de ape limpezi bogate in oxigen dizolvat apa a caraor temperatuta nu depaseste 18degC nici in perioadele cele mai calde Il intalnim in raurile de munte de la cateva sute de metrii pana peste 2000m In mod natural locul de panda si vanatoare nu se schimba decat in perioadele de viituri cand pastravii sunt

purtati la vale de forta curentului ori toamna cand are loc bataia si pestii cauta locurile mai ferite cu apa limpede si fund nisipos sau acoperite cu pietris fin Se hraneste cu insecte crustacee pesti mici (chiar si propriile progenituri)

PLAN DE AFACERI

I DATE DE IDENTIFICARE

1 Numele firmei SC IugaG SA

2 Codul unic de icircnregistrare 1591231

3 Forma juridică de constituire Societate pe actiuni

4 Activitatea principală a societăţii şi codul CAEN al activităţii principale

SC Iuga G SA are ca obiect principal de activitate producerea de puiet pentru cultura de pastrav cresterea pastravilor in sistem intensiv valorificarea

Cod CAEN 0132202

5 Natura capitalului social

Natura capitalului social () Public Privat UM

Romacircn 110000 8492 Mii

euroStrăin - -

6 Valoarea capitalului 118492 mii euro

7 Adresa telefonfax e-mail Societatea are sediul in judetul Buzau comuna Maracineni Telefon 0754859574 0236345543E-mail gabyiugayahoocom

8 Conturi bancare deschise la Unicredit Tiriac Bank

Cont Lei RO 17 BACX 0000000126456001

Cont Euro RO71BACX410SV51618884100

9 Asociaţi acţionari principali

Nr

Crt

Numele Adresa (sediul) Pondere in capital social

1 Iuga Gabriel Str Centrala nr90 Com Maracineni Jud Buzau

40

11 Obiective

Obiective (Indicatori ţintă) UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

Cifră de afaceri Mii EURO 100000 E 120000 150000 175000 180000Din care Export Mii EURO - 100000 120000 130000 150000

Profit Mii EURO 20000 35000 50000 40000 41000Nr de salariaţi Nr persoane 3 4 4 5 4

12 Analiza SWOT

Puncte forte Puncte slabe Oportunitati Amenintari Capital Forta de

munca redusa Concurenta

mica

Inflatia Aportul de

capital al beneficiarului

Extinderea societatii

Pret accesibil la furaje si materile

Cerere mare pe piata de profil

Concurenta acerba

Cresterea veniturilor populatiei

Conditiile naturale

Schimbarile climatice

BIBLIOGRAFIE

1 httpwwwanparo ndash Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura

2 Nicole GhTURLIU - Revista De Zootehnie Si Medicina Veterinara (Nr 122007)

3 httpwwwprimaria-maracineniro ndash Primaria Comunei Maracineni

4 wwwafacerilacheienet

5 wwwnewschannelro

6 wwwpastravarhomero

7 wwwinssero ndash Institutul National de Statistica

҉҉҉ ҉҉҉

Icircn Romacircnia activităţile de pescuit se desfăşoară icircn zonele unde există luciu de apă (lacurişi racircuri (inclusiv Dunărea) Delta Dunării şi litoralul Mării Negre) Acvacultura estedezvoltată pe tot teritoriul Romacircniei icircn iazurile făcute de macircna omului dar totodată şi icircncele naturale pescuitul de captură este practicat icircn apele interne Delta Dunării şi MareaNeagră Cursurile şi suprafeţele de apă icircn care are loc pescuitul au următoarele dimensiuni

1048766 500000 ha de lacuri şi iazuri naturale artificiale1048766 66000 km de racircuri1048766 1075 km pe fluviul Dunărea1048766 25000 km2 Zona Exclusivă pe litoralul Mării Negre

PRODUCTIA DE PESTE IN ACVACULTURA

REALIZATA IN ANUL 2008

SPECIA CANTITATE PRETURI

TONE MEDII)CRAP 3977 620

CARAS 1426 290PLATICA 60 220

BABUSCA 5 190SANGER 2959 450NOVAC 2228 450COSAS 426 550SALAU 49 890STIUCA 14 750SOMN 149 810BIBAN 1 280

ALTE SPECII 165 320

TOTAL 11459

PASTRAVINDIGEN 752 950

FANTANEL 17 920CURCUBEU 268 960

TOTAL PASTRAV 1037

TOTAL GENERAL 12496) la prima vanzare

După cum arată icircn Figura 1 icircn 2006 au fost icircnregistrate 381 de pescării icircn 38 de judeţe(din 42 de judeţe) din Romacircnia Numai icircn trei judeţe (Mehedinţi Gorj şi Vacirclcea) nu existăicircnregistrări referitoare la facilităţi de acvacultură Zone importante de piscicultură suntlocalizate icircn mai multe judeţe precum Timiş Sibiu Suceava Mureş Călăraşi Constanţa şiTulcea Este important de menţionat faptul că judeţul Tulcea icircncorporează Delta Dunării

In judetul Buzau se poate observa ca potentialul piscicol nu este folosit la capacitate maxima ceea ce face din aceasta idee de investitie una sigura

Axa acvacultura include masuri de sustinere pentru dezvoltarea de ferme de acvacultura dezvoltarea de unitati de procesare modernizarea pescuitului prin construirea sau modernizarea de adaposturi si ambarcatiuni imbunatatirea calitatii produselor din pescuit prin echiparea ambarcatiunilor cu masini de gheata crearea conditiilor specifice pentru prima vanzare si dezvoltarea altor facilitati specifice ce nu exista sau nu corespund cu standardele UE

Proiectele pentru dezvoltarea acvaculturii pot beneficia de o cofinantare de 60 fonduri europene si de la bugetul de stat Beneficiarii acestei masuri pot fi agentii economici asociatiile si organizatiile de producatori sau institutiile publice Evaluarea proiectului va tine cont de viabilitatea finaciara a solicitantului de impactul proiectului asupra numarului de salariati dar si de impactul asupra mediului Prin intermediul acestei masuri se urmareste cresterea productiei din acvacultura cu pana la 80 pana in 2013 precum si cresterea profitului pana la 50

Astfel au fost depuse noua proiecte pe masura 21 privind Investitiile productive in acvacultura cu o valoare de peste 151 mil lei din care eligibila aproape 124 mil lei si cinci proiecte pe masura 26 privind Investitiile in procesare si comercializare cu valoare totala de peste 73 mil lei din care eligibila aproape 48 mil lei

In perioada 2007-2013 Romania primeste 230 milioane de euro din Fondul European pentru Pescuit (FEP) iar sesiunile de depunere a cererilor de finantare vor fi deschise pana in decembrie 2013 cu conditia ca perioada de implementare a proiectelor sa nu depaseasca sfarsitul anului 2015 Potrivit programului fondurile europene vor putea fi alocate pana in 2013 pe cele cinci axe astfel

- pentru adaptarea flotei de pescuit vor putea fi acordate fonduri totale de 133 milioane de euro din care 75 fonduri UE

- pentru acvacultura -140 milioane de euro - pentru masuri de interes comun - 40 milioane de euro - pentru dezvoltarea durabila a zonelor pescaresti -100 milioane de euro- iar pentru asistenta tehnica -143 milioane de euro

STUDIU DE FEZABILITATE

Studiul de fezabilitate reprezintă documentaţia icircn care sunt prezentate principalele caracteristici tehnico-economice ale investiţiei prin care se asigură utilizarea raţională şi eficientă a capitalului şi acoperirea cheltuielilor materiale icircntr-un mod ce satisface cerinţele economice şi sociale luand in consideratie inclusiv factorii de risc si incertitudine

A Partile scrise

Date generale

1 denumirea obiectivului de investiţiii Ferma piscicola 2 amplasamentul Judetul Buzau Comuna Maracineni nr 15 cod 72520 3 titularul investitiei Iuga Gabriel 4 beneficiarul investitiei Iuga Gabriel 5 elaboratorul studiului Iuga Gabriel

Informatii generale privind proiectul

1situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului Ferma este la stadiul de plan de afaceri

2 descrierea investitiei a) necesitatea si oportunitatea investitiei reiese din faptul ca in judetul Buzau si in judetele invecinate nu este valorificat potentialul pedoclimatic si hidrologic cerut de aceasta ferma cat si din faptul ca cererea de pastrav la nivel national nu este acoperita decat in proportie de 50

b) descrierea constructiva functionala si tehnologica dupa caz

Conditia esentiala pentru instalarea unei pastravarii o constituie fara nici o indoiala prezenta unei ape corespunzatoare din punct de vedere cantitativ dar si calitativ Apa trebuie sa contina minim 7 mg l oxigen si sa aiba un pH = 7 ( neutra) sau putin alcalina fara mult fier Alimentarea cu apa a bazinelor de pastrav trebuie sa asigure o primenire totala a apei de cateva ori intr-o zi iar temperatura apei sa fie pentru puiet de 8 -10 grade iar pentru pastravii in crestere de 18 grade

Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii

Hala de crestere a puietului in sistem intensive suprafata 500 mp

20 bazine fibra sticla 2 x 2 x 06 m 2 mcbazin total 40 mc 10 bazine de beton 4 x 4 x 12 m 16 mcbazin total 160 mc

Volum util total 200 mc suprafata bazine 240 mp

Alimentare cu apa total statie 20 ls

o Cazi puiet max 20 lmincada x 20 =gt 667 ls

o Bazine beton max 558 lminbazin x 10 = 093 ls x 10 = 93 ls

Alimentarea totala a statiei include o rezerva de 3 ls pentru incubatie schimbari de apa spalari bazine si alte operatiuni tehnologice Bazinele din hala vor fi aerate (aer comprimat oxigen dupa nevoi)

Bazine de crestere exterioare

16 bazine beton 40 x 4 x 18 m 200-240 mcbazin vol total 3840 mc Debite necesare 5-85 lsecbazin =gt 80-136 lsec apa de suprafata sisau foraj cu

aerare suplimentara pe fiecare bazin (aeratoare tip paddlewheel)

Consum total maxim de apa 156-160 ls

Incubatia si cresterea larvelor si puilor pana la 25 gex

Incubatia Icrele embrionate achizitionate de la producatori romani sau importate vor fi incubate in incubatoare speciale pentru pastrav (tip Mc Donald sau basculant ndash model Romania)

Se vor achizitiona anual cca 50000 icre embrionate Incubatia va avea loc la temperaturi de 14 ndash 15degC Se vor incuba 10-15000 icre pe incubator =gt minim 5 incubatoare Incubatoarele se alimenteaza cu apa la debite de 5-10 lmin in functie de starea fiziologica a icrelor debitul fiind mai mare dupa inceperea eclozarii

La 14 oC eclozarea se va produce in 4-5 zile in functie si de stadiul in care au fost preluate icrele Dupa eclozare larvele se vor muta in 2 cazi de 2 x 2 x 05 m care vor fi ferite de lumina solara directa pana la resorbtia sacului vitelin Alimentarea cu apa a cazilor se asigura prin tevi de plastic perforate cu debite de 8-15 lmin

Procesul de resorbtie a sacului vitelin dureaza 8-10 zile perioada in care temperatura apei va fi crescuta gradat pana la 16 oC In aceasta perioada larvele se vor feri de lumina directa si vor fi supravegheate permanent pentru urmarirea resorbtiei sacului vitelin si a comportamentului acestora Cu 2-3 zile inainte de resorbtia completa a sacului vitelin se va administra de cateva ori pe zi nauplii de Artemia salina si starter de

salmonide 00 dizolvat in apa pentru a stimula inceperea hranirii

In momentul in care larvele au sacul vitelin resorbit si inoata activ dupa hrana se va incepe administrarea regulata de furaje constand in principal din nauplii de Artemia salina si furaj starter 00 care se va administra la intervalle de 1-2 ore la discretie Dupa 3-5 zile de la initierea hranirii se va proceda la o rarire a larvelor initial la o densitate de 2000 larve mp (6 cazi) apoi dupa alte 3-5 zile la 1000 larvemp

Dupa ce se observa ca larvele au inceput sa consume hrana se va reduce gradat proprotia de Artemia salina Daca se observa ca larvele consuma furaj starter si nu sunt mortalitati se va trece exclusiv pe furajare artificiala In cazul refuzului de starter se va administra timp de cateva zile viermi Tubifex tocati si eventual Daphnia

In perioada de crestere a larvelor se va acorda atentie deosebita igienei Cazile vor fi curatate de resturile de furaje si excremente de cel putin 2 ori pe zi Se va verifica zilnic starea de sanatate comportamentul si cresterea in lungime si greutate a larvelorpuilor

Dupa cca60 zile de la eclozare puii de pastrav ating greutatea de 4-5 gex moment in care ei vor fi deja distribuiti in toate cele 20 cazi de crestere Se va face regulat sortarea puilor pe dimensiuni pentru a preveni manifestarea canibalismului Puii se mai pot tine in aceste cazi pana la greutatea de 25 ndash 30 gex (inca 45-60 zile) moment in care se estimeaza o supravietuire de cca 60 (30000 ex) ndash cca 750 kg pui la o densitate de 18-20 kgmc

Treptat se va trece la furajarea cu granule de 13-15 mm si apoi de 2 mm (Mini 13-15 mm 2 mm)

Se estimeaza un consum total de furaj starter (Starter 00-1-2-3 64 proteina 12 lipide) de cca 500 kg la un precirct mediu de 35 EURkg respectiv furaj Mini cca 150 kg si furaj 2 mm cca 100 kg (12 EURkg) si un consum de cca 5 kg oua Artemia salina (75 EURkg)

Cresterea puilor de pastrav in bazinele interioare de beton si in cele din fibra de sticla

Puii se vor muta in bazinele interioare de beton pe masura ce depasesc 20 gex si accepta furajul de 2 mm Coloana de apa in bazine se va mentine la 40-50 cm si se va creste gradat pana la 1 m pe masura ce puii se apropie de 100 gex Pentru eficienta se vor folosi si bazinele de fibra de 2x2 m

Din momentul in care puii accepta granule de 2 mm se trece propriu-zis la cresterea comerciala Greutatea de 100 gex poate fi atinsa in bazinele de beton din hala la varsta de 5-6 luni moment in care puii pot fi mutati in bazine exterioare

La o greutate medie de 100 gex cu 30000 pui pastrav in hala se va atinge o densitate de 15 kgmc apa respectiv o biomasa totala de 3000 kg

Se estimeaza un consum de furaj de crestere (furaj extrudat 2 mm 45 proteina 20 grasime) de cca 2000 kg (1 EURkg) Dupa greutatea de 20 gex se va trece la ratii zilnice conform tabelelor de furajare de la producator respectiv 15-2 din biomasa totala zi administrate in 2-3 portii la intervale de 6-8 ore

Verificarea cresterii si ajustarea ratiilor de furajare se va face saptamanal Zilnic se va observa comportamentul puilor starea sanitara si se vor curata peretii bazinelor

Cresterea pastravului in bazine exterioare de beton

Popularea in bazinele de beton exterioare se va face initial la o densitate de 20 exmp (cca 3000 exbazin =gt 10 bazine) unde vor fi crescuti pana la greutatea de 1 kgex (3-4 luni) dupa care se vor rari la o densitate de 12 exmplt densitate la care vor fi crescuti urmatoarele 6 luni pana la atingerea greutatii de 2 kgex

Bazinele exterioare de beton vor fi alimentate cu apa la un debit de 5-85 ls ceea ce corespunde la o rata de schimb al apei din bazine (240 mc) de 18- 3 ori zi Se va asigura aerare suplimentara dupa nevoi urmarindu-se asigurarea unei concentratii a oxigenului dizolvat de minim 5 mgl cu o valoare optima de 8 mgl

Valorificarea materialului pentru carne se poate face la greutatea de peste 2 kgex moment in care se poate incasa si subventia In prima faza se poate vinde cca 50 din productie pentru carne urmand ca bazinele eliberate sa fie folosite pentru popularea cu un nou lot din statia de incubatie

La atingerea greutatii medii de 2 kgex la un efectiv de 20000 ex (83 supravietuire dupa popularea in bazinele exterioare) se estimeaza un consum de cca 50000 kg furaj comercial (1 EURkg) cu o rata de conversie estimata FCR=1

Cele 10-15000 exemplare ramase dupa prima valorificare pot fi crescute pana la 4-5 kgex (inca 10-12 luni) moment in care se poate face si o sortare pe sexe

Cantaririle se vor face de doua ori pe luna se vor cantari minim 100 exbazin si se vor intocmi graficele de crestere respectiv noile ratii de furajare Cu ocazia pescuirilor de control se va evalua si starea ihtiopatologica a materialului si se vor lua masuri de tratament daca este cazul

Vanzarea a cca 10000 pesti de 2 kgexan in decurs de 2-3 luni este obligatorie pentru a face loc urmatorului ciclu din hala Incepand din anul al 3-lea vanzarile vor ajunge la peste 90 tonean Ciclul prezentat are character orientativ dpdv tehnologic si nu include date privind marketingul produselor Succesiunea ciclurilor de productie se poate rafina si definitiva pe parcurs incepand din anul al doilea de productie De asemenea in diferite faze ale procesului tehnologic poate fi vandut material viu pentru alte ferme de pastrav activitate care aduce de regula mai mult profit decat vanzarea pestelui de consum

Productia de pastrav se poate incepe fie cu puiet cumparat de la alti producatori fie de la icre embrionate caz in care ciclul de productie poate incepe cu 2-3 luni inainte de faza de incubare a icrelor de sturioni In primul an productia de pastrav poate fi de pana la 50 tone urmand sa scada gradat pe masura ocuparii bazinelor aparand necesitatea extinderii

Sursele de finantare a investitiei

- sume nerambursabile provenite de la Comisia Europeană şi de la bugetul de stat - surse proprii

Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei

Număr de locuri de muncă create icircn faza de execuţie 34Număr de locuri de muncă create icircn faza de operare 4

B Piese desenate

1plan de amplasare icircn zonă (125000-15000)

2planuri si sectiuni generale de arhitectura rezistenta instalatii inclusiv planuri de coordonare a tuturor specialitatilor ce concura la realizarea proiectului

Legenda 1-perete longitudinal interior 5- apa

2- perete longitudinal exterior 6- farfurie

3- trotuar 4- radier

Casa de incubaţie trebuie să asigure următoarele condiţii- acces uşor- spaţiu suficient care să permită o muncă uşoară curată şi rapidă- iluminare corespunzătoare pe timp de zi şi de noapte icircnsă fără a permite pătrunderea directă a

razelor solare- izolaţie termică pentru a nu icircngheţa apa icircn incubatoare- o aerisire bună- o bună admisie şi evacuare a apei

Se recomandă ca amplasarea casei de incubaţie să se facă lacircngă locuinţa păstrăvarului dar nu sub aceasta fiindcă o face rece şi umedă Pardoseala casei de incubaţie trebuie să fie cimentată icircn pantă lină (1cmm) pentru a permite spălarea acesteia şi scurgerea apei care inevitabil este icircn jurul incubatoarelor Pe alea principală şi pe culoarele dintre incubatoare care sunt icircn permanenţă umede este bine să se monteze grătare din lemn pentru a evita contactul piscicultorului cu podeaua din beton care este rece şi umedă Pereţii şi acoperişul trebuie să astfel construite icircncacirct să protejeze icircncăperea de variaţiile mari de temperatură şi de a o pune la adăpost de căldură şi frig mare Iluminarea casei de incubaţie se asigură prin ferestre care de preferinţă trebuiesc orientate spre nord pentru ca soarele să nu ajungă pe icre Pentru iluminatul electric datorită umidităţii mari trebuie să se folosească o tensiune de 24 sau 12 volţi Icircn casa de incubaţie mai trebuie prevăzute bazine pentru parcarea reproducătorilor icircn timpul mulsuluiPentru perioada de iarnă icircn casa de incubaţie trebuie să existe o sursă de căldură pentru a icircmpiedica icircngheţul apei icircn incubatoare

Alimentarea cu apă

Priza de apă trebuie să permită asigurarea apei gravitaţional Dacă alimentarea cu apă se face din racircu canalul de aducţiune trebuie să fie icircngropat icircn pămacircnt la o adacircncime de 50-60cm pentru a evita icircngheţul icircn timpul iernii Icircn situaţia alimentării cu apă de izvor parcursul apei trebuie să fie cacirct mai mare prevăzut cu mici cascade pentru o oxigenare mai bună a apei şi eliminarea eventualelor gaze dăunătoare peştilor De obicei apa care provine din racircu nu este suficient de limpede de aceea trebuie instalate filtre Filtrele sunt de multe feluri cele mai des folosite fiind cele pe principiul sedimentării Filtrul dublu este format din trei compartimente un compartiment central cu rol de distribuire a apei icircn compartimentele de filtrare şi două compartimente de filtrare icircn care pe fund este aşezat cacircte un grătar de lemn la o icircnălţime de 20cm peste care se aşează materialul filtrant format din pietriş de 7-8 cm pietriş de 4-5 cm pietriş de 2-3 cm nisip grosier 05-1 cm Fiecare strat filtrant are o grosime de 20-25 cm Apa circulă de jos icircn sus prin straturile filtrante pacircnă la partea de sus a compartimentului de unde este dirijată la incubatoare

La baza fiecărui compartiment este un orificiu de golire care permite golirea periodică a filtrului pentru igienizare Pentru a nu opri alimentarea cu apă a incubatoarelor icircn timpul igienizării trebuie prevăzut un by-pass pe unde apa să treacă direct la incubatoare

Filtrul cu patru compartimente funcţionează pe acelaşi principiu ca şi cel cu două compartimente doar că straturile filtrante nu sunt dispuse pe verticală ci pe orizontală fiecare compartiment fiind umplut cu material filtrant de o anumită dimensiune de la mare la mic apa trecacircnd dintr-un compartiment icircn altul Ca şi la filtrul dublu fiecare compartiment este prevăzut cu un orificiu pentru golirea de fund şi există un by-pass pentru asigurarea apei la incubatoare icircn timpul curăţirii filtrului Icircn prezent sunt şi sisteme cu raze ultraviolete pentru distrugerea bacteriilor existente icircn apa ce alimentează casa de incubaţie

Incubatoarele După fecundare pacircnă la ecloziune icrele sunt introduse icircn incubatoare Există mai multe tipuri de incubatoare cu diverse forme Ele se pot clasifica icircn două mari tipuri bull incubatoare icircn straturi

- incubatoare scurte sau californiene la care icircn mod obişnuit sunt unul sau două cutii interioare perforate

- incubatoare alungite sau incubatoare de alevinaj la care sunt mai multe cutii interioare sunt utilizate şi pentru creşterea alevinilor

bull incubatoare icircn vrac- incubatorul Zug (Weiss) este utilizat pentru incubarea icrelor de lipan şi coregon- incubatorul tip dulap- incubatorul vrac de tip italian

Specii de pastrav adaptate pentru cresterea in captivitate

1 Pastravul de munte (Salmo trutta labrax)

Pastravul de munte face parte din supraclasa pestilor ososi clasa Actinopterygii ordinul Salmoniformes familia Salmonidae Pastravul de munte are lungimea de 21-37 cm si cantareste aproximativ 200-300 g rar ajungand la 1500 g Partea posterioară a vomerului este dotata cu doua serii longitudinale de dinti 9-12 in total Coloratia variaza dupa varsta sex natura si temperatura apei La adultii pastrav de munte spatelele este cafeniu-verzui cu pete rotunjite negre sau rosii Laturile corpului pastravului sunt galbui cu pete negre si rosii inconjurate de un cerc mai deschis In partea dorsala sunt pete negre si rosii rotunjite Pastravul de munte traieste in paraie de munte cu apa limpede repede rece si mult oxigenata Sta ascuns pe sub pietre sau pe langa malurile umbrite nu poate trai in ape mai calde de 15 grade C Foarte vioi foarte rapid se hraneste cu insecte viermi crustacei dar si cu pesti mici icre si chiar cu proprii pui Pentru reproducere urca spre izvorul paraielor toamna infruntand cascade si bolovani Icrele le depun cand apa se raceste din octombrie pana in decembrie In tara noastra exista in Siret de la izvoare pana la Luncavat in bazinul Bistritei de la Dorna pana la Tarcau in toate raurile din Carpatii Meridionali in Somesul Rece Somesul Cald Cibin si TimisEste prezent si in lacurile de munte din Retezat (Zanoaga si Bucura)

2 Pastravul curcubeu (Salmo iridaeus girderi)

Face parte din familia Salmonide avand denumirea populara de curcubeu sau venetic Raspandire pe glob In raurile din Europa si din vestul SUA Raspandire in Romania In apele de munte (Valea Stanii Teleajan Valea Azugii Trotus Somesul Rece) Caracteristici principale Dimensiuni asemanatoare cu ale pastravului indigen de rau Aspect Corpul este ca un fus turtit lateral cu solzii mai mari decat la pastravul indigen Spinarea este gri - albastruie flancurile arginii si burta alba Pe corp are pete mici cafenii incercuite cu alb Pe flancuri se intinde cate o dunga roscat-sidefie cu nuante in culorile curcubeului

Mod de viata Este mai putin pretentius decat pastravul indigen in privinta calitatii apei acest pastrav pare adaptat apelor ceva mai opace linia laterala bine dezvoltata dovedeste ca poate vana excelent in orice conditii de visibilitate avantaj pentru pescari care profita de o apa putin tulbure pentru a prinde curcubeu

Se hraneste cu insecte crustacee pesti mici

Ritmul de crestere al pastravului curcubeu in helesteie

Varsta (ani)Lungimea(cm)

1Greutatea(g)

10-12 60-80

2 15-25 120-200

3 30-40 250-450

4 40-50 450-800

Pescuitul sportiv Este permis numai cu momeli artificiale la toate salmonidele Se practica pescuitul cu lanseta cu lingurita rotativa mica argintie sau aurie Cea mai pasionanta metoda este cea cu musca artificiala care cere o mare la alegere si aruncare Valoare gastronomica Carne foarte gustoasa

3 Pastravul indigen (Salmo trutta fario)

Pastravul indigen sau Salmo trutta fario face parte din familia salmonide Denumire populara este pastrav de munte pastrau pastrug patatul Raspandire pe glob In toate apele din zona de munte ale Europei Raspandire in Romania In toate raurile de munte in cateva lacuri naturale (Rosu Calcescu Balea Ana) lacurile de baraj populate Caracteristici principale se intalneste in rauri (lungime 23 cm - greutate 150g exceptional 700 - 800g) in lacuri (lungime - 23 cm 70 cm exceptional greutate 150g exceptional 5kg ) Are corp zvelt musculos gura mare cu dinti ascutiti solzi mici Coloritul indigenului surprinzator de placutvariaza in functie de conditiile locului de naturafundului apei de flora submersa limpezimea apei si luminozitatea albiei La prima vedere culorile predomonante sunt brun-masliniul pe spate coborand in grade spre alb-murdar pe flancuri si pantec stropit de o puzderie de pete aproape negre intre care clipesc stelute cu alb-galbui Daca in albiile pietroase scaldate de lumina paleta de culori trece de la verde-masliniu spre auriu in zonele adanci si umbrite pastravul are straie inchise batand spre brun negricios pe spate Mod de viata Traieste in zona superioara a apelor curgatoare fiind o specie iubitoare de ape limpezi bogate in oxigen dizolvat apa a caraor temperatuta nu depaseste 18degC nici in perioadele cele mai calde Il intalnim in raurile de munte de la cateva sute de metrii pana peste 2000m In mod natural locul de panda si vanatoare nu se schimba decat in perioadele de viituri cand pastravii sunt

purtati la vale de forta curentului ori toamna cand are loc bataia si pestii cauta locurile mai ferite cu apa limpede si fund nisipos sau acoperite cu pietris fin Se hraneste cu insecte crustacee pesti mici (chiar si propriile progenituri)

PLAN DE AFACERI

I DATE DE IDENTIFICARE

1 Numele firmei SC IugaG SA

2 Codul unic de icircnregistrare 1591231

3 Forma juridică de constituire Societate pe actiuni

4 Activitatea principală a societăţii şi codul CAEN al activităţii principale

SC Iuga G SA are ca obiect principal de activitate producerea de puiet pentru cultura de pastrav cresterea pastravilor in sistem intensiv valorificarea

Cod CAEN 0132202

5 Natura capitalului social

Natura capitalului social () Public Privat UM

Romacircn 110000 8492 Mii

euroStrăin - -

6 Valoarea capitalului 118492 mii euro

7 Adresa telefonfax e-mail Societatea are sediul in judetul Buzau comuna Maracineni Telefon 0754859574 0236345543E-mail gabyiugayahoocom

8 Conturi bancare deschise la Unicredit Tiriac Bank

Cont Lei RO 17 BACX 0000000126456001

Cont Euro RO71BACX410SV51618884100

9 Asociaţi acţionari principali

Nr

Crt

Numele Adresa (sediul) Pondere in capital social

1 Iuga Gabriel Str Centrala nr90 Com Maracineni Jud Buzau

40

11 Obiective

Obiective (Indicatori ţintă) UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

Cifră de afaceri Mii EURO 100000 E 120000 150000 175000 180000Din care Export Mii EURO - 100000 120000 130000 150000

Profit Mii EURO 20000 35000 50000 40000 41000Nr de salariaţi Nr persoane 3 4 4 5 4

12 Analiza SWOT

Puncte forte Puncte slabe Oportunitati Amenintari Capital Forta de

munca redusa Concurenta

mica

Inflatia Aportul de

capital al beneficiarului

Extinderea societatii

Pret accesibil la furaje si materile

Cerere mare pe piata de profil

Concurenta acerba

Cresterea veniturilor populatiei

Conditiile naturale

Schimbarile climatice

BIBLIOGRAFIE

1 httpwwwanparo ndash Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura

2 Nicole GhTURLIU - Revista De Zootehnie Si Medicina Veterinara (Nr 122007)

3 httpwwwprimaria-maracineniro ndash Primaria Comunei Maracineni

4 wwwafacerilacheienet

5 wwwnewschannelro

6 wwwpastravarhomero

7 wwwinssero ndash Institutul National de Statistica

҉҉҉ ҉҉҉

In judetul Buzau se poate observa ca potentialul piscicol nu este folosit la capacitate maxima ceea ce face din aceasta idee de investitie una sigura

Axa acvacultura include masuri de sustinere pentru dezvoltarea de ferme de acvacultura dezvoltarea de unitati de procesare modernizarea pescuitului prin construirea sau modernizarea de adaposturi si ambarcatiuni imbunatatirea calitatii produselor din pescuit prin echiparea ambarcatiunilor cu masini de gheata crearea conditiilor specifice pentru prima vanzare si dezvoltarea altor facilitati specifice ce nu exista sau nu corespund cu standardele UE

Proiectele pentru dezvoltarea acvaculturii pot beneficia de o cofinantare de 60 fonduri europene si de la bugetul de stat Beneficiarii acestei masuri pot fi agentii economici asociatiile si organizatiile de producatori sau institutiile publice Evaluarea proiectului va tine cont de viabilitatea finaciara a solicitantului de impactul proiectului asupra numarului de salariati dar si de impactul asupra mediului Prin intermediul acestei masuri se urmareste cresterea productiei din acvacultura cu pana la 80 pana in 2013 precum si cresterea profitului pana la 50

Astfel au fost depuse noua proiecte pe masura 21 privind Investitiile productive in acvacultura cu o valoare de peste 151 mil lei din care eligibila aproape 124 mil lei si cinci proiecte pe masura 26 privind Investitiile in procesare si comercializare cu valoare totala de peste 73 mil lei din care eligibila aproape 48 mil lei

In perioada 2007-2013 Romania primeste 230 milioane de euro din Fondul European pentru Pescuit (FEP) iar sesiunile de depunere a cererilor de finantare vor fi deschise pana in decembrie 2013 cu conditia ca perioada de implementare a proiectelor sa nu depaseasca sfarsitul anului 2015 Potrivit programului fondurile europene vor putea fi alocate pana in 2013 pe cele cinci axe astfel

- pentru adaptarea flotei de pescuit vor putea fi acordate fonduri totale de 133 milioane de euro din care 75 fonduri UE

- pentru acvacultura -140 milioane de euro - pentru masuri de interes comun - 40 milioane de euro - pentru dezvoltarea durabila a zonelor pescaresti -100 milioane de euro- iar pentru asistenta tehnica -143 milioane de euro

STUDIU DE FEZABILITATE

Studiul de fezabilitate reprezintă documentaţia icircn care sunt prezentate principalele caracteristici tehnico-economice ale investiţiei prin care se asigură utilizarea raţională şi eficientă a capitalului şi acoperirea cheltuielilor materiale icircntr-un mod ce satisface cerinţele economice şi sociale luand in consideratie inclusiv factorii de risc si incertitudine

A Partile scrise

Date generale

1 denumirea obiectivului de investiţiii Ferma piscicola 2 amplasamentul Judetul Buzau Comuna Maracineni nr 15 cod 72520 3 titularul investitiei Iuga Gabriel 4 beneficiarul investitiei Iuga Gabriel 5 elaboratorul studiului Iuga Gabriel

Informatii generale privind proiectul

1situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului Ferma este la stadiul de plan de afaceri

2 descrierea investitiei a) necesitatea si oportunitatea investitiei reiese din faptul ca in judetul Buzau si in judetele invecinate nu este valorificat potentialul pedoclimatic si hidrologic cerut de aceasta ferma cat si din faptul ca cererea de pastrav la nivel national nu este acoperita decat in proportie de 50

b) descrierea constructiva functionala si tehnologica dupa caz

Conditia esentiala pentru instalarea unei pastravarii o constituie fara nici o indoiala prezenta unei ape corespunzatoare din punct de vedere cantitativ dar si calitativ Apa trebuie sa contina minim 7 mg l oxigen si sa aiba un pH = 7 ( neutra) sau putin alcalina fara mult fier Alimentarea cu apa a bazinelor de pastrav trebuie sa asigure o primenire totala a apei de cateva ori intr-o zi iar temperatura apei sa fie pentru puiet de 8 -10 grade iar pentru pastravii in crestere de 18 grade

Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii

Hala de crestere a puietului in sistem intensive suprafata 500 mp

20 bazine fibra sticla 2 x 2 x 06 m 2 mcbazin total 40 mc 10 bazine de beton 4 x 4 x 12 m 16 mcbazin total 160 mc

Volum util total 200 mc suprafata bazine 240 mp

Alimentare cu apa total statie 20 ls

o Cazi puiet max 20 lmincada x 20 =gt 667 ls

o Bazine beton max 558 lminbazin x 10 = 093 ls x 10 = 93 ls

Alimentarea totala a statiei include o rezerva de 3 ls pentru incubatie schimbari de apa spalari bazine si alte operatiuni tehnologice Bazinele din hala vor fi aerate (aer comprimat oxigen dupa nevoi)

Bazine de crestere exterioare

16 bazine beton 40 x 4 x 18 m 200-240 mcbazin vol total 3840 mc Debite necesare 5-85 lsecbazin =gt 80-136 lsec apa de suprafata sisau foraj cu

aerare suplimentara pe fiecare bazin (aeratoare tip paddlewheel)

Consum total maxim de apa 156-160 ls

Incubatia si cresterea larvelor si puilor pana la 25 gex

Incubatia Icrele embrionate achizitionate de la producatori romani sau importate vor fi incubate in incubatoare speciale pentru pastrav (tip Mc Donald sau basculant ndash model Romania)

Se vor achizitiona anual cca 50000 icre embrionate Incubatia va avea loc la temperaturi de 14 ndash 15degC Se vor incuba 10-15000 icre pe incubator =gt minim 5 incubatoare Incubatoarele se alimenteaza cu apa la debite de 5-10 lmin in functie de starea fiziologica a icrelor debitul fiind mai mare dupa inceperea eclozarii

La 14 oC eclozarea se va produce in 4-5 zile in functie si de stadiul in care au fost preluate icrele Dupa eclozare larvele se vor muta in 2 cazi de 2 x 2 x 05 m care vor fi ferite de lumina solara directa pana la resorbtia sacului vitelin Alimentarea cu apa a cazilor se asigura prin tevi de plastic perforate cu debite de 8-15 lmin

Procesul de resorbtie a sacului vitelin dureaza 8-10 zile perioada in care temperatura apei va fi crescuta gradat pana la 16 oC In aceasta perioada larvele se vor feri de lumina directa si vor fi supravegheate permanent pentru urmarirea resorbtiei sacului vitelin si a comportamentului acestora Cu 2-3 zile inainte de resorbtia completa a sacului vitelin se va administra de cateva ori pe zi nauplii de Artemia salina si starter de

salmonide 00 dizolvat in apa pentru a stimula inceperea hranirii

In momentul in care larvele au sacul vitelin resorbit si inoata activ dupa hrana se va incepe administrarea regulata de furaje constand in principal din nauplii de Artemia salina si furaj starter 00 care se va administra la intervalle de 1-2 ore la discretie Dupa 3-5 zile de la initierea hranirii se va proceda la o rarire a larvelor initial la o densitate de 2000 larve mp (6 cazi) apoi dupa alte 3-5 zile la 1000 larvemp

Dupa ce se observa ca larvele au inceput sa consume hrana se va reduce gradat proprotia de Artemia salina Daca se observa ca larvele consuma furaj starter si nu sunt mortalitati se va trece exclusiv pe furajare artificiala In cazul refuzului de starter se va administra timp de cateva zile viermi Tubifex tocati si eventual Daphnia

In perioada de crestere a larvelor se va acorda atentie deosebita igienei Cazile vor fi curatate de resturile de furaje si excremente de cel putin 2 ori pe zi Se va verifica zilnic starea de sanatate comportamentul si cresterea in lungime si greutate a larvelorpuilor

Dupa cca60 zile de la eclozare puii de pastrav ating greutatea de 4-5 gex moment in care ei vor fi deja distribuiti in toate cele 20 cazi de crestere Se va face regulat sortarea puilor pe dimensiuni pentru a preveni manifestarea canibalismului Puii se mai pot tine in aceste cazi pana la greutatea de 25 ndash 30 gex (inca 45-60 zile) moment in care se estimeaza o supravietuire de cca 60 (30000 ex) ndash cca 750 kg pui la o densitate de 18-20 kgmc

Treptat se va trece la furajarea cu granule de 13-15 mm si apoi de 2 mm (Mini 13-15 mm 2 mm)

Se estimeaza un consum total de furaj starter (Starter 00-1-2-3 64 proteina 12 lipide) de cca 500 kg la un precirct mediu de 35 EURkg respectiv furaj Mini cca 150 kg si furaj 2 mm cca 100 kg (12 EURkg) si un consum de cca 5 kg oua Artemia salina (75 EURkg)

Cresterea puilor de pastrav in bazinele interioare de beton si in cele din fibra de sticla

Puii se vor muta in bazinele interioare de beton pe masura ce depasesc 20 gex si accepta furajul de 2 mm Coloana de apa in bazine se va mentine la 40-50 cm si se va creste gradat pana la 1 m pe masura ce puii se apropie de 100 gex Pentru eficienta se vor folosi si bazinele de fibra de 2x2 m

Din momentul in care puii accepta granule de 2 mm se trece propriu-zis la cresterea comerciala Greutatea de 100 gex poate fi atinsa in bazinele de beton din hala la varsta de 5-6 luni moment in care puii pot fi mutati in bazine exterioare

La o greutate medie de 100 gex cu 30000 pui pastrav in hala se va atinge o densitate de 15 kgmc apa respectiv o biomasa totala de 3000 kg

Se estimeaza un consum de furaj de crestere (furaj extrudat 2 mm 45 proteina 20 grasime) de cca 2000 kg (1 EURkg) Dupa greutatea de 20 gex se va trece la ratii zilnice conform tabelelor de furajare de la producator respectiv 15-2 din biomasa totala zi administrate in 2-3 portii la intervale de 6-8 ore

Verificarea cresterii si ajustarea ratiilor de furajare se va face saptamanal Zilnic se va observa comportamentul puilor starea sanitara si se vor curata peretii bazinelor

Cresterea pastravului in bazine exterioare de beton

Popularea in bazinele de beton exterioare se va face initial la o densitate de 20 exmp (cca 3000 exbazin =gt 10 bazine) unde vor fi crescuti pana la greutatea de 1 kgex (3-4 luni) dupa care se vor rari la o densitate de 12 exmplt densitate la care vor fi crescuti urmatoarele 6 luni pana la atingerea greutatii de 2 kgex

Bazinele exterioare de beton vor fi alimentate cu apa la un debit de 5-85 ls ceea ce corespunde la o rata de schimb al apei din bazine (240 mc) de 18- 3 ori zi Se va asigura aerare suplimentara dupa nevoi urmarindu-se asigurarea unei concentratii a oxigenului dizolvat de minim 5 mgl cu o valoare optima de 8 mgl

Valorificarea materialului pentru carne se poate face la greutatea de peste 2 kgex moment in care se poate incasa si subventia In prima faza se poate vinde cca 50 din productie pentru carne urmand ca bazinele eliberate sa fie folosite pentru popularea cu un nou lot din statia de incubatie

La atingerea greutatii medii de 2 kgex la un efectiv de 20000 ex (83 supravietuire dupa popularea in bazinele exterioare) se estimeaza un consum de cca 50000 kg furaj comercial (1 EURkg) cu o rata de conversie estimata FCR=1

Cele 10-15000 exemplare ramase dupa prima valorificare pot fi crescute pana la 4-5 kgex (inca 10-12 luni) moment in care se poate face si o sortare pe sexe

Cantaririle se vor face de doua ori pe luna se vor cantari minim 100 exbazin si se vor intocmi graficele de crestere respectiv noile ratii de furajare Cu ocazia pescuirilor de control se va evalua si starea ihtiopatologica a materialului si se vor lua masuri de tratament daca este cazul

Vanzarea a cca 10000 pesti de 2 kgexan in decurs de 2-3 luni este obligatorie pentru a face loc urmatorului ciclu din hala Incepand din anul al 3-lea vanzarile vor ajunge la peste 90 tonean Ciclul prezentat are character orientativ dpdv tehnologic si nu include date privind marketingul produselor Succesiunea ciclurilor de productie se poate rafina si definitiva pe parcurs incepand din anul al doilea de productie De asemenea in diferite faze ale procesului tehnologic poate fi vandut material viu pentru alte ferme de pastrav activitate care aduce de regula mai mult profit decat vanzarea pestelui de consum

Productia de pastrav se poate incepe fie cu puiet cumparat de la alti producatori fie de la icre embrionate caz in care ciclul de productie poate incepe cu 2-3 luni inainte de faza de incubare a icrelor de sturioni In primul an productia de pastrav poate fi de pana la 50 tone urmand sa scada gradat pe masura ocuparii bazinelor aparand necesitatea extinderii

Sursele de finantare a investitiei

- sume nerambursabile provenite de la Comisia Europeană şi de la bugetul de stat - surse proprii

Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei

Număr de locuri de muncă create icircn faza de execuţie 34Număr de locuri de muncă create icircn faza de operare 4

B Piese desenate

1plan de amplasare icircn zonă (125000-15000)

2planuri si sectiuni generale de arhitectura rezistenta instalatii inclusiv planuri de coordonare a tuturor specialitatilor ce concura la realizarea proiectului

Legenda 1-perete longitudinal interior 5- apa

2- perete longitudinal exterior 6- farfurie

3- trotuar 4- radier

Casa de incubaţie trebuie să asigure următoarele condiţii- acces uşor- spaţiu suficient care să permită o muncă uşoară curată şi rapidă- iluminare corespunzătoare pe timp de zi şi de noapte icircnsă fără a permite pătrunderea directă a

razelor solare- izolaţie termică pentru a nu icircngheţa apa icircn incubatoare- o aerisire bună- o bună admisie şi evacuare a apei

Se recomandă ca amplasarea casei de incubaţie să se facă lacircngă locuinţa păstrăvarului dar nu sub aceasta fiindcă o face rece şi umedă Pardoseala casei de incubaţie trebuie să fie cimentată icircn pantă lină (1cmm) pentru a permite spălarea acesteia şi scurgerea apei care inevitabil este icircn jurul incubatoarelor Pe alea principală şi pe culoarele dintre incubatoare care sunt icircn permanenţă umede este bine să se monteze grătare din lemn pentru a evita contactul piscicultorului cu podeaua din beton care este rece şi umedă Pereţii şi acoperişul trebuie să astfel construite icircncacirct să protejeze icircncăperea de variaţiile mari de temperatură şi de a o pune la adăpost de căldură şi frig mare Iluminarea casei de incubaţie se asigură prin ferestre care de preferinţă trebuiesc orientate spre nord pentru ca soarele să nu ajungă pe icre Pentru iluminatul electric datorită umidităţii mari trebuie să se folosească o tensiune de 24 sau 12 volţi Icircn casa de incubaţie mai trebuie prevăzute bazine pentru parcarea reproducătorilor icircn timpul mulsuluiPentru perioada de iarnă icircn casa de incubaţie trebuie să existe o sursă de căldură pentru a icircmpiedica icircngheţul apei icircn incubatoare

Alimentarea cu apă

Priza de apă trebuie să permită asigurarea apei gravitaţional Dacă alimentarea cu apă se face din racircu canalul de aducţiune trebuie să fie icircngropat icircn pămacircnt la o adacircncime de 50-60cm pentru a evita icircngheţul icircn timpul iernii Icircn situaţia alimentării cu apă de izvor parcursul apei trebuie să fie cacirct mai mare prevăzut cu mici cascade pentru o oxigenare mai bună a apei şi eliminarea eventualelor gaze dăunătoare peştilor De obicei apa care provine din racircu nu este suficient de limpede de aceea trebuie instalate filtre Filtrele sunt de multe feluri cele mai des folosite fiind cele pe principiul sedimentării Filtrul dublu este format din trei compartimente un compartiment central cu rol de distribuire a apei icircn compartimentele de filtrare şi două compartimente de filtrare icircn care pe fund este aşezat cacircte un grătar de lemn la o icircnălţime de 20cm peste care se aşează materialul filtrant format din pietriş de 7-8 cm pietriş de 4-5 cm pietriş de 2-3 cm nisip grosier 05-1 cm Fiecare strat filtrant are o grosime de 20-25 cm Apa circulă de jos icircn sus prin straturile filtrante pacircnă la partea de sus a compartimentului de unde este dirijată la incubatoare

La baza fiecărui compartiment este un orificiu de golire care permite golirea periodică a filtrului pentru igienizare Pentru a nu opri alimentarea cu apă a incubatoarelor icircn timpul igienizării trebuie prevăzut un by-pass pe unde apa să treacă direct la incubatoare

Filtrul cu patru compartimente funcţionează pe acelaşi principiu ca şi cel cu două compartimente doar că straturile filtrante nu sunt dispuse pe verticală ci pe orizontală fiecare compartiment fiind umplut cu material filtrant de o anumită dimensiune de la mare la mic apa trecacircnd dintr-un compartiment icircn altul Ca şi la filtrul dublu fiecare compartiment este prevăzut cu un orificiu pentru golirea de fund şi există un by-pass pentru asigurarea apei la incubatoare icircn timpul curăţirii filtrului Icircn prezent sunt şi sisteme cu raze ultraviolete pentru distrugerea bacteriilor existente icircn apa ce alimentează casa de incubaţie

Incubatoarele După fecundare pacircnă la ecloziune icrele sunt introduse icircn incubatoare Există mai multe tipuri de incubatoare cu diverse forme Ele se pot clasifica icircn două mari tipuri bull incubatoare icircn straturi

- incubatoare scurte sau californiene la care icircn mod obişnuit sunt unul sau două cutii interioare perforate

- incubatoare alungite sau incubatoare de alevinaj la care sunt mai multe cutii interioare sunt utilizate şi pentru creşterea alevinilor

bull incubatoare icircn vrac- incubatorul Zug (Weiss) este utilizat pentru incubarea icrelor de lipan şi coregon- incubatorul tip dulap- incubatorul vrac de tip italian

Specii de pastrav adaptate pentru cresterea in captivitate

1 Pastravul de munte (Salmo trutta labrax)

Pastravul de munte face parte din supraclasa pestilor ososi clasa Actinopterygii ordinul Salmoniformes familia Salmonidae Pastravul de munte are lungimea de 21-37 cm si cantareste aproximativ 200-300 g rar ajungand la 1500 g Partea posterioară a vomerului este dotata cu doua serii longitudinale de dinti 9-12 in total Coloratia variaza dupa varsta sex natura si temperatura apei La adultii pastrav de munte spatelele este cafeniu-verzui cu pete rotunjite negre sau rosii Laturile corpului pastravului sunt galbui cu pete negre si rosii inconjurate de un cerc mai deschis In partea dorsala sunt pete negre si rosii rotunjite Pastravul de munte traieste in paraie de munte cu apa limpede repede rece si mult oxigenata Sta ascuns pe sub pietre sau pe langa malurile umbrite nu poate trai in ape mai calde de 15 grade C Foarte vioi foarte rapid se hraneste cu insecte viermi crustacei dar si cu pesti mici icre si chiar cu proprii pui Pentru reproducere urca spre izvorul paraielor toamna infruntand cascade si bolovani Icrele le depun cand apa se raceste din octombrie pana in decembrie In tara noastra exista in Siret de la izvoare pana la Luncavat in bazinul Bistritei de la Dorna pana la Tarcau in toate raurile din Carpatii Meridionali in Somesul Rece Somesul Cald Cibin si TimisEste prezent si in lacurile de munte din Retezat (Zanoaga si Bucura)

2 Pastravul curcubeu (Salmo iridaeus girderi)

Face parte din familia Salmonide avand denumirea populara de curcubeu sau venetic Raspandire pe glob In raurile din Europa si din vestul SUA Raspandire in Romania In apele de munte (Valea Stanii Teleajan Valea Azugii Trotus Somesul Rece) Caracteristici principale Dimensiuni asemanatoare cu ale pastravului indigen de rau Aspect Corpul este ca un fus turtit lateral cu solzii mai mari decat la pastravul indigen Spinarea este gri - albastruie flancurile arginii si burta alba Pe corp are pete mici cafenii incercuite cu alb Pe flancuri se intinde cate o dunga roscat-sidefie cu nuante in culorile curcubeului

Mod de viata Este mai putin pretentius decat pastravul indigen in privinta calitatii apei acest pastrav pare adaptat apelor ceva mai opace linia laterala bine dezvoltata dovedeste ca poate vana excelent in orice conditii de visibilitate avantaj pentru pescari care profita de o apa putin tulbure pentru a prinde curcubeu

Se hraneste cu insecte crustacee pesti mici

Ritmul de crestere al pastravului curcubeu in helesteie

Varsta (ani)Lungimea(cm)

1Greutatea(g)

10-12 60-80

2 15-25 120-200

3 30-40 250-450

4 40-50 450-800

Pescuitul sportiv Este permis numai cu momeli artificiale la toate salmonidele Se practica pescuitul cu lanseta cu lingurita rotativa mica argintie sau aurie Cea mai pasionanta metoda este cea cu musca artificiala care cere o mare la alegere si aruncare Valoare gastronomica Carne foarte gustoasa

3 Pastravul indigen (Salmo trutta fario)

Pastravul indigen sau Salmo trutta fario face parte din familia salmonide Denumire populara este pastrav de munte pastrau pastrug patatul Raspandire pe glob In toate apele din zona de munte ale Europei Raspandire in Romania In toate raurile de munte in cateva lacuri naturale (Rosu Calcescu Balea Ana) lacurile de baraj populate Caracteristici principale se intalneste in rauri (lungime 23 cm - greutate 150g exceptional 700 - 800g) in lacuri (lungime - 23 cm 70 cm exceptional greutate 150g exceptional 5kg ) Are corp zvelt musculos gura mare cu dinti ascutiti solzi mici Coloritul indigenului surprinzator de placutvariaza in functie de conditiile locului de naturafundului apei de flora submersa limpezimea apei si luminozitatea albiei La prima vedere culorile predomonante sunt brun-masliniul pe spate coborand in grade spre alb-murdar pe flancuri si pantec stropit de o puzderie de pete aproape negre intre care clipesc stelute cu alb-galbui Daca in albiile pietroase scaldate de lumina paleta de culori trece de la verde-masliniu spre auriu in zonele adanci si umbrite pastravul are straie inchise batand spre brun negricios pe spate Mod de viata Traieste in zona superioara a apelor curgatoare fiind o specie iubitoare de ape limpezi bogate in oxigen dizolvat apa a caraor temperatuta nu depaseste 18degC nici in perioadele cele mai calde Il intalnim in raurile de munte de la cateva sute de metrii pana peste 2000m In mod natural locul de panda si vanatoare nu se schimba decat in perioadele de viituri cand pastravii sunt

purtati la vale de forta curentului ori toamna cand are loc bataia si pestii cauta locurile mai ferite cu apa limpede si fund nisipos sau acoperite cu pietris fin Se hraneste cu insecte crustacee pesti mici (chiar si propriile progenituri)

PLAN DE AFACERI

I DATE DE IDENTIFICARE

1 Numele firmei SC IugaG SA

2 Codul unic de icircnregistrare 1591231

3 Forma juridică de constituire Societate pe actiuni

4 Activitatea principală a societăţii şi codul CAEN al activităţii principale

SC Iuga G SA are ca obiect principal de activitate producerea de puiet pentru cultura de pastrav cresterea pastravilor in sistem intensiv valorificarea

Cod CAEN 0132202

5 Natura capitalului social

Natura capitalului social () Public Privat UM

Romacircn 110000 8492 Mii

euroStrăin - -

6 Valoarea capitalului 118492 mii euro

7 Adresa telefonfax e-mail Societatea are sediul in judetul Buzau comuna Maracineni Telefon 0754859574 0236345543E-mail gabyiugayahoocom

8 Conturi bancare deschise la Unicredit Tiriac Bank

Cont Lei RO 17 BACX 0000000126456001

Cont Euro RO71BACX410SV51618884100

9 Asociaţi acţionari principali

Nr

Crt

Numele Adresa (sediul) Pondere in capital social

1 Iuga Gabriel Str Centrala nr90 Com Maracineni Jud Buzau

40

11 Obiective

Obiective (Indicatori ţintă) UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

Cifră de afaceri Mii EURO 100000 E 120000 150000 175000 180000Din care Export Mii EURO - 100000 120000 130000 150000

Profit Mii EURO 20000 35000 50000 40000 41000Nr de salariaţi Nr persoane 3 4 4 5 4

12 Analiza SWOT

Puncte forte Puncte slabe Oportunitati Amenintari Capital Forta de

munca redusa Concurenta

mica

Inflatia Aportul de

capital al beneficiarului

Extinderea societatii

Pret accesibil la furaje si materile

Cerere mare pe piata de profil

Concurenta acerba

Cresterea veniturilor populatiei

Conditiile naturale

Schimbarile climatice

BIBLIOGRAFIE

1 httpwwwanparo ndash Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura

2 Nicole GhTURLIU - Revista De Zootehnie Si Medicina Veterinara (Nr 122007)

3 httpwwwprimaria-maracineniro ndash Primaria Comunei Maracineni

4 wwwafacerilacheienet

5 wwwnewschannelro

6 wwwpastravarhomero

7 wwwinssero ndash Institutul National de Statistica

҉҉҉ ҉҉҉

In perioada 2007-2013 Romania primeste 230 milioane de euro din Fondul European pentru Pescuit (FEP) iar sesiunile de depunere a cererilor de finantare vor fi deschise pana in decembrie 2013 cu conditia ca perioada de implementare a proiectelor sa nu depaseasca sfarsitul anului 2015 Potrivit programului fondurile europene vor putea fi alocate pana in 2013 pe cele cinci axe astfel

- pentru adaptarea flotei de pescuit vor putea fi acordate fonduri totale de 133 milioane de euro din care 75 fonduri UE

- pentru acvacultura -140 milioane de euro - pentru masuri de interes comun - 40 milioane de euro - pentru dezvoltarea durabila a zonelor pescaresti -100 milioane de euro- iar pentru asistenta tehnica -143 milioane de euro

STUDIU DE FEZABILITATE

Studiul de fezabilitate reprezintă documentaţia icircn care sunt prezentate principalele caracteristici tehnico-economice ale investiţiei prin care se asigură utilizarea raţională şi eficientă a capitalului şi acoperirea cheltuielilor materiale icircntr-un mod ce satisface cerinţele economice şi sociale luand in consideratie inclusiv factorii de risc si incertitudine

A Partile scrise

Date generale

1 denumirea obiectivului de investiţiii Ferma piscicola 2 amplasamentul Judetul Buzau Comuna Maracineni nr 15 cod 72520 3 titularul investitiei Iuga Gabriel 4 beneficiarul investitiei Iuga Gabriel 5 elaboratorul studiului Iuga Gabriel

Informatii generale privind proiectul

1situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului Ferma este la stadiul de plan de afaceri

2 descrierea investitiei a) necesitatea si oportunitatea investitiei reiese din faptul ca in judetul Buzau si in judetele invecinate nu este valorificat potentialul pedoclimatic si hidrologic cerut de aceasta ferma cat si din faptul ca cererea de pastrav la nivel national nu este acoperita decat in proportie de 50

b) descrierea constructiva functionala si tehnologica dupa caz

Conditia esentiala pentru instalarea unei pastravarii o constituie fara nici o indoiala prezenta unei ape corespunzatoare din punct de vedere cantitativ dar si calitativ Apa trebuie sa contina minim 7 mg l oxigen si sa aiba un pH = 7 ( neutra) sau putin alcalina fara mult fier Alimentarea cu apa a bazinelor de pastrav trebuie sa asigure o primenire totala a apei de cateva ori intr-o zi iar temperatura apei sa fie pentru puiet de 8 -10 grade iar pentru pastravii in crestere de 18 grade

Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii

Hala de crestere a puietului in sistem intensive suprafata 500 mp

20 bazine fibra sticla 2 x 2 x 06 m 2 mcbazin total 40 mc 10 bazine de beton 4 x 4 x 12 m 16 mcbazin total 160 mc

Volum util total 200 mc suprafata bazine 240 mp

Alimentare cu apa total statie 20 ls

o Cazi puiet max 20 lmincada x 20 =gt 667 ls

o Bazine beton max 558 lminbazin x 10 = 093 ls x 10 = 93 ls

Alimentarea totala a statiei include o rezerva de 3 ls pentru incubatie schimbari de apa spalari bazine si alte operatiuni tehnologice Bazinele din hala vor fi aerate (aer comprimat oxigen dupa nevoi)

Bazine de crestere exterioare

16 bazine beton 40 x 4 x 18 m 200-240 mcbazin vol total 3840 mc Debite necesare 5-85 lsecbazin =gt 80-136 lsec apa de suprafata sisau foraj cu

aerare suplimentara pe fiecare bazin (aeratoare tip paddlewheel)

Consum total maxim de apa 156-160 ls

Incubatia si cresterea larvelor si puilor pana la 25 gex

Incubatia Icrele embrionate achizitionate de la producatori romani sau importate vor fi incubate in incubatoare speciale pentru pastrav (tip Mc Donald sau basculant ndash model Romania)

Se vor achizitiona anual cca 50000 icre embrionate Incubatia va avea loc la temperaturi de 14 ndash 15degC Se vor incuba 10-15000 icre pe incubator =gt minim 5 incubatoare Incubatoarele se alimenteaza cu apa la debite de 5-10 lmin in functie de starea fiziologica a icrelor debitul fiind mai mare dupa inceperea eclozarii

La 14 oC eclozarea se va produce in 4-5 zile in functie si de stadiul in care au fost preluate icrele Dupa eclozare larvele se vor muta in 2 cazi de 2 x 2 x 05 m care vor fi ferite de lumina solara directa pana la resorbtia sacului vitelin Alimentarea cu apa a cazilor se asigura prin tevi de plastic perforate cu debite de 8-15 lmin

Procesul de resorbtie a sacului vitelin dureaza 8-10 zile perioada in care temperatura apei va fi crescuta gradat pana la 16 oC In aceasta perioada larvele se vor feri de lumina directa si vor fi supravegheate permanent pentru urmarirea resorbtiei sacului vitelin si a comportamentului acestora Cu 2-3 zile inainte de resorbtia completa a sacului vitelin se va administra de cateva ori pe zi nauplii de Artemia salina si starter de

salmonide 00 dizolvat in apa pentru a stimula inceperea hranirii

In momentul in care larvele au sacul vitelin resorbit si inoata activ dupa hrana se va incepe administrarea regulata de furaje constand in principal din nauplii de Artemia salina si furaj starter 00 care se va administra la intervalle de 1-2 ore la discretie Dupa 3-5 zile de la initierea hranirii se va proceda la o rarire a larvelor initial la o densitate de 2000 larve mp (6 cazi) apoi dupa alte 3-5 zile la 1000 larvemp

Dupa ce se observa ca larvele au inceput sa consume hrana se va reduce gradat proprotia de Artemia salina Daca se observa ca larvele consuma furaj starter si nu sunt mortalitati se va trece exclusiv pe furajare artificiala In cazul refuzului de starter se va administra timp de cateva zile viermi Tubifex tocati si eventual Daphnia

In perioada de crestere a larvelor se va acorda atentie deosebita igienei Cazile vor fi curatate de resturile de furaje si excremente de cel putin 2 ori pe zi Se va verifica zilnic starea de sanatate comportamentul si cresterea in lungime si greutate a larvelorpuilor

Dupa cca60 zile de la eclozare puii de pastrav ating greutatea de 4-5 gex moment in care ei vor fi deja distribuiti in toate cele 20 cazi de crestere Se va face regulat sortarea puilor pe dimensiuni pentru a preveni manifestarea canibalismului Puii se mai pot tine in aceste cazi pana la greutatea de 25 ndash 30 gex (inca 45-60 zile) moment in care se estimeaza o supravietuire de cca 60 (30000 ex) ndash cca 750 kg pui la o densitate de 18-20 kgmc

Treptat se va trece la furajarea cu granule de 13-15 mm si apoi de 2 mm (Mini 13-15 mm 2 mm)

Se estimeaza un consum total de furaj starter (Starter 00-1-2-3 64 proteina 12 lipide) de cca 500 kg la un precirct mediu de 35 EURkg respectiv furaj Mini cca 150 kg si furaj 2 mm cca 100 kg (12 EURkg) si un consum de cca 5 kg oua Artemia salina (75 EURkg)

Cresterea puilor de pastrav in bazinele interioare de beton si in cele din fibra de sticla

Puii se vor muta in bazinele interioare de beton pe masura ce depasesc 20 gex si accepta furajul de 2 mm Coloana de apa in bazine se va mentine la 40-50 cm si se va creste gradat pana la 1 m pe masura ce puii se apropie de 100 gex Pentru eficienta se vor folosi si bazinele de fibra de 2x2 m

Din momentul in care puii accepta granule de 2 mm se trece propriu-zis la cresterea comerciala Greutatea de 100 gex poate fi atinsa in bazinele de beton din hala la varsta de 5-6 luni moment in care puii pot fi mutati in bazine exterioare

La o greutate medie de 100 gex cu 30000 pui pastrav in hala se va atinge o densitate de 15 kgmc apa respectiv o biomasa totala de 3000 kg

Se estimeaza un consum de furaj de crestere (furaj extrudat 2 mm 45 proteina 20 grasime) de cca 2000 kg (1 EURkg) Dupa greutatea de 20 gex se va trece la ratii zilnice conform tabelelor de furajare de la producator respectiv 15-2 din biomasa totala zi administrate in 2-3 portii la intervale de 6-8 ore

Verificarea cresterii si ajustarea ratiilor de furajare se va face saptamanal Zilnic se va observa comportamentul puilor starea sanitara si se vor curata peretii bazinelor

Cresterea pastravului in bazine exterioare de beton

Popularea in bazinele de beton exterioare se va face initial la o densitate de 20 exmp (cca 3000 exbazin =gt 10 bazine) unde vor fi crescuti pana la greutatea de 1 kgex (3-4 luni) dupa care se vor rari la o densitate de 12 exmplt densitate la care vor fi crescuti urmatoarele 6 luni pana la atingerea greutatii de 2 kgex

Bazinele exterioare de beton vor fi alimentate cu apa la un debit de 5-85 ls ceea ce corespunde la o rata de schimb al apei din bazine (240 mc) de 18- 3 ori zi Se va asigura aerare suplimentara dupa nevoi urmarindu-se asigurarea unei concentratii a oxigenului dizolvat de minim 5 mgl cu o valoare optima de 8 mgl

Valorificarea materialului pentru carne se poate face la greutatea de peste 2 kgex moment in care se poate incasa si subventia In prima faza se poate vinde cca 50 din productie pentru carne urmand ca bazinele eliberate sa fie folosite pentru popularea cu un nou lot din statia de incubatie

La atingerea greutatii medii de 2 kgex la un efectiv de 20000 ex (83 supravietuire dupa popularea in bazinele exterioare) se estimeaza un consum de cca 50000 kg furaj comercial (1 EURkg) cu o rata de conversie estimata FCR=1

Cele 10-15000 exemplare ramase dupa prima valorificare pot fi crescute pana la 4-5 kgex (inca 10-12 luni) moment in care se poate face si o sortare pe sexe

Cantaririle se vor face de doua ori pe luna se vor cantari minim 100 exbazin si se vor intocmi graficele de crestere respectiv noile ratii de furajare Cu ocazia pescuirilor de control se va evalua si starea ihtiopatologica a materialului si se vor lua masuri de tratament daca este cazul

Vanzarea a cca 10000 pesti de 2 kgexan in decurs de 2-3 luni este obligatorie pentru a face loc urmatorului ciclu din hala Incepand din anul al 3-lea vanzarile vor ajunge la peste 90 tonean Ciclul prezentat are character orientativ dpdv tehnologic si nu include date privind marketingul produselor Succesiunea ciclurilor de productie se poate rafina si definitiva pe parcurs incepand din anul al doilea de productie De asemenea in diferite faze ale procesului tehnologic poate fi vandut material viu pentru alte ferme de pastrav activitate care aduce de regula mai mult profit decat vanzarea pestelui de consum

Productia de pastrav se poate incepe fie cu puiet cumparat de la alti producatori fie de la icre embrionate caz in care ciclul de productie poate incepe cu 2-3 luni inainte de faza de incubare a icrelor de sturioni In primul an productia de pastrav poate fi de pana la 50 tone urmand sa scada gradat pe masura ocuparii bazinelor aparand necesitatea extinderii

Sursele de finantare a investitiei

- sume nerambursabile provenite de la Comisia Europeană şi de la bugetul de stat - surse proprii

Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei

Număr de locuri de muncă create icircn faza de execuţie 34Număr de locuri de muncă create icircn faza de operare 4

B Piese desenate

1plan de amplasare icircn zonă (125000-15000)

2planuri si sectiuni generale de arhitectura rezistenta instalatii inclusiv planuri de coordonare a tuturor specialitatilor ce concura la realizarea proiectului

Legenda 1-perete longitudinal interior 5- apa

2- perete longitudinal exterior 6- farfurie

3- trotuar 4- radier

Casa de incubaţie trebuie să asigure următoarele condiţii- acces uşor- spaţiu suficient care să permită o muncă uşoară curată şi rapidă- iluminare corespunzătoare pe timp de zi şi de noapte icircnsă fără a permite pătrunderea directă a

razelor solare- izolaţie termică pentru a nu icircngheţa apa icircn incubatoare- o aerisire bună- o bună admisie şi evacuare a apei

Se recomandă ca amplasarea casei de incubaţie să se facă lacircngă locuinţa păstrăvarului dar nu sub aceasta fiindcă o face rece şi umedă Pardoseala casei de incubaţie trebuie să fie cimentată icircn pantă lină (1cmm) pentru a permite spălarea acesteia şi scurgerea apei care inevitabil este icircn jurul incubatoarelor Pe alea principală şi pe culoarele dintre incubatoare care sunt icircn permanenţă umede este bine să se monteze grătare din lemn pentru a evita contactul piscicultorului cu podeaua din beton care este rece şi umedă Pereţii şi acoperişul trebuie să astfel construite icircncacirct să protejeze icircncăperea de variaţiile mari de temperatură şi de a o pune la adăpost de căldură şi frig mare Iluminarea casei de incubaţie se asigură prin ferestre care de preferinţă trebuiesc orientate spre nord pentru ca soarele să nu ajungă pe icre Pentru iluminatul electric datorită umidităţii mari trebuie să se folosească o tensiune de 24 sau 12 volţi Icircn casa de incubaţie mai trebuie prevăzute bazine pentru parcarea reproducătorilor icircn timpul mulsuluiPentru perioada de iarnă icircn casa de incubaţie trebuie să existe o sursă de căldură pentru a icircmpiedica icircngheţul apei icircn incubatoare

Alimentarea cu apă

Priza de apă trebuie să permită asigurarea apei gravitaţional Dacă alimentarea cu apă se face din racircu canalul de aducţiune trebuie să fie icircngropat icircn pămacircnt la o adacircncime de 50-60cm pentru a evita icircngheţul icircn timpul iernii Icircn situaţia alimentării cu apă de izvor parcursul apei trebuie să fie cacirct mai mare prevăzut cu mici cascade pentru o oxigenare mai bună a apei şi eliminarea eventualelor gaze dăunătoare peştilor De obicei apa care provine din racircu nu este suficient de limpede de aceea trebuie instalate filtre Filtrele sunt de multe feluri cele mai des folosite fiind cele pe principiul sedimentării Filtrul dublu este format din trei compartimente un compartiment central cu rol de distribuire a apei icircn compartimentele de filtrare şi două compartimente de filtrare icircn care pe fund este aşezat cacircte un grătar de lemn la o icircnălţime de 20cm peste care se aşează materialul filtrant format din pietriş de 7-8 cm pietriş de 4-5 cm pietriş de 2-3 cm nisip grosier 05-1 cm Fiecare strat filtrant are o grosime de 20-25 cm Apa circulă de jos icircn sus prin straturile filtrante pacircnă la partea de sus a compartimentului de unde este dirijată la incubatoare

La baza fiecărui compartiment este un orificiu de golire care permite golirea periodică a filtrului pentru igienizare Pentru a nu opri alimentarea cu apă a incubatoarelor icircn timpul igienizării trebuie prevăzut un by-pass pe unde apa să treacă direct la incubatoare

Filtrul cu patru compartimente funcţionează pe acelaşi principiu ca şi cel cu două compartimente doar că straturile filtrante nu sunt dispuse pe verticală ci pe orizontală fiecare compartiment fiind umplut cu material filtrant de o anumită dimensiune de la mare la mic apa trecacircnd dintr-un compartiment icircn altul Ca şi la filtrul dublu fiecare compartiment este prevăzut cu un orificiu pentru golirea de fund şi există un by-pass pentru asigurarea apei la incubatoare icircn timpul curăţirii filtrului Icircn prezent sunt şi sisteme cu raze ultraviolete pentru distrugerea bacteriilor existente icircn apa ce alimentează casa de incubaţie

Incubatoarele După fecundare pacircnă la ecloziune icrele sunt introduse icircn incubatoare Există mai multe tipuri de incubatoare cu diverse forme Ele se pot clasifica icircn două mari tipuri bull incubatoare icircn straturi

- incubatoare scurte sau californiene la care icircn mod obişnuit sunt unul sau două cutii interioare perforate

- incubatoare alungite sau incubatoare de alevinaj la care sunt mai multe cutii interioare sunt utilizate şi pentru creşterea alevinilor

bull incubatoare icircn vrac- incubatorul Zug (Weiss) este utilizat pentru incubarea icrelor de lipan şi coregon- incubatorul tip dulap- incubatorul vrac de tip italian

Specii de pastrav adaptate pentru cresterea in captivitate

1 Pastravul de munte (Salmo trutta labrax)

Pastravul de munte face parte din supraclasa pestilor ososi clasa Actinopterygii ordinul Salmoniformes familia Salmonidae Pastravul de munte are lungimea de 21-37 cm si cantareste aproximativ 200-300 g rar ajungand la 1500 g Partea posterioară a vomerului este dotata cu doua serii longitudinale de dinti 9-12 in total Coloratia variaza dupa varsta sex natura si temperatura apei La adultii pastrav de munte spatelele este cafeniu-verzui cu pete rotunjite negre sau rosii Laturile corpului pastravului sunt galbui cu pete negre si rosii inconjurate de un cerc mai deschis In partea dorsala sunt pete negre si rosii rotunjite Pastravul de munte traieste in paraie de munte cu apa limpede repede rece si mult oxigenata Sta ascuns pe sub pietre sau pe langa malurile umbrite nu poate trai in ape mai calde de 15 grade C Foarte vioi foarte rapid se hraneste cu insecte viermi crustacei dar si cu pesti mici icre si chiar cu proprii pui Pentru reproducere urca spre izvorul paraielor toamna infruntand cascade si bolovani Icrele le depun cand apa se raceste din octombrie pana in decembrie In tara noastra exista in Siret de la izvoare pana la Luncavat in bazinul Bistritei de la Dorna pana la Tarcau in toate raurile din Carpatii Meridionali in Somesul Rece Somesul Cald Cibin si TimisEste prezent si in lacurile de munte din Retezat (Zanoaga si Bucura)

2 Pastravul curcubeu (Salmo iridaeus girderi)

Face parte din familia Salmonide avand denumirea populara de curcubeu sau venetic Raspandire pe glob In raurile din Europa si din vestul SUA Raspandire in Romania In apele de munte (Valea Stanii Teleajan Valea Azugii Trotus Somesul Rece) Caracteristici principale Dimensiuni asemanatoare cu ale pastravului indigen de rau Aspect Corpul este ca un fus turtit lateral cu solzii mai mari decat la pastravul indigen Spinarea este gri - albastruie flancurile arginii si burta alba Pe corp are pete mici cafenii incercuite cu alb Pe flancuri se intinde cate o dunga roscat-sidefie cu nuante in culorile curcubeului

Mod de viata Este mai putin pretentius decat pastravul indigen in privinta calitatii apei acest pastrav pare adaptat apelor ceva mai opace linia laterala bine dezvoltata dovedeste ca poate vana excelent in orice conditii de visibilitate avantaj pentru pescari care profita de o apa putin tulbure pentru a prinde curcubeu

Se hraneste cu insecte crustacee pesti mici

Ritmul de crestere al pastravului curcubeu in helesteie

Varsta (ani)Lungimea(cm)

1Greutatea(g)

10-12 60-80

2 15-25 120-200

3 30-40 250-450

4 40-50 450-800

Pescuitul sportiv Este permis numai cu momeli artificiale la toate salmonidele Se practica pescuitul cu lanseta cu lingurita rotativa mica argintie sau aurie Cea mai pasionanta metoda este cea cu musca artificiala care cere o mare la alegere si aruncare Valoare gastronomica Carne foarte gustoasa

3 Pastravul indigen (Salmo trutta fario)

Pastravul indigen sau Salmo trutta fario face parte din familia salmonide Denumire populara este pastrav de munte pastrau pastrug patatul Raspandire pe glob In toate apele din zona de munte ale Europei Raspandire in Romania In toate raurile de munte in cateva lacuri naturale (Rosu Calcescu Balea Ana) lacurile de baraj populate Caracteristici principale se intalneste in rauri (lungime 23 cm - greutate 150g exceptional 700 - 800g) in lacuri (lungime - 23 cm 70 cm exceptional greutate 150g exceptional 5kg ) Are corp zvelt musculos gura mare cu dinti ascutiti solzi mici Coloritul indigenului surprinzator de placutvariaza in functie de conditiile locului de naturafundului apei de flora submersa limpezimea apei si luminozitatea albiei La prima vedere culorile predomonante sunt brun-masliniul pe spate coborand in grade spre alb-murdar pe flancuri si pantec stropit de o puzderie de pete aproape negre intre care clipesc stelute cu alb-galbui Daca in albiile pietroase scaldate de lumina paleta de culori trece de la verde-masliniu spre auriu in zonele adanci si umbrite pastravul are straie inchise batand spre brun negricios pe spate Mod de viata Traieste in zona superioara a apelor curgatoare fiind o specie iubitoare de ape limpezi bogate in oxigen dizolvat apa a caraor temperatuta nu depaseste 18degC nici in perioadele cele mai calde Il intalnim in raurile de munte de la cateva sute de metrii pana peste 2000m In mod natural locul de panda si vanatoare nu se schimba decat in perioadele de viituri cand pastravii sunt

purtati la vale de forta curentului ori toamna cand are loc bataia si pestii cauta locurile mai ferite cu apa limpede si fund nisipos sau acoperite cu pietris fin Se hraneste cu insecte crustacee pesti mici (chiar si propriile progenituri)

PLAN DE AFACERI

I DATE DE IDENTIFICARE

1 Numele firmei SC IugaG SA

2 Codul unic de icircnregistrare 1591231

3 Forma juridică de constituire Societate pe actiuni

4 Activitatea principală a societăţii şi codul CAEN al activităţii principale

SC Iuga G SA are ca obiect principal de activitate producerea de puiet pentru cultura de pastrav cresterea pastravilor in sistem intensiv valorificarea

Cod CAEN 0132202

5 Natura capitalului social

Natura capitalului social () Public Privat UM

Romacircn 110000 8492 Mii

euroStrăin - -

6 Valoarea capitalului 118492 mii euro

7 Adresa telefonfax e-mail Societatea are sediul in judetul Buzau comuna Maracineni Telefon 0754859574 0236345543E-mail gabyiugayahoocom

8 Conturi bancare deschise la Unicredit Tiriac Bank

Cont Lei RO 17 BACX 0000000126456001

Cont Euro RO71BACX410SV51618884100

9 Asociaţi acţionari principali

Nr

Crt

Numele Adresa (sediul) Pondere in capital social

1 Iuga Gabriel Str Centrala nr90 Com Maracineni Jud Buzau

40

11 Obiective

Obiective (Indicatori ţintă) UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

Cifră de afaceri Mii EURO 100000 E 120000 150000 175000 180000Din care Export Mii EURO - 100000 120000 130000 150000

Profit Mii EURO 20000 35000 50000 40000 41000Nr de salariaţi Nr persoane 3 4 4 5 4

12 Analiza SWOT

Puncte forte Puncte slabe Oportunitati Amenintari Capital Forta de

munca redusa Concurenta

mica

Inflatia Aportul de

capital al beneficiarului

Extinderea societatii

Pret accesibil la furaje si materile

Cerere mare pe piata de profil

Concurenta acerba

Cresterea veniturilor populatiei

Conditiile naturale

Schimbarile climatice

BIBLIOGRAFIE

1 httpwwwanparo ndash Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura

2 Nicole GhTURLIU - Revista De Zootehnie Si Medicina Veterinara (Nr 122007)

3 httpwwwprimaria-maracineniro ndash Primaria Comunei Maracineni

4 wwwafacerilacheienet

5 wwwnewschannelro

6 wwwpastravarhomero

7 wwwinssero ndash Institutul National de Statistica

҉҉҉ ҉҉҉

Studiul de fezabilitate reprezintă documentaţia icircn care sunt prezentate principalele caracteristici tehnico-economice ale investiţiei prin care se asigură utilizarea raţională şi eficientă a capitalului şi acoperirea cheltuielilor materiale icircntr-un mod ce satisface cerinţele economice şi sociale luand in consideratie inclusiv factorii de risc si incertitudine

A Partile scrise

Date generale

1 denumirea obiectivului de investiţiii Ferma piscicola 2 amplasamentul Judetul Buzau Comuna Maracineni nr 15 cod 72520 3 titularul investitiei Iuga Gabriel 4 beneficiarul investitiei Iuga Gabriel 5 elaboratorul studiului Iuga Gabriel

Informatii generale privind proiectul

1situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului Ferma este la stadiul de plan de afaceri

2 descrierea investitiei a) necesitatea si oportunitatea investitiei reiese din faptul ca in judetul Buzau si in judetele invecinate nu este valorificat potentialul pedoclimatic si hidrologic cerut de aceasta ferma cat si din faptul ca cererea de pastrav la nivel national nu este acoperita decat in proportie de 50

b) descrierea constructiva functionala si tehnologica dupa caz

Conditia esentiala pentru instalarea unei pastravarii o constituie fara nici o indoiala prezenta unei ape corespunzatoare din punct de vedere cantitativ dar si calitativ Apa trebuie sa contina minim 7 mg l oxigen si sa aiba un pH = 7 ( neutra) sau putin alcalina fara mult fier Alimentarea cu apa a bazinelor de pastrav trebuie sa asigure o primenire totala a apei de cateva ori intr-o zi iar temperatura apei sa fie pentru puiet de 8 -10 grade iar pentru pastravii in crestere de 18 grade

Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii

Hala de crestere a puietului in sistem intensive suprafata 500 mp

20 bazine fibra sticla 2 x 2 x 06 m 2 mcbazin total 40 mc 10 bazine de beton 4 x 4 x 12 m 16 mcbazin total 160 mc

Volum util total 200 mc suprafata bazine 240 mp

Alimentare cu apa total statie 20 ls

o Cazi puiet max 20 lmincada x 20 =gt 667 ls

o Bazine beton max 558 lminbazin x 10 = 093 ls x 10 = 93 ls

Alimentarea totala a statiei include o rezerva de 3 ls pentru incubatie schimbari de apa spalari bazine si alte operatiuni tehnologice Bazinele din hala vor fi aerate (aer comprimat oxigen dupa nevoi)

Bazine de crestere exterioare

16 bazine beton 40 x 4 x 18 m 200-240 mcbazin vol total 3840 mc Debite necesare 5-85 lsecbazin =gt 80-136 lsec apa de suprafata sisau foraj cu

aerare suplimentara pe fiecare bazin (aeratoare tip paddlewheel)

Consum total maxim de apa 156-160 ls

Incubatia si cresterea larvelor si puilor pana la 25 gex

Incubatia Icrele embrionate achizitionate de la producatori romani sau importate vor fi incubate in incubatoare speciale pentru pastrav (tip Mc Donald sau basculant ndash model Romania)

Se vor achizitiona anual cca 50000 icre embrionate Incubatia va avea loc la temperaturi de 14 ndash 15degC Se vor incuba 10-15000 icre pe incubator =gt minim 5 incubatoare Incubatoarele se alimenteaza cu apa la debite de 5-10 lmin in functie de starea fiziologica a icrelor debitul fiind mai mare dupa inceperea eclozarii

La 14 oC eclozarea se va produce in 4-5 zile in functie si de stadiul in care au fost preluate icrele Dupa eclozare larvele se vor muta in 2 cazi de 2 x 2 x 05 m care vor fi ferite de lumina solara directa pana la resorbtia sacului vitelin Alimentarea cu apa a cazilor se asigura prin tevi de plastic perforate cu debite de 8-15 lmin

Procesul de resorbtie a sacului vitelin dureaza 8-10 zile perioada in care temperatura apei va fi crescuta gradat pana la 16 oC In aceasta perioada larvele se vor feri de lumina directa si vor fi supravegheate permanent pentru urmarirea resorbtiei sacului vitelin si a comportamentului acestora Cu 2-3 zile inainte de resorbtia completa a sacului vitelin se va administra de cateva ori pe zi nauplii de Artemia salina si starter de

salmonide 00 dizolvat in apa pentru a stimula inceperea hranirii

In momentul in care larvele au sacul vitelin resorbit si inoata activ dupa hrana se va incepe administrarea regulata de furaje constand in principal din nauplii de Artemia salina si furaj starter 00 care se va administra la intervalle de 1-2 ore la discretie Dupa 3-5 zile de la initierea hranirii se va proceda la o rarire a larvelor initial la o densitate de 2000 larve mp (6 cazi) apoi dupa alte 3-5 zile la 1000 larvemp

Dupa ce se observa ca larvele au inceput sa consume hrana se va reduce gradat proprotia de Artemia salina Daca se observa ca larvele consuma furaj starter si nu sunt mortalitati se va trece exclusiv pe furajare artificiala In cazul refuzului de starter se va administra timp de cateva zile viermi Tubifex tocati si eventual Daphnia

In perioada de crestere a larvelor se va acorda atentie deosebita igienei Cazile vor fi curatate de resturile de furaje si excremente de cel putin 2 ori pe zi Se va verifica zilnic starea de sanatate comportamentul si cresterea in lungime si greutate a larvelorpuilor

Dupa cca60 zile de la eclozare puii de pastrav ating greutatea de 4-5 gex moment in care ei vor fi deja distribuiti in toate cele 20 cazi de crestere Se va face regulat sortarea puilor pe dimensiuni pentru a preveni manifestarea canibalismului Puii se mai pot tine in aceste cazi pana la greutatea de 25 ndash 30 gex (inca 45-60 zile) moment in care se estimeaza o supravietuire de cca 60 (30000 ex) ndash cca 750 kg pui la o densitate de 18-20 kgmc

Treptat se va trece la furajarea cu granule de 13-15 mm si apoi de 2 mm (Mini 13-15 mm 2 mm)

Se estimeaza un consum total de furaj starter (Starter 00-1-2-3 64 proteina 12 lipide) de cca 500 kg la un precirct mediu de 35 EURkg respectiv furaj Mini cca 150 kg si furaj 2 mm cca 100 kg (12 EURkg) si un consum de cca 5 kg oua Artemia salina (75 EURkg)

Cresterea puilor de pastrav in bazinele interioare de beton si in cele din fibra de sticla

Puii se vor muta in bazinele interioare de beton pe masura ce depasesc 20 gex si accepta furajul de 2 mm Coloana de apa in bazine se va mentine la 40-50 cm si se va creste gradat pana la 1 m pe masura ce puii se apropie de 100 gex Pentru eficienta se vor folosi si bazinele de fibra de 2x2 m

Din momentul in care puii accepta granule de 2 mm se trece propriu-zis la cresterea comerciala Greutatea de 100 gex poate fi atinsa in bazinele de beton din hala la varsta de 5-6 luni moment in care puii pot fi mutati in bazine exterioare

La o greutate medie de 100 gex cu 30000 pui pastrav in hala se va atinge o densitate de 15 kgmc apa respectiv o biomasa totala de 3000 kg

Se estimeaza un consum de furaj de crestere (furaj extrudat 2 mm 45 proteina 20 grasime) de cca 2000 kg (1 EURkg) Dupa greutatea de 20 gex se va trece la ratii zilnice conform tabelelor de furajare de la producator respectiv 15-2 din biomasa totala zi administrate in 2-3 portii la intervale de 6-8 ore

Verificarea cresterii si ajustarea ratiilor de furajare se va face saptamanal Zilnic se va observa comportamentul puilor starea sanitara si se vor curata peretii bazinelor

Cresterea pastravului in bazine exterioare de beton

Popularea in bazinele de beton exterioare se va face initial la o densitate de 20 exmp (cca 3000 exbazin =gt 10 bazine) unde vor fi crescuti pana la greutatea de 1 kgex (3-4 luni) dupa care se vor rari la o densitate de 12 exmplt densitate la care vor fi crescuti urmatoarele 6 luni pana la atingerea greutatii de 2 kgex

Bazinele exterioare de beton vor fi alimentate cu apa la un debit de 5-85 ls ceea ce corespunde la o rata de schimb al apei din bazine (240 mc) de 18- 3 ori zi Se va asigura aerare suplimentara dupa nevoi urmarindu-se asigurarea unei concentratii a oxigenului dizolvat de minim 5 mgl cu o valoare optima de 8 mgl

Valorificarea materialului pentru carne se poate face la greutatea de peste 2 kgex moment in care se poate incasa si subventia In prima faza se poate vinde cca 50 din productie pentru carne urmand ca bazinele eliberate sa fie folosite pentru popularea cu un nou lot din statia de incubatie

La atingerea greutatii medii de 2 kgex la un efectiv de 20000 ex (83 supravietuire dupa popularea in bazinele exterioare) se estimeaza un consum de cca 50000 kg furaj comercial (1 EURkg) cu o rata de conversie estimata FCR=1

Cele 10-15000 exemplare ramase dupa prima valorificare pot fi crescute pana la 4-5 kgex (inca 10-12 luni) moment in care se poate face si o sortare pe sexe

Cantaririle se vor face de doua ori pe luna se vor cantari minim 100 exbazin si se vor intocmi graficele de crestere respectiv noile ratii de furajare Cu ocazia pescuirilor de control se va evalua si starea ihtiopatologica a materialului si se vor lua masuri de tratament daca este cazul

Vanzarea a cca 10000 pesti de 2 kgexan in decurs de 2-3 luni este obligatorie pentru a face loc urmatorului ciclu din hala Incepand din anul al 3-lea vanzarile vor ajunge la peste 90 tonean Ciclul prezentat are character orientativ dpdv tehnologic si nu include date privind marketingul produselor Succesiunea ciclurilor de productie se poate rafina si definitiva pe parcurs incepand din anul al doilea de productie De asemenea in diferite faze ale procesului tehnologic poate fi vandut material viu pentru alte ferme de pastrav activitate care aduce de regula mai mult profit decat vanzarea pestelui de consum

Productia de pastrav se poate incepe fie cu puiet cumparat de la alti producatori fie de la icre embrionate caz in care ciclul de productie poate incepe cu 2-3 luni inainte de faza de incubare a icrelor de sturioni In primul an productia de pastrav poate fi de pana la 50 tone urmand sa scada gradat pe masura ocuparii bazinelor aparand necesitatea extinderii

Sursele de finantare a investitiei

- sume nerambursabile provenite de la Comisia Europeană şi de la bugetul de stat - surse proprii

Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei

Număr de locuri de muncă create icircn faza de execuţie 34Număr de locuri de muncă create icircn faza de operare 4

B Piese desenate

1plan de amplasare icircn zonă (125000-15000)

2planuri si sectiuni generale de arhitectura rezistenta instalatii inclusiv planuri de coordonare a tuturor specialitatilor ce concura la realizarea proiectului

Legenda 1-perete longitudinal interior 5- apa

2- perete longitudinal exterior 6- farfurie

3- trotuar 4- radier

Casa de incubaţie trebuie să asigure următoarele condiţii- acces uşor- spaţiu suficient care să permită o muncă uşoară curată şi rapidă- iluminare corespunzătoare pe timp de zi şi de noapte icircnsă fără a permite pătrunderea directă a

razelor solare- izolaţie termică pentru a nu icircngheţa apa icircn incubatoare- o aerisire bună- o bună admisie şi evacuare a apei

Se recomandă ca amplasarea casei de incubaţie să se facă lacircngă locuinţa păstrăvarului dar nu sub aceasta fiindcă o face rece şi umedă Pardoseala casei de incubaţie trebuie să fie cimentată icircn pantă lină (1cmm) pentru a permite spălarea acesteia şi scurgerea apei care inevitabil este icircn jurul incubatoarelor Pe alea principală şi pe culoarele dintre incubatoare care sunt icircn permanenţă umede este bine să se monteze grătare din lemn pentru a evita contactul piscicultorului cu podeaua din beton care este rece şi umedă Pereţii şi acoperişul trebuie să astfel construite icircncacirct să protejeze icircncăperea de variaţiile mari de temperatură şi de a o pune la adăpost de căldură şi frig mare Iluminarea casei de incubaţie se asigură prin ferestre care de preferinţă trebuiesc orientate spre nord pentru ca soarele să nu ajungă pe icre Pentru iluminatul electric datorită umidităţii mari trebuie să se folosească o tensiune de 24 sau 12 volţi Icircn casa de incubaţie mai trebuie prevăzute bazine pentru parcarea reproducătorilor icircn timpul mulsuluiPentru perioada de iarnă icircn casa de incubaţie trebuie să existe o sursă de căldură pentru a icircmpiedica icircngheţul apei icircn incubatoare

Alimentarea cu apă

Priza de apă trebuie să permită asigurarea apei gravitaţional Dacă alimentarea cu apă se face din racircu canalul de aducţiune trebuie să fie icircngropat icircn pămacircnt la o adacircncime de 50-60cm pentru a evita icircngheţul icircn timpul iernii Icircn situaţia alimentării cu apă de izvor parcursul apei trebuie să fie cacirct mai mare prevăzut cu mici cascade pentru o oxigenare mai bună a apei şi eliminarea eventualelor gaze dăunătoare peştilor De obicei apa care provine din racircu nu este suficient de limpede de aceea trebuie instalate filtre Filtrele sunt de multe feluri cele mai des folosite fiind cele pe principiul sedimentării Filtrul dublu este format din trei compartimente un compartiment central cu rol de distribuire a apei icircn compartimentele de filtrare şi două compartimente de filtrare icircn care pe fund este aşezat cacircte un grătar de lemn la o icircnălţime de 20cm peste care se aşează materialul filtrant format din pietriş de 7-8 cm pietriş de 4-5 cm pietriş de 2-3 cm nisip grosier 05-1 cm Fiecare strat filtrant are o grosime de 20-25 cm Apa circulă de jos icircn sus prin straturile filtrante pacircnă la partea de sus a compartimentului de unde este dirijată la incubatoare

La baza fiecărui compartiment este un orificiu de golire care permite golirea periodică a filtrului pentru igienizare Pentru a nu opri alimentarea cu apă a incubatoarelor icircn timpul igienizării trebuie prevăzut un by-pass pe unde apa să treacă direct la incubatoare

Filtrul cu patru compartimente funcţionează pe acelaşi principiu ca şi cel cu două compartimente doar că straturile filtrante nu sunt dispuse pe verticală ci pe orizontală fiecare compartiment fiind umplut cu material filtrant de o anumită dimensiune de la mare la mic apa trecacircnd dintr-un compartiment icircn altul Ca şi la filtrul dublu fiecare compartiment este prevăzut cu un orificiu pentru golirea de fund şi există un by-pass pentru asigurarea apei la incubatoare icircn timpul curăţirii filtrului Icircn prezent sunt şi sisteme cu raze ultraviolete pentru distrugerea bacteriilor existente icircn apa ce alimentează casa de incubaţie

Incubatoarele După fecundare pacircnă la ecloziune icrele sunt introduse icircn incubatoare Există mai multe tipuri de incubatoare cu diverse forme Ele se pot clasifica icircn două mari tipuri bull incubatoare icircn straturi

- incubatoare scurte sau californiene la care icircn mod obişnuit sunt unul sau două cutii interioare perforate

- incubatoare alungite sau incubatoare de alevinaj la care sunt mai multe cutii interioare sunt utilizate şi pentru creşterea alevinilor

bull incubatoare icircn vrac- incubatorul Zug (Weiss) este utilizat pentru incubarea icrelor de lipan şi coregon- incubatorul tip dulap- incubatorul vrac de tip italian

Specii de pastrav adaptate pentru cresterea in captivitate

1 Pastravul de munte (Salmo trutta labrax)

Pastravul de munte face parte din supraclasa pestilor ososi clasa Actinopterygii ordinul Salmoniformes familia Salmonidae Pastravul de munte are lungimea de 21-37 cm si cantareste aproximativ 200-300 g rar ajungand la 1500 g Partea posterioară a vomerului este dotata cu doua serii longitudinale de dinti 9-12 in total Coloratia variaza dupa varsta sex natura si temperatura apei La adultii pastrav de munte spatelele este cafeniu-verzui cu pete rotunjite negre sau rosii Laturile corpului pastravului sunt galbui cu pete negre si rosii inconjurate de un cerc mai deschis In partea dorsala sunt pete negre si rosii rotunjite Pastravul de munte traieste in paraie de munte cu apa limpede repede rece si mult oxigenata Sta ascuns pe sub pietre sau pe langa malurile umbrite nu poate trai in ape mai calde de 15 grade C Foarte vioi foarte rapid se hraneste cu insecte viermi crustacei dar si cu pesti mici icre si chiar cu proprii pui Pentru reproducere urca spre izvorul paraielor toamna infruntand cascade si bolovani Icrele le depun cand apa se raceste din octombrie pana in decembrie In tara noastra exista in Siret de la izvoare pana la Luncavat in bazinul Bistritei de la Dorna pana la Tarcau in toate raurile din Carpatii Meridionali in Somesul Rece Somesul Cald Cibin si TimisEste prezent si in lacurile de munte din Retezat (Zanoaga si Bucura)

2 Pastravul curcubeu (Salmo iridaeus girderi)

Face parte din familia Salmonide avand denumirea populara de curcubeu sau venetic Raspandire pe glob In raurile din Europa si din vestul SUA Raspandire in Romania In apele de munte (Valea Stanii Teleajan Valea Azugii Trotus Somesul Rece) Caracteristici principale Dimensiuni asemanatoare cu ale pastravului indigen de rau Aspect Corpul este ca un fus turtit lateral cu solzii mai mari decat la pastravul indigen Spinarea este gri - albastruie flancurile arginii si burta alba Pe corp are pete mici cafenii incercuite cu alb Pe flancuri se intinde cate o dunga roscat-sidefie cu nuante in culorile curcubeului

Mod de viata Este mai putin pretentius decat pastravul indigen in privinta calitatii apei acest pastrav pare adaptat apelor ceva mai opace linia laterala bine dezvoltata dovedeste ca poate vana excelent in orice conditii de visibilitate avantaj pentru pescari care profita de o apa putin tulbure pentru a prinde curcubeu

Se hraneste cu insecte crustacee pesti mici

Ritmul de crestere al pastravului curcubeu in helesteie

Varsta (ani)Lungimea(cm)

1Greutatea(g)

10-12 60-80

2 15-25 120-200

3 30-40 250-450

4 40-50 450-800

Pescuitul sportiv Este permis numai cu momeli artificiale la toate salmonidele Se practica pescuitul cu lanseta cu lingurita rotativa mica argintie sau aurie Cea mai pasionanta metoda este cea cu musca artificiala care cere o mare la alegere si aruncare Valoare gastronomica Carne foarte gustoasa

3 Pastravul indigen (Salmo trutta fario)

Pastravul indigen sau Salmo trutta fario face parte din familia salmonide Denumire populara este pastrav de munte pastrau pastrug patatul Raspandire pe glob In toate apele din zona de munte ale Europei Raspandire in Romania In toate raurile de munte in cateva lacuri naturale (Rosu Calcescu Balea Ana) lacurile de baraj populate Caracteristici principale se intalneste in rauri (lungime 23 cm - greutate 150g exceptional 700 - 800g) in lacuri (lungime - 23 cm 70 cm exceptional greutate 150g exceptional 5kg ) Are corp zvelt musculos gura mare cu dinti ascutiti solzi mici Coloritul indigenului surprinzator de placutvariaza in functie de conditiile locului de naturafundului apei de flora submersa limpezimea apei si luminozitatea albiei La prima vedere culorile predomonante sunt brun-masliniul pe spate coborand in grade spre alb-murdar pe flancuri si pantec stropit de o puzderie de pete aproape negre intre care clipesc stelute cu alb-galbui Daca in albiile pietroase scaldate de lumina paleta de culori trece de la verde-masliniu spre auriu in zonele adanci si umbrite pastravul are straie inchise batand spre brun negricios pe spate Mod de viata Traieste in zona superioara a apelor curgatoare fiind o specie iubitoare de ape limpezi bogate in oxigen dizolvat apa a caraor temperatuta nu depaseste 18degC nici in perioadele cele mai calde Il intalnim in raurile de munte de la cateva sute de metrii pana peste 2000m In mod natural locul de panda si vanatoare nu se schimba decat in perioadele de viituri cand pastravii sunt

purtati la vale de forta curentului ori toamna cand are loc bataia si pestii cauta locurile mai ferite cu apa limpede si fund nisipos sau acoperite cu pietris fin Se hraneste cu insecte crustacee pesti mici (chiar si propriile progenituri)

PLAN DE AFACERI

I DATE DE IDENTIFICARE

1 Numele firmei SC IugaG SA

2 Codul unic de icircnregistrare 1591231

3 Forma juridică de constituire Societate pe actiuni

4 Activitatea principală a societăţii şi codul CAEN al activităţii principale

SC Iuga G SA are ca obiect principal de activitate producerea de puiet pentru cultura de pastrav cresterea pastravilor in sistem intensiv valorificarea

Cod CAEN 0132202

5 Natura capitalului social

Natura capitalului social () Public Privat UM

Romacircn 110000 8492 Mii

euroStrăin - -

6 Valoarea capitalului 118492 mii euro

7 Adresa telefonfax e-mail Societatea are sediul in judetul Buzau comuna Maracineni Telefon 0754859574 0236345543E-mail gabyiugayahoocom

8 Conturi bancare deschise la Unicredit Tiriac Bank

Cont Lei RO 17 BACX 0000000126456001

Cont Euro RO71BACX410SV51618884100

9 Asociaţi acţionari principali

Nr

Crt

Numele Adresa (sediul) Pondere in capital social

1 Iuga Gabriel Str Centrala nr90 Com Maracineni Jud Buzau

40

11 Obiective

Obiective (Indicatori ţintă) UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

Cifră de afaceri Mii EURO 100000 E 120000 150000 175000 180000Din care Export Mii EURO - 100000 120000 130000 150000

Profit Mii EURO 20000 35000 50000 40000 41000Nr de salariaţi Nr persoane 3 4 4 5 4

12 Analiza SWOT

Puncte forte Puncte slabe Oportunitati Amenintari Capital Forta de

munca redusa Concurenta

mica

Inflatia Aportul de

capital al beneficiarului

Extinderea societatii

Pret accesibil la furaje si materile

Cerere mare pe piata de profil

Concurenta acerba

Cresterea veniturilor populatiei

Conditiile naturale

Schimbarile climatice

BIBLIOGRAFIE

1 httpwwwanparo ndash Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura

2 Nicole GhTURLIU - Revista De Zootehnie Si Medicina Veterinara (Nr 122007)

3 httpwwwprimaria-maracineniro ndash Primaria Comunei Maracineni

4 wwwafacerilacheienet

5 wwwnewschannelro

6 wwwpastravarhomero

7 wwwinssero ndash Institutul National de Statistica

҉҉҉ ҉҉҉

Hala de crestere a puietului in sistem intensive suprafata 500 mp

20 bazine fibra sticla 2 x 2 x 06 m 2 mcbazin total 40 mc 10 bazine de beton 4 x 4 x 12 m 16 mcbazin total 160 mc

Volum util total 200 mc suprafata bazine 240 mp

Alimentare cu apa total statie 20 ls

o Cazi puiet max 20 lmincada x 20 =gt 667 ls

o Bazine beton max 558 lminbazin x 10 = 093 ls x 10 = 93 ls

Alimentarea totala a statiei include o rezerva de 3 ls pentru incubatie schimbari de apa spalari bazine si alte operatiuni tehnologice Bazinele din hala vor fi aerate (aer comprimat oxigen dupa nevoi)

Bazine de crestere exterioare

16 bazine beton 40 x 4 x 18 m 200-240 mcbazin vol total 3840 mc Debite necesare 5-85 lsecbazin =gt 80-136 lsec apa de suprafata sisau foraj cu

aerare suplimentara pe fiecare bazin (aeratoare tip paddlewheel)

Consum total maxim de apa 156-160 ls

Incubatia si cresterea larvelor si puilor pana la 25 gex

Incubatia Icrele embrionate achizitionate de la producatori romani sau importate vor fi incubate in incubatoare speciale pentru pastrav (tip Mc Donald sau basculant ndash model Romania)

Se vor achizitiona anual cca 50000 icre embrionate Incubatia va avea loc la temperaturi de 14 ndash 15degC Se vor incuba 10-15000 icre pe incubator =gt minim 5 incubatoare Incubatoarele se alimenteaza cu apa la debite de 5-10 lmin in functie de starea fiziologica a icrelor debitul fiind mai mare dupa inceperea eclozarii

La 14 oC eclozarea se va produce in 4-5 zile in functie si de stadiul in care au fost preluate icrele Dupa eclozare larvele se vor muta in 2 cazi de 2 x 2 x 05 m care vor fi ferite de lumina solara directa pana la resorbtia sacului vitelin Alimentarea cu apa a cazilor se asigura prin tevi de plastic perforate cu debite de 8-15 lmin

Procesul de resorbtie a sacului vitelin dureaza 8-10 zile perioada in care temperatura apei va fi crescuta gradat pana la 16 oC In aceasta perioada larvele se vor feri de lumina directa si vor fi supravegheate permanent pentru urmarirea resorbtiei sacului vitelin si a comportamentului acestora Cu 2-3 zile inainte de resorbtia completa a sacului vitelin se va administra de cateva ori pe zi nauplii de Artemia salina si starter de

salmonide 00 dizolvat in apa pentru a stimula inceperea hranirii

In momentul in care larvele au sacul vitelin resorbit si inoata activ dupa hrana se va incepe administrarea regulata de furaje constand in principal din nauplii de Artemia salina si furaj starter 00 care se va administra la intervalle de 1-2 ore la discretie Dupa 3-5 zile de la initierea hranirii se va proceda la o rarire a larvelor initial la o densitate de 2000 larve mp (6 cazi) apoi dupa alte 3-5 zile la 1000 larvemp

Dupa ce se observa ca larvele au inceput sa consume hrana se va reduce gradat proprotia de Artemia salina Daca se observa ca larvele consuma furaj starter si nu sunt mortalitati se va trece exclusiv pe furajare artificiala In cazul refuzului de starter se va administra timp de cateva zile viermi Tubifex tocati si eventual Daphnia

In perioada de crestere a larvelor se va acorda atentie deosebita igienei Cazile vor fi curatate de resturile de furaje si excremente de cel putin 2 ori pe zi Se va verifica zilnic starea de sanatate comportamentul si cresterea in lungime si greutate a larvelorpuilor

Dupa cca60 zile de la eclozare puii de pastrav ating greutatea de 4-5 gex moment in care ei vor fi deja distribuiti in toate cele 20 cazi de crestere Se va face regulat sortarea puilor pe dimensiuni pentru a preveni manifestarea canibalismului Puii se mai pot tine in aceste cazi pana la greutatea de 25 ndash 30 gex (inca 45-60 zile) moment in care se estimeaza o supravietuire de cca 60 (30000 ex) ndash cca 750 kg pui la o densitate de 18-20 kgmc

Treptat se va trece la furajarea cu granule de 13-15 mm si apoi de 2 mm (Mini 13-15 mm 2 mm)

Se estimeaza un consum total de furaj starter (Starter 00-1-2-3 64 proteina 12 lipide) de cca 500 kg la un precirct mediu de 35 EURkg respectiv furaj Mini cca 150 kg si furaj 2 mm cca 100 kg (12 EURkg) si un consum de cca 5 kg oua Artemia salina (75 EURkg)

Cresterea puilor de pastrav in bazinele interioare de beton si in cele din fibra de sticla

Puii se vor muta in bazinele interioare de beton pe masura ce depasesc 20 gex si accepta furajul de 2 mm Coloana de apa in bazine se va mentine la 40-50 cm si se va creste gradat pana la 1 m pe masura ce puii se apropie de 100 gex Pentru eficienta se vor folosi si bazinele de fibra de 2x2 m

Din momentul in care puii accepta granule de 2 mm se trece propriu-zis la cresterea comerciala Greutatea de 100 gex poate fi atinsa in bazinele de beton din hala la varsta de 5-6 luni moment in care puii pot fi mutati in bazine exterioare

La o greutate medie de 100 gex cu 30000 pui pastrav in hala se va atinge o densitate de 15 kgmc apa respectiv o biomasa totala de 3000 kg

Se estimeaza un consum de furaj de crestere (furaj extrudat 2 mm 45 proteina 20 grasime) de cca 2000 kg (1 EURkg) Dupa greutatea de 20 gex se va trece la ratii zilnice conform tabelelor de furajare de la producator respectiv 15-2 din biomasa totala zi administrate in 2-3 portii la intervale de 6-8 ore

Verificarea cresterii si ajustarea ratiilor de furajare se va face saptamanal Zilnic se va observa comportamentul puilor starea sanitara si se vor curata peretii bazinelor

Cresterea pastravului in bazine exterioare de beton

Popularea in bazinele de beton exterioare se va face initial la o densitate de 20 exmp (cca 3000 exbazin =gt 10 bazine) unde vor fi crescuti pana la greutatea de 1 kgex (3-4 luni) dupa care se vor rari la o densitate de 12 exmplt densitate la care vor fi crescuti urmatoarele 6 luni pana la atingerea greutatii de 2 kgex

Bazinele exterioare de beton vor fi alimentate cu apa la un debit de 5-85 ls ceea ce corespunde la o rata de schimb al apei din bazine (240 mc) de 18- 3 ori zi Se va asigura aerare suplimentara dupa nevoi urmarindu-se asigurarea unei concentratii a oxigenului dizolvat de minim 5 mgl cu o valoare optima de 8 mgl

Valorificarea materialului pentru carne se poate face la greutatea de peste 2 kgex moment in care se poate incasa si subventia In prima faza se poate vinde cca 50 din productie pentru carne urmand ca bazinele eliberate sa fie folosite pentru popularea cu un nou lot din statia de incubatie

La atingerea greutatii medii de 2 kgex la un efectiv de 20000 ex (83 supravietuire dupa popularea in bazinele exterioare) se estimeaza un consum de cca 50000 kg furaj comercial (1 EURkg) cu o rata de conversie estimata FCR=1

Cele 10-15000 exemplare ramase dupa prima valorificare pot fi crescute pana la 4-5 kgex (inca 10-12 luni) moment in care se poate face si o sortare pe sexe

Cantaririle se vor face de doua ori pe luna se vor cantari minim 100 exbazin si se vor intocmi graficele de crestere respectiv noile ratii de furajare Cu ocazia pescuirilor de control se va evalua si starea ihtiopatologica a materialului si se vor lua masuri de tratament daca este cazul

Vanzarea a cca 10000 pesti de 2 kgexan in decurs de 2-3 luni este obligatorie pentru a face loc urmatorului ciclu din hala Incepand din anul al 3-lea vanzarile vor ajunge la peste 90 tonean Ciclul prezentat are character orientativ dpdv tehnologic si nu include date privind marketingul produselor Succesiunea ciclurilor de productie se poate rafina si definitiva pe parcurs incepand din anul al doilea de productie De asemenea in diferite faze ale procesului tehnologic poate fi vandut material viu pentru alte ferme de pastrav activitate care aduce de regula mai mult profit decat vanzarea pestelui de consum

Productia de pastrav se poate incepe fie cu puiet cumparat de la alti producatori fie de la icre embrionate caz in care ciclul de productie poate incepe cu 2-3 luni inainte de faza de incubare a icrelor de sturioni In primul an productia de pastrav poate fi de pana la 50 tone urmand sa scada gradat pe masura ocuparii bazinelor aparand necesitatea extinderii

Sursele de finantare a investitiei

- sume nerambursabile provenite de la Comisia Europeană şi de la bugetul de stat - surse proprii

Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei

Număr de locuri de muncă create icircn faza de execuţie 34Număr de locuri de muncă create icircn faza de operare 4

B Piese desenate

1plan de amplasare icircn zonă (125000-15000)

2planuri si sectiuni generale de arhitectura rezistenta instalatii inclusiv planuri de coordonare a tuturor specialitatilor ce concura la realizarea proiectului

Legenda 1-perete longitudinal interior 5- apa

2- perete longitudinal exterior 6- farfurie

3- trotuar 4- radier

Casa de incubaţie trebuie să asigure următoarele condiţii- acces uşor- spaţiu suficient care să permită o muncă uşoară curată şi rapidă- iluminare corespunzătoare pe timp de zi şi de noapte icircnsă fără a permite pătrunderea directă a

razelor solare- izolaţie termică pentru a nu icircngheţa apa icircn incubatoare- o aerisire bună- o bună admisie şi evacuare a apei

Se recomandă ca amplasarea casei de incubaţie să se facă lacircngă locuinţa păstrăvarului dar nu sub aceasta fiindcă o face rece şi umedă Pardoseala casei de incubaţie trebuie să fie cimentată icircn pantă lină (1cmm) pentru a permite spălarea acesteia şi scurgerea apei care inevitabil este icircn jurul incubatoarelor Pe alea principală şi pe culoarele dintre incubatoare care sunt icircn permanenţă umede este bine să se monteze grătare din lemn pentru a evita contactul piscicultorului cu podeaua din beton care este rece şi umedă Pereţii şi acoperişul trebuie să astfel construite icircncacirct să protejeze icircncăperea de variaţiile mari de temperatură şi de a o pune la adăpost de căldură şi frig mare Iluminarea casei de incubaţie se asigură prin ferestre care de preferinţă trebuiesc orientate spre nord pentru ca soarele să nu ajungă pe icre Pentru iluminatul electric datorită umidităţii mari trebuie să se folosească o tensiune de 24 sau 12 volţi Icircn casa de incubaţie mai trebuie prevăzute bazine pentru parcarea reproducătorilor icircn timpul mulsuluiPentru perioada de iarnă icircn casa de incubaţie trebuie să existe o sursă de căldură pentru a icircmpiedica icircngheţul apei icircn incubatoare

Alimentarea cu apă

Priza de apă trebuie să permită asigurarea apei gravitaţional Dacă alimentarea cu apă se face din racircu canalul de aducţiune trebuie să fie icircngropat icircn pămacircnt la o adacircncime de 50-60cm pentru a evita icircngheţul icircn timpul iernii Icircn situaţia alimentării cu apă de izvor parcursul apei trebuie să fie cacirct mai mare prevăzut cu mici cascade pentru o oxigenare mai bună a apei şi eliminarea eventualelor gaze dăunătoare peştilor De obicei apa care provine din racircu nu este suficient de limpede de aceea trebuie instalate filtre Filtrele sunt de multe feluri cele mai des folosite fiind cele pe principiul sedimentării Filtrul dublu este format din trei compartimente un compartiment central cu rol de distribuire a apei icircn compartimentele de filtrare şi două compartimente de filtrare icircn care pe fund este aşezat cacircte un grătar de lemn la o icircnălţime de 20cm peste care se aşează materialul filtrant format din pietriş de 7-8 cm pietriş de 4-5 cm pietriş de 2-3 cm nisip grosier 05-1 cm Fiecare strat filtrant are o grosime de 20-25 cm Apa circulă de jos icircn sus prin straturile filtrante pacircnă la partea de sus a compartimentului de unde este dirijată la incubatoare

La baza fiecărui compartiment este un orificiu de golire care permite golirea periodică a filtrului pentru igienizare Pentru a nu opri alimentarea cu apă a incubatoarelor icircn timpul igienizării trebuie prevăzut un by-pass pe unde apa să treacă direct la incubatoare

Filtrul cu patru compartimente funcţionează pe acelaşi principiu ca şi cel cu două compartimente doar că straturile filtrante nu sunt dispuse pe verticală ci pe orizontală fiecare compartiment fiind umplut cu material filtrant de o anumită dimensiune de la mare la mic apa trecacircnd dintr-un compartiment icircn altul Ca şi la filtrul dublu fiecare compartiment este prevăzut cu un orificiu pentru golirea de fund şi există un by-pass pentru asigurarea apei la incubatoare icircn timpul curăţirii filtrului Icircn prezent sunt şi sisteme cu raze ultraviolete pentru distrugerea bacteriilor existente icircn apa ce alimentează casa de incubaţie

Incubatoarele După fecundare pacircnă la ecloziune icrele sunt introduse icircn incubatoare Există mai multe tipuri de incubatoare cu diverse forme Ele se pot clasifica icircn două mari tipuri bull incubatoare icircn straturi

- incubatoare scurte sau californiene la care icircn mod obişnuit sunt unul sau două cutii interioare perforate

- incubatoare alungite sau incubatoare de alevinaj la care sunt mai multe cutii interioare sunt utilizate şi pentru creşterea alevinilor

bull incubatoare icircn vrac- incubatorul Zug (Weiss) este utilizat pentru incubarea icrelor de lipan şi coregon- incubatorul tip dulap- incubatorul vrac de tip italian

Specii de pastrav adaptate pentru cresterea in captivitate

1 Pastravul de munte (Salmo trutta labrax)

Pastravul de munte face parte din supraclasa pestilor ososi clasa Actinopterygii ordinul Salmoniformes familia Salmonidae Pastravul de munte are lungimea de 21-37 cm si cantareste aproximativ 200-300 g rar ajungand la 1500 g Partea posterioară a vomerului este dotata cu doua serii longitudinale de dinti 9-12 in total Coloratia variaza dupa varsta sex natura si temperatura apei La adultii pastrav de munte spatelele este cafeniu-verzui cu pete rotunjite negre sau rosii Laturile corpului pastravului sunt galbui cu pete negre si rosii inconjurate de un cerc mai deschis In partea dorsala sunt pete negre si rosii rotunjite Pastravul de munte traieste in paraie de munte cu apa limpede repede rece si mult oxigenata Sta ascuns pe sub pietre sau pe langa malurile umbrite nu poate trai in ape mai calde de 15 grade C Foarte vioi foarte rapid se hraneste cu insecte viermi crustacei dar si cu pesti mici icre si chiar cu proprii pui Pentru reproducere urca spre izvorul paraielor toamna infruntand cascade si bolovani Icrele le depun cand apa se raceste din octombrie pana in decembrie In tara noastra exista in Siret de la izvoare pana la Luncavat in bazinul Bistritei de la Dorna pana la Tarcau in toate raurile din Carpatii Meridionali in Somesul Rece Somesul Cald Cibin si TimisEste prezent si in lacurile de munte din Retezat (Zanoaga si Bucura)

2 Pastravul curcubeu (Salmo iridaeus girderi)

Face parte din familia Salmonide avand denumirea populara de curcubeu sau venetic Raspandire pe glob In raurile din Europa si din vestul SUA Raspandire in Romania In apele de munte (Valea Stanii Teleajan Valea Azugii Trotus Somesul Rece) Caracteristici principale Dimensiuni asemanatoare cu ale pastravului indigen de rau Aspect Corpul este ca un fus turtit lateral cu solzii mai mari decat la pastravul indigen Spinarea este gri - albastruie flancurile arginii si burta alba Pe corp are pete mici cafenii incercuite cu alb Pe flancuri se intinde cate o dunga roscat-sidefie cu nuante in culorile curcubeului

Mod de viata Este mai putin pretentius decat pastravul indigen in privinta calitatii apei acest pastrav pare adaptat apelor ceva mai opace linia laterala bine dezvoltata dovedeste ca poate vana excelent in orice conditii de visibilitate avantaj pentru pescari care profita de o apa putin tulbure pentru a prinde curcubeu

Se hraneste cu insecte crustacee pesti mici

Ritmul de crestere al pastravului curcubeu in helesteie

Varsta (ani)Lungimea(cm)

1Greutatea(g)

10-12 60-80

2 15-25 120-200

3 30-40 250-450

4 40-50 450-800

Pescuitul sportiv Este permis numai cu momeli artificiale la toate salmonidele Se practica pescuitul cu lanseta cu lingurita rotativa mica argintie sau aurie Cea mai pasionanta metoda este cea cu musca artificiala care cere o mare la alegere si aruncare Valoare gastronomica Carne foarte gustoasa

3 Pastravul indigen (Salmo trutta fario)

Pastravul indigen sau Salmo trutta fario face parte din familia salmonide Denumire populara este pastrav de munte pastrau pastrug patatul Raspandire pe glob In toate apele din zona de munte ale Europei Raspandire in Romania In toate raurile de munte in cateva lacuri naturale (Rosu Calcescu Balea Ana) lacurile de baraj populate Caracteristici principale se intalneste in rauri (lungime 23 cm - greutate 150g exceptional 700 - 800g) in lacuri (lungime - 23 cm 70 cm exceptional greutate 150g exceptional 5kg ) Are corp zvelt musculos gura mare cu dinti ascutiti solzi mici Coloritul indigenului surprinzator de placutvariaza in functie de conditiile locului de naturafundului apei de flora submersa limpezimea apei si luminozitatea albiei La prima vedere culorile predomonante sunt brun-masliniul pe spate coborand in grade spre alb-murdar pe flancuri si pantec stropit de o puzderie de pete aproape negre intre care clipesc stelute cu alb-galbui Daca in albiile pietroase scaldate de lumina paleta de culori trece de la verde-masliniu spre auriu in zonele adanci si umbrite pastravul are straie inchise batand spre brun negricios pe spate Mod de viata Traieste in zona superioara a apelor curgatoare fiind o specie iubitoare de ape limpezi bogate in oxigen dizolvat apa a caraor temperatuta nu depaseste 18degC nici in perioadele cele mai calde Il intalnim in raurile de munte de la cateva sute de metrii pana peste 2000m In mod natural locul de panda si vanatoare nu se schimba decat in perioadele de viituri cand pastravii sunt

purtati la vale de forta curentului ori toamna cand are loc bataia si pestii cauta locurile mai ferite cu apa limpede si fund nisipos sau acoperite cu pietris fin Se hraneste cu insecte crustacee pesti mici (chiar si propriile progenituri)

PLAN DE AFACERI

I DATE DE IDENTIFICARE

1 Numele firmei SC IugaG SA

2 Codul unic de icircnregistrare 1591231

3 Forma juridică de constituire Societate pe actiuni

4 Activitatea principală a societăţii şi codul CAEN al activităţii principale

SC Iuga G SA are ca obiect principal de activitate producerea de puiet pentru cultura de pastrav cresterea pastravilor in sistem intensiv valorificarea

Cod CAEN 0132202

5 Natura capitalului social

Natura capitalului social () Public Privat UM

Romacircn 110000 8492 Mii

euroStrăin - -

6 Valoarea capitalului 118492 mii euro

7 Adresa telefonfax e-mail Societatea are sediul in judetul Buzau comuna Maracineni Telefon 0754859574 0236345543E-mail gabyiugayahoocom

8 Conturi bancare deschise la Unicredit Tiriac Bank

Cont Lei RO 17 BACX 0000000126456001

Cont Euro RO71BACX410SV51618884100

9 Asociaţi acţionari principali

Nr

Crt

Numele Adresa (sediul) Pondere in capital social

1 Iuga Gabriel Str Centrala nr90 Com Maracineni Jud Buzau

40

11 Obiective

Obiective (Indicatori ţintă) UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

Cifră de afaceri Mii EURO 100000 E 120000 150000 175000 180000Din care Export Mii EURO - 100000 120000 130000 150000

Profit Mii EURO 20000 35000 50000 40000 41000Nr de salariaţi Nr persoane 3 4 4 5 4

12 Analiza SWOT

Puncte forte Puncte slabe Oportunitati Amenintari Capital Forta de

munca redusa Concurenta

mica

Inflatia Aportul de

capital al beneficiarului

Extinderea societatii

Pret accesibil la furaje si materile

Cerere mare pe piata de profil

Concurenta acerba

Cresterea veniturilor populatiei

Conditiile naturale

Schimbarile climatice

BIBLIOGRAFIE

1 httpwwwanparo ndash Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura

2 Nicole GhTURLIU - Revista De Zootehnie Si Medicina Veterinara (Nr 122007)

3 httpwwwprimaria-maracineniro ndash Primaria Comunei Maracineni

4 wwwafacerilacheienet

5 wwwnewschannelro

6 wwwpastravarhomero

7 wwwinssero ndash Institutul National de Statistica

҉҉҉ ҉҉҉

salmonide 00 dizolvat in apa pentru a stimula inceperea hranirii

In momentul in care larvele au sacul vitelin resorbit si inoata activ dupa hrana se va incepe administrarea regulata de furaje constand in principal din nauplii de Artemia salina si furaj starter 00 care se va administra la intervalle de 1-2 ore la discretie Dupa 3-5 zile de la initierea hranirii se va proceda la o rarire a larvelor initial la o densitate de 2000 larve mp (6 cazi) apoi dupa alte 3-5 zile la 1000 larvemp

Dupa ce se observa ca larvele au inceput sa consume hrana se va reduce gradat proprotia de Artemia salina Daca se observa ca larvele consuma furaj starter si nu sunt mortalitati se va trece exclusiv pe furajare artificiala In cazul refuzului de starter se va administra timp de cateva zile viermi Tubifex tocati si eventual Daphnia

In perioada de crestere a larvelor se va acorda atentie deosebita igienei Cazile vor fi curatate de resturile de furaje si excremente de cel putin 2 ori pe zi Se va verifica zilnic starea de sanatate comportamentul si cresterea in lungime si greutate a larvelorpuilor

Dupa cca60 zile de la eclozare puii de pastrav ating greutatea de 4-5 gex moment in care ei vor fi deja distribuiti in toate cele 20 cazi de crestere Se va face regulat sortarea puilor pe dimensiuni pentru a preveni manifestarea canibalismului Puii se mai pot tine in aceste cazi pana la greutatea de 25 ndash 30 gex (inca 45-60 zile) moment in care se estimeaza o supravietuire de cca 60 (30000 ex) ndash cca 750 kg pui la o densitate de 18-20 kgmc

Treptat se va trece la furajarea cu granule de 13-15 mm si apoi de 2 mm (Mini 13-15 mm 2 mm)

Se estimeaza un consum total de furaj starter (Starter 00-1-2-3 64 proteina 12 lipide) de cca 500 kg la un precirct mediu de 35 EURkg respectiv furaj Mini cca 150 kg si furaj 2 mm cca 100 kg (12 EURkg) si un consum de cca 5 kg oua Artemia salina (75 EURkg)

Cresterea puilor de pastrav in bazinele interioare de beton si in cele din fibra de sticla

Puii se vor muta in bazinele interioare de beton pe masura ce depasesc 20 gex si accepta furajul de 2 mm Coloana de apa in bazine se va mentine la 40-50 cm si se va creste gradat pana la 1 m pe masura ce puii se apropie de 100 gex Pentru eficienta se vor folosi si bazinele de fibra de 2x2 m

Din momentul in care puii accepta granule de 2 mm se trece propriu-zis la cresterea comerciala Greutatea de 100 gex poate fi atinsa in bazinele de beton din hala la varsta de 5-6 luni moment in care puii pot fi mutati in bazine exterioare

La o greutate medie de 100 gex cu 30000 pui pastrav in hala se va atinge o densitate de 15 kgmc apa respectiv o biomasa totala de 3000 kg

Se estimeaza un consum de furaj de crestere (furaj extrudat 2 mm 45 proteina 20 grasime) de cca 2000 kg (1 EURkg) Dupa greutatea de 20 gex se va trece la ratii zilnice conform tabelelor de furajare de la producator respectiv 15-2 din biomasa totala zi administrate in 2-3 portii la intervale de 6-8 ore

Verificarea cresterii si ajustarea ratiilor de furajare se va face saptamanal Zilnic se va observa comportamentul puilor starea sanitara si se vor curata peretii bazinelor

Cresterea pastravului in bazine exterioare de beton

Popularea in bazinele de beton exterioare se va face initial la o densitate de 20 exmp (cca 3000 exbazin =gt 10 bazine) unde vor fi crescuti pana la greutatea de 1 kgex (3-4 luni) dupa care se vor rari la o densitate de 12 exmplt densitate la care vor fi crescuti urmatoarele 6 luni pana la atingerea greutatii de 2 kgex

Bazinele exterioare de beton vor fi alimentate cu apa la un debit de 5-85 ls ceea ce corespunde la o rata de schimb al apei din bazine (240 mc) de 18- 3 ori zi Se va asigura aerare suplimentara dupa nevoi urmarindu-se asigurarea unei concentratii a oxigenului dizolvat de minim 5 mgl cu o valoare optima de 8 mgl

Valorificarea materialului pentru carne se poate face la greutatea de peste 2 kgex moment in care se poate incasa si subventia In prima faza se poate vinde cca 50 din productie pentru carne urmand ca bazinele eliberate sa fie folosite pentru popularea cu un nou lot din statia de incubatie

La atingerea greutatii medii de 2 kgex la un efectiv de 20000 ex (83 supravietuire dupa popularea in bazinele exterioare) se estimeaza un consum de cca 50000 kg furaj comercial (1 EURkg) cu o rata de conversie estimata FCR=1

Cele 10-15000 exemplare ramase dupa prima valorificare pot fi crescute pana la 4-5 kgex (inca 10-12 luni) moment in care se poate face si o sortare pe sexe

Cantaririle se vor face de doua ori pe luna se vor cantari minim 100 exbazin si se vor intocmi graficele de crestere respectiv noile ratii de furajare Cu ocazia pescuirilor de control se va evalua si starea ihtiopatologica a materialului si se vor lua masuri de tratament daca este cazul

Vanzarea a cca 10000 pesti de 2 kgexan in decurs de 2-3 luni este obligatorie pentru a face loc urmatorului ciclu din hala Incepand din anul al 3-lea vanzarile vor ajunge la peste 90 tonean Ciclul prezentat are character orientativ dpdv tehnologic si nu include date privind marketingul produselor Succesiunea ciclurilor de productie se poate rafina si definitiva pe parcurs incepand din anul al doilea de productie De asemenea in diferite faze ale procesului tehnologic poate fi vandut material viu pentru alte ferme de pastrav activitate care aduce de regula mai mult profit decat vanzarea pestelui de consum

Productia de pastrav se poate incepe fie cu puiet cumparat de la alti producatori fie de la icre embrionate caz in care ciclul de productie poate incepe cu 2-3 luni inainte de faza de incubare a icrelor de sturioni In primul an productia de pastrav poate fi de pana la 50 tone urmand sa scada gradat pe masura ocuparii bazinelor aparand necesitatea extinderii

Sursele de finantare a investitiei

- sume nerambursabile provenite de la Comisia Europeană şi de la bugetul de stat - surse proprii

Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei

Număr de locuri de muncă create icircn faza de execuţie 34Număr de locuri de muncă create icircn faza de operare 4

B Piese desenate

1plan de amplasare icircn zonă (125000-15000)

2planuri si sectiuni generale de arhitectura rezistenta instalatii inclusiv planuri de coordonare a tuturor specialitatilor ce concura la realizarea proiectului

Legenda 1-perete longitudinal interior 5- apa

2- perete longitudinal exterior 6- farfurie

3- trotuar 4- radier

Casa de incubaţie trebuie să asigure următoarele condiţii- acces uşor- spaţiu suficient care să permită o muncă uşoară curată şi rapidă- iluminare corespunzătoare pe timp de zi şi de noapte icircnsă fără a permite pătrunderea directă a

razelor solare- izolaţie termică pentru a nu icircngheţa apa icircn incubatoare- o aerisire bună- o bună admisie şi evacuare a apei

Se recomandă ca amplasarea casei de incubaţie să se facă lacircngă locuinţa păstrăvarului dar nu sub aceasta fiindcă o face rece şi umedă Pardoseala casei de incubaţie trebuie să fie cimentată icircn pantă lină (1cmm) pentru a permite spălarea acesteia şi scurgerea apei care inevitabil este icircn jurul incubatoarelor Pe alea principală şi pe culoarele dintre incubatoare care sunt icircn permanenţă umede este bine să se monteze grătare din lemn pentru a evita contactul piscicultorului cu podeaua din beton care este rece şi umedă Pereţii şi acoperişul trebuie să astfel construite icircncacirct să protejeze icircncăperea de variaţiile mari de temperatură şi de a o pune la adăpost de căldură şi frig mare Iluminarea casei de incubaţie se asigură prin ferestre care de preferinţă trebuiesc orientate spre nord pentru ca soarele să nu ajungă pe icre Pentru iluminatul electric datorită umidităţii mari trebuie să se folosească o tensiune de 24 sau 12 volţi Icircn casa de incubaţie mai trebuie prevăzute bazine pentru parcarea reproducătorilor icircn timpul mulsuluiPentru perioada de iarnă icircn casa de incubaţie trebuie să existe o sursă de căldură pentru a icircmpiedica icircngheţul apei icircn incubatoare

Alimentarea cu apă

Priza de apă trebuie să permită asigurarea apei gravitaţional Dacă alimentarea cu apă se face din racircu canalul de aducţiune trebuie să fie icircngropat icircn pămacircnt la o adacircncime de 50-60cm pentru a evita icircngheţul icircn timpul iernii Icircn situaţia alimentării cu apă de izvor parcursul apei trebuie să fie cacirct mai mare prevăzut cu mici cascade pentru o oxigenare mai bună a apei şi eliminarea eventualelor gaze dăunătoare peştilor De obicei apa care provine din racircu nu este suficient de limpede de aceea trebuie instalate filtre Filtrele sunt de multe feluri cele mai des folosite fiind cele pe principiul sedimentării Filtrul dublu este format din trei compartimente un compartiment central cu rol de distribuire a apei icircn compartimentele de filtrare şi două compartimente de filtrare icircn care pe fund este aşezat cacircte un grătar de lemn la o icircnălţime de 20cm peste care se aşează materialul filtrant format din pietriş de 7-8 cm pietriş de 4-5 cm pietriş de 2-3 cm nisip grosier 05-1 cm Fiecare strat filtrant are o grosime de 20-25 cm Apa circulă de jos icircn sus prin straturile filtrante pacircnă la partea de sus a compartimentului de unde este dirijată la incubatoare

La baza fiecărui compartiment este un orificiu de golire care permite golirea periodică a filtrului pentru igienizare Pentru a nu opri alimentarea cu apă a incubatoarelor icircn timpul igienizării trebuie prevăzut un by-pass pe unde apa să treacă direct la incubatoare

Filtrul cu patru compartimente funcţionează pe acelaşi principiu ca şi cel cu două compartimente doar că straturile filtrante nu sunt dispuse pe verticală ci pe orizontală fiecare compartiment fiind umplut cu material filtrant de o anumită dimensiune de la mare la mic apa trecacircnd dintr-un compartiment icircn altul Ca şi la filtrul dublu fiecare compartiment este prevăzut cu un orificiu pentru golirea de fund şi există un by-pass pentru asigurarea apei la incubatoare icircn timpul curăţirii filtrului Icircn prezent sunt şi sisteme cu raze ultraviolete pentru distrugerea bacteriilor existente icircn apa ce alimentează casa de incubaţie

Incubatoarele După fecundare pacircnă la ecloziune icrele sunt introduse icircn incubatoare Există mai multe tipuri de incubatoare cu diverse forme Ele se pot clasifica icircn două mari tipuri bull incubatoare icircn straturi

- incubatoare scurte sau californiene la care icircn mod obişnuit sunt unul sau două cutii interioare perforate

- incubatoare alungite sau incubatoare de alevinaj la care sunt mai multe cutii interioare sunt utilizate şi pentru creşterea alevinilor

bull incubatoare icircn vrac- incubatorul Zug (Weiss) este utilizat pentru incubarea icrelor de lipan şi coregon- incubatorul tip dulap- incubatorul vrac de tip italian

Specii de pastrav adaptate pentru cresterea in captivitate

1 Pastravul de munte (Salmo trutta labrax)

Pastravul de munte face parte din supraclasa pestilor ososi clasa Actinopterygii ordinul Salmoniformes familia Salmonidae Pastravul de munte are lungimea de 21-37 cm si cantareste aproximativ 200-300 g rar ajungand la 1500 g Partea posterioară a vomerului este dotata cu doua serii longitudinale de dinti 9-12 in total Coloratia variaza dupa varsta sex natura si temperatura apei La adultii pastrav de munte spatelele este cafeniu-verzui cu pete rotunjite negre sau rosii Laturile corpului pastravului sunt galbui cu pete negre si rosii inconjurate de un cerc mai deschis In partea dorsala sunt pete negre si rosii rotunjite Pastravul de munte traieste in paraie de munte cu apa limpede repede rece si mult oxigenata Sta ascuns pe sub pietre sau pe langa malurile umbrite nu poate trai in ape mai calde de 15 grade C Foarte vioi foarte rapid se hraneste cu insecte viermi crustacei dar si cu pesti mici icre si chiar cu proprii pui Pentru reproducere urca spre izvorul paraielor toamna infruntand cascade si bolovani Icrele le depun cand apa se raceste din octombrie pana in decembrie In tara noastra exista in Siret de la izvoare pana la Luncavat in bazinul Bistritei de la Dorna pana la Tarcau in toate raurile din Carpatii Meridionali in Somesul Rece Somesul Cald Cibin si TimisEste prezent si in lacurile de munte din Retezat (Zanoaga si Bucura)

2 Pastravul curcubeu (Salmo iridaeus girderi)

Face parte din familia Salmonide avand denumirea populara de curcubeu sau venetic Raspandire pe glob In raurile din Europa si din vestul SUA Raspandire in Romania In apele de munte (Valea Stanii Teleajan Valea Azugii Trotus Somesul Rece) Caracteristici principale Dimensiuni asemanatoare cu ale pastravului indigen de rau Aspect Corpul este ca un fus turtit lateral cu solzii mai mari decat la pastravul indigen Spinarea este gri - albastruie flancurile arginii si burta alba Pe corp are pete mici cafenii incercuite cu alb Pe flancuri se intinde cate o dunga roscat-sidefie cu nuante in culorile curcubeului

Mod de viata Este mai putin pretentius decat pastravul indigen in privinta calitatii apei acest pastrav pare adaptat apelor ceva mai opace linia laterala bine dezvoltata dovedeste ca poate vana excelent in orice conditii de visibilitate avantaj pentru pescari care profita de o apa putin tulbure pentru a prinde curcubeu

Se hraneste cu insecte crustacee pesti mici

Ritmul de crestere al pastravului curcubeu in helesteie

Varsta (ani)Lungimea(cm)

1Greutatea(g)

10-12 60-80

2 15-25 120-200

3 30-40 250-450

4 40-50 450-800

Pescuitul sportiv Este permis numai cu momeli artificiale la toate salmonidele Se practica pescuitul cu lanseta cu lingurita rotativa mica argintie sau aurie Cea mai pasionanta metoda este cea cu musca artificiala care cere o mare la alegere si aruncare Valoare gastronomica Carne foarte gustoasa

3 Pastravul indigen (Salmo trutta fario)

Pastravul indigen sau Salmo trutta fario face parte din familia salmonide Denumire populara este pastrav de munte pastrau pastrug patatul Raspandire pe glob In toate apele din zona de munte ale Europei Raspandire in Romania In toate raurile de munte in cateva lacuri naturale (Rosu Calcescu Balea Ana) lacurile de baraj populate Caracteristici principale se intalneste in rauri (lungime 23 cm - greutate 150g exceptional 700 - 800g) in lacuri (lungime - 23 cm 70 cm exceptional greutate 150g exceptional 5kg ) Are corp zvelt musculos gura mare cu dinti ascutiti solzi mici Coloritul indigenului surprinzator de placutvariaza in functie de conditiile locului de naturafundului apei de flora submersa limpezimea apei si luminozitatea albiei La prima vedere culorile predomonante sunt brun-masliniul pe spate coborand in grade spre alb-murdar pe flancuri si pantec stropit de o puzderie de pete aproape negre intre care clipesc stelute cu alb-galbui Daca in albiile pietroase scaldate de lumina paleta de culori trece de la verde-masliniu spre auriu in zonele adanci si umbrite pastravul are straie inchise batand spre brun negricios pe spate Mod de viata Traieste in zona superioara a apelor curgatoare fiind o specie iubitoare de ape limpezi bogate in oxigen dizolvat apa a caraor temperatuta nu depaseste 18degC nici in perioadele cele mai calde Il intalnim in raurile de munte de la cateva sute de metrii pana peste 2000m In mod natural locul de panda si vanatoare nu se schimba decat in perioadele de viituri cand pastravii sunt

purtati la vale de forta curentului ori toamna cand are loc bataia si pestii cauta locurile mai ferite cu apa limpede si fund nisipos sau acoperite cu pietris fin Se hraneste cu insecte crustacee pesti mici (chiar si propriile progenituri)

PLAN DE AFACERI

I DATE DE IDENTIFICARE

1 Numele firmei SC IugaG SA

2 Codul unic de icircnregistrare 1591231

3 Forma juridică de constituire Societate pe actiuni

4 Activitatea principală a societăţii şi codul CAEN al activităţii principale

SC Iuga G SA are ca obiect principal de activitate producerea de puiet pentru cultura de pastrav cresterea pastravilor in sistem intensiv valorificarea

Cod CAEN 0132202

5 Natura capitalului social

Natura capitalului social () Public Privat UM

Romacircn 110000 8492 Mii

euroStrăin - -

6 Valoarea capitalului 118492 mii euro

7 Adresa telefonfax e-mail Societatea are sediul in judetul Buzau comuna Maracineni Telefon 0754859574 0236345543E-mail gabyiugayahoocom

8 Conturi bancare deschise la Unicredit Tiriac Bank

Cont Lei RO 17 BACX 0000000126456001

Cont Euro RO71BACX410SV51618884100

9 Asociaţi acţionari principali

Nr

Crt

Numele Adresa (sediul) Pondere in capital social

1 Iuga Gabriel Str Centrala nr90 Com Maracineni Jud Buzau

40

11 Obiective

Obiective (Indicatori ţintă) UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

Cifră de afaceri Mii EURO 100000 E 120000 150000 175000 180000Din care Export Mii EURO - 100000 120000 130000 150000

Profit Mii EURO 20000 35000 50000 40000 41000Nr de salariaţi Nr persoane 3 4 4 5 4

12 Analiza SWOT

Puncte forte Puncte slabe Oportunitati Amenintari Capital Forta de

munca redusa Concurenta

mica

Inflatia Aportul de

capital al beneficiarului

Extinderea societatii

Pret accesibil la furaje si materile

Cerere mare pe piata de profil

Concurenta acerba

Cresterea veniturilor populatiei

Conditiile naturale

Schimbarile climatice

BIBLIOGRAFIE

1 httpwwwanparo ndash Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura

2 Nicole GhTURLIU - Revista De Zootehnie Si Medicina Veterinara (Nr 122007)

3 httpwwwprimaria-maracineniro ndash Primaria Comunei Maracineni

4 wwwafacerilacheienet

5 wwwnewschannelro

6 wwwpastravarhomero

7 wwwinssero ndash Institutul National de Statistica

҉҉҉ ҉҉҉

Se estimeaza un consum de furaj de crestere (furaj extrudat 2 mm 45 proteina 20 grasime) de cca 2000 kg (1 EURkg) Dupa greutatea de 20 gex se va trece la ratii zilnice conform tabelelor de furajare de la producator respectiv 15-2 din biomasa totala zi administrate in 2-3 portii la intervale de 6-8 ore

Verificarea cresterii si ajustarea ratiilor de furajare se va face saptamanal Zilnic se va observa comportamentul puilor starea sanitara si se vor curata peretii bazinelor

Cresterea pastravului in bazine exterioare de beton

Popularea in bazinele de beton exterioare se va face initial la o densitate de 20 exmp (cca 3000 exbazin =gt 10 bazine) unde vor fi crescuti pana la greutatea de 1 kgex (3-4 luni) dupa care se vor rari la o densitate de 12 exmplt densitate la care vor fi crescuti urmatoarele 6 luni pana la atingerea greutatii de 2 kgex

Bazinele exterioare de beton vor fi alimentate cu apa la un debit de 5-85 ls ceea ce corespunde la o rata de schimb al apei din bazine (240 mc) de 18- 3 ori zi Se va asigura aerare suplimentara dupa nevoi urmarindu-se asigurarea unei concentratii a oxigenului dizolvat de minim 5 mgl cu o valoare optima de 8 mgl

Valorificarea materialului pentru carne se poate face la greutatea de peste 2 kgex moment in care se poate incasa si subventia In prima faza se poate vinde cca 50 din productie pentru carne urmand ca bazinele eliberate sa fie folosite pentru popularea cu un nou lot din statia de incubatie

La atingerea greutatii medii de 2 kgex la un efectiv de 20000 ex (83 supravietuire dupa popularea in bazinele exterioare) se estimeaza un consum de cca 50000 kg furaj comercial (1 EURkg) cu o rata de conversie estimata FCR=1

Cele 10-15000 exemplare ramase dupa prima valorificare pot fi crescute pana la 4-5 kgex (inca 10-12 luni) moment in care se poate face si o sortare pe sexe

Cantaririle se vor face de doua ori pe luna se vor cantari minim 100 exbazin si se vor intocmi graficele de crestere respectiv noile ratii de furajare Cu ocazia pescuirilor de control se va evalua si starea ihtiopatologica a materialului si se vor lua masuri de tratament daca este cazul

Vanzarea a cca 10000 pesti de 2 kgexan in decurs de 2-3 luni este obligatorie pentru a face loc urmatorului ciclu din hala Incepand din anul al 3-lea vanzarile vor ajunge la peste 90 tonean Ciclul prezentat are character orientativ dpdv tehnologic si nu include date privind marketingul produselor Succesiunea ciclurilor de productie se poate rafina si definitiva pe parcurs incepand din anul al doilea de productie De asemenea in diferite faze ale procesului tehnologic poate fi vandut material viu pentru alte ferme de pastrav activitate care aduce de regula mai mult profit decat vanzarea pestelui de consum

Productia de pastrav se poate incepe fie cu puiet cumparat de la alti producatori fie de la icre embrionate caz in care ciclul de productie poate incepe cu 2-3 luni inainte de faza de incubare a icrelor de sturioni In primul an productia de pastrav poate fi de pana la 50 tone urmand sa scada gradat pe masura ocuparii bazinelor aparand necesitatea extinderii

Sursele de finantare a investitiei

- sume nerambursabile provenite de la Comisia Europeană şi de la bugetul de stat - surse proprii

Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei

Număr de locuri de muncă create icircn faza de execuţie 34Număr de locuri de muncă create icircn faza de operare 4

B Piese desenate

1plan de amplasare icircn zonă (125000-15000)

2planuri si sectiuni generale de arhitectura rezistenta instalatii inclusiv planuri de coordonare a tuturor specialitatilor ce concura la realizarea proiectului

Legenda 1-perete longitudinal interior 5- apa

2- perete longitudinal exterior 6- farfurie

3- trotuar 4- radier

Casa de incubaţie trebuie să asigure următoarele condiţii- acces uşor- spaţiu suficient care să permită o muncă uşoară curată şi rapidă- iluminare corespunzătoare pe timp de zi şi de noapte icircnsă fără a permite pătrunderea directă a

razelor solare- izolaţie termică pentru a nu icircngheţa apa icircn incubatoare- o aerisire bună- o bună admisie şi evacuare a apei

Se recomandă ca amplasarea casei de incubaţie să se facă lacircngă locuinţa păstrăvarului dar nu sub aceasta fiindcă o face rece şi umedă Pardoseala casei de incubaţie trebuie să fie cimentată icircn pantă lină (1cmm) pentru a permite spălarea acesteia şi scurgerea apei care inevitabil este icircn jurul incubatoarelor Pe alea principală şi pe culoarele dintre incubatoare care sunt icircn permanenţă umede este bine să se monteze grătare din lemn pentru a evita contactul piscicultorului cu podeaua din beton care este rece şi umedă Pereţii şi acoperişul trebuie să astfel construite icircncacirct să protejeze icircncăperea de variaţiile mari de temperatură şi de a o pune la adăpost de căldură şi frig mare Iluminarea casei de incubaţie se asigură prin ferestre care de preferinţă trebuiesc orientate spre nord pentru ca soarele să nu ajungă pe icre Pentru iluminatul electric datorită umidităţii mari trebuie să se folosească o tensiune de 24 sau 12 volţi Icircn casa de incubaţie mai trebuie prevăzute bazine pentru parcarea reproducătorilor icircn timpul mulsuluiPentru perioada de iarnă icircn casa de incubaţie trebuie să existe o sursă de căldură pentru a icircmpiedica icircngheţul apei icircn incubatoare

Alimentarea cu apă

Priza de apă trebuie să permită asigurarea apei gravitaţional Dacă alimentarea cu apă se face din racircu canalul de aducţiune trebuie să fie icircngropat icircn pămacircnt la o adacircncime de 50-60cm pentru a evita icircngheţul icircn timpul iernii Icircn situaţia alimentării cu apă de izvor parcursul apei trebuie să fie cacirct mai mare prevăzut cu mici cascade pentru o oxigenare mai bună a apei şi eliminarea eventualelor gaze dăunătoare peştilor De obicei apa care provine din racircu nu este suficient de limpede de aceea trebuie instalate filtre Filtrele sunt de multe feluri cele mai des folosite fiind cele pe principiul sedimentării Filtrul dublu este format din trei compartimente un compartiment central cu rol de distribuire a apei icircn compartimentele de filtrare şi două compartimente de filtrare icircn care pe fund este aşezat cacircte un grătar de lemn la o icircnălţime de 20cm peste care se aşează materialul filtrant format din pietriş de 7-8 cm pietriş de 4-5 cm pietriş de 2-3 cm nisip grosier 05-1 cm Fiecare strat filtrant are o grosime de 20-25 cm Apa circulă de jos icircn sus prin straturile filtrante pacircnă la partea de sus a compartimentului de unde este dirijată la incubatoare

La baza fiecărui compartiment este un orificiu de golire care permite golirea periodică a filtrului pentru igienizare Pentru a nu opri alimentarea cu apă a incubatoarelor icircn timpul igienizării trebuie prevăzut un by-pass pe unde apa să treacă direct la incubatoare

Filtrul cu patru compartimente funcţionează pe acelaşi principiu ca şi cel cu două compartimente doar că straturile filtrante nu sunt dispuse pe verticală ci pe orizontală fiecare compartiment fiind umplut cu material filtrant de o anumită dimensiune de la mare la mic apa trecacircnd dintr-un compartiment icircn altul Ca şi la filtrul dublu fiecare compartiment este prevăzut cu un orificiu pentru golirea de fund şi există un by-pass pentru asigurarea apei la incubatoare icircn timpul curăţirii filtrului Icircn prezent sunt şi sisteme cu raze ultraviolete pentru distrugerea bacteriilor existente icircn apa ce alimentează casa de incubaţie

Incubatoarele După fecundare pacircnă la ecloziune icrele sunt introduse icircn incubatoare Există mai multe tipuri de incubatoare cu diverse forme Ele se pot clasifica icircn două mari tipuri bull incubatoare icircn straturi

- incubatoare scurte sau californiene la care icircn mod obişnuit sunt unul sau două cutii interioare perforate

- incubatoare alungite sau incubatoare de alevinaj la care sunt mai multe cutii interioare sunt utilizate şi pentru creşterea alevinilor

bull incubatoare icircn vrac- incubatorul Zug (Weiss) este utilizat pentru incubarea icrelor de lipan şi coregon- incubatorul tip dulap- incubatorul vrac de tip italian

Specii de pastrav adaptate pentru cresterea in captivitate

1 Pastravul de munte (Salmo trutta labrax)

Pastravul de munte face parte din supraclasa pestilor ososi clasa Actinopterygii ordinul Salmoniformes familia Salmonidae Pastravul de munte are lungimea de 21-37 cm si cantareste aproximativ 200-300 g rar ajungand la 1500 g Partea posterioară a vomerului este dotata cu doua serii longitudinale de dinti 9-12 in total Coloratia variaza dupa varsta sex natura si temperatura apei La adultii pastrav de munte spatelele este cafeniu-verzui cu pete rotunjite negre sau rosii Laturile corpului pastravului sunt galbui cu pete negre si rosii inconjurate de un cerc mai deschis In partea dorsala sunt pete negre si rosii rotunjite Pastravul de munte traieste in paraie de munte cu apa limpede repede rece si mult oxigenata Sta ascuns pe sub pietre sau pe langa malurile umbrite nu poate trai in ape mai calde de 15 grade C Foarte vioi foarte rapid se hraneste cu insecte viermi crustacei dar si cu pesti mici icre si chiar cu proprii pui Pentru reproducere urca spre izvorul paraielor toamna infruntand cascade si bolovani Icrele le depun cand apa se raceste din octombrie pana in decembrie In tara noastra exista in Siret de la izvoare pana la Luncavat in bazinul Bistritei de la Dorna pana la Tarcau in toate raurile din Carpatii Meridionali in Somesul Rece Somesul Cald Cibin si TimisEste prezent si in lacurile de munte din Retezat (Zanoaga si Bucura)

2 Pastravul curcubeu (Salmo iridaeus girderi)

Face parte din familia Salmonide avand denumirea populara de curcubeu sau venetic Raspandire pe glob In raurile din Europa si din vestul SUA Raspandire in Romania In apele de munte (Valea Stanii Teleajan Valea Azugii Trotus Somesul Rece) Caracteristici principale Dimensiuni asemanatoare cu ale pastravului indigen de rau Aspect Corpul este ca un fus turtit lateral cu solzii mai mari decat la pastravul indigen Spinarea este gri - albastruie flancurile arginii si burta alba Pe corp are pete mici cafenii incercuite cu alb Pe flancuri se intinde cate o dunga roscat-sidefie cu nuante in culorile curcubeului

Mod de viata Este mai putin pretentius decat pastravul indigen in privinta calitatii apei acest pastrav pare adaptat apelor ceva mai opace linia laterala bine dezvoltata dovedeste ca poate vana excelent in orice conditii de visibilitate avantaj pentru pescari care profita de o apa putin tulbure pentru a prinde curcubeu

Se hraneste cu insecte crustacee pesti mici

Ritmul de crestere al pastravului curcubeu in helesteie

Varsta (ani)Lungimea(cm)

1Greutatea(g)

10-12 60-80

2 15-25 120-200

3 30-40 250-450

4 40-50 450-800

Pescuitul sportiv Este permis numai cu momeli artificiale la toate salmonidele Se practica pescuitul cu lanseta cu lingurita rotativa mica argintie sau aurie Cea mai pasionanta metoda este cea cu musca artificiala care cere o mare la alegere si aruncare Valoare gastronomica Carne foarte gustoasa

3 Pastravul indigen (Salmo trutta fario)

Pastravul indigen sau Salmo trutta fario face parte din familia salmonide Denumire populara este pastrav de munte pastrau pastrug patatul Raspandire pe glob In toate apele din zona de munte ale Europei Raspandire in Romania In toate raurile de munte in cateva lacuri naturale (Rosu Calcescu Balea Ana) lacurile de baraj populate Caracteristici principale se intalneste in rauri (lungime 23 cm - greutate 150g exceptional 700 - 800g) in lacuri (lungime - 23 cm 70 cm exceptional greutate 150g exceptional 5kg ) Are corp zvelt musculos gura mare cu dinti ascutiti solzi mici Coloritul indigenului surprinzator de placutvariaza in functie de conditiile locului de naturafundului apei de flora submersa limpezimea apei si luminozitatea albiei La prima vedere culorile predomonante sunt brun-masliniul pe spate coborand in grade spre alb-murdar pe flancuri si pantec stropit de o puzderie de pete aproape negre intre care clipesc stelute cu alb-galbui Daca in albiile pietroase scaldate de lumina paleta de culori trece de la verde-masliniu spre auriu in zonele adanci si umbrite pastravul are straie inchise batand spre brun negricios pe spate Mod de viata Traieste in zona superioara a apelor curgatoare fiind o specie iubitoare de ape limpezi bogate in oxigen dizolvat apa a caraor temperatuta nu depaseste 18degC nici in perioadele cele mai calde Il intalnim in raurile de munte de la cateva sute de metrii pana peste 2000m In mod natural locul de panda si vanatoare nu se schimba decat in perioadele de viituri cand pastravii sunt

purtati la vale de forta curentului ori toamna cand are loc bataia si pestii cauta locurile mai ferite cu apa limpede si fund nisipos sau acoperite cu pietris fin Se hraneste cu insecte crustacee pesti mici (chiar si propriile progenituri)

PLAN DE AFACERI

I DATE DE IDENTIFICARE

1 Numele firmei SC IugaG SA

2 Codul unic de icircnregistrare 1591231

3 Forma juridică de constituire Societate pe actiuni

4 Activitatea principală a societăţii şi codul CAEN al activităţii principale

SC Iuga G SA are ca obiect principal de activitate producerea de puiet pentru cultura de pastrav cresterea pastravilor in sistem intensiv valorificarea

Cod CAEN 0132202

5 Natura capitalului social

Natura capitalului social () Public Privat UM

Romacircn 110000 8492 Mii

euroStrăin - -

6 Valoarea capitalului 118492 mii euro

7 Adresa telefonfax e-mail Societatea are sediul in judetul Buzau comuna Maracineni Telefon 0754859574 0236345543E-mail gabyiugayahoocom

8 Conturi bancare deschise la Unicredit Tiriac Bank

Cont Lei RO 17 BACX 0000000126456001

Cont Euro RO71BACX410SV51618884100

9 Asociaţi acţionari principali

Nr

Crt

Numele Adresa (sediul) Pondere in capital social

1 Iuga Gabriel Str Centrala nr90 Com Maracineni Jud Buzau

40

11 Obiective

Obiective (Indicatori ţintă) UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

Cifră de afaceri Mii EURO 100000 E 120000 150000 175000 180000Din care Export Mii EURO - 100000 120000 130000 150000

Profit Mii EURO 20000 35000 50000 40000 41000Nr de salariaţi Nr persoane 3 4 4 5 4

12 Analiza SWOT

Puncte forte Puncte slabe Oportunitati Amenintari Capital Forta de

munca redusa Concurenta

mica

Inflatia Aportul de

capital al beneficiarului

Extinderea societatii

Pret accesibil la furaje si materile

Cerere mare pe piata de profil

Concurenta acerba

Cresterea veniturilor populatiei

Conditiile naturale

Schimbarile climatice

BIBLIOGRAFIE

1 httpwwwanparo ndash Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura

2 Nicole GhTURLIU - Revista De Zootehnie Si Medicina Veterinara (Nr 122007)

3 httpwwwprimaria-maracineniro ndash Primaria Comunei Maracineni

4 wwwafacerilacheienet

5 wwwnewschannelro

6 wwwpastravarhomero

7 wwwinssero ndash Institutul National de Statistica

҉҉҉ ҉҉҉

Productia de pastrav se poate incepe fie cu puiet cumparat de la alti producatori fie de la icre embrionate caz in care ciclul de productie poate incepe cu 2-3 luni inainte de faza de incubare a icrelor de sturioni In primul an productia de pastrav poate fi de pana la 50 tone urmand sa scada gradat pe masura ocuparii bazinelor aparand necesitatea extinderii

Sursele de finantare a investitiei

- sume nerambursabile provenite de la Comisia Europeană şi de la bugetul de stat - surse proprii

Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei

Număr de locuri de muncă create icircn faza de execuţie 34Număr de locuri de muncă create icircn faza de operare 4

B Piese desenate

1plan de amplasare icircn zonă (125000-15000)

2planuri si sectiuni generale de arhitectura rezistenta instalatii inclusiv planuri de coordonare a tuturor specialitatilor ce concura la realizarea proiectului

Legenda 1-perete longitudinal interior 5- apa

2- perete longitudinal exterior 6- farfurie

3- trotuar 4- radier

Casa de incubaţie trebuie să asigure următoarele condiţii- acces uşor- spaţiu suficient care să permită o muncă uşoară curată şi rapidă- iluminare corespunzătoare pe timp de zi şi de noapte icircnsă fără a permite pătrunderea directă a

razelor solare- izolaţie termică pentru a nu icircngheţa apa icircn incubatoare- o aerisire bună- o bună admisie şi evacuare a apei

Se recomandă ca amplasarea casei de incubaţie să se facă lacircngă locuinţa păstrăvarului dar nu sub aceasta fiindcă o face rece şi umedă Pardoseala casei de incubaţie trebuie să fie cimentată icircn pantă lină (1cmm) pentru a permite spălarea acesteia şi scurgerea apei care inevitabil este icircn jurul incubatoarelor Pe alea principală şi pe culoarele dintre incubatoare care sunt icircn permanenţă umede este bine să se monteze grătare din lemn pentru a evita contactul piscicultorului cu podeaua din beton care este rece şi umedă Pereţii şi acoperişul trebuie să astfel construite icircncacirct să protejeze icircncăperea de variaţiile mari de temperatură şi de a o pune la adăpost de căldură şi frig mare Iluminarea casei de incubaţie se asigură prin ferestre care de preferinţă trebuiesc orientate spre nord pentru ca soarele să nu ajungă pe icre Pentru iluminatul electric datorită umidităţii mari trebuie să se folosească o tensiune de 24 sau 12 volţi Icircn casa de incubaţie mai trebuie prevăzute bazine pentru parcarea reproducătorilor icircn timpul mulsuluiPentru perioada de iarnă icircn casa de incubaţie trebuie să existe o sursă de căldură pentru a icircmpiedica icircngheţul apei icircn incubatoare

Alimentarea cu apă

Priza de apă trebuie să permită asigurarea apei gravitaţional Dacă alimentarea cu apă se face din racircu canalul de aducţiune trebuie să fie icircngropat icircn pămacircnt la o adacircncime de 50-60cm pentru a evita icircngheţul icircn timpul iernii Icircn situaţia alimentării cu apă de izvor parcursul apei trebuie să fie cacirct mai mare prevăzut cu mici cascade pentru o oxigenare mai bună a apei şi eliminarea eventualelor gaze dăunătoare peştilor De obicei apa care provine din racircu nu este suficient de limpede de aceea trebuie instalate filtre Filtrele sunt de multe feluri cele mai des folosite fiind cele pe principiul sedimentării Filtrul dublu este format din trei compartimente un compartiment central cu rol de distribuire a apei icircn compartimentele de filtrare şi două compartimente de filtrare icircn care pe fund este aşezat cacircte un grătar de lemn la o icircnălţime de 20cm peste care se aşează materialul filtrant format din pietriş de 7-8 cm pietriş de 4-5 cm pietriş de 2-3 cm nisip grosier 05-1 cm Fiecare strat filtrant are o grosime de 20-25 cm Apa circulă de jos icircn sus prin straturile filtrante pacircnă la partea de sus a compartimentului de unde este dirijată la incubatoare

La baza fiecărui compartiment este un orificiu de golire care permite golirea periodică a filtrului pentru igienizare Pentru a nu opri alimentarea cu apă a incubatoarelor icircn timpul igienizării trebuie prevăzut un by-pass pe unde apa să treacă direct la incubatoare

Filtrul cu patru compartimente funcţionează pe acelaşi principiu ca şi cel cu două compartimente doar că straturile filtrante nu sunt dispuse pe verticală ci pe orizontală fiecare compartiment fiind umplut cu material filtrant de o anumită dimensiune de la mare la mic apa trecacircnd dintr-un compartiment icircn altul Ca şi la filtrul dublu fiecare compartiment este prevăzut cu un orificiu pentru golirea de fund şi există un by-pass pentru asigurarea apei la incubatoare icircn timpul curăţirii filtrului Icircn prezent sunt şi sisteme cu raze ultraviolete pentru distrugerea bacteriilor existente icircn apa ce alimentează casa de incubaţie

Incubatoarele După fecundare pacircnă la ecloziune icrele sunt introduse icircn incubatoare Există mai multe tipuri de incubatoare cu diverse forme Ele se pot clasifica icircn două mari tipuri bull incubatoare icircn straturi

- incubatoare scurte sau californiene la care icircn mod obişnuit sunt unul sau două cutii interioare perforate

- incubatoare alungite sau incubatoare de alevinaj la care sunt mai multe cutii interioare sunt utilizate şi pentru creşterea alevinilor

bull incubatoare icircn vrac- incubatorul Zug (Weiss) este utilizat pentru incubarea icrelor de lipan şi coregon- incubatorul tip dulap- incubatorul vrac de tip italian

Specii de pastrav adaptate pentru cresterea in captivitate

1 Pastravul de munte (Salmo trutta labrax)

Pastravul de munte face parte din supraclasa pestilor ososi clasa Actinopterygii ordinul Salmoniformes familia Salmonidae Pastravul de munte are lungimea de 21-37 cm si cantareste aproximativ 200-300 g rar ajungand la 1500 g Partea posterioară a vomerului este dotata cu doua serii longitudinale de dinti 9-12 in total Coloratia variaza dupa varsta sex natura si temperatura apei La adultii pastrav de munte spatelele este cafeniu-verzui cu pete rotunjite negre sau rosii Laturile corpului pastravului sunt galbui cu pete negre si rosii inconjurate de un cerc mai deschis In partea dorsala sunt pete negre si rosii rotunjite Pastravul de munte traieste in paraie de munte cu apa limpede repede rece si mult oxigenata Sta ascuns pe sub pietre sau pe langa malurile umbrite nu poate trai in ape mai calde de 15 grade C Foarte vioi foarte rapid se hraneste cu insecte viermi crustacei dar si cu pesti mici icre si chiar cu proprii pui Pentru reproducere urca spre izvorul paraielor toamna infruntand cascade si bolovani Icrele le depun cand apa se raceste din octombrie pana in decembrie In tara noastra exista in Siret de la izvoare pana la Luncavat in bazinul Bistritei de la Dorna pana la Tarcau in toate raurile din Carpatii Meridionali in Somesul Rece Somesul Cald Cibin si TimisEste prezent si in lacurile de munte din Retezat (Zanoaga si Bucura)

2 Pastravul curcubeu (Salmo iridaeus girderi)

Face parte din familia Salmonide avand denumirea populara de curcubeu sau venetic Raspandire pe glob In raurile din Europa si din vestul SUA Raspandire in Romania In apele de munte (Valea Stanii Teleajan Valea Azugii Trotus Somesul Rece) Caracteristici principale Dimensiuni asemanatoare cu ale pastravului indigen de rau Aspect Corpul este ca un fus turtit lateral cu solzii mai mari decat la pastravul indigen Spinarea este gri - albastruie flancurile arginii si burta alba Pe corp are pete mici cafenii incercuite cu alb Pe flancuri se intinde cate o dunga roscat-sidefie cu nuante in culorile curcubeului

Mod de viata Este mai putin pretentius decat pastravul indigen in privinta calitatii apei acest pastrav pare adaptat apelor ceva mai opace linia laterala bine dezvoltata dovedeste ca poate vana excelent in orice conditii de visibilitate avantaj pentru pescari care profita de o apa putin tulbure pentru a prinde curcubeu

Se hraneste cu insecte crustacee pesti mici

Ritmul de crestere al pastravului curcubeu in helesteie

Varsta (ani)Lungimea(cm)

1Greutatea(g)

10-12 60-80

2 15-25 120-200

3 30-40 250-450

4 40-50 450-800

Pescuitul sportiv Este permis numai cu momeli artificiale la toate salmonidele Se practica pescuitul cu lanseta cu lingurita rotativa mica argintie sau aurie Cea mai pasionanta metoda este cea cu musca artificiala care cere o mare la alegere si aruncare Valoare gastronomica Carne foarte gustoasa

3 Pastravul indigen (Salmo trutta fario)

Pastravul indigen sau Salmo trutta fario face parte din familia salmonide Denumire populara este pastrav de munte pastrau pastrug patatul Raspandire pe glob In toate apele din zona de munte ale Europei Raspandire in Romania In toate raurile de munte in cateva lacuri naturale (Rosu Calcescu Balea Ana) lacurile de baraj populate Caracteristici principale se intalneste in rauri (lungime 23 cm - greutate 150g exceptional 700 - 800g) in lacuri (lungime - 23 cm 70 cm exceptional greutate 150g exceptional 5kg ) Are corp zvelt musculos gura mare cu dinti ascutiti solzi mici Coloritul indigenului surprinzator de placutvariaza in functie de conditiile locului de naturafundului apei de flora submersa limpezimea apei si luminozitatea albiei La prima vedere culorile predomonante sunt brun-masliniul pe spate coborand in grade spre alb-murdar pe flancuri si pantec stropit de o puzderie de pete aproape negre intre care clipesc stelute cu alb-galbui Daca in albiile pietroase scaldate de lumina paleta de culori trece de la verde-masliniu spre auriu in zonele adanci si umbrite pastravul are straie inchise batand spre brun negricios pe spate Mod de viata Traieste in zona superioara a apelor curgatoare fiind o specie iubitoare de ape limpezi bogate in oxigen dizolvat apa a caraor temperatuta nu depaseste 18degC nici in perioadele cele mai calde Il intalnim in raurile de munte de la cateva sute de metrii pana peste 2000m In mod natural locul de panda si vanatoare nu se schimba decat in perioadele de viituri cand pastravii sunt

purtati la vale de forta curentului ori toamna cand are loc bataia si pestii cauta locurile mai ferite cu apa limpede si fund nisipos sau acoperite cu pietris fin Se hraneste cu insecte crustacee pesti mici (chiar si propriile progenituri)

PLAN DE AFACERI

I DATE DE IDENTIFICARE

1 Numele firmei SC IugaG SA

2 Codul unic de icircnregistrare 1591231

3 Forma juridică de constituire Societate pe actiuni

4 Activitatea principală a societăţii şi codul CAEN al activităţii principale

SC Iuga G SA are ca obiect principal de activitate producerea de puiet pentru cultura de pastrav cresterea pastravilor in sistem intensiv valorificarea

Cod CAEN 0132202

5 Natura capitalului social

Natura capitalului social () Public Privat UM

Romacircn 110000 8492 Mii

euroStrăin - -

6 Valoarea capitalului 118492 mii euro

7 Adresa telefonfax e-mail Societatea are sediul in judetul Buzau comuna Maracineni Telefon 0754859574 0236345543E-mail gabyiugayahoocom

8 Conturi bancare deschise la Unicredit Tiriac Bank

Cont Lei RO 17 BACX 0000000126456001

Cont Euro RO71BACX410SV51618884100

9 Asociaţi acţionari principali

Nr

Crt

Numele Adresa (sediul) Pondere in capital social

1 Iuga Gabriel Str Centrala nr90 Com Maracineni Jud Buzau

40

11 Obiective

Obiective (Indicatori ţintă) UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

Cifră de afaceri Mii EURO 100000 E 120000 150000 175000 180000Din care Export Mii EURO - 100000 120000 130000 150000

Profit Mii EURO 20000 35000 50000 40000 41000Nr de salariaţi Nr persoane 3 4 4 5 4

12 Analiza SWOT

Puncte forte Puncte slabe Oportunitati Amenintari Capital Forta de

munca redusa Concurenta

mica

Inflatia Aportul de

capital al beneficiarului

Extinderea societatii

Pret accesibil la furaje si materile

Cerere mare pe piata de profil

Concurenta acerba

Cresterea veniturilor populatiei

Conditiile naturale

Schimbarile climatice

BIBLIOGRAFIE

1 httpwwwanparo ndash Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura

2 Nicole GhTURLIU - Revista De Zootehnie Si Medicina Veterinara (Nr 122007)

3 httpwwwprimaria-maracineniro ndash Primaria Comunei Maracineni

4 wwwafacerilacheienet

5 wwwnewschannelro

6 wwwpastravarhomero

7 wwwinssero ndash Institutul National de Statistica

҉҉҉ ҉҉҉

B Piese desenate

1plan de amplasare icircn zonă (125000-15000)

2planuri si sectiuni generale de arhitectura rezistenta instalatii inclusiv planuri de coordonare a tuturor specialitatilor ce concura la realizarea proiectului

Legenda 1-perete longitudinal interior 5- apa

2- perete longitudinal exterior 6- farfurie

3- trotuar 4- radier

Casa de incubaţie trebuie să asigure următoarele condiţii- acces uşor- spaţiu suficient care să permită o muncă uşoară curată şi rapidă- iluminare corespunzătoare pe timp de zi şi de noapte icircnsă fără a permite pătrunderea directă a

razelor solare- izolaţie termică pentru a nu icircngheţa apa icircn incubatoare- o aerisire bună- o bună admisie şi evacuare a apei

Se recomandă ca amplasarea casei de incubaţie să se facă lacircngă locuinţa păstrăvarului dar nu sub aceasta fiindcă o face rece şi umedă Pardoseala casei de incubaţie trebuie să fie cimentată icircn pantă lină (1cmm) pentru a permite spălarea acesteia şi scurgerea apei care inevitabil este icircn jurul incubatoarelor Pe alea principală şi pe culoarele dintre incubatoare care sunt icircn permanenţă umede este bine să se monteze grătare din lemn pentru a evita contactul piscicultorului cu podeaua din beton care este rece şi umedă Pereţii şi acoperişul trebuie să astfel construite icircncacirct să protejeze icircncăperea de variaţiile mari de temperatură şi de a o pune la adăpost de căldură şi frig mare Iluminarea casei de incubaţie se asigură prin ferestre care de preferinţă trebuiesc orientate spre nord pentru ca soarele să nu ajungă pe icre Pentru iluminatul electric datorită umidităţii mari trebuie să se folosească o tensiune de 24 sau 12 volţi Icircn casa de incubaţie mai trebuie prevăzute bazine pentru parcarea reproducătorilor icircn timpul mulsuluiPentru perioada de iarnă icircn casa de incubaţie trebuie să existe o sursă de căldură pentru a icircmpiedica icircngheţul apei icircn incubatoare

Alimentarea cu apă

Priza de apă trebuie să permită asigurarea apei gravitaţional Dacă alimentarea cu apă se face din racircu canalul de aducţiune trebuie să fie icircngropat icircn pămacircnt la o adacircncime de 50-60cm pentru a evita icircngheţul icircn timpul iernii Icircn situaţia alimentării cu apă de izvor parcursul apei trebuie să fie cacirct mai mare prevăzut cu mici cascade pentru o oxigenare mai bună a apei şi eliminarea eventualelor gaze dăunătoare peştilor De obicei apa care provine din racircu nu este suficient de limpede de aceea trebuie instalate filtre Filtrele sunt de multe feluri cele mai des folosite fiind cele pe principiul sedimentării Filtrul dublu este format din trei compartimente un compartiment central cu rol de distribuire a apei icircn compartimentele de filtrare şi două compartimente de filtrare icircn care pe fund este aşezat cacircte un grătar de lemn la o icircnălţime de 20cm peste care se aşează materialul filtrant format din pietriş de 7-8 cm pietriş de 4-5 cm pietriş de 2-3 cm nisip grosier 05-1 cm Fiecare strat filtrant are o grosime de 20-25 cm Apa circulă de jos icircn sus prin straturile filtrante pacircnă la partea de sus a compartimentului de unde este dirijată la incubatoare

La baza fiecărui compartiment este un orificiu de golire care permite golirea periodică a filtrului pentru igienizare Pentru a nu opri alimentarea cu apă a incubatoarelor icircn timpul igienizării trebuie prevăzut un by-pass pe unde apa să treacă direct la incubatoare

Filtrul cu patru compartimente funcţionează pe acelaşi principiu ca şi cel cu două compartimente doar că straturile filtrante nu sunt dispuse pe verticală ci pe orizontală fiecare compartiment fiind umplut cu material filtrant de o anumită dimensiune de la mare la mic apa trecacircnd dintr-un compartiment icircn altul Ca şi la filtrul dublu fiecare compartiment este prevăzut cu un orificiu pentru golirea de fund şi există un by-pass pentru asigurarea apei la incubatoare icircn timpul curăţirii filtrului Icircn prezent sunt şi sisteme cu raze ultraviolete pentru distrugerea bacteriilor existente icircn apa ce alimentează casa de incubaţie

Incubatoarele După fecundare pacircnă la ecloziune icrele sunt introduse icircn incubatoare Există mai multe tipuri de incubatoare cu diverse forme Ele se pot clasifica icircn două mari tipuri bull incubatoare icircn straturi

- incubatoare scurte sau californiene la care icircn mod obişnuit sunt unul sau două cutii interioare perforate

- incubatoare alungite sau incubatoare de alevinaj la care sunt mai multe cutii interioare sunt utilizate şi pentru creşterea alevinilor

bull incubatoare icircn vrac- incubatorul Zug (Weiss) este utilizat pentru incubarea icrelor de lipan şi coregon- incubatorul tip dulap- incubatorul vrac de tip italian

Specii de pastrav adaptate pentru cresterea in captivitate

1 Pastravul de munte (Salmo trutta labrax)

Pastravul de munte face parte din supraclasa pestilor ososi clasa Actinopterygii ordinul Salmoniformes familia Salmonidae Pastravul de munte are lungimea de 21-37 cm si cantareste aproximativ 200-300 g rar ajungand la 1500 g Partea posterioară a vomerului este dotata cu doua serii longitudinale de dinti 9-12 in total Coloratia variaza dupa varsta sex natura si temperatura apei La adultii pastrav de munte spatelele este cafeniu-verzui cu pete rotunjite negre sau rosii Laturile corpului pastravului sunt galbui cu pete negre si rosii inconjurate de un cerc mai deschis In partea dorsala sunt pete negre si rosii rotunjite Pastravul de munte traieste in paraie de munte cu apa limpede repede rece si mult oxigenata Sta ascuns pe sub pietre sau pe langa malurile umbrite nu poate trai in ape mai calde de 15 grade C Foarte vioi foarte rapid se hraneste cu insecte viermi crustacei dar si cu pesti mici icre si chiar cu proprii pui Pentru reproducere urca spre izvorul paraielor toamna infruntand cascade si bolovani Icrele le depun cand apa se raceste din octombrie pana in decembrie In tara noastra exista in Siret de la izvoare pana la Luncavat in bazinul Bistritei de la Dorna pana la Tarcau in toate raurile din Carpatii Meridionali in Somesul Rece Somesul Cald Cibin si TimisEste prezent si in lacurile de munte din Retezat (Zanoaga si Bucura)

2 Pastravul curcubeu (Salmo iridaeus girderi)

Face parte din familia Salmonide avand denumirea populara de curcubeu sau venetic Raspandire pe glob In raurile din Europa si din vestul SUA Raspandire in Romania In apele de munte (Valea Stanii Teleajan Valea Azugii Trotus Somesul Rece) Caracteristici principale Dimensiuni asemanatoare cu ale pastravului indigen de rau Aspect Corpul este ca un fus turtit lateral cu solzii mai mari decat la pastravul indigen Spinarea este gri - albastruie flancurile arginii si burta alba Pe corp are pete mici cafenii incercuite cu alb Pe flancuri se intinde cate o dunga roscat-sidefie cu nuante in culorile curcubeului

Mod de viata Este mai putin pretentius decat pastravul indigen in privinta calitatii apei acest pastrav pare adaptat apelor ceva mai opace linia laterala bine dezvoltata dovedeste ca poate vana excelent in orice conditii de visibilitate avantaj pentru pescari care profita de o apa putin tulbure pentru a prinde curcubeu

Se hraneste cu insecte crustacee pesti mici

Ritmul de crestere al pastravului curcubeu in helesteie

Varsta (ani)Lungimea(cm)

1Greutatea(g)

10-12 60-80

2 15-25 120-200

3 30-40 250-450

4 40-50 450-800

Pescuitul sportiv Este permis numai cu momeli artificiale la toate salmonidele Se practica pescuitul cu lanseta cu lingurita rotativa mica argintie sau aurie Cea mai pasionanta metoda este cea cu musca artificiala care cere o mare la alegere si aruncare Valoare gastronomica Carne foarte gustoasa

3 Pastravul indigen (Salmo trutta fario)

Pastravul indigen sau Salmo trutta fario face parte din familia salmonide Denumire populara este pastrav de munte pastrau pastrug patatul Raspandire pe glob In toate apele din zona de munte ale Europei Raspandire in Romania In toate raurile de munte in cateva lacuri naturale (Rosu Calcescu Balea Ana) lacurile de baraj populate Caracteristici principale se intalneste in rauri (lungime 23 cm - greutate 150g exceptional 700 - 800g) in lacuri (lungime - 23 cm 70 cm exceptional greutate 150g exceptional 5kg ) Are corp zvelt musculos gura mare cu dinti ascutiti solzi mici Coloritul indigenului surprinzator de placutvariaza in functie de conditiile locului de naturafundului apei de flora submersa limpezimea apei si luminozitatea albiei La prima vedere culorile predomonante sunt brun-masliniul pe spate coborand in grade spre alb-murdar pe flancuri si pantec stropit de o puzderie de pete aproape negre intre care clipesc stelute cu alb-galbui Daca in albiile pietroase scaldate de lumina paleta de culori trece de la verde-masliniu spre auriu in zonele adanci si umbrite pastravul are straie inchise batand spre brun negricios pe spate Mod de viata Traieste in zona superioara a apelor curgatoare fiind o specie iubitoare de ape limpezi bogate in oxigen dizolvat apa a caraor temperatuta nu depaseste 18degC nici in perioadele cele mai calde Il intalnim in raurile de munte de la cateva sute de metrii pana peste 2000m In mod natural locul de panda si vanatoare nu se schimba decat in perioadele de viituri cand pastravii sunt

purtati la vale de forta curentului ori toamna cand are loc bataia si pestii cauta locurile mai ferite cu apa limpede si fund nisipos sau acoperite cu pietris fin Se hraneste cu insecte crustacee pesti mici (chiar si propriile progenituri)

PLAN DE AFACERI

I DATE DE IDENTIFICARE

1 Numele firmei SC IugaG SA

2 Codul unic de icircnregistrare 1591231

3 Forma juridică de constituire Societate pe actiuni

4 Activitatea principală a societăţii şi codul CAEN al activităţii principale

SC Iuga G SA are ca obiect principal de activitate producerea de puiet pentru cultura de pastrav cresterea pastravilor in sistem intensiv valorificarea

Cod CAEN 0132202

5 Natura capitalului social

Natura capitalului social () Public Privat UM

Romacircn 110000 8492 Mii

euroStrăin - -

6 Valoarea capitalului 118492 mii euro

7 Adresa telefonfax e-mail Societatea are sediul in judetul Buzau comuna Maracineni Telefon 0754859574 0236345543E-mail gabyiugayahoocom

8 Conturi bancare deschise la Unicredit Tiriac Bank

Cont Lei RO 17 BACX 0000000126456001

Cont Euro RO71BACX410SV51618884100

9 Asociaţi acţionari principali

Nr

Crt

Numele Adresa (sediul) Pondere in capital social

1 Iuga Gabriel Str Centrala nr90 Com Maracineni Jud Buzau

40

11 Obiective

Obiective (Indicatori ţintă) UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

Cifră de afaceri Mii EURO 100000 E 120000 150000 175000 180000Din care Export Mii EURO - 100000 120000 130000 150000

Profit Mii EURO 20000 35000 50000 40000 41000Nr de salariaţi Nr persoane 3 4 4 5 4

12 Analiza SWOT

Puncte forte Puncte slabe Oportunitati Amenintari Capital Forta de

munca redusa Concurenta

mica

Inflatia Aportul de

capital al beneficiarului

Extinderea societatii

Pret accesibil la furaje si materile

Cerere mare pe piata de profil

Concurenta acerba

Cresterea veniturilor populatiei

Conditiile naturale

Schimbarile climatice

BIBLIOGRAFIE

1 httpwwwanparo ndash Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura

2 Nicole GhTURLIU - Revista De Zootehnie Si Medicina Veterinara (Nr 122007)

3 httpwwwprimaria-maracineniro ndash Primaria Comunei Maracineni

4 wwwafacerilacheienet

5 wwwnewschannelro

6 wwwpastravarhomero

7 wwwinssero ndash Institutul National de Statistica

҉҉҉ ҉҉҉

Casa de incubaţie trebuie să asigure următoarele condiţii- acces uşor- spaţiu suficient care să permită o muncă uşoară curată şi rapidă- iluminare corespunzătoare pe timp de zi şi de noapte icircnsă fără a permite pătrunderea directă a

razelor solare- izolaţie termică pentru a nu icircngheţa apa icircn incubatoare- o aerisire bună- o bună admisie şi evacuare a apei

Se recomandă ca amplasarea casei de incubaţie să se facă lacircngă locuinţa păstrăvarului dar nu sub aceasta fiindcă o face rece şi umedă Pardoseala casei de incubaţie trebuie să fie cimentată icircn pantă lină (1cmm) pentru a permite spălarea acesteia şi scurgerea apei care inevitabil este icircn jurul incubatoarelor Pe alea principală şi pe culoarele dintre incubatoare care sunt icircn permanenţă umede este bine să se monteze grătare din lemn pentru a evita contactul piscicultorului cu podeaua din beton care este rece şi umedă Pereţii şi acoperişul trebuie să astfel construite icircncacirct să protejeze icircncăperea de variaţiile mari de temperatură şi de a o pune la adăpost de căldură şi frig mare Iluminarea casei de incubaţie se asigură prin ferestre care de preferinţă trebuiesc orientate spre nord pentru ca soarele să nu ajungă pe icre Pentru iluminatul electric datorită umidităţii mari trebuie să se folosească o tensiune de 24 sau 12 volţi Icircn casa de incubaţie mai trebuie prevăzute bazine pentru parcarea reproducătorilor icircn timpul mulsuluiPentru perioada de iarnă icircn casa de incubaţie trebuie să existe o sursă de căldură pentru a icircmpiedica icircngheţul apei icircn incubatoare

Alimentarea cu apă

Priza de apă trebuie să permită asigurarea apei gravitaţional Dacă alimentarea cu apă se face din racircu canalul de aducţiune trebuie să fie icircngropat icircn pămacircnt la o adacircncime de 50-60cm pentru a evita icircngheţul icircn timpul iernii Icircn situaţia alimentării cu apă de izvor parcursul apei trebuie să fie cacirct mai mare prevăzut cu mici cascade pentru o oxigenare mai bună a apei şi eliminarea eventualelor gaze dăunătoare peştilor De obicei apa care provine din racircu nu este suficient de limpede de aceea trebuie instalate filtre Filtrele sunt de multe feluri cele mai des folosite fiind cele pe principiul sedimentării Filtrul dublu este format din trei compartimente un compartiment central cu rol de distribuire a apei icircn compartimentele de filtrare şi două compartimente de filtrare icircn care pe fund este aşezat cacircte un grătar de lemn la o icircnălţime de 20cm peste care se aşează materialul filtrant format din pietriş de 7-8 cm pietriş de 4-5 cm pietriş de 2-3 cm nisip grosier 05-1 cm Fiecare strat filtrant are o grosime de 20-25 cm Apa circulă de jos icircn sus prin straturile filtrante pacircnă la partea de sus a compartimentului de unde este dirijată la incubatoare

La baza fiecărui compartiment este un orificiu de golire care permite golirea periodică a filtrului pentru igienizare Pentru a nu opri alimentarea cu apă a incubatoarelor icircn timpul igienizării trebuie prevăzut un by-pass pe unde apa să treacă direct la incubatoare

Filtrul cu patru compartimente funcţionează pe acelaşi principiu ca şi cel cu două compartimente doar că straturile filtrante nu sunt dispuse pe verticală ci pe orizontală fiecare compartiment fiind umplut cu material filtrant de o anumită dimensiune de la mare la mic apa trecacircnd dintr-un compartiment icircn altul Ca şi la filtrul dublu fiecare compartiment este prevăzut cu un orificiu pentru golirea de fund şi există un by-pass pentru asigurarea apei la incubatoare icircn timpul curăţirii filtrului Icircn prezent sunt şi sisteme cu raze ultraviolete pentru distrugerea bacteriilor existente icircn apa ce alimentează casa de incubaţie

Incubatoarele După fecundare pacircnă la ecloziune icrele sunt introduse icircn incubatoare Există mai multe tipuri de incubatoare cu diverse forme Ele se pot clasifica icircn două mari tipuri bull incubatoare icircn straturi

- incubatoare scurte sau californiene la care icircn mod obişnuit sunt unul sau două cutii interioare perforate

- incubatoare alungite sau incubatoare de alevinaj la care sunt mai multe cutii interioare sunt utilizate şi pentru creşterea alevinilor

bull incubatoare icircn vrac- incubatorul Zug (Weiss) este utilizat pentru incubarea icrelor de lipan şi coregon- incubatorul tip dulap- incubatorul vrac de tip italian

Specii de pastrav adaptate pentru cresterea in captivitate

1 Pastravul de munte (Salmo trutta labrax)

Pastravul de munte face parte din supraclasa pestilor ososi clasa Actinopterygii ordinul Salmoniformes familia Salmonidae Pastravul de munte are lungimea de 21-37 cm si cantareste aproximativ 200-300 g rar ajungand la 1500 g Partea posterioară a vomerului este dotata cu doua serii longitudinale de dinti 9-12 in total Coloratia variaza dupa varsta sex natura si temperatura apei La adultii pastrav de munte spatelele este cafeniu-verzui cu pete rotunjite negre sau rosii Laturile corpului pastravului sunt galbui cu pete negre si rosii inconjurate de un cerc mai deschis In partea dorsala sunt pete negre si rosii rotunjite Pastravul de munte traieste in paraie de munte cu apa limpede repede rece si mult oxigenata Sta ascuns pe sub pietre sau pe langa malurile umbrite nu poate trai in ape mai calde de 15 grade C Foarte vioi foarte rapid se hraneste cu insecte viermi crustacei dar si cu pesti mici icre si chiar cu proprii pui Pentru reproducere urca spre izvorul paraielor toamna infruntand cascade si bolovani Icrele le depun cand apa se raceste din octombrie pana in decembrie In tara noastra exista in Siret de la izvoare pana la Luncavat in bazinul Bistritei de la Dorna pana la Tarcau in toate raurile din Carpatii Meridionali in Somesul Rece Somesul Cald Cibin si TimisEste prezent si in lacurile de munte din Retezat (Zanoaga si Bucura)

2 Pastravul curcubeu (Salmo iridaeus girderi)

Face parte din familia Salmonide avand denumirea populara de curcubeu sau venetic Raspandire pe glob In raurile din Europa si din vestul SUA Raspandire in Romania In apele de munte (Valea Stanii Teleajan Valea Azugii Trotus Somesul Rece) Caracteristici principale Dimensiuni asemanatoare cu ale pastravului indigen de rau Aspect Corpul este ca un fus turtit lateral cu solzii mai mari decat la pastravul indigen Spinarea este gri - albastruie flancurile arginii si burta alba Pe corp are pete mici cafenii incercuite cu alb Pe flancuri se intinde cate o dunga roscat-sidefie cu nuante in culorile curcubeului

Mod de viata Este mai putin pretentius decat pastravul indigen in privinta calitatii apei acest pastrav pare adaptat apelor ceva mai opace linia laterala bine dezvoltata dovedeste ca poate vana excelent in orice conditii de visibilitate avantaj pentru pescari care profita de o apa putin tulbure pentru a prinde curcubeu

Se hraneste cu insecte crustacee pesti mici

Ritmul de crestere al pastravului curcubeu in helesteie

Varsta (ani)Lungimea(cm)

1Greutatea(g)

10-12 60-80

2 15-25 120-200

3 30-40 250-450

4 40-50 450-800

Pescuitul sportiv Este permis numai cu momeli artificiale la toate salmonidele Se practica pescuitul cu lanseta cu lingurita rotativa mica argintie sau aurie Cea mai pasionanta metoda este cea cu musca artificiala care cere o mare la alegere si aruncare Valoare gastronomica Carne foarte gustoasa

3 Pastravul indigen (Salmo trutta fario)

Pastravul indigen sau Salmo trutta fario face parte din familia salmonide Denumire populara este pastrav de munte pastrau pastrug patatul Raspandire pe glob In toate apele din zona de munte ale Europei Raspandire in Romania In toate raurile de munte in cateva lacuri naturale (Rosu Calcescu Balea Ana) lacurile de baraj populate Caracteristici principale se intalneste in rauri (lungime 23 cm - greutate 150g exceptional 700 - 800g) in lacuri (lungime - 23 cm 70 cm exceptional greutate 150g exceptional 5kg ) Are corp zvelt musculos gura mare cu dinti ascutiti solzi mici Coloritul indigenului surprinzator de placutvariaza in functie de conditiile locului de naturafundului apei de flora submersa limpezimea apei si luminozitatea albiei La prima vedere culorile predomonante sunt brun-masliniul pe spate coborand in grade spre alb-murdar pe flancuri si pantec stropit de o puzderie de pete aproape negre intre care clipesc stelute cu alb-galbui Daca in albiile pietroase scaldate de lumina paleta de culori trece de la verde-masliniu spre auriu in zonele adanci si umbrite pastravul are straie inchise batand spre brun negricios pe spate Mod de viata Traieste in zona superioara a apelor curgatoare fiind o specie iubitoare de ape limpezi bogate in oxigen dizolvat apa a caraor temperatuta nu depaseste 18degC nici in perioadele cele mai calde Il intalnim in raurile de munte de la cateva sute de metrii pana peste 2000m In mod natural locul de panda si vanatoare nu se schimba decat in perioadele de viituri cand pastravii sunt

purtati la vale de forta curentului ori toamna cand are loc bataia si pestii cauta locurile mai ferite cu apa limpede si fund nisipos sau acoperite cu pietris fin Se hraneste cu insecte crustacee pesti mici (chiar si propriile progenituri)

PLAN DE AFACERI

I DATE DE IDENTIFICARE

1 Numele firmei SC IugaG SA

2 Codul unic de icircnregistrare 1591231

3 Forma juridică de constituire Societate pe actiuni

4 Activitatea principală a societăţii şi codul CAEN al activităţii principale

SC Iuga G SA are ca obiect principal de activitate producerea de puiet pentru cultura de pastrav cresterea pastravilor in sistem intensiv valorificarea

Cod CAEN 0132202

5 Natura capitalului social

Natura capitalului social () Public Privat UM

Romacircn 110000 8492 Mii

euroStrăin - -

6 Valoarea capitalului 118492 mii euro

7 Adresa telefonfax e-mail Societatea are sediul in judetul Buzau comuna Maracineni Telefon 0754859574 0236345543E-mail gabyiugayahoocom

8 Conturi bancare deschise la Unicredit Tiriac Bank

Cont Lei RO 17 BACX 0000000126456001

Cont Euro RO71BACX410SV51618884100

9 Asociaţi acţionari principali

Nr

Crt

Numele Adresa (sediul) Pondere in capital social

1 Iuga Gabriel Str Centrala nr90 Com Maracineni Jud Buzau

40

11 Obiective

Obiective (Indicatori ţintă) UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

Cifră de afaceri Mii EURO 100000 E 120000 150000 175000 180000Din care Export Mii EURO - 100000 120000 130000 150000

Profit Mii EURO 20000 35000 50000 40000 41000Nr de salariaţi Nr persoane 3 4 4 5 4

12 Analiza SWOT

Puncte forte Puncte slabe Oportunitati Amenintari Capital Forta de

munca redusa Concurenta

mica

Inflatia Aportul de

capital al beneficiarului

Extinderea societatii

Pret accesibil la furaje si materile

Cerere mare pe piata de profil

Concurenta acerba

Cresterea veniturilor populatiei

Conditiile naturale

Schimbarile climatice

BIBLIOGRAFIE

1 httpwwwanparo ndash Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura

2 Nicole GhTURLIU - Revista De Zootehnie Si Medicina Veterinara (Nr 122007)

3 httpwwwprimaria-maracineniro ndash Primaria Comunei Maracineni

4 wwwafacerilacheienet

5 wwwnewschannelro

6 wwwpastravarhomero

7 wwwinssero ndash Institutul National de Statistica

҉҉҉ ҉҉҉

La baza fiecărui compartiment este un orificiu de golire care permite golirea periodică a filtrului pentru igienizare Pentru a nu opri alimentarea cu apă a incubatoarelor icircn timpul igienizării trebuie prevăzut un by-pass pe unde apa să treacă direct la incubatoare

Filtrul cu patru compartimente funcţionează pe acelaşi principiu ca şi cel cu două compartimente doar că straturile filtrante nu sunt dispuse pe verticală ci pe orizontală fiecare compartiment fiind umplut cu material filtrant de o anumită dimensiune de la mare la mic apa trecacircnd dintr-un compartiment icircn altul Ca şi la filtrul dublu fiecare compartiment este prevăzut cu un orificiu pentru golirea de fund şi există un by-pass pentru asigurarea apei la incubatoare icircn timpul curăţirii filtrului Icircn prezent sunt şi sisteme cu raze ultraviolete pentru distrugerea bacteriilor existente icircn apa ce alimentează casa de incubaţie

Incubatoarele După fecundare pacircnă la ecloziune icrele sunt introduse icircn incubatoare Există mai multe tipuri de incubatoare cu diverse forme Ele se pot clasifica icircn două mari tipuri bull incubatoare icircn straturi

- incubatoare scurte sau californiene la care icircn mod obişnuit sunt unul sau două cutii interioare perforate

- incubatoare alungite sau incubatoare de alevinaj la care sunt mai multe cutii interioare sunt utilizate şi pentru creşterea alevinilor

bull incubatoare icircn vrac- incubatorul Zug (Weiss) este utilizat pentru incubarea icrelor de lipan şi coregon- incubatorul tip dulap- incubatorul vrac de tip italian

Specii de pastrav adaptate pentru cresterea in captivitate

1 Pastravul de munte (Salmo trutta labrax)

Pastravul de munte face parte din supraclasa pestilor ososi clasa Actinopterygii ordinul Salmoniformes familia Salmonidae Pastravul de munte are lungimea de 21-37 cm si cantareste aproximativ 200-300 g rar ajungand la 1500 g Partea posterioară a vomerului este dotata cu doua serii longitudinale de dinti 9-12 in total Coloratia variaza dupa varsta sex natura si temperatura apei La adultii pastrav de munte spatelele este cafeniu-verzui cu pete rotunjite negre sau rosii Laturile corpului pastravului sunt galbui cu pete negre si rosii inconjurate de un cerc mai deschis In partea dorsala sunt pete negre si rosii rotunjite Pastravul de munte traieste in paraie de munte cu apa limpede repede rece si mult oxigenata Sta ascuns pe sub pietre sau pe langa malurile umbrite nu poate trai in ape mai calde de 15 grade C Foarte vioi foarte rapid se hraneste cu insecte viermi crustacei dar si cu pesti mici icre si chiar cu proprii pui Pentru reproducere urca spre izvorul paraielor toamna infruntand cascade si bolovani Icrele le depun cand apa se raceste din octombrie pana in decembrie In tara noastra exista in Siret de la izvoare pana la Luncavat in bazinul Bistritei de la Dorna pana la Tarcau in toate raurile din Carpatii Meridionali in Somesul Rece Somesul Cald Cibin si TimisEste prezent si in lacurile de munte din Retezat (Zanoaga si Bucura)

2 Pastravul curcubeu (Salmo iridaeus girderi)

Face parte din familia Salmonide avand denumirea populara de curcubeu sau venetic Raspandire pe glob In raurile din Europa si din vestul SUA Raspandire in Romania In apele de munte (Valea Stanii Teleajan Valea Azugii Trotus Somesul Rece) Caracteristici principale Dimensiuni asemanatoare cu ale pastravului indigen de rau Aspect Corpul este ca un fus turtit lateral cu solzii mai mari decat la pastravul indigen Spinarea este gri - albastruie flancurile arginii si burta alba Pe corp are pete mici cafenii incercuite cu alb Pe flancuri se intinde cate o dunga roscat-sidefie cu nuante in culorile curcubeului

Mod de viata Este mai putin pretentius decat pastravul indigen in privinta calitatii apei acest pastrav pare adaptat apelor ceva mai opace linia laterala bine dezvoltata dovedeste ca poate vana excelent in orice conditii de visibilitate avantaj pentru pescari care profita de o apa putin tulbure pentru a prinde curcubeu

Se hraneste cu insecte crustacee pesti mici

Ritmul de crestere al pastravului curcubeu in helesteie

Varsta (ani)Lungimea(cm)

1Greutatea(g)

10-12 60-80

2 15-25 120-200

3 30-40 250-450

4 40-50 450-800

Pescuitul sportiv Este permis numai cu momeli artificiale la toate salmonidele Se practica pescuitul cu lanseta cu lingurita rotativa mica argintie sau aurie Cea mai pasionanta metoda este cea cu musca artificiala care cere o mare la alegere si aruncare Valoare gastronomica Carne foarte gustoasa

3 Pastravul indigen (Salmo trutta fario)

Pastravul indigen sau Salmo trutta fario face parte din familia salmonide Denumire populara este pastrav de munte pastrau pastrug patatul Raspandire pe glob In toate apele din zona de munte ale Europei Raspandire in Romania In toate raurile de munte in cateva lacuri naturale (Rosu Calcescu Balea Ana) lacurile de baraj populate Caracteristici principale se intalneste in rauri (lungime 23 cm - greutate 150g exceptional 700 - 800g) in lacuri (lungime - 23 cm 70 cm exceptional greutate 150g exceptional 5kg ) Are corp zvelt musculos gura mare cu dinti ascutiti solzi mici Coloritul indigenului surprinzator de placutvariaza in functie de conditiile locului de naturafundului apei de flora submersa limpezimea apei si luminozitatea albiei La prima vedere culorile predomonante sunt brun-masliniul pe spate coborand in grade spre alb-murdar pe flancuri si pantec stropit de o puzderie de pete aproape negre intre care clipesc stelute cu alb-galbui Daca in albiile pietroase scaldate de lumina paleta de culori trece de la verde-masliniu spre auriu in zonele adanci si umbrite pastravul are straie inchise batand spre brun negricios pe spate Mod de viata Traieste in zona superioara a apelor curgatoare fiind o specie iubitoare de ape limpezi bogate in oxigen dizolvat apa a caraor temperatuta nu depaseste 18degC nici in perioadele cele mai calde Il intalnim in raurile de munte de la cateva sute de metrii pana peste 2000m In mod natural locul de panda si vanatoare nu se schimba decat in perioadele de viituri cand pastravii sunt

purtati la vale de forta curentului ori toamna cand are loc bataia si pestii cauta locurile mai ferite cu apa limpede si fund nisipos sau acoperite cu pietris fin Se hraneste cu insecte crustacee pesti mici (chiar si propriile progenituri)

PLAN DE AFACERI

I DATE DE IDENTIFICARE

1 Numele firmei SC IugaG SA

2 Codul unic de icircnregistrare 1591231

3 Forma juridică de constituire Societate pe actiuni

4 Activitatea principală a societăţii şi codul CAEN al activităţii principale

SC Iuga G SA are ca obiect principal de activitate producerea de puiet pentru cultura de pastrav cresterea pastravilor in sistem intensiv valorificarea

Cod CAEN 0132202

5 Natura capitalului social

Natura capitalului social () Public Privat UM

Romacircn 110000 8492 Mii

euroStrăin - -

6 Valoarea capitalului 118492 mii euro

7 Adresa telefonfax e-mail Societatea are sediul in judetul Buzau comuna Maracineni Telefon 0754859574 0236345543E-mail gabyiugayahoocom

8 Conturi bancare deschise la Unicredit Tiriac Bank

Cont Lei RO 17 BACX 0000000126456001

Cont Euro RO71BACX410SV51618884100

9 Asociaţi acţionari principali

Nr

Crt

Numele Adresa (sediul) Pondere in capital social

1 Iuga Gabriel Str Centrala nr90 Com Maracineni Jud Buzau

40

11 Obiective

Obiective (Indicatori ţintă) UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

Cifră de afaceri Mii EURO 100000 E 120000 150000 175000 180000Din care Export Mii EURO - 100000 120000 130000 150000

Profit Mii EURO 20000 35000 50000 40000 41000Nr de salariaţi Nr persoane 3 4 4 5 4

12 Analiza SWOT

Puncte forte Puncte slabe Oportunitati Amenintari Capital Forta de

munca redusa Concurenta

mica

Inflatia Aportul de

capital al beneficiarului

Extinderea societatii

Pret accesibil la furaje si materile

Cerere mare pe piata de profil

Concurenta acerba

Cresterea veniturilor populatiei

Conditiile naturale

Schimbarile climatice

BIBLIOGRAFIE

1 httpwwwanparo ndash Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura

2 Nicole GhTURLIU - Revista De Zootehnie Si Medicina Veterinara (Nr 122007)

3 httpwwwprimaria-maracineniro ndash Primaria Comunei Maracineni

4 wwwafacerilacheienet

5 wwwnewschannelro

6 wwwpastravarhomero

7 wwwinssero ndash Institutul National de Statistica

҉҉҉ ҉҉҉

Specii de pastrav adaptate pentru cresterea in captivitate

1 Pastravul de munte (Salmo trutta labrax)

Pastravul de munte face parte din supraclasa pestilor ososi clasa Actinopterygii ordinul Salmoniformes familia Salmonidae Pastravul de munte are lungimea de 21-37 cm si cantareste aproximativ 200-300 g rar ajungand la 1500 g Partea posterioară a vomerului este dotata cu doua serii longitudinale de dinti 9-12 in total Coloratia variaza dupa varsta sex natura si temperatura apei La adultii pastrav de munte spatelele este cafeniu-verzui cu pete rotunjite negre sau rosii Laturile corpului pastravului sunt galbui cu pete negre si rosii inconjurate de un cerc mai deschis In partea dorsala sunt pete negre si rosii rotunjite Pastravul de munte traieste in paraie de munte cu apa limpede repede rece si mult oxigenata Sta ascuns pe sub pietre sau pe langa malurile umbrite nu poate trai in ape mai calde de 15 grade C Foarte vioi foarte rapid se hraneste cu insecte viermi crustacei dar si cu pesti mici icre si chiar cu proprii pui Pentru reproducere urca spre izvorul paraielor toamna infruntand cascade si bolovani Icrele le depun cand apa se raceste din octombrie pana in decembrie In tara noastra exista in Siret de la izvoare pana la Luncavat in bazinul Bistritei de la Dorna pana la Tarcau in toate raurile din Carpatii Meridionali in Somesul Rece Somesul Cald Cibin si TimisEste prezent si in lacurile de munte din Retezat (Zanoaga si Bucura)

2 Pastravul curcubeu (Salmo iridaeus girderi)

Face parte din familia Salmonide avand denumirea populara de curcubeu sau venetic Raspandire pe glob In raurile din Europa si din vestul SUA Raspandire in Romania In apele de munte (Valea Stanii Teleajan Valea Azugii Trotus Somesul Rece) Caracteristici principale Dimensiuni asemanatoare cu ale pastravului indigen de rau Aspect Corpul este ca un fus turtit lateral cu solzii mai mari decat la pastravul indigen Spinarea este gri - albastruie flancurile arginii si burta alba Pe corp are pete mici cafenii incercuite cu alb Pe flancuri se intinde cate o dunga roscat-sidefie cu nuante in culorile curcubeului

Mod de viata Este mai putin pretentius decat pastravul indigen in privinta calitatii apei acest pastrav pare adaptat apelor ceva mai opace linia laterala bine dezvoltata dovedeste ca poate vana excelent in orice conditii de visibilitate avantaj pentru pescari care profita de o apa putin tulbure pentru a prinde curcubeu

Se hraneste cu insecte crustacee pesti mici

Ritmul de crestere al pastravului curcubeu in helesteie

Varsta (ani)Lungimea(cm)

1Greutatea(g)

10-12 60-80

2 15-25 120-200

3 30-40 250-450

4 40-50 450-800

Pescuitul sportiv Este permis numai cu momeli artificiale la toate salmonidele Se practica pescuitul cu lanseta cu lingurita rotativa mica argintie sau aurie Cea mai pasionanta metoda este cea cu musca artificiala care cere o mare la alegere si aruncare Valoare gastronomica Carne foarte gustoasa

3 Pastravul indigen (Salmo trutta fario)

Pastravul indigen sau Salmo trutta fario face parte din familia salmonide Denumire populara este pastrav de munte pastrau pastrug patatul Raspandire pe glob In toate apele din zona de munte ale Europei Raspandire in Romania In toate raurile de munte in cateva lacuri naturale (Rosu Calcescu Balea Ana) lacurile de baraj populate Caracteristici principale se intalneste in rauri (lungime 23 cm - greutate 150g exceptional 700 - 800g) in lacuri (lungime - 23 cm 70 cm exceptional greutate 150g exceptional 5kg ) Are corp zvelt musculos gura mare cu dinti ascutiti solzi mici Coloritul indigenului surprinzator de placutvariaza in functie de conditiile locului de naturafundului apei de flora submersa limpezimea apei si luminozitatea albiei La prima vedere culorile predomonante sunt brun-masliniul pe spate coborand in grade spre alb-murdar pe flancuri si pantec stropit de o puzderie de pete aproape negre intre care clipesc stelute cu alb-galbui Daca in albiile pietroase scaldate de lumina paleta de culori trece de la verde-masliniu spre auriu in zonele adanci si umbrite pastravul are straie inchise batand spre brun negricios pe spate Mod de viata Traieste in zona superioara a apelor curgatoare fiind o specie iubitoare de ape limpezi bogate in oxigen dizolvat apa a caraor temperatuta nu depaseste 18degC nici in perioadele cele mai calde Il intalnim in raurile de munte de la cateva sute de metrii pana peste 2000m In mod natural locul de panda si vanatoare nu se schimba decat in perioadele de viituri cand pastravii sunt

purtati la vale de forta curentului ori toamna cand are loc bataia si pestii cauta locurile mai ferite cu apa limpede si fund nisipos sau acoperite cu pietris fin Se hraneste cu insecte crustacee pesti mici (chiar si propriile progenituri)

PLAN DE AFACERI

I DATE DE IDENTIFICARE

1 Numele firmei SC IugaG SA

2 Codul unic de icircnregistrare 1591231

3 Forma juridică de constituire Societate pe actiuni

4 Activitatea principală a societăţii şi codul CAEN al activităţii principale

SC Iuga G SA are ca obiect principal de activitate producerea de puiet pentru cultura de pastrav cresterea pastravilor in sistem intensiv valorificarea

Cod CAEN 0132202

5 Natura capitalului social

Natura capitalului social () Public Privat UM

Romacircn 110000 8492 Mii

euroStrăin - -

6 Valoarea capitalului 118492 mii euro

7 Adresa telefonfax e-mail Societatea are sediul in judetul Buzau comuna Maracineni Telefon 0754859574 0236345543E-mail gabyiugayahoocom

8 Conturi bancare deschise la Unicredit Tiriac Bank

Cont Lei RO 17 BACX 0000000126456001

Cont Euro RO71BACX410SV51618884100

9 Asociaţi acţionari principali

Nr

Crt

Numele Adresa (sediul) Pondere in capital social

1 Iuga Gabriel Str Centrala nr90 Com Maracineni Jud Buzau

40

11 Obiective

Obiective (Indicatori ţintă) UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

Cifră de afaceri Mii EURO 100000 E 120000 150000 175000 180000Din care Export Mii EURO - 100000 120000 130000 150000

Profit Mii EURO 20000 35000 50000 40000 41000Nr de salariaţi Nr persoane 3 4 4 5 4

12 Analiza SWOT

Puncte forte Puncte slabe Oportunitati Amenintari Capital Forta de

munca redusa Concurenta

mica

Inflatia Aportul de

capital al beneficiarului

Extinderea societatii

Pret accesibil la furaje si materile

Cerere mare pe piata de profil

Concurenta acerba

Cresterea veniturilor populatiei

Conditiile naturale

Schimbarile climatice

BIBLIOGRAFIE

1 httpwwwanparo ndash Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura

2 Nicole GhTURLIU - Revista De Zootehnie Si Medicina Veterinara (Nr 122007)

3 httpwwwprimaria-maracineniro ndash Primaria Comunei Maracineni

4 wwwafacerilacheienet

5 wwwnewschannelro

6 wwwpastravarhomero

7 wwwinssero ndash Institutul National de Statistica

҉҉҉ ҉҉҉

Se hraneste cu insecte crustacee pesti mici

Ritmul de crestere al pastravului curcubeu in helesteie

Varsta (ani)Lungimea(cm)

1Greutatea(g)

10-12 60-80

2 15-25 120-200

3 30-40 250-450

4 40-50 450-800

Pescuitul sportiv Este permis numai cu momeli artificiale la toate salmonidele Se practica pescuitul cu lanseta cu lingurita rotativa mica argintie sau aurie Cea mai pasionanta metoda este cea cu musca artificiala care cere o mare la alegere si aruncare Valoare gastronomica Carne foarte gustoasa

3 Pastravul indigen (Salmo trutta fario)

Pastravul indigen sau Salmo trutta fario face parte din familia salmonide Denumire populara este pastrav de munte pastrau pastrug patatul Raspandire pe glob In toate apele din zona de munte ale Europei Raspandire in Romania In toate raurile de munte in cateva lacuri naturale (Rosu Calcescu Balea Ana) lacurile de baraj populate Caracteristici principale se intalneste in rauri (lungime 23 cm - greutate 150g exceptional 700 - 800g) in lacuri (lungime - 23 cm 70 cm exceptional greutate 150g exceptional 5kg ) Are corp zvelt musculos gura mare cu dinti ascutiti solzi mici Coloritul indigenului surprinzator de placutvariaza in functie de conditiile locului de naturafundului apei de flora submersa limpezimea apei si luminozitatea albiei La prima vedere culorile predomonante sunt brun-masliniul pe spate coborand in grade spre alb-murdar pe flancuri si pantec stropit de o puzderie de pete aproape negre intre care clipesc stelute cu alb-galbui Daca in albiile pietroase scaldate de lumina paleta de culori trece de la verde-masliniu spre auriu in zonele adanci si umbrite pastravul are straie inchise batand spre brun negricios pe spate Mod de viata Traieste in zona superioara a apelor curgatoare fiind o specie iubitoare de ape limpezi bogate in oxigen dizolvat apa a caraor temperatuta nu depaseste 18degC nici in perioadele cele mai calde Il intalnim in raurile de munte de la cateva sute de metrii pana peste 2000m In mod natural locul de panda si vanatoare nu se schimba decat in perioadele de viituri cand pastravii sunt

purtati la vale de forta curentului ori toamna cand are loc bataia si pestii cauta locurile mai ferite cu apa limpede si fund nisipos sau acoperite cu pietris fin Se hraneste cu insecte crustacee pesti mici (chiar si propriile progenituri)

PLAN DE AFACERI

I DATE DE IDENTIFICARE

1 Numele firmei SC IugaG SA

2 Codul unic de icircnregistrare 1591231

3 Forma juridică de constituire Societate pe actiuni

4 Activitatea principală a societăţii şi codul CAEN al activităţii principale

SC Iuga G SA are ca obiect principal de activitate producerea de puiet pentru cultura de pastrav cresterea pastravilor in sistem intensiv valorificarea

Cod CAEN 0132202

5 Natura capitalului social

Natura capitalului social () Public Privat UM

Romacircn 110000 8492 Mii

euroStrăin - -

6 Valoarea capitalului 118492 mii euro

7 Adresa telefonfax e-mail Societatea are sediul in judetul Buzau comuna Maracineni Telefon 0754859574 0236345543E-mail gabyiugayahoocom

8 Conturi bancare deschise la Unicredit Tiriac Bank

Cont Lei RO 17 BACX 0000000126456001

Cont Euro RO71BACX410SV51618884100

9 Asociaţi acţionari principali

Nr

Crt

Numele Adresa (sediul) Pondere in capital social

1 Iuga Gabriel Str Centrala nr90 Com Maracineni Jud Buzau

40

11 Obiective

Obiective (Indicatori ţintă) UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

Cifră de afaceri Mii EURO 100000 E 120000 150000 175000 180000Din care Export Mii EURO - 100000 120000 130000 150000

Profit Mii EURO 20000 35000 50000 40000 41000Nr de salariaţi Nr persoane 3 4 4 5 4

12 Analiza SWOT

Puncte forte Puncte slabe Oportunitati Amenintari Capital Forta de

munca redusa Concurenta

mica

Inflatia Aportul de

capital al beneficiarului

Extinderea societatii

Pret accesibil la furaje si materile

Cerere mare pe piata de profil

Concurenta acerba

Cresterea veniturilor populatiei

Conditiile naturale

Schimbarile climatice

BIBLIOGRAFIE

1 httpwwwanparo ndash Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura

2 Nicole GhTURLIU - Revista De Zootehnie Si Medicina Veterinara (Nr 122007)

3 httpwwwprimaria-maracineniro ndash Primaria Comunei Maracineni

4 wwwafacerilacheienet

5 wwwnewschannelro

6 wwwpastravarhomero

7 wwwinssero ndash Institutul National de Statistica

҉҉҉ ҉҉҉

purtati la vale de forta curentului ori toamna cand are loc bataia si pestii cauta locurile mai ferite cu apa limpede si fund nisipos sau acoperite cu pietris fin Se hraneste cu insecte crustacee pesti mici (chiar si propriile progenituri)

PLAN DE AFACERI

I DATE DE IDENTIFICARE

1 Numele firmei SC IugaG SA

2 Codul unic de icircnregistrare 1591231

3 Forma juridică de constituire Societate pe actiuni

4 Activitatea principală a societăţii şi codul CAEN al activităţii principale

SC Iuga G SA are ca obiect principal de activitate producerea de puiet pentru cultura de pastrav cresterea pastravilor in sistem intensiv valorificarea

Cod CAEN 0132202

5 Natura capitalului social

Natura capitalului social () Public Privat UM

Romacircn 110000 8492 Mii

euroStrăin - -

6 Valoarea capitalului 118492 mii euro

7 Adresa telefonfax e-mail Societatea are sediul in judetul Buzau comuna Maracineni Telefon 0754859574 0236345543E-mail gabyiugayahoocom

8 Conturi bancare deschise la Unicredit Tiriac Bank

Cont Lei RO 17 BACX 0000000126456001

Cont Euro RO71BACX410SV51618884100

9 Asociaţi acţionari principali

Nr

Crt

Numele Adresa (sediul) Pondere in capital social

1 Iuga Gabriel Str Centrala nr90 Com Maracineni Jud Buzau

40

11 Obiective

Obiective (Indicatori ţintă) UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

Cifră de afaceri Mii EURO 100000 E 120000 150000 175000 180000Din care Export Mii EURO - 100000 120000 130000 150000

Profit Mii EURO 20000 35000 50000 40000 41000Nr de salariaţi Nr persoane 3 4 4 5 4

12 Analiza SWOT

Puncte forte Puncte slabe Oportunitati Amenintari Capital Forta de

munca redusa Concurenta

mica

Inflatia Aportul de

capital al beneficiarului

Extinderea societatii

Pret accesibil la furaje si materile

Cerere mare pe piata de profil

Concurenta acerba

Cresterea veniturilor populatiei

Conditiile naturale

Schimbarile climatice

BIBLIOGRAFIE

1 httpwwwanparo ndash Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura

2 Nicole GhTURLIU - Revista De Zootehnie Si Medicina Veterinara (Nr 122007)

3 httpwwwprimaria-maracineniro ndash Primaria Comunei Maracineni

4 wwwafacerilacheienet

5 wwwnewschannelro

6 wwwpastravarhomero

7 wwwinssero ndash Institutul National de Statistica

҉҉҉ ҉҉҉

Cont Euro RO71BACX410SV51618884100

9 Asociaţi acţionari principali

Nr

Crt

Numele Adresa (sediul) Pondere in capital social

1 Iuga Gabriel Str Centrala nr90 Com Maracineni Jud Buzau

40

11 Obiective

Obiective (Indicatori ţintă) UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

Cifră de afaceri Mii EURO 100000 E 120000 150000 175000 180000Din care Export Mii EURO - 100000 120000 130000 150000

Profit Mii EURO 20000 35000 50000 40000 41000Nr de salariaţi Nr persoane 3 4 4 5 4

12 Analiza SWOT

Puncte forte Puncte slabe Oportunitati Amenintari Capital Forta de

munca redusa Concurenta

mica

Inflatia Aportul de

capital al beneficiarului

Extinderea societatii

Pret accesibil la furaje si materile

Cerere mare pe piata de profil

Concurenta acerba

Cresterea veniturilor populatiei

Conditiile naturale

Schimbarile climatice

BIBLIOGRAFIE

1 httpwwwanparo ndash Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura

2 Nicole GhTURLIU - Revista De Zootehnie Si Medicina Veterinara (Nr 122007)

3 httpwwwprimaria-maracineniro ndash Primaria Comunei Maracineni

4 wwwafacerilacheienet

5 wwwnewschannelro

6 wwwpastravarhomero

7 wwwinssero ndash Institutul National de Statistica

҉҉҉ ҉҉҉

BIBLIOGRAFIE

1 httpwwwanparo ndash Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura

2 Nicole GhTURLIU - Revista De Zootehnie Si Medicina Veterinara (Nr 122007)

3 httpwwwprimaria-maracineniro ndash Primaria Comunei Maracineni

4 wwwafacerilacheienet

5 wwwnewschannelro

6 wwwpastravarhomero

7 wwwinssero ndash Institutul National de Statistica

҉҉҉ ҉҉҉