55536177 Hotelanda Final

UNIVERSITATEA HYPERION FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE MASTER SPECIALIZARE: AUDIT FINANCIAR CONTABIL SI CONSILIERE

LUCRARE DE DISERTATIEHOTEL ANDA**** - CALITATE SI PROFESIONALISM IN TURISMUL PRAHOVEANProfesor coordonator Prof.univ.dr. Anca Gheorghiu Absolventa Lupu (Dudu) I. Anisoara Simona

BUCURESTI 2010

Master 2010 Universitatea Hyperion

1

CUPRINSCAP. I. ASPECTE GENERALE DESPRE TURISM

1.1. TURISM. CONCEPTE SI DEFINITII.................3 1.2. ROLUL TURISMULUI IN MEDIUL GLOBAL 1.3. IMPORTANTA ECONOMICA A TURISMULUI 1.4. RESURSELE TURISTICE ALE ROMANIEI 1.5. PUNCTE FORTE ALE TURISMULUI ROMANESC 1.6. FORMELE DE TURISM CAP. II. CARACTERISTICILE TURISMULUI DE AFACERI 2.1. TURISMUL DE AFACERI definirea conceptului si particularitati 2.2. FORMELE TURISMULUI DE AFACERI CAP. III. HOTEL ANDA SINAIA - STUDIU DE CAZ 3.1. LOCALIZARE, DESCRIERE HOTEL , PUNCTE DE ATRACTIE ZONALE 3.2. SERVICII SUPLIMENTARE LA DISPOZITIA CLIENTILOR 3.3. STRUCTURA ORGANIZATORICA A HOTELULUI 3.4. ANALIZA SWOT A HOTELULUI ANDA CAP.IV. TURISMUL SI CRIZA FINANCIARA 4.1. EFECTELE CRIZEI FINANCIARE ASUPRA TURISMULUI 4.2. IMPACTUL CRIZEI ECONOMICE LA HOTEL ANDA................ CONCLUZII ANEXE : 7 BIBLIOGRAFIE


2

Capitolul I ASPECTE GENERALE DESPRE TURISM1.1. TURISM. CONCEPTE SI DEFINITII Din punct de vedere etimologic, dup majoritatea dicionarelor, provine din termenul englezesc to tour, care nseamn a cltorii, a colinda, referitor la semnificaia de excursie. Creat n India secolului XVII lea acest cuvnt galic provine din cuvntul francez tour (cltorie, micare n aer liber, plimbare, drumeie n circuit), care la rndul su declin din grecescul turnos, respectiv latinescul turnus, pastrnd semnificaia de circuit. Aceast definiie a fost acceptat dn 1950 i de ctre, care a inclus n categoria turitilor i pe studenii i elevii care locuiesc temporar n strintate. Pentru turistul intern, UIOOT Uniunea Internaional a Organizaiilor Oficiale de Turism (n 1975 s-a transformat n Organizaia Mondial a Turismului, cea mai important organizaie mondial de turism cu caracer neguvernamental i cu statut consultativ pe lng ONU) a adoptat urmtoarea definiie: orice persoan care viziteaz un loc, altul dect acolo unde are domiciliul sau obinuit, n interiorul rii sale de redin pentru orice fel de motiv, altul dect acela de a exercita o activitate remunerat i efectund aici un sejur de cel putin o noapte (sau 24 de ore), poate fi considerat ca turist naional.


3

Aceast definiie include doi termeni: - turiti, repectiv vizitatori cu un sejour de cel puin 24 de ore sau cel puin o nnoptare n ara de vizit, ale cror motive de cltorie pot fi: odih, plcere, distracie, agrement, sntate, studii, religie, afaceri, familie etc. - excursioniti, respectiv vizitatori temporari, al cror sejur este de mai puin de 24 de ore n ara de vizit (inclusiv croaziere). Odat cu evolua societii, turismul se transform dintr-o posibilitate ntro necesitate, depinznd de timpul liber disponibil, de disponibilul de bani i de modul de via al individului, de nivelul i gradul de dezvoltare al serviciilor amd i devenind asfel parte integrat a sistemului de inter-relaii existente ntre diferite grupe de valori. 1.2. ROLUL TURISMULUI IN MEDIUL GLOBAL La nivelul impus de rolul i funciile sale, turismul rezult din efectul conjugat i combinat al mai multor ramuri. Unele dintre acestea construciile, energia electric i termic, construciile de maini, electronica i electrotehnica, industria lemnului i textil, agricultura i industria alimentar .a. - se afl n situaia de ramuri furnizoare, iar furnizrile lor se nglobeaz fie n baza material a turismului, fie n producia oferit de unitile de alimentaie public. Altele - transporturile, comerul, comunicaiile, cultura, asistena medical etc. - concur independent la satisfacerea diverselor pri ale cererii turitilor. Numrul mare de ramuri care concur la efectuarea de prestaii turistice indic faptul c "produsul" turistic nu poate fi de calitate superioar dect n msura n care toate acesteMaster 2010 Universitatea Hyperion

4

ramuri

intr

n

structura

sa

cu

elemente

de

calitate

ridicat.

Rolul turismului n economia unei ri poate fi definit prin: aportul la nivelul naional; valorificarea superioar a resurselor n profil teritorial; ridicarea economic a unor zone lipsite de bogii de sol sau subsol; stabilizarea forei de munc; asigurarea unei circulaii bneti normale; element dinamizator al sistemului economic global; mijloc de diversificare a structurilor economice; factor de instruire i educaie; regulator al balanei de pli externe; vocaie ecologic etc. 1.3. IMPORTANTA ECONOMICA A TURISMULUI La sfrsitul acestui secol si mileniu industria turismului si a calatoriilor reprezinta, pe plan mondial, cel mai dinamic sector de activitate si, n acelasi timp, cel mai important generator de locuri de munca. Din punct de vedere economic turismul se constituie si ca o sursa principala de redresare a economiilor nationale a acelor tari care dispun de importante resurse turistice si le exploateaza corespunzator. Privit n corelatie cu ansamblul economiei nationale, turismul actioneaza ca un element dinamizator al sistemului global. Desfasurarea turismului presupune o cerere specifica de bunuri si servicii, cerere care antreneaza o crestere n sfera productiei acestora. Cererea turistica determina o adaptare a ofertei ce se materializeaza, ntre altele, n dezvoltarea bazei tehnicomateriale a acestui sector, si indirect, n stimularea productiei ramurilor participante la : construirea si echiparea spatiilor de cazare si alimentatie, modernizarea retelei de drumuri, realizarea de mijloace de transport, de instalatii de agrement etc.Master 2010 Universitatea Hyperion

5

n acest context, principalele argumente care determina necesitatea dezvoltarii turismului, rezulta din urmatoarele aspecte: 1. Resursele turistice fiind practic inepuizabile, turismul reprezinta unul din sectoarele economice cu perspective reale de dezvoltare pe termen lung; 2. Exploatarea si valorificarea complexa a resurselor turistice nsotite de o promovare eficienta pe piata externa, poate constitui o sursa de sporire a ncasarilor valutare ale statului, contribuind astfel la echilibrarea balantei de plati externe; 3. Turismul reprezinta o piata sigura a fortei de muncasi de redistribuire a celei disponibilizate din alte sectoare economice puternic restructurate; 4. Turismul, prin efectul sau multiplicator actioneaza ca un element dinamizant al sistemului economic global, genernd o cerere specifica de bunuri si servicii care antreneaza o crestere n sfera productiei acestora, contribuind n acest mod, la diversificarea structurii sectoarelor economiei nationale; - a) Infrastructura de transport: -reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri nationale care sa faciliteze circulatia si accesul spre zonele de interes turistic; -relansare si dezvoltarea aeroporturilor si a porturilor; -modernizarea transportului pe caile ferate; - dezvoltarea sistemelor de transport combinat ; - programe de dezvoltare a flotei maritime si fluviale, cu implicatii n diversificarea ofertei de servicii turistice si valorificarea unor elemente ale potentialului turistic al tarii aflateMaster 2010 Universitatea Hyperion

6

ntr-un stadiu redus sau chiar inexistent de valorificare (cursul intern al Dunarii, Delta, programe turistice pe Marea Neagra s.a.). - b)Telecomunicatiile -modificrile la nivelul economiei digitale sunt esentiale pentru ca ntreprinderile s devin si s se mentin competitive. Turismul si calatoriile, privite ca o industrie intensiv tehnologic, pot ajuta Romnia s obtin si s aplice sistemele tehnologice ale informatiilor si telecomunicatiile la un nivel competitiv. O parte din ce n ce mai mare a operatiilor turismului si cltoriilor - precum si toate operatiile virtuale de vnzri si distributie - comunic prin sistemele de telecomunicatii. c) Organizarea si finantarea activitatilor de comunicatie -n multe cazuri o destinatie se compune din numerosi ofertanti diferiti. Punerea n fapt a cooperarilor ntre acestia si/sau a aliantelor strategice sunt un mijloc puternic de a face fata concurentei marilor ntreprinderi turistice cu sucursale sau activitati n toata lumea. Sectorul public trebuie sa furnizeze cadrul organizatoric care sa permita crearea si buna functionare a unui organism pentru comercializarea unei destinatii n ansamblul sau. Sarcina principala a acestuia este aceea de a comercializa regiunea sau tara ca o destinatie turisticasi de a-i ameliora global imaginea.


7

1.4. RESURSELE TURISTICE ALE ROMANIEI A. Cadrul natural Cadrul natural este bogat, variat si complex, cu o structura peisagistica deosebit de armonioasa. Complexitatea potentialului turistic, ca si gradul sau de atractivitate, in general, sunt in stransa corelatie cu treapta de relief si cresc progresiv, de la campie catre munti - exceptie facand Delta Dunarii si Litoralul Marii Negre. B. Potentialul turistic antropic De-a lungul existentei sale de peste doua mii de ani, poporul roman a creat un extrem de variat si bogat patrimoniu cultural, folosit in intregime in scopuri turistice. Romania dispune de monumente care, prin specificul lor pot fi (si sunt) considerate unicate mondiale. De exemplu: cetatile dacice din Muntii Orastiei care au rezistat multi ani atacurilor stralucitelor legiuni romane, cetatile taranesti si bisericile "fortificate" din Transilvania, bisericile de lemn din Maramures, manastirile din Bucovina, Moldova si nordul Olteniei, monumentele stilului brancovenesc din Muntenia si Oltenia etc., ca si creatiile lui Eminescu, Brancusi, Enescu sau ale lui Grigorescu s.a.m.d. Fiecare dintre acestea au o valoare turistica deosebita. Vestigiile antichitatii sunt numeroase si de mare valoare pentru istoria culturii si civilizatiei poporului nostru.


8

1.5. PUNCTE FORTE ALE TURISMULUI ROMANESC Dupa o analiza a resurselor turistice romanesti am decis ca principalele puncte tari sunt urmatoarele: potentialul natural, potentialul antropic, dezvoltarea si diversificarea capacitatii de cazare si alimentatie, posibilitatea de a crea noi produse turistice, potentialul balnear. Iata care sunt argumentele noastre in acest sens : Potentialul natural Diversitatea cadrului natural ofera premisele unei dezvoltari viitoare a turismului asigurand totodata si substratul pentru o varietate de forme de turism. Prin varietatea formelor de relief: munti, podisuri, litoral, campii, delta, Romania se situeaza printre cele mai frumoase si apreciate destinatii ale Europei. Muntii Carpati reprezinta o componenta importanta a reliefului, acoperind circa 35% din teritoriul tarii. Chiar daca nu au altitudinile Alpilor, Carpatii au cateva particularitati care ii deosebesc de ceilalti munti ai Europei (Alpi, Pirinei, Tatra): - diversitatea peisagistica - asociata structurilor geologice si alternantei tipurilor de relief: peisaje alpine (Fagaras, Retezat, Rodnei, Parang), peisaje carstice (Aninei, Bihor-Vladeasa, Mehedinti, Cernei), abrupturi calcaroase (Piatra Craiului), chei si defilee (Bicazului, Oltetului, Turzii, Oltului, Jiului, Dunarii);


9

Zona dealurilor subcarpatice si a podisurilor este deosebit de interesanta prin bogatia si varietatea resurselor balneare. Zona de campie nu prezinta resurse deosebite, dar se poate folosi in interes turistic prin arealul forestier, fondul cinegetic si piscicol si prin resursele balneare (lacuri sarate, namoluri, ape minerale). Litoralul (cu 245 km de plaja) se deosebeste de oferta altor tari printr-o serie de caracteristici: - orientarea spre est si sud-est; - coborarea in mare cu o panta lina; - calitatea nisipului; - latimea plajei. Delta Dunarii reprezinta una dintre cele mai complexe zone turistice din Romania si una dintre marile atractii ale tarii datorita unicitatii ei in zona europeana. Cele mai importante atractii ale Deltei sunt: - plajele intinse in zona litorala (Sulina, Petrisor); - dunele de nisip (Caraorman, Saraturile); - vegetatia de mare varietate (codrii de stejar-Letea, Carorman, zavoaie de pluta si salcii uriase, stufarisuri, specii rare), cuprinzand peste 1150 de specii de plante; - fauna piscicola si ornitologica (peste 300 de specii de pasari si circa 150 de specii de pesti); - fond cinegetic si piscicol.


10

Hidrografia cuprinde o vasta retea de rauri, numeroase lacuri de diferite tipuri (glaciar, carstic, vulcanic, de baraj natural) si o mare varietate de ape subterane. Vestigiile arheologice: - cetatile grecesti de pe tarmul Marii Negre: Histria, Tomis, Callatis; - cetatile dacice din Muntii Orastiei: Sarmisezetusa, Costesti; - cetatile romane: Drobeta, Apullum, Napoca; - cetatile medievale din epoca timpurie: Biharia, Severin sau din epoca moderna: Neamt, Suceava, Sighisoara, Alba-Iulia, Bucuresti Monumentele istorice, de arta si arhitectura: - manastirile cu fresce exterioare din Bucovina: Voronet, Humor, Sucevita, Moldovita, Arbore; - bisericile din lemn din Maramures: Bogdan-Voda, Surdesti, Botiza, Ieud; - bisericile si cetatile taranesti fortificate din Transilvania: Rasinari, Biertan, Cristian sau din Oltenia: Cula lui Tudor Vladimirescu de la Cerneti, Cula Greceanu de la Maldarasti; - castele si palate: Bran, Mogosoaia, Hunedoara, Peles, Cotroceni; - edificii religioase, monumente si statui: catedrala romano- catolica din Alba-Iulia, biserica Sf. Trei Ierarhi - Iasi, Biserica Neagra - Brasov, biserica Stavropoleos - Bucuresti, biserica Manastirii Curtea de Arges, moscheea din Constanta, Turnul Chindiei - Targoviste, Arcul de Triumf - Bucuresti, Ansamblul sculptural C. Brancusi - Tg. Jiu.


11

Institutiile si evenimentele cultural-artistice: - edificiile unor institutii culturale: Atheneul Roman, Palatul Culturii-Iasi, Casa Sfatului- Brasov; - reteaua de muzee si case memoriale: peste 450 de muzee si circa 1000 de case memoriale de interes local, national sau international; - evenimente culturale: festivaluri muzicale (G. Enescu, Mamaia, Cerbul de Aur), ale filmului, targuri, serbari (Serbarile zapezii, Serbarile marii). Arta si traditia populara: - arhitectura si tehnica populara; - creatia artistica: productia mestesugareasca si de artizanat (Horezu, Corund, Marginea, Vama - centre de ceramica), muzica, dansul, portul (tara Motilor, tara Zarandului, tara Maramuresului), creatia literara; - manifestari traditionale: Sambra Oilor, targul de fete, Festivalul Narciselor, Cocosul de Horez. 1.6. FORMELE DE TURISM In cadrul activitatilor turistice se pot identifica urmatoarele forme: - turismul intern (domestic tourism) - rezidentii unei tari care calatoresc in propria tara; -


12

- turismul international receptor (inbound/international-receptor tourism) - vizitarea unei tari date de catre non-rezidenti; - turismul international emitent (outbound/outgoing tourism) rezidentii unei tari date care viziteaza alte tari. Activitatea turistica, datorita complexitatii si multiplelor abordari pe care le suporta, se mai poate clasifica si in functie de urmatoarele criterii: a) dupa motivele calatoriei. - loisir, recreere si vacanta (odihna); - vizite la rude si prieteni;-

afaceri si motive profesionale;

- tratament medical; - religie/pelerinaje; - alte motive. b) dupa gradul de mobilitate al turistului distingem: - turismul de sejur (lung/rezidential; mediu; scurt). - turismul itinerant (de circulatie); - turismul de tranzit. c) in functie de caracteristicile sociale si economice ale cererii: - turismul particular; - turismul social; - turismul de masa. d) dupa modul de angajare al prestatiilor turistice distingem:Master 2010 Universitatea Hyperion

13

- turismul organizat; - turismul neorganizat; - turismul mixt. e) dupa varsta participantilor: - turismul pentru prescolari; - turismul pentru elevi; - turismul pentru tineret (18-31 ani); - turismul pentru adulti (31-60 ani); - turismul pentru varsta a III-a.


14

CAPITOLUL II CARACTERISTICILE TURISMULUI DE AFACERI2.1.Turismul de afaceri definirea conceptului si particularitati

Turismul de afaceri este una dintre componentele cele mai dinamice ale activitatii turistice, iar intensificarea relatiilor internationale si, ndeosebi, a celor economice se reflecta n cresterea cererilor pentru calatoriile de afaceri. Turismul de afaceri (business) reprezinta o forma de turism cu scopuri comerciale, guvernamentale sau educationale, avnd partea de agrement (leisure) ca motivatie secundara. Turismul de afaceri presupune, n general, deplasarea ntr-o alta localitate, la o distanta mai mare de 50 de km de localitatea de origine a turistului de afaceri, deplasare determinata strict de o afacere, de un eveniment sau de un scop educational. Turismul de afaceri se refera, n sens larg, la calatoriile oamenilor pentru scopuri legate de munca lor, mai exact, de deplasarile n interes oficial, comercial sau de alta natura, participarile la diverse manifestari


15

organizate de ntreprinderile economice sau organisme administrative pentru reprezentanti lor . Desi aceste actiuni presupun desfasurarea unei activitati remunerate, ele sunt asimilate turismului deoarece organizarea si realizarea lor implica utilizarea dotarilor turistice de cazare, alimentare, agrement ct si consumul unor servicii specifice furnizate de organizatori de calatorii. Turismul de afaceri are motivatii si forme de manifestare proprii, inconfundabile. Ca principala motivatie a turismului de afaceri se poate considera si ntalnirea cererii cu oferta n cadrul trgurilor si expozitiilor, al ntalnirilor de afaceri, a tranzactiilor si negocierilor, n desfasurarea programelor unor misiuni economice, dar si a unor ample actiuni de promovare a unei firme, a unor produse, a unor noutati n diferite domenii cu caracter periodic sau conjugal. Principalele demersuri ale acestei manifestari se finalizeaza cu ncheierea unor contracte economice, reciproc avantajoase n cadrul diviziunii internatoionale a muncii, a pietei bunurilor si serviciilor, ca forme ale schimbului de valori si valori de ntrebuintare. Turismul de afaceri se desfasoara n tot timpul anului, n spatii special amenajate, antrennd servicii specifice de expunere, mijloace de de tranzactionare, cazare, securitate, amenajari estetice,

telecomunicatii, video-tv, multiplicare, transfer, alimentatie publica, servicii de presa, grafica etc. Principalele caracteristici ale turismului de afaceri sunt urmatoarele:


16

- reprezinta domeniul cu cea mai mare calitate; - atinge cote maxime primavara si toamna dar nregistreaza activitati si n lunile de vara si iarna; - completeaza sectorul turismului liber; - investitiile n turismul de afaceri conduc la regenerarea urbana; - multe din investitiile destinate infrastructurii sunt concepute n special pentru turismul de afaceri (hoteluri, restaurante, facilitati n transport si comunicatii) si furnizeaza beneficii care pot fi utilizate de turistii clasici si de populatia indigena; - calitatea superioara a personalului de servire ceruta de turistii de afaceri se regaseste n serviciile prestate de acestia; - cercetarile sugereaza ca aproximativ 40 % din turisti de afaceri care se rentorc cu familiile in aceleasi destinatii nsa de data aceasta pentru calatorii n scopuri personale; - turismul de afacerii are mai putine consecinte negative asupra mediului dect turismul clasic;2.2. Formele turismului de afaceri

Calatoriile de afaceri pot avea caracter intern sau extern n functie de beneficiarul nemijlocit si rezultatele acestora. Formele turismului se afaceri avnd caracter intern se adreseaza salariatilor unei ntreprinderi si au ca obiectiv motivarea personalului n scopul cresterii productivitatii muncii si mbunatatirii performantelor. Ele se concretizeaza n :Master 2010 Universitatea Hyperion

17

- seminarii sau ntruniri ale conducerii firmei cu salariatii (pentru cunoastere, experientei.); actiuni de formare a personalului si actualizarea pregatirii; calatorii recompensa (incentive); Actiunile avand caracter extern au ca obiectiv buna desfasurare a activitatilor si prosperitatea firmelor n ansamblul lor si consta n deplasari cu caracter profesional (lucru pe santier, acordarea de asistenta) si participarea la trguri, expozitii, congrese, colocvii; De asemenea, turismul de afaceri poate fi clasificat si n urmatoarele forme: a) Turismul general de afaceri se refera, n principal, la activitatile persoanelor care lucreaza, pentru o scurta perioada de timp, n afara locului de resedinta (de exemplu ziaristii). b) Turismul de reuniuni este determinat de participarea la un eveniment de tipul ntlnirilor, conferintelor, colocviilor, simpozioanelor, congreselor si este considerat una dintre cele mai obisnuite forme ale turismului de afaceri. Principalele destinatii pentru turismul de reuniuni sunt: SUA cu 894 actiuni, Franta (757), M. Britanie (722), Germania (505), Olanda (385) si orasele Paris (361), Londra (268), Bruxelles (194), Viena (177), Geneva (166). c) Trguri si expozitii care se definesc prin prestari de produse si servicii destinate unui public invitat, cu scopul de a determina o vnzare sau aMaster 2010 Universitatea Hyperion

rezolvarea

unor

probleme,

pentru

mpartasirea

18

informa vizitatorul Ca forma de turism ele stimuleaza calatoria a doua categorii de persoane: expozantii si vizitatorii.

CAPITOLUL 3 HOTEL ANDA SINAIA - STUDIU DE CAZ3.1. Localizare, descriere hotel si puncte de atractie din zona Sinaia este una dintre cele mai cunoscute statiuni de pe Valea Prahovei. Extrem de cautata mai ales iarna, Sinaia a reusit sa se impuna ca o statiune turistica de prin rang in Romania. Sinaia, resedinta de vara pentru fosta familie regala a Romaniei, se cuibareste la poalele muntilor Bucegi, pe valea superioara a Prahovei. Cel mai apropiat mare oras este Brasovul, aflat la 49 de km la nord. Relieful a fortat Sinaia sa se dezvolte intr-o forma uluitoare de amfiteatru. Inconjurata de munti, Sinaia este binecuvantata cu peisaje impresionante. Varfurile muntoase domina orasul de la inaltimi ametitoare de peste 200 m. Marele abrupt al Bucegilor strajuieste orajul in partea sa de vest, iar muntii Garbova il impresoara in partea sa estica. Sinaia este orasul regal. Practic a inflorit odata cu ridicarea castelului Peles. Istora orasului se impleteste cu istoria vremurilor de demult, in care ministri faimosi ai vechiului regat si-au ridicat case si vile de vacanta uluitoare. Decizii esentiale au fost luate in acest oras, decizii ce au influentat istoria Romaniei. Decizia de neutralitate in primul razboi mondial s-a luat la Sinaia.


19

Personalitati politice ale Romaniei s-au stins in acest oras: regele Carol I, Regele Ferdinand I, regina Maria. Sinaia s-a conturat si s-a maturizat in acele zile framantate ale regalitatii romanesti. Casele de vacanta ale multor fosti ministri sunt de o rara frumusete. Sinaia nu este doar un oras in care vizitezi punctele turistice dintr-un anume ghid. Trebuie sa il savurezi, sa-i descoperi frumusetea si sa intelegi ca dincolo de istorie si puncte de reper exista ceva mai mult: viata si evolutie. Ce puteti admira in superbul oras Sinaia?

Castelul Peles o bijuterie arhitectonica, ridicat ca resedinta de vacanta a familiei regale Pelisorul resedinta de vara a cuplului regal Ferdinand si Maria, este astazi un muzeu plin de frumusete Cazinoul Sinaia construit in 1912 de catre Carol I, este locul in care se organizeaza conferinte internationale, congrese, simpozioane etc. Manastirea Sinaia simbol al identitatii orasului, a fost ridicata in secolul XVII de catre marele spatar Mihail Cantacuzino Casa memoriala George Enescu Locuinta marelui istoric Nicolae Iorga Parcul Dimitrie Ghica

Traseele montane sunt binecunoscute de catre alpinisti. Drumul forestier, Calea Codrului, Fantana lui Gatej, partia de bob din apropierea Stancii Sfanta Ana sau cascada din spatele acesteia sunt tot atatea puncte de reper pentru un oras atat de superb ca Sinaia. Turismul este activitatea de baza, capacitatea de cazare cunoscand o dezvoltare considerabila in ultimii ani.


20

Hotelul Anda din Sinaia a fost construit in perioada 2000-2001 , devenind prima constructie noua cu investitie privata in totalitate romana clasificata la patru stele din statiunea Sinaia. Realizat din materiale de foarte buna calitate , cu tehnologii avansate si dotat cu piese de mobilier intr-un stil futurist pentru anii 2000, Hotelul Anda s-a impus de la inceput pe piata ca un hotel cochet, modern iar reteaua de distributie a produselor noastre turistice s-a dezvoltat inca de la inceput cu o amploare deosebita. Situat la numai 120 de kilometri de Bucuresti, in centrul orasului Sinaia , oferind acces facil catre toate puncetele de inters din zona, locatia a devenit imediat destinatia favorita a numerosi turisti individuali sau corporate. Hotelul Anda pune la dispozitia turistilor 30 de spatii de cazare dispuse in 20 de camere duble twin, 7 camere cu pat matrimonial si 3 apartamente, un restaurant cu o capacitate de 70 de locuri in interior si 70 de locuri pe terasa deschisa in perioada anotimpului cald. Pentru diverse evenimente corporate, seminarii, conferinte, workshops, teambuildings sau orice alte genuri de activitati indoor, avem doua sali de conferinte de 20 , respectiv 40 de locuri, dotate cu aparatura specifica bunei desfasurari a acestor tipuri de activitati: ecrane de proiectie, retroproiectoare, videoproiectoare, flipcharturi, instalatii de sonorizare si climatizare, conexiune wireless la internet, copiatoare, computere, imprimante etc. 3.2. Servicii suplimentare la dispozitia turistilor : Fara plata : - pastrarea obiectelor de valoare - trezirea clientilor la cerere - informatii turistice si culturaleMaster 2010 Universitatea Hyperion

21

- informaii privind orarul mijloacelor de transport - acordarea primului ajutor in caz de urgenta (trusa medicala) - primirea si transmiterea mesajelor si a corespondentei pentru turisti - comenzi de taxi - intermedierea organizarii de excursii, tururi de oras,drumetii - rezervari de camere si de mese in alte localitati - transportul bagajelor - serviciul comisionar-curier - depozitarea bagajelor - parcare - internet wireless - reviste i ziare, gratuite, pe hol, la dispoziia turitilor - trusa barbierit - trusa igiena orala - jocuri de rummy, table, sah Cu plata : - inchiriere sali conferinte - inchiriere aparatura sala de conferinte-

spalat, calcat si reparatii incaltaminte si lenjerie

- convorbiri telefonice locale, interurbane si internationale - servicii fax - minibar - tranferuri aeroport-hotel-aeroport - organizare mese festive, cocktailuri - room-service - servicii de coffee-break - servicii rent a carMaster 2010 Universitatea Hyperion

22

- inchiriere echipament sportiv - servicii potale - biliard - organizare vizite la muzee Astfel, de-a lungul timpului, datorita serviciilor si dotarilor, Hotelul Anda si-a construit o clientela majoritara corporate, fiind destinatia preferata pentru numeroase companii romanesti sau multinationale care au organizat foarte multe evenimente de afaceri. Am sa mentionez in continuare numai o parte dintre cei mai importanti clienti ani nostru care au organizat intalniri si evenimente in ultimii sapte ani: -Cisco Systems, Nortel Networks, Microsoft, Hewlet Packard,Omnilogic, Mobilrom, Telemobil -GlaxoSmithKline,Pfeizer,Sanofi-Aventis,Novartis,Eli-Lilly, Pliva, Vavian Pharma, Pliva,Societatea Romana de Oftalmologie , Farmexim, Sandoz, Astra Zeneca, Specimed, Novartis, Societatea Romana de Cardiologie -Tuborg-Carlsberg,Angst,Coca-Cola,Kraft,Nestle, Interbrew, Inbev -Unilever, Procter & Gamble, Henkel, Mars, Kraft Food -Philip Morris si JTI; -Citibank,Raiffeisen Bank,Alpha Bank, ABN Amro Bank -Porsche, Cargill Oil, Petrom , Holcim -Ducati Energia, Schneider Electric, Swiss Caps, Mefin SA -Confederatii sindicale, ministere, agentii guvernamentale Feed-back-ul obtinut este foarte bun, parte din companiile mentionate realizand un numar mare de actiuni pe an . Satisfactia lucrului bine facut este data de remarca organizatorilor deMaster 2010 Universitatea Hyperion

23

intalniri care apreciaza constanta in calitatea serviciilor, dar si de o medie a gradului de ocupare a spatiilor de cazare de aproximativ 60%/an. Turismul de afaceri si conferinte reprezinta pentru unitatea noastra 80% din cifra de afaceri, restul de 20% din incasari fiind impariti pe segmentul de leasure, turisti individuali sau grupuri care vin sa viziteze statiunea Sinaia. In Anexa 1 este am sintetizat o reprezentare tabelara a circulatiei turistice de la Hotel Anda pentru anii 2007 si 2008. 3.3. Structura organizatorica a hotelului O prima subdiviziune a compartimentelor hotelului evidentieaza trei arii operative: a .compartimentele de conducere si administrare; b. compartimentele interne; c. compartimentele furnizoare de servicii pentru clienti a. Compartimentele de conducere si administrare a.1. Resurse umane Nu este numai compartimentul care controleaza si pune la punct actele angajatilor hotelului, ncasarile salariale sau procedurile de angajare si licentiere; acest compartiment a devenit astazi extrem de productiv n viata unui hotel. Condus de catre un director de resurse umane, compartimentul ncearca sa valorifice la maximum potentialul fiecarui lucrator, angajat pe baza unei selectii riguroase. Scopul final este obtinerea unui personal antrenat, puternic motivat, constient de rolul sau n construirea imagi-nei Casei. a.2. Economic Acesta este compartimentul care nregistreaza toate datele activitatii financiare, sub toate aspectele ei gestionare si patrimoniale, de la ntocmireaMaster 2010 Universitatea Hyperion

24

bugetului previzionat si pna la controlul ntregii activi-tati economice. Directorul economic, cu ajutorul unei retele de analize, previziuni, documente contabile si bilanturi, care nu lasa loc improvizatiilor sau aproximarilor, ntocmeste rapoarte zilnice, lunare, se-mestriale si anuale. Aceste rapoarte sunt adevarate barometre pentru conducatorii diferitelor comparti-mente si pentru directorulgeneral, oferindu-le suportul exact pentru luarea viitoarelor decizii. a.3. Marketing si Vnzari Este cosiderat vital pentru existenta programatica a hotelului; rezultatele muncii lui mereu proiec-tata catre exterior prin cunoasterea si exploatarea tuturor pietelor existente si potentiale asigura exce-lente rezultate financiare si atingerea obiectivelor propuse. b. Compartimentele interne b.1. Aprovizionare Coordonatorul acestui compartiment, specialist si bun cunoscator al conceptelor moderne legate de depozitarea, pastrarea si conservarea marfurilor, dar si a tehnicilor de evaluare a pietelor si furnizorilor, determina necesarul de materii prime, materiale si ustensile necesare desfasurarii activitatii hoteliere n conditii optime. n acest scop, se ncheie contracte de aprovizionare cu furnizorii alesi, se recep-tioneaza marfurile, care ulterior se depoziteaza, iar apoi se gestioneazaprin distribuire catre colaborato-rii aflati n diferitele sectoare ale hotelului. b.2. ntretinere Condus de catre un inginer experimentat, acest compartiment asigura existenta n conditii de normalitate a hotelului. ntretinerea hotelului, n conceptia actuala, prevede sisteme rationale de proiectare, cu raza lunga de actiune, a celor mai moderne echipamente si instalatii, capabile sa mentinaMaster 2010 Universitatea Hyperion

25

n buna stare ntregul patrimoniu material al hotelului si sa i asigure exploatarea economica. b.3. Paza Pentru securitatea si paza hotelului, conducerea a optat pentru incheierea \unui contract de asistenta cu o firma specializata in monitorizare si servicii de paza si protectie. c. Compartimentele furnizoare de servicii pentru clienti Nucleul compartimentelor hotelului este cel al prestatorilor de servicii pentru clienti. Este normal sa fie asa, deoarece acesta este producatorul celor doua servicii hoteliere de baza, respectiv cazarea si masa: acest nivel este compus din doua mari compartimente: Cazare (Rooms Division) si Restauratie (Food and Beverage Division). Compartimentul de cazare este structurat, n doua sectoare: sectorul de receptie (Front Office) si sectorul de etaj (Housekeeping).

3.4. Analiza SWOT a Hotelului Andaa. Puncte tari (S) : - Clasificarea la 4 stele - Plasamentul in centrul orasului - Fluctuatia redusa a personalului - Personal calificat si competent - Locatie cocheta, intima - Acces facil catre toate punctele de interes din zona - Experienta in gazduirea de evenimente corporate - Infrastructura pentru conferinte, teambuildinguri, work-shops etc.


26

- Feedback pozitiv - Flexibilitate si disponibilitate in negocierea ofertelor - Cota de piata ridicata - Baza de date clienti voluminoasa b. Puncte slabe (W) : - Lipsa centru SPA - O paleta destul de redusa de servicii de agrement - Spatii de conferinta insuficiente - Parteneriate externe reduse c. Oportunitati (O) : - Parteneriate noi - Participare la programe guvernamentale - Tichete de vacanta - Diversificarea serviciilor prin achizitionare de noi locatii sau prin dezvoltarea celor existente in cadrul companiei - Incheierea de acorduri cu firmele care acceseaza fonduri europene pentru proiecte de resurse umane - Posibilitatea incheierii parteneriatelor de exclusivitate - Afiliere lant international d. Amenintari (T) : - Efectele crizei economice - Concurenta neloiala - Dezvoltarea fara precedent a infrastructurii hoteliere in zona - Pauperizarea populatiei - Ofertele externe mult mai accesibile ca pretMaster 2010 Universitatea Hyperion

27

- Scaderea interesului pe zona - Dezvoltarea turismul rural, ecologic

CAPITOLUL 4 TURISMUL SI CRIZA FINANCIARA 4.1 EFECTELE CRIZEI FINANCIARE ASUPRA TURISMULUI Afacerile firmelor din sectorul turistic vor scdea n 2009, n medie, cu 30-35%, pe fondul crizei, n timp ce pentru hotelierii de pe Litoral va fi un an critic, un scenariu fericit fiind cel n care 25% din uniti vor avea profit.. Ianuarie a fost o lun care a trezit mult lume. Gradul de ocupare al hotelurilor din Bucureti i provincie s-a diminuat semnificativ, per total fiind nregistrat o scdere de 35%, comparativ cu aceeai lun din 2008. Situaia a devenit destul de dramatic, avnd n vedere c multe proprieti nu i-au putut acoperi cheltuielile, cu toate msurile pe care le-au luat. Iar februarie nu arat nici el mai bine la jumtate. Declinul ar putea continua n urmtoarele ase luni, iar la nivelul ntregului an veniturile companiilor ar putea scdea cu 30-35%. Nu se evalueaza o revenire a pieei n acest an. Per ansamblu, ne putem atepta la o scdere medie de 30-35% a afacerilor, n contextul crizei. Pentru litoralul romnesc, se estimeaza ca anul 2009 va fi un an critic, cu pierderi masive. Probabil vor face profit 25% dintre uniti. Muntele a mers i va merge bine, dei poate fi inclus i el n scderile de 30-35%".


28

Segmentul de conferine se va confrunta de asemenea cu reduceri, n timp ce piaa evenimentelor speciale va fi stabil, avnd n vedere c n anii trecui cererea depea cu mult oferta. Majoritatea evenimentelor mari congrese internaionale sau conferine - care au fost programate din timp pentru septembrie-octombrie au fost anulate. Prezena la trguri va fi i ea foarte diminuat, situaie care va afecta gradul de ocupare al hotelurilor. Totodat, criza va duce la schimbarea comportamentului consumatorilor, avnd n vedere, printre altele, disponibilizrile de personal i reducerea bugetelor de cltorie. Pe anumite nie, aceast criz poate aduce avantaje, dar in indiustria turismului, din pcate, nu prea sunt. Suntem afectai pe orizontal pe toate segmentele, iar efectele vor exista pe termen mediu pentru c vorbim de o industrie cu o inerie mare. n ceea ce privete tarifele, specialistii sunt de prere c acestea vor scdea n acest an, fapt care ar putea avea un efect negativ asupra calitii serviciilor. "Efectele msurilor anti-criz se vor evidenia prin scderea calitii serviciilor pe termen mediu. Dei clientul va ctiga dintr-un rzboi al preurilor pe termen scurt, vom pierde cu toii pe termen mediu la calitatea serviciilor. Efectele pot fi dezastruoase, pentru c proprietile nu mai pot genera o marj de profit suficient de mare pentru a asigura bugete pentru training-uri pentru personal, de exemplu, sau lucrri de renovare i dotare", dupa cum spunea domnul Tinu Sebeanu, partenerul strategic n Romnia al lanului hotelier american Wyndham. Conform opiniei specialistilor din bransa, pentru anul 2009 vor fi nregistrate urmtoarele tendine n rndul consumatorilor: Cererea turisticMaster 2010 Universitatea Hyperion

29

- Cererea pentru pachetele de servicii turistice va rmne constant dar va suferi unele mutaii n privina duratei medii de edere i a costului final al pachetului turistic; - Clienii se ateapt s plteasc mai puin pe mncare, buturi i entertainment i s-i scurteze durata sejurului. Vacanele scurte vor fi la mod; - Clienii vor fi reticeni s-i cheltuiasc banii pe orice. De aceea ageniile trebuie s le ofere suficiente motive pentru a cumpra un pachet turistic. Pachetele turistice scumpe vor fi mai greu de vndut; - n cazul deplasrilor de 2 - 4 persoane, companiile vor solicita camere duble pentru economii la bugetele de deplasri; - Clienii vor alege pachetele turistice care au mai multe servicii incluse i implicit valoare adugat; Oferta turistic - Complexele rezideniale din zonele turistice nevndute din cauza scumpirii creditelor vor fi oferite n regim de nchiriere i vor concura oferta hotelier; - Este de ateptat ca hotelierii s vin cu oferte tot mai tentante n dorina de a atrage noi clieni. Ponderea rezervrilor prin intermediul ageniilor de turism i alte sisteme de rezervare va crete; - n aceast perioad probabil ca vor predomina investiiile n proiecte de dezvoltare hotelier de 2* i 3* din cauza scumpirii creditului pentru investiii i a tendinei spre economisire a clienilor. Investiiile de tipul Hello Hotels (hoteluri de clasa economica) vor induce cererea prin calitatea i unicitatea produsului oferit spre vnzare. Rezervrile


30

- Va crete numrul rezervrilor de pachete turistice prin intermediul ageniilor de turism, pentru a economisi bani. Rolul de consultant al agenilor de turism va fi hotrtor n impulsionarea vnzrilor; - Ageniile de turism trebuie s-i diversifice vnzrile online pentru a reduce la maxim costurile de personal; - Contracia cererii va determina apariia multor clieni oportuniti care vor cuta n permanen oferta cea mai bun din pia i vor dubla o rezervare pentru un anumit pachet turistic la mai multe agenii. - Rolul internetului va crete simitor: clienii vor compara preul ofertelor turistice pentru a alege opiunea cu cel mai mic pre i cele mai multe servicii incluse. Clienii vor dori s cunoasc n amnunt costurile care nu sunt incluse n pachete i mrimea acestora. Destinaiile de vacan - Ctigtorul crizei va fi turismul intern i destinaiile comparabile ca pre i calitate cu oferta intern. - Ofertele tip city break vor fi tot mai accesibile datorit scderii tarifelor de cazare pe durata weekendului n principalele capitale europene; - Fora de negociere a agenilor de turism cu deintorii bazei materiale va crete pe fondul diminurii cererii de business. Romnia este o destinaie de business iar n perioadele de criz acest segment este cel mai afectat. Masurile guvernamentale anticriza din domeniul turismului Desi anul in curs este clar unul de criza pentru turismul romanesc, Guvernul a aprobat, recent, Programul anual de dezvoltare a produselor turistice i Programul anual de marketing i promovare a turismului romnesc, programe finanate din bugetul Ministerului Turismului, n limita fondurilor aprobate cu aceast destinaie, pentru anul 2009, prin Legea Bugetului de stat.Master 2010 Universitatea Hyperion

31

Acest program urmrete susinerea turismului intern, n vederea mbuntirii circulaiei turistice, n paralel cu conservarea patrimoniului natural i cultural. Obiectivele urmrite se refer la: - constituirea de parteneriate, pentru elaborarea cadrului strategic de urbanism la nivel naional, pentru dezvoltarea turismului, care include: crearea unui sistem instituionalizat de colaborare ntre specialitii din turism i urbanism, participarea la aprobarea i promovarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naional Seciunea a VIII-a, zone cu resurse turistice, n rndul specialitilor i al autoritilor publice locale i a metodologiei pentru analiza potenialului turistic al teritoriului; mbuntirea calitii programelor de formare profesional a personalului pentru sectorul turism, hoteluri i restaurante; - mbuntirea calitii serviciilor turistice din Romnia; - dezvoltarea unor forme, produse i destinaii turistice importante pentru Romnia, prin vizite de scurt durat n Bucureti, croaziere pe Dunre i n Delta Dunrii, turism montan, turism balnear, turism de litoral i turism cultural; - organizarea de parteneriate internaionale, cu rol n creterea vizibilitii destinaiilor turistice din Romnia; - restructurarea sistemului informaional n domeniul turismului; - aciuni de dezvoltare durabil a turismului; - servicii de consultan, pentru perfecionarea cadrului legal i instituional, n conformitate cu bunele practici la nivelul Uniunii Europene; - realizarea de achiziii de materiale documentare; derularea de programe de investiii n parteneriat public-privat, ntre Ministerul Turismului i autoritile publice locale la nivel de jude sau unitate administrativ teritorial;Master 2010 Universitatea Hyperion

32

- realizarea de studii de specialitate (de prefezabilitate i fezabilitate, proiecte tehnice de execuie etc.) i alocarea de fonduri pentru investiii n infrastructura turismului, n parteneriat cu autoritile publice locale; elaborarea legislaiei n domeniu (ordin comun al Ministerului Turismului i Ministerului Dezvoltrii Regionale i Locuinelor, pentru aprobarea metodologiei privind analiza potenialului turistic al teritoriului; actualizarea i finalizarea legislaiei privind domeniul schiabil). 4.2. Impactul crizei economice la Hotel Anda Sinaia a. Situatia economica Inceputul anului a fost incert si instabil pentru toti operatorii economici, s-a stat in expectativa, s-au construit bugete de cheltuilei austere, fapt care a dus la anularea sau reducerea multor comenzi de rezervari importante pe segmentul turismului de afaceri. Hotelul ANDA si-a bugetat pentru acest an o scadere a vanzarilor de peste 10% fata de anul 2008 sau, in cele mai bune cazuri, afaceri in stagnare fata de anul trecut. Se estimeaza pentru acest an o cifra de afaceri de 0,9 mil. euro, ceea ce reprezinta o scadere a indicatorilor financiari cu 10% fata de anul 2008. In 2008, afacerile hotelului au ajuns la valoarea de 1 mil. euro. In primul trimestru din 2009, cifra de afaceri a fost in scadere cu 12% fata de perioada similara din anul trecut. Piata hoteliera locala a inregistrat o scadere inca de la finele anului trecut, continuadu-si evolutia pe acelasi trend descendent si in primul trimestru al anului in curs. In aceasta perioada de criza cred ca fiecare hotel va incerca sa-si consolideze pozitia actuala, axandu-se in principal pe retentia si fidelizarea clientilor.Master 2010 Universitatea Hyperion

33

Se estima la inceputul anului in curs un grad mediu de ocupare a hotelului pentru 2009 de aproximativ 51%, in scadere cu 8 procente fata de anul 2008. Anul trecut, gradul mediu de ocupare a hotelului Anda a fost de 58%, reprezentand o scadere de 1% fata de anul 2007. Trendul descendent a continuat si in luna ianuarie a acestui an, gradul de ocupare fiind ianuarie a anului 2007. b. Planul de masuri anticriza la Hotel Anda Aflandu-ne intr-o perioada dificila din punct de vedere economic, am cautat sa identificam masuri de mentinere, oportunitati de crestere a business-ului si de dezvoltare a pachetelor de servicii, cautand o strategie potrivita de marketing si comunicare. c. Politica de marketing. In primul rand ne-am propus sa reducem din cheltuieli si sa imbunatatim calitatea serviciilor. Daca reduci tarifele intr-un mediu competitiv este o batalie castigata. Hotelurile sunt ca oricare alta afacere, trebuie sa reduca costurile, dar sa incerce sa nu compromita calitatea serviciilor. Pentru industria hoteliera exista trei principii dupa care ar trebui sa se ghideze hotelierii: servicii, servicii, servicii. Acum, piata este a cumparatorilor. Au de unde sa aleaga si sa compare. Trebuie sa fim cat mai aproape de clienti. In perioada de criza, trebuie sa acordam clientilor chiar mai multa atentie decat inainte. Un alt factor care conteaza in atragerea clientilor este marketingul. Este important sa ne mentinem bugetul alocat marketingului chiar daca, fiind un hotel destul de bine-situat pe piata, putem reduce usor cheltuielile alocate publicitatii , axandu-ne in special pe publicitatea on-line (pe site-ul propriu, pe inscrierea in directoare specializate gratuite sau prin newslettere adresate direct potantialilor si existentilor clienti). In ceea ceMaster 2010 Universitatea Hyperion

de

aproximativ 41%, ceea ce reprezinta o scadere de 10 procente fata de luna

34

priveste publicitatea pe materiale tiparite pentru 2009, ne-am redus optiunile la : flyere, pliante , carti de vizita, pixuri personalizate. d. Cheltuielile cu personalul Un prim pas in reducerea cheltuielilor cu personalul a fost inghetarea salariilor si a primelor, renuntarea la atribuirea tichetelor de masa pe o perioada nedeterminata, precum si la noi angajari. In cazul in care exista situatii in care un angajat paraseste compania, sarcinile acestuia vor fi redistribuite si vom apela la soluia promovrii din interior, mai profitabil, pentru c nu necesit costuri la fel de mari ca o recrutare extern, persoana care va ocupa postul cunoate bine compania i perioada de adaptare este mult mai scurt. La fel de important este i amnuntul c un angajat promovat nu va avea pretenii la un salariu similar cu al unei persoane cu experien n aceeai funcie. O alta solutie la care vom apela va fi aceea a delegarii autoritatii, conferind angajatilor autoritatea de a lua decizii referitoare la munca lor, in ideea ca, daca li se da un anume grad de proprietate asupra muncii lor, sunt mai multe sanse sa-si indeplineasca atributiile bine. Ei isi multumesc clientii si participa din plin la viata organizatiei, pot lua orice decizie considera ca este oportuna la momentul respectiv. In limite mai largi, salariatul trebuie sa fie cel care decide ce poate hotari de unul singur si cand trebuie sa apeleze la nivelurile ierarhice superioare. e. Furnizorii Societatea noastra avea la sfarsitul anului 2008 peste 150 de furnizori de marfuri si servicii, dar avand in vedere decizia de reducere a cheltuielilor cu furnizorii, s-a recurs la o selectie atenta a tuturor partenerilor, alegand in final variantele cele mai economice, dar cu un raport bun calitate-pret , pe


35

cei care pot asigura o paleta mai larga de bunuri sau servicii si care ofera cele mai bune conditii de livrare si plata. f. Politica de pret a serviciilor turistice In luna octombrie a anului trecut am fixat tarifele aferente anului 2009 pentru serviciile de cazare, inchiriere sali de conferinta si aparatura specifica, servicii de masa si servicii de catering conferinta. Analizand circulatia si piata turisitca a hotelului pana la acel moment al anului 2008, am decis ca pentru turismul individual, un segment care ne asigura in jur de 20% din gradul de ocupare al hotelului, sa mentinem aceleasi tarife si pentru 2009, in timp ce pentru turismul de afaceri, am optat pentru o crestere de 10% a tarifului practicat . Din pacate, inca de la inceputul anului 2009 am constatat ca politica de tarif pe care ne propusesem sa o practicam nu isi are plicatie deoarece in timp cererea pe segmentul business s-a diminuat consistent si a trebuit sa adoptam alte masuri care sa ne permita supravietuirea pe o piata in care oferta este foarte mare si cererea din ce in ce mai mica. Incepand din luna februarie am lansat pe piata o serie de pachete de servicii Business la preturi mult mai accesibile si cu o gama mai mare de servicii si facilitati incluse. Pot mentiona aici Pachetul Busines 1 care include cazare, demipensiune, inchiriere sala de conferinte cu dotarile aferente, pauze de cafea sau Pachetul Business All care include pensiune completa, facilitati conferinta si o activitate outdoor (paintball, plimbare cu ATV, drumetii). O alta abordare in politica de pret a fost abordarea flexibila, manifestandu-ne disponibilitatea de a lucra pe bugetul clientului pe un anumit tip de eveniment. Am reusit astfel sa dezvoltam baza de date a clientilor corporate


36

care acum ne solicita oferta pentru gazduirea de evenimente fara a mai apela la agentiile de turism . Pentru turismul intern de leisure am lansat o serie de pachete de servici in functie de sezonalitate (pachete de iarna, pachete de vara), de evenimente (Valentins Day, Mothers Day, Paste sau 1 mai), iar , in functie de gradul de ocupare al hotelului , aplicam reduceri de pana la 30% fata de tariful afisat la receptie, tariful unei camere duble cu mic dejun inclus ajunganmd la 250 lei/camera/noapte, un pret decent, dupa parerea noastra, pentru serviciile unui hotel de patru stele. Tarifele practicate pentru atragerea turistilor straini au fost de asemenea reduse cu 20 de procente, incluzand si o mai mar Putem afirma ca, per ansamblu, tarifele practicate acum sunt cu 15-20% mai mici decat cele practicate in anul 2008, dar incercam sa recuperam diferenta de tarif printr-o circulatie turistica mai ridicata e diversitate a servicilor oferite. g. Politica de distributie a produselor turistice n turism, distribuia constituie o prghie important a actului de vnzare a produsului turistic, de stimulare i atragere a consumatorilor poteniali Constatand ca piata turismului de afaceri cunoaste o scadere semnificatia, am decis sa incercam sa dezvoltam turismul de incoming, dezvoltand parteneriate cu firme de turism romanesti sau externe, atat agentii cat si companii care distribuie produsele turistice prin sisteme de rezervari sau publicatii proprii, reusind astfel sa reducem promovare si distributie. Nu am renuntat insa la distributia prin canale directe , mediatizarea ofertei prin sistem walk-in pentru turistii care ne-au trecut pragul , prin pagina web proprie sau newslettere periodice, prin participare la targuri si evenimente de profil.Master 2010 Universitatea Hyperion

semnificativ. costurile de

37

In afara efectelor negative ale crizei economice mondiale care a afectat implicit si turismul romanesc si in special turismul de afaceri, trebuie mentionat si faptul ca aceasta are o influenta pozitiva in activitatea noastra, prin cresterea eficientei si a performantei profesionale a salariatilor. De asemenea, ii va elimina pe cei care nu vor sa se incadreze intr-un mod de lucru mai rapid, cu asimilarea rapida de cunostinte. Nu in ultimul rand, vom acorda o mai mare atentie pregatirii profesionale a salariatilor si vom face recrutari cu mai multa exigenta.


38

CONCLUZII Eu consider aceasta criza ca o noua provocare. Sunt elemente noi cu care nu ne-am mai confruntat pana acum, deci va trebui sa gasim solutii si sa actionam rapid. Va trebui sa ne orientam produsele la noile cerinte ale pietei, respectiv negocierea asidua si scaderea tarifelor. Astfel va trebui sa vindem mai mult, vom munci mult mai mult pentru aceleasi rezultate financiare. Din punctul nostru de vedere, calitatea serviciilor noastre nu depinde de suma platita de client. Clientul/consumatorul de servicii va fi si el in castig , calitatea serviciilor si satisfacerea cerintelor sale fiind principala preocupare a prestatorilor si distribuitorilor de produse turistice . Cu cat oaspetii se simt mai apreciati, mai importanti si mai respectati, cu atat creste loialitatea lor fata de hotel sau agentie si increderea in serviciile noastre. In ceea pe priveste Hotelul Anda, calitatea serviciilor si profesionalismul echipei vor sta intotdeauna la dispozitia clientilor, indiferente de perioadele economice sau politice pe care le traverseaza societatea roamaneasca. Ne bucuram sa constatam din statisticile noastre ca 80% dintre clientii individuali revin in locatia noastra ori de cate ori ajung in zona, iar in privinta


39

companiilor, pot afirma ca feedbackul a fost intodeauna pozitiv, clientii apreciind mai ales constanta in calitatea serviciilor.


40

Anexa 1 Gradul de ocupare si numarul de turisti in anii 2007 si 2008 ANUL 2007 Total 2007 Gradul de ocupare % 60.78 Ian 200 7 66 Feb 2007 74 Martie Aprilie 2007 2007 66 56.89 Mai 2007 64.41 Iunie 2007 60.67 Iulie 2007 51.94 Aug. 2007 66.45 Sept 2007 63.44 Oct 2007 52.15 Nov 2007 54.44 Dec. 2008 53

ANUL 2008 Total 2008 Gradul de ocupare % 61 Ian 200 8 51.1 Feb 2008 65.75 Martie Aprilie 2008 2008 53.01 52.11 Mai 2008 66 Iunie 2008 61 Iulie 2008 60 Aug. 2008 68 Sept 2008 65 Oct 2008 60 Nov 2008 60 Dec. 2008 59


41

Total 2007 Nr. de sosiri Nr. de innoptari 5747 10788

Ian 200 7 381 724

Feb Martie Aprilie 2007 2007 2007 456 864 395 733 446 784

Mai 2007 520 995

Iunie 2007 512 994

Iulie 2007 580 1028

Aug Sept . 2007 2007 615 1080 492 944

Oct 2007 472 894

Nov 2007 428 798

Dec. 2007 450 950

3. Numarul de turisti in anul 2007: 4. Numarul de turisti in anul 2008 : Total 2008 Nr. de sosiri Nr. de innoptari 5500 10500 Ian 200 8 350 704 Feb Martie Aprilie 2008 2008 2008 435 852 381 703 424 771 Mai 2008 500 980 Iunie 2008 480 940 Iulie 2008 550 1000 Aug. 2008 600 1050 Sept 2008 480 900 Oct 2008 450 870 Nov 2008 400 780 Dec. 2008 495 972


42


43

Anexa 2 Pliant de prezentare


44

Anexa 3 Site-ul www.hotelanda.ro


45

Anexa 4 Indicatori financiari conform bilantului depus pe anul 2007BILANT SCURT CONFORM ORDINULUI 1752/2005

Tip situatii financiare depuse

I Indicatori din bilantActive imobilizate TOTAL Active circulante TOTAL, din care Stocuri (materiale, productie in curs de executie, semifabricate, produse finite, marfuri etc.) Casa si conturi la banci Creante Capitaluri - Total, din care Capital social subscris si varsat Patrimoniul regiei Patrimoniul public Provizioane pentru riscuri si cheltuieli Datorii Total Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE Cifra de afaceri Venituri totale Cheltuieli totale Profitul brut al exercitiului Pierderea bruta a exercitiului Profitul net al exercitiului Pierderea neta a exercitiului Indicatori din DATE INFORMATIVE Numar mediu de salariati Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN

lei6375698 842580 167869 526950 147761 4968578 375000

2229088 4749065 4842370 3488031 1354339 1136820

71 Hoteluri


46

Anexa 5 Indicatori financiari conform bilantului depus pe anul 2006BILANT SCURT CONFORM ORDINULUI 1752/2005

ciare depuse

n BILANT

lei6375698 842580 167869 526950 147761 4968578 375000

te TOTAL TOTAL, din care e, productie in curs de executie, semifabricate, produse finite, marfuri etc.) a banci

l, din care bscris si varsat

ei

ic 2229088 Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE 4749065 4842370 3488031 1354339 1136820 Indicatori din DATE INFORMATIVE 71 Hoteluri

ru riscuri si cheltuieli

xercitiului exercitiului

ercitiului

exercitiului

salariati e, conform clasificarii CAEN


47

Anexa 6


48

Anexa 7

HOTEL Anda

Address: Bd. CAROL I nr.30 - SINAIA, jud.Prahova Tel: (40-244)-306020 Fax: (40-244)-306025 Mobile: (40)-745306020, (40)-723306020 Reservation: (40-244)-306023 E-mail: [email protected] Web address: www.hotelanda.ro

Stimati parteneri,Hotelul****Anda din Sinaia, ofera clientilor dvs. urmatoarele pachete business pentru perioada 15.05 31.08.2009 :

Pachet Business ALL 295.5 LEI/PAX/ZI/CAMERA SINGLE 245.5 LEI/PAX/ZI/CAMERA DUBLAPachetul include : cazare in tipul de camera specificat pensiune completa (mic dejun bufet suedez, dejun si cina set menu) sala de conferinte 2 coffee breaks/pax/zi (cafea/ceai, apa minerala/plata, Granini/Santal, patiserie) taxe locale la alegere o activitate outdoor : ATV, paintball, drumetii, vizita muzee

Tarifele includ TVA-ul. Prezenta oferta este valabila pentru toate actiunile care vor fi contractate in perioada 15.05 -31.08.2009 si se adreseaza grupurilor cu allotment de minim 10 camere. Pentru rezervari si alte detalii, nu ezitati sa ne contactati la : Tel.0244306020


49

Fax 0244306025 Email la : [email protected].

BIBLIOGRAFIENr. crt. 1 2 3 4 5 6 Autor(i) Puiu Nistoreanu Rodica Minciu Nicoleta Petcu Alexandu Nedelea Titlul lucrrii MANAGEMENT IN ASE TURISM ECONOMIA TURISMULUI STATISTICA TURISM URANUS IN ALBASTRA Editura Anul apariiei 2002 2000 2005

PIATA TURISTICA

DIDACTICA SI 2003 PEDAGOGICA ECONOMICA EXPERT 1999 1994

Toader Gherasim, MARKETING Daniel Gherasim TURISTIC Olteanu Iuliana V.,Cetina MARKETINGUL SERVICIILOR MANAGEMENTUL OPERATIUNILOR DE TURISM TURISMUL -ECONOMIE SI MANAGEMENT COLECTIA ZIARUL

7

Gabriela Stanciulescu

ALL BECK

2002

8

Nicolae Lupu

ALL BECK

2002

9

2009


50

FINACIAR


51

55536177 Hotelanda Final

Documents

Transcript of 55536177 Hotelanda Final