Lucrarea 2 Dezvoltare Rurala

download Lucrarea 2 Dezvoltare Rurala

of 33

description

A presentation for students about rural development.

Transcript of Lucrarea 2 Dezvoltare Rurala

  • cuvantul rural provine din latinescul rurs, ruris si se refera la cultura, campuri, teritoriu ocupat, locuit, amenajat si muncit de om.

    Ruralul reprezinta spatiul terestru unde predomina padurile, culturile si spatiile verzi si care se bazeaza pe o societate predominat agricola.

    Spatiul rural are capacitatea de a conserva si reconstrui cadrul natural ca urmare a unei presiuni antropice mai reduse.

  • Forma definitiv a definitei spaiului rural o ntlnim n Recomandarea nr. 1296/1996 a Adunrii Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la Carta european a spaiului rural n urmtoarea form: expresia (noiunea) de spaiu rural cuprinde o zon interioar sau de coast care conine satele i oraele mici, n care majoritatea prii terenului este utilizat pentru:

    agricultur, silvicultur, acvacultura i pescuit;activitile economice i culturale ale locuitorilor acestor zone (artizanat, industrie, servicii etc);amenajrile de zone neurbane pentru timpul liber i distracii (sau de rezervaii naturale); alte folosine (cu excepia celor de locuit) ".

  • O definire mai complet a spaiului rural apare prin luarea n considerare a urmtoarelor criterii de ordin: morfologic (numr de locuitori, densitate, tip de mediu), structural i funcional (tip de activiti i de relaii).

    Din aceast definiie a spaiului rural sunt evideniate cel puin urmtoarele elemente:spaiul rural se caracterizeaz printr-o slab densitate a populaiei;formele de stabilire uman sunt satele i comunele, caracterizndu-se prin individualitatea i discontinuitatea spaiului construit;activitatea productiv este predominant agricol i silvic dar nu exclude industria de procesare i comerul rural;relaiile dintre oameni se bazeaz, n principal, pe cunoaterea reciproc din toate punctele de vedere;mediul nconjurtor este mult mai puin poluat dect n mediul urban etc.

  • n spaiul rural activitile agricole dein ponderea cea mai mare din teritoriul rural;

    spaiul rural este preponderent un spaiu de producie n care activitile sectoarelor primare dein o pondere ridicat n economia acestuia.

    forma de proprietate privat este dominant.

    densitatea redus a populaiei;

    Din punct de vedere peisagistic, spaiul rural, prin structura sa natural, prin flora i fauna sa, este incomparabil mai frumos i mai apreciat de mai muli locuitori.

    Viaa n spaiul rural este aezat pe o serie de norme emanate din experiena de via, din tradiii, obiceiurile i cultura local.

    Activitile neagricole, n special cele industriale i de servicii se bazeaz pe complementaritate fa de agricultur dar aceasta nu exclude posibilitatea de nfiinare a ntreprinderilor mici i mijlocii din alte domenii.

    Se apreciaz c nu se poate pune semnul egalitii ntre rural i rustic, pentru c i n domeniul rural acioneaz legile progresului care impun o evoluie n viaa oamenilor din spaiul rural.

  • Spaiul rural poate fi definit att din punct de vedere structural ct i din punct de vedere funcional. Structura spaiului rural, privit prin prisma economic i social, este difereniat de B. Kyser n spaiu rural periurban sau preorenesc, intermediar i marginal sau periferic.

    Spaiul rural periurban cuprinde zona limitrofa marilor orae i centre industriale, avnd raza de lungime variabil ntre 10 i 50 km, funcie de puterea economic i administrativ a polului industrial.

    Spaiul rural intermediar cuprinde cea mai mare suprafa a spatiului rural unde preponderent, din punct de vedere economic, este agricultura. Cu alte cuvinte spaiul rural intermediar este spaiul agricol sau zona agrar a spaiului rural.

    Referitor la spaiul rural periferic, sensul noiunii de "periferic" n cazul spaiului rural nu trebuie neles (cu precdere) din punct de vedere geografic, teritorial, ci, n primul rnd, din perspectiv economic i social. Aceast parte a spaiului rural se afl la "periferia" economic, productiv i, n multe cazuri, la zona defavorizat social a sistemului agrar i silvic.

  • EconomicaEcologicaSocial-culturala

  • Un moment de referinta in evolutia politicii de dezvoltare rurala a Uniunii Europene este reprezentat de adoptarea in 1995 a Cartii Europene a Spatiului Rural, document care a pus la punct un nou cadru de actiune care sa permita dezvoltarea echilibrata si armonioasa a regiunilor urbane si rurale, conservarea spatiului rural si ameliorarea functiilor sale

  • In 1996, la Cork, a avut loc Conferinta Europeana privind Dezvoltarea Rurala fiind adoptata o declaratie care a definit ca obiective ale dezvoltarii spatiului rural european urmatoarele:- Stoparea exodului rural;- Stimularea ocuparii si a egalitatii sanselor;-Combaterea saraciei;- Imbunatatirea bunastarii in zonele rurale etc.

  • Agenda 2000 a stabilit politica de dezvoltare rurala ca fiind al doilea pilon al Politicii Agricole Comune a UE si a adus dezvoltarea rurala sub un singur regulament aplicat la nivelul intregii Europe. In afara de restructurarea agriculturii, a fost analizata in special problema mediului precum si necesitatile tot mai largi ale zonelor rurale.

    In Septembrie 2005 a fost adoptat Regulamentul Dezvoltarii Rurale pentru perioada 2007 2013. Dezvoltarea Rurala va fi implementata prin intermediul unui singur fond, al unui singur management respectiv un singur sistem de control si un singur program. Scopul politicii dezvoltarii rurale a fost simplificat si clarificat in jurul a trei obiective: economic, de mediu si teritorial.

  • Pentru perioada 2007-2013, a fost creat un singur fond Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR) pentru tarile din EU27. Pentru tarile candidate (Croatia, Macedonia, Turcia), exista Instrumentul de Asistenta pentru Pre-Aderare (IPA), acesta avand o componenta dedicata dezvoltarii rurale.

  • Definiia OCDE, care ia n considerare densitatea populaiei de la nivel local, clasific drept rurale unitile administrative de stat de la nivel local cu mai puin de 150 locuitori/km2.

    Identific trei categorii de regiuni (de nivel NUTS3 sau NUTS2): majoritar rurale (cu peste 50% din populaie, aflat n comuniti rurale), intermediare (ntre 15 i 50% din populaie, n comunitile rurale) i majoritar urbane (cu mai puin de 15 % n comuniti rurale).

  • In 2005, zonele rurale ale EU-27 (zone predominant rurale si regiuni intermediare), reprezentau 90% din teritoriu avand 54% din totalul populatiei. Dintre Statele Membre, Belgia, Olanda si Malta sunt mai mult tari de tip urban in timp ce Finlanda, Slovenia si Irlanda sunt tari de tip rural. Cele mai multe tari sunt insa de tip intermediar. Chiar daca activitatea economica tinde sa fie concentrata in zonele urbane, zonele rurale genereaza 42% din PIB si ofera 53% din locurile de munca. Aceste valori sunt mai mari in tarile noi membre ale UE

  • UE are o politic comun de dezvoltare rural, care, ntr-o msur destul de mare, este controlat de statele membre i de regiuni. Aceast politic este parial finanat din bugetul central al UE i parial din bugetele naionale i regionale ale statelor membre.

    Principalele norme care reglementeaz politica de dezvoltare rural pentru perioada 2007-2013, precum i msurile politice de care dispun statele membre i regiunile, sunt prevzute de Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului.

    n baza acestui act, politica de dezvoltare rural pentru perioada 2007-2013 se concentreaz pe trei teme (cunoscute sub numele de axe tematice). Acestea sunt:-ameliorarea competitivitii sectorului agricol i forestier;-ameliorarea mediului i a zonelor rurale;-ameliorarea calitii viei n zonele rurale i ncurajarea diversificrii economiei rurale.

  • Spatiul rural din Romania este format in prezent din suprafata administrativa a celor peste 2600 de comune existente in teritoriul tarii, care reunesc populatia rurala a tarii, conform Legii 2/1968 de organizare administrativ-teritoriala. Comunele sunt formate din unu sau mai multe sate, existand in total peste 12700 de sate in spatiul rural. Din punct de vedere administrativ teritorial exista 42 de judete, care reprezinta unitatile administrative de baza.

    Prin Legea nr.151/1998 privind dezvoltarea regionala in Romania, au fost infiintate opt regiuni de dezvoltare la nivelul Romaniei. Pentru o mai buna intelegere a analizei diagnostic a spatiului rural romanesc, comparatiile se realizeaza la nivelul regiunilor.

  • Spatiul rural este constituit din toate comunele din Romania si este definit in articolul 5 al Legii 2/1968: comuna este unitatea administrativ teritoriala ce cuprinde populatia rurala unita prin interese comune si traditii. O comuna este formata din unul sau mai multe sate dupa conditii economice, sociale, culturale, geografice si demografice. Organizarea comunei asigura dezvoltarea economica, administrativa culturala si sociala a localitatilor rurale".

    Suprafata spatiului rural, astfel delimitat, insumeaza 212,7 mii kmp, reprezentand peste 89% din suprafata tarii.

    Populatia care traieste pe acest teritoriu numara peste 10 milioane locuitori la 1.01.1999 si reprezenta 45% din populatia tarii, rezultand o densitate relativ slaba, de sub 48 locuitori/km2.

  • Comuna este unitatea administrativa de baza pe teritoriul careia se implementeaza politica rurala. Autoritatile comunale sunt partenerii locali ai autoritatilor judetene si regionale in realizarea politicii rurale. Numarul partenerilor locali variaza de la 267 comune in cazul regiunii Vest, la 481 in cazul regiunii Sud. Exceptie face regiunea Bucuresti, care are numai 38 de comune.

    Populatia medie a unei comune este de 3780 locuitori, dar exista o mare varietate a comunelor din Romania sub aspectul dimensiunilor demografice.

  • In Romania, procesul de dezvoltare rurala durabila este inca la inceput, fiind incetinit si, uneori, blocat de dificultatile intalnite la nivel local si central, pe plan economic si social.

    Dificultatile cu care se confrunta, in prezent, spatiul rural romanesc pot fi rezumate astfel:-Numarul mare de ferme de subzistenta si semi-subzistenta, care nu sunt viabile, cu o suprafata medie a exploatatiei de numai de 1.7 ha determina o puternica fragmentare a terenurilor agricole;-Slaba productivitate si calitate a productiei agricole, determinata de lipsa resurselor financiare, utilizarea insuficienta si ineficienta a resurselor disponibile;-Structura nefavorabila pe varste cu un procent ridicat de persoane varstnice, fapt ce a determinat un proces general de imbatranire a populatiei rurale;-Nivel de instruire scazut privind pregatirea profesionala de specialitate, care nu permite deschiderea catre nou si folosirea tehnologiilor moderne;

  • -Activitati de consultanta specifica slab dezvoltate;-Venit in mediul rural pe cap de locuitor cu 27% mai mic decat in mediul urban;-Decalaj important intre importurile de produse agricole si exportul acestora;-Inexistenta unei retele de piete agroalimentare cu o structura reglementata prin lege;-Slaba dezvoltare a infrastructurii rurale;-Migrarea tinerilor din mediul rural spre urban;-Slaba dezvoltare a unor activitati generatoare de venituri complementare/asociate;-Slaba utilizare a resurselor naturale locale;-Nivelul scazut de instruire al populatiei rurale;

  • -Slaba promovare a unor zone de real interes si cu potential turistic mare;-Cresterea suprafetelor afectate de fenomene de degradare a solurilor;-Degradarea fondului forestier cu impact asupra terenurilor, biodiversitatii si apei;-Tendinta de scadere a numarului de animale pe unitatea de suprafata comparativ cu suprafata agricola care poate asigura baza furajera;-Grupuri de initiativa locala cu masa critica redusa care s-au destramat dupa atingerea obiectivelor.

  • Tinand cont de aceste dificultati, necesitatile spatiului rural romanesc, exprimate sintetic, sunt:

    -Dezvoltarea infrastructurii rurale;-Imbunatatirea serviciilor rurale;-Pregatirea resurselor umane pentru a crea strategii locale care sa contribuie la dezvoltarea pe orizontala a spatiului rural;-Sprijinirea infiintarii si dezvoltarii micro intreprinderilor in vederea promovarii antreprenoriatului si cresterii valorii adaugate locale;-Promovarea zonelor turistice rurale;

  • -Imbunatatirea serviciilor de baza ale populatiei si realizarea de investitii care sa faca zonele rurale mult mai atractive in vederea inversarii trendului economic si social descendent si depopularii spatiului rural;-Pastrarea patrimoniului natural si cultural;-Incurajarea si promovarea inovatiilor si a accesului la cercetare i dezvoltare;-Mentinerea populatiei ocupate in mediul rural si prevenirea fenomenului de imbatranire a populatiei in zonele montane prin motivarea populatiei tinere;-Modernizarea tehnologiilor de cultura si de crestere a animalelor;

  • -Cresterea productivitatii muncii in agricultura si silvicultura;-Imbunatatirea randamentelor si calitatii si respectarea normelor comunitare in productia agricola;-Modernizarea intreprinderilor de procesare;-Incurajarea regruparii (asocierii) agricultorilor si a comunicarii intre agricultori prin ajutor oferit pentru infiintarea si organizarea grupurilor de producatori;-Atingerea unei incarcari optime cu animale pe unitatea de suprafata;-Cresterea suprafetelor impadurite si imbunatatirea managementului forestier;

  • -Necesitatea dezvoltarii unor sisteme agricole durabile care sa contrabalanseze efectele exploatarii intensive a terenurilor agricole;-Conservarea valorii naturale inalte a terenurilor agricole prin mentinerea activitatilor traditionale in spatiul rural;-Diversificarea activitatilor din spatiul rural spre activitati economice non agricole si promovarea de noi tehnologii;-Diversificarea productiei pentru largirea filierelor de produse mai putin dezvoltate.

  • Programul Naional Strategic este centrat pe trei aspecte-cheie:

    - Facilitarea transformrii i modernizrii structurii duale a agriculturii i silviculturii, precum i a industriilor procesatoare aferente, pentru a le face mai competitive i pentru a contribui la creterea economic i convergena veniturilor din spaiul rural (acolo unde este posibil), n paralel cu asigurarea condiiilor de trai i protecia mediului din aceste zone.- Meninerea i mbuntirea calitii mediului din zonele rurale ale Romniei, prin promovarea unui management durabil att pe suprafeele agricole, ct i pe cele forestiere- Gestionarea i facilitarea tranziiei forei de munc din sectorul agricol ctre alte sectoare care s le asigure un nivel de trai corespunztor din punct de vedere social i economic.

  • Rezultatele scontate ale PNDR sunt: un sector agricol mai competitiv, bazat pe cunotine, care s foloseasc tehnologii noi i s se concentreze pe pieele n dezvoltare; un sector agricol i alimentar mai competitiv, care s se concentreze pe valoare adugat si pe inovaie pentru produsele destinate pieei interne i externe; o agricultur prietenoas cu mediul; diversificarea activitilor agricole n vederea furnizrii de produse i servicii pentru locuitori i turiti; crearea de noi afaceri bazate pe rural, care s rspund noilor piee; servicii mbuntite i infrastructur rural care s sprijine economia.

  • PNDR-ul actual pune accent deci pe aspecte precum competitivitate, mediu, calitatea vieii, avnd ca obiective generale:- Creterea competitivitii sectoarelor agricol i forestier;- mbuntirea mediului rural;- mbuntirea calitii vieii i diversificarea economiei rurale;- Demararea i funcionarea iniiativelor de dezvoltare local (LEADER).

  • Ruralul european a fost abordat, zeci de ani, doar din perspectiva politicilor agrare.

    ncepnd cu Agenda de la Lisabona, spaiul rural este definit ca una dintre valorile fundamentale i definitorii pentru Europa, care trebuie prezervat, ngrijit i promovat.

    Ruralul trebuie gndit din perspectiva viitorului, nu ca pe o rezolvare a problemelor din trecut: zona rural nu trebuie s fie privit doar ca o problem, ci i ca o oportunitate. Politica de dezvoltare rural trebuie s includ agricultura ntr-un context socioeconomic i ecologic mai larg.

    Zonele rurale tre-buie s fie mult mai vizibile n Strategia UE 2020. Politica de dezvoltare rural trebuie ncadrat ntr-o strategie territoriala de coeziune i trebuie s i se asigure o susinere financiar i administrativ major. Trebuie precizate prioriti de dezvoltare difereniate pentru fiecare zon rural pe baza unor tipuri bine definite

  • 1. Realizati analiza SWOT a unei comune din Romania si propuneti masuri de dezvoltare rurala durabila.2. Comentati trei dintre dificultatile cu care se confrunta, in prezent, spatiul rural romanesc si prezentati cateva solutii.3. Ce schimbari ar trebui aduse actualei strategii de dezvoltare rurala a Uniunii Europene pentru ca aceasta sa corespunda necesitatilor actuale si sa faca fata cerintelor viitorului apropiat si pe termen mediu?