Proiect Final Final

62
1 Universitatea Politehnica Timișoara, Facultatea de Management în Producție și Transporturi 2010 Cap. I Introducere 1.1. Logistica Logistica constituie ansamblul activităţilor care au ca scop transportarea, livrarea cu cheltuieli minime şi în termenul cerut a unei anumite cantităţi de produs la locul unde există o cerere pentru acest produs. Se consideră că logistica comercială şi industrială constituie ansamblul activităţilor ce au ca scop afluirea, în condiţiile unor costuri minime, a cantităţilor dintr-o categorie de bunuri materiale, la locul şi timpul unde există la un moment dat o cerere motivată. Aceeaşi sursă defineşte logistica ca fiind acea activitate, care, utilizând tehnici variate de ambalare, manipulare, depozitare şi transport, cuprinde ansamblul operaţiilor legate de mişcarea fizică a bunurilor materiale, de gestionare, pregătirea comenzilor, constituirea loturilor de livrare şi distribuire a acestora, urmărind optimizarea într-o concepţie unitară a acestui proces ca un tot integrat, de la locul de producţie pâna la locul de utilizare sau de consum, în scopul ca materiile prime, materialele, semifabricatele, subansamblurile şi produsele finite să se găsească în cantităţile prevăzute, unde şi când este necesar şi în condiţiile unor cheltuieli minime. Logistica înglobează toate operaţiile determinate de mişcarea bunurilor materiale: manipularea, ambalarea, depozitarea, transportul, gestiunea stocurilor, pregătirea

Transcript of Proiect Final Final

Page 1: Proiect Final Final

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cap I Introducere

11 Logistica

Logistica constituie ansamblul activităţilor care au ca scop transportarea livrarea cu

cheltuieli minime şi icircn termenul cerut a unei anumite cantităţi de produs la locul unde există o

cerere pentru acest produs

Se consideră că logistica comercială şi industrială constituie ansamblul activităţilor ce au

ca scop afluirea icircn condiţiile unor costuri minime a cantităţilor dintr-o categorie de bunuri

materiale la locul şi timpul unde există la un moment dat o cerere motivată Aceeaşi sursă

defineşte logistica ca fiind acea activitate care utilizacircnd tehnici variate de ambalare

manipulare depozitare şi transport cuprinde ansamblul operaţiilor legate de mişcarea fizică a

bunurilor materiale de gestionare pregătirea comenzilor constituirea loturilor de livrare şi

distribuire a acestora urmărind optimizarea icircntr-o concepţie unitară a acestui proces ca un tot

integrat de la locul de producţie pacircna la locul de utilizare sau de consum icircn scopul ca materiile

prime materialele semifabricatele subansamblurile şi produsele finite să se găsească icircn

cantităţile prevăzute unde şi cacircnd este necesar şi icircn condiţiile unor cheltuieli minime

Logistica icircnglobează toate operaţiile determinate de mişcarea bunurilor materiale

manipularea ambalarea depozitarea transportul gestiunea stocurilor pregătirea comenzilor

pentru livrare precum şi organizarea reţelei de distribuţie locală şi teritorială Icircn procesul

logistic se includ de asemenea deplasările materiilor prime materialelor semifabricatelor şi

ambalajelor icircn cadrul tehnologiei de fabricaţie icircn interiorul icircntreprinderii

Logistica poate fi definită drept acea activitate care utilizacircnd tehnici foarte variate de

ambalare manipulare depozitare şi transport cuprinde ansamblul operaţiilor legate de

mişcarea fizică a bunurilor materiale de gestionare pregătirea comenzilor constituirea

loturilor de livrare şi distribuţie a acestora urmărind optimizarea icircntr-o concepţie unitară a

acestui proces ca un tot integrat de la locul de producţie pacircna la locul de utilizare sau consum

icircn scopul ca materiile prime materialele semifabricatele şi produsele finite să se găsească icircn

cantităţile prevăzute unde şi cacircnd este necesar şi icircn condiţiile unor cheltuieli minime

Logistica intervine şi icircn politica de marketing deoarece icircn ansamblul factorilor care

definesc această politică produsul icircn cauză ambalajul marca de identificare publicitatea

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

costul ca şi cunoaşterea pieţei icircn legătură cu preferinţele cumpărătorilor un loc important icircl

ocupă aşa zisele canale de distribuţie a căror optimizare este o problemă de logistică

Pe scurt logistica poate fi definită prin cei 8 D Astfel logistica asigură produsul dorit icircn

cantitatea dorită icircn condiţiile dorite la locul desemnat la timpul dorit la clientul desemnat la

costul dorit şi icircn cantitatea dorită de consumator

Activităţile componente ale sistemelor logistice sunt manipularea transportul

aşteptarea depozitarea formarea unităţii logistice controlul Prin intermediul acestor activităţi

se realizează aprovizionarea cu materii perime materiale combustibil energie se sprjină

fabricarea produsului şi se realizează distribuţia produsului finit

12 Sisteme logistice

Icircn unele lucrări de specialitate din ţară se arată că sistemul logistic este constituit din

ansamblul mijloacelor (macircna de lucru uzine mijloace de manipulare şi depozitare) prin care se

acţionează pentru a realiza icircn mod fizic toate operaţiile de fabricaţie de transport şi de

depozitare permiţacircnd să se asigure afluirea materialelor de la furnizori pacircnă la beneficiari

după ce acestea au suportat pe parcurs transformarile necesare pentru a deveni produse

finite Aceasta definiţie este inconsecventă şi neclară incuzacircnd şi forţa de munca şi uzina

Icircn literatura străină sistemul logistic este definit ca fiind sistemul care include toate

fluxurile de materiale de la achiziţionarea materiilor prime la livrarea produselor finite către

ultimul consumator precum şi legăturile stabilite de fluxul informaţional atacirct cel de control cacirct

şi cel de icircnregistrare a mişcării materialelor

Sistemul logistic cuprinde icircntreg fluxul de materiale de la achiziţionarea materiilor

prime şi pacircnă la livrarea produselor finite la beneficiarii finali

Din punct de vedere logistic drumul pe care icircl parcurg bunurile materiale de la locul de

unde se produc pacircnă la locul de utilizare sau desfacere comportă două categorii de activităţi

stracircns legate una de alta şi anume a) transportul şi manipulările succesive prin care se

realizează icircncărcarea descărcarea şi b) depozitarea Icircn structura preţului de cost al unui produs

partea aferentă transportului este mai redusa icircn raport cu cheltuielile pentru manipulare 3-

10 faţă de 15- 70

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Pentru a mări eficienţa economică a sistemului logistic este necesar a se acţiona icircn

special pentru micşorarea cheltuielilor legate de operaţiile de manipulare Reducerea

cheltuielilor de manipulare se poate realiza prin creşterea mărimii unităţii de icircncărcătură prin

reducerea numărului de manipulări şi mărirea productivităţii acestei activităţi prin mecanizarea

operaţiilor de icircncărcare descărcare şi depozitare

Plecacircnd de la cele afirmate anterior se poate considera că sistemul logistic este sistemul

care cuprinde toate procesele fluxurile structurile şi programele de funcţionare aferente

logisticii Icircn interiorul sistemelor logistice se desfăşoară activităţi şi procese de aprovizionare

transport manipulare aşteptare depozitare control formare unitate de icircncărcătură

distribuţie

Sistemul logistic al icircntreprinderii cuprinde ( fig 32)

- totalitatea furnizorilor de materii prime şi materiale determinaţi prin număr localizare

sortimente de marfă cantităţi costuri regimul de contractare ( zona A)

- modul de relizare a aprovizionării determinat de felul transportului (paletizare

containerizare etc) frecvenţa loturilor cheltuielile necesare (zona B)

- modul de depozitare al materiilor prime semifabricatelor şi reperelor pieselor de

schimb determinat de capacitatea depozitelor amplasarea acestora organizarea lor

modul de manipulare (zona C)

- producţia propriu-zisă icircn ceea ce priveşte localizarea sortimentele cantităţile

capacităţile de producţie amplasarea utilajelor şi organizarea manipulărilor interne

depozitarea temporară ( zona D)

- totalitatea depozitelor de produse finite caracterizate prin capacitate organizare

internă rulaj de marfă amplasarea acestora ( zona E)

- transportul icircntre depozitele de produse finite şi angrosiştii mari caracterizat prin

cantităti transportate mijloace de transport utilizate număr de sortimente trasee

loturi formate activităţi logistice specifice (zona F)

- reţeaua de depozite regionale ( baze de aprovizionare depozite cu ridicata depozite

teritoriale de aprovizionare tehnico-materială ) caracterizate prin număr localizare

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

capacitate stocuri modul de pregătire al comenzilor zonele sau ramurile industriale pe

care le servesc (zona G)

- modul de realizare al distribuirii determinat de organizarea transporturilor icircn circuitele

de livrare tipul vehiculelor felul constituirii unităţilor de livrare (ambalaje palete

containere pachete) mecanizarea manipulării (zona H) beneficiarii determinaţi prin

localizare geografică categoria sortimentelor mărimea loturilor şi periodicitatea serviciul

asigurat (zona I)

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Fig 32 Schema principalelor componente ale unui sistem logistic

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

13 Clasificarea Logisticii

1)Logistica internă - se desfaşoară icircn interiorul icircntreprinderii luată ca sistem Ea are ca şi

activităţi specifice manipularea transportul intern aşteptarea depozitarea formarea unităţii

de icircncărcătură controlul

Logistica internă se mai poate numi logistica producţiei sau logistica engros deoarece se

desfaşoară icircn special icircn cadrul icircntreprinderilor productive sau icircn interioriul depozitelor marilor

angosişti mai ales dacă aceştia realizează pe lacircngă depozitarea simplă şi operaţii de

reicircmpachetare dezmembrare formare a comenzilor

2) Logistica externă - se desfăşoară icircn exteriorul icircntreprinderii luată ca sistem Ea are ca

şi activităţi specifice manipularea transportul extern aşteptarea depozitarea controlul

Logistica externă poate fi icircmparţită icircn două categorii

a) Logistica aprovizionării ndash cuprinde manipularea transportul extern aşteptarea

controlul( activităţi prin care se realizează procesul de aprovizionare) şi se referă la toate

materiile prime materialele combustibilii informaţia necesare unei icircntreprinderi pentru o

bună desfaşurare a procesului de producţie

Aprovizionarea reprezintă activitatea prin care se asigură resursele de materii prime

materiale servicii necesare consumului producţiei icircn volumul şi structura care să asigure o

activitate cu o profitabilitate maximă a agentului economic

Trecerea de la o stare la alta constituind o combinaţie icircn lanţ de operaţii diferite ca

natură şi ca pondere icircn ansamblul general este definită icircn mod obişnuit drept proces de

aprovizionare Aceste operaţii se pot grupa icircn

- operaţii de manipulare care cuprind totalitatea mişcărilor care se ivesc la deplasarea la

locul stabilit a materialelor sau produselor necesare activităţii industriale şi comerciale

(prelucrare aşezare icircncărcare descărcare stivuire etc)

- operaţii de depozitare prin care se asigură corelarea icircn timp icircntre existentul de mărfuri

icircn stoc şi cererile diverşilor beneficiari fiecare cerere determinată de variaţii sezoniere şi

aleatorii adesea icircn discordanţă

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

- operaţii de fracţionare sau de grupare care permit trecerea de la un lot de o altă

dimensiune dar constituit din mărfuri identice de exemplu constituirea unităţilor de

icircncărcătură paletizate containerizate pachetizate

- operaţii de pregătire a sortimentului comercial adică trecerea de la unul sau mai multe

loturi cuprinzacircnd o altă gamă şi o altă cantitate de mărfuri icircn funcţie de cerinţele

beneficiarului

- operaţii de transport prin care se realizează deplasarea mărfurilor fie icircn loturi

complete de la un singur expeditor la un singur destinatar fie prin gruparea mai multor

trimiteri avacircnd destinatari diferiţi icircn această a doua variantă sunt necesare circuite de

colectare şi circuite de livrare

Combinaţia acestor operaţii impune tehnici dintre cele mai diverse studiul lor arătacircnd

existenţa unei stracircnse icircntrepătrunderi şi dependenţe a operaţiilor respective din punct de

vedere tehnic şi economic soluţia uneia dintre componente depinzacircnd de soluţiile adoptate

pentru celelalte Astfel natura produsului unitar sau icircn vrac determină natura ambalajului şi

alegerea mijlocului de transport după cum formarea unei unităţi de icircncărcătură paletizată sau

pachetizată este determinată de dimensiunile produselor natura ambalajelor rezistenţa la

stivuire modul de grupare condiţiile de depozitare cerinţele beneficiarilor etc

Canalele de aprovizionare pot fi

directe ndash cacircnd componentele necesare icircntreprinderii sunt aduse direct de la

producători Avantajul acestor canale constă icircn preţ care este cel al producătorului iar

ca dezavantaj ar fi distanţele mari de unde ar trebui aduse unele componente necesare

Acest tip de canale se recomandă icircn cazul icircn care se aduc cantităţi mari de materii prime

necesare şi cacircnd costul cu transportul acestora este mult mai mic decacirct adaosul

practicat de intermediari

indirecte ( prin intermediari) ndash cacircnd icircntre producătorul efectiv al materiei prime

materialelor pieselor de schimb şi consumatorutilizator se interpun intermediari (baze

de aprovizionare angrosişti agenţi de vacircnzare etc) Acest tip de canal de aprovizionare

se recomandă icircn special icircn cazul icircn care se necesită cantităţi mai reduse de materii prime

şi materiale

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

b) Logistica distribuţiei ndash cuprinde manipularea transportul extern aşteptarea depozitarea

controlul şi se referă ladistribuţia produselor executate de către o icircntreprindere Distribuţia

poate fi făcută şi de către icircntreprinderea producătoare

Cap II Dimensionarea icircn domeniul manipulării şi transportului intern

Manipularea este o activitate care presupune deplasarea unui obiect sau unităţi de

icircncărcătură icircn raza locului de muncă sau icircn apropierea lui Distanţa de deplasare icircn cazul

manipulării depinde de tipul locului de muncă şi de dimensiunile obiectului

Transport intern (icircn interiorul icircntreprinderii) icircn acest caz transportul se realizează icircntre

secţii şi sectoare de activitatea precum şi icircn interiorul acestora icircntre spaţii de depozitare

puncte de primire şi de expediţie puncte de verificare şi control Deplasarea se poate face cu

ajutorul unor mijloace de transport intern specifice (electocare robocare electro şi

motostivuitoare tractoare) Distanţa maximă parcusă icircn cadrul acstui transport nu poate fi

precis definită ea depinzacircnd de lungimea traseelor din interiorul icircntreprinderii

Manipularea articolelor din spumă poliuretanică flexibilă se face conform normelor de

tehnică a securității și prevenirea și stingerea incendiilor pentru material combustibile

Manipularea produselor finite sau a celor nefinalizate se face manual și mai rar cu transpaleți In

cazul materiilor prime manipularea se face manual sau mecanizat pentru produsele textile și iar

pentru substanțe nu se face manipulare(doar transport intern)

Icircn cazul transportului intern la SC SPUMOTIM SA el se face cu mijloace proprii

Materiile prime cele mai importante ( poliol și izocianat) nu se transportă intern ele fiind

descărcate direct icircn rezervoare Celelalte materii prime se transportă cu mijloace de transport

proprii ale intreprindere icircn funcție de cantitate

Icircn cazul produselor finite transportul intern se face atacirct manual cacirct și cu cărucioare

transpaleți motostivuitoare conform tabelului următor

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Nr

crtTipul utilajului La ce servește Nr

bucăți

1 Cărucioare-de evacuare

-de distribuție

Evacuare produselor finite spre depozitDistribuția produselor la punctul de icircncărcare

19

2 Transpaleți Ridicare marfă 6

3 Motostivuitoare Manipulare și transport intern

marfăicircn cazul produselor grele

care nu se pot transporta sau

manipula manual

6

Tab1 Parcul intern de mijloace de manipulare şi transport

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Fig2 Motostivuitor Fig3 Transpalet manual

Fig4 Cărucior

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Criterii de selecţie ale soluţiilor optime

După cum s-a putut observa icircn dimensionarea manipulării și a transportului intern se

poate ajunge la mai multe soluții funcție de următoarele

- gradul de integrare a manipulării şi a transportului intern icircn interiorul sistemului

logistic global

- modul icircn care este privit sistemul logistic icircn cadrul respectivei dimensionări

- costul manipulării și a transportului intern icircn totalul costului produsului pentru care s-

au dimensionat acestea

- utilajele care se vor utiliza icircn manipularea și transportul intern

Icircn cazul SC SPUMOTIM SA dimensionarea manipulării și transportului intern s-a

făcut pe baza costului criteriului minim utilizacircndu-se astfel tehnologii utilaje și instalații

necostisitoare care icircndeplinesc icircn mare parte nevoile responsabililor logistici

Cap III Dimensionarea aprovizionării și depozitării

31 Date initiale(stabilirea tipului de depozit tipului de circulatie a mărfii)

Depozitarea reprezintă activitatea de stocare a obiectelor (unităţilor de icircncărcătură) pe

un interval mai mic (depozitare temporară) sau mai mare (depozitare efectivă) Depozitarea se

poate face la locurile de muncă icircn spaţii special amenajate la platformele şi rampele de

icircncărcare descărcare sau icircn depozite special construite icircn acest scop icircn funcţie de tipul natura

şi forma unităţilor de icircncărcătură ce vor fi depozitate

Depozitul este un spaţiu special amenajat şi dotat corespunzător pentru a primi păstra

şi a pregăti bunuri materiale (mărfuri) icircn vederea distribuirii lor către beneficiari Din punct de

vedere logistic depozitul are rol de regulator adica asigura in momentul necesar marfurile in

cantitatea sortimentul si calitatea dorită

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Depozitarea poate fi de doua feluri

paletizată

icircn stivă sau icircn bloc cacircnd sortimentul este mic şi cantităţile mari

icircn rafturi sau stelaje cacircnd sortimentul este numeros

fără palete

icircn stivă sau icircn bloc pe palete suprapuse

icircn mobilierul tehnologic (stelaje)

Clasificarea depozitelor

1) După destinaţie

- depozite din sfera producţiei din care fac parte cele aparţinacircnd icircntreprinderilor

industriale cu excepţia celor pentru produse finite

- depozite din sfera circulaţiei din care fac parte depozitele unităţilor de aprovizionare şi

desfacere ale unităţilor industriale şi ale comerţului precum şi depozitele teritoriale de

aprovizionare

- depozite mixte care servesc producţia şi circulaţia şi cuprind de regulă produse finite

2) După natura produselor depozitate

- depozite de materiale şi semifabricate

- depozite pentru dispozitive scule şi piese de schimb

- depozite de produse finite

3) După destinaţia materialelor

- depozite de materii prime şi materiale

- depozite de materiale pentru construcţii

- depozite de carburanţi

- depozite de ambalaje

4) După felul materialelor care se păstrează şi manipulează

- depozit universale icircn care se păstrează mărfuri diferite

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

- depozite specializate pentru depozitarea unui singur fel sau unei grupe de materiale

(produse chimice feroase alimentare etc )

5) După sistemul constructiv

- depozite deschise fără acoperiş pentru produse care nu se degradează sub acţiunea

agenţilor atmosferici

- depozite deschise de tip şopron sau copertină icircn care se depozitează de obicei

materialele lemnoase de construcţie etc

- depozite icircnchise pentru păstrarea materialelor mai pretenţioase care trebuie ferite de

precipitaţii atmosferice umiditate şi razele solare Ele trebuie să ofere izolare faţă de

- mediul exterior să aibă instalaţii de ventilaţie şi icircncălzire pentru a proteja mărfurile din

interior

6) După modul de folosire al spaţiului

- depozite pe orizontală (suprafaţă mare )

- depozite pe verticală sau pe icircnălţime ( suprafaţă mică oferind o mai bună utilizare a

spaţiului)

7) Din punct de vedere al amplasării mărfurilor şi al fluxurilor de circulaţie distingem mai

multe tipuri de depozite Modul de alegere al unuia sau al altuia depinde de frecvenţa

de intrare-ieşire a mărfurilor icircn aceste depozite şi durata de depozitare a acestor mărfuri

- depozite cu circulaţie liniară şi mărfuri amplasate longitudinal (fig 31a) se folosesc

pentru stocuri cu rulaje medii avacircnd avantajul posibilităţii efectuării operaţiilor multiple

şi a introducerii şi scoaterii mărfurilor din depozit cu aceeaşi viteză

- depozit cu circulaţie liniară şi mărfuri amplasate transversal (fig 31b) se foloseşte

pentru mărfuri cu frecvenţe mari la ieşire

- depozit cu circulaţie icircn formă de L (fig31c) permite depozitări cu durate mari pentru

unele mărfuri şi mici pentru altele Este foarte eficient pentru mărfuri cu frecvenţe mari

la ieşire

- depozit cu circulaţie icircn formă de U (fig31d) se foloseşte pentru mărfuri cu durate mari

sau medii de aprovizionare

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

- depozite cu intrare-ieşire pe o parte (fig31e) se utilizează pentru sorturi de marfă

puţine ca număr din care unele au frecvenţe foarte mari la ieşire

- depozite cu intrare-ieşire pe ambele părţi (fig31f) permite o mare mobilitate icircn

depozitare folosindu-se pentru un sortiment ridicat de mărfuri

c) d)

e)

Fig nr 31 Tipuri de depozite in funcţie de circulaţia mărfurilor f)

P

L

M

I

E

P

L I M

E

P

L M I E

P E

I

M

L

P+E I M L

P

+

E

I M L M I

P

+

E

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Din punct de vedere al amplasării mărfurilor și al fluxurilor de circulație distingem mai

multe tipuri de depozite Modul de alegere al unuia sau altuia depinde de frecvența de intrare-

ieșire a mărfurilor icircn aceste depozite și de durata de depozitare a acestor mărfuri Astfel icircn

figurile de mai sus sunt prezentate principalele depozite de acest tip icircntalnite in practica

După natura produselor depozitate avem un depozit de produse finite pentru șezuturi

spatare pentru toate tipurile de Dacie Depozitul este nepaletizat marfa fiind icircnfoliata și

depozitata pe jos icircn stivă cu icircnălțimea de maxim 2 m Icircn funcție de circulația mărfurilor avem

un depozit cu circulație liniară și mărfuri amplasate longitudinal acesta fiind folosit pentru rulaje

medii avacircnd avantajul posibilității efectuării operațiilor multiple și a introducerii și scoaterii

mărfurilor cu aceeași viteză

P

L I M

E

Specificații

P-zona de primire

E- zona de expeditie

L-zona de depozitare cu frecvență lentă

M-zona de depozitare cu frecvență medie

I-zona de depozitare cu frecvență icircnaltă

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

32 Metode de stabilire a necesarului de aprovizionat și de gestiune a stocurilor

Dimensionarea aprovizionării se face ținacircnd seama de următoarele

- sistemul de organizare al producţiei (Just in time Just in case etc)

- tipul producţie (individuală serie masă)

- tipul structurilor de fabricare ( functional celulară icircn flux)

- tipul de management utilizat( prin costuri prin obiective etc)

- condiţiile concrete din fiecare unitate economică icircn ceea ce priveşte

spaţiile de depozitare disponibile mijloacele financiareetc

- mediul ambiant economic icircn care funcţionează respectiva unitate

Funcţie de cele de mai sus principalele cazuri care pot apărea icircn

aprovizionare sunt urmatoarele

Consum uniform(gestiune cu cerere constanta la intervale egale de timp) Este

cazul ideal care se icircntacirclneşte foarte rar Se cunosc foarte bine atacirct stocul maxim

necesar cacirct şi intervalul de timp la care se face reaprovizionare Icircn acest caz se

poate calcula foarte uşor şi momentul icircn care se lansează o comandă pentru

aprovizionare şi implicit un ordin (comanda) de fabricaţie

Lipsa vremelnica de stoc ( perioada determinata și cerere constantă cu

posibilități de ruptură a stocului)

Cerere aleatorie(variabilă) la intervale egale Această metodă prevede dinainte o

frecvenţă fixă de fabricare a fiecărui produs Cacircnd este timpul de lansat

fabricarea se lansează cantitatea necesară pentru a aduce stocul la nivelul

maxim prestabilit (stocul maxim minus stocul actual egal cantitatea lansată)

Cerere constanta la interval variabile Această metodă este numită icircn mod curent

aprovizionare la punctul de consum sau la prag Cacircnd stocul unui anumit produs

atinge un prag dinainte determinat se generează un ordin de fabricaţie a unei

cantităţi fixe stabilită şi ea dinainte Prin urmare cantitatea lansată este fixă şi

frecvenţa variabilă pentru că este definită de consumul clienţilor

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cerere variabilă la intervale variabile Această metodă este cea mai nefavorabilă

pentru firme Icircn acest caz nu se cunoaște nici cacirct se consumă pe zi nici icircn ce

perioadă se epuizează stocul nici intervalul de reaprovizionare nici stocul maxim

necesar

Icircn cazul SC SPUMOTIM SA metoda de gestiune a stocurilor aleasă este cerere

variabilă la intervale de timp egale

33 Dimesionarea propriu-zisă a depozitului

-suprafața necesara

-volum

-suprafața și valoare

Stotala=Sbaza + Sanexa

Sbaza - suprafețele pentru activitatea de bază(spatii de depozitare propri-zise inchise

semiicircnchise șoproane copertine platforme de depozitare rampe precum și acele spații stracircns

legate de procesul de manipulare păstrare și comercializare a mărfurilor)

Sanexa- suprafețele anexe (birouri grupuri sociale garaje drumuri platforme)

Coeficientul de utlizare a volumului(Vn)

Vn=SnIn unde

Sn-suprafața depozitului propriu-zis

In- icircnalțimea depozitului

Icircn activitatea de proiectare a depozitelor şi pentru analiza gradului de folosire a depozitelor existente se foloseşte o serie de coeficienţi

1048766 coeficientul de utilizare a suprafeţei (Kus) care reprezintă gradul de utilizare a suprafeţei totale de depozitare se calculează ca şi raport icircntre suprafaţa de depozitare propriu-zisă (Sd) şi suprafaţa totală a depozitului (Sdt)

Kus = Sd Sdt

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

1048766 coeficientul de utilizare a icircnălţimii depozitului (Kuicirc) cu ajutorul căruia se determină gradul de utilizare a icircnălţimii depozitului se calculează ca şi raport icircntre icircnălţimea medie a depozitului (Icircm) şi icircnălţimea maximă utilă (Icircmu)

Kui=ImImu

1048766 coeficientul de utilizare a volumului (Kuv) care reprezintă ponderea utilizării volumului depozitului calculacircndu-se ca şi produs icircntre coeficientul de utilizare a suprafeţei (Kus) şi coeficientul de utilizare a icircnălţimii depozitului (Kuicirc)

Kuv=KusKuicirc

1048766 suprafaţa necesară pentru o unitate de volum depozitată (su) care se calculează ca şi raport icircntre suma suprafeţei de depozitare propriu-zisă (Sd) şi suprafaţa auxiliară (Sa) şi volumul mărfurilor depozitate (V)

Su=Sd+SaV

1048766 coeficientul folosirii capacităţii depozitului icircn timp calculat ca şi raport dintre produsul icircntre cantitatea depozitată (Qd) şi zilele de funcţionare a depozitului (Zf) şi produsul icircntre capacitatea depozitului (Cd) cu zilele calendaristice ale unui an (365)

Kfcd=QdZfCd365

1048766 costul total pe unitatea depozitată (CTud) cu ajutorul căruia se poate cunoaşte nivelul cheltuielilor necesare cu depozitarea unei unităţi de volum in perioada unui an de zile calendaristic calculat după următoarea formulă

CTud=ViA+CheQdicircn care Vi ndash valoarea de inventar a tuturor mijloacelor fixe din depozit A ndash cota de amortizare a mijloacelor fixe Che- cheltuieli de exploatare Qd ndash cantitatea depozitată

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

34 Criterile de selecție ndash Model de selecție de decizie

Criteriul ales pentru dimensionarea depozitului este criteriul utilizării maxime a spațiului

icircn care se va ține seama de utilizarea icircn cel mai icircnalt grad a spațiului și este aplicabil icircn special icircn

cazurile icircn care spațiul disponibil este limitat

Deciziile referitoare la alegerea tipurilor de depozite presupun analizarea de către logisticieni a

variantelor posibile Selecţia anumitor tipuri şi modul lor de combinare sunt direct influenţate

de caracteristicile cererii clienţilor politica firmei avantajele şi limitele fiecărui tip de depozit şi

existenţa pe piaţă a unor operatori de icircncredere specializaţi icircn oferirea de servicii de

depozitare

Alegerea formei de aprovizionare se bazează pe analize diagnostic riguroase prin care să se

identifice oportunităţile fiecărei modalităţi şi mai ales posibilităţile firmei de a le valorifica Icircn

asemenea analize preponderente vor fi criteriile economice dar se vor utiliza şi criterii de altă

natură (sociale politice etc)

Necesitatea unor asemenea analize reiese din faptul că se pot aloca eforturi substanţiale

pentru cunoaşterea acestor relaţii şi deci icircn mod logic se aşteaptă rezultate pozitive pe termen

cacirct mai lung pe de o parte iar pe de altă parte pot să apară anumite ameninţări - cum ar fi

creşterea dependenţei faţă de furnizor - icircn cazul furnizorului unic sau al folosirii unor resurse

materiale foarte speciale

Principalele probleme care se pun din punct de vedere al stabilirii formei (formulei) de

aprovizionare sunt

- alegerea icircntre aprovizionarea de la un furnizor unic sau de la mai mulţi pentru

acelaşi produs

- alegerea icircntre aprovizionarea directă (de la producători) şi indirectă (prin

intermediar)

- alegerea icircntre aprovizionarea pe bază de contract sau pe bază de comandă

- alegerea formulei de cumpărare - individual sau icircn comun

Pentru aprovizionare s-a ales criteriul eficientei maxime CALITATEPRETagraveMAXIM

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cap IV Dimensionarea din perspectiva distribuției și transportului extern

Distribuţia cuprinde toate activităţile care au ca scop trecerea unor produse sau bunuri

de la producător (icircntreprindere producătoare) la consumatorutilizator (icircntreprindere

uilizatoareconsumatoare a respectivelor produse sau persoane fizice) Ea are deci ca scop să

lege producţia de consum Rolul pe care distribuţia icircl are este următorul

- de a regulariza mişcarea bunurilor şi serviciilor icircntre producţie şi consum amortizacircnd

atunci cacircnd apar efectele negative ale fenomenelor conjuncturale ale pieţei

- de a informa producătorul asupra nevoilor şi dorinţelor clientelei

- de a satisface clientela furnizacircndu-i un anumit număr de servicii

Transportul extern ( icircn exteriorul icircntreprinderii ) se referă la deplasarea materiilor

prime materialelor și produselor finite putacircndu-se face pe distanțe medii și lungi cu mijloace

de transport adecvate cantităților de mărfuri necesare aprovizionării șisau distribuției

Icircn ceea ce privește distribuţia la SC SPUMOTIM SA el se execută cu mijloace de

transport acoperite uscate curate ferite de lumină Fiecare lot va fi icircnsoțit de o declarație de

conformitate

Pentru livrarea mărfurilor către clienții firmei Spumotim nu asigură transportul Clienții

icircși transportă produsele comandate icircnchiriind camioane sau minibus-uri direct de la firmele de

transport din țară Icircnsă există și situații mai rare cacircnd Spumotim trebuie să asigure transportul

Această cerință este prevăzută icircn contractul de vacircnzare ndash cumpărare Icircn aceste cazuri Spumotim

icircnchiriază camioanele necesare de la casele de expediții preferate (DUNCA ndash TIMIȘOARA EFE ndash

BUCUREȘTI HEPTACO ndash TIMIȘOARA DINUTRANS ndash SĂCĂLAZ CARGOTRANS ndash BUCUREȘTI

TRUCK SPED ndash TIMIȘOARA PETROFLAX ndash P NEAMȚ)

Icircnainte de a fi incărcate icircn camioanele icircnchiriate de către client mărfurile sunt verificate

din punct de vedere calitativ După ce ies din fabrica Spumotim și se indreaptă spre client

Spumotim nu icircși mai asumă răspunderea pentru mărfurile livrate Dacă acestea sunt distruse

pierdute sau furate casa de expediții angajată de client ii acordă o despăgubire Același lucru se

icircntacircmplă și icircn cazul icircn care Spumotim icircnchiriază camioanele necesare de la o firmă de expediție

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Societatea nu icircși asumă răspunderea pentru marfa distrusă icircn timpul transportului casa de

expediții acordacircnd o despăgubire clientului dacă plata s-a efectuat icircnaintea livrării sau

societății Spumotim dacă nu s-a efectuat icircncă plata mărfurilor de către client și aceasta este

icircncă proprietatea ei

Principalele materii prime utilizate icircn cadrul activității productive de la SC Spumotim

SA sunt următoarele

1 Poliol-transportul se face cu cisterna proprie și cu cisternele furnizorului de la SC

Oltchim Racircmnicu Vacirclcea

2 Izocianat-transportul se face cu cisterna proprie și cu cele ale furnizorului de la SC

Oltchim Racircmnicu Vacirclcea

3 Antiaderenți

4 Coloranți-Huntsman Romacircnia

5 Activatori

6 Adezivi

7 Inserții metalice- transportul se face cu Tir-ul de la Alfa Rom Carpați Industrial Grup

Pitești

8 Textile

Se poate oberva că principalul criteriu de selecţie a soluției optime icircn cadrul procesului

de aprovizionare este acela al eficienţei maxime Firma beneficiază de 2 cisterne proprii cu care

se desfășoară principalele activități de aprovizionare acestea avacircnd o capacitate mare de

transport dar icircn procesul de aprovizionare se mai folosesc de asemenea și mijloacele de

transport specifice care sunt puse la dispoziție de către furnizori Se obține astfel un raport

calitatepreț maxim

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

CapV Dimensionare

Manipularea

Manipularea articolelor din spumă poliuretanică flexibilă se face conform normelor de

tehnică a securității și prevenirea și stingerea incendiilor pentru material combustibile

Manipularea produselor finite sau a celor nefinalizate se face manual și mai rar cu transpalețiIcircn

cazul materiilor prime manipularea se face manual sau mecanizat pentru produsele textile și iar

pentru substanțe nu se face manipulare(doar transport intern)

Transportul intern

Transportul intern se face cu mijloce proprii Materiile prime cele mai importante

( poliol și izocianat) nu se transportă intern ele fiind descărcate direct icircn rezervoare Celelalte

materii prime se transportă cu mijloace de transport proprii ale intreprindere icircn funcție de

cantitate Icircn cazul produselor finite transportul intern se face atacirct manual cacirct și cu cărucioare

transpaleți motostivuitoare

Aprovizionarea

SC Spumotim SA se asigură că produsele sau serviciile achiziționate sunt conforme cu

necesitățiile organizației și condițiile specific icircn documentația de aprovizionareconform

prevederilor procedurii generale de aprovizionarerdquo

De asemenea pentru a preveni un impact asupra mediului la utilizarea bunurilor

aprovizionateorganizația identifică aspectele de mediu la recepția bunurilor pe baza

documentelor de aprovizionare sau a cerințelor de mediu comunicate furnizorilor

Icircn funcție de importanța produselor și a echipamentelor utilizatefurnizorii sunt selectați pe

baza aptitudinilor acestora de a satisface condițiile de calitate și de mediu ale produselor

Un considerent major la aprobarea furnizorilor pentru elementele cu impact asupra

calității produsului șisau a mediului icircl constituie sistemul de management al calității și de

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

mediu al furnizorilor politica firmei e de a selecta furnizorii certificați icircn conformitate cu

standardele SR EN 9001ISO 169492002 și SR EN ISO4001atunci cacircnd acest lucru este posibil

Furnizorilor li se cere ca la livrare să furnizeze dovezi de conformitate cu specificațiile

Documentație de aprovizionare sunt elaborate cu detalii specifice privitoare la

cantitate

descriere

preț

specificații de livrare

instrumente speciale

specificații tehnice

cerințe de ambalare

termene și condiții de transport

depozitare

manipulare

păstrare după caz

Produsele achiziționate sunt verificate validate de către comisia de recepție desemnată

de managerul departamentuluiatunci cacircnd produsele sunt duse direct la punctele de

lucruProdusele achiziționate pot fi verificate și de către client la solicitarea acestuia Cacircnd este

posibil materialele sunt supuse proceselor de verificareiar dacă verificarea indică

nesatisfacerea specificațiilor de calitatesunt notate ca și produse neconforme

Produsele de aprovizionat sunt pentru

Satisfacerea cerințelor clienților (ofertecontractecomenzi)

Necesar intern (piese de schimbstocconsumabilediverseservicii)

- se face identificarea aspectelor de mediu semnificative asociate produselor și

serviciilor aprovizionate de catre managerul departamentului de Import-ExportSPD

sau a responsabilului de aprovizionare

-se calculează valoarea produselorserviicilor și se transmite printr-un

memoriu directorului general

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Depozitarea

Depozitarea materiilor prime se face astfel

1 Pentru poliol și izocianat Spumotim dispune de două magaziiuna pentru secția de

Turnări auto și alta pentru secția de Spumare-Prelucrare

2 Pentru secția auto mai există o magazie pentru inserții metaliceAcestea sunt depozitate

in containăre

3 Pentru secția Confecții-Articole camping o magazie ce conține produse

textilenasturifermoare

4 Pentru celelalte materii primeantiaderenți activatori adezivi coloranțietc icircncă o

magazieAcestea se depozitează de obicei icircn butoaie de 100-200kg

Exemplu magazia de materii prime (poliol și izocianat) pentru secția turnări auto

Magazia conține 5 rezervoare de izocianat și 4 de poliol cu o capacitate de 30 t Icircn ea mai

sunt și rafturi pe care sunt depozitate matrițele de la instalația de turnare icircn forme

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Fig 5 Depozit de materii prime

-rezervor poliol

-rezervor izocianat

12 ndash reprezintă rafturi pe care sunt depozitate matrițel

ZONĂ DE DEPOZITARE

1 2

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Transportul extern

Transportul se execută cu mijloace de transport acoperite uscate curate ferite de

lumină Fiecare lot va fi icircnsoțit de o declarație de conformitate

Transportul extern al materiilor prime utilizate pentru producție icircn cadrul firmei sunt

aduse de către departamentul aprovizionare pe baza contractelor icircncheiate cu

furnizoriiCantitățile de referință care se trec in contracte se estimează pe baza consumului

anului precedent la care se adaugă o marjă de +20

Controlul informațiilor

Icircn ceea ce privește partea de control al informațiilor s-ar putea imlementa un sistem

ERP care reprezintă o icircmbinare a practicilor de management al afacerilor cu tehnologia

informațiilor prin care procesele de afaceri ale unei companii sunt integrate in cadrul

sistemului informatic in vederea atingerii unor obiective de business specifice Se recomandă

implementarea unui sistem ERP pe o infrastructura IT optimă astfel icircncacirct procesele de afaceri

să opereze la un randament care să permită atingerea obiectivelor de business prestabilite

Un astfel de sistem ERP ar realiza integrarea tuturor funcțiilor de conducere ale unei

companii plecacircnd de la planificare asigurarea stocului de materii prime și materiale definirea

tehnologiilor coordonarea proceselor de producție și nu in ultimul racircnd la realizarea gestiunii

financiar - contabile a resurselor umane a stocurilor de produse finite și terminacircnd cu

dezvoltarea și menținerea relațiilor cu clienții și partenerii de afaceri

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cap VI ConcretizareRealizare sistem sau procesprodus

52 Concretizare a datelorpropuneri

Dispozitivele alese pentru transport si manipulare suntcarucioarelePentru acest depozit

sunt alocate un nr de 4 carucioare in rest transportul intern se face manual cu muncitori

necalificati dat faptul ca buretii din sezuturi si spatare sunt usori si nu necesita dispozitive

performante de manipulare si transport intern

Tipul de depozit ales este cel cu circulatie liniara cu marfuri amplasate longitudinal

M

CV

SA

ND

ER

O

Bir

ou

gest

ion

ar

Bir

ou

gest

ion

ar

Repere neconforme

Repere neconformeZONĂ TRANZIT

LO

GA

N

LO

GA

N

LO

GA

N

MC

V

MC

V

M

CV

SA

ND

ER

O

SA

ND

ER

O

SA

ND

ER

O

LO

GA

N

ZONĂ DEPOZITARE PRODUSE FINITE

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Pentru depozitul auto de produse finite se folosește metoda FIFO(primul intrat-primul

ieșit) adică bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție (sau de producție) al

primei intrări (lot) Pe măsura epuizării lotului bunurile ieșite din gestiune se evaluează la

costul de achiziție (sau de producție) al lotului următor icircn ordine cronologică

Metoda de gestiune a stocurilor

Presupune aprovizionarea şi reaprovizionarea cu loturi şi cantităţi care trebuie estimate la

anumite momente calendaristice Acest tip de gestiune este specific pentru nesătorii fabricile

de confectii de mobilă etc ce au un nomenclator constant de producţie dar care trebuie să se

adapteze icircn functie de cererea de ţesătura culoare modă

Se reprezintă grafic icircn figura

Se observă că trebuie să existe un stoc de alarmă care să preia fluctuatiile cererii

variabile iar nivelul de alarmă este superior celui de sigurantă

Suprafață de depozitare este de 4078 msup2 Aici se depozitează șezuturile și spătarele

pentru Dacia Logan MCV Sandero Produsele sunt delimitate icircn 12 părţi cu ajutorul unor

grilaje din fier și lemn Fiecare tip de mașină are cacircte 4 părți corespunzătoare fiecăriu tip de

componentă cu o lățime de 15 m Icircn magazia de produse finite pe lacircnga zona de depozitare se

află și biroul gestionarului și zona de tranzit

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Aprovizionarea se face icircn mod direct de la un singur furnizor pentru materiile prime

importante(poliolizocianat)

Aprovizionarea directă presupune ca icircn mod direct să se negocieze şi să se formalizeze relaţiile

de aprovizionare (contract comandă etc) să se efectueze plăţile respectiv să aibă loc transferul

produselor de la producător la consumator

Aprovizionarea de la un furnizor unic

Dacă icircn general se recomandă să nu se apeleze la un singur furnizor - pentru evitarea

creşterii gradului de dependenţă de acesta - există situaţii icircn care această formă de

aprovizionare este eficientă şi anume

1 Icircn cazul existenţei unor relaţii anterioare eficiente sau al folosirii contractelor

pe termen lung eventual al stabilirii unor relaţii de parteneriat

2 Icircn cazul icircn care furnizorul deţine monopolul tehnic icircn ce priveşte fabricarea

unui produs

3 Dacă un furnizor oferă un nivel de calitate preţ şi service deosebit

4 Dacă nivelul comenzilor nu asiguro icircmpărţire economică a acestora la mai mulţi

furnizori (apar costuri suplimentare de lansare a comenzilor)

5 Icircn cazul icircn care se pot obţine reduceri de preţ sau a cheltuielilor de

aprovizionare

6 Icircn cazul unor produse care se caracterizează printr-un nivel calitativ deosebit

7 Este mai facilă şi eficientă o planificare riguroasă respectiv trecerea către

aprovizionarea de tip JIT

Principalele dezavantaje ale unei asemenea forme de aprovizionare sunt imposibilitatea

punerii icircn concurenţă a furnizorilor şi riscul de creştere a gradului de dependenţă faţă de

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

furnizor Dezavantajele acestei forme de organizare a aprovizionării reies din analiza avantajelor

aprovizionării de la mai mulţi furnizori

Cele mai importante forme prin care se icircnfăptuieşte şi care impun şi adoptarea de

strategii specifice sunt

1 ndash distribuţie exclusivă ndash constă icircn plasarea prin intermediul unui singur distribuitor sau

reprezentant Se practică icircn cazul bunurilor de valoare mare mai ales al mijloacelor de

producţie precum şi icircn cazul exporturilor

2 ndash distribuţie intensă ndash constă icircn plasarea produselor prin toate mijloacele avute la

dispoziţie pentru a avea un grad de acoperire a pieţii cacirct mai mare Se practică icircn cazul

bunurilor de folosinţă curentă ce se cumpără zilnic sau la intervale mici fără a fi interesantă

marca produsului

3 ndash distribuţie inversă ndash constă icircn recuperarea icircn scopuri productive a unor componente

rămase icircn urma consumului (ambalaje materiale deficitare etc) Icircn acest caz ciclul este

consum ndash distribuţie ndash producţie Se constată icircn ultimele decenii o preocupare deosebită a

ţărilor dezvoltate pentru a recupera refolosi şi recicla tot ce se poate deoarece se asigură

reducerea cheltuielilor cu producerea unor bunuri şi protejarea resurselor naturale mai ales a

celor neregenerabile Şi icircn acest mod distribuţia contribuie la progresul economico-social

Funcţiile distribuţiei

Distribuţia ca intermediar icircntre producţie şi consum este determinată de acestea dar

la racircndul ei are un rol activ asupra lor influenţacircnd atacirct producţia din ciclul următor cacirct şi

consumul din ciclul prezent

Relaţiile de interdependentă dintre distribuţie şi producţie respectiv consum sunt puse

icircn evidenţă de către funcţiile pe care aceasta le icircndeplineşte icircn cadrul circuitului economic

1 ndash funcţia de schimbare a proprietăţii asupra produsului ndash se realizează prin operaţiuni

comerciale care constau icircn repartizare vacircnzare cumpărare prezentare şi servicii etc

2 ndash funcţia de transport ndash asigură scurgerea produselor de la producător la distribuitor şi de

la acesta la consumator după ce de regulă suportă şi operaţiuni de depozitare Cum situaţiile

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

icircn care consumatorul icircşi cumpără direct produsul de la producător sunt rare activitatea de

transport devine inevitabilă şi icircnseamnă cheltuieli ce sporesc valoarea produsului

3 ndash funcţia de stocare ndash permite ajustarea icircn timp a producţiei la evoluţia cererii De obicei

distribuitorul cumpără (se aprovizionează) de la producător (icircn partidă mare ndash engros) la

anumite intervale de timp şi pune la dispoziţie permanent consumatorului care va găsi

produsul atunci cacircnd icircl doreşte Depozitarea trebuie să asigure condiţii bune pentru a nu se

altera caracteristicile produsului

4 ndash funcţia de sortare şi ambalare ndash face posibilă oferirea unei varietăţi de produse sub

aspect calitativ structural de marcă Distribuitorul transformă lotul de producţie icircn lot de

vacircnzare oferindu-i produsul consumatorului individual sau icircn loturi mici

5 ndash funcţia de promovare ndash oferă informaţii consumatorului despre produse iar prin formele

de vacircnzare utilizate publicitate etc contribuie la creşterea volumului vacircnzării

6 - funcţia de service ndash constă icircn activităţi legate direct de vacircnzare şi negociere de livrare

instalare (a bunurilor de folosinţă icircndelungată) reparaţiilor icircn perioada de garanţie

7 ndash funcţia financiară ndash se realizează prin faptul că distribuitorul cumpără de la producător icircn

partidă mare oferindu-i contravaloarea produselor ceea ce-i permite continuitatea activităţii

chiar dacă produsele nu au ajuns la consumator Icircn acest fel distribuitorul este cel care

finanţează continuitatea producţiei asumacircndu-şi riscul

8 - funcţia socială ndash constă icircn asigurarea protecţiei intereselor consumatorului şi educarea

sa prin numeroase mijloace pe care comerţul le are la dispoziţie

Distribuţia icircşi icircndeplineşte aceste funcţii prin elementele sale componente canalele de

distribuţie distribuţia fizică comerţul engros şi comerţul cu amănuntul

Structura canalelor de distribuţie

Denumit adesea canal de marketing canalul de distribuţie este componenta esenţială a

submixului de distribuţie Canalul de distribuţie gestionează schimbările prin care trece un

produs icircn drumul său de la producător pacircnă la consumatorul final El apare ca ldquo o combinaţie de

utilităţi şi funcţiuni asigurate de icircntreprindererdquo ca o reţea de organizaţii şi persoane care au

responsabilitatea de a asigura disponibilitatea bunurilor la nivelul consumatorului El reflectă

atacirct itinerariul cacirct şi modalităţile ce asigură fluxul bunurilor de la producător la consumator

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Canalul de distribuţie trebuie privit ca un sistem ale cărui componente producător

consumator şi intermediar se condiţionează reciproc De asemenea canalul de distribuţie

vizează nu numai circuitul deplasării ruta pe care aceasta o urmează ci şi succesiunea de

transferuri a titlului de proprietate icircntre verigile componente ale lanţului de distribuţie extins

pacircnă la consumatorul final

Dimensiunile canalului de distribuţie

Orice canal de distribuţie se caracterizează prin trei dimensiuni

1 ndash lungimea ndash reprezintă numărul de etape verigi intermediare prin care trece produsul de

la producător la consumator (nu distanţa icircn spaţiu) Din acest punct de vedere se pot delimita

cacircteva tipuri de canale

a ndash canal direct ndash icircn care relaţia producător ndash consumator este nemijlocită deci nu apare

intermediarul (ex- serviciul de reparat icircncălţăminte cumpărarea pacircinii direct de la cuptor şi icircn

mod frecvent la bunurile de investiţii de producţie)

b ndash canal scurt ndash icircn care apare intermediarul Este un canal indirect cu un singur intermediar

ndash detailistul ndash considerat canal tradiţional Se utilizează mai ales pentru produsele

agroalimentare perisabile dar şi pentru produse de valoare mare de noutate de modă sau

cacircnd piaţa este concentrată Icircn cazul mijloacelor de producţie depozitele specializate pun la

dispoziţia consumatorului produsele icircn general pe bază de comenzi

Icircn acest caz producătorul icircşi asumă funcţia distribuţiei fizice pacircnă la magazin Avantajele

acestui tip de canal se reflectă icircn reducerea cheltuielilor realizarea relaţiei cu consumatorii sau

mărirea vitezei de rotaţie Distribuitorul este cel care icircşi asumă riscul comercial şi funcţia de

promovare

c ndash canalul lung ndash icircn care icircntre producător şi consumator de obicei apar doi intermediari

engrosistul şi detailistul

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Se utilizează icircn mod frecvent pentru mărfurile cu sortiment complex cu cerere

sezonieră sau care presupun operaţiuni de sortare ambalare etc Icircn acest caz produsele trec

printr-o singură verigă de depozitare dar pot fi şi mai multe Un asemenea canal necesită

cheltuieli mai mari icircncetinirea vitezei de rotaţie şi chiar pierderi datorită condiţiilor de

depozitare dar asigură o aprovizionare ritmică şi condiţii icircn genere adecvate de păstrare

d ndash canal complex ndash icircn care există mai mult de două verigi intermediare care vor spori

cheltuielile Se icircntacirclneşte mai ales icircn ţările dezvoltate ce practică comerţ integrat şi icircn comerţul

internaţional dar icircl icircntacirclnim adesea şi pentru bunuri de folosinţă curentă

2 ndash lăţimea canalului ndash numărul unităţilor prin care se asigură desfacerea produsului icircn

cadrul fiecărei etape a circuitului Icircn cazul bunurilor de consum lăţimea creşte pe măsura

apropierii de consumatori dar la bunurile de investiţii ea este mai redusă Lăţimea canalului de

distribuţie stă la baza selectivităţii distribuţiei icircn funcţie de care se disting mai multe forme de

distribuţie

a ndash distribuţie intensivă sau generală

b ndash distribuţie selectivă

c ndash distribuţie exclusivă ndash presupune alegerea unui singur intermediar convenit printr-un

contract prin care cumpărătorul se obligă să vacircndă numai comerciantului respectiv pe o

anumită piaţă Vacircnzarea prin franchising ndash se utilizează icircn ţările dezvoltate pentru produsele de

marcă

3 ndash adacircncimea canalului ndash reflectă gradul de dispersie icircn spaţiu al punctelor de vacircnzare al

apropierii de punctele de consum La bunurile de producţie adacircncimea e redusă distribuţia

avacircnd grad ridicat de concentrare teritorială la bunurile de consum adacircncimea e mare unele

fiind aduse la domiciliu (comandă corespondenţă comis-voiajor) Canalul de distribuţie este

specific fiecărei categorii de produs iar adesea acelaşi produs se poate afla icircn canale de

dimensiuni diferite Ca urmare la nivelul economiei naţionale se creează o adevărată reţea de

distribuţie formată din persoane şi organizaţii

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Icircn cazul companiei SC SPUMOTIM SA se folosesc canale directe şi scurte Produsele

finite sunt preluate de clienți și transportate cu propriul parc auto prin intermediari sau cu

ajutorul unei firme logistice

Cap VII Măsurare analiză imbunătățire

Pentru compania SC SPUMOTIM SA controlul și verificarea permanentă a activităților

logistice este realizată de un reprezentant al departamentului logistic care se ocupă de buna

desfășurare a activităților ce depind atacirct de logistica internă cacirct și de cea externă

Icircn ceea ce privește manipularea și transportul intern se face o verificare la fiecare 14

zile lucrătoare a tututor echipamentelor și utilajelor care sunt folosite icircn momentul de față

Astfel responsabilul logistic va stabili monitorizările si măsurările ce trebuie efectuate si

dispozitivele de monitorizare si măsurare necesare pentru justificarea conformităţii utilajelor cu

cerinţele specificate

Icircn cazul manipulării şi transportului intern se va verifica icircn permanenţă timpul efectiv de

lucru al utilajelor folosite conform formulei de mai jos

tp = tinc + ttr + tdes icircn care

tinc = timpul de icircncărcare al mijlocului de transport

ttr = timpul de transport efectiv ( și gol și icircncărcat )

tdes = timpul de descărcare

De exemplu icircn cazul cărucioarelor de transport icircncărcarea acestuia se poate realiza

icircntr-un interval de 2 minute timpul de transport pacircnă la destinație icircmpreună cu cel de

icircntoarcere ar fi 5 minute iar cel de descărcare ar fi de 1 minut atunci putem spune că timpul

procesului se ridică efectuacircnd o simplă adunare la 8 minute Orice coboracircre sub acest interval

denotă o lipsă de productivitate și ar trebui să se icircncerce icircn permanență o icircmbunătățire a

acestui timp Aceasta se poate realiza prin icircntreținerea continuă a echipamentelor de transport

interne asiguracircndu-se Icircn permanență funcționarea lor la capacitate maximă și un randament

ridicat

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Icircn ceea ce privește aprovizionarea și depozitarea putem spune că timpul de depozitare

al produselor finite este dat de fluctuația cererii pe piață Firma trebuie să mențină icircn

permanență un stoc de siguranță iar metoda de determinare a necesarului de aprovizionat este

aceea a cererii aleatorii la intervale egale Se cunosc cu certitudine numai intervalele de

reaprovizionare materia primă achiziționacircnd-se icircn funcție de comenzile primite

Icircn cazul transportului extern distribuția nu este realizată de către de către SC

SPUMOTIM SA clienții transportacircndu-și singuri produsele comandate fie prin contractarea

unor intermediari fie prin folosirea serviciilor anumitor firme logisice Aprovizionarea icircn schimb

se realizează cu ajutorul cisternelor proprii și cu ale mijloacelor de transport externe puse la

dispoziție de către furnizori Șefului departamentului logistic trebuie să urmărească icircn

permanență evoluția raportului CalitatePreț și să-l mențină la un nivel maxim Putem spune că

acest criteriu este cel mai relevant icircn măsurarea și analiza eficacității procesului de

aprovizionare desfășurat icircn cadrul societății

Cap VIII Responsabilitatea managementul firmei

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Această direcţie de analiză urmăreşte stabilirea gradului de icircncredere pe care icircl oferă

icircntreprinderea privind asigurarea unui nivel competitiv şi permanent al calităţii producţiei

Sistemul de conducere și asigurare a calităţii (SQAC) are ca principal obiectiv stabilirea

nivelului de implementare a SQAC sub raportul cuprinderii icircn sistem a tuturor activităților

implicate precum și a funcționării corecte a tuturor elementelor componente ale sistemului

Verificarea calităţii fabricaţiei urmărește evaluarea particularităților precum și a

metodelor utilizate pentru verificarea calității serviciilor si produselor precum și eficiența

acestor verificări

Calitatea proiectelor se bazeaza pe examinarea normelor interne a caietelor de sarcini

și a proiectelor de execuție O problemă importantă care apare aici este găsirea procedurii de

corelare icircn anumite cazuri a cerințelor clienților cu proiectele de care dispune firma Nivelul

autorității funcțiunii laquocalitateraquo se evaluează in principal prin felul icircn care organele de asigurare

a calității icircși exercită dreptul de a opri procesul de deservire a clienților icircn cazurile icircn care nu

sunt respectate condițiile de calitate Autoritatea funcțiunii calitate este asigurată integralLa

nivelul conducerii superioare se analizează periodic situația calității determinacircnd angajarea

tuturor compartimentelor și a resurselor necesare icircn acțiunile pentru creșterea nivelului

calității

Icircn ceea ce privește calitatea aprovizionării acest criteriu urmărește evaluarea calității

produselor procurate de la furnizori sub forma de materii prime sau componente Analiza

pornește de la concepția conform căreia pentru calitatea materiilor prime semifabricatelor sau

componentelor primite din afară responsabilitatea revine integral celui care le comercializează

Sistemul de recepție a materiilor prime este integrat icircn acorduri de partenierat pe termen

mediu și lung cu subfurnizorii incluzacircnd colaborarea pentru asigurarea calității prin eforturi

comune

Costurile calităţii reprezintă un criteriu important ce evaluează politica de calitate pe

care o desfășoară firma atacirct prin măsura cheltuielilor care se fac pentru prevenirea defectelor

cat și a celor determinate de noncalitate Analiza costurilor trebuie privită ca un instrument

absolut necesar al managementului calității Costurile calității sunt procesate și analizate Pe

baza acestor analize se stabilesc măsuri corective și se urmărește corectarea lor

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Managementul general al firmei cuprinde pe de o parte o evaluare a calităţii procesului

managerial şi pe de altă parte calitatea echipei manageriale Icircn scopul evaluării sunt examinate

strategia firmei structura organizaţională metodele şi tehnicile manageriale precum şi nivelul

de informatizare implicat icircn procesul de management

Metodele tehnicile şi instrumentele manageriale utilizate icircn procesul de conducere icircn

raport cu obiectivele stabilite icircn strategia firmei scopurile urmărite cerinţele de optimizare a

capacităţii de muncă a componenţilor echipei manageriale şi motivarea icircntregului personal

pentru atingerea obiectivelor firmei sunt la un nivel optim Funcţionalitatea şi eficienţa

sistemului informaţional managerial şi modul de integrare al acestuia icircn procesul managerial şi

icircn structura organizaţională a firmei sunt parţial inadecvate necesitacircnd reproiectări şi unele

dezvoltări

Conducerea societăţii e asigurată de un Director General un Director de Calitate un

Director Economic un Director Comercial și un Director Tehnic Firma asigură personal cu

calificare corespunzătoare să efectueze procesul tehnologic şi cerinţele de funcţionare a firmei

Stilul de conducere adoptat de firmă este cel echilibrat care se manifestă prin o preocupare

constantă şi echilibrată atacirct pentru oameni cacirct şi pentru activitatea economică

Prin certificările primite pentru Sistemul Calității Protecția Mediului Analize și Control

organizația demonstrează cunoașterea și folosirea standardelor de calitate corespunzacircnd

Normelor Europene fiind un partener de icircncredere pentru colaboratorii ei

Personalul organizației 644 de salariați dintre care

bull 122 personal TESA din care -5 directori

-18 șefi de departamente

bull 11 maiștri

bull 387 muncitori calificați

bull 124 muncitori necalificați

Organigrama firmei

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cap IX Decizii de icircmbunătățire

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

O acţiune corectivă este o acţiune icircntreprinsă pentru a elimina cauzele unei

neconformităţi detectate sau a altor situaţii nedorite icircn vederea prevenirii repetării acestora

pe cacircnd acţiunea preventivă este o acţiune icircntreprinsă pentru eliminarea cauzelor unor

neconformităţi potenţiale sau a altor situaţii nedorite posibile icircn scopul prevenirii apariţiei

acestora

Pentru SC SPUMOTIM SA am propus două icircmbunătățiri care se doresc a fi

implementate

1 Rearanjarea mărfurilor icircn cazul depozitului de produse finite pentru Dacia Logan

MCV Sandero Acesta conține șezuturi față spătare față șezuturi spate spătare spate pentru

360 de mașini din fiecare tip de Dacie(Logan Sandero MCV)

Varianta inițială a depozitului este prezentată icircn figura 41 din capitolul II Acesta are o

suprafață de 4078 msup2 Marfa ar fi trebuit depozitată icircn stive de max 2 m și utilizată metoda

FIFO doar că datorită aranjării necorespunzătoare(marfa fiind aruncată și nu aranjată) nici unul

din cele două principii nu se respectă

Vom lua cantitatea maximă ce se poate depozita 720 buc spătare față720 buc șezuturi

față 360 buc șezuturi spate360 buc spătare spate pentru toate cele 3 tipuri de mașini

Pentru varianta propusă vom depozita produsele icircn containere și le vom rearanja astfel

icircncacirct aceastea să fie manipulate și transportate mai ușor iar aranjarea icircn depozit să fie

corespunzătoare

Icircn tabelul următor avem reprezentate dimensiunile fiecărui tip de produs fabricat

pentru cele 3 tipuri de mașini precum și dimensiunile containerelor si nrbuccontainer

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

DestinațieDenumire produs

dimensiune[cm]

Dimensiune

Container[cm]

Număr buccontainer

Logan

-șezut față 50times50times15 150times100times150 60

-spătar față 60times50times16 180times150times120 60

-șezut spate 140times50times18 180times140times150 30

-spătar spate 140times55times10 150times140times110 30

MCV

-șezut față 50times50times15 150times100times150 60

-spătar față 60times50times16 180times150times120 60

-șezut spate 140times50times18 180times140times150 30

-spătar spate 140times55times10 150times140times110 30

Sandero

-șezut față 50times47times15 150times150times150 60

-spătar față 60times52times16 180times160times140 60

-șezut spate 1425times47times20 200times143times141 30

-spătar spate 1425times57times10 150times143times115 30

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Pentru 360 de mașini vom avea nevoie de următoarele

Pentru Dacia LoganMCV

720buc șezut față = gt 12 containere -6 icircn lungime(9 m) 1 pe lățime(1 m) 2 icircn

icircnălțime(3 m)

720 buc spătar față = gt 12 containere -6 icircn lungime(108 m) 1 pe lățime(150 m) 2 icircn

icircnălțime (240 m)

360 buc șezut spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(108 m) 1 pe lățime(140 m) 2 icircn

icircnălțime (3 m)

360 buc spătar spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(9 m) 1 pe lățime(140 m) 2 icircn

icircnălțime(220 m)

Pentru Dacia Sandero

720buc șezut față = gt 12 containere - 6 icircn lungime(9 m)1 pe lățime(150 m) 2 icircn

icircnălțime(3 m)

720 buc spătar față = gt 12 containere - 6 icircn lungime(108 m) 1 pe lățime(160 m) 2 icircn

icircnălțime (280 m)

360 buc șezut spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(12 m)1 pe lățime(145 m)2 icircn

icircnălțime (141 m)

360 buc spătar spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(9 m)1 pe lățime(145 m)2 icircn

icircnălțime(230 m)

Noul depozit va arăta ca icircn figura următoare

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Fig5 Noul depozit de produse finite

Bir

ou

gest

ion

ar R

eper

e

nec

onfo

rme

ZONĂ DEPOZITARE PRODUSE FINITE

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Avantajele rearanjării produselor finite icircn spațiul de depozitare sunt următoarele

- manipularea și transportul intern se fac mult mai ușor

- se poate respecta metoda FIFO

- o dată cu introducerea containerele nu există riscul ca marfa să blocheze trecerea sau

să ocupe culoarele de trecere atunci cacircnd depozitu este icircncărcat la capacitate maximă

2 Introducerea unui compartiment logistic care va fi format din directorul de logistic și

de managerul de logistică

Compartimenul logistică răspunde de activitatea de aprovizionare cu bunuri şi

materiale de organizarea din punct de vedere logistic a activităţilor coordonează parcul auto

şi sistemul informatic al organizației

Compartimentul logistică are următoarele atribuţii principale

Asigură aprovizionarea organizației cu materiale şi bunuri

Colaborează cu toate departamentelecompartimentele icircn vederea stabilirii

necesarului logistic

Icircntocmeşte referatele de necesitate pentru achiziţia de bunuri şi serviciii şi le

supune aprobării directorului principal

Icircntocmeşte caiete de sarcini și documentaţia tehnică necesare pentru asigurarea

logisticii instituției

Urmăreşte derularea contractelor de achiziţii

Urmăreşte ca bunurile facturate şi plătite să fie icircn concordanţă din punct de

vedere al cantităţii calităţii şi valorii cu prevederile contractuale sau comenzile emise

după caz Se certifică astfel realitatea regularitatea şi legalitatea bunurilor şi

prestărilor de servicii

Realizează activitatea de amenajare corespunzătoare a spațiilor de depozitare

Asigură şi răspunde de coordonarea activităţii de transport bull Gestionează parcul

auto şi inventarul din dotarea acestuia

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Răspunde de starea tehnică şi estetică a autovehiculelor de icircntreţinerea şi

repararea autovehiculelor de reviziile şi inspecţiile tehnice periodice ale acestora

Răspunde de gestionarea bonurilor de carburante de eliberarea acestora din

gestiune icircn baza consumurilor normate şi utilizarea acestora potrivit reglementărilor

icircn vigoare

Asigură icircntreţinerea si depanarea echipamentelor IT (calculatoare imprimante

scanere monitoare notebook-uri) Asigură instalarea dezinstalarea sistemelor de

operare si a soft-urilor folosite pe stațiile de lucru Realizează intervenții pentru

remedierea disfuncţionalităţilor apărute icircn funcţionarea echipamentelor IT mai sus

menţionate la solicitarea utilizatorilor

Asigură asistenţa pentru achiziţionarea componentelor hardware (hdd fdd

unităţi optice mouse tastaturi memorii RAM surse plăci reţea modem-urietc)

precum şi icircnlocuirea acestora

Page 2: Proiect Final Final

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

costul ca şi cunoaşterea pieţei icircn legătură cu preferinţele cumpărătorilor un loc important icircl

ocupă aşa zisele canale de distribuţie a căror optimizare este o problemă de logistică

Pe scurt logistica poate fi definită prin cei 8 D Astfel logistica asigură produsul dorit icircn

cantitatea dorită icircn condiţiile dorite la locul desemnat la timpul dorit la clientul desemnat la

costul dorit şi icircn cantitatea dorită de consumator

Activităţile componente ale sistemelor logistice sunt manipularea transportul

aşteptarea depozitarea formarea unităţii logistice controlul Prin intermediul acestor activităţi

se realizează aprovizionarea cu materii perime materiale combustibil energie se sprjină

fabricarea produsului şi se realizează distribuţia produsului finit

12 Sisteme logistice

Icircn unele lucrări de specialitate din ţară se arată că sistemul logistic este constituit din

ansamblul mijloacelor (macircna de lucru uzine mijloace de manipulare şi depozitare) prin care se

acţionează pentru a realiza icircn mod fizic toate operaţiile de fabricaţie de transport şi de

depozitare permiţacircnd să se asigure afluirea materialelor de la furnizori pacircnă la beneficiari

după ce acestea au suportat pe parcurs transformarile necesare pentru a deveni produse

finite Aceasta definiţie este inconsecventă şi neclară incuzacircnd şi forţa de munca şi uzina

Icircn literatura străină sistemul logistic este definit ca fiind sistemul care include toate

fluxurile de materiale de la achiziţionarea materiilor prime la livrarea produselor finite către

ultimul consumator precum şi legăturile stabilite de fluxul informaţional atacirct cel de control cacirct

şi cel de icircnregistrare a mişcării materialelor

Sistemul logistic cuprinde icircntreg fluxul de materiale de la achiziţionarea materiilor

prime şi pacircnă la livrarea produselor finite la beneficiarii finali

Din punct de vedere logistic drumul pe care icircl parcurg bunurile materiale de la locul de

unde se produc pacircnă la locul de utilizare sau desfacere comportă două categorii de activităţi

stracircns legate una de alta şi anume a) transportul şi manipulările succesive prin care se

realizează icircncărcarea descărcarea şi b) depozitarea Icircn structura preţului de cost al unui produs

partea aferentă transportului este mai redusa icircn raport cu cheltuielile pentru manipulare 3-

10 faţă de 15- 70

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Pentru a mări eficienţa economică a sistemului logistic este necesar a se acţiona icircn

special pentru micşorarea cheltuielilor legate de operaţiile de manipulare Reducerea

cheltuielilor de manipulare se poate realiza prin creşterea mărimii unităţii de icircncărcătură prin

reducerea numărului de manipulări şi mărirea productivităţii acestei activităţi prin mecanizarea

operaţiilor de icircncărcare descărcare şi depozitare

Plecacircnd de la cele afirmate anterior se poate considera că sistemul logistic este sistemul

care cuprinde toate procesele fluxurile structurile şi programele de funcţionare aferente

logisticii Icircn interiorul sistemelor logistice se desfăşoară activităţi şi procese de aprovizionare

transport manipulare aşteptare depozitare control formare unitate de icircncărcătură

distribuţie

Sistemul logistic al icircntreprinderii cuprinde ( fig 32)

- totalitatea furnizorilor de materii prime şi materiale determinaţi prin număr localizare

sortimente de marfă cantităţi costuri regimul de contractare ( zona A)

- modul de relizare a aprovizionării determinat de felul transportului (paletizare

containerizare etc) frecvenţa loturilor cheltuielile necesare (zona B)

- modul de depozitare al materiilor prime semifabricatelor şi reperelor pieselor de

schimb determinat de capacitatea depozitelor amplasarea acestora organizarea lor

modul de manipulare (zona C)

- producţia propriu-zisă icircn ceea ce priveşte localizarea sortimentele cantităţile

capacităţile de producţie amplasarea utilajelor şi organizarea manipulărilor interne

depozitarea temporară ( zona D)

- totalitatea depozitelor de produse finite caracterizate prin capacitate organizare

internă rulaj de marfă amplasarea acestora ( zona E)

- transportul icircntre depozitele de produse finite şi angrosiştii mari caracterizat prin

cantităti transportate mijloace de transport utilizate număr de sortimente trasee

loturi formate activităţi logistice specifice (zona F)

- reţeaua de depozite regionale ( baze de aprovizionare depozite cu ridicata depozite

teritoriale de aprovizionare tehnico-materială ) caracterizate prin număr localizare

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

capacitate stocuri modul de pregătire al comenzilor zonele sau ramurile industriale pe

care le servesc (zona G)

- modul de realizare al distribuirii determinat de organizarea transporturilor icircn circuitele

de livrare tipul vehiculelor felul constituirii unităţilor de livrare (ambalaje palete

containere pachete) mecanizarea manipulării (zona H) beneficiarii determinaţi prin

localizare geografică categoria sortimentelor mărimea loturilor şi periodicitatea serviciul

asigurat (zona I)

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Fig 32 Schema principalelor componente ale unui sistem logistic

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

13 Clasificarea Logisticii

1)Logistica internă - se desfaşoară icircn interiorul icircntreprinderii luată ca sistem Ea are ca şi

activităţi specifice manipularea transportul intern aşteptarea depozitarea formarea unităţii

de icircncărcătură controlul

Logistica internă se mai poate numi logistica producţiei sau logistica engros deoarece se

desfaşoară icircn special icircn cadrul icircntreprinderilor productive sau icircn interioriul depozitelor marilor

angosişti mai ales dacă aceştia realizează pe lacircngă depozitarea simplă şi operaţii de

reicircmpachetare dezmembrare formare a comenzilor

2) Logistica externă - se desfăşoară icircn exteriorul icircntreprinderii luată ca sistem Ea are ca

şi activităţi specifice manipularea transportul extern aşteptarea depozitarea controlul

Logistica externă poate fi icircmparţită icircn două categorii

a) Logistica aprovizionării ndash cuprinde manipularea transportul extern aşteptarea

controlul( activităţi prin care se realizează procesul de aprovizionare) şi se referă la toate

materiile prime materialele combustibilii informaţia necesare unei icircntreprinderi pentru o

bună desfaşurare a procesului de producţie

Aprovizionarea reprezintă activitatea prin care se asigură resursele de materii prime

materiale servicii necesare consumului producţiei icircn volumul şi structura care să asigure o

activitate cu o profitabilitate maximă a agentului economic

Trecerea de la o stare la alta constituind o combinaţie icircn lanţ de operaţii diferite ca

natură şi ca pondere icircn ansamblul general este definită icircn mod obişnuit drept proces de

aprovizionare Aceste operaţii se pot grupa icircn

- operaţii de manipulare care cuprind totalitatea mişcărilor care se ivesc la deplasarea la

locul stabilit a materialelor sau produselor necesare activităţii industriale şi comerciale

(prelucrare aşezare icircncărcare descărcare stivuire etc)

- operaţii de depozitare prin care se asigură corelarea icircn timp icircntre existentul de mărfuri

icircn stoc şi cererile diverşilor beneficiari fiecare cerere determinată de variaţii sezoniere şi

aleatorii adesea icircn discordanţă

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

- operaţii de fracţionare sau de grupare care permit trecerea de la un lot de o altă

dimensiune dar constituit din mărfuri identice de exemplu constituirea unităţilor de

icircncărcătură paletizate containerizate pachetizate

- operaţii de pregătire a sortimentului comercial adică trecerea de la unul sau mai multe

loturi cuprinzacircnd o altă gamă şi o altă cantitate de mărfuri icircn funcţie de cerinţele

beneficiarului

- operaţii de transport prin care se realizează deplasarea mărfurilor fie icircn loturi

complete de la un singur expeditor la un singur destinatar fie prin gruparea mai multor

trimiteri avacircnd destinatari diferiţi icircn această a doua variantă sunt necesare circuite de

colectare şi circuite de livrare

Combinaţia acestor operaţii impune tehnici dintre cele mai diverse studiul lor arătacircnd

existenţa unei stracircnse icircntrepătrunderi şi dependenţe a operaţiilor respective din punct de

vedere tehnic şi economic soluţia uneia dintre componente depinzacircnd de soluţiile adoptate

pentru celelalte Astfel natura produsului unitar sau icircn vrac determină natura ambalajului şi

alegerea mijlocului de transport după cum formarea unei unităţi de icircncărcătură paletizată sau

pachetizată este determinată de dimensiunile produselor natura ambalajelor rezistenţa la

stivuire modul de grupare condiţiile de depozitare cerinţele beneficiarilor etc

Canalele de aprovizionare pot fi

directe ndash cacircnd componentele necesare icircntreprinderii sunt aduse direct de la

producători Avantajul acestor canale constă icircn preţ care este cel al producătorului iar

ca dezavantaj ar fi distanţele mari de unde ar trebui aduse unele componente necesare

Acest tip de canale se recomandă icircn cazul icircn care se aduc cantităţi mari de materii prime

necesare şi cacircnd costul cu transportul acestora este mult mai mic decacirct adaosul

practicat de intermediari

indirecte ( prin intermediari) ndash cacircnd icircntre producătorul efectiv al materiei prime

materialelor pieselor de schimb şi consumatorutilizator se interpun intermediari (baze

de aprovizionare angrosişti agenţi de vacircnzare etc) Acest tip de canal de aprovizionare

se recomandă icircn special icircn cazul icircn care se necesită cantităţi mai reduse de materii prime

şi materiale

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

b) Logistica distribuţiei ndash cuprinde manipularea transportul extern aşteptarea depozitarea

controlul şi se referă ladistribuţia produselor executate de către o icircntreprindere Distribuţia

poate fi făcută şi de către icircntreprinderea producătoare

Cap II Dimensionarea icircn domeniul manipulării şi transportului intern

Manipularea este o activitate care presupune deplasarea unui obiect sau unităţi de

icircncărcătură icircn raza locului de muncă sau icircn apropierea lui Distanţa de deplasare icircn cazul

manipulării depinde de tipul locului de muncă şi de dimensiunile obiectului

Transport intern (icircn interiorul icircntreprinderii) icircn acest caz transportul se realizează icircntre

secţii şi sectoare de activitatea precum şi icircn interiorul acestora icircntre spaţii de depozitare

puncte de primire şi de expediţie puncte de verificare şi control Deplasarea se poate face cu

ajutorul unor mijloace de transport intern specifice (electocare robocare electro şi

motostivuitoare tractoare) Distanţa maximă parcusă icircn cadrul acstui transport nu poate fi

precis definită ea depinzacircnd de lungimea traseelor din interiorul icircntreprinderii

Manipularea articolelor din spumă poliuretanică flexibilă se face conform normelor de

tehnică a securității și prevenirea și stingerea incendiilor pentru material combustibile

Manipularea produselor finite sau a celor nefinalizate se face manual și mai rar cu transpaleți In

cazul materiilor prime manipularea se face manual sau mecanizat pentru produsele textile și iar

pentru substanțe nu se face manipulare(doar transport intern)

Icircn cazul transportului intern la SC SPUMOTIM SA el se face cu mijloace proprii

Materiile prime cele mai importante ( poliol și izocianat) nu se transportă intern ele fiind

descărcate direct icircn rezervoare Celelalte materii prime se transportă cu mijloace de transport

proprii ale intreprindere icircn funcție de cantitate

Icircn cazul produselor finite transportul intern se face atacirct manual cacirct și cu cărucioare

transpaleți motostivuitoare conform tabelului următor

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Nr

crtTipul utilajului La ce servește Nr

bucăți

1 Cărucioare-de evacuare

-de distribuție

Evacuare produselor finite spre depozitDistribuția produselor la punctul de icircncărcare

19

2 Transpaleți Ridicare marfă 6

3 Motostivuitoare Manipulare și transport intern

marfăicircn cazul produselor grele

care nu se pot transporta sau

manipula manual

6

Tab1 Parcul intern de mijloace de manipulare şi transport

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Fig2 Motostivuitor Fig3 Transpalet manual

Fig4 Cărucior

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Criterii de selecţie ale soluţiilor optime

După cum s-a putut observa icircn dimensionarea manipulării și a transportului intern se

poate ajunge la mai multe soluții funcție de următoarele

- gradul de integrare a manipulării şi a transportului intern icircn interiorul sistemului

logistic global

- modul icircn care este privit sistemul logistic icircn cadrul respectivei dimensionări

- costul manipulării și a transportului intern icircn totalul costului produsului pentru care s-

au dimensionat acestea

- utilajele care se vor utiliza icircn manipularea și transportul intern

Icircn cazul SC SPUMOTIM SA dimensionarea manipulării și transportului intern s-a

făcut pe baza costului criteriului minim utilizacircndu-se astfel tehnologii utilaje și instalații

necostisitoare care icircndeplinesc icircn mare parte nevoile responsabililor logistici

Cap III Dimensionarea aprovizionării și depozitării

31 Date initiale(stabilirea tipului de depozit tipului de circulatie a mărfii)

Depozitarea reprezintă activitatea de stocare a obiectelor (unităţilor de icircncărcătură) pe

un interval mai mic (depozitare temporară) sau mai mare (depozitare efectivă) Depozitarea se

poate face la locurile de muncă icircn spaţii special amenajate la platformele şi rampele de

icircncărcare descărcare sau icircn depozite special construite icircn acest scop icircn funcţie de tipul natura

şi forma unităţilor de icircncărcătură ce vor fi depozitate

Depozitul este un spaţiu special amenajat şi dotat corespunzător pentru a primi păstra

şi a pregăti bunuri materiale (mărfuri) icircn vederea distribuirii lor către beneficiari Din punct de

vedere logistic depozitul are rol de regulator adica asigura in momentul necesar marfurile in

cantitatea sortimentul si calitatea dorită

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Depozitarea poate fi de doua feluri

paletizată

icircn stivă sau icircn bloc cacircnd sortimentul este mic şi cantităţile mari

icircn rafturi sau stelaje cacircnd sortimentul este numeros

fără palete

icircn stivă sau icircn bloc pe palete suprapuse

icircn mobilierul tehnologic (stelaje)

Clasificarea depozitelor

1) După destinaţie

- depozite din sfera producţiei din care fac parte cele aparţinacircnd icircntreprinderilor

industriale cu excepţia celor pentru produse finite

- depozite din sfera circulaţiei din care fac parte depozitele unităţilor de aprovizionare şi

desfacere ale unităţilor industriale şi ale comerţului precum şi depozitele teritoriale de

aprovizionare

- depozite mixte care servesc producţia şi circulaţia şi cuprind de regulă produse finite

2) După natura produselor depozitate

- depozite de materiale şi semifabricate

- depozite pentru dispozitive scule şi piese de schimb

- depozite de produse finite

3) După destinaţia materialelor

- depozite de materii prime şi materiale

- depozite de materiale pentru construcţii

- depozite de carburanţi

- depozite de ambalaje

4) După felul materialelor care se păstrează şi manipulează

- depozit universale icircn care se păstrează mărfuri diferite

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

- depozite specializate pentru depozitarea unui singur fel sau unei grupe de materiale

(produse chimice feroase alimentare etc )

5) După sistemul constructiv

- depozite deschise fără acoperiş pentru produse care nu se degradează sub acţiunea

agenţilor atmosferici

- depozite deschise de tip şopron sau copertină icircn care se depozitează de obicei

materialele lemnoase de construcţie etc

- depozite icircnchise pentru păstrarea materialelor mai pretenţioase care trebuie ferite de

precipitaţii atmosferice umiditate şi razele solare Ele trebuie să ofere izolare faţă de

- mediul exterior să aibă instalaţii de ventilaţie şi icircncălzire pentru a proteja mărfurile din

interior

6) După modul de folosire al spaţiului

- depozite pe orizontală (suprafaţă mare )

- depozite pe verticală sau pe icircnălţime ( suprafaţă mică oferind o mai bună utilizare a

spaţiului)

7) Din punct de vedere al amplasării mărfurilor şi al fluxurilor de circulaţie distingem mai

multe tipuri de depozite Modul de alegere al unuia sau al altuia depinde de frecvenţa

de intrare-ieşire a mărfurilor icircn aceste depozite şi durata de depozitare a acestor mărfuri

- depozite cu circulaţie liniară şi mărfuri amplasate longitudinal (fig 31a) se folosesc

pentru stocuri cu rulaje medii avacircnd avantajul posibilităţii efectuării operaţiilor multiple

şi a introducerii şi scoaterii mărfurilor din depozit cu aceeaşi viteză

- depozit cu circulaţie liniară şi mărfuri amplasate transversal (fig 31b) se foloseşte

pentru mărfuri cu frecvenţe mari la ieşire

- depozit cu circulaţie icircn formă de L (fig31c) permite depozitări cu durate mari pentru

unele mărfuri şi mici pentru altele Este foarte eficient pentru mărfuri cu frecvenţe mari

la ieşire

- depozit cu circulaţie icircn formă de U (fig31d) se foloseşte pentru mărfuri cu durate mari

sau medii de aprovizionare

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

- depozite cu intrare-ieşire pe o parte (fig31e) se utilizează pentru sorturi de marfă

puţine ca număr din care unele au frecvenţe foarte mari la ieşire

- depozite cu intrare-ieşire pe ambele părţi (fig31f) permite o mare mobilitate icircn

depozitare folosindu-se pentru un sortiment ridicat de mărfuri

c) d)

e)

Fig nr 31 Tipuri de depozite in funcţie de circulaţia mărfurilor f)

P

L

M

I

E

P

L I M

E

P

L M I E

P E

I

M

L

P+E I M L

P

+

E

I M L M I

P

+

E

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Din punct de vedere al amplasării mărfurilor și al fluxurilor de circulație distingem mai

multe tipuri de depozite Modul de alegere al unuia sau altuia depinde de frecvența de intrare-

ieșire a mărfurilor icircn aceste depozite și de durata de depozitare a acestor mărfuri Astfel icircn

figurile de mai sus sunt prezentate principalele depozite de acest tip icircntalnite in practica

După natura produselor depozitate avem un depozit de produse finite pentru șezuturi

spatare pentru toate tipurile de Dacie Depozitul este nepaletizat marfa fiind icircnfoliata și

depozitata pe jos icircn stivă cu icircnălțimea de maxim 2 m Icircn funcție de circulația mărfurilor avem

un depozit cu circulație liniară și mărfuri amplasate longitudinal acesta fiind folosit pentru rulaje

medii avacircnd avantajul posibilității efectuării operațiilor multiple și a introducerii și scoaterii

mărfurilor cu aceeași viteză

P

L I M

E

Specificații

P-zona de primire

E- zona de expeditie

L-zona de depozitare cu frecvență lentă

M-zona de depozitare cu frecvență medie

I-zona de depozitare cu frecvență icircnaltă

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

32 Metode de stabilire a necesarului de aprovizionat și de gestiune a stocurilor

Dimensionarea aprovizionării se face ținacircnd seama de următoarele

- sistemul de organizare al producţiei (Just in time Just in case etc)

- tipul producţie (individuală serie masă)

- tipul structurilor de fabricare ( functional celulară icircn flux)

- tipul de management utilizat( prin costuri prin obiective etc)

- condiţiile concrete din fiecare unitate economică icircn ceea ce priveşte

spaţiile de depozitare disponibile mijloacele financiareetc

- mediul ambiant economic icircn care funcţionează respectiva unitate

Funcţie de cele de mai sus principalele cazuri care pot apărea icircn

aprovizionare sunt urmatoarele

Consum uniform(gestiune cu cerere constanta la intervale egale de timp) Este

cazul ideal care se icircntacirclneşte foarte rar Se cunosc foarte bine atacirct stocul maxim

necesar cacirct şi intervalul de timp la care se face reaprovizionare Icircn acest caz se

poate calcula foarte uşor şi momentul icircn care se lansează o comandă pentru

aprovizionare şi implicit un ordin (comanda) de fabricaţie

Lipsa vremelnica de stoc ( perioada determinata și cerere constantă cu

posibilități de ruptură a stocului)

Cerere aleatorie(variabilă) la intervale egale Această metodă prevede dinainte o

frecvenţă fixă de fabricare a fiecărui produs Cacircnd este timpul de lansat

fabricarea se lansează cantitatea necesară pentru a aduce stocul la nivelul

maxim prestabilit (stocul maxim minus stocul actual egal cantitatea lansată)

Cerere constanta la interval variabile Această metodă este numită icircn mod curent

aprovizionare la punctul de consum sau la prag Cacircnd stocul unui anumit produs

atinge un prag dinainte determinat se generează un ordin de fabricaţie a unei

cantităţi fixe stabilită şi ea dinainte Prin urmare cantitatea lansată este fixă şi

frecvenţa variabilă pentru că este definită de consumul clienţilor

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cerere variabilă la intervale variabile Această metodă este cea mai nefavorabilă

pentru firme Icircn acest caz nu se cunoaște nici cacirct se consumă pe zi nici icircn ce

perioadă se epuizează stocul nici intervalul de reaprovizionare nici stocul maxim

necesar

Icircn cazul SC SPUMOTIM SA metoda de gestiune a stocurilor aleasă este cerere

variabilă la intervale de timp egale

33 Dimesionarea propriu-zisă a depozitului

-suprafața necesara

-volum

-suprafața și valoare

Stotala=Sbaza + Sanexa

Sbaza - suprafețele pentru activitatea de bază(spatii de depozitare propri-zise inchise

semiicircnchise șoproane copertine platforme de depozitare rampe precum și acele spații stracircns

legate de procesul de manipulare păstrare și comercializare a mărfurilor)

Sanexa- suprafețele anexe (birouri grupuri sociale garaje drumuri platforme)

Coeficientul de utlizare a volumului(Vn)

Vn=SnIn unde

Sn-suprafața depozitului propriu-zis

In- icircnalțimea depozitului

Icircn activitatea de proiectare a depozitelor şi pentru analiza gradului de folosire a depozitelor existente se foloseşte o serie de coeficienţi

1048766 coeficientul de utilizare a suprafeţei (Kus) care reprezintă gradul de utilizare a suprafeţei totale de depozitare se calculează ca şi raport icircntre suprafaţa de depozitare propriu-zisă (Sd) şi suprafaţa totală a depozitului (Sdt)

Kus = Sd Sdt

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

1048766 coeficientul de utilizare a icircnălţimii depozitului (Kuicirc) cu ajutorul căruia se determină gradul de utilizare a icircnălţimii depozitului se calculează ca şi raport icircntre icircnălţimea medie a depozitului (Icircm) şi icircnălţimea maximă utilă (Icircmu)

Kui=ImImu

1048766 coeficientul de utilizare a volumului (Kuv) care reprezintă ponderea utilizării volumului depozitului calculacircndu-se ca şi produs icircntre coeficientul de utilizare a suprafeţei (Kus) şi coeficientul de utilizare a icircnălţimii depozitului (Kuicirc)

Kuv=KusKuicirc

1048766 suprafaţa necesară pentru o unitate de volum depozitată (su) care se calculează ca şi raport icircntre suma suprafeţei de depozitare propriu-zisă (Sd) şi suprafaţa auxiliară (Sa) şi volumul mărfurilor depozitate (V)

Su=Sd+SaV

1048766 coeficientul folosirii capacităţii depozitului icircn timp calculat ca şi raport dintre produsul icircntre cantitatea depozitată (Qd) şi zilele de funcţionare a depozitului (Zf) şi produsul icircntre capacitatea depozitului (Cd) cu zilele calendaristice ale unui an (365)

Kfcd=QdZfCd365

1048766 costul total pe unitatea depozitată (CTud) cu ajutorul căruia se poate cunoaşte nivelul cheltuielilor necesare cu depozitarea unei unităţi de volum in perioada unui an de zile calendaristic calculat după următoarea formulă

CTud=ViA+CheQdicircn care Vi ndash valoarea de inventar a tuturor mijloacelor fixe din depozit A ndash cota de amortizare a mijloacelor fixe Che- cheltuieli de exploatare Qd ndash cantitatea depozitată

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

34 Criterile de selecție ndash Model de selecție de decizie

Criteriul ales pentru dimensionarea depozitului este criteriul utilizării maxime a spațiului

icircn care se va ține seama de utilizarea icircn cel mai icircnalt grad a spațiului și este aplicabil icircn special icircn

cazurile icircn care spațiul disponibil este limitat

Deciziile referitoare la alegerea tipurilor de depozite presupun analizarea de către logisticieni a

variantelor posibile Selecţia anumitor tipuri şi modul lor de combinare sunt direct influenţate

de caracteristicile cererii clienţilor politica firmei avantajele şi limitele fiecărui tip de depozit şi

existenţa pe piaţă a unor operatori de icircncredere specializaţi icircn oferirea de servicii de

depozitare

Alegerea formei de aprovizionare se bazează pe analize diagnostic riguroase prin care să se

identifice oportunităţile fiecărei modalităţi şi mai ales posibilităţile firmei de a le valorifica Icircn

asemenea analize preponderente vor fi criteriile economice dar se vor utiliza şi criterii de altă

natură (sociale politice etc)

Necesitatea unor asemenea analize reiese din faptul că se pot aloca eforturi substanţiale

pentru cunoaşterea acestor relaţii şi deci icircn mod logic se aşteaptă rezultate pozitive pe termen

cacirct mai lung pe de o parte iar pe de altă parte pot să apară anumite ameninţări - cum ar fi

creşterea dependenţei faţă de furnizor - icircn cazul furnizorului unic sau al folosirii unor resurse

materiale foarte speciale

Principalele probleme care se pun din punct de vedere al stabilirii formei (formulei) de

aprovizionare sunt

- alegerea icircntre aprovizionarea de la un furnizor unic sau de la mai mulţi pentru

acelaşi produs

- alegerea icircntre aprovizionarea directă (de la producători) şi indirectă (prin

intermediar)

- alegerea icircntre aprovizionarea pe bază de contract sau pe bază de comandă

- alegerea formulei de cumpărare - individual sau icircn comun

Pentru aprovizionare s-a ales criteriul eficientei maxime CALITATEPRETagraveMAXIM

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cap IV Dimensionarea din perspectiva distribuției și transportului extern

Distribuţia cuprinde toate activităţile care au ca scop trecerea unor produse sau bunuri

de la producător (icircntreprindere producătoare) la consumatorutilizator (icircntreprindere

uilizatoareconsumatoare a respectivelor produse sau persoane fizice) Ea are deci ca scop să

lege producţia de consum Rolul pe care distribuţia icircl are este următorul

- de a regulariza mişcarea bunurilor şi serviciilor icircntre producţie şi consum amortizacircnd

atunci cacircnd apar efectele negative ale fenomenelor conjuncturale ale pieţei

- de a informa producătorul asupra nevoilor şi dorinţelor clientelei

- de a satisface clientela furnizacircndu-i un anumit număr de servicii

Transportul extern ( icircn exteriorul icircntreprinderii ) se referă la deplasarea materiilor

prime materialelor și produselor finite putacircndu-se face pe distanțe medii și lungi cu mijloace

de transport adecvate cantităților de mărfuri necesare aprovizionării șisau distribuției

Icircn ceea ce privește distribuţia la SC SPUMOTIM SA el se execută cu mijloace de

transport acoperite uscate curate ferite de lumină Fiecare lot va fi icircnsoțit de o declarație de

conformitate

Pentru livrarea mărfurilor către clienții firmei Spumotim nu asigură transportul Clienții

icircși transportă produsele comandate icircnchiriind camioane sau minibus-uri direct de la firmele de

transport din țară Icircnsă există și situații mai rare cacircnd Spumotim trebuie să asigure transportul

Această cerință este prevăzută icircn contractul de vacircnzare ndash cumpărare Icircn aceste cazuri Spumotim

icircnchiriază camioanele necesare de la casele de expediții preferate (DUNCA ndash TIMIȘOARA EFE ndash

BUCUREȘTI HEPTACO ndash TIMIȘOARA DINUTRANS ndash SĂCĂLAZ CARGOTRANS ndash BUCUREȘTI

TRUCK SPED ndash TIMIȘOARA PETROFLAX ndash P NEAMȚ)

Icircnainte de a fi incărcate icircn camioanele icircnchiriate de către client mărfurile sunt verificate

din punct de vedere calitativ După ce ies din fabrica Spumotim și se indreaptă spre client

Spumotim nu icircși mai asumă răspunderea pentru mărfurile livrate Dacă acestea sunt distruse

pierdute sau furate casa de expediții angajată de client ii acordă o despăgubire Același lucru se

icircntacircmplă și icircn cazul icircn care Spumotim icircnchiriază camioanele necesare de la o firmă de expediție

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Societatea nu icircși asumă răspunderea pentru marfa distrusă icircn timpul transportului casa de

expediții acordacircnd o despăgubire clientului dacă plata s-a efectuat icircnaintea livrării sau

societății Spumotim dacă nu s-a efectuat icircncă plata mărfurilor de către client și aceasta este

icircncă proprietatea ei

Principalele materii prime utilizate icircn cadrul activității productive de la SC Spumotim

SA sunt următoarele

1 Poliol-transportul se face cu cisterna proprie și cu cisternele furnizorului de la SC

Oltchim Racircmnicu Vacirclcea

2 Izocianat-transportul se face cu cisterna proprie și cu cele ale furnizorului de la SC

Oltchim Racircmnicu Vacirclcea

3 Antiaderenți

4 Coloranți-Huntsman Romacircnia

5 Activatori

6 Adezivi

7 Inserții metalice- transportul se face cu Tir-ul de la Alfa Rom Carpați Industrial Grup

Pitești

8 Textile

Se poate oberva că principalul criteriu de selecţie a soluției optime icircn cadrul procesului

de aprovizionare este acela al eficienţei maxime Firma beneficiază de 2 cisterne proprii cu care

se desfășoară principalele activități de aprovizionare acestea avacircnd o capacitate mare de

transport dar icircn procesul de aprovizionare se mai folosesc de asemenea și mijloacele de

transport specifice care sunt puse la dispoziție de către furnizori Se obține astfel un raport

calitatepreț maxim

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

CapV Dimensionare

Manipularea

Manipularea articolelor din spumă poliuretanică flexibilă se face conform normelor de

tehnică a securității și prevenirea și stingerea incendiilor pentru material combustibile

Manipularea produselor finite sau a celor nefinalizate se face manual și mai rar cu transpalețiIcircn

cazul materiilor prime manipularea se face manual sau mecanizat pentru produsele textile și iar

pentru substanțe nu se face manipulare(doar transport intern)

Transportul intern

Transportul intern se face cu mijloce proprii Materiile prime cele mai importante

( poliol și izocianat) nu se transportă intern ele fiind descărcate direct icircn rezervoare Celelalte

materii prime se transportă cu mijloace de transport proprii ale intreprindere icircn funcție de

cantitate Icircn cazul produselor finite transportul intern se face atacirct manual cacirct și cu cărucioare

transpaleți motostivuitoare

Aprovizionarea

SC Spumotim SA se asigură că produsele sau serviciile achiziționate sunt conforme cu

necesitățiile organizației și condițiile specific icircn documentația de aprovizionareconform

prevederilor procedurii generale de aprovizionarerdquo

De asemenea pentru a preveni un impact asupra mediului la utilizarea bunurilor

aprovizionateorganizația identifică aspectele de mediu la recepția bunurilor pe baza

documentelor de aprovizionare sau a cerințelor de mediu comunicate furnizorilor

Icircn funcție de importanța produselor și a echipamentelor utilizatefurnizorii sunt selectați pe

baza aptitudinilor acestora de a satisface condițiile de calitate și de mediu ale produselor

Un considerent major la aprobarea furnizorilor pentru elementele cu impact asupra

calității produsului șisau a mediului icircl constituie sistemul de management al calității și de

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

mediu al furnizorilor politica firmei e de a selecta furnizorii certificați icircn conformitate cu

standardele SR EN 9001ISO 169492002 și SR EN ISO4001atunci cacircnd acest lucru este posibil

Furnizorilor li se cere ca la livrare să furnizeze dovezi de conformitate cu specificațiile

Documentație de aprovizionare sunt elaborate cu detalii specifice privitoare la

cantitate

descriere

preț

specificații de livrare

instrumente speciale

specificații tehnice

cerințe de ambalare

termene și condiții de transport

depozitare

manipulare

păstrare după caz

Produsele achiziționate sunt verificate validate de către comisia de recepție desemnată

de managerul departamentuluiatunci cacircnd produsele sunt duse direct la punctele de

lucruProdusele achiziționate pot fi verificate și de către client la solicitarea acestuia Cacircnd este

posibil materialele sunt supuse proceselor de verificareiar dacă verificarea indică

nesatisfacerea specificațiilor de calitatesunt notate ca și produse neconforme

Produsele de aprovizionat sunt pentru

Satisfacerea cerințelor clienților (ofertecontractecomenzi)

Necesar intern (piese de schimbstocconsumabilediverseservicii)

- se face identificarea aspectelor de mediu semnificative asociate produselor și

serviciilor aprovizionate de catre managerul departamentului de Import-ExportSPD

sau a responsabilului de aprovizionare

-se calculează valoarea produselorserviicilor și se transmite printr-un

memoriu directorului general

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Depozitarea

Depozitarea materiilor prime se face astfel

1 Pentru poliol și izocianat Spumotim dispune de două magaziiuna pentru secția de

Turnări auto și alta pentru secția de Spumare-Prelucrare

2 Pentru secția auto mai există o magazie pentru inserții metaliceAcestea sunt depozitate

in containăre

3 Pentru secția Confecții-Articole camping o magazie ce conține produse

textilenasturifermoare

4 Pentru celelalte materii primeantiaderenți activatori adezivi coloranțietc icircncă o

magazieAcestea se depozitează de obicei icircn butoaie de 100-200kg

Exemplu magazia de materii prime (poliol și izocianat) pentru secția turnări auto

Magazia conține 5 rezervoare de izocianat și 4 de poliol cu o capacitate de 30 t Icircn ea mai

sunt și rafturi pe care sunt depozitate matrițele de la instalația de turnare icircn forme

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Fig 5 Depozit de materii prime

-rezervor poliol

-rezervor izocianat

12 ndash reprezintă rafturi pe care sunt depozitate matrițel

ZONĂ DE DEPOZITARE

1 2

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Transportul extern

Transportul se execută cu mijloace de transport acoperite uscate curate ferite de

lumină Fiecare lot va fi icircnsoțit de o declarație de conformitate

Transportul extern al materiilor prime utilizate pentru producție icircn cadrul firmei sunt

aduse de către departamentul aprovizionare pe baza contractelor icircncheiate cu

furnizoriiCantitățile de referință care se trec in contracte se estimează pe baza consumului

anului precedent la care se adaugă o marjă de +20

Controlul informațiilor

Icircn ceea ce privește partea de control al informațiilor s-ar putea imlementa un sistem

ERP care reprezintă o icircmbinare a practicilor de management al afacerilor cu tehnologia

informațiilor prin care procesele de afaceri ale unei companii sunt integrate in cadrul

sistemului informatic in vederea atingerii unor obiective de business specifice Se recomandă

implementarea unui sistem ERP pe o infrastructura IT optimă astfel icircncacirct procesele de afaceri

să opereze la un randament care să permită atingerea obiectivelor de business prestabilite

Un astfel de sistem ERP ar realiza integrarea tuturor funcțiilor de conducere ale unei

companii plecacircnd de la planificare asigurarea stocului de materii prime și materiale definirea

tehnologiilor coordonarea proceselor de producție și nu in ultimul racircnd la realizarea gestiunii

financiar - contabile a resurselor umane a stocurilor de produse finite și terminacircnd cu

dezvoltarea și menținerea relațiilor cu clienții și partenerii de afaceri

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cap VI ConcretizareRealizare sistem sau procesprodus

52 Concretizare a datelorpropuneri

Dispozitivele alese pentru transport si manipulare suntcarucioarelePentru acest depozit

sunt alocate un nr de 4 carucioare in rest transportul intern se face manual cu muncitori

necalificati dat faptul ca buretii din sezuturi si spatare sunt usori si nu necesita dispozitive

performante de manipulare si transport intern

Tipul de depozit ales este cel cu circulatie liniara cu marfuri amplasate longitudinal

M

CV

SA

ND

ER

O

Bir

ou

gest

ion

ar

Bir

ou

gest

ion

ar

Repere neconforme

Repere neconformeZONĂ TRANZIT

LO

GA

N

LO

GA

N

LO

GA

N

MC

V

MC

V

M

CV

SA

ND

ER

O

SA

ND

ER

O

SA

ND

ER

O

LO

GA

N

ZONĂ DEPOZITARE PRODUSE FINITE

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Pentru depozitul auto de produse finite se folosește metoda FIFO(primul intrat-primul

ieșit) adică bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție (sau de producție) al

primei intrări (lot) Pe măsura epuizării lotului bunurile ieșite din gestiune se evaluează la

costul de achiziție (sau de producție) al lotului următor icircn ordine cronologică

Metoda de gestiune a stocurilor

Presupune aprovizionarea şi reaprovizionarea cu loturi şi cantităţi care trebuie estimate la

anumite momente calendaristice Acest tip de gestiune este specific pentru nesătorii fabricile

de confectii de mobilă etc ce au un nomenclator constant de producţie dar care trebuie să se

adapteze icircn functie de cererea de ţesătura culoare modă

Se reprezintă grafic icircn figura

Se observă că trebuie să existe un stoc de alarmă care să preia fluctuatiile cererii

variabile iar nivelul de alarmă este superior celui de sigurantă

Suprafață de depozitare este de 4078 msup2 Aici se depozitează șezuturile și spătarele

pentru Dacia Logan MCV Sandero Produsele sunt delimitate icircn 12 părţi cu ajutorul unor

grilaje din fier și lemn Fiecare tip de mașină are cacircte 4 părți corespunzătoare fiecăriu tip de

componentă cu o lățime de 15 m Icircn magazia de produse finite pe lacircnga zona de depozitare se

află și biroul gestionarului și zona de tranzit

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Aprovizionarea se face icircn mod direct de la un singur furnizor pentru materiile prime

importante(poliolizocianat)

Aprovizionarea directă presupune ca icircn mod direct să se negocieze şi să se formalizeze relaţiile

de aprovizionare (contract comandă etc) să se efectueze plăţile respectiv să aibă loc transferul

produselor de la producător la consumator

Aprovizionarea de la un furnizor unic

Dacă icircn general se recomandă să nu se apeleze la un singur furnizor - pentru evitarea

creşterii gradului de dependenţă de acesta - există situaţii icircn care această formă de

aprovizionare este eficientă şi anume

1 Icircn cazul existenţei unor relaţii anterioare eficiente sau al folosirii contractelor

pe termen lung eventual al stabilirii unor relaţii de parteneriat

2 Icircn cazul icircn care furnizorul deţine monopolul tehnic icircn ce priveşte fabricarea

unui produs

3 Dacă un furnizor oferă un nivel de calitate preţ şi service deosebit

4 Dacă nivelul comenzilor nu asiguro icircmpărţire economică a acestora la mai mulţi

furnizori (apar costuri suplimentare de lansare a comenzilor)

5 Icircn cazul icircn care se pot obţine reduceri de preţ sau a cheltuielilor de

aprovizionare

6 Icircn cazul unor produse care se caracterizează printr-un nivel calitativ deosebit

7 Este mai facilă şi eficientă o planificare riguroasă respectiv trecerea către

aprovizionarea de tip JIT

Principalele dezavantaje ale unei asemenea forme de aprovizionare sunt imposibilitatea

punerii icircn concurenţă a furnizorilor şi riscul de creştere a gradului de dependenţă faţă de

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

furnizor Dezavantajele acestei forme de organizare a aprovizionării reies din analiza avantajelor

aprovizionării de la mai mulţi furnizori

Cele mai importante forme prin care se icircnfăptuieşte şi care impun şi adoptarea de

strategii specifice sunt

1 ndash distribuţie exclusivă ndash constă icircn plasarea prin intermediul unui singur distribuitor sau

reprezentant Se practică icircn cazul bunurilor de valoare mare mai ales al mijloacelor de

producţie precum şi icircn cazul exporturilor

2 ndash distribuţie intensă ndash constă icircn plasarea produselor prin toate mijloacele avute la

dispoziţie pentru a avea un grad de acoperire a pieţii cacirct mai mare Se practică icircn cazul

bunurilor de folosinţă curentă ce se cumpără zilnic sau la intervale mici fără a fi interesantă

marca produsului

3 ndash distribuţie inversă ndash constă icircn recuperarea icircn scopuri productive a unor componente

rămase icircn urma consumului (ambalaje materiale deficitare etc) Icircn acest caz ciclul este

consum ndash distribuţie ndash producţie Se constată icircn ultimele decenii o preocupare deosebită a

ţărilor dezvoltate pentru a recupera refolosi şi recicla tot ce se poate deoarece se asigură

reducerea cheltuielilor cu producerea unor bunuri şi protejarea resurselor naturale mai ales a

celor neregenerabile Şi icircn acest mod distribuţia contribuie la progresul economico-social

Funcţiile distribuţiei

Distribuţia ca intermediar icircntre producţie şi consum este determinată de acestea dar

la racircndul ei are un rol activ asupra lor influenţacircnd atacirct producţia din ciclul următor cacirct şi

consumul din ciclul prezent

Relaţiile de interdependentă dintre distribuţie şi producţie respectiv consum sunt puse

icircn evidenţă de către funcţiile pe care aceasta le icircndeplineşte icircn cadrul circuitului economic

1 ndash funcţia de schimbare a proprietăţii asupra produsului ndash se realizează prin operaţiuni

comerciale care constau icircn repartizare vacircnzare cumpărare prezentare şi servicii etc

2 ndash funcţia de transport ndash asigură scurgerea produselor de la producător la distribuitor şi de

la acesta la consumator după ce de regulă suportă şi operaţiuni de depozitare Cum situaţiile

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

icircn care consumatorul icircşi cumpără direct produsul de la producător sunt rare activitatea de

transport devine inevitabilă şi icircnseamnă cheltuieli ce sporesc valoarea produsului

3 ndash funcţia de stocare ndash permite ajustarea icircn timp a producţiei la evoluţia cererii De obicei

distribuitorul cumpără (se aprovizionează) de la producător (icircn partidă mare ndash engros) la

anumite intervale de timp şi pune la dispoziţie permanent consumatorului care va găsi

produsul atunci cacircnd icircl doreşte Depozitarea trebuie să asigure condiţii bune pentru a nu se

altera caracteristicile produsului

4 ndash funcţia de sortare şi ambalare ndash face posibilă oferirea unei varietăţi de produse sub

aspect calitativ structural de marcă Distribuitorul transformă lotul de producţie icircn lot de

vacircnzare oferindu-i produsul consumatorului individual sau icircn loturi mici

5 ndash funcţia de promovare ndash oferă informaţii consumatorului despre produse iar prin formele

de vacircnzare utilizate publicitate etc contribuie la creşterea volumului vacircnzării

6 - funcţia de service ndash constă icircn activităţi legate direct de vacircnzare şi negociere de livrare

instalare (a bunurilor de folosinţă icircndelungată) reparaţiilor icircn perioada de garanţie

7 ndash funcţia financiară ndash se realizează prin faptul că distribuitorul cumpără de la producător icircn

partidă mare oferindu-i contravaloarea produselor ceea ce-i permite continuitatea activităţii

chiar dacă produsele nu au ajuns la consumator Icircn acest fel distribuitorul este cel care

finanţează continuitatea producţiei asumacircndu-şi riscul

8 - funcţia socială ndash constă icircn asigurarea protecţiei intereselor consumatorului şi educarea

sa prin numeroase mijloace pe care comerţul le are la dispoziţie

Distribuţia icircşi icircndeplineşte aceste funcţii prin elementele sale componente canalele de

distribuţie distribuţia fizică comerţul engros şi comerţul cu amănuntul

Structura canalelor de distribuţie

Denumit adesea canal de marketing canalul de distribuţie este componenta esenţială a

submixului de distribuţie Canalul de distribuţie gestionează schimbările prin care trece un

produs icircn drumul său de la producător pacircnă la consumatorul final El apare ca ldquo o combinaţie de

utilităţi şi funcţiuni asigurate de icircntreprindererdquo ca o reţea de organizaţii şi persoane care au

responsabilitatea de a asigura disponibilitatea bunurilor la nivelul consumatorului El reflectă

atacirct itinerariul cacirct şi modalităţile ce asigură fluxul bunurilor de la producător la consumator

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Canalul de distribuţie trebuie privit ca un sistem ale cărui componente producător

consumator şi intermediar se condiţionează reciproc De asemenea canalul de distribuţie

vizează nu numai circuitul deplasării ruta pe care aceasta o urmează ci şi succesiunea de

transferuri a titlului de proprietate icircntre verigile componente ale lanţului de distribuţie extins

pacircnă la consumatorul final

Dimensiunile canalului de distribuţie

Orice canal de distribuţie se caracterizează prin trei dimensiuni

1 ndash lungimea ndash reprezintă numărul de etape verigi intermediare prin care trece produsul de

la producător la consumator (nu distanţa icircn spaţiu) Din acest punct de vedere se pot delimita

cacircteva tipuri de canale

a ndash canal direct ndash icircn care relaţia producător ndash consumator este nemijlocită deci nu apare

intermediarul (ex- serviciul de reparat icircncălţăminte cumpărarea pacircinii direct de la cuptor şi icircn

mod frecvent la bunurile de investiţii de producţie)

b ndash canal scurt ndash icircn care apare intermediarul Este un canal indirect cu un singur intermediar

ndash detailistul ndash considerat canal tradiţional Se utilizează mai ales pentru produsele

agroalimentare perisabile dar şi pentru produse de valoare mare de noutate de modă sau

cacircnd piaţa este concentrată Icircn cazul mijloacelor de producţie depozitele specializate pun la

dispoziţia consumatorului produsele icircn general pe bază de comenzi

Icircn acest caz producătorul icircşi asumă funcţia distribuţiei fizice pacircnă la magazin Avantajele

acestui tip de canal se reflectă icircn reducerea cheltuielilor realizarea relaţiei cu consumatorii sau

mărirea vitezei de rotaţie Distribuitorul este cel care icircşi asumă riscul comercial şi funcţia de

promovare

c ndash canalul lung ndash icircn care icircntre producător şi consumator de obicei apar doi intermediari

engrosistul şi detailistul

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Se utilizează icircn mod frecvent pentru mărfurile cu sortiment complex cu cerere

sezonieră sau care presupun operaţiuni de sortare ambalare etc Icircn acest caz produsele trec

printr-o singură verigă de depozitare dar pot fi şi mai multe Un asemenea canal necesită

cheltuieli mai mari icircncetinirea vitezei de rotaţie şi chiar pierderi datorită condiţiilor de

depozitare dar asigură o aprovizionare ritmică şi condiţii icircn genere adecvate de păstrare

d ndash canal complex ndash icircn care există mai mult de două verigi intermediare care vor spori

cheltuielile Se icircntacirclneşte mai ales icircn ţările dezvoltate ce practică comerţ integrat şi icircn comerţul

internaţional dar icircl icircntacirclnim adesea şi pentru bunuri de folosinţă curentă

2 ndash lăţimea canalului ndash numărul unităţilor prin care se asigură desfacerea produsului icircn

cadrul fiecărei etape a circuitului Icircn cazul bunurilor de consum lăţimea creşte pe măsura

apropierii de consumatori dar la bunurile de investiţii ea este mai redusă Lăţimea canalului de

distribuţie stă la baza selectivităţii distribuţiei icircn funcţie de care se disting mai multe forme de

distribuţie

a ndash distribuţie intensivă sau generală

b ndash distribuţie selectivă

c ndash distribuţie exclusivă ndash presupune alegerea unui singur intermediar convenit printr-un

contract prin care cumpărătorul se obligă să vacircndă numai comerciantului respectiv pe o

anumită piaţă Vacircnzarea prin franchising ndash se utilizează icircn ţările dezvoltate pentru produsele de

marcă

3 ndash adacircncimea canalului ndash reflectă gradul de dispersie icircn spaţiu al punctelor de vacircnzare al

apropierii de punctele de consum La bunurile de producţie adacircncimea e redusă distribuţia

avacircnd grad ridicat de concentrare teritorială la bunurile de consum adacircncimea e mare unele

fiind aduse la domiciliu (comandă corespondenţă comis-voiajor) Canalul de distribuţie este

specific fiecărei categorii de produs iar adesea acelaşi produs se poate afla icircn canale de

dimensiuni diferite Ca urmare la nivelul economiei naţionale se creează o adevărată reţea de

distribuţie formată din persoane şi organizaţii

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Icircn cazul companiei SC SPUMOTIM SA se folosesc canale directe şi scurte Produsele

finite sunt preluate de clienți și transportate cu propriul parc auto prin intermediari sau cu

ajutorul unei firme logistice

Cap VII Măsurare analiză imbunătățire

Pentru compania SC SPUMOTIM SA controlul și verificarea permanentă a activităților

logistice este realizată de un reprezentant al departamentului logistic care se ocupă de buna

desfășurare a activităților ce depind atacirct de logistica internă cacirct și de cea externă

Icircn ceea ce privește manipularea și transportul intern se face o verificare la fiecare 14

zile lucrătoare a tututor echipamentelor și utilajelor care sunt folosite icircn momentul de față

Astfel responsabilul logistic va stabili monitorizările si măsurările ce trebuie efectuate si

dispozitivele de monitorizare si măsurare necesare pentru justificarea conformităţii utilajelor cu

cerinţele specificate

Icircn cazul manipulării şi transportului intern se va verifica icircn permanenţă timpul efectiv de

lucru al utilajelor folosite conform formulei de mai jos

tp = tinc + ttr + tdes icircn care

tinc = timpul de icircncărcare al mijlocului de transport

ttr = timpul de transport efectiv ( și gol și icircncărcat )

tdes = timpul de descărcare

De exemplu icircn cazul cărucioarelor de transport icircncărcarea acestuia se poate realiza

icircntr-un interval de 2 minute timpul de transport pacircnă la destinație icircmpreună cu cel de

icircntoarcere ar fi 5 minute iar cel de descărcare ar fi de 1 minut atunci putem spune că timpul

procesului se ridică efectuacircnd o simplă adunare la 8 minute Orice coboracircre sub acest interval

denotă o lipsă de productivitate și ar trebui să se icircncerce icircn permanență o icircmbunătățire a

acestui timp Aceasta se poate realiza prin icircntreținerea continuă a echipamentelor de transport

interne asiguracircndu-se Icircn permanență funcționarea lor la capacitate maximă și un randament

ridicat

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Icircn ceea ce privește aprovizionarea și depozitarea putem spune că timpul de depozitare

al produselor finite este dat de fluctuația cererii pe piață Firma trebuie să mențină icircn

permanență un stoc de siguranță iar metoda de determinare a necesarului de aprovizionat este

aceea a cererii aleatorii la intervale egale Se cunosc cu certitudine numai intervalele de

reaprovizionare materia primă achiziționacircnd-se icircn funcție de comenzile primite

Icircn cazul transportului extern distribuția nu este realizată de către de către SC

SPUMOTIM SA clienții transportacircndu-și singuri produsele comandate fie prin contractarea

unor intermediari fie prin folosirea serviciilor anumitor firme logisice Aprovizionarea icircn schimb

se realizează cu ajutorul cisternelor proprii și cu ale mijloacelor de transport externe puse la

dispoziție de către furnizori Șefului departamentului logistic trebuie să urmărească icircn

permanență evoluția raportului CalitatePreț și să-l mențină la un nivel maxim Putem spune că

acest criteriu este cel mai relevant icircn măsurarea și analiza eficacității procesului de

aprovizionare desfășurat icircn cadrul societății

Cap VIII Responsabilitatea managementul firmei

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Această direcţie de analiză urmăreşte stabilirea gradului de icircncredere pe care icircl oferă

icircntreprinderea privind asigurarea unui nivel competitiv şi permanent al calităţii producţiei

Sistemul de conducere și asigurare a calităţii (SQAC) are ca principal obiectiv stabilirea

nivelului de implementare a SQAC sub raportul cuprinderii icircn sistem a tuturor activităților

implicate precum și a funcționării corecte a tuturor elementelor componente ale sistemului

Verificarea calităţii fabricaţiei urmărește evaluarea particularităților precum și a

metodelor utilizate pentru verificarea calității serviciilor si produselor precum și eficiența

acestor verificări

Calitatea proiectelor se bazeaza pe examinarea normelor interne a caietelor de sarcini

și a proiectelor de execuție O problemă importantă care apare aici este găsirea procedurii de

corelare icircn anumite cazuri a cerințelor clienților cu proiectele de care dispune firma Nivelul

autorității funcțiunii laquocalitateraquo se evaluează in principal prin felul icircn care organele de asigurare

a calității icircși exercită dreptul de a opri procesul de deservire a clienților icircn cazurile icircn care nu

sunt respectate condițiile de calitate Autoritatea funcțiunii calitate este asigurată integralLa

nivelul conducerii superioare se analizează periodic situația calității determinacircnd angajarea

tuturor compartimentelor și a resurselor necesare icircn acțiunile pentru creșterea nivelului

calității

Icircn ceea ce privește calitatea aprovizionării acest criteriu urmărește evaluarea calității

produselor procurate de la furnizori sub forma de materii prime sau componente Analiza

pornește de la concepția conform căreia pentru calitatea materiilor prime semifabricatelor sau

componentelor primite din afară responsabilitatea revine integral celui care le comercializează

Sistemul de recepție a materiilor prime este integrat icircn acorduri de partenierat pe termen

mediu și lung cu subfurnizorii incluzacircnd colaborarea pentru asigurarea calității prin eforturi

comune

Costurile calităţii reprezintă un criteriu important ce evaluează politica de calitate pe

care o desfășoară firma atacirct prin măsura cheltuielilor care se fac pentru prevenirea defectelor

cat și a celor determinate de noncalitate Analiza costurilor trebuie privită ca un instrument

absolut necesar al managementului calității Costurile calității sunt procesate și analizate Pe

baza acestor analize se stabilesc măsuri corective și se urmărește corectarea lor

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Managementul general al firmei cuprinde pe de o parte o evaluare a calităţii procesului

managerial şi pe de altă parte calitatea echipei manageriale Icircn scopul evaluării sunt examinate

strategia firmei structura organizaţională metodele şi tehnicile manageriale precum şi nivelul

de informatizare implicat icircn procesul de management

Metodele tehnicile şi instrumentele manageriale utilizate icircn procesul de conducere icircn

raport cu obiectivele stabilite icircn strategia firmei scopurile urmărite cerinţele de optimizare a

capacităţii de muncă a componenţilor echipei manageriale şi motivarea icircntregului personal

pentru atingerea obiectivelor firmei sunt la un nivel optim Funcţionalitatea şi eficienţa

sistemului informaţional managerial şi modul de integrare al acestuia icircn procesul managerial şi

icircn structura organizaţională a firmei sunt parţial inadecvate necesitacircnd reproiectări şi unele

dezvoltări

Conducerea societăţii e asigurată de un Director General un Director de Calitate un

Director Economic un Director Comercial și un Director Tehnic Firma asigură personal cu

calificare corespunzătoare să efectueze procesul tehnologic şi cerinţele de funcţionare a firmei

Stilul de conducere adoptat de firmă este cel echilibrat care se manifestă prin o preocupare

constantă şi echilibrată atacirct pentru oameni cacirct şi pentru activitatea economică

Prin certificările primite pentru Sistemul Calității Protecția Mediului Analize și Control

organizația demonstrează cunoașterea și folosirea standardelor de calitate corespunzacircnd

Normelor Europene fiind un partener de icircncredere pentru colaboratorii ei

Personalul organizației 644 de salariați dintre care

bull 122 personal TESA din care -5 directori

-18 șefi de departamente

bull 11 maiștri

bull 387 muncitori calificați

bull 124 muncitori necalificați

Organigrama firmei

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cap IX Decizii de icircmbunătățire

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

O acţiune corectivă este o acţiune icircntreprinsă pentru a elimina cauzele unei

neconformităţi detectate sau a altor situaţii nedorite icircn vederea prevenirii repetării acestora

pe cacircnd acţiunea preventivă este o acţiune icircntreprinsă pentru eliminarea cauzelor unor

neconformităţi potenţiale sau a altor situaţii nedorite posibile icircn scopul prevenirii apariţiei

acestora

Pentru SC SPUMOTIM SA am propus două icircmbunătățiri care se doresc a fi

implementate

1 Rearanjarea mărfurilor icircn cazul depozitului de produse finite pentru Dacia Logan

MCV Sandero Acesta conține șezuturi față spătare față șezuturi spate spătare spate pentru

360 de mașini din fiecare tip de Dacie(Logan Sandero MCV)

Varianta inițială a depozitului este prezentată icircn figura 41 din capitolul II Acesta are o

suprafață de 4078 msup2 Marfa ar fi trebuit depozitată icircn stive de max 2 m și utilizată metoda

FIFO doar că datorită aranjării necorespunzătoare(marfa fiind aruncată și nu aranjată) nici unul

din cele două principii nu se respectă

Vom lua cantitatea maximă ce se poate depozita 720 buc spătare față720 buc șezuturi

față 360 buc șezuturi spate360 buc spătare spate pentru toate cele 3 tipuri de mașini

Pentru varianta propusă vom depozita produsele icircn containere și le vom rearanja astfel

icircncacirct aceastea să fie manipulate și transportate mai ușor iar aranjarea icircn depozit să fie

corespunzătoare

Icircn tabelul următor avem reprezentate dimensiunile fiecărui tip de produs fabricat

pentru cele 3 tipuri de mașini precum și dimensiunile containerelor si nrbuccontainer

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

DestinațieDenumire produs

dimensiune[cm]

Dimensiune

Container[cm]

Număr buccontainer

Logan

-șezut față 50times50times15 150times100times150 60

-spătar față 60times50times16 180times150times120 60

-șezut spate 140times50times18 180times140times150 30

-spătar spate 140times55times10 150times140times110 30

MCV

-șezut față 50times50times15 150times100times150 60

-spătar față 60times50times16 180times150times120 60

-șezut spate 140times50times18 180times140times150 30

-spătar spate 140times55times10 150times140times110 30

Sandero

-șezut față 50times47times15 150times150times150 60

-spătar față 60times52times16 180times160times140 60

-șezut spate 1425times47times20 200times143times141 30

-spătar spate 1425times57times10 150times143times115 30

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Pentru 360 de mașini vom avea nevoie de următoarele

Pentru Dacia LoganMCV

720buc șezut față = gt 12 containere -6 icircn lungime(9 m) 1 pe lățime(1 m) 2 icircn

icircnălțime(3 m)

720 buc spătar față = gt 12 containere -6 icircn lungime(108 m) 1 pe lățime(150 m) 2 icircn

icircnălțime (240 m)

360 buc șezut spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(108 m) 1 pe lățime(140 m) 2 icircn

icircnălțime (3 m)

360 buc spătar spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(9 m) 1 pe lățime(140 m) 2 icircn

icircnălțime(220 m)

Pentru Dacia Sandero

720buc șezut față = gt 12 containere - 6 icircn lungime(9 m)1 pe lățime(150 m) 2 icircn

icircnălțime(3 m)

720 buc spătar față = gt 12 containere - 6 icircn lungime(108 m) 1 pe lățime(160 m) 2 icircn

icircnălțime (280 m)

360 buc șezut spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(12 m)1 pe lățime(145 m)2 icircn

icircnălțime (141 m)

360 buc spătar spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(9 m)1 pe lățime(145 m)2 icircn

icircnălțime(230 m)

Noul depozit va arăta ca icircn figura următoare

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Fig5 Noul depozit de produse finite

Bir

ou

gest

ion

ar R

eper

e

nec

onfo

rme

ZONĂ DEPOZITARE PRODUSE FINITE

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Avantajele rearanjării produselor finite icircn spațiul de depozitare sunt următoarele

- manipularea și transportul intern se fac mult mai ușor

- se poate respecta metoda FIFO

- o dată cu introducerea containerele nu există riscul ca marfa să blocheze trecerea sau

să ocupe culoarele de trecere atunci cacircnd depozitu este icircncărcat la capacitate maximă

2 Introducerea unui compartiment logistic care va fi format din directorul de logistic și

de managerul de logistică

Compartimenul logistică răspunde de activitatea de aprovizionare cu bunuri şi

materiale de organizarea din punct de vedere logistic a activităţilor coordonează parcul auto

şi sistemul informatic al organizației

Compartimentul logistică are următoarele atribuţii principale

Asigură aprovizionarea organizației cu materiale şi bunuri

Colaborează cu toate departamentelecompartimentele icircn vederea stabilirii

necesarului logistic

Icircntocmeşte referatele de necesitate pentru achiziţia de bunuri şi serviciii şi le

supune aprobării directorului principal

Icircntocmeşte caiete de sarcini și documentaţia tehnică necesare pentru asigurarea

logisticii instituției

Urmăreşte derularea contractelor de achiziţii

Urmăreşte ca bunurile facturate şi plătite să fie icircn concordanţă din punct de

vedere al cantităţii calităţii şi valorii cu prevederile contractuale sau comenzile emise

după caz Se certifică astfel realitatea regularitatea şi legalitatea bunurilor şi

prestărilor de servicii

Realizează activitatea de amenajare corespunzătoare a spațiilor de depozitare

Asigură şi răspunde de coordonarea activităţii de transport bull Gestionează parcul

auto şi inventarul din dotarea acestuia

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Răspunde de starea tehnică şi estetică a autovehiculelor de icircntreţinerea şi

repararea autovehiculelor de reviziile şi inspecţiile tehnice periodice ale acestora

Răspunde de gestionarea bonurilor de carburante de eliberarea acestora din

gestiune icircn baza consumurilor normate şi utilizarea acestora potrivit reglementărilor

icircn vigoare

Asigură icircntreţinerea si depanarea echipamentelor IT (calculatoare imprimante

scanere monitoare notebook-uri) Asigură instalarea dezinstalarea sistemelor de

operare si a soft-urilor folosite pe stațiile de lucru Realizează intervenții pentru

remedierea disfuncţionalităţilor apărute icircn funcţionarea echipamentelor IT mai sus

menţionate la solicitarea utilizatorilor

Asigură asistenţa pentru achiziţionarea componentelor hardware (hdd fdd

unităţi optice mouse tastaturi memorii RAM surse plăci reţea modem-urietc)

precum şi icircnlocuirea acestora

Page 3: Proiect Final Final

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Pentru a mări eficienţa economică a sistemului logistic este necesar a se acţiona icircn

special pentru micşorarea cheltuielilor legate de operaţiile de manipulare Reducerea

cheltuielilor de manipulare se poate realiza prin creşterea mărimii unităţii de icircncărcătură prin

reducerea numărului de manipulări şi mărirea productivităţii acestei activităţi prin mecanizarea

operaţiilor de icircncărcare descărcare şi depozitare

Plecacircnd de la cele afirmate anterior se poate considera că sistemul logistic este sistemul

care cuprinde toate procesele fluxurile structurile şi programele de funcţionare aferente

logisticii Icircn interiorul sistemelor logistice se desfăşoară activităţi şi procese de aprovizionare

transport manipulare aşteptare depozitare control formare unitate de icircncărcătură

distribuţie

Sistemul logistic al icircntreprinderii cuprinde ( fig 32)

- totalitatea furnizorilor de materii prime şi materiale determinaţi prin număr localizare

sortimente de marfă cantităţi costuri regimul de contractare ( zona A)

- modul de relizare a aprovizionării determinat de felul transportului (paletizare

containerizare etc) frecvenţa loturilor cheltuielile necesare (zona B)

- modul de depozitare al materiilor prime semifabricatelor şi reperelor pieselor de

schimb determinat de capacitatea depozitelor amplasarea acestora organizarea lor

modul de manipulare (zona C)

- producţia propriu-zisă icircn ceea ce priveşte localizarea sortimentele cantităţile

capacităţile de producţie amplasarea utilajelor şi organizarea manipulărilor interne

depozitarea temporară ( zona D)

- totalitatea depozitelor de produse finite caracterizate prin capacitate organizare

internă rulaj de marfă amplasarea acestora ( zona E)

- transportul icircntre depozitele de produse finite şi angrosiştii mari caracterizat prin

cantităti transportate mijloace de transport utilizate număr de sortimente trasee

loturi formate activităţi logistice specifice (zona F)

- reţeaua de depozite regionale ( baze de aprovizionare depozite cu ridicata depozite

teritoriale de aprovizionare tehnico-materială ) caracterizate prin număr localizare

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

capacitate stocuri modul de pregătire al comenzilor zonele sau ramurile industriale pe

care le servesc (zona G)

- modul de realizare al distribuirii determinat de organizarea transporturilor icircn circuitele

de livrare tipul vehiculelor felul constituirii unităţilor de livrare (ambalaje palete

containere pachete) mecanizarea manipulării (zona H) beneficiarii determinaţi prin

localizare geografică categoria sortimentelor mărimea loturilor şi periodicitatea serviciul

asigurat (zona I)

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Fig 32 Schema principalelor componente ale unui sistem logistic

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

13 Clasificarea Logisticii

1)Logistica internă - se desfaşoară icircn interiorul icircntreprinderii luată ca sistem Ea are ca şi

activităţi specifice manipularea transportul intern aşteptarea depozitarea formarea unităţii

de icircncărcătură controlul

Logistica internă se mai poate numi logistica producţiei sau logistica engros deoarece se

desfaşoară icircn special icircn cadrul icircntreprinderilor productive sau icircn interioriul depozitelor marilor

angosişti mai ales dacă aceştia realizează pe lacircngă depozitarea simplă şi operaţii de

reicircmpachetare dezmembrare formare a comenzilor

2) Logistica externă - se desfăşoară icircn exteriorul icircntreprinderii luată ca sistem Ea are ca

şi activităţi specifice manipularea transportul extern aşteptarea depozitarea controlul

Logistica externă poate fi icircmparţită icircn două categorii

a) Logistica aprovizionării ndash cuprinde manipularea transportul extern aşteptarea

controlul( activităţi prin care se realizează procesul de aprovizionare) şi se referă la toate

materiile prime materialele combustibilii informaţia necesare unei icircntreprinderi pentru o

bună desfaşurare a procesului de producţie

Aprovizionarea reprezintă activitatea prin care se asigură resursele de materii prime

materiale servicii necesare consumului producţiei icircn volumul şi structura care să asigure o

activitate cu o profitabilitate maximă a agentului economic

Trecerea de la o stare la alta constituind o combinaţie icircn lanţ de operaţii diferite ca

natură şi ca pondere icircn ansamblul general este definită icircn mod obişnuit drept proces de

aprovizionare Aceste operaţii se pot grupa icircn

- operaţii de manipulare care cuprind totalitatea mişcărilor care se ivesc la deplasarea la

locul stabilit a materialelor sau produselor necesare activităţii industriale şi comerciale

(prelucrare aşezare icircncărcare descărcare stivuire etc)

- operaţii de depozitare prin care se asigură corelarea icircn timp icircntre existentul de mărfuri

icircn stoc şi cererile diverşilor beneficiari fiecare cerere determinată de variaţii sezoniere şi

aleatorii adesea icircn discordanţă

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

- operaţii de fracţionare sau de grupare care permit trecerea de la un lot de o altă

dimensiune dar constituit din mărfuri identice de exemplu constituirea unităţilor de

icircncărcătură paletizate containerizate pachetizate

- operaţii de pregătire a sortimentului comercial adică trecerea de la unul sau mai multe

loturi cuprinzacircnd o altă gamă şi o altă cantitate de mărfuri icircn funcţie de cerinţele

beneficiarului

- operaţii de transport prin care se realizează deplasarea mărfurilor fie icircn loturi

complete de la un singur expeditor la un singur destinatar fie prin gruparea mai multor

trimiteri avacircnd destinatari diferiţi icircn această a doua variantă sunt necesare circuite de

colectare şi circuite de livrare

Combinaţia acestor operaţii impune tehnici dintre cele mai diverse studiul lor arătacircnd

existenţa unei stracircnse icircntrepătrunderi şi dependenţe a operaţiilor respective din punct de

vedere tehnic şi economic soluţia uneia dintre componente depinzacircnd de soluţiile adoptate

pentru celelalte Astfel natura produsului unitar sau icircn vrac determină natura ambalajului şi

alegerea mijlocului de transport după cum formarea unei unităţi de icircncărcătură paletizată sau

pachetizată este determinată de dimensiunile produselor natura ambalajelor rezistenţa la

stivuire modul de grupare condiţiile de depozitare cerinţele beneficiarilor etc

Canalele de aprovizionare pot fi

directe ndash cacircnd componentele necesare icircntreprinderii sunt aduse direct de la

producători Avantajul acestor canale constă icircn preţ care este cel al producătorului iar

ca dezavantaj ar fi distanţele mari de unde ar trebui aduse unele componente necesare

Acest tip de canale se recomandă icircn cazul icircn care se aduc cantităţi mari de materii prime

necesare şi cacircnd costul cu transportul acestora este mult mai mic decacirct adaosul

practicat de intermediari

indirecte ( prin intermediari) ndash cacircnd icircntre producătorul efectiv al materiei prime

materialelor pieselor de schimb şi consumatorutilizator se interpun intermediari (baze

de aprovizionare angrosişti agenţi de vacircnzare etc) Acest tip de canal de aprovizionare

se recomandă icircn special icircn cazul icircn care se necesită cantităţi mai reduse de materii prime

şi materiale

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

b) Logistica distribuţiei ndash cuprinde manipularea transportul extern aşteptarea depozitarea

controlul şi se referă ladistribuţia produselor executate de către o icircntreprindere Distribuţia

poate fi făcută şi de către icircntreprinderea producătoare

Cap II Dimensionarea icircn domeniul manipulării şi transportului intern

Manipularea este o activitate care presupune deplasarea unui obiect sau unităţi de

icircncărcătură icircn raza locului de muncă sau icircn apropierea lui Distanţa de deplasare icircn cazul

manipulării depinde de tipul locului de muncă şi de dimensiunile obiectului

Transport intern (icircn interiorul icircntreprinderii) icircn acest caz transportul se realizează icircntre

secţii şi sectoare de activitatea precum şi icircn interiorul acestora icircntre spaţii de depozitare

puncte de primire şi de expediţie puncte de verificare şi control Deplasarea se poate face cu

ajutorul unor mijloace de transport intern specifice (electocare robocare electro şi

motostivuitoare tractoare) Distanţa maximă parcusă icircn cadrul acstui transport nu poate fi

precis definită ea depinzacircnd de lungimea traseelor din interiorul icircntreprinderii

Manipularea articolelor din spumă poliuretanică flexibilă se face conform normelor de

tehnică a securității și prevenirea și stingerea incendiilor pentru material combustibile

Manipularea produselor finite sau a celor nefinalizate se face manual și mai rar cu transpaleți In

cazul materiilor prime manipularea se face manual sau mecanizat pentru produsele textile și iar

pentru substanțe nu se face manipulare(doar transport intern)

Icircn cazul transportului intern la SC SPUMOTIM SA el se face cu mijloace proprii

Materiile prime cele mai importante ( poliol și izocianat) nu se transportă intern ele fiind

descărcate direct icircn rezervoare Celelalte materii prime se transportă cu mijloace de transport

proprii ale intreprindere icircn funcție de cantitate

Icircn cazul produselor finite transportul intern se face atacirct manual cacirct și cu cărucioare

transpaleți motostivuitoare conform tabelului următor

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Nr

crtTipul utilajului La ce servește Nr

bucăți

1 Cărucioare-de evacuare

-de distribuție

Evacuare produselor finite spre depozitDistribuția produselor la punctul de icircncărcare

19

2 Transpaleți Ridicare marfă 6

3 Motostivuitoare Manipulare și transport intern

marfăicircn cazul produselor grele

care nu se pot transporta sau

manipula manual

6

Tab1 Parcul intern de mijloace de manipulare şi transport

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Fig2 Motostivuitor Fig3 Transpalet manual

Fig4 Cărucior

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Criterii de selecţie ale soluţiilor optime

După cum s-a putut observa icircn dimensionarea manipulării și a transportului intern se

poate ajunge la mai multe soluții funcție de următoarele

- gradul de integrare a manipulării şi a transportului intern icircn interiorul sistemului

logistic global

- modul icircn care este privit sistemul logistic icircn cadrul respectivei dimensionări

- costul manipulării și a transportului intern icircn totalul costului produsului pentru care s-

au dimensionat acestea

- utilajele care se vor utiliza icircn manipularea și transportul intern

Icircn cazul SC SPUMOTIM SA dimensionarea manipulării și transportului intern s-a

făcut pe baza costului criteriului minim utilizacircndu-se astfel tehnologii utilaje și instalații

necostisitoare care icircndeplinesc icircn mare parte nevoile responsabililor logistici

Cap III Dimensionarea aprovizionării și depozitării

31 Date initiale(stabilirea tipului de depozit tipului de circulatie a mărfii)

Depozitarea reprezintă activitatea de stocare a obiectelor (unităţilor de icircncărcătură) pe

un interval mai mic (depozitare temporară) sau mai mare (depozitare efectivă) Depozitarea se

poate face la locurile de muncă icircn spaţii special amenajate la platformele şi rampele de

icircncărcare descărcare sau icircn depozite special construite icircn acest scop icircn funcţie de tipul natura

şi forma unităţilor de icircncărcătură ce vor fi depozitate

Depozitul este un spaţiu special amenajat şi dotat corespunzător pentru a primi păstra

şi a pregăti bunuri materiale (mărfuri) icircn vederea distribuirii lor către beneficiari Din punct de

vedere logistic depozitul are rol de regulator adica asigura in momentul necesar marfurile in

cantitatea sortimentul si calitatea dorită

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Depozitarea poate fi de doua feluri

paletizată

icircn stivă sau icircn bloc cacircnd sortimentul este mic şi cantităţile mari

icircn rafturi sau stelaje cacircnd sortimentul este numeros

fără palete

icircn stivă sau icircn bloc pe palete suprapuse

icircn mobilierul tehnologic (stelaje)

Clasificarea depozitelor

1) După destinaţie

- depozite din sfera producţiei din care fac parte cele aparţinacircnd icircntreprinderilor

industriale cu excepţia celor pentru produse finite

- depozite din sfera circulaţiei din care fac parte depozitele unităţilor de aprovizionare şi

desfacere ale unităţilor industriale şi ale comerţului precum şi depozitele teritoriale de

aprovizionare

- depozite mixte care servesc producţia şi circulaţia şi cuprind de regulă produse finite

2) După natura produselor depozitate

- depozite de materiale şi semifabricate

- depozite pentru dispozitive scule şi piese de schimb

- depozite de produse finite

3) După destinaţia materialelor

- depozite de materii prime şi materiale

- depozite de materiale pentru construcţii

- depozite de carburanţi

- depozite de ambalaje

4) După felul materialelor care se păstrează şi manipulează

- depozit universale icircn care se păstrează mărfuri diferite

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

- depozite specializate pentru depozitarea unui singur fel sau unei grupe de materiale

(produse chimice feroase alimentare etc )

5) După sistemul constructiv

- depozite deschise fără acoperiş pentru produse care nu se degradează sub acţiunea

agenţilor atmosferici

- depozite deschise de tip şopron sau copertină icircn care se depozitează de obicei

materialele lemnoase de construcţie etc

- depozite icircnchise pentru păstrarea materialelor mai pretenţioase care trebuie ferite de

precipitaţii atmosferice umiditate şi razele solare Ele trebuie să ofere izolare faţă de

- mediul exterior să aibă instalaţii de ventilaţie şi icircncălzire pentru a proteja mărfurile din

interior

6) După modul de folosire al spaţiului

- depozite pe orizontală (suprafaţă mare )

- depozite pe verticală sau pe icircnălţime ( suprafaţă mică oferind o mai bună utilizare a

spaţiului)

7) Din punct de vedere al amplasării mărfurilor şi al fluxurilor de circulaţie distingem mai

multe tipuri de depozite Modul de alegere al unuia sau al altuia depinde de frecvenţa

de intrare-ieşire a mărfurilor icircn aceste depozite şi durata de depozitare a acestor mărfuri

- depozite cu circulaţie liniară şi mărfuri amplasate longitudinal (fig 31a) se folosesc

pentru stocuri cu rulaje medii avacircnd avantajul posibilităţii efectuării operaţiilor multiple

şi a introducerii şi scoaterii mărfurilor din depozit cu aceeaşi viteză

- depozit cu circulaţie liniară şi mărfuri amplasate transversal (fig 31b) se foloseşte

pentru mărfuri cu frecvenţe mari la ieşire

- depozit cu circulaţie icircn formă de L (fig31c) permite depozitări cu durate mari pentru

unele mărfuri şi mici pentru altele Este foarte eficient pentru mărfuri cu frecvenţe mari

la ieşire

- depozit cu circulaţie icircn formă de U (fig31d) se foloseşte pentru mărfuri cu durate mari

sau medii de aprovizionare

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

- depozite cu intrare-ieşire pe o parte (fig31e) se utilizează pentru sorturi de marfă

puţine ca număr din care unele au frecvenţe foarte mari la ieşire

- depozite cu intrare-ieşire pe ambele părţi (fig31f) permite o mare mobilitate icircn

depozitare folosindu-se pentru un sortiment ridicat de mărfuri

c) d)

e)

Fig nr 31 Tipuri de depozite in funcţie de circulaţia mărfurilor f)

P

L

M

I

E

P

L I M

E

P

L M I E

P E

I

M

L

P+E I M L

P

+

E

I M L M I

P

+

E

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Din punct de vedere al amplasării mărfurilor și al fluxurilor de circulație distingem mai

multe tipuri de depozite Modul de alegere al unuia sau altuia depinde de frecvența de intrare-

ieșire a mărfurilor icircn aceste depozite și de durata de depozitare a acestor mărfuri Astfel icircn

figurile de mai sus sunt prezentate principalele depozite de acest tip icircntalnite in practica

După natura produselor depozitate avem un depozit de produse finite pentru șezuturi

spatare pentru toate tipurile de Dacie Depozitul este nepaletizat marfa fiind icircnfoliata și

depozitata pe jos icircn stivă cu icircnălțimea de maxim 2 m Icircn funcție de circulația mărfurilor avem

un depozit cu circulație liniară și mărfuri amplasate longitudinal acesta fiind folosit pentru rulaje

medii avacircnd avantajul posibilității efectuării operațiilor multiple și a introducerii și scoaterii

mărfurilor cu aceeași viteză

P

L I M

E

Specificații

P-zona de primire

E- zona de expeditie

L-zona de depozitare cu frecvență lentă

M-zona de depozitare cu frecvență medie

I-zona de depozitare cu frecvență icircnaltă

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

32 Metode de stabilire a necesarului de aprovizionat și de gestiune a stocurilor

Dimensionarea aprovizionării se face ținacircnd seama de următoarele

- sistemul de organizare al producţiei (Just in time Just in case etc)

- tipul producţie (individuală serie masă)

- tipul structurilor de fabricare ( functional celulară icircn flux)

- tipul de management utilizat( prin costuri prin obiective etc)

- condiţiile concrete din fiecare unitate economică icircn ceea ce priveşte

spaţiile de depozitare disponibile mijloacele financiareetc

- mediul ambiant economic icircn care funcţionează respectiva unitate

Funcţie de cele de mai sus principalele cazuri care pot apărea icircn

aprovizionare sunt urmatoarele

Consum uniform(gestiune cu cerere constanta la intervale egale de timp) Este

cazul ideal care se icircntacirclneşte foarte rar Se cunosc foarte bine atacirct stocul maxim

necesar cacirct şi intervalul de timp la care se face reaprovizionare Icircn acest caz se

poate calcula foarte uşor şi momentul icircn care se lansează o comandă pentru

aprovizionare şi implicit un ordin (comanda) de fabricaţie

Lipsa vremelnica de stoc ( perioada determinata și cerere constantă cu

posibilități de ruptură a stocului)

Cerere aleatorie(variabilă) la intervale egale Această metodă prevede dinainte o

frecvenţă fixă de fabricare a fiecărui produs Cacircnd este timpul de lansat

fabricarea se lansează cantitatea necesară pentru a aduce stocul la nivelul

maxim prestabilit (stocul maxim minus stocul actual egal cantitatea lansată)

Cerere constanta la interval variabile Această metodă este numită icircn mod curent

aprovizionare la punctul de consum sau la prag Cacircnd stocul unui anumit produs

atinge un prag dinainte determinat se generează un ordin de fabricaţie a unei

cantităţi fixe stabilită şi ea dinainte Prin urmare cantitatea lansată este fixă şi

frecvenţa variabilă pentru că este definită de consumul clienţilor

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cerere variabilă la intervale variabile Această metodă este cea mai nefavorabilă

pentru firme Icircn acest caz nu se cunoaște nici cacirct se consumă pe zi nici icircn ce

perioadă se epuizează stocul nici intervalul de reaprovizionare nici stocul maxim

necesar

Icircn cazul SC SPUMOTIM SA metoda de gestiune a stocurilor aleasă este cerere

variabilă la intervale de timp egale

33 Dimesionarea propriu-zisă a depozitului

-suprafața necesara

-volum

-suprafața și valoare

Stotala=Sbaza + Sanexa

Sbaza - suprafețele pentru activitatea de bază(spatii de depozitare propri-zise inchise

semiicircnchise șoproane copertine platforme de depozitare rampe precum și acele spații stracircns

legate de procesul de manipulare păstrare și comercializare a mărfurilor)

Sanexa- suprafețele anexe (birouri grupuri sociale garaje drumuri platforme)

Coeficientul de utlizare a volumului(Vn)

Vn=SnIn unde

Sn-suprafața depozitului propriu-zis

In- icircnalțimea depozitului

Icircn activitatea de proiectare a depozitelor şi pentru analiza gradului de folosire a depozitelor existente se foloseşte o serie de coeficienţi

1048766 coeficientul de utilizare a suprafeţei (Kus) care reprezintă gradul de utilizare a suprafeţei totale de depozitare se calculează ca şi raport icircntre suprafaţa de depozitare propriu-zisă (Sd) şi suprafaţa totală a depozitului (Sdt)

Kus = Sd Sdt

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

1048766 coeficientul de utilizare a icircnălţimii depozitului (Kuicirc) cu ajutorul căruia se determină gradul de utilizare a icircnălţimii depozitului se calculează ca şi raport icircntre icircnălţimea medie a depozitului (Icircm) şi icircnălţimea maximă utilă (Icircmu)

Kui=ImImu

1048766 coeficientul de utilizare a volumului (Kuv) care reprezintă ponderea utilizării volumului depozitului calculacircndu-se ca şi produs icircntre coeficientul de utilizare a suprafeţei (Kus) şi coeficientul de utilizare a icircnălţimii depozitului (Kuicirc)

Kuv=KusKuicirc

1048766 suprafaţa necesară pentru o unitate de volum depozitată (su) care se calculează ca şi raport icircntre suma suprafeţei de depozitare propriu-zisă (Sd) şi suprafaţa auxiliară (Sa) şi volumul mărfurilor depozitate (V)

Su=Sd+SaV

1048766 coeficientul folosirii capacităţii depozitului icircn timp calculat ca şi raport dintre produsul icircntre cantitatea depozitată (Qd) şi zilele de funcţionare a depozitului (Zf) şi produsul icircntre capacitatea depozitului (Cd) cu zilele calendaristice ale unui an (365)

Kfcd=QdZfCd365

1048766 costul total pe unitatea depozitată (CTud) cu ajutorul căruia se poate cunoaşte nivelul cheltuielilor necesare cu depozitarea unei unităţi de volum in perioada unui an de zile calendaristic calculat după următoarea formulă

CTud=ViA+CheQdicircn care Vi ndash valoarea de inventar a tuturor mijloacelor fixe din depozit A ndash cota de amortizare a mijloacelor fixe Che- cheltuieli de exploatare Qd ndash cantitatea depozitată

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

34 Criterile de selecție ndash Model de selecție de decizie

Criteriul ales pentru dimensionarea depozitului este criteriul utilizării maxime a spațiului

icircn care se va ține seama de utilizarea icircn cel mai icircnalt grad a spațiului și este aplicabil icircn special icircn

cazurile icircn care spațiul disponibil este limitat

Deciziile referitoare la alegerea tipurilor de depozite presupun analizarea de către logisticieni a

variantelor posibile Selecţia anumitor tipuri şi modul lor de combinare sunt direct influenţate

de caracteristicile cererii clienţilor politica firmei avantajele şi limitele fiecărui tip de depozit şi

existenţa pe piaţă a unor operatori de icircncredere specializaţi icircn oferirea de servicii de

depozitare

Alegerea formei de aprovizionare se bazează pe analize diagnostic riguroase prin care să se

identifice oportunităţile fiecărei modalităţi şi mai ales posibilităţile firmei de a le valorifica Icircn

asemenea analize preponderente vor fi criteriile economice dar se vor utiliza şi criterii de altă

natură (sociale politice etc)

Necesitatea unor asemenea analize reiese din faptul că se pot aloca eforturi substanţiale

pentru cunoaşterea acestor relaţii şi deci icircn mod logic se aşteaptă rezultate pozitive pe termen

cacirct mai lung pe de o parte iar pe de altă parte pot să apară anumite ameninţări - cum ar fi

creşterea dependenţei faţă de furnizor - icircn cazul furnizorului unic sau al folosirii unor resurse

materiale foarte speciale

Principalele probleme care se pun din punct de vedere al stabilirii formei (formulei) de

aprovizionare sunt

- alegerea icircntre aprovizionarea de la un furnizor unic sau de la mai mulţi pentru

acelaşi produs

- alegerea icircntre aprovizionarea directă (de la producători) şi indirectă (prin

intermediar)

- alegerea icircntre aprovizionarea pe bază de contract sau pe bază de comandă

- alegerea formulei de cumpărare - individual sau icircn comun

Pentru aprovizionare s-a ales criteriul eficientei maxime CALITATEPRETagraveMAXIM

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cap IV Dimensionarea din perspectiva distribuției și transportului extern

Distribuţia cuprinde toate activităţile care au ca scop trecerea unor produse sau bunuri

de la producător (icircntreprindere producătoare) la consumatorutilizator (icircntreprindere

uilizatoareconsumatoare a respectivelor produse sau persoane fizice) Ea are deci ca scop să

lege producţia de consum Rolul pe care distribuţia icircl are este următorul

- de a regulariza mişcarea bunurilor şi serviciilor icircntre producţie şi consum amortizacircnd

atunci cacircnd apar efectele negative ale fenomenelor conjuncturale ale pieţei

- de a informa producătorul asupra nevoilor şi dorinţelor clientelei

- de a satisface clientela furnizacircndu-i un anumit număr de servicii

Transportul extern ( icircn exteriorul icircntreprinderii ) se referă la deplasarea materiilor

prime materialelor și produselor finite putacircndu-se face pe distanțe medii și lungi cu mijloace

de transport adecvate cantităților de mărfuri necesare aprovizionării șisau distribuției

Icircn ceea ce privește distribuţia la SC SPUMOTIM SA el se execută cu mijloace de

transport acoperite uscate curate ferite de lumină Fiecare lot va fi icircnsoțit de o declarație de

conformitate

Pentru livrarea mărfurilor către clienții firmei Spumotim nu asigură transportul Clienții

icircși transportă produsele comandate icircnchiriind camioane sau minibus-uri direct de la firmele de

transport din țară Icircnsă există și situații mai rare cacircnd Spumotim trebuie să asigure transportul

Această cerință este prevăzută icircn contractul de vacircnzare ndash cumpărare Icircn aceste cazuri Spumotim

icircnchiriază camioanele necesare de la casele de expediții preferate (DUNCA ndash TIMIȘOARA EFE ndash

BUCUREȘTI HEPTACO ndash TIMIȘOARA DINUTRANS ndash SĂCĂLAZ CARGOTRANS ndash BUCUREȘTI

TRUCK SPED ndash TIMIȘOARA PETROFLAX ndash P NEAMȚ)

Icircnainte de a fi incărcate icircn camioanele icircnchiriate de către client mărfurile sunt verificate

din punct de vedere calitativ După ce ies din fabrica Spumotim și se indreaptă spre client

Spumotim nu icircși mai asumă răspunderea pentru mărfurile livrate Dacă acestea sunt distruse

pierdute sau furate casa de expediții angajată de client ii acordă o despăgubire Același lucru se

icircntacircmplă și icircn cazul icircn care Spumotim icircnchiriază camioanele necesare de la o firmă de expediție

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Societatea nu icircși asumă răspunderea pentru marfa distrusă icircn timpul transportului casa de

expediții acordacircnd o despăgubire clientului dacă plata s-a efectuat icircnaintea livrării sau

societății Spumotim dacă nu s-a efectuat icircncă plata mărfurilor de către client și aceasta este

icircncă proprietatea ei

Principalele materii prime utilizate icircn cadrul activității productive de la SC Spumotim

SA sunt următoarele

1 Poliol-transportul se face cu cisterna proprie și cu cisternele furnizorului de la SC

Oltchim Racircmnicu Vacirclcea

2 Izocianat-transportul se face cu cisterna proprie și cu cele ale furnizorului de la SC

Oltchim Racircmnicu Vacirclcea

3 Antiaderenți

4 Coloranți-Huntsman Romacircnia

5 Activatori

6 Adezivi

7 Inserții metalice- transportul se face cu Tir-ul de la Alfa Rom Carpați Industrial Grup

Pitești

8 Textile

Se poate oberva că principalul criteriu de selecţie a soluției optime icircn cadrul procesului

de aprovizionare este acela al eficienţei maxime Firma beneficiază de 2 cisterne proprii cu care

se desfășoară principalele activități de aprovizionare acestea avacircnd o capacitate mare de

transport dar icircn procesul de aprovizionare se mai folosesc de asemenea și mijloacele de

transport specifice care sunt puse la dispoziție de către furnizori Se obține astfel un raport

calitatepreț maxim

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

CapV Dimensionare

Manipularea

Manipularea articolelor din spumă poliuretanică flexibilă se face conform normelor de

tehnică a securității și prevenirea și stingerea incendiilor pentru material combustibile

Manipularea produselor finite sau a celor nefinalizate se face manual și mai rar cu transpalețiIcircn

cazul materiilor prime manipularea se face manual sau mecanizat pentru produsele textile și iar

pentru substanțe nu se face manipulare(doar transport intern)

Transportul intern

Transportul intern se face cu mijloce proprii Materiile prime cele mai importante

( poliol și izocianat) nu se transportă intern ele fiind descărcate direct icircn rezervoare Celelalte

materii prime se transportă cu mijloace de transport proprii ale intreprindere icircn funcție de

cantitate Icircn cazul produselor finite transportul intern se face atacirct manual cacirct și cu cărucioare

transpaleți motostivuitoare

Aprovizionarea

SC Spumotim SA se asigură că produsele sau serviciile achiziționate sunt conforme cu

necesitățiile organizației și condițiile specific icircn documentația de aprovizionareconform

prevederilor procedurii generale de aprovizionarerdquo

De asemenea pentru a preveni un impact asupra mediului la utilizarea bunurilor

aprovizionateorganizația identifică aspectele de mediu la recepția bunurilor pe baza

documentelor de aprovizionare sau a cerințelor de mediu comunicate furnizorilor

Icircn funcție de importanța produselor și a echipamentelor utilizatefurnizorii sunt selectați pe

baza aptitudinilor acestora de a satisface condițiile de calitate și de mediu ale produselor

Un considerent major la aprobarea furnizorilor pentru elementele cu impact asupra

calității produsului șisau a mediului icircl constituie sistemul de management al calității și de

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

mediu al furnizorilor politica firmei e de a selecta furnizorii certificați icircn conformitate cu

standardele SR EN 9001ISO 169492002 și SR EN ISO4001atunci cacircnd acest lucru este posibil

Furnizorilor li se cere ca la livrare să furnizeze dovezi de conformitate cu specificațiile

Documentație de aprovizionare sunt elaborate cu detalii specifice privitoare la

cantitate

descriere

preț

specificații de livrare

instrumente speciale

specificații tehnice

cerințe de ambalare

termene și condiții de transport

depozitare

manipulare

păstrare după caz

Produsele achiziționate sunt verificate validate de către comisia de recepție desemnată

de managerul departamentuluiatunci cacircnd produsele sunt duse direct la punctele de

lucruProdusele achiziționate pot fi verificate și de către client la solicitarea acestuia Cacircnd este

posibil materialele sunt supuse proceselor de verificareiar dacă verificarea indică

nesatisfacerea specificațiilor de calitatesunt notate ca și produse neconforme

Produsele de aprovizionat sunt pentru

Satisfacerea cerințelor clienților (ofertecontractecomenzi)

Necesar intern (piese de schimbstocconsumabilediverseservicii)

- se face identificarea aspectelor de mediu semnificative asociate produselor și

serviciilor aprovizionate de catre managerul departamentului de Import-ExportSPD

sau a responsabilului de aprovizionare

-se calculează valoarea produselorserviicilor și se transmite printr-un

memoriu directorului general

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Depozitarea

Depozitarea materiilor prime se face astfel

1 Pentru poliol și izocianat Spumotim dispune de două magaziiuna pentru secția de

Turnări auto și alta pentru secția de Spumare-Prelucrare

2 Pentru secția auto mai există o magazie pentru inserții metaliceAcestea sunt depozitate

in containăre

3 Pentru secția Confecții-Articole camping o magazie ce conține produse

textilenasturifermoare

4 Pentru celelalte materii primeantiaderenți activatori adezivi coloranțietc icircncă o

magazieAcestea se depozitează de obicei icircn butoaie de 100-200kg

Exemplu magazia de materii prime (poliol și izocianat) pentru secția turnări auto

Magazia conține 5 rezervoare de izocianat și 4 de poliol cu o capacitate de 30 t Icircn ea mai

sunt și rafturi pe care sunt depozitate matrițele de la instalația de turnare icircn forme

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Fig 5 Depozit de materii prime

-rezervor poliol

-rezervor izocianat

12 ndash reprezintă rafturi pe care sunt depozitate matrițel

ZONĂ DE DEPOZITARE

1 2

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Transportul extern

Transportul se execută cu mijloace de transport acoperite uscate curate ferite de

lumină Fiecare lot va fi icircnsoțit de o declarație de conformitate

Transportul extern al materiilor prime utilizate pentru producție icircn cadrul firmei sunt

aduse de către departamentul aprovizionare pe baza contractelor icircncheiate cu

furnizoriiCantitățile de referință care se trec in contracte se estimează pe baza consumului

anului precedent la care se adaugă o marjă de +20

Controlul informațiilor

Icircn ceea ce privește partea de control al informațiilor s-ar putea imlementa un sistem

ERP care reprezintă o icircmbinare a practicilor de management al afacerilor cu tehnologia

informațiilor prin care procesele de afaceri ale unei companii sunt integrate in cadrul

sistemului informatic in vederea atingerii unor obiective de business specifice Se recomandă

implementarea unui sistem ERP pe o infrastructura IT optimă astfel icircncacirct procesele de afaceri

să opereze la un randament care să permită atingerea obiectivelor de business prestabilite

Un astfel de sistem ERP ar realiza integrarea tuturor funcțiilor de conducere ale unei

companii plecacircnd de la planificare asigurarea stocului de materii prime și materiale definirea

tehnologiilor coordonarea proceselor de producție și nu in ultimul racircnd la realizarea gestiunii

financiar - contabile a resurselor umane a stocurilor de produse finite și terminacircnd cu

dezvoltarea și menținerea relațiilor cu clienții și partenerii de afaceri

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cap VI ConcretizareRealizare sistem sau procesprodus

52 Concretizare a datelorpropuneri

Dispozitivele alese pentru transport si manipulare suntcarucioarelePentru acest depozit

sunt alocate un nr de 4 carucioare in rest transportul intern se face manual cu muncitori

necalificati dat faptul ca buretii din sezuturi si spatare sunt usori si nu necesita dispozitive

performante de manipulare si transport intern

Tipul de depozit ales este cel cu circulatie liniara cu marfuri amplasate longitudinal

M

CV

SA

ND

ER

O

Bir

ou

gest

ion

ar

Bir

ou

gest

ion

ar

Repere neconforme

Repere neconformeZONĂ TRANZIT

LO

GA

N

LO

GA

N

LO

GA

N

MC

V

MC

V

M

CV

SA

ND

ER

O

SA

ND

ER

O

SA

ND

ER

O

LO

GA

N

ZONĂ DEPOZITARE PRODUSE FINITE

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Pentru depozitul auto de produse finite se folosește metoda FIFO(primul intrat-primul

ieșit) adică bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție (sau de producție) al

primei intrări (lot) Pe măsura epuizării lotului bunurile ieșite din gestiune se evaluează la

costul de achiziție (sau de producție) al lotului următor icircn ordine cronologică

Metoda de gestiune a stocurilor

Presupune aprovizionarea şi reaprovizionarea cu loturi şi cantităţi care trebuie estimate la

anumite momente calendaristice Acest tip de gestiune este specific pentru nesătorii fabricile

de confectii de mobilă etc ce au un nomenclator constant de producţie dar care trebuie să se

adapteze icircn functie de cererea de ţesătura culoare modă

Se reprezintă grafic icircn figura

Se observă că trebuie să existe un stoc de alarmă care să preia fluctuatiile cererii

variabile iar nivelul de alarmă este superior celui de sigurantă

Suprafață de depozitare este de 4078 msup2 Aici se depozitează șezuturile și spătarele

pentru Dacia Logan MCV Sandero Produsele sunt delimitate icircn 12 părţi cu ajutorul unor

grilaje din fier și lemn Fiecare tip de mașină are cacircte 4 părți corespunzătoare fiecăriu tip de

componentă cu o lățime de 15 m Icircn magazia de produse finite pe lacircnga zona de depozitare se

află și biroul gestionarului și zona de tranzit

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Aprovizionarea se face icircn mod direct de la un singur furnizor pentru materiile prime

importante(poliolizocianat)

Aprovizionarea directă presupune ca icircn mod direct să se negocieze şi să se formalizeze relaţiile

de aprovizionare (contract comandă etc) să se efectueze plăţile respectiv să aibă loc transferul

produselor de la producător la consumator

Aprovizionarea de la un furnizor unic

Dacă icircn general se recomandă să nu se apeleze la un singur furnizor - pentru evitarea

creşterii gradului de dependenţă de acesta - există situaţii icircn care această formă de

aprovizionare este eficientă şi anume

1 Icircn cazul existenţei unor relaţii anterioare eficiente sau al folosirii contractelor

pe termen lung eventual al stabilirii unor relaţii de parteneriat

2 Icircn cazul icircn care furnizorul deţine monopolul tehnic icircn ce priveşte fabricarea

unui produs

3 Dacă un furnizor oferă un nivel de calitate preţ şi service deosebit

4 Dacă nivelul comenzilor nu asiguro icircmpărţire economică a acestora la mai mulţi

furnizori (apar costuri suplimentare de lansare a comenzilor)

5 Icircn cazul icircn care se pot obţine reduceri de preţ sau a cheltuielilor de

aprovizionare

6 Icircn cazul unor produse care se caracterizează printr-un nivel calitativ deosebit

7 Este mai facilă şi eficientă o planificare riguroasă respectiv trecerea către

aprovizionarea de tip JIT

Principalele dezavantaje ale unei asemenea forme de aprovizionare sunt imposibilitatea

punerii icircn concurenţă a furnizorilor şi riscul de creştere a gradului de dependenţă faţă de

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

furnizor Dezavantajele acestei forme de organizare a aprovizionării reies din analiza avantajelor

aprovizionării de la mai mulţi furnizori

Cele mai importante forme prin care se icircnfăptuieşte şi care impun şi adoptarea de

strategii specifice sunt

1 ndash distribuţie exclusivă ndash constă icircn plasarea prin intermediul unui singur distribuitor sau

reprezentant Se practică icircn cazul bunurilor de valoare mare mai ales al mijloacelor de

producţie precum şi icircn cazul exporturilor

2 ndash distribuţie intensă ndash constă icircn plasarea produselor prin toate mijloacele avute la

dispoziţie pentru a avea un grad de acoperire a pieţii cacirct mai mare Se practică icircn cazul

bunurilor de folosinţă curentă ce se cumpără zilnic sau la intervale mici fără a fi interesantă

marca produsului

3 ndash distribuţie inversă ndash constă icircn recuperarea icircn scopuri productive a unor componente

rămase icircn urma consumului (ambalaje materiale deficitare etc) Icircn acest caz ciclul este

consum ndash distribuţie ndash producţie Se constată icircn ultimele decenii o preocupare deosebită a

ţărilor dezvoltate pentru a recupera refolosi şi recicla tot ce se poate deoarece se asigură

reducerea cheltuielilor cu producerea unor bunuri şi protejarea resurselor naturale mai ales a

celor neregenerabile Şi icircn acest mod distribuţia contribuie la progresul economico-social

Funcţiile distribuţiei

Distribuţia ca intermediar icircntre producţie şi consum este determinată de acestea dar

la racircndul ei are un rol activ asupra lor influenţacircnd atacirct producţia din ciclul următor cacirct şi

consumul din ciclul prezent

Relaţiile de interdependentă dintre distribuţie şi producţie respectiv consum sunt puse

icircn evidenţă de către funcţiile pe care aceasta le icircndeplineşte icircn cadrul circuitului economic

1 ndash funcţia de schimbare a proprietăţii asupra produsului ndash se realizează prin operaţiuni

comerciale care constau icircn repartizare vacircnzare cumpărare prezentare şi servicii etc

2 ndash funcţia de transport ndash asigură scurgerea produselor de la producător la distribuitor şi de

la acesta la consumator după ce de regulă suportă şi operaţiuni de depozitare Cum situaţiile

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

icircn care consumatorul icircşi cumpără direct produsul de la producător sunt rare activitatea de

transport devine inevitabilă şi icircnseamnă cheltuieli ce sporesc valoarea produsului

3 ndash funcţia de stocare ndash permite ajustarea icircn timp a producţiei la evoluţia cererii De obicei

distribuitorul cumpără (se aprovizionează) de la producător (icircn partidă mare ndash engros) la

anumite intervale de timp şi pune la dispoziţie permanent consumatorului care va găsi

produsul atunci cacircnd icircl doreşte Depozitarea trebuie să asigure condiţii bune pentru a nu se

altera caracteristicile produsului

4 ndash funcţia de sortare şi ambalare ndash face posibilă oferirea unei varietăţi de produse sub

aspect calitativ structural de marcă Distribuitorul transformă lotul de producţie icircn lot de

vacircnzare oferindu-i produsul consumatorului individual sau icircn loturi mici

5 ndash funcţia de promovare ndash oferă informaţii consumatorului despre produse iar prin formele

de vacircnzare utilizate publicitate etc contribuie la creşterea volumului vacircnzării

6 - funcţia de service ndash constă icircn activităţi legate direct de vacircnzare şi negociere de livrare

instalare (a bunurilor de folosinţă icircndelungată) reparaţiilor icircn perioada de garanţie

7 ndash funcţia financiară ndash se realizează prin faptul că distribuitorul cumpără de la producător icircn

partidă mare oferindu-i contravaloarea produselor ceea ce-i permite continuitatea activităţii

chiar dacă produsele nu au ajuns la consumator Icircn acest fel distribuitorul este cel care

finanţează continuitatea producţiei asumacircndu-şi riscul

8 - funcţia socială ndash constă icircn asigurarea protecţiei intereselor consumatorului şi educarea

sa prin numeroase mijloace pe care comerţul le are la dispoziţie

Distribuţia icircşi icircndeplineşte aceste funcţii prin elementele sale componente canalele de

distribuţie distribuţia fizică comerţul engros şi comerţul cu amănuntul

Structura canalelor de distribuţie

Denumit adesea canal de marketing canalul de distribuţie este componenta esenţială a

submixului de distribuţie Canalul de distribuţie gestionează schimbările prin care trece un

produs icircn drumul său de la producător pacircnă la consumatorul final El apare ca ldquo o combinaţie de

utilităţi şi funcţiuni asigurate de icircntreprindererdquo ca o reţea de organizaţii şi persoane care au

responsabilitatea de a asigura disponibilitatea bunurilor la nivelul consumatorului El reflectă

atacirct itinerariul cacirct şi modalităţile ce asigură fluxul bunurilor de la producător la consumator

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Canalul de distribuţie trebuie privit ca un sistem ale cărui componente producător

consumator şi intermediar se condiţionează reciproc De asemenea canalul de distribuţie

vizează nu numai circuitul deplasării ruta pe care aceasta o urmează ci şi succesiunea de

transferuri a titlului de proprietate icircntre verigile componente ale lanţului de distribuţie extins

pacircnă la consumatorul final

Dimensiunile canalului de distribuţie

Orice canal de distribuţie se caracterizează prin trei dimensiuni

1 ndash lungimea ndash reprezintă numărul de etape verigi intermediare prin care trece produsul de

la producător la consumator (nu distanţa icircn spaţiu) Din acest punct de vedere se pot delimita

cacircteva tipuri de canale

a ndash canal direct ndash icircn care relaţia producător ndash consumator este nemijlocită deci nu apare

intermediarul (ex- serviciul de reparat icircncălţăminte cumpărarea pacircinii direct de la cuptor şi icircn

mod frecvent la bunurile de investiţii de producţie)

b ndash canal scurt ndash icircn care apare intermediarul Este un canal indirect cu un singur intermediar

ndash detailistul ndash considerat canal tradiţional Se utilizează mai ales pentru produsele

agroalimentare perisabile dar şi pentru produse de valoare mare de noutate de modă sau

cacircnd piaţa este concentrată Icircn cazul mijloacelor de producţie depozitele specializate pun la

dispoziţia consumatorului produsele icircn general pe bază de comenzi

Icircn acest caz producătorul icircşi asumă funcţia distribuţiei fizice pacircnă la magazin Avantajele

acestui tip de canal se reflectă icircn reducerea cheltuielilor realizarea relaţiei cu consumatorii sau

mărirea vitezei de rotaţie Distribuitorul este cel care icircşi asumă riscul comercial şi funcţia de

promovare

c ndash canalul lung ndash icircn care icircntre producător şi consumator de obicei apar doi intermediari

engrosistul şi detailistul

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Se utilizează icircn mod frecvent pentru mărfurile cu sortiment complex cu cerere

sezonieră sau care presupun operaţiuni de sortare ambalare etc Icircn acest caz produsele trec

printr-o singură verigă de depozitare dar pot fi şi mai multe Un asemenea canal necesită

cheltuieli mai mari icircncetinirea vitezei de rotaţie şi chiar pierderi datorită condiţiilor de

depozitare dar asigură o aprovizionare ritmică şi condiţii icircn genere adecvate de păstrare

d ndash canal complex ndash icircn care există mai mult de două verigi intermediare care vor spori

cheltuielile Se icircntacirclneşte mai ales icircn ţările dezvoltate ce practică comerţ integrat şi icircn comerţul

internaţional dar icircl icircntacirclnim adesea şi pentru bunuri de folosinţă curentă

2 ndash lăţimea canalului ndash numărul unităţilor prin care se asigură desfacerea produsului icircn

cadrul fiecărei etape a circuitului Icircn cazul bunurilor de consum lăţimea creşte pe măsura

apropierii de consumatori dar la bunurile de investiţii ea este mai redusă Lăţimea canalului de

distribuţie stă la baza selectivităţii distribuţiei icircn funcţie de care se disting mai multe forme de

distribuţie

a ndash distribuţie intensivă sau generală

b ndash distribuţie selectivă

c ndash distribuţie exclusivă ndash presupune alegerea unui singur intermediar convenit printr-un

contract prin care cumpărătorul se obligă să vacircndă numai comerciantului respectiv pe o

anumită piaţă Vacircnzarea prin franchising ndash se utilizează icircn ţările dezvoltate pentru produsele de

marcă

3 ndash adacircncimea canalului ndash reflectă gradul de dispersie icircn spaţiu al punctelor de vacircnzare al

apropierii de punctele de consum La bunurile de producţie adacircncimea e redusă distribuţia

avacircnd grad ridicat de concentrare teritorială la bunurile de consum adacircncimea e mare unele

fiind aduse la domiciliu (comandă corespondenţă comis-voiajor) Canalul de distribuţie este

specific fiecărei categorii de produs iar adesea acelaşi produs se poate afla icircn canale de

dimensiuni diferite Ca urmare la nivelul economiei naţionale se creează o adevărată reţea de

distribuţie formată din persoane şi organizaţii

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Icircn cazul companiei SC SPUMOTIM SA se folosesc canale directe şi scurte Produsele

finite sunt preluate de clienți și transportate cu propriul parc auto prin intermediari sau cu

ajutorul unei firme logistice

Cap VII Măsurare analiză imbunătățire

Pentru compania SC SPUMOTIM SA controlul și verificarea permanentă a activităților

logistice este realizată de un reprezentant al departamentului logistic care se ocupă de buna

desfășurare a activităților ce depind atacirct de logistica internă cacirct și de cea externă

Icircn ceea ce privește manipularea și transportul intern se face o verificare la fiecare 14

zile lucrătoare a tututor echipamentelor și utilajelor care sunt folosite icircn momentul de față

Astfel responsabilul logistic va stabili monitorizările si măsurările ce trebuie efectuate si

dispozitivele de monitorizare si măsurare necesare pentru justificarea conformităţii utilajelor cu

cerinţele specificate

Icircn cazul manipulării şi transportului intern se va verifica icircn permanenţă timpul efectiv de

lucru al utilajelor folosite conform formulei de mai jos

tp = tinc + ttr + tdes icircn care

tinc = timpul de icircncărcare al mijlocului de transport

ttr = timpul de transport efectiv ( și gol și icircncărcat )

tdes = timpul de descărcare

De exemplu icircn cazul cărucioarelor de transport icircncărcarea acestuia se poate realiza

icircntr-un interval de 2 minute timpul de transport pacircnă la destinație icircmpreună cu cel de

icircntoarcere ar fi 5 minute iar cel de descărcare ar fi de 1 minut atunci putem spune că timpul

procesului se ridică efectuacircnd o simplă adunare la 8 minute Orice coboracircre sub acest interval

denotă o lipsă de productivitate și ar trebui să se icircncerce icircn permanență o icircmbunătățire a

acestui timp Aceasta se poate realiza prin icircntreținerea continuă a echipamentelor de transport

interne asiguracircndu-se Icircn permanență funcționarea lor la capacitate maximă și un randament

ridicat

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Icircn ceea ce privește aprovizionarea și depozitarea putem spune că timpul de depozitare

al produselor finite este dat de fluctuația cererii pe piață Firma trebuie să mențină icircn

permanență un stoc de siguranță iar metoda de determinare a necesarului de aprovizionat este

aceea a cererii aleatorii la intervale egale Se cunosc cu certitudine numai intervalele de

reaprovizionare materia primă achiziționacircnd-se icircn funcție de comenzile primite

Icircn cazul transportului extern distribuția nu este realizată de către de către SC

SPUMOTIM SA clienții transportacircndu-și singuri produsele comandate fie prin contractarea

unor intermediari fie prin folosirea serviciilor anumitor firme logisice Aprovizionarea icircn schimb

se realizează cu ajutorul cisternelor proprii și cu ale mijloacelor de transport externe puse la

dispoziție de către furnizori Șefului departamentului logistic trebuie să urmărească icircn

permanență evoluția raportului CalitatePreț și să-l mențină la un nivel maxim Putem spune că

acest criteriu este cel mai relevant icircn măsurarea și analiza eficacității procesului de

aprovizionare desfășurat icircn cadrul societății

Cap VIII Responsabilitatea managementul firmei

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Această direcţie de analiză urmăreşte stabilirea gradului de icircncredere pe care icircl oferă

icircntreprinderea privind asigurarea unui nivel competitiv şi permanent al calităţii producţiei

Sistemul de conducere și asigurare a calităţii (SQAC) are ca principal obiectiv stabilirea

nivelului de implementare a SQAC sub raportul cuprinderii icircn sistem a tuturor activităților

implicate precum și a funcționării corecte a tuturor elementelor componente ale sistemului

Verificarea calităţii fabricaţiei urmărește evaluarea particularităților precum și a

metodelor utilizate pentru verificarea calității serviciilor si produselor precum și eficiența

acestor verificări

Calitatea proiectelor se bazeaza pe examinarea normelor interne a caietelor de sarcini

și a proiectelor de execuție O problemă importantă care apare aici este găsirea procedurii de

corelare icircn anumite cazuri a cerințelor clienților cu proiectele de care dispune firma Nivelul

autorității funcțiunii laquocalitateraquo se evaluează in principal prin felul icircn care organele de asigurare

a calității icircși exercită dreptul de a opri procesul de deservire a clienților icircn cazurile icircn care nu

sunt respectate condițiile de calitate Autoritatea funcțiunii calitate este asigurată integralLa

nivelul conducerii superioare se analizează periodic situația calității determinacircnd angajarea

tuturor compartimentelor și a resurselor necesare icircn acțiunile pentru creșterea nivelului

calității

Icircn ceea ce privește calitatea aprovizionării acest criteriu urmărește evaluarea calității

produselor procurate de la furnizori sub forma de materii prime sau componente Analiza

pornește de la concepția conform căreia pentru calitatea materiilor prime semifabricatelor sau

componentelor primite din afară responsabilitatea revine integral celui care le comercializează

Sistemul de recepție a materiilor prime este integrat icircn acorduri de partenierat pe termen

mediu și lung cu subfurnizorii incluzacircnd colaborarea pentru asigurarea calității prin eforturi

comune

Costurile calităţii reprezintă un criteriu important ce evaluează politica de calitate pe

care o desfășoară firma atacirct prin măsura cheltuielilor care se fac pentru prevenirea defectelor

cat și a celor determinate de noncalitate Analiza costurilor trebuie privită ca un instrument

absolut necesar al managementului calității Costurile calității sunt procesate și analizate Pe

baza acestor analize se stabilesc măsuri corective și se urmărește corectarea lor

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Managementul general al firmei cuprinde pe de o parte o evaluare a calităţii procesului

managerial şi pe de altă parte calitatea echipei manageriale Icircn scopul evaluării sunt examinate

strategia firmei structura organizaţională metodele şi tehnicile manageriale precum şi nivelul

de informatizare implicat icircn procesul de management

Metodele tehnicile şi instrumentele manageriale utilizate icircn procesul de conducere icircn

raport cu obiectivele stabilite icircn strategia firmei scopurile urmărite cerinţele de optimizare a

capacităţii de muncă a componenţilor echipei manageriale şi motivarea icircntregului personal

pentru atingerea obiectivelor firmei sunt la un nivel optim Funcţionalitatea şi eficienţa

sistemului informaţional managerial şi modul de integrare al acestuia icircn procesul managerial şi

icircn structura organizaţională a firmei sunt parţial inadecvate necesitacircnd reproiectări şi unele

dezvoltări

Conducerea societăţii e asigurată de un Director General un Director de Calitate un

Director Economic un Director Comercial și un Director Tehnic Firma asigură personal cu

calificare corespunzătoare să efectueze procesul tehnologic şi cerinţele de funcţionare a firmei

Stilul de conducere adoptat de firmă este cel echilibrat care se manifestă prin o preocupare

constantă şi echilibrată atacirct pentru oameni cacirct şi pentru activitatea economică

Prin certificările primite pentru Sistemul Calității Protecția Mediului Analize și Control

organizația demonstrează cunoașterea și folosirea standardelor de calitate corespunzacircnd

Normelor Europene fiind un partener de icircncredere pentru colaboratorii ei

Personalul organizației 644 de salariați dintre care

bull 122 personal TESA din care -5 directori

-18 șefi de departamente

bull 11 maiștri

bull 387 muncitori calificați

bull 124 muncitori necalificați

Organigrama firmei

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cap IX Decizii de icircmbunătățire

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

O acţiune corectivă este o acţiune icircntreprinsă pentru a elimina cauzele unei

neconformităţi detectate sau a altor situaţii nedorite icircn vederea prevenirii repetării acestora

pe cacircnd acţiunea preventivă este o acţiune icircntreprinsă pentru eliminarea cauzelor unor

neconformităţi potenţiale sau a altor situaţii nedorite posibile icircn scopul prevenirii apariţiei

acestora

Pentru SC SPUMOTIM SA am propus două icircmbunătățiri care se doresc a fi

implementate

1 Rearanjarea mărfurilor icircn cazul depozitului de produse finite pentru Dacia Logan

MCV Sandero Acesta conține șezuturi față spătare față șezuturi spate spătare spate pentru

360 de mașini din fiecare tip de Dacie(Logan Sandero MCV)

Varianta inițială a depozitului este prezentată icircn figura 41 din capitolul II Acesta are o

suprafață de 4078 msup2 Marfa ar fi trebuit depozitată icircn stive de max 2 m și utilizată metoda

FIFO doar că datorită aranjării necorespunzătoare(marfa fiind aruncată și nu aranjată) nici unul

din cele două principii nu se respectă

Vom lua cantitatea maximă ce se poate depozita 720 buc spătare față720 buc șezuturi

față 360 buc șezuturi spate360 buc spătare spate pentru toate cele 3 tipuri de mașini

Pentru varianta propusă vom depozita produsele icircn containere și le vom rearanja astfel

icircncacirct aceastea să fie manipulate și transportate mai ușor iar aranjarea icircn depozit să fie

corespunzătoare

Icircn tabelul următor avem reprezentate dimensiunile fiecărui tip de produs fabricat

pentru cele 3 tipuri de mașini precum și dimensiunile containerelor si nrbuccontainer

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

DestinațieDenumire produs

dimensiune[cm]

Dimensiune

Container[cm]

Număr buccontainer

Logan

-șezut față 50times50times15 150times100times150 60

-spătar față 60times50times16 180times150times120 60

-șezut spate 140times50times18 180times140times150 30

-spătar spate 140times55times10 150times140times110 30

MCV

-șezut față 50times50times15 150times100times150 60

-spătar față 60times50times16 180times150times120 60

-șezut spate 140times50times18 180times140times150 30

-spătar spate 140times55times10 150times140times110 30

Sandero

-șezut față 50times47times15 150times150times150 60

-spătar față 60times52times16 180times160times140 60

-șezut spate 1425times47times20 200times143times141 30

-spătar spate 1425times57times10 150times143times115 30

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Pentru 360 de mașini vom avea nevoie de următoarele

Pentru Dacia LoganMCV

720buc șezut față = gt 12 containere -6 icircn lungime(9 m) 1 pe lățime(1 m) 2 icircn

icircnălțime(3 m)

720 buc spătar față = gt 12 containere -6 icircn lungime(108 m) 1 pe lățime(150 m) 2 icircn

icircnălțime (240 m)

360 buc șezut spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(108 m) 1 pe lățime(140 m) 2 icircn

icircnălțime (3 m)

360 buc spătar spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(9 m) 1 pe lățime(140 m) 2 icircn

icircnălțime(220 m)

Pentru Dacia Sandero

720buc șezut față = gt 12 containere - 6 icircn lungime(9 m)1 pe lățime(150 m) 2 icircn

icircnălțime(3 m)

720 buc spătar față = gt 12 containere - 6 icircn lungime(108 m) 1 pe lățime(160 m) 2 icircn

icircnălțime (280 m)

360 buc șezut spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(12 m)1 pe lățime(145 m)2 icircn

icircnălțime (141 m)

360 buc spătar spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(9 m)1 pe lățime(145 m)2 icircn

icircnălțime(230 m)

Noul depozit va arăta ca icircn figura următoare

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Fig5 Noul depozit de produse finite

Bir

ou

gest

ion

ar R

eper

e

nec

onfo

rme

ZONĂ DEPOZITARE PRODUSE FINITE

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Avantajele rearanjării produselor finite icircn spațiul de depozitare sunt următoarele

- manipularea și transportul intern se fac mult mai ușor

- se poate respecta metoda FIFO

- o dată cu introducerea containerele nu există riscul ca marfa să blocheze trecerea sau

să ocupe culoarele de trecere atunci cacircnd depozitu este icircncărcat la capacitate maximă

2 Introducerea unui compartiment logistic care va fi format din directorul de logistic și

de managerul de logistică

Compartimenul logistică răspunde de activitatea de aprovizionare cu bunuri şi

materiale de organizarea din punct de vedere logistic a activităţilor coordonează parcul auto

şi sistemul informatic al organizației

Compartimentul logistică are următoarele atribuţii principale

Asigură aprovizionarea organizației cu materiale şi bunuri

Colaborează cu toate departamentelecompartimentele icircn vederea stabilirii

necesarului logistic

Icircntocmeşte referatele de necesitate pentru achiziţia de bunuri şi serviciii şi le

supune aprobării directorului principal

Icircntocmeşte caiete de sarcini și documentaţia tehnică necesare pentru asigurarea

logisticii instituției

Urmăreşte derularea contractelor de achiziţii

Urmăreşte ca bunurile facturate şi plătite să fie icircn concordanţă din punct de

vedere al cantităţii calităţii şi valorii cu prevederile contractuale sau comenzile emise

după caz Se certifică astfel realitatea regularitatea şi legalitatea bunurilor şi

prestărilor de servicii

Realizează activitatea de amenajare corespunzătoare a spațiilor de depozitare

Asigură şi răspunde de coordonarea activităţii de transport bull Gestionează parcul

auto şi inventarul din dotarea acestuia

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Răspunde de starea tehnică şi estetică a autovehiculelor de icircntreţinerea şi

repararea autovehiculelor de reviziile şi inspecţiile tehnice periodice ale acestora

Răspunde de gestionarea bonurilor de carburante de eliberarea acestora din

gestiune icircn baza consumurilor normate şi utilizarea acestora potrivit reglementărilor

icircn vigoare

Asigură icircntreţinerea si depanarea echipamentelor IT (calculatoare imprimante

scanere monitoare notebook-uri) Asigură instalarea dezinstalarea sistemelor de

operare si a soft-urilor folosite pe stațiile de lucru Realizează intervenții pentru

remedierea disfuncţionalităţilor apărute icircn funcţionarea echipamentelor IT mai sus

menţionate la solicitarea utilizatorilor

Asigură asistenţa pentru achiziţionarea componentelor hardware (hdd fdd

unităţi optice mouse tastaturi memorii RAM surse plăci reţea modem-urietc)

precum şi icircnlocuirea acestora

Page 4: Proiect Final Final

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

capacitate stocuri modul de pregătire al comenzilor zonele sau ramurile industriale pe

care le servesc (zona G)

- modul de realizare al distribuirii determinat de organizarea transporturilor icircn circuitele

de livrare tipul vehiculelor felul constituirii unităţilor de livrare (ambalaje palete

containere pachete) mecanizarea manipulării (zona H) beneficiarii determinaţi prin

localizare geografică categoria sortimentelor mărimea loturilor şi periodicitatea serviciul

asigurat (zona I)

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Fig 32 Schema principalelor componente ale unui sistem logistic

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

13 Clasificarea Logisticii

1)Logistica internă - se desfaşoară icircn interiorul icircntreprinderii luată ca sistem Ea are ca şi

activităţi specifice manipularea transportul intern aşteptarea depozitarea formarea unităţii

de icircncărcătură controlul

Logistica internă se mai poate numi logistica producţiei sau logistica engros deoarece se

desfaşoară icircn special icircn cadrul icircntreprinderilor productive sau icircn interioriul depozitelor marilor

angosişti mai ales dacă aceştia realizează pe lacircngă depozitarea simplă şi operaţii de

reicircmpachetare dezmembrare formare a comenzilor

2) Logistica externă - se desfăşoară icircn exteriorul icircntreprinderii luată ca sistem Ea are ca

şi activităţi specifice manipularea transportul extern aşteptarea depozitarea controlul

Logistica externă poate fi icircmparţită icircn două categorii

a) Logistica aprovizionării ndash cuprinde manipularea transportul extern aşteptarea

controlul( activităţi prin care se realizează procesul de aprovizionare) şi se referă la toate

materiile prime materialele combustibilii informaţia necesare unei icircntreprinderi pentru o

bună desfaşurare a procesului de producţie

Aprovizionarea reprezintă activitatea prin care se asigură resursele de materii prime

materiale servicii necesare consumului producţiei icircn volumul şi structura care să asigure o

activitate cu o profitabilitate maximă a agentului economic

Trecerea de la o stare la alta constituind o combinaţie icircn lanţ de operaţii diferite ca

natură şi ca pondere icircn ansamblul general este definită icircn mod obişnuit drept proces de

aprovizionare Aceste operaţii se pot grupa icircn

- operaţii de manipulare care cuprind totalitatea mişcărilor care se ivesc la deplasarea la

locul stabilit a materialelor sau produselor necesare activităţii industriale şi comerciale

(prelucrare aşezare icircncărcare descărcare stivuire etc)

- operaţii de depozitare prin care se asigură corelarea icircn timp icircntre existentul de mărfuri

icircn stoc şi cererile diverşilor beneficiari fiecare cerere determinată de variaţii sezoniere şi

aleatorii adesea icircn discordanţă

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

- operaţii de fracţionare sau de grupare care permit trecerea de la un lot de o altă

dimensiune dar constituit din mărfuri identice de exemplu constituirea unităţilor de

icircncărcătură paletizate containerizate pachetizate

- operaţii de pregătire a sortimentului comercial adică trecerea de la unul sau mai multe

loturi cuprinzacircnd o altă gamă şi o altă cantitate de mărfuri icircn funcţie de cerinţele

beneficiarului

- operaţii de transport prin care se realizează deplasarea mărfurilor fie icircn loturi

complete de la un singur expeditor la un singur destinatar fie prin gruparea mai multor

trimiteri avacircnd destinatari diferiţi icircn această a doua variantă sunt necesare circuite de

colectare şi circuite de livrare

Combinaţia acestor operaţii impune tehnici dintre cele mai diverse studiul lor arătacircnd

existenţa unei stracircnse icircntrepătrunderi şi dependenţe a operaţiilor respective din punct de

vedere tehnic şi economic soluţia uneia dintre componente depinzacircnd de soluţiile adoptate

pentru celelalte Astfel natura produsului unitar sau icircn vrac determină natura ambalajului şi

alegerea mijlocului de transport după cum formarea unei unităţi de icircncărcătură paletizată sau

pachetizată este determinată de dimensiunile produselor natura ambalajelor rezistenţa la

stivuire modul de grupare condiţiile de depozitare cerinţele beneficiarilor etc

Canalele de aprovizionare pot fi

directe ndash cacircnd componentele necesare icircntreprinderii sunt aduse direct de la

producători Avantajul acestor canale constă icircn preţ care este cel al producătorului iar

ca dezavantaj ar fi distanţele mari de unde ar trebui aduse unele componente necesare

Acest tip de canale se recomandă icircn cazul icircn care se aduc cantităţi mari de materii prime

necesare şi cacircnd costul cu transportul acestora este mult mai mic decacirct adaosul

practicat de intermediari

indirecte ( prin intermediari) ndash cacircnd icircntre producătorul efectiv al materiei prime

materialelor pieselor de schimb şi consumatorutilizator se interpun intermediari (baze

de aprovizionare angrosişti agenţi de vacircnzare etc) Acest tip de canal de aprovizionare

se recomandă icircn special icircn cazul icircn care se necesită cantităţi mai reduse de materii prime

şi materiale

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

b) Logistica distribuţiei ndash cuprinde manipularea transportul extern aşteptarea depozitarea

controlul şi se referă ladistribuţia produselor executate de către o icircntreprindere Distribuţia

poate fi făcută şi de către icircntreprinderea producătoare

Cap II Dimensionarea icircn domeniul manipulării şi transportului intern

Manipularea este o activitate care presupune deplasarea unui obiect sau unităţi de

icircncărcătură icircn raza locului de muncă sau icircn apropierea lui Distanţa de deplasare icircn cazul

manipulării depinde de tipul locului de muncă şi de dimensiunile obiectului

Transport intern (icircn interiorul icircntreprinderii) icircn acest caz transportul se realizează icircntre

secţii şi sectoare de activitatea precum şi icircn interiorul acestora icircntre spaţii de depozitare

puncte de primire şi de expediţie puncte de verificare şi control Deplasarea se poate face cu

ajutorul unor mijloace de transport intern specifice (electocare robocare electro şi

motostivuitoare tractoare) Distanţa maximă parcusă icircn cadrul acstui transport nu poate fi

precis definită ea depinzacircnd de lungimea traseelor din interiorul icircntreprinderii

Manipularea articolelor din spumă poliuretanică flexibilă se face conform normelor de

tehnică a securității și prevenirea și stingerea incendiilor pentru material combustibile

Manipularea produselor finite sau a celor nefinalizate se face manual și mai rar cu transpaleți In

cazul materiilor prime manipularea se face manual sau mecanizat pentru produsele textile și iar

pentru substanțe nu se face manipulare(doar transport intern)

Icircn cazul transportului intern la SC SPUMOTIM SA el se face cu mijloace proprii

Materiile prime cele mai importante ( poliol și izocianat) nu se transportă intern ele fiind

descărcate direct icircn rezervoare Celelalte materii prime se transportă cu mijloace de transport

proprii ale intreprindere icircn funcție de cantitate

Icircn cazul produselor finite transportul intern se face atacirct manual cacirct și cu cărucioare

transpaleți motostivuitoare conform tabelului următor

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Nr

crtTipul utilajului La ce servește Nr

bucăți

1 Cărucioare-de evacuare

-de distribuție

Evacuare produselor finite spre depozitDistribuția produselor la punctul de icircncărcare

19

2 Transpaleți Ridicare marfă 6

3 Motostivuitoare Manipulare și transport intern

marfăicircn cazul produselor grele

care nu se pot transporta sau

manipula manual

6

Tab1 Parcul intern de mijloace de manipulare şi transport

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Fig2 Motostivuitor Fig3 Transpalet manual

Fig4 Cărucior

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Criterii de selecţie ale soluţiilor optime

După cum s-a putut observa icircn dimensionarea manipulării și a transportului intern se

poate ajunge la mai multe soluții funcție de următoarele

- gradul de integrare a manipulării şi a transportului intern icircn interiorul sistemului

logistic global

- modul icircn care este privit sistemul logistic icircn cadrul respectivei dimensionări

- costul manipulării și a transportului intern icircn totalul costului produsului pentru care s-

au dimensionat acestea

- utilajele care se vor utiliza icircn manipularea și transportul intern

Icircn cazul SC SPUMOTIM SA dimensionarea manipulării și transportului intern s-a

făcut pe baza costului criteriului minim utilizacircndu-se astfel tehnologii utilaje și instalații

necostisitoare care icircndeplinesc icircn mare parte nevoile responsabililor logistici

Cap III Dimensionarea aprovizionării și depozitării

31 Date initiale(stabilirea tipului de depozit tipului de circulatie a mărfii)

Depozitarea reprezintă activitatea de stocare a obiectelor (unităţilor de icircncărcătură) pe

un interval mai mic (depozitare temporară) sau mai mare (depozitare efectivă) Depozitarea se

poate face la locurile de muncă icircn spaţii special amenajate la platformele şi rampele de

icircncărcare descărcare sau icircn depozite special construite icircn acest scop icircn funcţie de tipul natura

şi forma unităţilor de icircncărcătură ce vor fi depozitate

Depozitul este un spaţiu special amenajat şi dotat corespunzător pentru a primi păstra

şi a pregăti bunuri materiale (mărfuri) icircn vederea distribuirii lor către beneficiari Din punct de

vedere logistic depozitul are rol de regulator adica asigura in momentul necesar marfurile in

cantitatea sortimentul si calitatea dorită

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Depozitarea poate fi de doua feluri

paletizată

icircn stivă sau icircn bloc cacircnd sortimentul este mic şi cantităţile mari

icircn rafturi sau stelaje cacircnd sortimentul este numeros

fără palete

icircn stivă sau icircn bloc pe palete suprapuse

icircn mobilierul tehnologic (stelaje)

Clasificarea depozitelor

1) După destinaţie

- depozite din sfera producţiei din care fac parte cele aparţinacircnd icircntreprinderilor

industriale cu excepţia celor pentru produse finite

- depozite din sfera circulaţiei din care fac parte depozitele unităţilor de aprovizionare şi

desfacere ale unităţilor industriale şi ale comerţului precum şi depozitele teritoriale de

aprovizionare

- depozite mixte care servesc producţia şi circulaţia şi cuprind de regulă produse finite

2) După natura produselor depozitate

- depozite de materiale şi semifabricate

- depozite pentru dispozitive scule şi piese de schimb

- depozite de produse finite

3) După destinaţia materialelor

- depozite de materii prime şi materiale

- depozite de materiale pentru construcţii

- depozite de carburanţi

- depozite de ambalaje

4) După felul materialelor care se păstrează şi manipulează

- depozit universale icircn care se păstrează mărfuri diferite

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

- depozite specializate pentru depozitarea unui singur fel sau unei grupe de materiale

(produse chimice feroase alimentare etc )

5) După sistemul constructiv

- depozite deschise fără acoperiş pentru produse care nu se degradează sub acţiunea

agenţilor atmosferici

- depozite deschise de tip şopron sau copertină icircn care se depozitează de obicei

materialele lemnoase de construcţie etc

- depozite icircnchise pentru păstrarea materialelor mai pretenţioase care trebuie ferite de

precipitaţii atmosferice umiditate şi razele solare Ele trebuie să ofere izolare faţă de

- mediul exterior să aibă instalaţii de ventilaţie şi icircncălzire pentru a proteja mărfurile din

interior

6) După modul de folosire al spaţiului

- depozite pe orizontală (suprafaţă mare )

- depozite pe verticală sau pe icircnălţime ( suprafaţă mică oferind o mai bună utilizare a

spaţiului)

7) Din punct de vedere al amplasării mărfurilor şi al fluxurilor de circulaţie distingem mai

multe tipuri de depozite Modul de alegere al unuia sau al altuia depinde de frecvenţa

de intrare-ieşire a mărfurilor icircn aceste depozite şi durata de depozitare a acestor mărfuri

- depozite cu circulaţie liniară şi mărfuri amplasate longitudinal (fig 31a) se folosesc

pentru stocuri cu rulaje medii avacircnd avantajul posibilităţii efectuării operaţiilor multiple

şi a introducerii şi scoaterii mărfurilor din depozit cu aceeaşi viteză

- depozit cu circulaţie liniară şi mărfuri amplasate transversal (fig 31b) se foloseşte

pentru mărfuri cu frecvenţe mari la ieşire

- depozit cu circulaţie icircn formă de L (fig31c) permite depozitări cu durate mari pentru

unele mărfuri şi mici pentru altele Este foarte eficient pentru mărfuri cu frecvenţe mari

la ieşire

- depozit cu circulaţie icircn formă de U (fig31d) se foloseşte pentru mărfuri cu durate mari

sau medii de aprovizionare

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

- depozite cu intrare-ieşire pe o parte (fig31e) se utilizează pentru sorturi de marfă

puţine ca număr din care unele au frecvenţe foarte mari la ieşire

- depozite cu intrare-ieşire pe ambele părţi (fig31f) permite o mare mobilitate icircn

depozitare folosindu-se pentru un sortiment ridicat de mărfuri

c) d)

e)

Fig nr 31 Tipuri de depozite in funcţie de circulaţia mărfurilor f)

P

L

M

I

E

P

L I M

E

P

L M I E

P E

I

M

L

P+E I M L

P

+

E

I M L M I

P

+

E

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Din punct de vedere al amplasării mărfurilor și al fluxurilor de circulație distingem mai

multe tipuri de depozite Modul de alegere al unuia sau altuia depinde de frecvența de intrare-

ieșire a mărfurilor icircn aceste depozite și de durata de depozitare a acestor mărfuri Astfel icircn

figurile de mai sus sunt prezentate principalele depozite de acest tip icircntalnite in practica

După natura produselor depozitate avem un depozit de produse finite pentru șezuturi

spatare pentru toate tipurile de Dacie Depozitul este nepaletizat marfa fiind icircnfoliata și

depozitata pe jos icircn stivă cu icircnălțimea de maxim 2 m Icircn funcție de circulația mărfurilor avem

un depozit cu circulație liniară și mărfuri amplasate longitudinal acesta fiind folosit pentru rulaje

medii avacircnd avantajul posibilității efectuării operațiilor multiple și a introducerii și scoaterii

mărfurilor cu aceeași viteză

P

L I M

E

Specificații

P-zona de primire

E- zona de expeditie

L-zona de depozitare cu frecvență lentă

M-zona de depozitare cu frecvență medie

I-zona de depozitare cu frecvență icircnaltă

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

32 Metode de stabilire a necesarului de aprovizionat și de gestiune a stocurilor

Dimensionarea aprovizionării se face ținacircnd seama de următoarele

- sistemul de organizare al producţiei (Just in time Just in case etc)

- tipul producţie (individuală serie masă)

- tipul structurilor de fabricare ( functional celulară icircn flux)

- tipul de management utilizat( prin costuri prin obiective etc)

- condiţiile concrete din fiecare unitate economică icircn ceea ce priveşte

spaţiile de depozitare disponibile mijloacele financiareetc

- mediul ambiant economic icircn care funcţionează respectiva unitate

Funcţie de cele de mai sus principalele cazuri care pot apărea icircn

aprovizionare sunt urmatoarele

Consum uniform(gestiune cu cerere constanta la intervale egale de timp) Este

cazul ideal care se icircntacirclneşte foarte rar Se cunosc foarte bine atacirct stocul maxim

necesar cacirct şi intervalul de timp la care se face reaprovizionare Icircn acest caz se

poate calcula foarte uşor şi momentul icircn care se lansează o comandă pentru

aprovizionare şi implicit un ordin (comanda) de fabricaţie

Lipsa vremelnica de stoc ( perioada determinata și cerere constantă cu

posibilități de ruptură a stocului)

Cerere aleatorie(variabilă) la intervale egale Această metodă prevede dinainte o

frecvenţă fixă de fabricare a fiecărui produs Cacircnd este timpul de lansat

fabricarea se lansează cantitatea necesară pentru a aduce stocul la nivelul

maxim prestabilit (stocul maxim minus stocul actual egal cantitatea lansată)

Cerere constanta la interval variabile Această metodă este numită icircn mod curent

aprovizionare la punctul de consum sau la prag Cacircnd stocul unui anumit produs

atinge un prag dinainte determinat se generează un ordin de fabricaţie a unei

cantităţi fixe stabilită şi ea dinainte Prin urmare cantitatea lansată este fixă şi

frecvenţa variabilă pentru că este definită de consumul clienţilor

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cerere variabilă la intervale variabile Această metodă este cea mai nefavorabilă

pentru firme Icircn acest caz nu se cunoaște nici cacirct se consumă pe zi nici icircn ce

perioadă se epuizează stocul nici intervalul de reaprovizionare nici stocul maxim

necesar

Icircn cazul SC SPUMOTIM SA metoda de gestiune a stocurilor aleasă este cerere

variabilă la intervale de timp egale

33 Dimesionarea propriu-zisă a depozitului

-suprafața necesara

-volum

-suprafața și valoare

Stotala=Sbaza + Sanexa

Sbaza - suprafețele pentru activitatea de bază(spatii de depozitare propri-zise inchise

semiicircnchise șoproane copertine platforme de depozitare rampe precum și acele spații stracircns

legate de procesul de manipulare păstrare și comercializare a mărfurilor)

Sanexa- suprafețele anexe (birouri grupuri sociale garaje drumuri platforme)

Coeficientul de utlizare a volumului(Vn)

Vn=SnIn unde

Sn-suprafața depozitului propriu-zis

In- icircnalțimea depozitului

Icircn activitatea de proiectare a depozitelor şi pentru analiza gradului de folosire a depozitelor existente se foloseşte o serie de coeficienţi

1048766 coeficientul de utilizare a suprafeţei (Kus) care reprezintă gradul de utilizare a suprafeţei totale de depozitare se calculează ca şi raport icircntre suprafaţa de depozitare propriu-zisă (Sd) şi suprafaţa totală a depozitului (Sdt)

Kus = Sd Sdt

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

1048766 coeficientul de utilizare a icircnălţimii depozitului (Kuicirc) cu ajutorul căruia se determină gradul de utilizare a icircnălţimii depozitului se calculează ca şi raport icircntre icircnălţimea medie a depozitului (Icircm) şi icircnălţimea maximă utilă (Icircmu)

Kui=ImImu

1048766 coeficientul de utilizare a volumului (Kuv) care reprezintă ponderea utilizării volumului depozitului calculacircndu-se ca şi produs icircntre coeficientul de utilizare a suprafeţei (Kus) şi coeficientul de utilizare a icircnălţimii depozitului (Kuicirc)

Kuv=KusKuicirc

1048766 suprafaţa necesară pentru o unitate de volum depozitată (su) care se calculează ca şi raport icircntre suma suprafeţei de depozitare propriu-zisă (Sd) şi suprafaţa auxiliară (Sa) şi volumul mărfurilor depozitate (V)

Su=Sd+SaV

1048766 coeficientul folosirii capacităţii depozitului icircn timp calculat ca şi raport dintre produsul icircntre cantitatea depozitată (Qd) şi zilele de funcţionare a depozitului (Zf) şi produsul icircntre capacitatea depozitului (Cd) cu zilele calendaristice ale unui an (365)

Kfcd=QdZfCd365

1048766 costul total pe unitatea depozitată (CTud) cu ajutorul căruia se poate cunoaşte nivelul cheltuielilor necesare cu depozitarea unei unităţi de volum in perioada unui an de zile calendaristic calculat după următoarea formulă

CTud=ViA+CheQdicircn care Vi ndash valoarea de inventar a tuturor mijloacelor fixe din depozit A ndash cota de amortizare a mijloacelor fixe Che- cheltuieli de exploatare Qd ndash cantitatea depozitată

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

34 Criterile de selecție ndash Model de selecție de decizie

Criteriul ales pentru dimensionarea depozitului este criteriul utilizării maxime a spațiului

icircn care se va ține seama de utilizarea icircn cel mai icircnalt grad a spațiului și este aplicabil icircn special icircn

cazurile icircn care spațiul disponibil este limitat

Deciziile referitoare la alegerea tipurilor de depozite presupun analizarea de către logisticieni a

variantelor posibile Selecţia anumitor tipuri şi modul lor de combinare sunt direct influenţate

de caracteristicile cererii clienţilor politica firmei avantajele şi limitele fiecărui tip de depozit şi

existenţa pe piaţă a unor operatori de icircncredere specializaţi icircn oferirea de servicii de

depozitare

Alegerea formei de aprovizionare se bazează pe analize diagnostic riguroase prin care să se

identifice oportunităţile fiecărei modalităţi şi mai ales posibilităţile firmei de a le valorifica Icircn

asemenea analize preponderente vor fi criteriile economice dar se vor utiliza şi criterii de altă

natură (sociale politice etc)

Necesitatea unor asemenea analize reiese din faptul că se pot aloca eforturi substanţiale

pentru cunoaşterea acestor relaţii şi deci icircn mod logic se aşteaptă rezultate pozitive pe termen

cacirct mai lung pe de o parte iar pe de altă parte pot să apară anumite ameninţări - cum ar fi

creşterea dependenţei faţă de furnizor - icircn cazul furnizorului unic sau al folosirii unor resurse

materiale foarte speciale

Principalele probleme care se pun din punct de vedere al stabilirii formei (formulei) de

aprovizionare sunt

- alegerea icircntre aprovizionarea de la un furnizor unic sau de la mai mulţi pentru

acelaşi produs

- alegerea icircntre aprovizionarea directă (de la producători) şi indirectă (prin

intermediar)

- alegerea icircntre aprovizionarea pe bază de contract sau pe bază de comandă

- alegerea formulei de cumpărare - individual sau icircn comun

Pentru aprovizionare s-a ales criteriul eficientei maxime CALITATEPRETagraveMAXIM

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cap IV Dimensionarea din perspectiva distribuției și transportului extern

Distribuţia cuprinde toate activităţile care au ca scop trecerea unor produse sau bunuri

de la producător (icircntreprindere producătoare) la consumatorutilizator (icircntreprindere

uilizatoareconsumatoare a respectivelor produse sau persoane fizice) Ea are deci ca scop să

lege producţia de consum Rolul pe care distribuţia icircl are este următorul

- de a regulariza mişcarea bunurilor şi serviciilor icircntre producţie şi consum amortizacircnd

atunci cacircnd apar efectele negative ale fenomenelor conjuncturale ale pieţei

- de a informa producătorul asupra nevoilor şi dorinţelor clientelei

- de a satisface clientela furnizacircndu-i un anumit număr de servicii

Transportul extern ( icircn exteriorul icircntreprinderii ) se referă la deplasarea materiilor

prime materialelor și produselor finite putacircndu-se face pe distanțe medii și lungi cu mijloace

de transport adecvate cantităților de mărfuri necesare aprovizionării șisau distribuției

Icircn ceea ce privește distribuţia la SC SPUMOTIM SA el se execută cu mijloace de

transport acoperite uscate curate ferite de lumină Fiecare lot va fi icircnsoțit de o declarație de

conformitate

Pentru livrarea mărfurilor către clienții firmei Spumotim nu asigură transportul Clienții

icircși transportă produsele comandate icircnchiriind camioane sau minibus-uri direct de la firmele de

transport din țară Icircnsă există și situații mai rare cacircnd Spumotim trebuie să asigure transportul

Această cerință este prevăzută icircn contractul de vacircnzare ndash cumpărare Icircn aceste cazuri Spumotim

icircnchiriază camioanele necesare de la casele de expediții preferate (DUNCA ndash TIMIȘOARA EFE ndash

BUCUREȘTI HEPTACO ndash TIMIȘOARA DINUTRANS ndash SĂCĂLAZ CARGOTRANS ndash BUCUREȘTI

TRUCK SPED ndash TIMIȘOARA PETROFLAX ndash P NEAMȚ)

Icircnainte de a fi incărcate icircn camioanele icircnchiriate de către client mărfurile sunt verificate

din punct de vedere calitativ După ce ies din fabrica Spumotim și se indreaptă spre client

Spumotim nu icircși mai asumă răspunderea pentru mărfurile livrate Dacă acestea sunt distruse

pierdute sau furate casa de expediții angajată de client ii acordă o despăgubire Același lucru se

icircntacircmplă și icircn cazul icircn care Spumotim icircnchiriază camioanele necesare de la o firmă de expediție

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Societatea nu icircși asumă răspunderea pentru marfa distrusă icircn timpul transportului casa de

expediții acordacircnd o despăgubire clientului dacă plata s-a efectuat icircnaintea livrării sau

societății Spumotim dacă nu s-a efectuat icircncă plata mărfurilor de către client și aceasta este

icircncă proprietatea ei

Principalele materii prime utilizate icircn cadrul activității productive de la SC Spumotim

SA sunt următoarele

1 Poliol-transportul se face cu cisterna proprie și cu cisternele furnizorului de la SC

Oltchim Racircmnicu Vacirclcea

2 Izocianat-transportul se face cu cisterna proprie și cu cele ale furnizorului de la SC

Oltchim Racircmnicu Vacirclcea

3 Antiaderenți

4 Coloranți-Huntsman Romacircnia

5 Activatori

6 Adezivi

7 Inserții metalice- transportul se face cu Tir-ul de la Alfa Rom Carpați Industrial Grup

Pitești

8 Textile

Se poate oberva că principalul criteriu de selecţie a soluției optime icircn cadrul procesului

de aprovizionare este acela al eficienţei maxime Firma beneficiază de 2 cisterne proprii cu care

se desfășoară principalele activități de aprovizionare acestea avacircnd o capacitate mare de

transport dar icircn procesul de aprovizionare se mai folosesc de asemenea și mijloacele de

transport specifice care sunt puse la dispoziție de către furnizori Se obține astfel un raport

calitatepreț maxim

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

CapV Dimensionare

Manipularea

Manipularea articolelor din spumă poliuretanică flexibilă se face conform normelor de

tehnică a securității și prevenirea și stingerea incendiilor pentru material combustibile

Manipularea produselor finite sau a celor nefinalizate se face manual și mai rar cu transpalețiIcircn

cazul materiilor prime manipularea se face manual sau mecanizat pentru produsele textile și iar

pentru substanțe nu se face manipulare(doar transport intern)

Transportul intern

Transportul intern se face cu mijloce proprii Materiile prime cele mai importante

( poliol și izocianat) nu se transportă intern ele fiind descărcate direct icircn rezervoare Celelalte

materii prime se transportă cu mijloace de transport proprii ale intreprindere icircn funcție de

cantitate Icircn cazul produselor finite transportul intern se face atacirct manual cacirct și cu cărucioare

transpaleți motostivuitoare

Aprovizionarea

SC Spumotim SA se asigură că produsele sau serviciile achiziționate sunt conforme cu

necesitățiile organizației și condițiile specific icircn documentația de aprovizionareconform

prevederilor procedurii generale de aprovizionarerdquo

De asemenea pentru a preveni un impact asupra mediului la utilizarea bunurilor

aprovizionateorganizația identifică aspectele de mediu la recepția bunurilor pe baza

documentelor de aprovizionare sau a cerințelor de mediu comunicate furnizorilor

Icircn funcție de importanța produselor și a echipamentelor utilizatefurnizorii sunt selectați pe

baza aptitudinilor acestora de a satisface condițiile de calitate și de mediu ale produselor

Un considerent major la aprobarea furnizorilor pentru elementele cu impact asupra

calității produsului șisau a mediului icircl constituie sistemul de management al calității și de

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

mediu al furnizorilor politica firmei e de a selecta furnizorii certificați icircn conformitate cu

standardele SR EN 9001ISO 169492002 și SR EN ISO4001atunci cacircnd acest lucru este posibil

Furnizorilor li se cere ca la livrare să furnizeze dovezi de conformitate cu specificațiile

Documentație de aprovizionare sunt elaborate cu detalii specifice privitoare la

cantitate

descriere

preț

specificații de livrare

instrumente speciale

specificații tehnice

cerințe de ambalare

termene și condiții de transport

depozitare

manipulare

păstrare după caz

Produsele achiziționate sunt verificate validate de către comisia de recepție desemnată

de managerul departamentuluiatunci cacircnd produsele sunt duse direct la punctele de

lucruProdusele achiziționate pot fi verificate și de către client la solicitarea acestuia Cacircnd este

posibil materialele sunt supuse proceselor de verificareiar dacă verificarea indică

nesatisfacerea specificațiilor de calitatesunt notate ca și produse neconforme

Produsele de aprovizionat sunt pentru

Satisfacerea cerințelor clienților (ofertecontractecomenzi)

Necesar intern (piese de schimbstocconsumabilediverseservicii)

- se face identificarea aspectelor de mediu semnificative asociate produselor și

serviciilor aprovizionate de catre managerul departamentului de Import-ExportSPD

sau a responsabilului de aprovizionare

-se calculează valoarea produselorserviicilor și se transmite printr-un

memoriu directorului general

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Depozitarea

Depozitarea materiilor prime se face astfel

1 Pentru poliol și izocianat Spumotim dispune de două magaziiuna pentru secția de

Turnări auto și alta pentru secția de Spumare-Prelucrare

2 Pentru secția auto mai există o magazie pentru inserții metaliceAcestea sunt depozitate

in containăre

3 Pentru secția Confecții-Articole camping o magazie ce conține produse

textilenasturifermoare

4 Pentru celelalte materii primeantiaderenți activatori adezivi coloranțietc icircncă o

magazieAcestea se depozitează de obicei icircn butoaie de 100-200kg

Exemplu magazia de materii prime (poliol și izocianat) pentru secția turnări auto

Magazia conține 5 rezervoare de izocianat și 4 de poliol cu o capacitate de 30 t Icircn ea mai

sunt și rafturi pe care sunt depozitate matrițele de la instalația de turnare icircn forme

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Fig 5 Depozit de materii prime

-rezervor poliol

-rezervor izocianat

12 ndash reprezintă rafturi pe care sunt depozitate matrițel

ZONĂ DE DEPOZITARE

1 2

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Transportul extern

Transportul se execută cu mijloace de transport acoperite uscate curate ferite de

lumină Fiecare lot va fi icircnsoțit de o declarație de conformitate

Transportul extern al materiilor prime utilizate pentru producție icircn cadrul firmei sunt

aduse de către departamentul aprovizionare pe baza contractelor icircncheiate cu

furnizoriiCantitățile de referință care se trec in contracte se estimează pe baza consumului

anului precedent la care se adaugă o marjă de +20

Controlul informațiilor

Icircn ceea ce privește partea de control al informațiilor s-ar putea imlementa un sistem

ERP care reprezintă o icircmbinare a practicilor de management al afacerilor cu tehnologia

informațiilor prin care procesele de afaceri ale unei companii sunt integrate in cadrul

sistemului informatic in vederea atingerii unor obiective de business specifice Se recomandă

implementarea unui sistem ERP pe o infrastructura IT optimă astfel icircncacirct procesele de afaceri

să opereze la un randament care să permită atingerea obiectivelor de business prestabilite

Un astfel de sistem ERP ar realiza integrarea tuturor funcțiilor de conducere ale unei

companii plecacircnd de la planificare asigurarea stocului de materii prime și materiale definirea

tehnologiilor coordonarea proceselor de producție și nu in ultimul racircnd la realizarea gestiunii

financiar - contabile a resurselor umane a stocurilor de produse finite și terminacircnd cu

dezvoltarea și menținerea relațiilor cu clienții și partenerii de afaceri

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cap VI ConcretizareRealizare sistem sau procesprodus

52 Concretizare a datelorpropuneri

Dispozitivele alese pentru transport si manipulare suntcarucioarelePentru acest depozit

sunt alocate un nr de 4 carucioare in rest transportul intern se face manual cu muncitori

necalificati dat faptul ca buretii din sezuturi si spatare sunt usori si nu necesita dispozitive

performante de manipulare si transport intern

Tipul de depozit ales este cel cu circulatie liniara cu marfuri amplasate longitudinal

M

CV

SA

ND

ER

O

Bir

ou

gest

ion

ar

Bir

ou

gest

ion

ar

Repere neconforme

Repere neconformeZONĂ TRANZIT

LO

GA

N

LO

GA

N

LO

GA

N

MC

V

MC

V

M

CV

SA

ND

ER

O

SA

ND

ER

O

SA

ND

ER

O

LO

GA

N

ZONĂ DEPOZITARE PRODUSE FINITE

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Pentru depozitul auto de produse finite se folosește metoda FIFO(primul intrat-primul

ieșit) adică bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție (sau de producție) al

primei intrări (lot) Pe măsura epuizării lotului bunurile ieșite din gestiune se evaluează la

costul de achiziție (sau de producție) al lotului următor icircn ordine cronologică

Metoda de gestiune a stocurilor

Presupune aprovizionarea şi reaprovizionarea cu loturi şi cantităţi care trebuie estimate la

anumite momente calendaristice Acest tip de gestiune este specific pentru nesătorii fabricile

de confectii de mobilă etc ce au un nomenclator constant de producţie dar care trebuie să se

adapteze icircn functie de cererea de ţesătura culoare modă

Se reprezintă grafic icircn figura

Se observă că trebuie să existe un stoc de alarmă care să preia fluctuatiile cererii

variabile iar nivelul de alarmă este superior celui de sigurantă

Suprafață de depozitare este de 4078 msup2 Aici se depozitează șezuturile și spătarele

pentru Dacia Logan MCV Sandero Produsele sunt delimitate icircn 12 părţi cu ajutorul unor

grilaje din fier și lemn Fiecare tip de mașină are cacircte 4 părți corespunzătoare fiecăriu tip de

componentă cu o lățime de 15 m Icircn magazia de produse finite pe lacircnga zona de depozitare se

află și biroul gestionarului și zona de tranzit

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Aprovizionarea se face icircn mod direct de la un singur furnizor pentru materiile prime

importante(poliolizocianat)

Aprovizionarea directă presupune ca icircn mod direct să se negocieze şi să se formalizeze relaţiile

de aprovizionare (contract comandă etc) să se efectueze plăţile respectiv să aibă loc transferul

produselor de la producător la consumator

Aprovizionarea de la un furnizor unic

Dacă icircn general se recomandă să nu se apeleze la un singur furnizor - pentru evitarea

creşterii gradului de dependenţă de acesta - există situaţii icircn care această formă de

aprovizionare este eficientă şi anume

1 Icircn cazul existenţei unor relaţii anterioare eficiente sau al folosirii contractelor

pe termen lung eventual al stabilirii unor relaţii de parteneriat

2 Icircn cazul icircn care furnizorul deţine monopolul tehnic icircn ce priveşte fabricarea

unui produs

3 Dacă un furnizor oferă un nivel de calitate preţ şi service deosebit

4 Dacă nivelul comenzilor nu asiguro icircmpărţire economică a acestora la mai mulţi

furnizori (apar costuri suplimentare de lansare a comenzilor)

5 Icircn cazul icircn care se pot obţine reduceri de preţ sau a cheltuielilor de

aprovizionare

6 Icircn cazul unor produse care se caracterizează printr-un nivel calitativ deosebit

7 Este mai facilă şi eficientă o planificare riguroasă respectiv trecerea către

aprovizionarea de tip JIT

Principalele dezavantaje ale unei asemenea forme de aprovizionare sunt imposibilitatea

punerii icircn concurenţă a furnizorilor şi riscul de creştere a gradului de dependenţă faţă de

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

furnizor Dezavantajele acestei forme de organizare a aprovizionării reies din analiza avantajelor

aprovizionării de la mai mulţi furnizori

Cele mai importante forme prin care se icircnfăptuieşte şi care impun şi adoptarea de

strategii specifice sunt

1 ndash distribuţie exclusivă ndash constă icircn plasarea prin intermediul unui singur distribuitor sau

reprezentant Se practică icircn cazul bunurilor de valoare mare mai ales al mijloacelor de

producţie precum şi icircn cazul exporturilor

2 ndash distribuţie intensă ndash constă icircn plasarea produselor prin toate mijloacele avute la

dispoziţie pentru a avea un grad de acoperire a pieţii cacirct mai mare Se practică icircn cazul

bunurilor de folosinţă curentă ce se cumpără zilnic sau la intervale mici fără a fi interesantă

marca produsului

3 ndash distribuţie inversă ndash constă icircn recuperarea icircn scopuri productive a unor componente

rămase icircn urma consumului (ambalaje materiale deficitare etc) Icircn acest caz ciclul este

consum ndash distribuţie ndash producţie Se constată icircn ultimele decenii o preocupare deosebită a

ţărilor dezvoltate pentru a recupera refolosi şi recicla tot ce se poate deoarece se asigură

reducerea cheltuielilor cu producerea unor bunuri şi protejarea resurselor naturale mai ales a

celor neregenerabile Şi icircn acest mod distribuţia contribuie la progresul economico-social

Funcţiile distribuţiei

Distribuţia ca intermediar icircntre producţie şi consum este determinată de acestea dar

la racircndul ei are un rol activ asupra lor influenţacircnd atacirct producţia din ciclul următor cacirct şi

consumul din ciclul prezent

Relaţiile de interdependentă dintre distribuţie şi producţie respectiv consum sunt puse

icircn evidenţă de către funcţiile pe care aceasta le icircndeplineşte icircn cadrul circuitului economic

1 ndash funcţia de schimbare a proprietăţii asupra produsului ndash se realizează prin operaţiuni

comerciale care constau icircn repartizare vacircnzare cumpărare prezentare şi servicii etc

2 ndash funcţia de transport ndash asigură scurgerea produselor de la producător la distribuitor şi de

la acesta la consumator după ce de regulă suportă şi operaţiuni de depozitare Cum situaţiile

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

icircn care consumatorul icircşi cumpără direct produsul de la producător sunt rare activitatea de

transport devine inevitabilă şi icircnseamnă cheltuieli ce sporesc valoarea produsului

3 ndash funcţia de stocare ndash permite ajustarea icircn timp a producţiei la evoluţia cererii De obicei

distribuitorul cumpără (se aprovizionează) de la producător (icircn partidă mare ndash engros) la

anumite intervale de timp şi pune la dispoziţie permanent consumatorului care va găsi

produsul atunci cacircnd icircl doreşte Depozitarea trebuie să asigure condiţii bune pentru a nu se

altera caracteristicile produsului

4 ndash funcţia de sortare şi ambalare ndash face posibilă oferirea unei varietăţi de produse sub

aspect calitativ structural de marcă Distribuitorul transformă lotul de producţie icircn lot de

vacircnzare oferindu-i produsul consumatorului individual sau icircn loturi mici

5 ndash funcţia de promovare ndash oferă informaţii consumatorului despre produse iar prin formele

de vacircnzare utilizate publicitate etc contribuie la creşterea volumului vacircnzării

6 - funcţia de service ndash constă icircn activităţi legate direct de vacircnzare şi negociere de livrare

instalare (a bunurilor de folosinţă icircndelungată) reparaţiilor icircn perioada de garanţie

7 ndash funcţia financiară ndash se realizează prin faptul că distribuitorul cumpără de la producător icircn

partidă mare oferindu-i contravaloarea produselor ceea ce-i permite continuitatea activităţii

chiar dacă produsele nu au ajuns la consumator Icircn acest fel distribuitorul este cel care

finanţează continuitatea producţiei asumacircndu-şi riscul

8 - funcţia socială ndash constă icircn asigurarea protecţiei intereselor consumatorului şi educarea

sa prin numeroase mijloace pe care comerţul le are la dispoziţie

Distribuţia icircşi icircndeplineşte aceste funcţii prin elementele sale componente canalele de

distribuţie distribuţia fizică comerţul engros şi comerţul cu amănuntul

Structura canalelor de distribuţie

Denumit adesea canal de marketing canalul de distribuţie este componenta esenţială a

submixului de distribuţie Canalul de distribuţie gestionează schimbările prin care trece un

produs icircn drumul său de la producător pacircnă la consumatorul final El apare ca ldquo o combinaţie de

utilităţi şi funcţiuni asigurate de icircntreprindererdquo ca o reţea de organizaţii şi persoane care au

responsabilitatea de a asigura disponibilitatea bunurilor la nivelul consumatorului El reflectă

atacirct itinerariul cacirct şi modalităţile ce asigură fluxul bunurilor de la producător la consumator

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Canalul de distribuţie trebuie privit ca un sistem ale cărui componente producător

consumator şi intermediar se condiţionează reciproc De asemenea canalul de distribuţie

vizează nu numai circuitul deplasării ruta pe care aceasta o urmează ci şi succesiunea de

transferuri a titlului de proprietate icircntre verigile componente ale lanţului de distribuţie extins

pacircnă la consumatorul final

Dimensiunile canalului de distribuţie

Orice canal de distribuţie se caracterizează prin trei dimensiuni

1 ndash lungimea ndash reprezintă numărul de etape verigi intermediare prin care trece produsul de

la producător la consumator (nu distanţa icircn spaţiu) Din acest punct de vedere se pot delimita

cacircteva tipuri de canale

a ndash canal direct ndash icircn care relaţia producător ndash consumator este nemijlocită deci nu apare

intermediarul (ex- serviciul de reparat icircncălţăminte cumpărarea pacircinii direct de la cuptor şi icircn

mod frecvent la bunurile de investiţii de producţie)

b ndash canal scurt ndash icircn care apare intermediarul Este un canal indirect cu un singur intermediar

ndash detailistul ndash considerat canal tradiţional Se utilizează mai ales pentru produsele

agroalimentare perisabile dar şi pentru produse de valoare mare de noutate de modă sau

cacircnd piaţa este concentrată Icircn cazul mijloacelor de producţie depozitele specializate pun la

dispoziţia consumatorului produsele icircn general pe bază de comenzi

Icircn acest caz producătorul icircşi asumă funcţia distribuţiei fizice pacircnă la magazin Avantajele

acestui tip de canal se reflectă icircn reducerea cheltuielilor realizarea relaţiei cu consumatorii sau

mărirea vitezei de rotaţie Distribuitorul este cel care icircşi asumă riscul comercial şi funcţia de

promovare

c ndash canalul lung ndash icircn care icircntre producător şi consumator de obicei apar doi intermediari

engrosistul şi detailistul

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Se utilizează icircn mod frecvent pentru mărfurile cu sortiment complex cu cerere

sezonieră sau care presupun operaţiuni de sortare ambalare etc Icircn acest caz produsele trec

printr-o singură verigă de depozitare dar pot fi şi mai multe Un asemenea canal necesită

cheltuieli mai mari icircncetinirea vitezei de rotaţie şi chiar pierderi datorită condiţiilor de

depozitare dar asigură o aprovizionare ritmică şi condiţii icircn genere adecvate de păstrare

d ndash canal complex ndash icircn care există mai mult de două verigi intermediare care vor spori

cheltuielile Se icircntacirclneşte mai ales icircn ţările dezvoltate ce practică comerţ integrat şi icircn comerţul

internaţional dar icircl icircntacirclnim adesea şi pentru bunuri de folosinţă curentă

2 ndash lăţimea canalului ndash numărul unităţilor prin care se asigură desfacerea produsului icircn

cadrul fiecărei etape a circuitului Icircn cazul bunurilor de consum lăţimea creşte pe măsura

apropierii de consumatori dar la bunurile de investiţii ea este mai redusă Lăţimea canalului de

distribuţie stă la baza selectivităţii distribuţiei icircn funcţie de care se disting mai multe forme de

distribuţie

a ndash distribuţie intensivă sau generală

b ndash distribuţie selectivă

c ndash distribuţie exclusivă ndash presupune alegerea unui singur intermediar convenit printr-un

contract prin care cumpărătorul se obligă să vacircndă numai comerciantului respectiv pe o

anumită piaţă Vacircnzarea prin franchising ndash se utilizează icircn ţările dezvoltate pentru produsele de

marcă

3 ndash adacircncimea canalului ndash reflectă gradul de dispersie icircn spaţiu al punctelor de vacircnzare al

apropierii de punctele de consum La bunurile de producţie adacircncimea e redusă distribuţia

avacircnd grad ridicat de concentrare teritorială la bunurile de consum adacircncimea e mare unele

fiind aduse la domiciliu (comandă corespondenţă comis-voiajor) Canalul de distribuţie este

specific fiecărei categorii de produs iar adesea acelaşi produs se poate afla icircn canale de

dimensiuni diferite Ca urmare la nivelul economiei naţionale se creează o adevărată reţea de

distribuţie formată din persoane şi organizaţii

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Icircn cazul companiei SC SPUMOTIM SA se folosesc canale directe şi scurte Produsele

finite sunt preluate de clienți și transportate cu propriul parc auto prin intermediari sau cu

ajutorul unei firme logistice

Cap VII Măsurare analiză imbunătățire

Pentru compania SC SPUMOTIM SA controlul și verificarea permanentă a activităților

logistice este realizată de un reprezentant al departamentului logistic care se ocupă de buna

desfășurare a activităților ce depind atacirct de logistica internă cacirct și de cea externă

Icircn ceea ce privește manipularea și transportul intern se face o verificare la fiecare 14

zile lucrătoare a tututor echipamentelor și utilajelor care sunt folosite icircn momentul de față

Astfel responsabilul logistic va stabili monitorizările si măsurările ce trebuie efectuate si

dispozitivele de monitorizare si măsurare necesare pentru justificarea conformităţii utilajelor cu

cerinţele specificate

Icircn cazul manipulării şi transportului intern se va verifica icircn permanenţă timpul efectiv de

lucru al utilajelor folosite conform formulei de mai jos

tp = tinc + ttr + tdes icircn care

tinc = timpul de icircncărcare al mijlocului de transport

ttr = timpul de transport efectiv ( și gol și icircncărcat )

tdes = timpul de descărcare

De exemplu icircn cazul cărucioarelor de transport icircncărcarea acestuia se poate realiza

icircntr-un interval de 2 minute timpul de transport pacircnă la destinație icircmpreună cu cel de

icircntoarcere ar fi 5 minute iar cel de descărcare ar fi de 1 minut atunci putem spune că timpul

procesului se ridică efectuacircnd o simplă adunare la 8 minute Orice coboracircre sub acest interval

denotă o lipsă de productivitate și ar trebui să se icircncerce icircn permanență o icircmbunătățire a

acestui timp Aceasta se poate realiza prin icircntreținerea continuă a echipamentelor de transport

interne asiguracircndu-se Icircn permanență funcționarea lor la capacitate maximă și un randament

ridicat

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Icircn ceea ce privește aprovizionarea și depozitarea putem spune că timpul de depozitare

al produselor finite este dat de fluctuația cererii pe piață Firma trebuie să mențină icircn

permanență un stoc de siguranță iar metoda de determinare a necesarului de aprovizionat este

aceea a cererii aleatorii la intervale egale Se cunosc cu certitudine numai intervalele de

reaprovizionare materia primă achiziționacircnd-se icircn funcție de comenzile primite

Icircn cazul transportului extern distribuția nu este realizată de către de către SC

SPUMOTIM SA clienții transportacircndu-și singuri produsele comandate fie prin contractarea

unor intermediari fie prin folosirea serviciilor anumitor firme logisice Aprovizionarea icircn schimb

se realizează cu ajutorul cisternelor proprii și cu ale mijloacelor de transport externe puse la

dispoziție de către furnizori Șefului departamentului logistic trebuie să urmărească icircn

permanență evoluția raportului CalitatePreț și să-l mențină la un nivel maxim Putem spune că

acest criteriu este cel mai relevant icircn măsurarea și analiza eficacității procesului de

aprovizionare desfășurat icircn cadrul societății

Cap VIII Responsabilitatea managementul firmei

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Această direcţie de analiză urmăreşte stabilirea gradului de icircncredere pe care icircl oferă

icircntreprinderea privind asigurarea unui nivel competitiv şi permanent al calităţii producţiei

Sistemul de conducere și asigurare a calităţii (SQAC) are ca principal obiectiv stabilirea

nivelului de implementare a SQAC sub raportul cuprinderii icircn sistem a tuturor activităților

implicate precum și a funcționării corecte a tuturor elementelor componente ale sistemului

Verificarea calităţii fabricaţiei urmărește evaluarea particularităților precum și a

metodelor utilizate pentru verificarea calității serviciilor si produselor precum și eficiența

acestor verificări

Calitatea proiectelor se bazeaza pe examinarea normelor interne a caietelor de sarcini

și a proiectelor de execuție O problemă importantă care apare aici este găsirea procedurii de

corelare icircn anumite cazuri a cerințelor clienților cu proiectele de care dispune firma Nivelul

autorității funcțiunii laquocalitateraquo se evaluează in principal prin felul icircn care organele de asigurare

a calității icircși exercită dreptul de a opri procesul de deservire a clienților icircn cazurile icircn care nu

sunt respectate condițiile de calitate Autoritatea funcțiunii calitate este asigurată integralLa

nivelul conducerii superioare se analizează periodic situația calității determinacircnd angajarea

tuturor compartimentelor și a resurselor necesare icircn acțiunile pentru creșterea nivelului

calității

Icircn ceea ce privește calitatea aprovizionării acest criteriu urmărește evaluarea calității

produselor procurate de la furnizori sub forma de materii prime sau componente Analiza

pornește de la concepția conform căreia pentru calitatea materiilor prime semifabricatelor sau

componentelor primite din afară responsabilitatea revine integral celui care le comercializează

Sistemul de recepție a materiilor prime este integrat icircn acorduri de partenierat pe termen

mediu și lung cu subfurnizorii incluzacircnd colaborarea pentru asigurarea calității prin eforturi

comune

Costurile calităţii reprezintă un criteriu important ce evaluează politica de calitate pe

care o desfășoară firma atacirct prin măsura cheltuielilor care se fac pentru prevenirea defectelor

cat și a celor determinate de noncalitate Analiza costurilor trebuie privită ca un instrument

absolut necesar al managementului calității Costurile calității sunt procesate și analizate Pe

baza acestor analize se stabilesc măsuri corective și se urmărește corectarea lor

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Managementul general al firmei cuprinde pe de o parte o evaluare a calităţii procesului

managerial şi pe de altă parte calitatea echipei manageriale Icircn scopul evaluării sunt examinate

strategia firmei structura organizaţională metodele şi tehnicile manageriale precum şi nivelul

de informatizare implicat icircn procesul de management

Metodele tehnicile şi instrumentele manageriale utilizate icircn procesul de conducere icircn

raport cu obiectivele stabilite icircn strategia firmei scopurile urmărite cerinţele de optimizare a

capacităţii de muncă a componenţilor echipei manageriale şi motivarea icircntregului personal

pentru atingerea obiectivelor firmei sunt la un nivel optim Funcţionalitatea şi eficienţa

sistemului informaţional managerial şi modul de integrare al acestuia icircn procesul managerial şi

icircn structura organizaţională a firmei sunt parţial inadecvate necesitacircnd reproiectări şi unele

dezvoltări

Conducerea societăţii e asigurată de un Director General un Director de Calitate un

Director Economic un Director Comercial și un Director Tehnic Firma asigură personal cu

calificare corespunzătoare să efectueze procesul tehnologic şi cerinţele de funcţionare a firmei

Stilul de conducere adoptat de firmă este cel echilibrat care se manifestă prin o preocupare

constantă şi echilibrată atacirct pentru oameni cacirct şi pentru activitatea economică

Prin certificările primite pentru Sistemul Calității Protecția Mediului Analize și Control

organizația demonstrează cunoașterea și folosirea standardelor de calitate corespunzacircnd

Normelor Europene fiind un partener de icircncredere pentru colaboratorii ei

Personalul organizației 644 de salariați dintre care

bull 122 personal TESA din care -5 directori

-18 șefi de departamente

bull 11 maiștri

bull 387 muncitori calificați

bull 124 muncitori necalificați

Organigrama firmei

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cap IX Decizii de icircmbunătățire

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

O acţiune corectivă este o acţiune icircntreprinsă pentru a elimina cauzele unei

neconformităţi detectate sau a altor situaţii nedorite icircn vederea prevenirii repetării acestora

pe cacircnd acţiunea preventivă este o acţiune icircntreprinsă pentru eliminarea cauzelor unor

neconformităţi potenţiale sau a altor situaţii nedorite posibile icircn scopul prevenirii apariţiei

acestora

Pentru SC SPUMOTIM SA am propus două icircmbunătățiri care se doresc a fi

implementate

1 Rearanjarea mărfurilor icircn cazul depozitului de produse finite pentru Dacia Logan

MCV Sandero Acesta conține șezuturi față spătare față șezuturi spate spătare spate pentru

360 de mașini din fiecare tip de Dacie(Logan Sandero MCV)

Varianta inițială a depozitului este prezentată icircn figura 41 din capitolul II Acesta are o

suprafață de 4078 msup2 Marfa ar fi trebuit depozitată icircn stive de max 2 m și utilizată metoda

FIFO doar că datorită aranjării necorespunzătoare(marfa fiind aruncată și nu aranjată) nici unul

din cele două principii nu se respectă

Vom lua cantitatea maximă ce se poate depozita 720 buc spătare față720 buc șezuturi

față 360 buc șezuturi spate360 buc spătare spate pentru toate cele 3 tipuri de mașini

Pentru varianta propusă vom depozita produsele icircn containere și le vom rearanja astfel

icircncacirct aceastea să fie manipulate și transportate mai ușor iar aranjarea icircn depozit să fie

corespunzătoare

Icircn tabelul următor avem reprezentate dimensiunile fiecărui tip de produs fabricat

pentru cele 3 tipuri de mașini precum și dimensiunile containerelor si nrbuccontainer

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

DestinațieDenumire produs

dimensiune[cm]

Dimensiune

Container[cm]

Număr buccontainer

Logan

-șezut față 50times50times15 150times100times150 60

-spătar față 60times50times16 180times150times120 60

-șezut spate 140times50times18 180times140times150 30

-spătar spate 140times55times10 150times140times110 30

MCV

-șezut față 50times50times15 150times100times150 60

-spătar față 60times50times16 180times150times120 60

-șezut spate 140times50times18 180times140times150 30

-spătar spate 140times55times10 150times140times110 30

Sandero

-șezut față 50times47times15 150times150times150 60

-spătar față 60times52times16 180times160times140 60

-șezut spate 1425times47times20 200times143times141 30

-spătar spate 1425times57times10 150times143times115 30

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Pentru 360 de mașini vom avea nevoie de următoarele

Pentru Dacia LoganMCV

720buc șezut față = gt 12 containere -6 icircn lungime(9 m) 1 pe lățime(1 m) 2 icircn

icircnălțime(3 m)

720 buc spătar față = gt 12 containere -6 icircn lungime(108 m) 1 pe lățime(150 m) 2 icircn

icircnălțime (240 m)

360 buc șezut spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(108 m) 1 pe lățime(140 m) 2 icircn

icircnălțime (3 m)

360 buc spătar spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(9 m) 1 pe lățime(140 m) 2 icircn

icircnălțime(220 m)

Pentru Dacia Sandero

720buc șezut față = gt 12 containere - 6 icircn lungime(9 m)1 pe lățime(150 m) 2 icircn

icircnălțime(3 m)

720 buc spătar față = gt 12 containere - 6 icircn lungime(108 m) 1 pe lățime(160 m) 2 icircn

icircnălțime (280 m)

360 buc șezut spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(12 m)1 pe lățime(145 m)2 icircn

icircnălțime (141 m)

360 buc spătar spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(9 m)1 pe lățime(145 m)2 icircn

icircnălțime(230 m)

Noul depozit va arăta ca icircn figura următoare

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Fig5 Noul depozit de produse finite

Bir

ou

gest

ion

ar R

eper

e

nec

onfo

rme

ZONĂ DEPOZITARE PRODUSE FINITE

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Avantajele rearanjării produselor finite icircn spațiul de depozitare sunt următoarele

- manipularea și transportul intern se fac mult mai ușor

- se poate respecta metoda FIFO

- o dată cu introducerea containerele nu există riscul ca marfa să blocheze trecerea sau

să ocupe culoarele de trecere atunci cacircnd depozitu este icircncărcat la capacitate maximă

2 Introducerea unui compartiment logistic care va fi format din directorul de logistic și

de managerul de logistică

Compartimenul logistică răspunde de activitatea de aprovizionare cu bunuri şi

materiale de organizarea din punct de vedere logistic a activităţilor coordonează parcul auto

şi sistemul informatic al organizației

Compartimentul logistică are următoarele atribuţii principale

Asigură aprovizionarea organizației cu materiale şi bunuri

Colaborează cu toate departamentelecompartimentele icircn vederea stabilirii

necesarului logistic

Icircntocmeşte referatele de necesitate pentru achiziţia de bunuri şi serviciii şi le

supune aprobării directorului principal

Icircntocmeşte caiete de sarcini și documentaţia tehnică necesare pentru asigurarea

logisticii instituției

Urmăreşte derularea contractelor de achiziţii

Urmăreşte ca bunurile facturate şi plătite să fie icircn concordanţă din punct de

vedere al cantităţii calităţii şi valorii cu prevederile contractuale sau comenzile emise

după caz Se certifică astfel realitatea regularitatea şi legalitatea bunurilor şi

prestărilor de servicii

Realizează activitatea de amenajare corespunzătoare a spațiilor de depozitare

Asigură şi răspunde de coordonarea activităţii de transport bull Gestionează parcul

auto şi inventarul din dotarea acestuia

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Răspunde de starea tehnică şi estetică a autovehiculelor de icircntreţinerea şi

repararea autovehiculelor de reviziile şi inspecţiile tehnice periodice ale acestora

Răspunde de gestionarea bonurilor de carburante de eliberarea acestora din

gestiune icircn baza consumurilor normate şi utilizarea acestora potrivit reglementărilor

icircn vigoare

Asigură icircntreţinerea si depanarea echipamentelor IT (calculatoare imprimante

scanere monitoare notebook-uri) Asigură instalarea dezinstalarea sistemelor de

operare si a soft-urilor folosite pe stațiile de lucru Realizează intervenții pentru

remedierea disfuncţionalităţilor apărute icircn funcţionarea echipamentelor IT mai sus

menţionate la solicitarea utilizatorilor

Asigură asistenţa pentru achiziţionarea componentelor hardware (hdd fdd

unităţi optice mouse tastaturi memorii RAM surse plăci reţea modem-urietc)

precum şi icircnlocuirea acestora

Page 5: Proiect Final Final

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Fig 32 Schema principalelor componente ale unui sistem logistic

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

13 Clasificarea Logisticii

1)Logistica internă - se desfaşoară icircn interiorul icircntreprinderii luată ca sistem Ea are ca şi

activităţi specifice manipularea transportul intern aşteptarea depozitarea formarea unităţii

de icircncărcătură controlul

Logistica internă se mai poate numi logistica producţiei sau logistica engros deoarece se

desfaşoară icircn special icircn cadrul icircntreprinderilor productive sau icircn interioriul depozitelor marilor

angosişti mai ales dacă aceştia realizează pe lacircngă depozitarea simplă şi operaţii de

reicircmpachetare dezmembrare formare a comenzilor

2) Logistica externă - se desfăşoară icircn exteriorul icircntreprinderii luată ca sistem Ea are ca

şi activităţi specifice manipularea transportul extern aşteptarea depozitarea controlul

Logistica externă poate fi icircmparţită icircn două categorii

a) Logistica aprovizionării ndash cuprinde manipularea transportul extern aşteptarea

controlul( activităţi prin care se realizează procesul de aprovizionare) şi se referă la toate

materiile prime materialele combustibilii informaţia necesare unei icircntreprinderi pentru o

bună desfaşurare a procesului de producţie

Aprovizionarea reprezintă activitatea prin care se asigură resursele de materii prime

materiale servicii necesare consumului producţiei icircn volumul şi structura care să asigure o

activitate cu o profitabilitate maximă a agentului economic

Trecerea de la o stare la alta constituind o combinaţie icircn lanţ de operaţii diferite ca

natură şi ca pondere icircn ansamblul general este definită icircn mod obişnuit drept proces de

aprovizionare Aceste operaţii se pot grupa icircn

- operaţii de manipulare care cuprind totalitatea mişcărilor care se ivesc la deplasarea la

locul stabilit a materialelor sau produselor necesare activităţii industriale şi comerciale

(prelucrare aşezare icircncărcare descărcare stivuire etc)

- operaţii de depozitare prin care se asigură corelarea icircn timp icircntre existentul de mărfuri

icircn stoc şi cererile diverşilor beneficiari fiecare cerere determinată de variaţii sezoniere şi

aleatorii adesea icircn discordanţă

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

- operaţii de fracţionare sau de grupare care permit trecerea de la un lot de o altă

dimensiune dar constituit din mărfuri identice de exemplu constituirea unităţilor de

icircncărcătură paletizate containerizate pachetizate

- operaţii de pregătire a sortimentului comercial adică trecerea de la unul sau mai multe

loturi cuprinzacircnd o altă gamă şi o altă cantitate de mărfuri icircn funcţie de cerinţele

beneficiarului

- operaţii de transport prin care se realizează deplasarea mărfurilor fie icircn loturi

complete de la un singur expeditor la un singur destinatar fie prin gruparea mai multor

trimiteri avacircnd destinatari diferiţi icircn această a doua variantă sunt necesare circuite de

colectare şi circuite de livrare

Combinaţia acestor operaţii impune tehnici dintre cele mai diverse studiul lor arătacircnd

existenţa unei stracircnse icircntrepătrunderi şi dependenţe a operaţiilor respective din punct de

vedere tehnic şi economic soluţia uneia dintre componente depinzacircnd de soluţiile adoptate

pentru celelalte Astfel natura produsului unitar sau icircn vrac determină natura ambalajului şi

alegerea mijlocului de transport după cum formarea unei unităţi de icircncărcătură paletizată sau

pachetizată este determinată de dimensiunile produselor natura ambalajelor rezistenţa la

stivuire modul de grupare condiţiile de depozitare cerinţele beneficiarilor etc

Canalele de aprovizionare pot fi

directe ndash cacircnd componentele necesare icircntreprinderii sunt aduse direct de la

producători Avantajul acestor canale constă icircn preţ care este cel al producătorului iar

ca dezavantaj ar fi distanţele mari de unde ar trebui aduse unele componente necesare

Acest tip de canale se recomandă icircn cazul icircn care se aduc cantităţi mari de materii prime

necesare şi cacircnd costul cu transportul acestora este mult mai mic decacirct adaosul

practicat de intermediari

indirecte ( prin intermediari) ndash cacircnd icircntre producătorul efectiv al materiei prime

materialelor pieselor de schimb şi consumatorutilizator se interpun intermediari (baze

de aprovizionare angrosişti agenţi de vacircnzare etc) Acest tip de canal de aprovizionare

se recomandă icircn special icircn cazul icircn care se necesită cantităţi mai reduse de materii prime

şi materiale

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

b) Logistica distribuţiei ndash cuprinde manipularea transportul extern aşteptarea depozitarea

controlul şi se referă ladistribuţia produselor executate de către o icircntreprindere Distribuţia

poate fi făcută şi de către icircntreprinderea producătoare

Cap II Dimensionarea icircn domeniul manipulării şi transportului intern

Manipularea este o activitate care presupune deplasarea unui obiect sau unităţi de

icircncărcătură icircn raza locului de muncă sau icircn apropierea lui Distanţa de deplasare icircn cazul

manipulării depinde de tipul locului de muncă şi de dimensiunile obiectului

Transport intern (icircn interiorul icircntreprinderii) icircn acest caz transportul se realizează icircntre

secţii şi sectoare de activitatea precum şi icircn interiorul acestora icircntre spaţii de depozitare

puncte de primire şi de expediţie puncte de verificare şi control Deplasarea se poate face cu

ajutorul unor mijloace de transport intern specifice (electocare robocare electro şi

motostivuitoare tractoare) Distanţa maximă parcusă icircn cadrul acstui transport nu poate fi

precis definită ea depinzacircnd de lungimea traseelor din interiorul icircntreprinderii

Manipularea articolelor din spumă poliuretanică flexibilă se face conform normelor de

tehnică a securității și prevenirea și stingerea incendiilor pentru material combustibile

Manipularea produselor finite sau a celor nefinalizate se face manual și mai rar cu transpaleți In

cazul materiilor prime manipularea se face manual sau mecanizat pentru produsele textile și iar

pentru substanțe nu se face manipulare(doar transport intern)

Icircn cazul transportului intern la SC SPUMOTIM SA el se face cu mijloace proprii

Materiile prime cele mai importante ( poliol și izocianat) nu se transportă intern ele fiind

descărcate direct icircn rezervoare Celelalte materii prime se transportă cu mijloace de transport

proprii ale intreprindere icircn funcție de cantitate

Icircn cazul produselor finite transportul intern se face atacirct manual cacirct și cu cărucioare

transpaleți motostivuitoare conform tabelului următor

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Nr

crtTipul utilajului La ce servește Nr

bucăți

1 Cărucioare-de evacuare

-de distribuție

Evacuare produselor finite spre depozitDistribuția produselor la punctul de icircncărcare

19

2 Transpaleți Ridicare marfă 6

3 Motostivuitoare Manipulare și transport intern

marfăicircn cazul produselor grele

care nu se pot transporta sau

manipula manual

6

Tab1 Parcul intern de mijloace de manipulare şi transport

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Fig2 Motostivuitor Fig3 Transpalet manual

Fig4 Cărucior

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Criterii de selecţie ale soluţiilor optime

După cum s-a putut observa icircn dimensionarea manipulării și a transportului intern se

poate ajunge la mai multe soluții funcție de următoarele

- gradul de integrare a manipulării şi a transportului intern icircn interiorul sistemului

logistic global

- modul icircn care este privit sistemul logistic icircn cadrul respectivei dimensionări

- costul manipulării și a transportului intern icircn totalul costului produsului pentru care s-

au dimensionat acestea

- utilajele care se vor utiliza icircn manipularea și transportul intern

Icircn cazul SC SPUMOTIM SA dimensionarea manipulării și transportului intern s-a

făcut pe baza costului criteriului minim utilizacircndu-se astfel tehnologii utilaje și instalații

necostisitoare care icircndeplinesc icircn mare parte nevoile responsabililor logistici

Cap III Dimensionarea aprovizionării și depozitării

31 Date initiale(stabilirea tipului de depozit tipului de circulatie a mărfii)

Depozitarea reprezintă activitatea de stocare a obiectelor (unităţilor de icircncărcătură) pe

un interval mai mic (depozitare temporară) sau mai mare (depozitare efectivă) Depozitarea se

poate face la locurile de muncă icircn spaţii special amenajate la platformele şi rampele de

icircncărcare descărcare sau icircn depozite special construite icircn acest scop icircn funcţie de tipul natura

şi forma unităţilor de icircncărcătură ce vor fi depozitate

Depozitul este un spaţiu special amenajat şi dotat corespunzător pentru a primi păstra

şi a pregăti bunuri materiale (mărfuri) icircn vederea distribuirii lor către beneficiari Din punct de

vedere logistic depozitul are rol de regulator adica asigura in momentul necesar marfurile in

cantitatea sortimentul si calitatea dorită

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Depozitarea poate fi de doua feluri

paletizată

icircn stivă sau icircn bloc cacircnd sortimentul este mic şi cantităţile mari

icircn rafturi sau stelaje cacircnd sortimentul este numeros

fără palete

icircn stivă sau icircn bloc pe palete suprapuse

icircn mobilierul tehnologic (stelaje)

Clasificarea depozitelor

1) După destinaţie

- depozite din sfera producţiei din care fac parte cele aparţinacircnd icircntreprinderilor

industriale cu excepţia celor pentru produse finite

- depozite din sfera circulaţiei din care fac parte depozitele unităţilor de aprovizionare şi

desfacere ale unităţilor industriale şi ale comerţului precum şi depozitele teritoriale de

aprovizionare

- depozite mixte care servesc producţia şi circulaţia şi cuprind de regulă produse finite

2) După natura produselor depozitate

- depozite de materiale şi semifabricate

- depozite pentru dispozitive scule şi piese de schimb

- depozite de produse finite

3) După destinaţia materialelor

- depozite de materii prime şi materiale

- depozite de materiale pentru construcţii

- depozite de carburanţi

- depozite de ambalaje

4) După felul materialelor care se păstrează şi manipulează

- depozit universale icircn care se păstrează mărfuri diferite

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

- depozite specializate pentru depozitarea unui singur fel sau unei grupe de materiale

(produse chimice feroase alimentare etc )

5) După sistemul constructiv

- depozite deschise fără acoperiş pentru produse care nu se degradează sub acţiunea

agenţilor atmosferici

- depozite deschise de tip şopron sau copertină icircn care se depozitează de obicei

materialele lemnoase de construcţie etc

- depozite icircnchise pentru păstrarea materialelor mai pretenţioase care trebuie ferite de

precipitaţii atmosferice umiditate şi razele solare Ele trebuie să ofere izolare faţă de

- mediul exterior să aibă instalaţii de ventilaţie şi icircncălzire pentru a proteja mărfurile din

interior

6) După modul de folosire al spaţiului

- depozite pe orizontală (suprafaţă mare )

- depozite pe verticală sau pe icircnălţime ( suprafaţă mică oferind o mai bună utilizare a

spaţiului)

7) Din punct de vedere al amplasării mărfurilor şi al fluxurilor de circulaţie distingem mai

multe tipuri de depozite Modul de alegere al unuia sau al altuia depinde de frecvenţa

de intrare-ieşire a mărfurilor icircn aceste depozite şi durata de depozitare a acestor mărfuri

- depozite cu circulaţie liniară şi mărfuri amplasate longitudinal (fig 31a) se folosesc

pentru stocuri cu rulaje medii avacircnd avantajul posibilităţii efectuării operaţiilor multiple

şi a introducerii şi scoaterii mărfurilor din depozit cu aceeaşi viteză

- depozit cu circulaţie liniară şi mărfuri amplasate transversal (fig 31b) se foloseşte

pentru mărfuri cu frecvenţe mari la ieşire

- depozit cu circulaţie icircn formă de L (fig31c) permite depozitări cu durate mari pentru

unele mărfuri şi mici pentru altele Este foarte eficient pentru mărfuri cu frecvenţe mari

la ieşire

- depozit cu circulaţie icircn formă de U (fig31d) se foloseşte pentru mărfuri cu durate mari

sau medii de aprovizionare

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

- depozite cu intrare-ieşire pe o parte (fig31e) se utilizează pentru sorturi de marfă

puţine ca număr din care unele au frecvenţe foarte mari la ieşire

- depozite cu intrare-ieşire pe ambele părţi (fig31f) permite o mare mobilitate icircn

depozitare folosindu-se pentru un sortiment ridicat de mărfuri

c) d)

e)

Fig nr 31 Tipuri de depozite in funcţie de circulaţia mărfurilor f)

P

L

M

I

E

P

L I M

E

P

L M I E

P E

I

M

L

P+E I M L

P

+

E

I M L M I

P

+

E

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Din punct de vedere al amplasării mărfurilor și al fluxurilor de circulație distingem mai

multe tipuri de depozite Modul de alegere al unuia sau altuia depinde de frecvența de intrare-

ieșire a mărfurilor icircn aceste depozite și de durata de depozitare a acestor mărfuri Astfel icircn

figurile de mai sus sunt prezentate principalele depozite de acest tip icircntalnite in practica

După natura produselor depozitate avem un depozit de produse finite pentru șezuturi

spatare pentru toate tipurile de Dacie Depozitul este nepaletizat marfa fiind icircnfoliata și

depozitata pe jos icircn stivă cu icircnălțimea de maxim 2 m Icircn funcție de circulația mărfurilor avem

un depozit cu circulație liniară și mărfuri amplasate longitudinal acesta fiind folosit pentru rulaje

medii avacircnd avantajul posibilității efectuării operațiilor multiple și a introducerii și scoaterii

mărfurilor cu aceeași viteză

P

L I M

E

Specificații

P-zona de primire

E- zona de expeditie

L-zona de depozitare cu frecvență lentă

M-zona de depozitare cu frecvență medie

I-zona de depozitare cu frecvență icircnaltă

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

32 Metode de stabilire a necesarului de aprovizionat și de gestiune a stocurilor

Dimensionarea aprovizionării se face ținacircnd seama de următoarele

- sistemul de organizare al producţiei (Just in time Just in case etc)

- tipul producţie (individuală serie masă)

- tipul structurilor de fabricare ( functional celulară icircn flux)

- tipul de management utilizat( prin costuri prin obiective etc)

- condiţiile concrete din fiecare unitate economică icircn ceea ce priveşte

spaţiile de depozitare disponibile mijloacele financiareetc

- mediul ambiant economic icircn care funcţionează respectiva unitate

Funcţie de cele de mai sus principalele cazuri care pot apărea icircn

aprovizionare sunt urmatoarele

Consum uniform(gestiune cu cerere constanta la intervale egale de timp) Este

cazul ideal care se icircntacirclneşte foarte rar Se cunosc foarte bine atacirct stocul maxim

necesar cacirct şi intervalul de timp la care se face reaprovizionare Icircn acest caz se

poate calcula foarte uşor şi momentul icircn care se lansează o comandă pentru

aprovizionare şi implicit un ordin (comanda) de fabricaţie

Lipsa vremelnica de stoc ( perioada determinata și cerere constantă cu

posibilități de ruptură a stocului)

Cerere aleatorie(variabilă) la intervale egale Această metodă prevede dinainte o

frecvenţă fixă de fabricare a fiecărui produs Cacircnd este timpul de lansat

fabricarea se lansează cantitatea necesară pentru a aduce stocul la nivelul

maxim prestabilit (stocul maxim minus stocul actual egal cantitatea lansată)

Cerere constanta la interval variabile Această metodă este numită icircn mod curent

aprovizionare la punctul de consum sau la prag Cacircnd stocul unui anumit produs

atinge un prag dinainte determinat se generează un ordin de fabricaţie a unei

cantităţi fixe stabilită şi ea dinainte Prin urmare cantitatea lansată este fixă şi

frecvenţa variabilă pentru că este definită de consumul clienţilor

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cerere variabilă la intervale variabile Această metodă este cea mai nefavorabilă

pentru firme Icircn acest caz nu se cunoaște nici cacirct se consumă pe zi nici icircn ce

perioadă se epuizează stocul nici intervalul de reaprovizionare nici stocul maxim

necesar

Icircn cazul SC SPUMOTIM SA metoda de gestiune a stocurilor aleasă este cerere

variabilă la intervale de timp egale

33 Dimesionarea propriu-zisă a depozitului

-suprafața necesara

-volum

-suprafața și valoare

Stotala=Sbaza + Sanexa

Sbaza - suprafețele pentru activitatea de bază(spatii de depozitare propri-zise inchise

semiicircnchise șoproane copertine platforme de depozitare rampe precum și acele spații stracircns

legate de procesul de manipulare păstrare și comercializare a mărfurilor)

Sanexa- suprafețele anexe (birouri grupuri sociale garaje drumuri platforme)

Coeficientul de utlizare a volumului(Vn)

Vn=SnIn unde

Sn-suprafața depozitului propriu-zis

In- icircnalțimea depozitului

Icircn activitatea de proiectare a depozitelor şi pentru analiza gradului de folosire a depozitelor existente se foloseşte o serie de coeficienţi

1048766 coeficientul de utilizare a suprafeţei (Kus) care reprezintă gradul de utilizare a suprafeţei totale de depozitare se calculează ca şi raport icircntre suprafaţa de depozitare propriu-zisă (Sd) şi suprafaţa totală a depozitului (Sdt)

Kus = Sd Sdt

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

1048766 coeficientul de utilizare a icircnălţimii depozitului (Kuicirc) cu ajutorul căruia se determină gradul de utilizare a icircnălţimii depozitului se calculează ca şi raport icircntre icircnălţimea medie a depozitului (Icircm) şi icircnălţimea maximă utilă (Icircmu)

Kui=ImImu

1048766 coeficientul de utilizare a volumului (Kuv) care reprezintă ponderea utilizării volumului depozitului calculacircndu-se ca şi produs icircntre coeficientul de utilizare a suprafeţei (Kus) şi coeficientul de utilizare a icircnălţimii depozitului (Kuicirc)

Kuv=KusKuicirc

1048766 suprafaţa necesară pentru o unitate de volum depozitată (su) care se calculează ca şi raport icircntre suma suprafeţei de depozitare propriu-zisă (Sd) şi suprafaţa auxiliară (Sa) şi volumul mărfurilor depozitate (V)

Su=Sd+SaV

1048766 coeficientul folosirii capacităţii depozitului icircn timp calculat ca şi raport dintre produsul icircntre cantitatea depozitată (Qd) şi zilele de funcţionare a depozitului (Zf) şi produsul icircntre capacitatea depozitului (Cd) cu zilele calendaristice ale unui an (365)

Kfcd=QdZfCd365

1048766 costul total pe unitatea depozitată (CTud) cu ajutorul căruia se poate cunoaşte nivelul cheltuielilor necesare cu depozitarea unei unităţi de volum in perioada unui an de zile calendaristic calculat după următoarea formulă

CTud=ViA+CheQdicircn care Vi ndash valoarea de inventar a tuturor mijloacelor fixe din depozit A ndash cota de amortizare a mijloacelor fixe Che- cheltuieli de exploatare Qd ndash cantitatea depozitată

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

34 Criterile de selecție ndash Model de selecție de decizie

Criteriul ales pentru dimensionarea depozitului este criteriul utilizării maxime a spațiului

icircn care se va ține seama de utilizarea icircn cel mai icircnalt grad a spațiului și este aplicabil icircn special icircn

cazurile icircn care spațiul disponibil este limitat

Deciziile referitoare la alegerea tipurilor de depozite presupun analizarea de către logisticieni a

variantelor posibile Selecţia anumitor tipuri şi modul lor de combinare sunt direct influenţate

de caracteristicile cererii clienţilor politica firmei avantajele şi limitele fiecărui tip de depozit şi

existenţa pe piaţă a unor operatori de icircncredere specializaţi icircn oferirea de servicii de

depozitare

Alegerea formei de aprovizionare se bazează pe analize diagnostic riguroase prin care să se

identifice oportunităţile fiecărei modalităţi şi mai ales posibilităţile firmei de a le valorifica Icircn

asemenea analize preponderente vor fi criteriile economice dar se vor utiliza şi criterii de altă

natură (sociale politice etc)

Necesitatea unor asemenea analize reiese din faptul că se pot aloca eforturi substanţiale

pentru cunoaşterea acestor relaţii şi deci icircn mod logic se aşteaptă rezultate pozitive pe termen

cacirct mai lung pe de o parte iar pe de altă parte pot să apară anumite ameninţări - cum ar fi

creşterea dependenţei faţă de furnizor - icircn cazul furnizorului unic sau al folosirii unor resurse

materiale foarte speciale

Principalele probleme care se pun din punct de vedere al stabilirii formei (formulei) de

aprovizionare sunt

- alegerea icircntre aprovizionarea de la un furnizor unic sau de la mai mulţi pentru

acelaşi produs

- alegerea icircntre aprovizionarea directă (de la producători) şi indirectă (prin

intermediar)

- alegerea icircntre aprovizionarea pe bază de contract sau pe bază de comandă

- alegerea formulei de cumpărare - individual sau icircn comun

Pentru aprovizionare s-a ales criteriul eficientei maxime CALITATEPRETagraveMAXIM

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cap IV Dimensionarea din perspectiva distribuției și transportului extern

Distribuţia cuprinde toate activităţile care au ca scop trecerea unor produse sau bunuri

de la producător (icircntreprindere producătoare) la consumatorutilizator (icircntreprindere

uilizatoareconsumatoare a respectivelor produse sau persoane fizice) Ea are deci ca scop să

lege producţia de consum Rolul pe care distribuţia icircl are este următorul

- de a regulariza mişcarea bunurilor şi serviciilor icircntre producţie şi consum amortizacircnd

atunci cacircnd apar efectele negative ale fenomenelor conjuncturale ale pieţei

- de a informa producătorul asupra nevoilor şi dorinţelor clientelei

- de a satisface clientela furnizacircndu-i un anumit număr de servicii

Transportul extern ( icircn exteriorul icircntreprinderii ) se referă la deplasarea materiilor

prime materialelor și produselor finite putacircndu-se face pe distanțe medii și lungi cu mijloace

de transport adecvate cantităților de mărfuri necesare aprovizionării șisau distribuției

Icircn ceea ce privește distribuţia la SC SPUMOTIM SA el se execută cu mijloace de

transport acoperite uscate curate ferite de lumină Fiecare lot va fi icircnsoțit de o declarație de

conformitate

Pentru livrarea mărfurilor către clienții firmei Spumotim nu asigură transportul Clienții

icircși transportă produsele comandate icircnchiriind camioane sau minibus-uri direct de la firmele de

transport din țară Icircnsă există și situații mai rare cacircnd Spumotim trebuie să asigure transportul

Această cerință este prevăzută icircn contractul de vacircnzare ndash cumpărare Icircn aceste cazuri Spumotim

icircnchiriază camioanele necesare de la casele de expediții preferate (DUNCA ndash TIMIȘOARA EFE ndash

BUCUREȘTI HEPTACO ndash TIMIȘOARA DINUTRANS ndash SĂCĂLAZ CARGOTRANS ndash BUCUREȘTI

TRUCK SPED ndash TIMIȘOARA PETROFLAX ndash P NEAMȚ)

Icircnainte de a fi incărcate icircn camioanele icircnchiriate de către client mărfurile sunt verificate

din punct de vedere calitativ După ce ies din fabrica Spumotim și se indreaptă spre client

Spumotim nu icircși mai asumă răspunderea pentru mărfurile livrate Dacă acestea sunt distruse

pierdute sau furate casa de expediții angajată de client ii acordă o despăgubire Același lucru se

icircntacircmplă și icircn cazul icircn care Spumotim icircnchiriază camioanele necesare de la o firmă de expediție

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Societatea nu icircși asumă răspunderea pentru marfa distrusă icircn timpul transportului casa de

expediții acordacircnd o despăgubire clientului dacă plata s-a efectuat icircnaintea livrării sau

societății Spumotim dacă nu s-a efectuat icircncă plata mărfurilor de către client și aceasta este

icircncă proprietatea ei

Principalele materii prime utilizate icircn cadrul activității productive de la SC Spumotim

SA sunt următoarele

1 Poliol-transportul se face cu cisterna proprie și cu cisternele furnizorului de la SC

Oltchim Racircmnicu Vacirclcea

2 Izocianat-transportul se face cu cisterna proprie și cu cele ale furnizorului de la SC

Oltchim Racircmnicu Vacirclcea

3 Antiaderenți

4 Coloranți-Huntsman Romacircnia

5 Activatori

6 Adezivi

7 Inserții metalice- transportul se face cu Tir-ul de la Alfa Rom Carpați Industrial Grup

Pitești

8 Textile

Se poate oberva că principalul criteriu de selecţie a soluției optime icircn cadrul procesului

de aprovizionare este acela al eficienţei maxime Firma beneficiază de 2 cisterne proprii cu care

se desfășoară principalele activități de aprovizionare acestea avacircnd o capacitate mare de

transport dar icircn procesul de aprovizionare se mai folosesc de asemenea și mijloacele de

transport specifice care sunt puse la dispoziție de către furnizori Se obține astfel un raport

calitatepreț maxim

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

CapV Dimensionare

Manipularea

Manipularea articolelor din spumă poliuretanică flexibilă se face conform normelor de

tehnică a securității și prevenirea și stingerea incendiilor pentru material combustibile

Manipularea produselor finite sau a celor nefinalizate se face manual și mai rar cu transpalețiIcircn

cazul materiilor prime manipularea se face manual sau mecanizat pentru produsele textile și iar

pentru substanțe nu se face manipulare(doar transport intern)

Transportul intern

Transportul intern se face cu mijloce proprii Materiile prime cele mai importante

( poliol și izocianat) nu se transportă intern ele fiind descărcate direct icircn rezervoare Celelalte

materii prime se transportă cu mijloace de transport proprii ale intreprindere icircn funcție de

cantitate Icircn cazul produselor finite transportul intern se face atacirct manual cacirct și cu cărucioare

transpaleți motostivuitoare

Aprovizionarea

SC Spumotim SA se asigură că produsele sau serviciile achiziționate sunt conforme cu

necesitățiile organizației și condițiile specific icircn documentația de aprovizionareconform

prevederilor procedurii generale de aprovizionarerdquo

De asemenea pentru a preveni un impact asupra mediului la utilizarea bunurilor

aprovizionateorganizația identifică aspectele de mediu la recepția bunurilor pe baza

documentelor de aprovizionare sau a cerințelor de mediu comunicate furnizorilor

Icircn funcție de importanța produselor și a echipamentelor utilizatefurnizorii sunt selectați pe

baza aptitudinilor acestora de a satisface condițiile de calitate și de mediu ale produselor

Un considerent major la aprobarea furnizorilor pentru elementele cu impact asupra

calității produsului șisau a mediului icircl constituie sistemul de management al calității și de

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

mediu al furnizorilor politica firmei e de a selecta furnizorii certificați icircn conformitate cu

standardele SR EN 9001ISO 169492002 și SR EN ISO4001atunci cacircnd acest lucru este posibil

Furnizorilor li se cere ca la livrare să furnizeze dovezi de conformitate cu specificațiile

Documentație de aprovizionare sunt elaborate cu detalii specifice privitoare la

cantitate

descriere

preț

specificații de livrare

instrumente speciale

specificații tehnice

cerințe de ambalare

termene și condiții de transport

depozitare

manipulare

păstrare după caz

Produsele achiziționate sunt verificate validate de către comisia de recepție desemnată

de managerul departamentuluiatunci cacircnd produsele sunt duse direct la punctele de

lucruProdusele achiziționate pot fi verificate și de către client la solicitarea acestuia Cacircnd este

posibil materialele sunt supuse proceselor de verificareiar dacă verificarea indică

nesatisfacerea specificațiilor de calitatesunt notate ca și produse neconforme

Produsele de aprovizionat sunt pentru

Satisfacerea cerințelor clienților (ofertecontractecomenzi)

Necesar intern (piese de schimbstocconsumabilediverseservicii)

- se face identificarea aspectelor de mediu semnificative asociate produselor și

serviciilor aprovizionate de catre managerul departamentului de Import-ExportSPD

sau a responsabilului de aprovizionare

-se calculează valoarea produselorserviicilor și se transmite printr-un

memoriu directorului general

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Depozitarea

Depozitarea materiilor prime se face astfel

1 Pentru poliol și izocianat Spumotim dispune de două magaziiuna pentru secția de

Turnări auto și alta pentru secția de Spumare-Prelucrare

2 Pentru secția auto mai există o magazie pentru inserții metaliceAcestea sunt depozitate

in containăre

3 Pentru secția Confecții-Articole camping o magazie ce conține produse

textilenasturifermoare

4 Pentru celelalte materii primeantiaderenți activatori adezivi coloranțietc icircncă o

magazieAcestea se depozitează de obicei icircn butoaie de 100-200kg

Exemplu magazia de materii prime (poliol și izocianat) pentru secția turnări auto

Magazia conține 5 rezervoare de izocianat și 4 de poliol cu o capacitate de 30 t Icircn ea mai

sunt și rafturi pe care sunt depozitate matrițele de la instalația de turnare icircn forme

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Fig 5 Depozit de materii prime

-rezervor poliol

-rezervor izocianat

12 ndash reprezintă rafturi pe care sunt depozitate matrițel

ZONĂ DE DEPOZITARE

1 2

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Transportul extern

Transportul se execută cu mijloace de transport acoperite uscate curate ferite de

lumină Fiecare lot va fi icircnsoțit de o declarație de conformitate

Transportul extern al materiilor prime utilizate pentru producție icircn cadrul firmei sunt

aduse de către departamentul aprovizionare pe baza contractelor icircncheiate cu

furnizoriiCantitățile de referință care se trec in contracte se estimează pe baza consumului

anului precedent la care se adaugă o marjă de +20

Controlul informațiilor

Icircn ceea ce privește partea de control al informațiilor s-ar putea imlementa un sistem

ERP care reprezintă o icircmbinare a practicilor de management al afacerilor cu tehnologia

informațiilor prin care procesele de afaceri ale unei companii sunt integrate in cadrul

sistemului informatic in vederea atingerii unor obiective de business specifice Se recomandă

implementarea unui sistem ERP pe o infrastructura IT optimă astfel icircncacirct procesele de afaceri

să opereze la un randament care să permită atingerea obiectivelor de business prestabilite

Un astfel de sistem ERP ar realiza integrarea tuturor funcțiilor de conducere ale unei

companii plecacircnd de la planificare asigurarea stocului de materii prime și materiale definirea

tehnologiilor coordonarea proceselor de producție și nu in ultimul racircnd la realizarea gestiunii

financiar - contabile a resurselor umane a stocurilor de produse finite și terminacircnd cu

dezvoltarea și menținerea relațiilor cu clienții și partenerii de afaceri

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cap VI ConcretizareRealizare sistem sau procesprodus

52 Concretizare a datelorpropuneri

Dispozitivele alese pentru transport si manipulare suntcarucioarelePentru acest depozit

sunt alocate un nr de 4 carucioare in rest transportul intern se face manual cu muncitori

necalificati dat faptul ca buretii din sezuturi si spatare sunt usori si nu necesita dispozitive

performante de manipulare si transport intern

Tipul de depozit ales este cel cu circulatie liniara cu marfuri amplasate longitudinal

M

CV

SA

ND

ER

O

Bir

ou

gest

ion

ar

Bir

ou

gest

ion

ar

Repere neconforme

Repere neconformeZONĂ TRANZIT

LO

GA

N

LO

GA

N

LO

GA

N

MC

V

MC

V

M

CV

SA

ND

ER

O

SA

ND

ER

O

SA

ND

ER

O

LO

GA

N

ZONĂ DEPOZITARE PRODUSE FINITE

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Pentru depozitul auto de produse finite se folosește metoda FIFO(primul intrat-primul

ieșit) adică bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție (sau de producție) al

primei intrări (lot) Pe măsura epuizării lotului bunurile ieșite din gestiune se evaluează la

costul de achiziție (sau de producție) al lotului următor icircn ordine cronologică

Metoda de gestiune a stocurilor

Presupune aprovizionarea şi reaprovizionarea cu loturi şi cantităţi care trebuie estimate la

anumite momente calendaristice Acest tip de gestiune este specific pentru nesătorii fabricile

de confectii de mobilă etc ce au un nomenclator constant de producţie dar care trebuie să se

adapteze icircn functie de cererea de ţesătura culoare modă

Se reprezintă grafic icircn figura

Se observă că trebuie să existe un stoc de alarmă care să preia fluctuatiile cererii

variabile iar nivelul de alarmă este superior celui de sigurantă

Suprafață de depozitare este de 4078 msup2 Aici se depozitează șezuturile și spătarele

pentru Dacia Logan MCV Sandero Produsele sunt delimitate icircn 12 părţi cu ajutorul unor

grilaje din fier și lemn Fiecare tip de mașină are cacircte 4 părți corespunzătoare fiecăriu tip de

componentă cu o lățime de 15 m Icircn magazia de produse finite pe lacircnga zona de depozitare se

află și biroul gestionarului și zona de tranzit

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Aprovizionarea se face icircn mod direct de la un singur furnizor pentru materiile prime

importante(poliolizocianat)

Aprovizionarea directă presupune ca icircn mod direct să se negocieze şi să se formalizeze relaţiile

de aprovizionare (contract comandă etc) să se efectueze plăţile respectiv să aibă loc transferul

produselor de la producător la consumator

Aprovizionarea de la un furnizor unic

Dacă icircn general se recomandă să nu se apeleze la un singur furnizor - pentru evitarea

creşterii gradului de dependenţă de acesta - există situaţii icircn care această formă de

aprovizionare este eficientă şi anume

1 Icircn cazul existenţei unor relaţii anterioare eficiente sau al folosirii contractelor

pe termen lung eventual al stabilirii unor relaţii de parteneriat

2 Icircn cazul icircn care furnizorul deţine monopolul tehnic icircn ce priveşte fabricarea

unui produs

3 Dacă un furnizor oferă un nivel de calitate preţ şi service deosebit

4 Dacă nivelul comenzilor nu asiguro icircmpărţire economică a acestora la mai mulţi

furnizori (apar costuri suplimentare de lansare a comenzilor)

5 Icircn cazul icircn care se pot obţine reduceri de preţ sau a cheltuielilor de

aprovizionare

6 Icircn cazul unor produse care se caracterizează printr-un nivel calitativ deosebit

7 Este mai facilă şi eficientă o planificare riguroasă respectiv trecerea către

aprovizionarea de tip JIT

Principalele dezavantaje ale unei asemenea forme de aprovizionare sunt imposibilitatea

punerii icircn concurenţă a furnizorilor şi riscul de creştere a gradului de dependenţă faţă de

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

furnizor Dezavantajele acestei forme de organizare a aprovizionării reies din analiza avantajelor

aprovizionării de la mai mulţi furnizori

Cele mai importante forme prin care se icircnfăptuieşte şi care impun şi adoptarea de

strategii specifice sunt

1 ndash distribuţie exclusivă ndash constă icircn plasarea prin intermediul unui singur distribuitor sau

reprezentant Se practică icircn cazul bunurilor de valoare mare mai ales al mijloacelor de

producţie precum şi icircn cazul exporturilor

2 ndash distribuţie intensă ndash constă icircn plasarea produselor prin toate mijloacele avute la

dispoziţie pentru a avea un grad de acoperire a pieţii cacirct mai mare Se practică icircn cazul

bunurilor de folosinţă curentă ce se cumpără zilnic sau la intervale mici fără a fi interesantă

marca produsului

3 ndash distribuţie inversă ndash constă icircn recuperarea icircn scopuri productive a unor componente

rămase icircn urma consumului (ambalaje materiale deficitare etc) Icircn acest caz ciclul este

consum ndash distribuţie ndash producţie Se constată icircn ultimele decenii o preocupare deosebită a

ţărilor dezvoltate pentru a recupera refolosi şi recicla tot ce se poate deoarece se asigură

reducerea cheltuielilor cu producerea unor bunuri şi protejarea resurselor naturale mai ales a

celor neregenerabile Şi icircn acest mod distribuţia contribuie la progresul economico-social

Funcţiile distribuţiei

Distribuţia ca intermediar icircntre producţie şi consum este determinată de acestea dar

la racircndul ei are un rol activ asupra lor influenţacircnd atacirct producţia din ciclul următor cacirct şi

consumul din ciclul prezent

Relaţiile de interdependentă dintre distribuţie şi producţie respectiv consum sunt puse

icircn evidenţă de către funcţiile pe care aceasta le icircndeplineşte icircn cadrul circuitului economic

1 ndash funcţia de schimbare a proprietăţii asupra produsului ndash se realizează prin operaţiuni

comerciale care constau icircn repartizare vacircnzare cumpărare prezentare şi servicii etc

2 ndash funcţia de transport ndash asigură scurgerea produselor de la producător la distribuitor şi de

la acesta la consumator după ce de regulă suportă şi operaţiuni de depozitare Cum situaţiile

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

icircn care consumatorul icircşi cumpără direct produsul de la producător sunt rare activitatea de

transport devine inevitabilă şi icircnseamnă cheltuieli ce sporesc valoarea produsului

3 ndash funcţia de stocare ndash permite ajustarea icircn timp a producţiei la evoluţia cererii De obicei

distribuitorul cumpără (se aprovizionează) de la producător (icircn partidă mare ndash engros) la

anumite intervale de timp şi pune la dispoziţie permanent consumatorului care va găsi

produsul atunci cacircnd icircl doreşte Depozitarea trebuie să asigure condiţii bune pentru a nu se

altera caracteristicile produsului

4 ndash funcţia de sortare şi ambalare ndash face posibilă oferirea unei varietăţi de produse sub

aspect calitativ structural de marcă Distribuitorul transformă lotul de producţie icircn lot de

vacircnzare oferindu-i produsul consumatorului individual sau icircn loturi mici

5 ndash funcţia de promovare ndash oferă informaţii consumatorului despre produse iar prin formele

de vacircnzare utilizate publicitate etc contribuie la creşterea volumului vacircnzării

6 - funcţia de service ndash constă icircn activităţi legate direct de vacircnzare şi negociere de livrare

instalare (a bunurilor de folosinţă icircndelungată) reparaţiilor icircn perioada de garanţie

7 ndash funcţia financiară ndash se realizează prin faptul că distribuitorul cumpără de la producător icircn

partidă mare oferindu-i contravaloarea produselor ceea ce-i permite continuitatea activităţii

chiar dacă produsele nu au ajuns la consumator Icircn acest fel distribuitorul este cel care

finanţează continuitatea producţiei asumacircndu-şi riscul

8 - funcţia socială ndash constă icircn asigurarea protecţiei intereselor consumatorului şi educarea

sa prin numeroase mijloace pe care comerţul le are la dispoziţie

Distribuţia icircşi icircndeplineşte aceste funcţii prin elementele sale componente canalele de

distribuţie distribuţia fizică comerţul engros şi comerţul cu amănuntul

Structura canalelor de distribuţie

Denumit adesea canal de marketing canalul de distribuţie este componenta esenţială a

submixului de distribuţie Canalul de distribuţie gestionează schimbările prin care trece un

produs icircn drumul său de la producător pacircnă la consumatorul final El apare ca ldquo o combinaţie de

utilităţi şi funcţiuni asigurate de icircntreprindererdquo ca o reţea de organizaţii şi persoane care au

responsabilitatea de a asigura disponibilitatea bunurilor la nivelul consumatorului El reflectă

atacirct itinerariul cacirct şi modalităţile ce asigură fluxul bunurilor de la producător la consumator

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Canalul de distribuţie trebuie privit ca un sistem ale cărui componente producător

consumator şi intermediar se condiţionează reciproc De asemenea canalul de distribuţie

vizează nu numai circuitul deplasării ruta pe care aceasta o urmează ci şi succesiunea de

transferuri a titlului de proprietate icircntre verigile componente ale lanţului de distribuţie extins

pacircnă la consumatorul final

Dimensiunile canalului de distribuţie

Orice canal de distribuţie se caracterizează prin trei dimensiuni

1 ndash lungimea ndash reprezintă numărul de etape verigi intermediare prin care trece produsul de

la producător la consumator (nu distanţa icircn spaţiu) Din acest punct de vedere se pot delimita

cacircteva tipuri de canale

a ndash canal direct ndash icircn care relaţia producător ndash consumator este nemijlocită deci nu apare

intermediarul (ex- serviciul de reparat icircncălţăminte cumpărarea pacircinii direct de la cuptor şi icircn

mod frecvent la bunurile de investiţii de producţie)

b ndash canal scurt ndash icircn care apare intermediarul Este un canal indirect cu un singur intermediar

ndash detailistul ndash considerat canal tradiţional Se utilizează mai ales pentru produsele

agroalimentare perisabile dar şi pentru produse de valoare mare de noutate de modă sau

cacircnd piaţa este concentrată Icircn cazul mijloacelor de producţie depozitele specializate pun la

dispoziţia consumatorului produsele icircn general pe bază de comenzi

Icircn acest caz producătorul icircşi asumă funcţia distribuţiei fizice pacircnă la magazin Avantajele

acestui tip de canal se reflectă icircn reducerea cheltuielilor realizarea relaţiei cu consumatorii sau

mărirea vitezei de rotaţie Distribuitorul este cel care icircşi asumă riscul comercial şi funcţia de

promovare

c ndash canalul lung ndash icircn care icircntre producător şi consumator de obicei apar doi intermediari

engrosistul şi detailistul

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Se utilizează icircn mod frecvent pentru mărfurile cu sortiment complex cu cerere

sezonieră sau care presupun operaţiuni de sortare ambalare etc Icircn acest caz produsele trec

printr-o singură verigă de depozitare dar pot fi şi mai multe Un asemenea canal necesită

cheltuieli mai mari icircncetinirea vitezei de rotaţie şi chiar pierderi datorită condiţiilor de

depozitare dar asigură o aprovizionare ritmică şi condiţii icircn genere adecvate de păstrare

d ndash canal complex ndash icircn care există mai mult de două verigi intermediare care vor spori

cheltuielile Se icircntacirclneşte mai ales icircn ţările dezvoltate ce practică comerţ integrat şi icircn comerţul

internaţional dar icircl icircntacirclnim adesea şi pentru bunuri de folosinţă curentă

2 ndash lăţimea canalului ndash numărul unităţilor prin care se asigură desfacerea produsului icircn

cadrul fiecărei etape a circuitului Icircn cazul bunurilor de consum lăţimea creşte pe măsura

apropierii de consumatori dar la bunurile de investiţii ea este mai redusă Lăţimea canalului de

distribuţie stă la baza selectivităţii distribuţiei icircn funcţie de care se disting mai multe forme de

distribuţie

a ndash distribuţie intensivă sau generală

b ndash distribuţie selectivă

c ndash distribuţie exclusivă ndash presupune alegerea unui singur intermediar convenit printr-un

contract prin care cumpărătorul se obligă să vacircndă numai comerciantului respectiv pe o

anumită piaţă Vacircnzarea prin franchising ndash se utilizează icircn ţările dezvoltate pentru produsele de

marcă

3 ndash adacircncimea canalului ndash reflectă gradul de dispersie icircn spaţiu al punctelor de vacircnzare al

apropierii de punctele de consum La bunurile de producţie adacircncimea e redusă distribuţia

avacircnd grad ridicat de concentrare teritorială la bunurile de consum adacircncimea e mare unele

fiind aduse la domiciliu (comandă corespondenţă comis-voiajor) Canalul de distribuţie este

specific fiecărei categorii de produs iar adesea acelaşi produs se poate afla icircn canale de

dimensiuni diferite Ca urmare la nivelul economiei naţionale se creează o adevărată reţea de

distribuţie formată din persoane şi organizaţii

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Icircn cazul companiei SC SPUMOTIM SA se folosesc canale directe şi scurte Produsele

finite sunt preluate de clienți și transportate cu propriul parc auto prin intermediari sau cu

ajutorul unei firme logistice

Cap VII Măsurare analiză imbunătățire

Pentru compania SC SPUMOTIM SA controlul și verificarea permanentă a activităților

logistice este realizată de un reprezentant al departamentului logistic care se ocupă de buna

desfășurare a activităților ce depind atacirct de logistica internă cacirct și de cea externă

Icircn ceea ce privește manipularea și transportul intern se face o verificare la fiecare 14

zile lucrătoare a tututor echipamentelor și utilajelor care sunt folosite icircn momentul de față

Astfel responsabilul logistic va stabili monitorizările si măsurările ce trebuie efectuate si

dispozitivele de monitorizare si măsurare necesare pentru justificarea conformităţii utilajelor cu

cerinţele specificate

Icircn cazul manipulării şi transportului intern se va verifica icircn permanenţă timpul efectiv de

lucru al utilajelor folosite conform formulei de mai jos

tp = tinc + ttr + tdes icircn care

tinc = timpul de icircncărcare al mijlocului de transport

ttr = timpul de transport efectiv ( și gol și icircncărcat )

tdes = timpul de descărcare

De exemplu icircn cazul cărucioarelor de transport icircncărcarea acestuia se poate realiza

icircntr-un interval de 2 minute timpul de transport pacircnă la destinație icircmpreună cu cel de

icircntoarcere ar fi 5 minute iar cel de descărcare ar fi de 1 minut atunci putem spune că timpul

procesului se ridică efectuacircnd o simplă adunare la 8 minute Orice coboracircre sub acest interval

denotă o lipsă de productivitate și ar trebui să se icircncerce icircn permanență o icircmbunătățire a

acestui timp Aceasta se poate realiza prin icircntreținerea continuă a echipamentelor de transport

interne asiguracircndu-se Icircn permanență funcționarea lor la capacitate maximă și un randament

ridicat

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Icircn ceea ce privește aprovizionarea și depozitarea putem spune că timpul de depozitare

al produselor finite este dat de fluctuația cererii pe piață Firma trebuie să mențină icircn

permanență un stoc de siguranță iar metoda de determinare a necesarului de aprovizionat este

aceea a cererii aleatorii la intervale egale Se cunosc cu certitudine numai intervalele de

reaprovizionare materia primă achiziționacircnd-se icircn funcție de comenzile primite

Icircn cazul transportului extern distribuția nu este realizată de către de către SC

SPUMOTIM SA clienții transportacircndu-și singuri produsele comandate fie prin contractarea

unor intermediari fie prin folosirea serviciilor anumitor firme logisice Aprovizionarea icircn schimb

se realizează cu ajutorul cisternelor proprii și cu ale mijloacelor de transport externe puse la

dispoziție de către furnizori Șefului departamentului logistic trebuie să urmărească icircn

permanență evoluția raportului CalitatePreț și să-l mențină la un nivel maxim Putem spune că

acest criteriu este cel mai relevant icircn măsurarea și analiza eficacității procesului de

aprovizionare desfășurat icircn cadrul societății

Cap VIII Responsabilitatea managementul firmei

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Această direcţie de analiză urmăreşte stabilirea gradului de icircncredere pe care icircl oferă

icircntreprinderea privind asigurarea unui nivel competitiv şi permanent al calităţii producţiei

Sistemul de conducere și asigurare a calităţii (SQAC) are ca principal obiectiv stabilirea

nivelului de implementare a SQAC sub raportul cuprinderii icircn sistem a tuturor activităților

implicate precum și a funcționării corecte a tuturor elementelor componente ale sistemului

Verificarea calităţii fabricaţiei urmărește evaluarea particularităților precum și a

metodelor utilizate pentru verificarea calității serviciilor si produselor precum și eficiența

acestor verificări

Calitatea proiectelor se bazeaza pe examinarea normelor interne a caietelor de sarcini

și a proiectelor de execuție O problemă importantă care apare aici este găsirea procedurii de

corelare icircn anumite cazuri a cerințelor clienților cu proiectele de care dispune firma Nivelul

autorității funcțiunii laquocalitateraquo se evaluează in principal prin felul icircn care organele de asigurare

a calității icircși exercită dreptul de a opri procesul de deservire a clienților icircn cazurile icircn care nu

sunt respectate condițiile de calitate Autoritatea funcțiunii calitate este asigurată integralLa

nivelul conducerii superioare se analizează periodic situația calității determinacircnd angajarea

tuturor compartimentelor și a resurselor necesare icircn acțiunile pentru creșterea nivelului

calității

Icircn ceea ce privește calitatea aprovizionării acest criteriu urmărește evaluarea calității

produselor procurate de la furnizori sub forma de materii prime sau componente Analiza

pornește de la concepția conform căreia pentru calitatea materiilor prime semifabricatelor sau

componentelor primite din afară responsabilitatea revine integral celui care le comercializează

Sistemul de recepție a materiilor prime este integrat icircn acorduri de partenierat pe termen

mediu și lung cu subfurnizorii incluzacircnd colaborarea pentru asigurarea calității prin eforturi

comune

Costurile calităţii reprezintă un criteriu important ce evaluează politica de calitate pe

care o desfășoară firma atacirct prin măsura cheltuielilor care se fac pentru prevenirea defectelor

cat și a celor determinate de noncalitate Analiza costurilor trebuie privită ca un instrument

absolut necesar al managementului calității Costurile calității sunt procesate și analizate Pe

baza acestor analize se stabilesc măsuri corective și se urmărește corectarea lor

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Managementul general al firmei cuprinde pe de o parte o evaluare a calităţii procesului

managerial şi pe de altă parte calitatea echipei manageriale Icircn scopul evaluării sunt examinate

strategia firmei structura organizaţională metodele şi tehnicile manageriale precum şi nivelul

de informatizare implicat icircn procesul de management

Metodele tehnicile şi instrumentele manageriale utilizate icircn procesul de conducere icircn

raport cu obiectivele stabilite icircn strategia firmei scopurile urmărite cerinţele de optimizare a

capacităţii de muncă a componenţilor echipei manageriale şi motivarea icircntregului personal

pentru atingerea obiectivelor firmei sunt la un nivel optim Funcţionalitatea şi eficienţa

sistemului informaţional managerial şi modul de integrare al acestuia icircn procesul managerial şi

icircn structura organizaţională a firmei sunt parţial inadecvate necesitacircnd reproiectări şi unele

dezvoltări

Conducerea societăţii e asigurată de un Director General un Director de Calitate un

Director Economic un Director Comercial și un Director Tehnic Firma asigură personal cu

calificare corespunzătoare să efectueze procesul tehnologic şi cerinţele de funcţionare a firmei

Stilul de conducere adoptat de firmă este cel echilibrat care se manifestă prin o preocupare

constantă şi echilibrată atacirct pentru oameni cacirct şi pentru activitatea economică

Prin certificările primite pentru Sistemul Calității Protecția Mediului Analize și Control

organizația demonstrează cunoașterea și folosirea standardelor de calitate corespunzacircnd

Normelor Europene fiind un partener de icircncredere pentru colaboratorii ei

Personalul organizației 644 de salariați dintre care

bull 122 personal TESA din care -5 directori

-18 șefi de departamente

bull 11 maiștri

bull 387 muncitori calificați

bull 124 muncitori necalificați

Organigrama firmei

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cap IX Decizii de icircmbunătățire

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

O acţiune corectivă este o acţiune icircntreprinsă pentru a elimina cauzele unei

neconformităţi detectate sau a altor situaţii nedorite icircn vederea prevenirii repetării acestora

pe cacircnd acţiunea preventivă este o acţiune icircntreprinsă pentru eliminarea cauzelor unor

neconformităţi potenţiale sau a altor situaţii nedorite posibile icircn scopul prevenirii apariţiei

acestora

Pentru SC SPUMOTIM SA am propus două icircmbunătățiri care se doresc a fi

implementate

1 Rearanjarea mărfurilor icircn cazul depozitului de produse finite pentru Dacia Logan

MCV Sandero Acesta conține șezuturi față spătare față șezuturi spate spătare spate pentru

360 de mașini din fiecare tip de Dacie(Logan Sandero MCV)

Varianta inițială a depozitului este prezentată icircn figura 41 din capitolul II Acesta are o

suprafață de 4078 msup2 Marfa ar fi trebuit depozitată icircn stive de max 2 m și utilizată metoda

FIFO doar că datorită aranjării necorespunzătoare(marfa fiind aruncată și nu aranjată) nici unul

din cele două principii nu se respectă

Vom lua cantitatea maximă ce se poate depozita 720 buc spătare față720 buc șezuturi

față 360 buc șezuturi spate360 buc spătare spate pentru toate cele 3 tipuri de mașini

Pentru varianta propusă vom depozita produsele icircn containere și le vom rearanja astfel

icircncacirct aceastea să fie manipulate și transportate mai ușor iar aranjarea icircn depozit să fie

corespunzătoare

Icircn tabelul următor avem reprezentate dimensiunile fiecărui tip de produs fabricat

pentru cele 3 tipuri de mașini precum și dimensiunile containerelor si nrbuccontainer

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

DestinațieDenumire produs

dimensiune[cm]

Dimensiune

Container[cm]

Număr buccontainer

Logan

-șezut față 50times50times15 150times100times150 60

-spătar față 60times50times16 180times150times120 60

-șezut spate 140times50times18 180times140times150 30

-spătar spate 140times55times10 150times140times110 30

MCV

-șezut față 50times50times15 150times100times150 60

-spătar față 60times50times16 180times150times120 60

-șezut spate 140times50times18 180times140times150 30

-spătar spate 140times55times10 150times140times110 30

Sandero

-șezut față 50times47times15 150times150times150 60

-spătar față 60times52times16 180times160times140 60

-șezut spate 1425times47times20 200times143times141 30

-spătar spate 1425times57times10 150times143times115 30

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Pentru 360 de mașini vom avea nevoie de următoarele

Pentru Dacia LoganMCV

720buc șezut față = gt 12 containere -6 icircn lungime(9 m) 1 pe lățime(1 m) 2 icircn

icircnălțime(3 m)

720 buc spătar față = gt 12 containere -6 icircn lungime(108 m) 1 pe lățime(150 m) 2 icircn

icircnălțime (240 m)

360 buc șezut spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(108 m) 1 pe lățime(140 m) 2 icircn

icircnălțime (3 m)

360 buc spătar spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(9 m) 1 pe lățime(140 m) 2 icircn

icircnălțime(220 m)

Pentru Dacia Sandero

720buc șezut față = gt 12 containere - 6 icircn lungime(9 m)1 pe lățime(150 m) 2 icircn

icircnălțime(3 m)

720 buc spătar față = gt 12 containere - 6 icircn lungime(108 m) 1 pe lățime(160 m) 2 icircn

icircnălțime (280 m)

360 buc șezut spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(12 m)1 pe lățime(145 m)2 icircn

icircnălțime (141 m)

360 buc spătar spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(9 m)1 pe lățime(145 m)2 icircn

icircnălțime(230 m)

Noul depozit va arăta ca icircn figura următoare

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Fig5 Noul depozit de produse finite

Bir

ou

gest

ion

ar R

eper

e

nec

onfo

rme

ZONĂ DEPOZITARE PRODUSE FINITE

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Avantajele rearanjării produselor finite icircn spațiul de depozitare sunt următoarele

- manipularea și transportul intern se fac mult mai ușor

- se poate respecta metoda FIFO

- o dată cu introducerea containerele nu există riscul ca marfa să blocheze trecerea sau

să ocupe culoarele de trecere atunci cacircnd depozitu este icircncărcat la capacitate maximă

2 Introducerea unui compartiment logistic care va fi format din directorul de logistic și

de managerul de logistică

Compartimenul logistică răspunde de activitatea de aprovizionare cu bunuri şi

materiale de organizarea din punct de vedere logistic a activităţilor coordonează parcul auto

şi sistemul informatic al organizației

Compartimentul logistică are următoarele atribuţii principale

Asigură aprovizionarea organizației cu materiale şi bunuri

Colaborează cu toate departamentelecompartimentele icircn vederea stabilirii

necesarului logistic

Icircntocmeşte referatele de necesitate pentru achiziţia de bunuri şi serviciii şi le

supune aprobării directorului principal

Icircntocmeşte caiete de sarcini și documentaţia tehnică necesare pentru asigurarea

logisticii instituției

Urmăreşte derularea contractelor de achiziţii

Urmăreşte ca bunurile facturate şi plătite să fie icircn concordanţă din punct de

vedere al cantităţii calităţii şi valorii cu prevederile contractuale sau comenzile emise

după caz Se certifică astfel realitatea regularitatea şi legalitatea bunurilor şi

prestărilor de servicii

Realizează activitatea de amenajare corespunzătoare a spațiilor de depozitare

Asigură şi răspunde de coordonarea activităţii de transport bull Gestionează parcul

auto şi inventarul din dotarea acestuia

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Răspunde de starea tehnică şi estetică a autovehiculelor de icircntreţinerea şi

repararea autovehiculelor de reviziile şi inspecţiile tehnice periodice ale acestora

Răspunde de gestionarea bonurilor de carburante de eliberarea acestora din

gestiune icircn baza consumurilor normate şi utilizarea acestora potrivit reglementărilor

icircn vigoare

Asigură icircntreţinerea si depanarea echipamentelor IT (calculatoare imprimante

scanere monitoare notebook-uri) Asigură instalarea dezinstalarea sistemelor de

operare si a soft-urilor folosite pe stațiile de lucru Realizează intervenții pentru

remedierea disfuncţionalităţilor apărute icircn funcţionarea echipamentelor IT mai sus

menţionate la solicitarea utilizatorilor

Asigură asistenţa pentru achiziţionarea componentelor hardware (hdd fdd

unităţi optice mouse tastaturi memorii RAM surse plăci reţea modem-urietc)

precum şi icircnlocuirea acestora

Page 6: Proiect Final Final

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

13 Clasificarea Logisticii

1)Logistica internă - se desfaşoară icircn interiorul icircntreprinderii luată ca sistem Ea are ca şi

activităţi specifice manipularea transportul intern aşteptarea depozitarea formarea unităţii

de icircncărcătură controlul

Logistica internă se mai poate numi logistica producţiei sau logistica engros deoarece se

desfaşoară icircn special icircn cadrul icircntreprinderilor productive sau icircn interioriul depozitelor marilor

angosişti mai ales dacă aceştia realizează pe lacircngă depozitarea simplă şi operaţii de

reicircmpachetare dezmembrare formare a comenzilor

2) Logistica externă - se desfăşoară icircn exteriorul icircntreprinderii luată ca sistem Ea are ca

şi activităţi specifice manipularea transportul extern aşteptarea depozitarea controlul

Logistica externă poate fi icircmparţită icircn două categorii

a) Logistica aprovizionării ndash cuprinde manipularea transportul extern aşteptarea

controlul( activităţi prin care se realizează procesul de aprovizionare) şi se referă la toate

materiile prime materialele combustibilii informaţia necesare unei icircntreprinderi pentru o

bună desfaşurare a procesului de producţie

Aprovizionarea reprezintă activitatea prin care se asigură resursele de materii prime

materiale servicii necesare consumului producţiei icircn volumul şi structura care să asigure o

activitate cu o profitabilitate maximă a agentului economic

Trecerea de la o stare la alta constituind o combinaţie icircn lanţ de operaţii diferite ca

natură şi ca pondere icircn ansamblul general este definită icircn mod obişnuit drept proces de

aprovizionare Aceste operaţii se pot grupa icircn

- operaţii de manipulare care cuprind totalitatea mişcărilor care se ivesc la deplasarea la

locul stabilit a materialelor sau produselor necesare activităţii industriale şi comerciale

(prelucrare aşezare icircncărcare descărcare stivuire etc)

- operaţii de depozitare prin care se asigură corelarea icircn timp icircntre existentul de mărfuri

icircn stoc şi cererile diverşilor beneficiari fiecare cerere determinată de variaţii sezoniere şi

aleatorii adesea icircn discordanţă

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

- operaţii de fracţionare sau de grupare care permit trecerea de la un lot de o altă

dimensiune dar constituit din mărfuri identice de exemplu constituirea unităţilor de

icircncărcătură paletizate containerizate pachetizate

- operaţii de pregătire a sortimentului comercial adică trecerea de la unul sau mai multe

loturi cuprinzacircnd o altă gamă şi o altă cantitate de mărfuri icircn funcţie de cerinţele

beneficiarului

- operaţii de transport prin care se realizează deplasarea mărfurilor fie icircn loturi

complete de la un singur expeditor la un singur destinatar fie prin gruparea mai multor

trimiteri avacircnd destinatari diferiţi icircn această a doua variantă sunt necesare circuite de

colectare şi circuite de livrare

Combinaţia acestor operaţii impune tehnici dintre cele mai diverse studiul lor arătacircnd

existenţa unei stracircnse icircntrepătrunderi şi dependenţe a operaţiilor respective din punct de

vedere tehnic şi economic soluţia uneia dintre componente depinzacircnd de soluţiile adoptate

pentru celelalte Astfel natura produsului unitar sau icircn vrac determină natura ambalajului şi

alegerea mijlocului de transport după cum formarea unei unităţi de icircncărcătură paletizată sau

pachetizată este determinată de dimensiunile produselor natura ambalajelor rezistenţa la

stivuire modul de grupare condiţiile de depozitare cerinţele beneficiarilor etc

Canalele de aprovizionare pot fi

directe ndash cacircnd componentele necesare icircntreprinderii sunt aduse direct de la

producători Avantajul acestor canale constă icircn preţ care este cel al producătorului iar

ca dezavantaj ar fi distanţele mari de unde ar trebui aduse unele componente necesare

Acest tip de canale se recomandă icircn cazul icircn care se aduc cantităţi mari de materii prime

necesare şi cacircnd costul cu transportul acestora este mult mai mic decacirct adaosul

practicat de intermediari

indirecte ( prin intermediari) ndash cacircnd icircntre producătorul efectiv al materiei prime

materialelor pieselor de schimb şi consumatorutilizator se interpun intermediari (baze

de aprovizionare angrosişti agenţi de vacircnzare etc) Acest tip de canal de aprovizionare

se recomandă icircn special icircn cazul icircn care se necesită cantităţi mai reduse de materii prime

şi materiale

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

b) Logistica distribuţiei ndash cuprinde manipularea transportul extern aşteptarea depozitarea

controlul şi se referă ladistribuţia produselor executate de către o icircntreprindere Distribuţia

poate fi făcută şi de către icircntreprinderea producătoare

Cap II Dimensionarea icircn domeniul manipulării şi transportului intern

Manipularea este o activitate care presupune deplasarea unui obiect sau unităţi de

icircncărcătură icircn raza locului de muncă sau icircn apropierea lui Distanţa de deplasare icircn cazul

manipulării depinde de tipul locului de muncă şi de dimensiunile obiectului

Transport intern (icircn interiorul icircntreprinderii) icircn acest caz transportul se realizează icircntre

secţii şi sectoare de activitatea precum şi icircn interiorul acestora icircntre spaţii de depozitare

puncte de primire şi de expediţie puncte de verificare şi control Deplasarea se poate face cu

ajutorul unor mijloace de transport intern specifice (electocare robocare electro şi

motostivuitoare tractoare) Distanţa maximă parcusă icircn cadrul acstui transport nu poate fi

precis definită ea depinzacircnd de lungimea traseelor din interiorul icircntreprinderii

Manipularea articolelor din spumă poliuretanică flexibilă se face conform normelor de

tehnică a securității și prevenirea și stingerea incendiilor pentru material combustibile

Manipularea produselor finite sau a celor nefinalizate se face manual și mai rar cu transpaleți In

cazul materiilor prime manipularea se face manual sau mecanizat pentru produsele textile și iar

pentru substanțe nu se face manipulare(doar transport intern)

Icircn cazul transportului intern la SC SPUMOTIM SA el se face cu mijloace proprii

Materiile prime cele mai importante ( poliol și izocianat) nu se transportă intern ele fiind

descărcate direct icircn rezervoare Celelalte materii prime se transportă cu mijloace de transport

proprii ale intreprindere icircn funcție de cantitate

Icircn cazul produselor finite transportul intern se face atacirct manual cacirct și cu cărucioare

transpaleți motostivuitoare conform tabelului următor

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Nr

crtTipul utilajului La ce servește Nr

bucăți

1 Cărucioare-de evacuare

-de distribuție

Evacuare produselor finite spre depozitDistribuția produselor la punctul de icircncărcare

19

2 Transpaleți Ridicare marfă 6

3 Motostivuitoare Manipulare și transport intern

marfăicircn cazul produselor grele

care nu se pot transporta sau

manipula manual

6

Tab1 Parcul intern de mijloace de manipulare şi transport

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Fig2 Motostivuitor Fig3 Transpalet manual

Fig4 Cărucior

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Criterii de selecţie ale soluţiilor optime

După cum s-a putut observa icircn dimensionarea manipulării și a transportului intern se

poate ajunge la mai multe soluții funcție de următoarele

- gradul de integrare a manipulării şi a transportului intern icircn interiorul sistemului

logistic global

- modul icircn care este privit sistemul logistic icircn cadrul respectivei dimensionări

- costul manipulării și a transportului intern icircn totalul costului produsului pentru care s-

au dimensionat acestea

- utilajele care se vor utiliza icircn manipularea și transportul intern

Icircn cazul SC SPUMOTIM SA dimensionarea manipulării și transportului intern s-a

făcut pe baza costului criteriului minim utilizacircndu-se astfel tehnologii utilaje și instalații

necostisitoare care icircndeplinesc icircn mare parte nevoile responsabililor logistici

Cap III Dimensionarea aprovizionării și depozitării

31 Date initiale(stabilirea tipului de depozit tipului de circulatie a mărfii)

Depozitarea reprezintă activitatea de stocare a obiectelor (unităţilor de icircncărcătură) pe

un interval mai mic (depozitare temporară) sau mai mare (depozitare efectivă) Depozitarea se

poate face la locurile de muncă icircn spaţii special amenajate la platformele şi rampele de

icircncărcare descărcare sau icircn depozite special construite icircn acest scop icircn funcţie de tipul natura

şi forma unităţilor de icircncărcătură ce vor fi depozitate

Depozitul este un spaţiu special amenajat şi dotat corespunzător pentru a primi păstra

şi a pregăti bunuri materiale (mărfuri) icircn vederea distribuirii lor către beneficiari Din punct de

vedere logistic depozitul are rol de regulator adica asigura in momentul necesar marfurile in

cantitatea sortimentul si calitatea dorită

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Depozitarea poate fi de doua feluri

paletizată

icircn stivă sau icircn bloc cacircnd sortimentul este mic şi cantităţile mari

icircn rafturi sau stelaje cacircnd sortimentul este numeros

fără palete

icircn stivă sau icircn bloc pe palete suprapuse

icircn mobilierul tehnologic (stelaje)

Clasificarea depozitelor

1) După destinaţie

- depozite din sfera producţiei din care fac parte cele aparţinacircnd icircntreprinderilor

industriale cu excepţia celor pentru produse finite

- depozite din sfera circulaţiei din care fac parte depozitele unităţilor de aprovizionare şi

desfacere ale unităţilor industriale şi ale comerţului precum şi depozitele teritoriale de

aprovizionare

- depozite mixte care servesc producţia şi circulaţia şi cuprind de regulă produse finite

2) După natura produselor depozitate

- depozite de materiale şi semifabricate

- depozite pentru dispozitive scule şi piese de schimb

- depozite de produse finite

3) După destinaţia materialelor

- depozite de materii prime şi materiale

- depozite de materiale pentru construcţii

- depozite de carburanţi

- depozite de ambalaje

4) După felul materialelor care se păstrează şi manipulează

- depozit universale icircn care se păstrează mărfuri diferite

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

- depozite specializate pentru depozitarea unui singur fel sau unei grupe de materiale

(produse chimice feroase alimentare etc )

5) După sistemul constructiv

- depozite deschise fără acoperiş pentru produse care nu se degradează sub acţiunea

agenţilor atmosferici

- depozite deschise de tip şopron sau copertină icircn care se depozitează de obicei

materialele lemnoase de construcţie etc

- depozite icircnchise pentru păstrarea materialelor mai pretenţioase care trebuie ferite de

precipitaţii atmosferice umiditate şi razele solare Ele trebuie să ofere izolare faţă de

- mediul exterior să aibă instalaţii de ventilaţie şi icircncălzire pentru a proteja mărfurile din

interior

6) După modul de folosire al spaţiului

- depozite pe orizontală (suprafaţă mare )

- depozite pe verticală sau pe icircnălţime ( suprafaţă mică oferind o mai bună utilizare a

spaţiului)

7) Din punct de vedere al amplasării mărfurilor şi al fluxurilor de circulaţie distingem mai

multe tipuri de depozite Modul de alegere al unuia sau al altuia depinde de frecvenţa

de intrare-ieşire a mărfurilor icircn aceste depozite şi durata de depozitare a acestor mărfuri

- depozite cu circulaţie liniară şi mărfuri amplasate longitudinal (fig 31a) se folosesc

pentru stocuri cu rulaje medii avacircnd avantajul posibilităţii efectuării operaţiilor multiple

şi a introducerii şi scoaterii mărfurilor din depozit cu aceeaşi viteză

- depozit cu circulaţie liniară şi mărfuri amplasate transversal (fig 31b) se foloseşte

pentru mărfuri cu frecvenţe mari la ieşire

- depozit cu circulaţie icircn formă de L (fig31c) permite depozitări cu durate mari pentru

unele mărfuri şi mici pentru altele Este foarte eficient pentru mărfuri cu frecvenţe mari

la ieşire

- depozit cu circulaţie icircn formă de U (fig31d) se foloseşte pentru mărfuri cu durate mari

sau medii de aprovizionare

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

- depozite cu intrare-ieşire pe o parte (fig31e) se utilizează pentru sorturi de marfă

puţine ca număr din care unele au frecvenţe foarte mari la ieşire

- depozite cu intrare-ieşire pe ambele părţi (fig31f) permite o mare mobilitate icircn

depozitare folosindu-se pentru un sortiment ridicat de mărfuri

c) d)

e)

Fig nr 31 Tipuri de depozite in funcţie de circulaţia mărfurilor f)

P

L

M

I

E

P

L I M

E

P

L M I E

P E

I

M

L

P+E I M L

P

+

E

I M L M I

P

+

E

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Din punct de vedere al amplasării mărfurilor și al fluxurilor de circulație distingem mai

multe tipuri de depozite Modul de alegere al unuia sau altuia depinde de frecvența de intrare-

ieșire a mărfurilor icircn aceste depozite și de durata de depozitare a acestor mărfuri Astfel icircn

figurile de mai sus sunt prezentate principalele depozite de acest tip icircntalnite in practica

După natura produselor depozitate avem un depozit de produse finite pentru șezuturi

spatare pentru toate tipurile de Dacie Depozitul este nepaletizat marfa fiind icircnfoliata și

depozitata pe jos icircn stivă cu icircnălțimea de maxim 2 m Icircn funcție de circulația mărfurilor avem

un depozit cu circulație liniară și mărfuri amplasate longitudinal acesta fiind folosit pentru rulaje

medii avacircnd avantajul posibilității efectuării operațiilor multiple și a introducerii și scoaterii

mărfurilor cu aceeași viteză

P

L I M

E

Specificații

P-zona de primire

E- zona de expeditie

L-zona de depozitare cu frecvență lentă

M-zona de depozitare cu frecvență medie

I-zona de depozitare cu frecvență icircnaltă

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

32 Metode de stabilire a necesarului de aprovizionat și de gestiune a stocurilor

Dimensionarea aprovizionării se face ținacircnd seama de următoarele

- sistemul de organizare al producţiei (Just in time Just in case etc)

- tipul producţie (individuală serie masă)

- tipul structurilor de fabricare ( functional celulară icircn flux)

- tipul de management utilizat( prin costuri prin obiective etc)

- condiţiile concrete din fiecare unitate economică icircn ceea ce priveşte

spaţiile de depozitare disponibile mijloacele financiareetc

- mediul ambiant economic icircn care funcţionează respectiva unitate

Funcţie de cele de mai sus principalele cazuri care pot apărea icircn

aprovizionare sunt urmatoarele

Consum uniform(gestiune cu cerere constanta la intervale egale de timp) Este

cazul ideal care se icircntacirclneşte foarte rar Se cunosc foarte bine atacirct stocul maxim

necesar cacirct şi intervalul de timp la care se face reaprovizionare Icircn acest caz se

poate calcula foarte uşor şi momentul icircn care se lansează o comandă pentru

aprovizionare şi implicit un ordin (comanda) de fabricaţie

Lipsa vremelnica de stoc ( perioada determinata și cerere constantă cu

posibilități de ruptură a stocului)

Cerere aleatorie(variabilă) la intervale egale Această metodă prevede dinainte o

frecvenţă fixă de fabricare a fiecărui produs Cacircnd este timpul de lansat

fabricarea se lansează cantitatea necesară pentru a aduce stocul la nivelul

maxim prestabilit (stocul maxim minus stocul actual egal cantitatea lansată)

Cerere constanta la interval variabile Această metodă este numită icircn mod curent

aprovizionare la punctul de consum sau la prag Cacircnd stocul unui anumit produs

atinge un prag dinainte determinat se generează un ordin de fabricaţie a unei

cantităţi fixe stabilită şi ea dinainte Prin urmare cantitatea lansată este fixă şi

frecvenţa variabilă pentru că este definită de consumul clienţilor

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cerere variabilă la intervale variabile Această metodă este cea mai nefavorabilă

pentru firme Icircn acest caz nu se cunoaște nici cacirct se consumă pe zi nici icircn ce

perioadă se epuizează stocul nici intervalul de reaprovizionare nici stocul maxim

necesar

Icircn cazul SC SPUMOTIM SA metoda de gestiune a stocurilor aleasă este cerere

variabilă la intervale de timp egale

33 Dimesionarea propriu-zisă a depozitului

-suprafața necesara

-volum

-suprafața și valoare

Stotala=Sbaza + Sanexa

Sbaza - suprafețele pentru activitatea de bază(spatii de depozitare propri-zise inchise

semiicircnchise șoproane copertine platforme de depozitare rampe precum și acele spații stracircns

legate de procesul de manipulare păstrare și comercializare a mărfurilor)

Sanexa- suprafețele anexe (birouri grupuri sociale garaje drumuri platforme)

Coeficientul de utlizare a volumului(Vn)

Vn=SnIn unde

Sn-suprafața depozitului propriu-zis

In- icircnalțimea depozitului

Icircn activitatea de proiectare a depozitelor şi pentru analiza gradului de folosire a depozitelor existente se foloseşte o serie de coeficienţi

1048766 coeficientul de utilizare a suprafeţei (Kus) care reprezintă gradul de utilizare a suprafeţei totale de depozitare se calculează ca şi raport icircntre suprafaţa de depozitare propriu-zisă (Sd) şi suprafaţa totală a depozitului (Sdt)

Kus = Sd Sdt

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

1048766 coeficientul de utilizare a icircnălţimii depozitului (Kuicirc) cu ajutorul căruia se determină gradul de utilizare a icircnălţimii depozitului se calculează ca şi raport icircntre icircnălţimea medie a depozitului (Icircm) şi icircnălţimea maximă utilă (Icircmu)

Kui=ImImu

1048766 coeficientul de utilizare a volumului (Kuv) care reprezintă ponderea utilizării volumului depozitului calculacircndu-se ca şi produs icircntre coeficientul de utilizare a suprafeţei (Kus) şi coeficientul de utilizare a icircnălţimii depozitului (Kuicirc)

Kuv=KusKuicirc

1048766 suprafaţa necesară pentru o unitate de volum depozitată (su) care se calculează ca şi raport icircntre suma suprafeţei de depozitare propriu-zisă (Sd) şi suprafaţa auxiliară (Sa) şi volumul mărfurilor depozitate (V)

Su=Sd+SaV

1048766 coeficientul folosirii capacităţii depozitului icircn timp calculat ca şi raport dintre produsul icircntre cantitatea depozitată (Qd) şi zilele de funcţionare a depozitului (Zf) şi produsul icircntre capacitatea depozitului (Cd) cu zilele calendaristice ale unui an (365)

Kfcd=QdZfCd365

1048766 costul total pe unitatea depozitată (CTud) cu ajutorul căruia se poate cunoaşte nivelul cheltuielilor necesare cu depozitarea unei unităţi de volum in perioada unui an de zile calendaristic calculat după următoarea formulă

CTud=ViA+CheQdicircn care Vi ndash valoarea de inventar a tuturor mijloacelor fixe din depozit A ndash cota de amortizare a mijloacelor fixe Che- cheltuieli de exploatare Qd ndash cantitatea depozitată

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

34 Criterile de selecție ndash Model de selecție de decizie

Criteriul ales pentru dimensionarea depozitului este criteriul utilizării maxime a spațiului

icircn care se va ține seama de utilizarea icircn cel mai icircnalt grad a spațiului și este aplicabil icircn special icircn

cazurile icircn care spațiul disponibil este limitat

Deciziile referitoare la alegerea tipurilor de depozite presupun analizarea de către logisticieni a

variantelor posibile Selecţia anumitor tipuri şi modul lor de combinare sunt direct influenţate

de caracteristicile cererii clienţilor politica firmei avantajele şi limitele fiecărui tip de depozit şi

existenţa pe piaţă a unor operatori de icircncredere specializaţi icircn oferirea de servicii de

depozitare

Alegerea formei de aprovizionare se bazează pe analize diagnostic riguroase prin care să se

identifice oportunităţile fiecărei modalităţi şi mai ales posibilităţile firmei de a le valorifica Icircn

asemenea analize preponderente vor fi criteriile economice dar se vor utiliza şi criterii de altă

natură (sociale politice etc)

Necesitatea unor asemenea analize reiese din faptul că se pot aloca eforturi substanţiale

pentru cunoaşterea acestor relaţii şi deci icircn mod logic se aşteaptă rezultate pozitive pe termen

cacirct mai lung pe de o parte iar pe de altă parte pot să apară anumite ameninţări - cum ar fi

creşterea dependenţei faţă de furnizor - icircn cazul furnizorului unic sau al folosirii unor resurse

materiale foarte speciale

Principalele probleme care se pun din punct de vedere al stabilirii formei (formulei) de

aprovizionare sunt

- alegerea icircntre aprovizionarea de la un furnizor unic sau de la mai mulţi pentru

acelaşi produs

- alegerea icircntre aprovizionarea directă (de la producători) şi indirectă (prin

intermediar)

- alegerea icircntre aprovizionarea pe bază de contract sau pe bază de comandă

- alegerea formulei de cumpărare - individual sau icircn comun

Pentru aprovizionare s-a ales criteriul eficientei maxime CALITATEPRETagraveMAXIM

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cap IV Dimensionarea din perspectiva distribuției și transportului extern

Distribuţia cuprinde toate activităţile care au ca scop trecerea unor produse sau bunuri

de la producător (icircntreprindere producătoare) la consumatorutilizator (icircntreprindere

uilizatoareconsumatoare a respectivelor produse sau persoane fizice) Ea are deci ca scop să

lege producţia de consum Rolul pe care distribuţia icircl are este următorul

- de a regulariza mişcarea bunurilor şi serviciilor icircntre producţie şi consum amortizacircnd

atunci cacircnd apar efectele negative ale fenomenelor conjuncturale ale pieţei

- de a informa producătorul asupra nevoilor şi dorinţelor clientelei

- de a satisface clientela furnizacircndu-i un anumit număr de servicii

Transportul extern ( icircn exteriorul icircntreprinderii ) se referă la deplasarea materiilor

prime materialelor și produselor finite putacircndu-se face pe distanțe medii și lungi cu mijloace

de transport adecvate cantităților de mărfuri necesare aprovizionării șisau distribuției

Icircn ceea ce privește distribuţia la SC SPUMOTIM SA el se execută cu mijloace de

transport acoperite uscate curate ferite de lumină Fiecare lot va fi icircnsoțit de o declarație de

conformitate

Pentru livrarea mărfurilor către clienții firmei Spumotim nu asigură transportul Clienții

icircși transportă produsele comandate icircnchiriind camioane sau minibus-uri direct de la firmele de

transport din țară Icircnsă există și situații mai rare cacircnd Spumotim trebuie să asigure transportul

Această cerință este prevăzută icircn contractul de vacircnzare ndash cumpărare Icircn aceste cazuri Spumotim

icircnchiriază camioanele necesare de la casele de expediții preferate (DUNCA ndash TIMIȘOARA EFE ndash

BUCUREȘTI HEPTACO ndash TIMIȘOARA DINUTRANS ndash SĂCĂLAZ CARGOTRANS ndash BUCUREȘTI

TRUCK SPED ndash TIMIȘOARA PETROFLAX ndash P NEAMȚ)

Icircnainte de a fi incărcate icircn camioanele icircnchiriate de către client mărfurile sunt verificate

din punct de vedere calitativ După ce ies din fabrica Spumotim și se indreaptă spre client

Spumotim nu icircși mai asumă răspunderea pentru mărfurile livrate Dacă acestea sunt distruse

pierdute sau furate casa de expediții angajată de client ii acordă o despăgubire Același lucru se

icircntacircmplă și icircn cazul icircn care Spumotim icircnchiriază camioanele necesare de la o firmă de expediție

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Societatea nu icircși asumă răspunderea pentru marfa distrusă icircn timpul transportului casa de

expediții acordacircnd o despăgubire clientului dacă plata s-a efectuat icircnaintea livrării sau

societății Spumotim dacă nu s-a efectuat icircncă plata mărfurilor de către client și aceasta este

icircncă proprietatea ei

Principalele materii prime utilizate icircn cadrul activității productive de la SC Spumotim

SA sunt următoarele

1 Poliol-transportul se face cu cisterna proprie și cu cisternele furnizorului de la SC

Oltchim Racircmnicu Vacirclcea

2 Izocianat-transportul se face cu cisterna proprie și cu cele ale furnizorului de la SC

Oltchim Racircmnicu Vacirclcea

3 Antiaderenți

4 Coloranți-Huntsman Romacircnia

5 Activatori

6 Adezivi

7 Inserții metalice- transportul se face cu Tir-ul de la Alfa Rom Carpați Industrial Grup

Pitești

8 Textile

Se poate oberva că principalul criteriu de selecţie a soluției optime icircn cadrul procesului

de aprovizionare este acela al eficienţei maxime Firma beneficiază de 2 cisterne proprii cu care

se desfășoară principalele activități de aprovizionare acestea avacircnd o capacitate mare de

transport dar icircn procesul de aprovizionare se mai folosesc de asemenea și mijloacele de

transport specifice care sunt puse la dispoziție de către furnizori Se obține astfel un raport

calitatepreț maxim

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

CapV Dimensionare

Manipularea

Manipularea articolelor din spumă poliuretanică flexibilă se face conform normelor de

tehnică a securității și prevenirea și stingerea incendiilor pentru material combustibile

Manipularea produselor finite sau a celor nefinalizate se face manual și mai rar cu transpalețiIcircn

cazul materiilor prime manipularea se face manual sau mecanizat pentru produsele textile și iar

pentru substanțe nu se face manipulare(doar transport intern)

Transportul intern

Transportul intern se face cu mijloce proprii Materiile prime cele mai importante

( poliol și izocianat) nu se transportă intern ele fiind descărcate direct icircn rezervoare Celelalte

materii prime se transportă cu mijloace de transport proprii ale intreprindere icircn funcție de

cantitate Icircn cazul produselor finite transportul intern se face atacirct manual cacirct și cu cărucioare

transpaleți motostivuitoare

Aprovizionarea

SC Spumotim SA se asigură că produsele sau serviciile achiziționate sunt conforme cu

necesitățiile organizației și condițiile specific icircn documentația de aprovizionareconform

prevederilor procedurii generale de aprovizionarerdquo

De asemenea pentru a preveni un impact asupra mediului la utilizarea bunurilor

aprovizionateorganizația identifică aspectele de mediu la recepția bunurilor pe baza

documentelor de aprovizionare sau a cerințelor de mediu comunicate furnizorilor

Icircn funcție de importanța produselor și a echipamentelor utilizatefurnizorii sunt selectați pe

baza aptitudinilor acestora de a satisface condițiile de calitate și de mediu ale produselor

Un considerent major la aprobarea furnizorilor pentru elementele cu impact asupra

calității produsului șisau a mediului icircl constituie sistemul de management al calității și de

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

mediu al furnizorilor politica firmei e de a selecta furnizorii certificați icircn conformitate cu

standardele SR EN 9001ISO 169492002 și SR EN ISO4001atunci cacircnd acest lucru este posibil

Furnizorilor li se cere ca la livrare să furnizeze dovezi de conformitate cu specificațiile

Documentație de aprovizionare sunt elaborate cu detalii specifice privitoare la

cantitate

descriere

preț

specificații de livrare

instrumente speciale

specificații tehnice

cerințe de ambalare

termene și condiții de transport

depozitare

manipulare

păstrare după caz

Produsele achiziționate sunt verificate validate de către comisia de recepție desemnată

de managerul departamentuluiatunci cacircnd produsele sunt duse direct la punctele de

lucruProdusele achiziționate pot fi verificate și de către client la solicitarea acestuia Cacircnd este

posibil materialele sunt supuse proceselor de verificareiar dacă verificarea indică

nesatisfacerea specificațiilor de calitatesunt notate ca și produse neconforme

Produsele de aprovizionat sunt pentru

Satisfacerea cerințelor clienților (ofertecontractecomenzi)

Necesar intern (piese de schimbstocconsumabilediverseservicii)

- se face identificarea aspectelor de mediu semnificative asociate produselor și

serviciilor aprovizionate de catre managerul departamentului de Import-ExportSPD

sau a responsabilului de aprovizionare

-se calculează valoarea produselorserviicilor și se transmite printr-un

memoriu directorului general

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Depozitarea

Depozitarea materiilor prime se face astfel

1 Pentru poliol și izocianat Spumotim dispune de două magaziiuna pentru secția de

Turnări auto și alta pentru secția de Spumare-Prelucrare

2 Pentru secția auto mai există o magazie pentru inserții metaliceAcestea sunt depozitate

in containăre

3 Pentru secția Confecții-Articole camping o magazie ce conține produse

textilenasturifermoare

4 Pentru celelalte materii primeantiaderenți activatori adezivi coloranțietc icircncă o

magazieAcestea se depozitează de obicei icircn butoaie de 100-200kg

Exemplu magazia de materii prime (poliol și izocianat) pentru secția turnări auto

Magazia conține 5 rezervoare de izocianat și 4 de poliol cu o capacitate de 30 t Icircn ea mai

sunt și rafturi pe care sunt depozitate matrițele de la instalația de turnare icircn forme

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Fig 5 Depozit de materii prime

-rezervor poliol

-rezervor izocianat

12 ndash reprezintă rafturi pe care sunt depozitate matrițel

ZONĂ DE DEPOZITARE

1 2

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Transportul extern

Transportul se execută cu mijloace de transport acoperite uscate curate ferite de

lumină Fiecare lot va fi icircnsoțit de o declarație de conformitate

Transportul extern al materiilor prime utilizate pentru producție icircn cadrul firmei sunt

aduse de către departamentul aprovizionare pe baza contractelor icircncheiate cu

furnizoriiCantitățile de referință care se trec in contracte se estimează pe baza consumului

anului precedent la care se adaugă o marjă de +20

Controlul informațiilor

Icircn ceea ce privește partea de control al informațiilor s-ar putea imlementa un sistem

ERP care reprezintă o icircmbinare a practicilor de management al afacerilor cu tehnologia

informațiilor prin care procesele de afaceri ale unei companii sunt integrate in cadrul

sistemului informatic in vederea atingerii unor obiective de business specifice Se recomandă

implementarea unui sistem ERP pe o infrastructura IT optimă astfel icircncacirct procesele de afaceri

să opereze la un randament care să permită atingerea obiectivelor de business prestabilite

Un astfel de sistem ERP ar realiza integrarea tuturor funcțiilor de conducere ale unei

companii plecacircnd de la planificare asigurarea stocului de materii prime și materiale definirea

tehnologiilor coordonarea proceselor de producție și nu in ultimul racircnd la realizarea gestiunii

financiar - contabile a resurselor umane a stocurilor de produse finite și terminacircnd cu

dezvoltarea și menținerea relațiilor cu clienții și partenerii de afaceri

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cap VI ConcretizareRealizare sistem sau procesprodus

52 Concretizare a datelorpropuneri

Dispozitivele alese pentru transport si manipulare suntcarucioarelePentru acest depozit

sunt alocate un nr de 4 carucioare in rest transportul intern se face manual cu muncitori

necalificati dat faptul ca buretii din sezuturi si spatare sunt usori si nu necesita dispozitive

performante de manipulare si transport intern

Tipul de depozit ales este cel cu circulatie liniara cu marfuri amplasate longitudinal

M

CV

SA

ND

ER

O

Bir

ou

gest

ion

ar

Bir

ou

gest

ion

ar

Repere neconforme

Repere neconformeZONĂ TRANZIT

LO

GA

N

LO

GA

N

LO

GA

N

MC

V

MC

V

M

CV

SA

ND

ER

O

SA

ND

ER

O

SA

ND

ER

O

LO

GA

N

ZONĂ DEPOZITARE PRODUSE FINITE

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Pentru depozitul auto de produse finite se folosește metoda FIFO(primul intrat-primul

ieșit) adică bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție (sau de producție) al

primei intrări (lot) Pe măsura epuizării lotului bunurile ieșite din gestiune se evaluează la

costul de achiziție (sau de producție) al lotului următor icircn ordine cronologică

Metoda de gestiune a stocurilor

Presupune aprovizionarea şi reaprovizionarea cu loturi şi cantităţi care trebuie estimate la

anumite momente calendaristice Acest tip de gestiune este specific pentru nesătorii fabricile

de confectii de mobilă etc ce au un nomenclator constant de producţie dar care trebuie să se

adapteze icircn functie de cererea de ţesătura culoare modă

Se reprezintă grafic icircn figura

Se observă că trebuie să existe un stoc de alarmă care să preia fluctuatiile cererii

variabile iar nivelul de alarmă este superior celui de sigurantă

Suprafață de depozitare este de 4078 msup2 Aici se depozitează șezuturile și spătarele

pentru Dacia Logan MCV Sandero Produsele sunt delimitate icircn 12 părţi cu ajutorul unor

grilaje din fier și lemn Fiecare tip de mașină are cacircte 4 părți corespunzătoare fiecăriu tip de

componentă cu o lățime de 15 m Icircn magazia de produse finite pe lacircnga zona de depozitare se

află și biroul gestionarului și zona de tranzit

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Aprovizionarea se face icircn mod direct de la un singur furnizor pentru materiile prime

importante(poliolizocianat)

Aprovizionarea directă presupune ca icircn mod direct să se negocieze şi să se formalizeze relaţiile

de aprovizionare (contract comandă etc) să se efectueze plăţile respectiv să aibă loc transferul

produselor de la producător la consumator

Aprovizionarea de la un furnizor unic

Dacă icircn general se recomandă să nu se apeleze la un singur furnizor - pentru evitarea

creşterii gradului de dependenţă de acesta - există situaţii icircn care această formă de

aprovizionare este eficientă şi anume

1 Icircn cazul existenţei unor relaţii anterioare eficiente sau al folosirii contractelor

pe termen lung eventual al stabilirii unor relaţii de parteneriat

2 Icircn cazul icircn care furnizorul deţine monopolul tehnic icircn ce priveşte fabricarea

unui produs

3 Dacă un furnizor oferă un nivel de calitate preţ şi service deosebit

4 Dacă nivelul comenzilor nu asiguro icircmpărţire economică a acestora la mai mulţi

furnizori (apar costuri suplimentare de lansare a comenzilor)

5 Icircn cazul icircn care se pot obţine reduceri de preţ sau a cheltuielilor de

aprovizionare

6 Icircn cazul unor produse care se caracterizează printr-un nivel calitativ deosebit

7 Este mai facilă şi eficientă o planificare riguroasă respectiv trecerea către

aprovizionarea de tip JIT

Principalele dezavantaje ale unei asemenea forme de aprovizionare sunt imposibilitatea

punerii icircn concurenţă a furnizorilor şi riscul de creştere a gradului de dependenţă faţă de

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

furnizor Dezavantajele acestei forme de organizare a aprovizionării reies din analiza avantajelor

aprovizionării de la mai mulţi furnizori

Cele mai importante forme prin care se icircnfăptuieşte şi care impun şi adoptarea de

strategii specifice sunt

1 ndash distribuţie exclusivă ndash constă icircn plasarea prin intermediul unui singur distribuitor sau

reprezentant Se practică icircn cazul bunurilor de valoare mare mai ales al mijloacelor de

producţie precum şi icircn cazul exporturilor

2 ndash distribuţie intensă ndash constă icircn plasarea produselor prin toate mijloacele avute la

dispoziţie pentru a avea un grad de acoperire a pieţii cacirct mai mare Se practică icircn cazul

bunurilor de folosinţă curentă ce se cumpără zilnic sau la intervale mici fără a fi interesantă

marca produsului

3 ndash distribuţie inversă ndash constă icircn recuperarea icircn scopuri productive a unor componente

rămase icircn urma consumului (ambalaje materiale deficitare etc) Icircn acest caz ciclul este

consum ndash distribuţie ndash producţie Se constată icircn ultimele decenii o preocupare deosebită a

ţărilor dezvoltate pentru a recupera refolosi şi recicla tot ce se poate deoarece se asigură

reducerea cheltuielilor cu producerea unor bunuri şi protejarea resurselor naturale mai ales a

celor neregenerabile Şi icircn acest mod distribuţia contribuie la progresul economico-social

Funcţiile distribuţiei

Distribuţia ca intermediar icircntre producţie şi consum este determinată de acestea dar

la racircndul ei are un rol activ asupra lor influenţacircnd atacirct producţia din ciclul următor cacirct şi

consumul din ciclul prezent

Relaţiile de interdependentă dintre distribuţie şi producţie respectiv consum sunt puse

icircn evidenţă de către funcţiile pe care aceasta le icircndeplineşte icircn cadrul circuitului economic

1 ndash funcţia de schimbare a proprietăţii asupra produsului ndash se realizează prin operaţiuni

comerciale care constau icircn repartizare vacircnzare cumpărare prezentare şi servicii etc

2 ndash funcţia de transport ndash asigură scurgerea produselor de la producător la distribuitor şi de

la acesta la consumator după ce de regulă suportă şi operaţiuni de depozitare Cum situaţiile

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

icircn care consumatorul icircşi cumpără direct produsul de la producător sunt rare activitatea de

transport devine inevitabilă şi icircnseamnă cheltuieli ce sporesc valoarea produsului

3 ndash funcţia de stocare ndash permite ajustarea icircn timp a producţiei la evoluţia cererii De obicei

distribuitorul cumpără (se aprovizionează) de la producător (icircn partidă mare ndash engros) la

anumite intervale de timp şi pune la dispoziţie permanent consumatorului care va găsi

produsul atunci cacircnd icircl doreşte Depozitarea trebuie să asigure condiţii bune pentru a nu se

altera caracteristicile produsului

4 ndash funcţia de sortare şi ambalare ndash face posibilă oferirea unei varietăţi de produse sub

aspect calitativ structural de marcă Distribuitorul transformă lotul de producţie icircn lot de

vacircnzare oferindu-i produsul consumatorului individual sau icircn loturi mici

5 ndash funcţia de promovare ndash oferă informaţii consumatorului despre produse iar prin formele

de vacircnzare utilizate publicitate etc contribuie la creşterea volumului vacircnzării

6 - funcţia de service ndash constă icircn activităţi legate direct de vacircnzare şi negociere de livrare

instalare (a bunurilor de folosinţă icircndelungată) reparaţiilor icircn perioada de garanţie

7 ndash funcţia financiară ndash se realizează prin faptul că distribuitorul cumpără de la producător icircn

partidă mare oferindu-i contravaloarea produselor ceea ce-i permite continuitatea activităţii

chiar dacă produsele nu au ajuns la consumator Icircn acest fel distribuitorul este cel care

finanţează continuitatea producţiei asumacircndu-şi riscul

8 - funcţia socială ndash constă icircn asigurarea protecţiei intereselor consumatorului şi educarea

sa prin numeroase mijloace pe care comerţul le are la dispoziţie

Distribuţia icircşi icircndeplineşte aceste funcţii prin elementele sale componente canalele de

distribuţie distribuţia fizică comerţul engros şi comerţul cu amănuntul

Structura canalelor de distribuţie

Denumit adesea canal de marketing canalul de distribuţie este componenta esenţială a

submixului de distribuţie Canalul de distribuţie gestionează schimbările prin care trece un

produs icircn drumul său de la producător pacircnă la consumatorul final El apare ca ldquo o combinaţie de

utilităţi şi funcţiuni asigurate de icircntreprindererdquo ca o reţea de organizaţii şi persoane care au

responsabilitatea de a asigura disponibilitatea bunurilor la nivelul consumatorului El reflectă

atacirct itinerariul cacirct şi modalităţile ce asigură fluxul bunurilor de la producător la consumator

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Canalul de distribuţie trebuie privit ca un sistem ale cărui componente producător

consumator şi intermediar se condiţionează reciproc De asemenea canalul de distribuţie

vizează nu numai circuitul deplasării ruta pe care aceasta o urmează ci şi succesiunea de

transferuri a titlului de proprietate icircntre verigile componente ale lanţului de distribuţie extins

pacircnă la consumatorul final

Dimensiunile canalului de distribuţie

Orice canal de distribuţie se caracterizează prin trei dimensiuni

1 ndash lungimea ndash reprezintă numărul de etape verigi intermediare prin care trece produsul de

la producător la consumator (nu distanţa icircn spaţiu) Din acest punct de vedere se pot delimita

cacircteva tipuri de canale

a ndash canal direct ndash icircn care relaţia producător ndash consumator este nemijlocită deci nu apare

intermediarul (ex- serviciul de reparat icircncălţăminte cumpărarea pacircinii direct de la cuptor şi icircn

mod frecvent la bunurile de investiţii de producţie)

b ndash canal scurt ndash icircn care apare intermediarul Este un canal indirect cu un singur intermediar

ndash detailistul ndash considerat canal tradiţional Se utilizează mai ales pentru produsele

agroalimentare perisabile dar şi pentru produse de valoare mare de noutate de modă sau

cacircnd piaţa este concentrată Icircn cazul mijloacelor de producţie depozitele specializate pun la

dispoziţia consumatorului produsele icircn general pe bază de comenzi

Icircn acest caz producătorul icircşi asumă funcţia distribuţiei fizice pacircnă la magazin Avantajele

acestui tip de canal se reflectă icircn reducerea cheltuielilor realizarea relaţiei cu consumatorii sau

mărirea vitezei de rotaţie Distribuitorul este cel care icircşi asumă riscul comercial şi funcţia de

promovare

c ndash canalul lung ndash icircn care icircntre producător şi consumator de obicei apar doi intermediari

engrosistul şi detailistul

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Se utilizează icircn mod frecvent pentru mărfurile cu sortiment complex cu cerere

sezonieră sau care presupun operaţiuni de sortare ambalare etc Icircn acest caz produsele trec

printr-o singură verigă de depozitare dar pot fi şi mai multe Un asemenea canal necesită

cheltuieli mai mari icircncetinirea vitezei de rotaţie şi chiar pierderi datorită condiţiilor de

depozitare dar asigură o aprovizionare ritmică şi condiţii icircn genere adecvate de păstrare

d ndash canal complex ndash icircn care există mai mult de două verigi intermediare care vor spori

cheltuielile Se icircntacirclneşte mai ales icircn ţările dezvoltate ce practică comerţ integrat şi icircn comerţul

internaţional dar icircl icircntacirclnim adesea şi pentru bunuri de folosinţă curentă

2 ndash lăţimea canalului ndash numărul unităţilor prin care se asigură desfacerea produsului icircn

cadrul fiecărei etape a circuitului Icircn cazul bunurilor de consum lăţimea creşte pe măsura

apropierii de consumatori dar la bunurile de investiţii ea este mai redusă Lăţimea canalului de

distribuţie stă la baza selectivităţii distribuţiei icircn funcţie de care se disting mai multe forme de

distribuţie

a ndash distribuţie intensivă sau generală

b ndash distribuţie selectivă

c ndash distribuţie exclusivă ndash presupune alegerea unui singur intermediar convenit printr-un

contract prin care cumpărătorul se obligă să vacircndă numai comerciantului respectiv pe o

anumită piaţă Vacircnzarea prin franchising ndash se utilizează icircn ţările dezvoltate pentru produsele de

marcă

3 ndash adacircncimea canalului ndash reflectă gradul de dispersie icircn spaţiu al punctelor de vacircnzare al

apropierii de punctele de consum La bunurile de producţie adacircncimea e redusă distribuţia

avacircnd grad ridicat de concentrare teritorială la bunurile de consum adacircncimea e mare unele

fiind aduse la domiciliu (comandă corespondenţă comis-voiajor) Canalul de distribuţie este

specific fiecărei categorii de produs iar adesea acelaşi produs se poate afla icircn canale de

dimensiuni diferite Ca urmare la nivelul economiei naţionale se creează o adevărată reţea de

distribuţie formată din persoane şi organizaţii

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Icircn cazul companiei SC SPUMOTIM SA se folosesc canale directe şi scurte Produsele

finite sunt preluate de clienți și transportate cu propriul parc auto prin intermediari sau cu

ajutorul unei firme logistice

Cap VII Măsurare analiză imbunătățire

Pentru compania SC SPUMOTIM SA controlul și verificarea permanentă a activităților

logistice este realizată de un reprezentant al departamentului logistic care se ocupă de buna

desfășurare a activităților ce depind atacirct de logistica internă cacirct și de cea externă

Icircn ceea ce privește manipularea și transportul intern se face o verificare la fiecare 14

zile lucrătoare a tututor echipamentelor și utilajelor care sunt folosite icircn momentul de față

Astfel responsabilul logistic va stabili monitorizările si măsurările ce trebuie efectuate si

dispozitivele de monitorizare si măsurare necesare pentru justificarea conformităţii utilajelor cu

cerinţele specificate

Icircn cazul manipulării şi transportului intern se va verifica icircn permanenţă timpul efectiv de

lucru al utilajelor folosite conform formulei de mai jos

tp = tinc + ttr + tdes icircn care

tinc = timpul de icircncărcare al mijlocului de transport

ttr = timpul de transport efectiv ( și gol și icircncărcat )

tdes = timpul de descărcare

De exemplu icircn cazul cărucioarelor de transport icircncărcarea acestuia se poate realiza

icircntr-un interval de 2 minute timpul de transport pacircnă la destinație icircmpreună cu cel de

icircntoarcere ar fi 5 minute iar cel de descărcare ar fi de 1 minut atunci putem spune că timpul

procesului se ridică efectuacircnd o simplă adunare la 8 minute Orice coboracircre sub acest interval

denotă o lipsă de productivitate și ar trebui să se icircncerce icircn permanență o icircmbunătățire a

acestui timp Aceasta se poate realiza prin icircntreținerea continuă a echipamentelor de transport

interne asiguracircndu-se Icircn permanență funcționarea lor la capacitate maximă și un randament

ridicat

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Icircn ceea ce privește aprovizionarea și depozitarea putem spune că timpul de depozitare

al produselor finite este dat de fluctuația cererii pe piață Firma trebuie să mențină icircn

permanență un stoc de siguranță iar metoda de determinare a necesarului de aprovizionat este

aceea a cererii aleatorii la intervale egale Se cunosc cu certitudine numai intervalele de

reaprovizionare materia primă achiziționacircnd-se icircn funcție de comenzile primite

Icircn cazul transportului extern distribuția nu este realizată de către de către SC

SPUMOTIM SA clienții transportacircndu-și singuri produsele comandate fie prin contractarea

unor intermediari fie prin folosirea serviciilor anumitor firme logisice Aprovizionarea icircn schimb

se realizează cu ajutorul cisternelor proprii și cu ale mijloacelor de transport externe puse la

dispoziție de către furnizori Șefului departamentului logistic trebuie să urmărească icircn

permanență evoluția raportului CalitatePreț și să-l mențină la un nivel maxim Putem spune că

acest criteriu este cel mai relevant icircn măsurarea și analiza eficacității procesului de

aprovizionare desfășurat icircn cadrul societății

Cap VIII Responsabilitatea managementul firmei

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Această direcţie de analiză urmăreşte stabilirea gradului de icircncredere pe care icircl oferă

icircntreprinderea privind asigurarea unui nivel competitiv şi permanent al calităţii producţiei

Sistemul de conducere și asigurare a calităţii (SQAC) are ca principal obiectiv stabilirea

nivelului de implementare a SQAC sub raportul cuprinderii icircn sistem a tuturor activităților

implicate precum și a funcționării corecte a tuturor elementelor componente ale sistemului

Verificarea calităţii fabricaţiei urmărește evaluarea particularităților precum și a

metodelor utilizate pentru verificarea calității serviciilor si produselor precum și eficiența

acestor verificări

Calitatea proiectelor se bazeaza pe examinarea normelor interne a caietelor de sarcini

și a proiectelor de execuție O problemă importantă care apare aici este găsirea procedurii de

corelare icircn anumite cazuri a cerințelor clienților cu proiectele de care dispune firma Nivelul

autorității funcțiunii laquocalitateraquo se evaluează in principal prin felul icircn care organele de asigurare

a calității icircși exercită dreptul de a opri procesul de deservire a clienților icircn cazurile icircn care nu

sunt respectate condițiile de calitate Autoritatea funcțiunii calitate este asigurată integralLa

nivelul conducerii superioare se analizează periodic situația calității determinacircnd angajarea

tuturor compartimentelor și a resurselor necesare icircn acțiunile pentru creșterea nivelului

calității

Icircn ceea ce privește calitatea aprovizionării acest criteriu urmărește evaluarea calității

produselor procurate de la furnizori sub forma de materii prime sau componente Analiza

pornește de la concepția conform căreia pentru calitatea materiilor prime semifabricatelor sau

componentelor primite din afară responsabilitatea revine integral celui care le comercializează

Sistemul de recepție a materiilor prime este integrat icircn acorduri de partenierat pe termen

mediu și lung cu subfurnizorii incluzacircnd colaborarea pentru asigurarea calității prin eforturi

comune

Costurile calităţii reprezintă un criteriu important ce evaluează politica de calitate pe

care o desfășoară firma atacirct prin măsura cheltuielilor care se fac pentru prevenirea defectelor

cat și a celor determinate de noncalitate Analiza costurilor trebuie privită ca un instrument

absolut necesar al managementului calității Costurile calității sunt procesate și analizate Pe

baza acestor analize se stabilesc măsuri corective și se urmărește corectarea lor

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Managementul general al firmei cuprinde pe de o parte o evaluare a calităţii procesului

managerial şi pe de altă parte calitatea echipei manageriale Icircn scopul evaluării sunt examinate

strategia firmei structura organizaţională metodele şi tehnicile manageriale precum şi nivelul

de informatizare implicat icircn procesul de management

Metodele tehnicile şi instrumentele manageriale utilizate icircn procesul de conducere icircn

raport cu obiectivele stabilite icircn strategia firmei scopurile urmărite cerinţele de optimizare a

capacităţii de muncă a componenţilor echipei manageriale şi motivarea icircntregului personal

pentru atingerea obiectivelor firmei sunt la un nivel optim Funcţionalitatea şi eficienţa

sistemului informaţional managerial şi modul de integrare al acestuia icircn procesul managerial şi

icircn structura organizaţională a firmei sunt parţial inadecvate necesitacircnd reproiectări şi unele

dezvoltări

Conducerea societăţii e asigurată de un Director General un Director de Calitate un

Director Economic un Director Comercial și un Director Tehnic Firma asigură personal cu

calificare corespunzătoare să efectueze procesul tehnologic şi cerinţele de funcţionare a firmei

Stilul de conducere adoptat de firmă este cel echilibrat care se manifestă prin o preocupare

constantă şi echilibrată atacirct pentru oameni cacirct şi pentru activitatea economică

Prin certificările primite pentru Sistemul Calității Protecția Mediului Analize și Control

organizația demonstrează cunoașterea și folosirea standardelor de calitate corespunzacircnd

Normelor Europene fiind un partener de icircncredere pentru colaboratorii ei

Personalul organizației 644 de salariați dintre care

bull 122 personal TESA din care -5 directori

-18 șefi de departamente

bull 11 maiștri

bull 387 muncitori calificați

bull 124 muncitori necalificați

Organigrama firmei

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cap IX Decizii de icircmbunătățire

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

O acţiune corectivă este o acţiune icircntreprinsă pentru a elimina cauzele unei

neconformităţi detectate sau a altor situaţii nedorite icircn vederea prevenirii repetării acestora

pe cacircnd acţiunea preventivă este o acţiune icircntreprinsă pentru eliminarea cauzelor unor

neconformităţi potenţiale sau a altor situaţii nedorite posibile icircn scopul prevenirii apariţiei

acestora

Pentru SC SPUMOTIM SA am propus două icircmbunătățiri care se doresc a fi

implementate

1 Rearanjarea mărfurilor icircn cazul depozitului de produse finite pentru Dacia Logan

MCV Sandero Acesta conține șezuturi față spătare față șezuturi spate spătare spate pentru

360 de mașini din fiecare tip de Dacie(Logan Sandero MCV)

Varianta inițială a depozitului este prezentată icircn figura 41 din capitolul II Acesta are o

suprafață de 4078 msup2 Marfa ar fi trebuit depozitată icircn stive de max 2 m și utilizată metoda

FIFO doar că datorită aranjării necorespunzătoare(marfa fiind aruncată și nu aranjată) nici unul

din cele două principii nu se respectă

Vom lua cantitatea maximă ce se poate depozita 720 buc spătare față720 buc șezuturi

față 360 buc șezuturi spate360 buc spătare spate pentru toate cele 3 tipuri de mașini

Pentru varianta propusă vom depozita produsele icircn containere și le vom rearanja astfel

icircncacirct aceastea să fie manipulate și transportate mai ușor iar aranjarea icircn depozit să fie

corespunzătoare

Icircn tabelul următor avem reprezentate dimensiunile fiecărui tip de produs fabricat

pentru cele 3 tipuri de mașini precum și dimensiunile containerelor si nrbuccontainer

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

DestinațieDenumire produs

dimensiune[cm]

Dimensiune

Container[cm]

Număr buccontainer

Logan

-șezut față 50times50times15 150times100times150 60

-spătar față 60times50times16 180times150times120 60

-șezut spate 140times50times18 180times140times150 30

-spătar spate 140times55times10 150times140times110 30

MCV

-șezut față 50times50times15 150times100times150 60

-spătar față 60times50times16 180times150times120 60

-șezut spate 140times50times18 180times140times150 30

-spătar spate 140times55times10 150times140times110 30

Sandero

-șezut față 50times47times15 150times150times150 60

-spătar față 60times52times16 180times160times140 60

-șezut spate 1425times47times20 200times143times141 30

-spătar spate 1425times57times10 150times143times115 30

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Pentru 360 de mașini vom avea nevoie de următoarele

Pentru Dacia LoganMCV

720buc șezut față = gt 12 containere -6 icircn lungime(9 m) 1 pe lățime(1 m) 2 icircn

icircnălțime(3 m)

720 buc spătar față = gt 12 containere -6 icircn lungime(108 m) 1 pe lățime(150 m) 2 icircn

icircnălțime (240 m)

360 buc șezut spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(108 m) 1 pe lățime(140 m) 2 icircn

icircnălțime (3 m)

360 buc spătar spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(9 m) 1 pe lățime(140 m) 2 icircn

icircnălțime(220 m)

Pentru Dacia Sandero

720buc șezut față = gt 12 containere - 6 icircn lungime(9 m)1 pe lățime(150 m) 2 icircn

icircnălțime(3 m)

720 buc spătar față = gt 12 containere - 6 icircn lungime(108 m) 1 pe lățime(160 m) 2 icircn

icircnălțime (280 m)

360 buc șezut spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(12 m)1 pe lățime(145 m)2 icircn

icircnălțime (141 m)

360 buc spătar spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(9 m)1 pe lățime(145 m)2 icircn

icircnălțime(230 m)

Noul depozit va arăta ca icircn figura următoare

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Fig5 Noul depozit de produse finite

Bir

ou

gest

ion

ar R

eper

e

nec

onfo

rme

ZONĂ DEPOZITARE PRODUSE FINITE

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Avantajele rearanjării produselor finite icircn spațiul de depozitare sunt următoarele

- manipularea și transportul intern se fac mult mai ușor

- se poate respecta metoda FIFO

- o dată cu introducerea containerele nu există riscul ca marfa să blocheze trecerea sau

să ocupe culoarele de trecere atunci cacircnd depozitu este icircncărcat la capacitate maximă

2 Introducerea unui compartiment logistic care va fi format din directorul de logistic și

de managerul de logistică

Compartimenul logistică răspunde de activitatea de aprovizionare cu bunuri şi

materiale de organizarea din punct de vedere logistic a activităţilor coordonează parcul auto

şi sistemul informatic al organizației

Compartimentul logistică are următoarele atribuţii principale

Asigură aprovizionarea organizației cu materiale şi bunuri

Colaborează cu toate departamentelecompartimentele icircn vederea stabilirii

necesarului logistic

Icircntocmeşte referatele de necesitate pentru achiziţia de bunuri şi serviciii şi le

supune aprobării directorului principal

Icircntocmeşte caiete de sarcini și documentaţia tehnică necesare pentru asigurarea

logisticii instituției

Urmăreşte derularea contractelor de achiziţii

Urmăreşte ca bunurile facturate şi plătite să fie icircn concordanţă din punct de

vedere al cantităţii calităţii şi valorii cu prevederile contractuale sau comenzile emise

după caz Se certifică astfel realitatea regularitatea şi legalitatea bunurilor şi

prestărilor de servicii

Realizează activitatea de amenajare corespunzătoare a spațiilor de depozitare

Asigură şi răspunde de coordonarea activităţii de transport bull Gestionează parcul

auto şi inventarul din dotarea acestuia

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Răspunde de starea tehnică şi estetică a autovehiculelor de icircntreţinerea şi

repararea autovehiculelor de reviziile şi inspecţiile tehnice periodice ale acestora

Răspunde de gestionarea bonurilor de carburante de eliberarea acestora din

gestiune icircn baza consumurilor normate şi utilizarea acestora potrivit reglementărilor

icircn vigoare

Asigură icircntreţinerea si depanarea echipamentelor IT (calculatoare imprimante

scanere monitoare notebook-uri) Asigură instalarea dezinstalarea sistemelor de

operare si a soft-urilor folosite pe stațiile de lucru Realizează intervenții pentru

remedierea disfuncţionalităţilor apărute icircn funcţionarea echipamentelor IT mai sus

menţionate la solicitarea utilizatorilor

Asigură asistenţa pentru achiziţionarea componentelor hardware (hdd fdd

unităţi optice mouse tastaturi memorii RAM surse plăci reţea modem-urietc)

precum şi icircnlocuirea acestora

Page 7: Proiect Final Final

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

- operaţii de fracţionare sau de grupare care permit trecerea de la un lot de o altă

dimensiune dar constituit din mărfuri identice de exemplu constituirea unităţilor de

icircncărcătură paletizate containerizate pachetizate

- operaţii de pregătire a sortimentului comercial adică trecerea de la unul sau mai multe

loturi cuprinzacircnd o altă gamă şi o altă cantitate de mărfuri icircn funcţie de cerinţele

beneficiarului

- operaţii de transport prin care se realizează deplasarea mărfurilor fie icircn loturi

complete de la un singur expeditor la un singur destinatar fie prin gruparea mai multor

trimiteri avacircnd destinatari diferiţi icircn această a doua variantă sunt necesare circuite de

colectare şi circuite de livrare

Combinaţia acestor operaţii impune tehnici dintre cele mai diverse studiul lor arătacircnd

existenţa unei stracircnse icircntrepătrunderi şi dependenţe a operaţiilor respective din punct de

vedere tehnic şi economic soluţia uneia dintre componente depinzacircnd de soluţiile adoptate

pentru celelalte Astfel natura produsului unitar sau icircn vrac determină natura ambalajului şi

alegerea mijlocului de transport după cum formarea unei unităţi de icircncărcătură paletizată sau

pachetizată este determinată de dimensiunile produselor natura ambalajelor rezistenţa la

stivuire modul de grupare condiţiile de depozitare cerinţele beneficiarilor etc

Canalele de aprovizionare pot fi

directe ndash cacircnd componentele necesare icircntreprinderii sunt aduse direct de la

producători Avantajul acestor canale constă icircn preţ care este cel al producătorului iar

ca dezavantaj ar fi distanţele mari de unde ar trebui aduse unele componente necesare

Acest tip de canale se recomandă icircn cazul icircn care se aduc cantităţi mari de materii prime

necesare şi cacircnd costul cu transportul acestora este mult mai mic decacirct adaosul

practicat de intermediari

indirecte ( prin intermediari) ndash cacircnd icircntre producătorul efectiv al materiei prime

materialelor pieselor de schimb şi consumatorutilizator se interpun intermediari (baze

de aprovizionare angrosişti agenţi de vacircnzare etc) Acest tip de canal de aprovizionare

se recomandă icircn special icircn cazul icircn care se necesită cantităţi mai reduse de materii prime

şi materiale

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

b) Logistica distribuţiei ndash cuprinde manipularea transportul extern aşteptarea depozitarea

controlul şi se referă ladistribuţia produselor executate de către o icircntreprindere Distribuţia

poate fi făcută şi de către icircntreprinderea producătoare

Cap II Dimensionarea icircn domeniul manipulării şi transportului intern

Manipularea este o activitate care presupune deplasarea unui obiect sau unităţi de

icircncărcătură icircn raza locului de muncă sau icircn apropierea lui Distanţa de deplasare icircn cazul

manipulării depinde de tipul locului de muncă şi de dimensiunile obiectului

Transport intern (icircn interiorul icircntreprinderii) icircn acest caz transportul se realizează icircntre

secţii şi sectoare de activitatea precum şi icircn interiorul acestora icircntre spaţii de depozitare

puncte de primire şi de expediţie puncte de verificare şi control Deplasarea se poate face cu

ajutorul unor mijloace de transport intern specifice (electocare robocare electro şi

motostivuitoare tractoare) Distanţa maximă parcusă icircn cadrul acstui transport nu poate fi

precis definită ea depinzacircnd de lungimea traseelor din interiorul icircntreprinderii

Manipularea articolelor din spumă poliuretanică flexibilă se face conform normelor de

tehnică a securității și prevenirea și stingerea incendiilor pentru material combustibile

Manipularea produselor finite sau a celor nefinalizate se face manual și mai rar cu transpaleți In

cazul materiilor prime manipularea se face manual sau mecanizat pentru produsele textile și iar

pentru substanțe nu se face manipulare(doar transport intern)

Icircn cazul transportului intern la SC SPUMOTIM SA el se face cu mijloace proprii

Materiile prime cele mai importante ( poliol și izocianat) nu se transportă intern ele fiind

descărcate direct icircn rezervoare Celelalte materii prime se transportă cu mijloace de transport

proprii ale intreprindere icircn funcție de cantitate

Icircn cazul produselor finite transportul intern se face atacirct manual cacirct și cu cărucioare

transpaleți motostivuitoare conform tabelului următor

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Nr

crtTipul utilajului La ce servește Nr

bucăți

1 Cărucioare-de evacuare

-de distribuție

Evacuare produselor finite spre depozitDistribuția produselor la punctul de icircncărcare

19

2 Transpaleți Ridicare marfă 6

3 Motostivuitoare Manipulare și transport intern

marfăicircn cazul produselor grele

care nu se pot transporta sau

manipula manual

6

Tab1 Parcul intern de mijloace de manipulare şi transport

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Fig2 Motostivuitor Fig3 Transpalet manual

Fig4 Cărucior

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Criterii de selecţie ale soluţiilor optime

După cum s-a putut observa icircn dimensionarea manipulării și a transportului intern se

poate ajunge la mai multe soluții funcție de următoarele

- gradul de integrare a manipulării şi a transportului intern icircn interiorul sistemului

logistic global

- modul icircn care este privit sistemul logistic icircn cadrul respectivei dimensionări

- costul manipulării și a transportului intern icircn totalul costului produsului pentru care s-

au dimensionat acestea

- utilajele care se vor utiliza icircn manipularea și transportul intern

Icircn cazul SC SPUMOTIM SA dimensionarea manipulării și transportului intern s-a

făcut pe baza costului criteriului minim utilizacircndu-se astfel tehnologii utilaje și instalații

necostisitoare care icircndeplinesc icircn mare parte nevoile responsabililor logistici

Cap III Dimensionarea aprovizionării și depozitării

31 Date initiale(stabilirea tipului de depozit tipului de circulatie a mărfii)

Depozitarea reprezintă activitatea de stocare a obiectelor (unităţilor de icircncărcătură) pe

un interval mai mic (depozitare temporară) sau mai mare (depozitare efectivă) Depozitarea se

poate face la locurile de muncă icircn spaţii special amenajate la platformele şi rampele de

icircncărcare descărcare sau icircn depozite special construite icircn acest scop icircn funcţie de tipul natura

şi forma unităţilor de icircncărcătură ce vor fi depozitate

Depozitul este un spaţiu special amenajat şi dotat corespunzător pentru a primi păstra

şi a pregăti bunuri materiale (mărfuri) icircn vederea distribuirii lor către beneficiari Din punct de

vedere logistic depozitul are rol de regulator adica asigura in momentul necesar marfurile in

cantitatea sortimentul si calitatea dorită

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Depozitarea poate fi de doua feluri

paletizată

icircn stivă sau icircn bloc cacircnd sortimentul este mic şi cantităţile mari

icircn rafturi sau stelaje cacircnd sortimentul este numeros

fără palete

icircn stivă sau icircn bloc pe palete suprapuse

icircn mobilierul tehnologic (stelaje)

Clasificarea depozitelor

1) După destinaţie

- depozite din sfera producţiei din care fac parte cele aparţinacircnd icircntreprinderilor

industriale cu excepţia celor pentru produse finite

- depozite din sfera circulaţiei din care fac parte depozitele unităţilor de aprovizionare şi

desfacere ale unităţilor industriale şi ale comerţului precum şi depozitele teritoriale de

aprovizionare

- depozite mixte care servesc producţia şi circulaţia şi cuprind de regulă produse finite

2) După natura produselor depozitate

- depozite de materiale şi semifabricate

- depozite pentru dispozitive scule şi piese de schimb

- depozite de produse finite

3) După destinaţia materialelor

- depozite de materii prime şi materiale

- depozite de materiale pentru construcţii

- depozite de carburanţi

- depozite de ambalaje

4) După felul materialelor care se păstrează şi manipulează

- depozit universale icircn care se păstrează mărfuri diferite

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

- depozite specializate pentru depozitarea unui singur fel sau unei grupe de materiale

(produse chimice feroase alimentare etc )

5) După sistemul constructiv

- depozite deschise fără acoperiş pentru produse care nu se degradează sub acţiunea

agenţilor atmosferici

- depozite deschise de tip şopron sau copertină icircn care se depozitează de obicei

materialele lemnoase de construcţie etc

- depozite icircnchise pentru păstrarea materialelor mai pretenţioase care trebuie ferite de

precipitaţii atmosferice umiditate şi razele solare Ele trebuie să ofere izolare faţă de

- mediul exterior să aibă instalaţii de ventilaţie şi icircncălzire pentru a proteja mărfurile din

interior

6) După modul de folosire al spaţiului

- depozite pe orizontală (suprafaţă mare )

- depozite pe verticală sau pe icircnălţime ( suprafaţă mică oferind o mai bună utilizare a

spaţiului)

7) Din punct de vedere al amplasării mărfurilor şi al fluxurilor de circulaţie distingem mai

multe tipuri de depozite Modul de alegere al unuia sau al altuia depinde de frecvenţa

de intrare-ieşire a mărfurilor icircn aceste depozite şi durata de depozitare a acestor mărfuri

- depozite cu circulaţie liniară şi mărfuri amplasate longitudinal (fig 31a) se folosesc

pentru stocuri cu rulaje medii avacircnd avantajul posibilităţii efectuării operaţiilor multiple

şi a introducerii şi scoaterii mărfurilor din depozit cu aceeaşi viteză

- depozit cu circulaţie liniară şi mărfuri amplasate transversal (fig 31b) se foloseşte

pentru mărfuri cu frecvenţe mari la ieşire

- depozit cu circulaţie icircn formă de L (fig31c) permite depozitări cu durate mari pentru

unele mărfuri şi mici pentru altele Este foarte eficient pentru mărfuri cu frecvenţe mari

la ieşire

- depozit cu circulaţie icircn formă de U (fig31d) se foloseşte pentru mărfuri cu durate mari

sau medii de aprovizionare

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

- depozite cu intrare-ieşire pe o parte (fig31e) se utilizează pentru sorturi de marfă

puţine ca număr din care unele au frecvenţe foarte mari la ieşire

- depozite cu intrare-ieşire pe ambele părţi (fig31f) permite o mare mobilitate icircn

depozitare folosindu-se pentru un sortiment ridicat de mărfuri

c) d)

e)

Fig nr 31 Tipuri de depozite in funcţie de circulaţia mărfurilor f)

P

L

M

I

E

P

L I M

E

P

L M I E

P E

I

M

L

P+E I M L

P

+

E

I M L M I

P

+

E

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Din punct de vedere al amplasării mărfurilor și al fluxurilor de circulație distingem mai

multe tipuri de depozite Modul de alegere al unuia sau altuia depinde de frecvența de intrare-

ieșire a mărfurilor icircn aceste depozite și de durata de depozitare a acestor mărfuri Astfel icircn

figurile de mai sus sunt prezentate principalele depozite de acest tip icircntalnite in practica

După natura produselor depozitate avem un depozit de produse finite pentru șezuturi

spatare pentru toate tipurile de Dacie Depozitul este nepaletizat marfa fiind icircnfoliata și

depozitata pe jos icircn stivă cu icircnălțimea de maxim 2 m Icircn funcție de circulația mărfurilor avem

un depozit cu circulație liniară și mărfuri amplasate longitudinal acesta fiind folosit pentru rulaje

medii avacircnd avantajul posibilității efectuării operațiilor multiple și a introducerii și scoaterii

mărfurilor cu aceeași viteză

P

L I M

E

Specificații

P-zona de primire

E- zona de expeditie

L-zona de depozitare cu frecvență lentă

M-zona de depozitare cu frecvență medie

I-zona de depozitare cu frecvență icircnaltă

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

32 Metode de stabilire a necesarului de aprovizionat și de gestiune a stocurilor

Dimensionarea aprovizionării se face ținacircnd seama de următoarele

- sistemul de organizare al producţiei (Just in time Just in case etc)

- tipul producţie (individuală serie masă)

- tipul structurilor de fabricare ( functional celulară icircn flux)

- tipul de management utilizat( prin costuri prin obiective etc)

- condiţiile concrete din fiecare unitate economică icircn ceea ce priveşte

spaţiile de depozitare disponibile mijloacele financiareetc

- mediul ambiant economic icircn care funcţionează respectiva unitate

Funcţie de cele de mai sus principalele cazuri care pot apărea icircn

aprovizionare sunt urmatoarele

Consum uniform(gestiune cu cerere constanta la intervale egale de timp) Este

cazul ideal care se icircntacirclneşte foarte rar Se cunosc foarte bine atacirct stocul maxim

necesar cacirct şi intervalul de timp la care se face reaprovizionare Icircn acest caz se

poate calcula foarte uşor şi momentul icircn care se lansează o comandă pentru

aprovizionare şi implicit un ordin (comanda) de fabricaţie

Lipsa vremelnica de stoc ( perioada determinata și cerere constantă cu

posibilități de ruptură a stocului)

Cerere aleatorie(variabilă) la intervale egale Această metodă prevede dinainte o

frecvenţă fixă de fabricare a fiecărui produs Cacircnd este timpul de lansat

fabricarea se lansează cantitatea necesară pentru a aduce stocul la nivelul

maxim prestabilit (stocul maxim minus stocul actual egal cantitatea lansată)

Cerere constanta la interval variabile Această metodă este numită icircn mod curent

aprovizionare la punctul de consum sau la prag Cacircnd stocul unui anumit produs

atinge un prag dinainte determinat se generează un ordin de fabricaţie a unei

cantităţi fixe stabilită şi ea dinainte Prin urmare cantitatea lansată este fixă şi

frecvenţa variabilă pentru că este definită de consumul clienţilor

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cerere variabilă la intervale variabile Această metodă este cea mai nefavorabilă

pentru firme Icircn acest caz nu se cunoaște nici cacirct se consumă pe zi nici icircn ce

perioadă se epuizează stocul nici intervalul de reaprovizionare nici stocul maxim

necesar

Icircn cazul SC SPUMOTIM SA metoda de gestiune a stocurilor aleasă este cerere

variabilă la intervale de timp egale

33 Dimesionarea propriu-zisă a depozitului

-suprafața necesara

-volum

-suprafața și valoare

Stotala=Sbaza + Sanexa

Sbaza - suprafețele pentru activitatea de bază(spatii de depozitare propri-zise inchise

semiicircnchise șoproane copertine platforme de depozitare rampe precum și acele spații stracircns

legate de procesul de manipulare păstrare și comercializare a mărfurilor)

Sanexa- suprafețele anexe (birouri grupuri sociale garaje drumuri platforme)

Coeficientul de utlizare a volumului(Vn)

Vn=SnIn unde

Sn-suprafața depozitului propriu-zis

In- icircnalțimea depozitului

Icircn activitatea de proiectare a depozitelor şi pentru analiza gradului de folosire a depozitelor existente se foloseşte o serie de coeficienţi

1048766 coeficientul de utilizare a suprafeţei (Kus) care reprezintă gradul de utilizare a suprafeţei totale de depozitare se calculează ca şi raport icircntre suprafaţa de depozitare propriu-zisă (Sd) şi suprafaţa totală a depozitului (Sdt)

Kus = Sd Sdt

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

1048766 coeficientul de utilizare a icircnălţimii depozitului (Kuicirc) cu ajutorul căruia se determină gradul de utilizare a icircnălţimii depozitului se calculează ca şi raport icircntre icircnălţimea medie a depozitului (Icircm) şi icircnălţimea maximă utilă (Icircmu)

Kui=ImImu

1048766 coeficientul de utilizare a volumului (Kuv) care reprezintă ponderea utilizării volumului depozitului calculacircndu-se ca şi produs icircntre coeficientul de utilizare a suprafeţei (Kus) şi coeficientul de utilizare a icircnălţimii depozitului (Kuicirc)

Kuv=KusKuicirc

1048766 suprafaţa necesară pentru o unitate de volum depozitată (su) care se calculează ca şi raport icircntre suma suprafeţei de depozitare propriu-zisă (Sd) şi suprafaţa auxiliară (Sa) şi volumul mărfurilor depozitate (V)

Su=Sd+SaV

1048766 coeficientul folosirii capacităţii depozitului icircn timp calculat ca şi raport dintre produsul icircntre cantitatea depozitată (Qd) şi zilele de funcţionare a depozitului (Zf) şi produsul icircntre capacitatea depozitului (Cd) cu zilele calendaristice ale unui an (365)

Kfcd=QdZfCd365

1048766 costul total pe unitatea depozitată (CTud) cu ajutorul căruia se poate cunoaşte nivelul cheltuielilor necesare cu depozitarea unei unităţi de volum in perioada unui an de zile calendaristic calculat după următoarea formulă

CTud=ViA+CheQdicircn care Vi ndash valoarea de inventar a tuturor mijloacelor fixe din depozit A ndash cota de amortizare a mijloacelor fixe Che- cheltuieli de exploatare Qd ndash cantitatea depozitată

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

34 Criterile de selecție ndash Model de selecție de decizie

Criteriul ales pentru dimensionarea depozitului este criteriul utilizării maxime a spațiului

icircn care se va ține seama de utilizarea icircn cel mai icircnalt grad a spațiului și este aplicabil icircn special icircn

cazurile icircn care spațiul disponibil este limitat

Deciziile referitoare la alegerea tipurilor de depozite presupun analizarea de către logisticieni a

variantelor posibile Selecţia anumitor tipuri şi modul lor de combinare sunt direct influenţate

de caracteristicile cererii clienţilor politica firmei avantajele şi limitele fiecărui tip de depozit şi

existenţa pe piaţă a unor operatori de icircncredere specializaţi icircn oferirea de servicii de

depozitare

Alegerea formei de aprovizionare se bazează pe analize diagnostic riguroase prin care să se

identifice oportunităţile fiecărei modalităţi şi mai ales posibilităţile firmei de a le valorifica Icircn

asemenea analize preponderente vor fi criteriile economice dar se vor utiliza şi criterii de altă

natură (sociale politice etc)

Necesitatea unor asemenea analize reiese din faptul că se pot aloca eforturi substanţiale

pentru cunoaşterea acestor relaţii şi deci icircn mod logic se aşteaptă rezultate pozitive pe termen

cacirct mai lung pe de o parte iar pe de altă parte pot să apară anumite ameninţări - cum ar fi

creşterea dependenţei faţă de furnizor - icircn cazul furnizorului unic sau al folosirii unor resurse

materiale foarte speciale

Principalele probleme care se pun din punct de vedere al stabilirii formei (formulei) de

aprovizionare sunt

- alegerea icircntre aprovizionarea de la un furnizor unic sau de la mai mulţi pentru

acelaşi produs

- alegerea icircntre aprovizionarea directă (de la producători) şi indirectă (prin

intermediar)

- alegerea icircntre aprovizionarea pe bază de contract sau pe bază de comandă

- alegerea formulei de cumpărare - individual sau icircn comun

Pentru aprovizionare s-a ales criteriul eficientei maxime CALITATEPRETagraveMAXIM

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cap IV Dimensionarea din perspectiva distribuției și transportului extern

Distribuţia cuprinde toate activităţile care au ca scop trecerea unor produse sau bunuri

de la producător (icircntreprindere producătoare) la consumatorutilizator (icircntreprindere

uilizatoareconsumatoare a respectivelor produse sau persoane fizice) Ea are deci ca scop să

lege producţia de consum Rolul pe care distribuţia icircl are este următorul

- de a regulariza mişcarea bunurilor şi serviciilor icircntre producţie şi consum amortizacircnd

atunci cacircnd apar efectele negative ale fenomenelor conjuncturale ale pieţei

- de a informa producătorul asupra nevoilor şi dorinţelor clientelei

- de a satisface clientela furnizacircndu-i un anumit număr de servicii

Transportul extern ( icircn exteriorul icircntreprinderii ) se referă la deplasarea materiilor

prime materialelor și produselor finite putacircndu-se face pe distanțe medii și lungi cu mijloace

de transport adecvate cantităților de mărfuri necesare aprovizionării șisau distribuției

Icircn ceea ce privește distribuţia la SC SPUMOTIM SA el se execută cu mijloace de

transport acoperite uscate curate ferite de lumină Fiecare lot va fi icircnsoțit de o declarație de

conformitate

Pentru livrarea mărfurilor către clienții firmei Spumotim nu asigură transportul Clienții

icircși transportă produsele comandate icircnchiriind camioane sau minibus-uri direct de la firmele de

transport din țară Icircnsă există și situații mai rare cacircnd Spumotim trebuie să asigure transportul

Această cerință este prevăzută icircn contractul de vacircnzare ndash cumpărare Icircn aceste cazuri Spumotim

icircnchiriază camioanele necesare de la casele de expediții preferate (DUNCA ndash TIMIȘOARA EFE ndash

BUCUREȘTI HEPTACO ndash TIMIȘOARA DINUTRANS ndash SĂCĂLAZ CARGOTRANS ndash BUCUREȘTI

TRUCK SPED ndash TIMIȘOARA PETROFLAX ndash P NEAMȚ)

Icircnainte de a fi incărcate icircn camioanele icircnchiriate de către client mărfurile sunt verificate

din punct de vedere calitativ După ce ies din fabrica Spumotim și se indreaptă spre client

Spumotim nu icircși mai asumă răspunderea pentru mărfurile livrate Dacă acestea sunt distruse

pierdute sau furate casa de expediții angajată de client ii acordă o despăgubire Același lucru se

icircntacircmplă și icircn cazul icircn care Spumotim icircnchiriază camioanele necesare de la o firmă de expediție

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Societatea nu icircși asumă răspunderea pentru marfa distrusă icircn timpul transportului casa de

expediții acordacircnd o despăgubire clientului dacă plata s-a efectuat icircnaintea livrării sau

societății Spumotim dacă nu s-a efectuat icircncă plata mărfurilor de către client și aceasta este

icircncă proprietatea ei

Principalele materii prime utilizate icircn cadrul activității productive de la SC Spumotim

SA sunt următoarele

1 Poliol-transportul se face cu cisterna proprie și cu cisternele furnizorului de la SC

Oltchim Racircmnicu Vacirclcea

2 Izocianat-transportul se face cu cisterna proprie și cu cele ale furnizorului de la SC

Oltchim Racircmnicu Vacirclcea

3 Antiaderenți

4 Coloranți-Huntsman Romacircnia

5 Activatori

6 Adezivi

7 Inserții metalice- transportul se face cu Tir-ul de la Alfa Rom Carpați Industrial Grup

Pitești

8 Textile

Se poate oberva că principalul criteriu de selecţie a soluției optime icircn cadrul procesului

de aprovizionare este acela al eficienţei maxime Firma beneficiază de 2 cisterne proprii cu care

se desfășoară principalele activități de aprovizionare acestea avacircnd o capacitate mare de

transport dar icircn procesul de aprovizionare se mai folosesc de asemenea și mijloacele de

transport specifice care sunt puse la dispoziție de către furnizori Se obține astfel un raport

calitatepreț maxim

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

CapV Dimensionare

Manipularea

Manipularea articolelor din spumă poliuretanică flexibilă se face conform normelor de

tehnică a securității și prevenirea și stingerea incendiilor pentru material combustibile

Manipularea produselor finite sau a celor nefinalizate se face manual și mai rar cu transpalețiIcircn

cazul materiilor prime manipularea se face manual sau mecanizat pentru produsele textile și iar

pentru substanțe nu se face manipulare(doar transport intern)

Transportul intern

Transportul intern se face cu mijloce proprii Materiile prime cele mai importante

( poliol și izocianat) nu se transportă intern ele fiind descărcate direct icircn rezervoare Celelalte

materii prime se transportă cu mijloace de transport proprii ale intreprindere icircn funcție de

cantitate Icircn cazul produselor finite transportul intern se face atacirct manual cacirct și cu cărucioare

transpaleți motostivuitoare

Aprovizionarea

SC Spumotim SA se asigură că produsele sau serviciile achiziționate sunt conforme cu

necesitățiile organizației și condițiile specific icircn documentația de aprovizionareconform

prevederilor procedurii generale de aprovizionarerdquo

De asemenea pentru a preveni un impact asupra mediului la utilizarea bunurilor

aprovizionateorganizația identifică aspectele de mediu la recepția bunurilor pe baza

documentelor de aprovizionare sau a cerințelor de mediu comunicate furnizorilor

Icircn funcție de importanța produselor și a echipamentelor utilizatefurnizorii sunt selectați pe

baza aptitudinilor acestora de a satisface condițiile de calitate și de mediu ale produselor

Un considerent major la aprobarea furnizorilor pentru elementele cu impact asupra

calității produsului șisau a mediului icircl constituie sistemul de management al calității și de

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

mediu al furnizorilor politica firmei e de a selecta furnizorii certificați icircn conformitate cu

standardele SR EN 9001ISO 169492002 și SR EN ISO4001atunci cacircnd acest lucru este posibil

Furnizorilor li se cere ca la livrare să furnizeze dovezi de conformitate cu specificațiile

Documentație de aprovizionare sunt elaborate cu detalii specifice privitoare la

cantitate

descriere

preț

specificații de livrare

instrumente speciale

specificații tehnice

cerințe de ambalare

termene și condiții de transport

depozitare

manipulare

păstrare după caz

Produsele achiziționate sunt verificate validate de către comisia de recepție desemnată

de managerul departamentuluiatunci cacircnd produsele sunt duse direct la punctele de

lucruProdusele achiziționate pot fi verificate și de către client la solicitarea acestuia Cacircnd este

posibil materialele sunt supuse proceselor de verificareiar dacă verificarea indică

nesatisfacerea specificațiilor de calitatesunt notate ca și produse neconforme

Produsele de aprovizionat sunt pentru

Satisfacerea cerințelor clienților (ofertecontractecomenzi)

Necesar intern (piese de schimbstocconsumabilediverseservicii)

- se face identificarea aspectelor de mediu semnificative asociate produselor și

serviciilor aprovizionate de catre managerul departamentului de Import-ExportSPD

sau a responsabilului de aprovizionare

-se calculează valoarea produselorserviicilor și se transmite printr-un

memoriu directorului general

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Depozitarea

Depozitarea materiilor prime se face astfel

1 Pentru poliol și izocianat Spumotim dispune de două magaziiuna pentru secția de

Turnări auto și alta pentru secția de Spumare-Prelucrare

2 Pentru secția auto mai există o magazie pentru inserții metaliceAcestea sunt depozitate

in containăre

3 Pentru secția Confecții-Articole camping o magazie ce conține produse

textilenasturifermoare

4 Pentru celelalte materii primeantiaderenți activatori adezivi coloranțietc icircncă o

magazieAcestea se depozitează de obicei icircn butoaie de 100-200kg

Exemplu magazia de materii prime (poliol și izocianat) pentru secția turnări auto

Magazia conține 5 rezervoare de izocianat și 4 de poliol cu o capacitate de 30 t Icircn ea mai

sunt și rafturi pe care sunt depozitate matrițele de la instalația de turnare icircn forme

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Fig 5 Depozit de materii prime

-rezervor poliol

-rezervor izocianat

12 ndash reprezintă rafturi pe care sunt depozitate matrițel

ZONĂ DE DEPOZITARE

1 2

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Transportul extern

Transportul se execută cu mijloace de transport acoperite uscate curate ferite de

lumină Fiecare lot va fi icircnsoțit de o declarație de conformitate

Transportul extern al materiilor prime utilizate pentru producție icircn cadrul firmei sunt

aduse de către departamentul aprovizionare pe baza contractelor icircncheiate cu

furnizoriiCantitățile de referință care se trec in contracte se estimează pe baza consumului

anului precedent la care se adaugă o marjă de +20

Controlul informațiilor

Icircn ceea ce privește partea de control al informațiilor s-ar putea imlementa un sistem

ERP care reprezintă o icircmbinare a practicilor de management al afacerilor cu tehnologia

informațiilor prin care procesele de afaceri ale unei companii sunt integrate in cadrul

sistemului informatic in vederea atingerii unor obiective de business specifice Se recomandă

implementarea unui sistem ERP pe o infrastructura IT optimă astfel icircncacirct procesele de afaceri

să opereze la un randament care să permită atingerea obiectivelor de business prestabilite

Un astfel de sistem ERP ar realiza integrarea tuturor funcțiilor de conducere ale unei

companii plecacircnd de la planificare asigurarea stocului de materii prime și materiale definirea

tehnologiilor coordonarea proceselor de producție și nu in ultimul racircnd la realizarea gestiunii

financiar - contabile a resurselor umane a stocurilor de produse finite și terminacircnd cu

dezvoltarea și menținerea relațiilor cu clienții și partenerii de afaceri

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cap VI ConcretizareRealizare sistem sau procesprodus

52 Concretizare a datelorpropuneri

Dispozitivele alese pentru transport si manipulare suntcarucioarelePentru acest depozit

sunt alocate un nr de 4 carucioare in rest transportul intern se face manual cu muncitori

necalificati dat faptul ca buretii din sezuturi si spatare sunt usori si nu necesita dispozitive

performante de manipulare si transport intern

Tipul de depozit ales este cel cu circulatie liniara cu marfuri amplasate longitudinal

M

CV

SA

ND

ER

O

Bir

ou

gest

ion

ar

Bir

ou

gest

ion

ar

Repere neconforme

Repere neconformeZONĂ TRANZIT

LO

GA

N

LO

GA

N

LO

GA

N

MC

V

MC

V

M

CV

SA

ND

ER

O

SA

ND

ER

O

SA

ND

ER

O

LO

GA

N

ZONĂ DEPOZITARE PRODUSE FINITE

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Pentru depozitul auto de produse finite se folosește metoda FIFO(primul intrat-primul

ieșit) adică bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție (sau de producție) al

primei intrări (lot) Pe măsura epuizării lotului bunurile ieșite din gestiune se evaluează la

costul de achiziție (sau de producție) al lotului următor icircn ordine cronologică

Metoda de gestiune a stocurilor

Presupune aprovizionarea şi reaprovizionarea cu loturi şi cantităţi care trebuie estimate la

anumite momente calendaristice Acest tip de gestiune este specific pentru nesătorii fabricile

de confectii de mobilă etc ce au un nomenclator constant de producţie dar care trebuie să se

adapteze icircn functie de cererea de ţesătura culoare modă

Se reprezintă grafic icircn figura

Se observă că trebuie să existe un stoc de alarmă care să preia fluctuatiile cererii

variabile iar nivelul de alarmă este superior celui de sigurantă

Suprafață de depozitare este de 4078 msup2 Aici se depozitează șezuturile și spătarele

pentru Dacia Logan MCV Sandero Produsele sunt delimitate icircn 12 părţi cu ajutorul unor

grilaje din fier și lemn Fiecare tip de mașină are cacircte 4 părți corespunzătoare fiecăriu tip de

componentă cu o lățime de 15 m Icircn magazia de produse finite pe lacircnga zona de depozitare se

află și biroul gestionarului și zona de tranzit

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Aprovizionarea se face icircn mod direct de la un singur furnizor pentru materiile prime

importante(poliolizocianat)

Aprovizionarea directă presupune ca icircn mod direct să se negocieze şi să se formalizeze relaţiile

de aprovizionare (contract comandă etc) să se efectueze plăţile respectiv să aibă loc transferul

produselor de la producător la consumator

Aprovizionarea de la un furnizor unic

Dacă icircn general se recomandă să nu se apeleze la un singur furnizor - pentru evitarea

creşterii gradului de dependenţă de acesta - există situaţii icircn care această formă de

aprovizionare este eficientă şi anume

1 Icircn cazul existenţei unor relaţii anterioare eficiente sau al folosirii contractelor

pe termen lung eventual al stabilirii unor relaţii de parteneriat

2 Icircn cazul icircn care furnizorul deţine monopolul tehnic icircn ce priveşte fabricarea

unui produs

3 Dacă un furnizor oferă un nivel de calitate preţ şi service deosebit

4 Dacă nivelul comenzilor nu asiguro icircmpărţire economică a acestora la mai mulţi

furnizori (apar costuri suplimentare de lansare a comenzilor)

5 Icircn cazul icircn care se pot obţine reduceri de preţ sau a cheltuielilor de

aprovizionare

6 Icircn cazul unor produse care se caracterizează printr-un nivel calitativ deosebit

7 Este mai facilă şi eficientă o planificare riguroasă respectiv trecerea către

aprovizionarea de tip JIT

Principalele dezavantaje ale unei asemenea forme de aprovizionare sunt imposibilitatea

punerii icircn concurenţă a furnizorilor şi riscul de creştere a gradului de dependenţă faţă de

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

furnizor Dezavantajele acestei forme de organizare a aprovizionării reies din analiza avantajelor

aprovizionării de la mai mulţi furnizori

Cele mai importante forme prin care se icircnfăptuieşte şi care impun şi adoptarea de

strategii specifice sunt

1 ndash distribuţie exclusivă ndash constă icircn plasarea prin intermediul unui singur distribuitor sau

reprezentant Se practică icircn cazul bunurilor de valoare mare mai ales al mijloacelor de

producţie precum şi icircn cazul exporturilor

2 ndash distribuţie intensă ndash constă icircn plasarea produselor prin toate mijloacele avute la

dispoziţie pentru a avea un grad de acoperire a pieţii cacirct mai mare Se practică icircn cazul

bunurilor de folosinţă curentă ce se cumpără zilnic sau la intervale mici fără a fi interesantă

marca produsului

3 ndash distribuţie inversă ndash constă icircn recuperarea icircn scopuri productive a unor componente

rămase icircn urma consumului (ambalaje materiale deficitare etc) Icircn acest caz ciclul este

consum ndash distribuţie ndash producţie Se constată icircn ultimele decenii o preocupare deosebită a

ţărilor dezvoltate pentru a recupera refolosi şi recicla tot ce se poate deoarece se asigură

reducerea cheltuielilor cu producerea unor bunuri şi protejarea resurselor naturale mai ales a

celor neregenerabile Şi icircn acest mod distribuţia contribuie la progresul economico-social

Funcţiile distribuţiei

Distribuţia ca intermediar icircntre producţie şi consum este determinată de acestea dar

la racircndul ei are un rol activ asupra lor influenţacircnd atacirct producţia din ciclul următor cacirct şi

consumul din ciclul prezent

Relaţiile de interdependentă dintre distribuţie şi producţie respectiv consum sunt puse

icircn evidenţă de către funcţiile pe care aceasta le icircndeplineşte icircn cadrul circuitului economic

1 ndash funcţia de schimbare a proprietăţii asupra produsului ndash se realizează prin operaţiuni

comerciale care constau icircn repartizare vacircnzare cumpărare prezentare şi servicii etc

2 ndash funcţia de transport ndash asigură scurgerea produselor de la producător la distribuitor şi de

la acesta la consumator după ce de regulă suportă şi operaţiuni de depozitare Cum situaţiile

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

icircn care consumatorul icircşi cumpără direct produsul de la producător sunt rare activitatea de

transport devine inevitabilă şi icircnseamnă cheltuieli ce sporesc valoarea produsului

3 ndash funcţia de stocare ndash permite ajustarea icircn timp a producţiei la evoluţia cererii De obicei

distribuitorul cumpără (se aprovizionează) de la producător (icircn partidă mare ndash engros) la

anumite intervale de timp şi pune la dispoziţie permanent consumatorului care va găsi

produsul atunci cacircnd icircl doreşte Depozitarea trebuie să asigure condiţii bune pentru a nu se

altera caracteristicile produsului

4 ndash funcţia de sortare şi ambalare ndash face posibilă oferirea unei varietăţi de produse sub

aspect calitativ structural de marcă Distribuitorul transformă lotul de producţie icircn lot de

vacircnzare oferindu-i produsul consumatorului individual sau icircn loturi mici

5 ndash funcţia de promovare ndash oferă informaţii consumatorului despre produse iar prin formele

de vacircnzare utilizate publicitate etc contribuie la creşterea volumului vacircnzării

6 - funcţia de service ndash constă icircn activităţi legate direct de vacircnzare şi negociere de livrare

instalare (a bunurilor de folosinţă icircndelungată) reparaţiilor icircn perioada de garanţie

7 ndash funcţia financiară ndash se realizează prin faptul că distribuitorul cumpără de la producător icircn

partidă mare oferindu-i contravaloarea produselor ceea ce-i permite continuitatea activităţii

chiar dacă produsele nu au ajuns la consumator Icircn acest fel distribuitorul este cel care

finanţează continuitatea producţiei asumacircndu-şi riscul

8 - funcţia socială ndash constă icircn asigurarea protecţiei intereselor consumatorului şi educarea

sa prin numeroase mijloace pe care comerţul le are la dispoziţie

Distribuţia icircşi icircndeplineşte aceste funcţii prin elementele sale componente canalele de

distribuţie distribuţia fizică comerţul engros şi comerţul cu amănuntul

Structura canalelor de distribuţie

Denumit adesea canal de marketing canalul de distribuţie este componenta esenţială a

submixului de distribuţie Canalul de distribuţie gestionează schimbările prin care trece un

produs icircn drumul său de la producător pacircnă la consumatorul final El apare ca ldquo o combinaţie de

utilităţi şi funcţiuni asigurate de icircntreprindererdquo ca o reţea de organizaţii şi persoane care au

responsabilitatea de a asigura disponibilitatea bunurilor la nivelul consumatorului El reflectă

atacirct itinerariul cacirct şi modalităţile ce asigură fluxul bunurilor de la producător la consumator

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Canalul de distribuţie trebuie privit ca un sistem ale cărui componente producător

consumator şi intermediar se condiţionează reciproc De asemenea canalul de distribuţie

vizează nu numai circuitul deplasării ruta pe care aceasta o urmează ci şi succesiunea de

transferuri a titlului de proprietate icircntre verigile componente ale lanţului de distribuţie extins

pacircnă la consumatorul final

Dimensiunile canalului de distribuţie

Orice canal de distribuţie se caracterizează prin trei dimensiuni

1 ndash lungimea ndash reprezintă numărul de etape verigi intermediare prin care trece produsul de

la producător la consumator (nu distanţa icircn spaţiu) Din acest punct de vedere se pot delimita

cacircteva tipuri de canale

a ndash canal direct ndash icircn care relaţia producător ndash consumator este nemijlocită deci nu apare

intermediarul (ex- serviciul de reparat icircncălţăminte cumpărarea pacircinii direct de la cuptor şi icircn

mod frecvent la bunurile de investiţii de producţie)

b ndash canal scurt ndash icircn care apare intermediarul Este un canal indirect cu un singur intermediar

ndash detailistul ndash considerat canal tradiţional Se utilizează mai ales pentru produsele

agroalimentare perisabile dar şi pentru produse de valoare mare de noutate de modă sau

cacircnd piaţa este concentrată Icircn cazul mijloacelor de producţie depozitele specializate pun la

dispoziţia consumatorului produsele icircn general pe bază de comenzi

Icircn acest caz producătorul icircşi asumă funcţia distribuţiei fizice pacircnă la magazin Avantajele

acestui tip de canal se reflectă icircn reducerea cheltuielilor realizarea relaţiei cu consumatorii sau

mărirea vitezei de rotaţie Distribuitorul este cel care icircşi asumă riscul comercial şi funcţia de

promovare

c ndash canalul lung ndash icircn care icircntre producător şi consumator de obicei apar doi intermediari

engrosistul şi detailistul

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Se utilizează icircn mod frecvent pentru mărfurile cu sortiment complex cu cerere

sezonieră sau care presupun operaţiuni de sortare ambalare etc Icircn acest caz produsele trec

printr-o singură verigă de depozitare dar pot fi şi mai multe Un asemenea canal necesită

cheltuieli mai mari icircncetinirea vitezei de rotaţie şi chiar pierderi datorită condiţiilor de

depozitare dar asigură o aprovizionare ritmică şi condiţii icircn genere adecvate de păstrare

d ndash canal complex ndash icircn care există mai mult de două verigi intermediare care vor spori

cheltuielile Se icircntacirclneşte mai ales icircn ţările dezvoltate ce practică comerţ integrat şi icircn comerţul

internaţional dar icircl icircntacirclnim adesea şi pentru bunuri de folosinţă curentă

2 ndash lăţimea canalului ndash numărul unităţilor prin care se asigură desfacerea produsului icircn

cadrul fiecărei etape a circuitului Icircn cazul bunurilor de consum lăţimea creşte pe măsura

apropierii de consumatori dar la bunurile de investiţii ea este mai redusă Lăţimea canalului de

distribuţie stă la baza selectivităţii distribuţiei icircn funcţie de care se disting mai multe forme de

distribuţie

a ndash distribuţie intensivă sau generală

b ndash distribuţie selectivă

c ndash distribuţie exclusivă ndash presupune alegerea unui singur intermediar convenit printr-un

contract prin care cumpărătorul se obligă să vacircndă numai comerciantului respectiv pe o

anumită piaţă Vacircnzarea prin franchising ndash se utilizează icircn ţările dezvoltate pentru produsele de

marcă

3 ndash adacircncimea canalului ndash reflectă gradul de dispersie icircn spaţiu al punctelor de vacircnzare al

apropierii de punctele de consum La bunurile de producţie adacircncimea e redusă distribuţia

avacircnd grad ridicat de concentrare teritorială la bunurile de consum adacircncimea e mare unele

fiind aduse la domiciliu (comandă corespondenţă comis-voiajor) Canalul de distribuţie este

specific fiecărei categorii de produs iar adesea acelaşi produs se poate afla icircn canale de

dimensiuni diferite Ca urmare la nivelul economiei naţionale se creează o adevărată reţea de

distribuţie formată din persoane şi organizaţii

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Icircn cazul companiei SC SPUMOTIM SA se folosesc canale directe şi scurte Produsele

finite sunt preluate de clienți și transportate cu propriul parc auto prin intermediari sau cu

ajutorul unei firme logistice

Cap VII Măsurare analiză imbunătățire

Pentru compania SC SPUMOTIM SA controlul și verificarea permanentă a activităților

logistice este realizată de un reprezentant al departamentului logistic care se ocupă de buna

desfășurare a activităților ce depind atacirct de logistica internă cacirct și de cea externă

Icircn ceea ce privește manipularea și transportul intern se face o verificare la fiecare 14

zile lucrătoare a tututor echipamentelor și utilajelor care sunt folosite icircn momentul de față

Astfel responsabilul logistic va stabili monitorizările si măsurările ce trebuie efectuate si

dispozitivele de monitorizare si măsurare necesare pentru justificarea conformităţii utilajelor cu

cerinţele specificate

Icircn cazul manipulării şi transportului intern se va verifica icircn permanenţă timpul efectiv de

lucru al utilajelor folosite conform formulei de mai jos

tp = tinc + ttr + tdes icircn care

tinc = timpul de icircncărcare al mijlocului de transport

ttr = timpul de transport efectiv ( și gol și icircncărcat )

tdes = timpul de descărcare

De exemplu icircn cazul cărucioarelor de transport icircncărcarea acestuia se poate realiza

icircntr-un interval de 2 minute timpul de transport pacircnă la destinație icircmpreună cu cel de

icircntoarcere ar fi 5 minute iar cel de descărcare ar fi de 1 minut atunci putem spune că timpul

procesului se ridică efectuacircnd o simplă adunare la 8 minute Orice coboracircre sub acest interval

denotă o lipsă de productivitate și ar trebui să se icircncerce icircn permanență o icircmbunătățire a

acestui timp Aceasta se poate realiza prin icircntreținerea continuă a echipamentelor de transport

interne asiguracircndu-se Icircn permanență funcționarea lor la capacitate maximă și un randament

ridicat

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Icircn ceea ce privește aprovizionarea și depozitarea putem spune că timpul de depozitare

al produselor finite este dat de fluctuația cererii pe piață Firma trebuie să mențină icircn

permanență un stoc de siguranță iar metoda de determinare a necesarului de aprovizionat este

aceea a cererii aleatorii la intervale egale Se cunosc cu certitudine numai intervalele de

reaprovizionare materia primă achiziționacircnd-se icircn funcție de comenzile primite

Icircn cazul transportului extern distribuția nu este realizată de către de către SC

SPUMOTIM SA clienții transportacircndu-și singuri produsele comandate fie prin contractarea

unor intermediari fie prin folosirea serviciilor anumitor firme logisice Aprovizionarea icircn schimb

se realizează cu ajutorul cisternelor proprii și cu ale mijloacelor de transport externe puse la

dispoziție de către furnizori Șefului departamentului logistic trebuie să urmărească icircn

permanență evoluția raportului CalitatePreț și să-l mențină la un nivel maxim Putem spune că

acest criteriu este cel mai relevant icircn măsurarea și analiza eficacității procesului de

aprovizionare desfășurat icircn cadrul societății

Cap VIII Responsabilitatea managementul firmei

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Această direcţie de analiză urmăreşte stabilirea gradului de icircncredere pe care icircl oferă

icircntreprinderea privind asigurarea unui nivel competitiv şi permanent al calităţii producţiei

Sistemul de conducere și asigurare a calităţii (SQAC) are ca principal obiectiv stabilirea

nivelului de implementare a SQAC sub raportul cuprinderii icircn sistem a tuturor activităților

implicate precum și a funcționării corecte a tuturor elementelor componente ale sistemului

Verificarea calităţii fabricaţiei urmărește evaluarea particularităților precum și a

metodelor utilizate pentru verificarea calității serviciilor si produselor precum și eficiența

acestor verificări

Calitatea proiectelor se bazeaza pe examinarea normelor interne a caietelor de sarcini

și a proiectelor de execuție O problemă importantă care apare aici este găsirea procedurii de

corelare icircn anumite cazuri a cerințelor clienților cu proiectele de care dispune firma Nivelul

autorității funcțiunii laquocalitateraquo se evaluează in principal prin felul icircn care organele de asigurare

a calității icircși exercită dreptul de a opri procesul de deservire a clienților icircn cazurile icircn care nu

sunt respectate condițiile de calitate Autoritatea funcțiunii calitate este asigurată integralLa

nivelul conducerii superioare se analizează periodic situația calității determinacircnd angajarea

tuturor compartimentelor și a resurselor necesare icircn acțiunile pentru creșterea nivelului

calității

Icircn ceea ce privește calitatea aprovizionării acest criteriu urmărește evaluarea calității

produselor procurate de la furnizori sub forma de materii prime sau componente Analiza

pornește de la concepția conform căreia pentru calitatea materiilor prime semifabricatelor sau

componentelor primite din afară responsabilitatea revine integral celui care le comercializează

Sistemul de recepție a materiilor prime este integrat icircn acorduri de partenierat pe termen

mediu și lung cu subfurnizorii incluzacircnd colaborarea pentru asigurarea calității prin eforturi

comune

Costurile calităţii reprezintă un criteriu important ce evaluează politica de calitate pe

care o desfășoară firma atacirct prin măsura cheltuielilor care se fac pentru prevenirea defectelor

cat și a celor determinate de noncalitate Analiza costurilor trebuie privită ca un instrument

absolut necesar al managementului calității Costurile calității sunt procesate și analizate Pe

baza acestor analize se stabilesc măsuri corective și se urmărește corectarea lor

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Managementul general al firmei cuprinde pe de o parte o evaluare a calităţii procesului

managerial şi pe de altă parte calitatea echipei manageriale Icircn scopul evaluării sunt examinate

strategia firmei structura organizaţională metodele şi tehnicile manageriale precum şi nivelul

de informatizare implicat icircn procesul de management

Metodele tehnicile şi instrumentele manageriale utilizate icircn procesul de conducere icircn

raport cu obiectivele stabilite icircn strategia firmei scopurile urmărite cerinţele de optimizare a

capacităţii de muncă a componenţilor echipei manageriale şi motivarea icircntregului personal

pentru atingerea obiectivelor firmei sunt la un nivel optim Funcţionalitatea şi eficienţa

sistemului informaţional managerial şi modul de integrare al acestuia icircn procesul managerial şi

icircn structura organizaţională a firmei sunt parţial inadecvate necesitacircnd reproiectări şi unele

dezvoltări

Conducerea societăţii e asigurată de un Director General un Director de Calitate un

Director Economic un Director Comercial și un Director Tehnic Firma asigură personal cu

calificare corespunzătoare să efectueze procesul tehnologic şi cerinţele de funcţionare a firmei

Stilul de conducere adoptat de firmă este cel echilibrat care se manifestă prin o preocupare

constantă şi echilibrată atacirct pentru oameni cacirct şi pentru activitatea economică

Prin certificările primite pentru Sistemul Calității Protecția Mediului Analize și Control

organizația demonstrează cunoașterea și folosirea standardelor de calitate corespunzacircnd

Normelor Europene fiind un partener de icircncredere pentru colaboratorii ei

Personalul organizației 644 de salariați dintre care

bull 122 personal TESA din care -5 directori

-18 șefi de departamente

bull 11 maiștri

bull 387 muncitori calificați

bull 124 muncitori necalificați

Organigrama firmei

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cap IX Decizii de icircmbunătățire

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

O acţiune corectivă este o acţiune icircntreprinsă pentru a elimina cauzele unei

neconformităţi detectate sau a altor situaţii nedorite icircn vederea prevenirii repetării acestora

pe cacircnd acţiunea preventivă este o acţiune icircntreprinsă pentru eliminarea cauzelor unor

neconformităţi potenţiale sau a altor situaţii nedorite posibile icircn scopul prevenirii apariţiei

acestora

Pentru SC SPUMOTIM SA am propus două icircmbunătățiri care se doresc a fi

implementate

1 Rearanjarea mărfurilor icircn cazul depozitului de produse finite pentru Dacia Logan

MCV Sandero Acesta conține șezuturi față spătare față șezuturi spate spătare spate pentru

360 de mașini din fiecare tip de Dacie(Logan Sandero MCV)

Varianta inițială a depozitului este prezentată icircn figura 41 din capitolul II Acesta are o

suprafață de 4078 msup2 Marfa ar fi trebuit depozitată icircn stive de max 2 m și utilizată metoda

FIFO doar că datorită aranjării necorespunzătoare(marfa fiind aruncată și nu aranjată) nici unul

din cele două principii nu se respectă

Vom lua cantitatea maximă ce se poate depozita 720 buc spătare față720 buc șezuturi

față 360 buc șezuturi spate360 buc spătare spate pentru toate cele 3 tipuri de mașini

Pentru varianta propusă vom depozita produsele icircn containere și le vom rearanja astfel

icircncacirct aceastea să fie manipulate și transportate mai ușor iar aranjarea icircn depozit să fie

corespunzătoare

Icircn tabelul următor avem reprezentate dimensiunile fiecărui tip de produs fabricat

pentru cele 3 tipuri de mașini precum și dimensiunile containerelor si nrbuccontainer

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

DestinațieDenumire produs

dimensiune[cm]

Dimensiune

Container[cm]

Număr buccontainer

Logan

-șezut față 50times50times15 150times100times150 60

-spătar față 60times50times16 180times150times120 60

-șezut spate 140times50times18 180times140times150 30

-spătar spate 140times55times10 150times140times110 30

MCV

-șezut față 50times50times15 150times100times150 60

-spătar față 60times50times16 180times150times120 60

-șezut spate 140times50times18 180times140times150 30

-spătar spate 140times55times10 150times140times110 30

Sandero

-șezut față 50times47times15 150times150times150 60

-spătar față 60times52times16 180times160times140 60

-șezut spate 1425times47times20 200times143times141 30

-spătar spate 1425times57times10 150times143times115 30

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Pentru 360 de mașini vom avea nevoie de următoarele

Pentru Dacia LoganMCV

720buc șezut față = gt 12 containere -6 icircn lungime(9 m) 1 pe lățime(1 m) 2 icircn

icircnălțime(3 m)

720 buc spătar față = gt 12 containere -6 icircn lungime(108 m) 1 pe lățime(150 m) 2 icircn

icircnălțime (240 m)

360 buc șezut spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(108 m) 1 pe lățime(140 m) 2 icircn

icircnălțime (3 m)

360 buc spătar spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(9 m) 1 pe lățime(140 m) 2 icircn

icircnălțime(220 m)

Pentru Dacia Sandero

720buc șezut față = gt 12 containere - 6 icircn lungime(9 m)1 pe lățime(150 m) 2 icircn

icircnălțime(3 m)

720 buc spătar față = gt 12 containere - 6 icircn lungime(108 m) 1 pe lățime(160 m) 2 icircn

icircnălțime (280 m)

360 buc șezut spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(12 m)1 pe lățime(145 m)2 icircn

icircnălțime (141 m)

360 buc spătar spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(9 m)1 pe lățime(145 m)2 icircn

icircnălțime(230 m)

Noul depozit va arăta ca icircn figura următoare

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Fig5 Noul depozit de produse finite

Bir

ou

gest

ion

ar R

eper

e

nec

onfo

rme

ZONĂ DEPOZITARE PRODUSE FINITE

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Avantajele rearanjării produselor finite icircn spațiul de depozitare sunt următoarele

- manipularea și transportul intern se fac mult mai ușor

- se poate respecta metoda FIFO

- o dată cu introducerea containerele nu există riscul ca marfa să blocheze trecerea sau

să ocupe culoarele de trecere atunci cacircnd depozitu este icircncărcat la capacitate maximă

2 Introducerea unui compartiment logistic care va fi format din directorul de logistic și

de managerul de logistică

Compartimenul logistică răspunde de activitatea de aprovizionare cu bunuri şi

materiale de organizarea din punct de vedere logistic a activităţilor coordonează parcul auto

şi sistemul informatic al organizației

Compartimentul logistică are următoarele atribuţii principale

Asigură aprovizionarea organizației cu materiale şi bunuri

Colaborează cu toate departamentelecompartimentele icircn vederea stabilirii

necesarului logistic

Icircntocmeşte referatele de necesitate pentru achiziţia de bunuri şi serviciii şi le

supune aprobării directorului principal

Icircntocmeşte caiete de sarcini și documentaţia tehnică necesare pentru asigurarea

logisticii instituției

Urmăreşte derularea contractelor de achiziţii

Urmăreşte ca bunurile facturate şi plătite să fie icircn concordanţă din punct de

vedere al cantităţii calităţii şi valorii cu prevederile contractuale sau comenzile emise

după caz Se certifică astfel realitatea regularitatea şi legalitatea bunurilor şi

prestărilor de servicii

Realizează activitatea de amenajare corespunzătoare a spațiilor de depozitare

Asigură şi răspunde de coordonarea activităţii de transport bull Gestionează parcul

auto şi inventarul din dotarea acestuia

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Răspunde de starea tehnică şi estetică a autovehiculelor de icircntreţinerea şi

repararea autovehiculelor de reviziile şi inspecţiile tehnice periodice ale acestora

Răspunde de gestionarea bonurilor de carburante de eliberarea acestora din

gestiune icircn baza consumurilor normate şi utilizarea acestora potrivit reglementărilor

icircn vigoare

Asigură icircntreţinerea si depanarea echipamentelor IT (calculatoare imprimante

scanere monitoare notebook-uri) Asigură instalarea dezinstalarea sistemelor de

operare si a soft-urilor folosite pe stațiile de lucru Realizează intervenții pentru

remedierea disfuncţionalităţilor apărute icircn funcţionarea echipamentelor IT mai sus

menţionate la solicitarea utilizatorilor

Asigură asistenţa pentru achiziţionarea componentelor hardware (hdd fdd

unităţi optice mouse tastaturi memorii RAM surse plăci reţea modem-urietc)

precum şi icircnlocuirea acestora

Page 8: Proiect Final Final

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

b) Logistica distribuţiei ndash cuprinde manipularea transportul extern aşteptarea depozitarea

controlul şi se referă ladistribuţia produselor executate de către o icircntreprindere Distribuţia

poate fi făcută şi de către icircntreprinderea producătoare

Cap II Dimensionarea icircn domeniul manipulării şi transportului intern

Manipularea este o activitate care presupune deplasarea unui obiect sau unităţi de

icircncărcătură icircn raza locului de muncă sau icircn apropierea lui Distanţa de deplasare icircn cazul

manipulării depinde de tipul locului de muncă şi de dimensiunile obiectului

Transport intern (icircn interiorul icircntreprinderii) icircn acest caz transportul se realizează icircntre

secţii şi sectoare de activitatea precum şi icircn interiorul acestora icircntre spaţii de depozitare

puncte de primire şi de expediţie puncte de verificare şi control Deplasarea se poate face cu

ajutorul unor mijloace de transport intern specifice (electocare robocare electro şi

motostivuitoare tractoare) Distanţa maximă parcusă icircn cadrul acstui transport nu poate fi

precis definită ea depinzacircnd de lungimea traseelor din interiorul icircntreprinderii

Manipularea articolelor din spumă poliuretanică flexibilă se face conform normelor de

tehnică a securității și prevenirea și stingerea incendiilor pentru material combustibile

Manipularea produselor finite sau a celor nefinalizate se face manual și mai rar cu transpaleți In

cazul materiilor prime manipularea se face manual sau mecanizat pentru produsele textile și iar

pentru substanțe nu se face manipulare(doar transport intern)

Icircn cazul transportului intern la SC SPUMOTIM SA el se face cu mijloace proprii

Materiile prime cele mai importante ( poliol și izocianat) nu se transportă intern ele fiind

descărcate direct icircn rezervoare Celelalte materii prime se transportă cu mijloace de transport

proprii ale intreprindere icircn funcție de cantitate

Icircn cazul produselor finite transportul intern se face atacirct manual cacirct și cu cărucioare

transpaleți motostivuitoare conform tabelului următor

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Nr

crtTipul utilajului La ce servește Nr

bucăți

1 Cărucioare-de evacuare

-de distribuție

Evacuare produselor finite spre depozitDistribuția produselor la punctul de icircncărcare

19

2 Transpaleți Ridicare marfă 6

3 Motostivuitoare Manipulare și transport intern

marfăicircn cazul produselor grele

care nu se pot transporta sau

manipula manual

6

Tab1 Parcul intern de mijloace de manipulare şi transport

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Fig2 Motostivuitor Fig3 Transpalet manual

Fig4 Cărucior

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Criterii de selecţie ale soluţiilor optime

După cum s-a putut observa icircn dimensionarea manipulării și a transportului intern se

poate ajunge la mai multe soluții funcție de următoarele

- gradul de integrare a manipulării şi a transportului intern icircn interiorul sistemului

logistic global

- modul icircn care este privit sistemul logistic icircn cadrul respectivei dimensionări

- costul manipulării și a transportului intern icircn totalul costului produsului pentru care s-

au dimensionat acestea

- utilajele care se vor utiliza icircn manipularea și transportul intern

Icircn cazul SC SPUMOTIM SA dimensionarea manipulării și transportului intern s-a

făcut pe baza costului criteriului minim utilizacircndu-se astfel tehnologii utilaje și instalații

necostisitoare care icircndeplinesc icircn mare parte nevoile responsabililor logistici

Cap III Dimensionarea aprovizionării și depozitării

31 Date initiale(stabilirea tipului de depozit tipului de circulatie a mărfii)

Depozitarea reprezintă activitatea de stocare a obiectelor (unităţilor de icircncărcătură) pe

un interval mai mic (depozitare temporară) sau mai mare (depozitare efectivă) Depozitarea se

poate face la locurile de muncă icircn spaţii special amenajate la platformele şi rampele de

icircncărcare descărcare sau icircn depozite special construite icircn acest scop icircn funcţie de tipul natura

şi forma unităţilor de icircncărcătură ce vor fi depozitate

Depozitul este un spaţiu special amenajat şi dotat corespunzător pentru a primi păstra

şi a pregăti bunuri materiale (mărfuri) icircn vederea distribuirii lor către beneficiari Din punct de

vedere logistic depozitul are rol de regulator adica asigura in momentul necesar marfurile in

cantitatea sortimentul si calitatea dorită

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Depozitarea poate fi de doua feluri

paletizată

icircn stivă sau icircn bloc cacircnd sortimentul este mic şi cantităţile mari

icircn rafturi sau stelaje cacircnd sortimentul este numeros

fără palete

icircn stivă sau icircn bloc pe palete suprapuse

icircn mobilierul tehnologic (stelaje)

Clasificarea depozitelor

1) După destinaţie

- depozite din sfera producţiei din care fac parte cele aparţinacircnd icircntreprinderilor

industriale cu excepţia celor pentru produse finite

- depozite din sfera circulaţiei din care fac parte depozitele unităţilor de aprovizionare şi

desfacere ale unităţilor industriale şi ale comerţului precum şi depozitele teritoriale de

aprovizionare

- depozite mixte care servesc producţia şi circulaţia şi cuprind de regulă produse finite

2) După natura produselor depozitate

- depozite de materiale şi semifabricate

- depozite pentru dispozitive scule şi piese de schimb

- depozite de produse finite

3) După destinaţia materialelor

- depozite de materii prime şi materiale

- depozite de materiale pentru construcţii

- depozite de carburanţi

- depozite de ambalaje

4) După felul materialelor care se păstrează şi manipulează

- depozit universale icircn care se păstrează mărfuri diferite

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

- depozite specializate pentru depozitarea unui singur fel sau unei grupe de materiale

(produse chimice feroase alimentare etc )

5) După sistemul constructiv

- depozite deschise fără acoperiş pentru produse care nu se degradează sub acţiunea

agenţilor atmosferici

- depozite deschise de tip şopron sau copertină icircn care se depozitează de obicei

materialele lemnoase de construcţie etc

- depozite icircnchise pentru păstrarea materialelor mai pretenţioase care trebuie ferite de

precipitaţii atmosferice umiditate şi razele solare Ele trebuie să ofere izolare faţă de

- mediul exterior să aibă instalaţii de ventilaţie şi icircncălzire pentru a proteja mărfurile din

interior

6) După modul de folosire al spaţiului

- depozite pe orizontală (suprafaţă mare )

- depozite pe verticală sau pe icircnălţime ( suprafaţă mică oferind o mai bună utilizare a

spaţiului)

7) Din punct de vedere al amplasării mărfurilor şi al fluxurilor de circulaţie distingem mai

multe tipuri de depozite Modul de alegere al unuia sau al altuia depinde de frecvenţa

de intrare-ieşire a mărfurilor icircn aceste depozite şi durata de depozitare a acestor mărfuri

- depozite cu circulaţie liniară şi mărfuri amplasate longitudinal (fig 31a) se folosesc

pentru stocuri cu rulaje medii avacircnd avantajul posibilităţii efectuării operaţiilor multiple

şi a introducerii şi scoaterii mărfurilor din depozit cu aceeaşi viteză

- depozit cu circulaţie liniară şi mărfuri amplasate transversal (fig 31b) se foloseşte

pentru mărfuri cu frecvenţe mari la ieşire

- depozit cu circulaţie icircn formă de L (fig31c) permite depozitări cu durate mari pentru

unele mărfuri şi mici pentru altele Este foarte eficient pentru mărfuri cu frecvenţe mari

la ieşire

- depozit cu circulaţie icircn formă de U (fig31d) se foloseşte pentru mărfuri cu durate mari

sau medii de aprovizionare

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

- depozite cu intrare-ieşire pe o parte (fig31e) se utilizează pentru sorturi de marfă

puţine ca număr din care unele au frecvenţe foarte mari la ieşire

- depozite cu intrare-ieşire pe ambele părţi (fig31f) permite o mare mobilitate icircn

depozitare folosindu-se pentru un sortiment ridicat de mărfuri

c) d)

e)

Fig nr 31 Tipuri de depozite in funcţie de circulaţia mărfurilor f)

P

L

M

I

E

P

L I M

E

P

L M I E

P E

I

M

L

P+E I M L

P

+

E

I M L M I

P

+

E

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Din punct de vedere al amplasării mărfurilor și al fluxurilor de circulație distingem mai

multe tipuri de depozite Modul de alegere al unuia sau altuia depinde de frecvența de intrare-

ieșire a mărfurilor icircn aceste depozite și de durata de depozitare a acestor mărfuri Astfel icircn

figurile de mai sus sunt prezentate principalele depozite de acest tip icircntalnite in practica

După natura produselor depozitate avem un depozit de produse finite pentru șezuturi

spatare pentru toate tipurile de Dacie Depozitul este nepaletizat marfa fiind icircnfoliata și

depozitata pe jos icircn stivă cu icircnălțimea de maxim 2 m Icircn funcție de circulația mărfurilor avem

un depozit cu circulație liniară și mărfuri amplasate longitudinal acesta fiind folosit pentru rulaje

medii avacircnd avantajul posibilității efectuării operațiilor multiple și a introducerii și scoaterii

mărfurilor cu aceeași viteză

P

L I M

E

Specificații

P-zona de primire

E- zona de expeditie

L-zona de depozitare cu frecvență lentă

M-zona de depozitare cu frecvență medie

I-zona de depozitare cu frecvență icircnaltă

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

32 Metode de stabilire a necesarului de aprovizionat și de gestiune a stocurilor

Dimensionarea aprovizionării se face ținacircnd seama de următoarele

- sistemul de organizare al producţiei (Just in time Just in case etc)

- tipul producţie (individuală serie masă)

- tipul structurilor de fabricare ( functional celulară icircn flux)

- tipul de management utilizat( prin costuri prin obiective etc)

- condiţiile concrete din fiecare unitate economică icircn ceea ce priveşte

spaţiile de depozitare disponibile mijloacele financiareetc

- mediul ambiant economic icircn care funcţionează respectiva unitate

Funcţie de cele de mai sus principalele cazuri care pot apărea icircn

aprovizionare sunt urmatoarele

Consum uniform(gestiune cu cerere constanta la intervale egale de timp) Este

cazul ideal care se icircntacirclneşte foarte rar Se cunosc foarte bine atacirct stocul maxim

necesar cacirct şi intervalul de timp la care se face reaprovizionare Icircn acest caz se

poate calcula foarte uşor şi momentul icircn care se lansează o comandă pentru

aprovizionare şi implicit un ordin (comanda) de fabricaţie

Lipsa vremelnica de stoc ( perioada determinata și cerere constantă cu

posibilități de ruptură a stocului)

Cerere aleatorie(variabilă) la intervale egale Această metodă prevede dinainte o

frecvenţă fixă de fabricare a fiecărui produs Cacircnd este timpul de lansat

fabricarea se lansează cantitatea necesară pentru a aduce stocul la nivelul

maxim prestabilit (stocul maxim minus stocul actual egal cantitatea lansată)

Cerere constanta la interval variabile Această metodă este numită icircn mod curent

aprovizionare la punctul de consum sau la prag Cacircnd stocul unui anumit produs

atinge un prag dinainte determinat se generează un ordin de fabricaţie a unei

cantităţi fixe stabilită şi ea dinainte Prin urmare cantitatea lansată este fixă şi

frecvenţa variabilă pentru că este definită de consumul clienţilor

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cerere variabilă la intervale variabile Această metodă este cea mai nefavorabilă

pentru firme Icircn acest caz nu se cunoaște nici cacirct se consumă pe zi nici icircn ce

perioadă se epuizează stocul nici intervalul de reaprovizionare nici stocul maxim

necesar

Icircn cazul SC SPUMOTIM SA metoda de gestiune a stocurilor aleasă este cerere

variabilă la intervale de timp egale

33 Dimesionarea propriu-zisă a depozitului

-suprafața necesara

-volum

-suprafața și valoare

Stotala=Sbaza + Sanexa

Sbaza - suprafețele pentru activitatea de bază(spatii de depozitare propri-zise inchise

semiicircnchise șoproane copertine platforme de depozitare rampe precum și acele spații stracircns

legate de procesul de manipulare păstrare și comercializare a mărfurilor)

Sanexa- suprafețele anexe (birouri grupuri sociale garaje drumuri platforme)

Coeficientul de utlizare a volumului(Vn)

Vn=SnIn unde

Sn-suprafața depozitului propriu-zis

In- icircnalțimea depozitului

Icircn activitatea de proiectare a depozitelor şi pentru analiza gradului de folosire a depozitelor existente se foloseşte o serie de coeficienţi

1048766 coeficientul de utilizare a suprafeţei (Kus) care reprezintă gradul de utilizare a suprafeţei totale de depozitare se calculează ca şi raport icircntre suprafaţa de depozitare propriu-zisă (Sd) şi suprafaţa totală a depozitului (Sdt)

Kus = Sd Sdt

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

1048766 coeficientul de utilizare a icircnălţimii depozitului (Kuicirc) cu ajutorul căruia se determină gradul de utilizare a icircnălţimii depozitului se calculează ca şi raport icircntre icircnălţimea medie a depozitului (Icircm) şi icircnălţimea maximă utilă (Icircmu)

Kui=ImImu

1048766 coeficientul de utilizare a volumului (Kuv) care reprezintă ponderea utilizării volumului depozitului calculacircndu-se ca şi produs icircntre coeficientul de utilizare a suprafeţei (Kus) şi coeficientul de utilizare a icircnălţimii depozitului (Kuicirc)

Kuv=KusKuicirc

1048766 suprafaţa necesară pentru o unitate de volum depozitată (su) care se calculează ca şi raport icircntre suma suprafeţei de depozitare propriu-zisă (Sd) şi suprafaţa auxiliară (Sa) şi volumul mărfurilor depozitate (V)

Su=Sd+SaV

1048766 coeficientul folosirii capacităţii depozitului icircn timp calculat ca şi raport dintre produsul icircntre cantitatea depozitată (Qd) şi zilele de funcţionare a depozitului (Zf) şi produsul icircntre capacitatea depozitului (Cd) cu zilele calendaristice ale unui an (365)

Kfcd=QdZfCd365

1048766 costul total pe unitatea depozitată (CTud) cu ajutorul căruia se poate cunoaşte nivelul cheltuielilor necesare cu depozitarea unei unităţi de volum in perioada unui an de zile calendaristic calculat după următoarea formulă

CTud=ViA+CheQdicircn care Vi ndash valoarea de inventar a tuturor mijloacelor fixe din depozit A ndash cota de amortizare a mijloacelor fixe Che- cheltuieli de exploatare Qd ndash cantitatea depozitată

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

34 Criterile de selecție ndash Model de selecție de decizie

Criteriul ales pentru dimensionarea depozitului este criteriul utilizării maxime a spațiului

icircn care se va ține seama de utilizarea icircn cel mai icircnalt grad a spațiului și este aplicabil icircn special icircn

cazurile icircn care spațiul disponibil este limitat

Deciziile referitoare la alegerea tipurilor de depozite presupun analizarea de către logisticieni a

variantelor posibile Selecţia anumitor tipuri şi modul lor de combinare sunt direct influenţate

de caracteristicile cererii clienţilor politica firmei avantajele şi limitele fiecărui tip de depozit şi

existenţa pe piaţă a unor operatori de icircncredere specializaţi icircn oferirea de servicii de

depozitare

Alegerea formei de aprovizionare se bazează pe analize diagnostic riguroase prin care să se

identifice oportunităţile fiecărei modalităţi şi mai ales posibilităţile firmei de a le valorifica Icircn

asemenea analize preponderente vor fi criteriile economice dar se vor utiliza şi criterii de altă

natură (sociale politice etc)

Necesitatea unor asemenea analize reiese din faptul că se pot aloca eforturi substanţiale

pentru cunoaşterea acestor relaţii şi deci icircn mod logic se aşteaptă rezultate pozitive pe termen

cacirct mai lung pe de o parte iar pe de altă parte pot să apară anumite ameninţări - cum ar fi

creşterea dependenţei faţă de furnizor - icircn cazul furnizorului unic sau al folosirii unor resurse

materiale foarte speciale

Principalele probleme care se pun din punct de vedere al stabilirii formei (formulei) de

aprovizionare sunt

- alegerea icircntre aprovizionarea de la un furnizor unic sau de la mai mulţi pentru

acelaşi produs

- alegerea icircntre aprovizionarea directă (de la producători) şi indirectă (prin

intermediar)

- alegerea icircntre aprovizionarea pe bază de contract sau pe bază de comandă

- alegerea formulei de cumpărare - individual sau icircn comun

Pentru aprovizionare s-a ales criteriul eficientei maxime CALITATEPRETagraveMAXIM

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cap IV Dimensionarea din perspectiva distribuției și transportului extern

Distribuţia cuprinde toate activităţile care au ca scop trecerea unor produse sau bunuri

de la producător (icircntreprindere producătoare) la consumatorutilizator (icircntreprindere

uilizatoareconsumatoare a respectivelor produse sau persoane fizice) Ea are deci ca scop să

lege producţia de consum Rolul pe care distribuţia icircl are este următorul

- de a regulariza mişcarea bunurilor şi serviciilor icircntre producţie şi consum amortizacircnd

atunci cacircnd apar efectele negative ale fenomenelor conjuncturale ale pieţei

- de a informa producătorul asupra nevoilor şi dorinţelor clientelei

- de a satisface clientela furnizacircndu-i un anumit număr de servicii

Transportul extern ( icircn exteriorul icircntreprinderii ) se referă la deplasarea materiilor

prime materialelor și produselor finite putacircndu-se face pe distanțe medii și lungi cu mijloace

de transport adecvate cantităților de mărfuri necesare aprovizionării șisau distribuției

Icircn ceea ce privește distribuţia la SC SPUMOTIM SA el se execută cu mijloace de

transport acoperite uscate curate ferite de lumină Fiecare lot va fi icircnsoțit de o declarație de

conformitate

Pentru livrarea mărfurilor către clienții firmei Spumotim nu asigură transportul Clienții

icircși transportă produsele comandate icircnchiriind camioane sau minibus-uri direct de la firmele de

transport din țară Icircnsă există și situații mai rare cacircnd Spumotim trebuie să asigure transportul

Această cerință este prevăzută icircn contractul de vacircnzare ndash cumpărare Icircn aceste cazuri Spumotim

icircnchiriază camioanele necesare de la casele de expediții preferate (DUNCA ndash TIMIȘOARA EFE ndash

BUCUREȘTI HEPTACO ndash TIMIȘOARA DINUTRANS ndash SĂCĂLAZ CARGOTRANS ndash BUCUREȘTI

TRUCK SPED ndash TIMIȘOARA PETROFLAX ndash P NEAMȚ)

Icircnainte de a fi incărcate icircn camioanele icircnchiriate de către client mărfurile sunt verificate

din punct de vedere calitativ După ce ies din fabrica Spumotim și se indreaptă spre client

Spumotim nu icircși mai asumă răspunderea pentru mărfurile livrate Dacă acestea sunt distruse

pierdute sau furate casa de expediții angajată de client ii acordă o despăgubire Același lucru se

icircntacircmplă și icircn cazul icircn care Spumotim icircnchiriază camioanele necesare de la o firmă de expediție

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Societatea nu icircși asumă răspunderea pentru marfa distrusă icircn timpul transportului casa de

expediții acordacircnd o despăgubire clientului dacă plata s-a efectuat icircnaintea livrării sau

societății Spumotim dacă nu s-a efectuat icircncă plata mărfurilor de către client și aceasta este

icircncă proprietatea ei

Principalele materii prime utilizate icircn cadrul activității productive de la SC Spumotim

SA sunt următoarele

1 Poliol-transportul se face cu cisterna proprie și cu cisternele furnizorului de la SC

Oltchim Racircmnicu Vacirclcea

2 Izocianat-transportul se face cu cisterna proprie și cu cele ale furnizorului de la SC

Oltchim Racircmnicu Vacirclcea

3 Antiaderenți

4 Coloranți-Huntsman Romacircnia

5 Activatori

6 Adezivi

7 Inserții metalice- transportul se face cu Tir-ul de la Alfa Rom Carpați Industrial Grup

Pitești

8 Textile

Se poate oberva că principalul criteriu de selecţie a soluției optime icircn cadrul procesului

de aprovizionare este acela al eficienţei maxime Firma beneficiază de 2 cisterne proprii cu care

se desfășoară principalele activități de aprovizionare acestea avacircnd o capacitate mare de

transport dar icircn procesul de aprovizionare se mai folosesc de asemenea și mijloacele de

transport specifice care sunt puse la dispoziție de către furnizori Se obține astfel un raport

calitatepreț maxim

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

CapV Dimensionare

Manipularea

Manipularea articolelor din spumă poliuretanică flexibilă se face conform normelor de

tehnică a securității și prevenirea și stingerea incendiilor pentru material combustibile

Manipularea produselor finite sau a celor nefinalizate se face manual și mai rar cu transpalețiIcircn

cazul materiilor prime manipularea se face manual sau mecanizat pentru produsele textile și iar

pentru substanțe nu se face manipulare(doar transport intern)

Transportul intern

Transportul intern se face cu mijloce proprii Materiile prime cele mai importante

( poliol și izocianat) nu se transportă intern ele fiind descărcate direct icircn rezervoare Celelalte

materii prime se transportă cu mijloace de transport proprii ale intreprindere icircn funcție de

cantitate Icircn cazul produselor finite transportul intern se face atacirct manual cacirct și cu cărucioare

transpaleți motostivuitoare

Aprovizionarea

SC Spumotim SA se asigură că produsele sau serviciile achiziționate sunt conforme cu

necesitățiile organizației și condițiile specific icircn documentația de aprovizionareconform

prevederilor procedurii generale de aprovizionarerdquo

De asemenea pentru a preveni un impact asupra mediului la utilizarea bunurilor

aprovizionateorganizația identifică aspectele de mediu la recepția bunurilor pe baza

documentelor de aprovizionare sau a cerințelor de mediu comunicate furnizorilor

Icircn funcție de importanța produselor și a echipamentelor utilizatefurnizorii sunt selectați pe

baza aptitudinilor acestora de a satisface condițiile de calitate și de mediu ale produselor

Un considerent major la aprobarea furnizorilor pentru elementele cu impact asupra

calității produsului șisau a mediului icircl constituie sistemul de management al calității și de

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

mediu al furnizorilor politica firmei e de a selecta furnizorii certificați icircn conformitate cu

standardele SR EN 9001ISO 169492002 și SR EN ISO4001atunci cacircnd acest lucru este posibil

Furnizorilor li se cere ca la livrare să furnizeze dovezi de conformitate cu specificațiile

Documentație de aprovizionare sunt elaborate cu detalii specifice privitoare la

cantitate

descriere

preț

specificații de livrare

instrumente speciale

specificații tehnice

cerințe de ambalare

termene și condiții de transport

depozitare

manipulare

păstrare după caz

Produsele achiziționate sunt verificate validate de către comisia de recepție desemnată

de managerul departamentuluiatunci cacircnd produsele sunt duse direct la punctele de

lucruProdusele achiziționate pot fi verificate și de către client la solicitarea acestuia Cacircnd este

posibil materialele sunt supuse proceselor de verificareiar dacă verificarea indică

nesatisfacerea specificațiilor de calitatesunt notate ca și produse neconforme

Produsele de aprovizionat sunt pentru

Satisfacerea cerințelor clienților (ofertecontractecomenzi)

Necesar intern (piese de schimbstocconsumabilediverseservicii)

- se face identificarea aspectelor de mediu semnificative asociate produselor și

serviciilor aprovizionate de catre managerul departamentului de Import-ExportSPD

sau a responsabilului de aprovizionare

-se calculează valoarea produselorserviicilor și se transmite printr-un

memoriu directorului general

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Depozitarea

Depozitarea materiilor prime se face astfel

1 Pentru poliol și izocianat Spumotim dispune de două magaziiuna pentru secția de

Turnări auto și alta pentru secția de Spumare-Prelucrare

2 Pentru secția auto mai există o magazie pentru inserții metaliceAcestea sunt depozitate

in containăre

3 Pentru secția Confecții-Articole camping o magazie ce conține produse

textilenasturifermoare

4 Pentru celelalte materii primeantiaderenți activatori adezivi coloranțietc icircncă o

magazieAcestea se depozitează de obicei icircn butoaie de 100-200kg

Exemplu magazia de materii prime (poliol și izocianat) pentru secția turnări auto

Magazia conține 5 rezervoare de izocianat și 4 de poliol cu o capacitate de 30 t Icircn ea mai

sunt și rafturi pe care sunt depozitate matrițele de la instalația de turnare icircn forme

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Fig 5 Depozit de materii prime

-rezervor poliol

-rezervor izocianat

12 ndash reprezintă rafturi pe care sunt depozitate matrițel

ZONĂ DE DEPOZITARE

1 2

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Transportul extern

Transportul se execută cu mijloace de transport acoperite uscate curate ferite de

lumină Fiecare lot va fi icircnsoțit de o declarație de conformitate

Transportul extern al materiilor prime utilizate pentru producție icircn cadrul firmei sunt

aduse de către departamentul aprovizionare pe baza contractelor icircncheiate cu

furnizoriiCantitățile de referință care se trec in contracte se estimează pe baza consumului

anului precedent la care se adaugă o marjă de +20

Controlul informațiilor

Icircn ceea ce privește partea de control al informațiilor s-ar putea imlementa un sistem

ERP care reprezintă o icircmbinare a practicilor de management al afacerilor cu tehnologia

informațiilor prin care procesele de afaceri ale unei companii sunt integrate in cadrul

sistemului informatic in vederea atingerii unor obiective de business specifice Se recomandă

implementarea unui sistem ERP pe o infrastructura IT optimă astfel icircncacirct procesele de afaceri

să opereze la un randament care să permită atingerea obiectivelor de business prestabilite

Un astfel de sistem ERP ar realiza integrarea tuturor funcțiilor de conducere ale unei

companii plecacircnd de la planificare asigurarea stocului de materii prime și materiale definirea

tehnologiilor coordonarea proceselor de producție și nu in ultimul racircnd la realizarea gestiunii

financiar - contabile a resurselor umane a stocurilor de produse finite și terminacircnd cu

dezvoltarea și menținerea relațiilor cu clienții și partenerii de afaceri

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cap VI ConcretizareRealizare sistem sau procesprodus

52 Concretizare a datelorpropuneri

Dispozitivele alese pentru transport si manipulare suntcarucioarelePentru acest depozit

sunt alocate un nr de 4 carucioare in rest transportul intern se face manual cu muncitori

necalificati dat faptul ca buretii din sezuturi si spatare sunt usori si nu necesita dispozitive

performante de manipulare si transport intern

Tipul de depozit ales este cel cu circulatie liniara cu marfuri amplasate longitudinal

M

CV

SA

ND

ER

O

Bir

ou

gest

ion

ar

Bir

ou

gest

ion

ar

Repere neconforme

Repere neconformeZONĂ TRANZIT

LO

GA

N

LO

GA

N

LO

GA

N

MC

V

MC

V

M

CV

SA

ND

ER

O

SA

ND

ER

O

SA

ND

ER

O

LO

GA

N

ZONĂ DEPOZITARE PRODUSE FINITE

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Pentru depozitul auto de produse finite se folosește metoda FIFO(primul intrat-primul

ieșit) adică bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție (sau de producție) al

primei intrări (lot) Pe măsura epuizării lotului bunurile ieșite din gestiune se evaluează la

costul de achiziție (sau de producție) al lotului următor icircn ordine cronologică

Metoda de gestiune a stocurilor

Presupune aprovizionarea şi reaprovizionarea cu loturi şi cantităţi care trebuie estimate la

anumite momente calendaristice Acest tip de gestiune este specific pentru nesătorii fabricile

de confectii de mobilă etc ce au un nomenclator constant de producţie dar care trebuie să se

adapteze icircn functie de cererea de ţesătura culoare modă

Se reprezintă grafic icircn figura

Se observă că trebuie să existe un stoc de alarmă care să preia fluctuatiile cererii

variabile iar nivelul de alarmă este superior celui de sigurantă

Suprafață de depozitare este de 4078 msup2 Aici se depozitează șezuturile și spătarele

pentru Dacia Logan MCV Sandero Produsele sunt delimitate icircn 12 părţi cu ajutorul unor

grilaje din fier și lemn Fiecare tip de mașină are cacircte 4 părți corespunzătoare fiecăriu tip de

componentă cu o lățime de 15 m Icircn magazia de produse finite pe lacircnga zona de depozitare se

află și biroul gestionarului și zona de tranzit

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Aprovizionarea se face icircn mod direct de la un singur furnizor pentru materiile prime

importante(poliolizocianat)

Aprovizionarea directă presupune ca icircn mod direct să se negocieze şi să se formalizeze relaţiile

de aprovizionare (contract comandă etc) să se efectueze plăţile respectiv să aibă loc transferul

produselor de la producător la consumator

Aprovizionarea de la un furnizor unic

Dacă icircn general se recomandă să nu se apeleze la un singur furnizor - pentru evitarea

creşterii gradului de dependenţă de acesta - există situaţii icircn care această formă de

aprovizionare este eficientă şi anume

1 Icircn cazul existenţei unor relaţii anterioare eficiente sau al folosirii contractelor

pe termen lung eventual al stabilirii unor relaţii de parteneriat

2 Icircn cazul icircn care furnizorul deţine monopolul tehnic icircn ce priveşte fabricarea

unui produs

3 Dacă un furnizor oferă un nivel de calitate preţ şi service deosebit

4 Dacă nivelul comenzilor nu asiguro icircmpărţire economică a acestora la mai mulţi

furnizori (apar costuri suplimentare de lansare a comenzilor)

5 Icircn cazul icircn care se pot obţine reduceri de preţ sau a cheltuielilor de

aprovizionare

6 Icircn cazul unor produse care se caracterizează printr-un nivel calitativ deosebit

7 Este mai facilă şi eficientă o planificare riguroasă respectiv trecerea către

aprovizionarea de tip JIT

Principalele dezavantaje ale unei asemenea forme de aprovizionare sunt imposibilitatea

punerii icircn concurenţă a furnizorilor şi riscul de creştere a gradului de dependenţă faţă de

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

furnizor Dezavantajele acestei forme de organizare a aprovizionării reies din analiza avantajelor

aprovizionării de la mai mulţi furnizori

Cele mai importante forme prin care se icircnfăptuieşte şi care impun şi adoptarea de

strategii specifice sunt

1 ndash distribuţie exclusivă ndash constă icircn plasarea prin intermediul unui singur distribuitor sau

reprezentant Se practică icircn cazul bunurilor de valoare mare mai ales al mijloacelor de

producţie precum şi icircn cazul exporturilor

2 ndash distribuţie intensă ndash constă icircn plasarea produselor prin toate mijloacele avute la

dispoziţie pentru a avea un grad de acoperire a pieţii cacirct mai mare Se practică icircn cazul

bunurilor de folosinţă curentă ce se cumpără zilnic sau la intervale mici fără a fi interesantă

marca produsului

3 ndash distribuţie inversă ndash constă icircn recuperarea icircn scopuri productive a unor componente

rămase icircn urma consumului (ambalaje materiale deficitare etc) Icircn acest caz ciclul este

consum ndash distribuţie ndash producţie Se constată icircn ultimele decenii o preocupare deosebită a

ţărilor dezvoltate pentru a recupera refolosi şi recicla tot ce se poate deoarece se asigură

reducerea cheltuielilor cu producerea unor bunuri şi protejarea resurselor naturale mai ales a

celor neregenerabile Şi icircn acest mod distribuţia contribuie la progresul economico-social

Funcţiile distribuţiei

Distribuţia ca intermediar icircntre producţie şi consum este determinată de acestea dar

la racircndul ei are un rol activ asupra lor influenţacircnd atacirct producţia din ciclul următor cacirct şi

consumul din ciclul prezent

Relaţiile de interdependentă dintre distribuţie şi producţie respectiv consum sunt puse

icircn evidenţă de către funcţiile pe care aceasta le icircndeplineşte icircn cadrul circuitului economic

1 ndash funcţia de schimbare a proprietăţii asupra produsului ndash se realizează prin operaţiuni

comerciale care constau icircn repartizare vacircnzare cumpărare prezentare şi servicii etc

2 ndash funcţia de transport ndash asigură scurgerea produselor de la producător la distribuitor şi de

la acesta la consumator după ce de regulă suportă şi operaţiuni de depozitare Cum situaţiile

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

icircn care consumatorul icircşi cumpără direct produsul de la producător sunt rare activitatea de

transport devine inevitabilă şi icircnseamnă cheltuieli ce sporesc valoarea produsului

3 ndash funcţia de stocare ndash permite ajustarea icircn timp a producţiei la evoluţia cererii De obicei

distribuitorul cumpără (se aprovizionează) de la producător (icircn partidă mare ndash engros) la

anumite intervale de timp şi pune la dispoziţie permanent consumatorului care va găsi

produsul atunci cacircnd icircl doreşte Depozitarea trebuie să asigure condiţii bune pentru a nu se

altera caracteristicile produsului

4 ndash funcţia de sortare şi ambalare ndash face posibilă oferirea unei varietăţi de produse sub

aspect calitativ structural de marcă Distribuitorul transformă lotul de producţie icircn lot de

vacircnzare oferindu-i produsul consumatorului individual sau icircn loturi mici

5 ndash funcţia de promovare ndash oferă informaţii consumatorului despre produse iar prin formele

de vacircnzare utilizate publicitate etc contribuie la creşterea volumului vacircnzării

6 - funcţia de service ndash constă icircn activităţi legate direct de vacircnzare şi negociere de livrare

instalare (a bunurilor de folosinţă icircndelungată) reparaţiilor icircn perioada de garanţie

7 ndash funcţia financiară ndash se realizează prin faptul că distribuitorul cumpără de la producător icircn

partidă mare oferindu-i contravaloarea produselor ceea ce-i permite continuitatea activităţii

chiar dacă produsele nu au ajuns la consumator Icircn acest fel distribuitorul este cel care

finanţează continuitatea producţiei asumacircndu-şi riscul

8 - funcţia socială ndash constă icircn asigurarea protecţiei intereselor consumatorului şi educarea

sa prin numeroase mijloace pe care comerţul le are la dispoziţie

Distribuţia icircşi icircndeplineşte aceste funcţii prin elementele sale componente canalele de

distribuţie distribuţia fizică comerţul engros şi comerţul cu amănuntul

Structura canalelor de distribuţie

Denumit adesea canal de marketing canalul de distribuţie este componenta esenţială a

submixului de distribuţie Canalul de distribuţie gestionează schimbările prin care trece un

produs icircn drumul său de la producător pacircnă la consumatorul final El apare ca ldquo o combinaţie de

utilităţi şi funcţiuni asigurate de icircntreprindererdquo ca o reţea de organizaţii şi persoane care au

responsabilitatea de a asigura disponibilitatea bunurilor la nivelul consumatorului El reflectă

atacirct itinerariul cacirct şi modalităţile ce asigură fluxul bunurilor de la producător la consumator

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Canalul de distribuţie trebuie privit ca un sistem ale cărui componente producător

consumator şi intermediar se condiţionează reciproc De asemenea canalul de distribuţie

vizează nu numai circuitul deplasării ruta pe care aceasta o urmează ci şi succesiunea de

transferuri a titlului de proprietate icircntre verigile componente ale lanţului de distribuţie extins

pacircnă la consumatorul final

Dimensiunile canalului de distribuţie

Orice canal de distribuţie se caracterizează prin trei dimensiuni

1 ndash lungimea ndash reprezintă numărul de etape verigi intermediare prin care trece produsul de

la producător la consumator (nu distanţa icircn spaţiu) Din acest punct de vedere se pot delimita

cacircteva tipuri de canale

a ndash canal direct ndash icircn care relaţia producător ndash consumator este nemijlocită deci nu apare

intermediarul (ex- serviciul de reparat icircncălţăminte cumpărarea pacircinii direct de la cuptor şi icircn

mod frecvent la bunurile de investiţii de producţie)

b ndash canal scurt ndash icircn care apare intermediarul Este un canal indirect cu un singur intermediar

ndash detailistul ndash considerat canal tradiţional Se utilizează mai ales pentru produsele

agroalimentare perisabile dar şi pentru produse de valoare mare de noutate de modă sau

cacircnd piaţa este concentrată Icircn cazul mijloacelor de producţie depozitele specializate pun la

dispoziţia consumatorului produsele icircn general pe bază de comenzi

Icircn acest caz producătorul icircşi asumă funcţia distribuţiei fizice pacircnă la magazin Avantajele

acestui tip de canal se reflectă icircn reducerea cheltuielilor realizarea relaţiei cu consumatorii sau

mărirea vitezei de rotaţie Distribuitorul este cel care icircşi asumă riscul comercial şi funcţia de

promovare

c ndash canalul lung ndash icircn care icircntre producător şi consumator de obicei apar doi intermediari

engrosistul şi detailistul

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Se utilizează icircn mod frecvent pentru mărfurile cu sortiment complex cu cerere

sezonieră sau care presupun operaţiuni de sortare ambalare etc Icircn acest caz produsele trec

printr-o singură verigă de depozitare dar pot fi şi mai multe Un asemenea canal necesită

cheltuieli mai mari icircncetinirea vitezei de rotaţie şi chiar pierderi datorită condiţiilor de

depozitare dar asigură o aprovizionare ritmică şi condiţii icircn genere adecvate de păstrare

d ndash canal complex ndash icircn care există mai mult de două verigi intermediare care vor spori

cheltuielile Se icircntacirclneşte mai ales icircn ţările dezvoltate ce practică comerţ integrat şi icircn comerţul

internaţional dar icircl icircntacirclnim adesea şi pentru bunuri de folosinţă curentă

2 ndash lăţimea canalului ndash numărul unităţilor prin care se asigură desfacerea produsului icircn

cadrul fiecărei etape a circuitului Icircn cazul bunurilor de consum lăţimea creşte pe măsura

apropierii de consumatori dar la bunurile de investiţii ea este mai redusă Lăţimea canalului de

distribuţie stă la baza selectivităţii distribuţiei icircn funcţie de care se disting mai multe forme de

distribuţie

a ndash distribuţie intensivă sau generală

b ndash distribuţie selectivă

c ndash distribuţie exclusivă ndash presupune alegerea unui singur intermediar convenit printr-un

contract prin care cumpărătorul se obligă să vacircndă numai comerciantului respectiv pe o

anumită piaţă Vacircnzarea prin franchising ndash se utilizează icircn ţările dezvoltate pentru produsele de

marcă

3 ndash adacircncimea canalului ndash reflectă gradul de dispersie icircn spaţiu al punctelor de vacircnzare al

apropierii de punctele de consum La bunurile de producţie adacircncimea e redusă distribuţia

avacircnd grad ridicat de concentrare teritorială la bunurile de consum adacircncimea e mare unele

fiind aduse la domiciliu (comandă corespondenţă comis-voiajor) Canalul de distribuţie este

specific fiecărei categorii de produs iar adesea acelaşi produs se poate afla icircn canale de

dimensiuni diferite Ca urmare la nivelul economiei naţionale se creează o adevărată reţea de

distribuţie formată din persoane şi organizaţii

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Icircn cazul companiei SC SPUMOTIM SA se folosesc canale directe şi scurte Produsele

finite sunt preluate de clienți și transportate cu propriul parc auto prin intermediari sau cu

ajutorul unei firme logistice

Cap VII Măsurare analiză imbunătățire

Pentru compania SC SPUMOTIM SA controlul și verificarea permanentă a activităților

logistice este realizată de un reprezentant al departamentului logistic care se ocupă de buna

desfășurare a activităților ce depind atacirct de logistica internă cacirct și de cea externă

Icircn ceea ce privește manipularea și transportul intern se face o verificare la fiecare 14

zile lucrătoare a tututor echipamentelor și utilajelor care sunt folosite icircn momentul de față

Astfel responsabilul logistic va stabili monitorizările si măsurările ce trebuie efectuate si

dispozitivele de monitorizare si măsurare necesare pentru justificarea conformităţii utilajelor cu

cerinţele specificate

Icircn cazul manipulării şi transportului intern se va verifica icircn permanenţă timpul efectiv de

lucru al utilajelor folosite conform formulei de mai jos

tp = tinc + ttr + tdes icircn care

tinc = timpul de icircncărcare al mijlocului de transport

ttr = timpul de transport efectiv ( și gol și icircncărcat )

tdes = timpul de descărcare

De exemplu icircn cazul cărucioarelor de transport icircncărcarea acestuia se poate realiza

icircntr-un interval de 2 minute timpul de transport pacircnă la destinație icircmpreună cu cel de

icircntoarcere ar fi 5 minute iar cel de descărcare ar fi de 1 minut atunci putem spune că timpul

procesului se ridică efectuacircnd o simplă adunare la 8 minute Orice coboracircre sub acest interval

denotă o lipsă de productivitate și ar trebui să se icircncerce icircn permanență o icircmbunătățire a

acestui timp Aceasta se poate realiza prin icircntreținerea continuă a echipamentelor de transport

interne asiguracircndu-se Icircn permanență funcționarea lor la capacitate maximă și un randament

ridicat

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Icircn ceea ce privește aprovizionarea și depozitarea putem spune că timpul de depozitare

al produselor finite este dat de fluctuația cererii pe piață Firma trebuie să mențină icircn

permanență un stoc de siguranță iar metoda de determinare a necesarului de aprovizionat este

aceea a cererii aleatorii la intervale egale Se cunosc cu certitudine numai intervalele de

reaprovizionare materia primă achiziționacircnd-se icircn funcție de comenzile primite

Icircn cazul transportului extern distribuția nu este realizată de către de către SC

SPUMOTIM SA clienții transportacircndu-și singuri produsele comandate fie prin contractarea

unor intermediari fie prin folosirea serviciilor anumitor firme logisice Aprovizionarea icircn schimb

se realizează cu ajutorul cisternelor proprii și cu ale mijloacelor de transport externe puse la

dispoziție de către furnizori Șefului departamentului logistic trebuie să urmărească icircn

permanență evoluția raportului CalitatePreț și să-l mențină la un nivel maxim Putem spune că

acest criteriu este cel mai relevant icircn măsurarea și analiza eficacității procesului de

aprovizionare desfășurat icircn cadrul societății

Cap VIII Responsabilitatea managementul firmei

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Această direcţie de analiză urmăreşte stabilirea gradului de icircncredere pe care icircl oferă

icircntreprinderea privind asigurarea unui nivel competitiv şi permanent al calităţii producţiei

Sistemul de conducere și asigurare a calităţii (SQAC) are ca principal obiectiv stabilirea

nivelului de implementare a SQAC sub raportul cuprinderii icircn sistem a tuturor activităților

implicate precum și a funcționării corecte a tuturor elementelor componente ale sistemului

Verificarea calităţii fabricaţiei urmărește evaluarea particularităților precum și a

metodelor utilizate pentru verificarea calității serviciilor si produselor precum și eficiența

acestor verificări

Calitatea proiectelor se bazeaza pe examinarea normelor interne a caietelor de sarcini

și a proiectelor de execuție O problemă importantă care apare aici este găsirea procedurii de

corelare icircn anumite cazuri a cerințelor clienților cu proiectele de care dispune firma Nivelul

autorității funcțiunii laquocalitateraquo se evaluează in principal prin felul icircn care organele de asigurare

a calității icircși exercită dreptul de a opri procesul de deservire a clienților icircn cazurile icircn care nu

sunt respectate condițiile de calitate Autoritatea funcțiunii calitate este asigurată integralLa

nivelul conducerii superioare se analizează periodic situația calității determinacircnd angajarea

tuturor compartimentelor și a resurselor necesare icircn acțiunile pentru creșterea nivelului

calității

Icircn ceea ce privește calitatea aprovizionării acest criteriu urmărește evaluarea calității

produselor procurate de la furnizori sub forma de materii prime sau componente Analiza

pornește de la concepția conform căreia pentru calitatea materiilor prime semifabricatelor sau

componentelor primite din afară responsabilitatea revine integral celui care le comercializează

Sistemul de recepție a materiilor prime este integrat icircn acorduri de partenierat pe termen

mediu și lung cu subfurnizorii incluzacircnd colaborarea pentru asigurarea calității prin eforturi

comune

Costurile calităţii reprezintă un criteriu important ce evaluează politica de calitate pe

care o desfășoară firma atacirct prin măsura cheltuielilor care se fac pentru prevenirea defectelor

cat și a celor determinate de noncalitate Analiza costurilor trebuie privită ca un instrument

absolut necesar al managementului calității Costurile calității sunt procesate și analizate Pe

baza acestor analize se stabilesc măsuri corective și se urmărește corectarea lor

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Managementul general al firmei cuprinde pe de o parte o evaluare a calităţii procesului

managerial şi pe de altă parte calitatea echipei manageriale Icircn scopul evaluării sunt examinate

strategia firmei structura organizaţională metodele şi tehnicile manageriale precum şi nivelul

de informatizare implicat icircn procesul de management

Metodele tehnicile şi instrumentele manageriale utilizate icircn procesul de conducere icircn

raport cu obiectivele stabilite icircn strategia firmei scopurile urmărite cerinţele de optimizare a

capacităţii de muncă a componenţilor echipei manageriale şi motivarea icircntregului personal

pentru atingerea obiectivelor firmei sunt la un nivel optim Funcţionalitatea şi eficienţa

sistemului informaţional managerial şi modul de integrare al acestuia icircn procesul managerial şi

icircn structura organizaţională a firmei sunt parţial inadecvate necesitacircnd reproiectări şi unele

dezvoltări

Conducerea societăţii e asigurată de un Director General un Director de Calitate un

Director Economic un Director Comercial și un Director Tehnic Firma asigură personal cu

calificare corespunzătoare să efectueze procesul tehnologic şi cerinţele de funcţionare a firmei

Stilul de conducere adoptat de firmă este cel echilibrat care se manifestă prin o preocupare

constantă şi echilibrată atacirct pentru oameni cacirct şi pentru activitatea economică

Prin certificările primite pentru Sistemul Calității Protecția Mediului Analize și Control

organizația demonstrează cunoașterea și folosirea standardelor de calitate corespunzacircnd

Normelor Europene fiind un partener de icircncredere pentru colaboratorii ei

Personalul organizației 644 de salariați dintre care

bull 122 personal TESA din care -5 directori

-18 șefi de departamente

bull 11 maiștri

bull 387 muncitori calificați

bull 124 muncitori necalificați

Organigrama firmei

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cap IX Decizii de icircmbunătățire

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

O acţiune corectivă este o acţiune icircntreprinsă pentru a elimina cauzele unei

neconformităţi detectate sau a altor situaţii nedorite icircn vederea prevenirii repetării acestora

pe cacircnd acţiunea preventivă este o acţiune icircntreprinsă pentru eliminarea cauzelor unor

neconformităţi potenţiale sau a altor situaţii nedorite posibile icircn scopul prevenirii apariţiei

acestora

Pentru SC SPUMOTIM SA am propus două icircmbunătățiri care se doresc a fi

implementate

1 Rearanjarea mărfurilor icircn cazul depozitului de produse finite pentru Dacia Logan

MCV Sandero Acesta conține șezuturi față spătare față șezuturi spate spătare spate pentru

360 de mașini din fiecare tip de Dacie(Logan Sandero MCV)

Varianta inițială a depozitului este prezentată icircn figura 41 din capitolul II Acesta are o

suprafață de 4078 msup2 Marfa ar fi trebuit depozitată icircn stive de max 2 m și utilizată metoda

FIFO doar că datorită aranjării necorespunzătoare(marfa fiind aruncată și nu aranjată) nici unul

din cele două principii nu se respectă

Vom lua cantitatea maximă ce se poate depozita 720 buc spătare față720 buc șezuturi

față 360 buc șezuturi spate360 buc spătare spate pentru toate cele 3 tipuri de mașini

Pentru varianta propusă vom depozita produsele icircn containere și le vom rearanja astfel

icircncacirct aceastea să fie manipulate și transportate mai ușor iar aranjarea icircn depozit să fie

corespunzătoare

Icircn tabelul următor avem reprezentate dimensiunile fiecărui tip de produs fabricat

pentru cele 3 tipuri de mașini precum și dimensiunile containerelor si nrbuccontainer

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

DestinațieDenumire produs

dimensiune[cm]

Dimensiune

Container[cm]

Număr buccontainer

Logan

-șezut față 50times50times15 150times100times150 60

-spătar față 60times50times16 180times150times120 60

-șezut spate 140times50times18 180times140times150 30

-spătar spate 140times55times10 150times140times110 30

MCV

-șezut față 50times50times15 150times100times150 60

-spătar față 60times50times16 180times150times120 60

-șezut spate 140times50times18 180times140times150 30

-spătar spate 140times55times10 150times140times110 30

Sandero

-șezut față 50times47times15 150times150times150 60

-spătar față 60times52times16 180times160times140 60

-șezut spate 1425times47times20 200times143times141 30

-spătar spate 1425times57times10 150times143times115 30

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Pentru 360 de mașini vom avea nevoie de următoarele

Pentru Dacia LoganMCV

720buc șezut față = gt 12 containere -6 icircn lungime(9 m) 1 pe lățime(1 m) 2 icircn

icircnălțime(3 m)

720 buc spătar față = gt 12 containere -6 icircn lungime(108 m) 1 pe lățime(150 m) 2 icircn

icircnălțime (240 m)

360 buc șezut spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(108 m) 1 pe lățime(140 m) 2 icircn

icircnălțime (3 m)

360 buc spătar spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(9 m) 1 pe lățime(140 m) 2 icircn

icircnălțime(220 m)

Pentru Dacia Sandero

720buc șezut față = gt 12 containere - 6 icircn lungime(9 m)1 pe lățime(150 m) 2 icircn

icircnălțime(3 m)

720 buc spătar față = gt 12 containere - 6 icircn lungime(108 m) 1 pe lățime(160 m) 2 icircn

icircnălțime (280 m)

360 buc șezut spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(12 m)1 pe lățime(145 m)2 icircn

icircnălțime (141 m)

360 buc spătar spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(9 m)1 pe lățime(145 m)2 icircn

icircnălțime(230 m)

Noul depozit va arăta ca icircn figura următoare

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Fig5 Noul depozit de produse finite

Bir

ou

gest

ion

ar R

eper

e

nec

onfo

rme

ZONĂ DEPOZITARE PRODUSE FINITE

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Avantajele rearanjării produselor finite icircn spațiul de depozitare sunt următoarele

- manipularea și transportul intern se fac mult mai ușor

- se poate respecta metoda FIFO

- o dată cu introducerea containerele nu există riscul ca marfa să blocheze trecerea sau

să ocupe culoarele de trecere atunci cacircnd depozitu este icircncărcat la capacitate maximă

2 Introducerea unui compartiment logistic care va fi format din directorul de logistic și

de managerul de logistică

Compartimenul logistică răspunde de activitatea de aprovizionare cu bunuri şi

materiale de organizarea din punct de vedere logistic a activităţilor coordonează parcul auto

şi sistemul informatic al organizației

Compartimentul logistică are următoarele atribuţii principale

Asigură aprovizionarea organizației cu materiale şi bunuri

Colaborează cu toate departamentelecompartimentele icircn vederea stabilirii

necesarului logistic

Icircntocmeşte referatele de necesitate pentru achiziţia de bunuri şi serviciii şi le

supune aprobării directorului principal

Icircntocmeşte caiete de sarcini și documentaţia tehnică necesare pentru asigurarea

logisticii instituției

Urmăreşte derularea contractelor de achiziţii

Urmăreşte ca bunurile facturate şi plătite să fie icircn concordanţă din punct de

vedere al cantităţii calităţii şi valorii cu prevederile contractuale sau comenzile emise

după caz Se certifică astfel realitatea regularitatea şi legalitatea bunurilor şi

prestărilor de servicii

Realizează activitatea de amenajare corespunzătoare a spațiilor de depozitare

Asigură şi răspunde de coordonarea activităţii de transport bull Gestionează parcul

auto şi inventarul din dotarea acestuia

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Răspunde de starea tehnică şi estetică a autovehiculelor de icircntreţinerea şi

repararea autovehiculelor de reviziile şi inspecţiile tehnice periodice ale acestora

Răspunde de gestionarea bonurilor de carburante de eliberarea acestora din

gestiune icircn baza consumurilor normate şi utilizarea acestora potrivit reglementărilor

icircn vigoare

Asigură icircntreţinerea si depanarea echipamentelor IT (calculatoare imprimante

scanere monitoare notebook-uri) Asigură instalarea dezinstalarea sistemelor de

operare si a soft-urilor folosite pe stațiile de lucru Realizează intervenții pentru

remedierea disfuncţionalităţilor apărute icircn funcţionarea echipamentelor IT mai sus

menţionate la solicitarea utilizatorilor

Asigură asistenţa pentru achiziţionarea componentelor hardware (hdd fdd

unităţi optice mouse tastaturi memorii RAM surse plăci reţea modem-urietc)

precum şi icircnlocuirea acestora

Page 9: Proiect Final Final

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Nr

crtTipul utilajului La ce servește Nr

bucăți

1 Cărucioare-de evacuare

-de distribuție

Evacuare produselor finite spre depozitDistribuția produselor la punctul de icircncărcare

19

2 Transpaleți Ridicare marfă 6

3 Motostivuitoare Manipulare și transport intern

marfăicircn cazul produselor grele

care nu se pot transporta sau

manipula manual

6

Tab1 Parcul intern de mijloace de manipulare şi transport

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Fig2 Motostivuitor Fig3 Transpalet manual

Fig4 Cărucior

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Criterii de selecţie ale soluţiilor optime

După cum s-a putut observa icircn dimensionarea manipulării și a transportului intern se

poate ajunge la mai multe soluții funcție de următoarele

- gradul de integrare a manipulării şi a transportului intern icircn interiorul sistemului

logistic global

- modul icircn care este privit sistemul logistic icircn cadrul respectivei dimensionări

- costul manipulării și a transportului intern icircn totalul costului produsului pentru care s-

au dimensionat acestea

- utilajele care se vor utiliza icircn manipularea și transportul intern

Icircn cazul SC SPUMOTIM SA dimensionarea manipulării și transportului intern s-a

făcut pe baza costului criteriului minim utilizacircndu-se astfel tehnologii utilaje și instalații

necostisitoare care icircndeplinesc icircn mare parte nevoile responsabililor logistici

Cap III Dimensionarea aprovizionării și depozitării

31 Date initiale(stabilirea tipului de depozit tipului de circulatie a mărfii)

Depozitarea reprezintă activitatea de stocare a obiectelor (unităţilor de icircncărcătură) pe

un interval mai mic (depozitare temporară) sau mai mare (depozitare efectivă) Depozitarea se

poate face la locurile de muncă icircn spaţii special amenajate la platformele şi rampele de

icircncărcare descărcare sau icircn depozite special construite icircn acest scop icircn funcţie de tipul natura

şi forma unităţilor de icircncărcătură ce vor fi depozitate

Depozitul este un spaţiu special amenajat şi dotat corespunzător pentru a primi păstra

şi a pregăti bunuri materiale (mărfuri) icircn vederea distribuirii lor către beneficiari Din punct de

vedere logistic depozitul are rol de regulator adica asigura in momentul necesar marfurile in

cantitatea sortimentul si calitatea dorită

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Depozitarea poate fi de doua feluri

paletizată

icircn stivă sau icircn bloc cacircnd sortimentul este mic şi cantităţile mari

icircn rafturi sau stelaje cacircnd sortimentul este numeros

fără palete

icircn stivă sau icircn bloc pe palete suprapuse

icircn mobilierul tehnologic (stelaje)

Clasificarea depozitelor

1) După destinaţie

- depozite din sfera producţiei din care fac parte cele aparţinacircnd icircntreprinderilor

industriale cu excepţia celor pentru produse finite

- depozite din sfera circulaţiei din care fac parte depozitele unităţilor de aprovizionare şi

desfacere ale unităţilor industriale şi ale comerţului precum şi depozitele teritoriale de

aprovizionare

- depozite mixte care servesc producţia şi circulaţia şi cuprind de regulă produse finite

2) După natura produselor depozitate

- depozite de materiale şi semifabricate

- depozite pentru dispozitive scule şi piese de schimb

- depozite de produse finite

3) După destinaţia materialelor

- depozite de materii prime şi materiale

- depozite de materiale pentru construcţii

- depozite de carburanţi

- depozite de ambalaje

4) După felul materialelor care se păstrează şi manipulează

- depozit universale icircn care se păstrează mărfuri diferite

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

- depozite specializate pentru depozitarea unui singur fel sau unei grupe de materiale

(produse chimice feroase alimentare etc )

5) După sistemul constructiv

- depozite deschise fără acoperiş pentru produse care nu se degradează sub acţiunea

agenţilor atmosferici

- depozite deschise de tip şopron sau copertină icircn care se depozitează de obicei

materialele lemnoase de construcţie etc

- depozite icircnchise pentru păstrarea materialelor mai pretenţioase care trebuie ferite de

precipitaţii atmosferice umiditate şi razele solare Ele trebuie să ofere izolare faţă de

- mediul exterior să aibă instalaţii de ventilaţie şi icircncălzire pentru a proteja mărfurile din

interior

6) După modul de folosire al spaţiului

- depozite pe orizontală (suprafaţă mare )

- depozite pe verticală sau pe icircnălţime ( suprafaţă mică oferind o mai bună utilizare a

spaţiului)

7) Din punct de vedere al amplasării mărfurilor şi al fluxurilor de circulaţie distingem mai

multe tipuri de depozite Modul de alegere al unuia sau al altuia depinde de frecvenţa

de intrare-ieşire a mărfurilor icircn aceste depozite şi durata de depozitare a acestor mărfuri

- depozite cu circulaţie liniară şi mărfuri amplasate longitudinal (fig 31a) se folosesc

pentru stocuri cu rulaje medii avacircnd avantajul posibilităţii efectuării operaţiilor multiple

şi a introducerii şi scoaterii mărfurilor din depozit cu aceeaşi viteză

- depozit cu circulaţie liniară şi mărfuri amplasate transversal (fig 31b) se foloseşte

pentru mărfuri cu frecvenţe mari la ieşire

- depozit cu circulaţie icircn formă de L (fig31c) permite depozitări cu durate mari pentru

unele mărfuri şi mici pentru altele Este foarte eficient pentru mărfuri cu frecvenţe mari

la ieşire

- depozit cu circulaţie icircn formă de U (fig31d) se foloseşte pentru mărfuri cu durate mari

sau medii de aprovizionare

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

- depozite cu intrare-ieşire pe o parte (fig31e) se utilizează pentru sorturi de marfă

puţine ca număr din care unele au frecvenţe foarte mari la ieşire

- depozite cu intrare-ieşire pe ambele părţi (fig31f) permite o mare mobilitate icircn

depozitare folosindu-se pentru un sortiment ridicat de mărfuri

c) d)

e)

Fig nr 31 Tipuri de depozite in funcţie de circulaţia mărfurilor f)

P

L

M

I

E

P

L I M

E

P

L M I E

P E

I

M

L

P+E I M L

P

+

E

I M L M I

P

+

E

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Din punct de vedere al amplasării mărfurilor și al fluxurilor de circulație distingem mai

multe tipuri de depozite Modul de alegere al unuia sau altuia depinde de frecvența de intrare-

ieșire a mărfurilor icircn aceste depozite și de durata de depozitare a acestor mărfuri Astfel icircn

figurile de mai sus sunt prezentate principalele depozite de acest tip icircntalnite in practica

După natura produselor depozitate avem un depozit de produse finite pentru șezuturi

spatare pentru toate tipurile de Dacie Depozitul este nepaletizat marfa fiind icircnfoliata și

depozitata pe jos icircn stivă cu icircnălțimea de maxim 2 m Icircn funcție de circulația mărfurilor avem

un depozit cu circulație liniară și mărfuri amplasate longitudinal acesta fiind folosit pentru rulaje

medii avacircnd avantajul posibilității efectuării operațiilor multiple și a introducerii și scoaterii

mărfurilor cu aceeași viteză

P

L I M

E

Specificații

P-zona de primire

E- zona de expeditie

L-zona de depozitare cu frecvență lentă

M-zona de depozitare cu frecvență medie

I-zona de depozitare cu frecvență icircnaltă

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

32 Metode de stabilire a necesarului de aprovizionat și de gestiune a stocurilor

Dimensionarea aprovizionării se face ținacircnd seama de următoarele

- sistemul de organizare al producţiei (Just in time Just in case etc)

- tipul producţie (individuală serie masă)

- tipul structurilor de fabricare ( functional celulară icircn flux)

- tipul de management utilizat( prin costuri prin obiective etc)

- condiţiile concrete din fiecare unitate economică icircn ceea ce priveşte

spaţiile de depozitare disponibile mijloacele financiareetc

- mediul ambiant economic icircn care funcţionează respectiva unitate

Funcţie de cele de mai sus principalele cazuri care pot apărea icircn

aprovizionare sunt urmatoarele

Consum uniform(gestiune cu cerere constanta la intervale egale de timp) Este

cazul ideal care se icircntacirclneşte foarte rar Se cunosc foarte bine atacirct stocul maxim

necesar cacirct şi intervalul de timp la care se face reaprovizionare Icircn acest caz se

poate calcula foarte uşor şi momentul icircn care se lansează o comandă pentru

aprovizionare şi implicit un ordin (comanda) de fabricaţie

Lipsa vremelnica de stoc ( perioada determinata și cerere constantă cu

posibilități de ruptură a stocului)

Cerere aleatorie(variabilă) la intervale egale Această metodă prevede dinainte o

frecvenţă fixă de fabricare a fiecărui produs Cacircnd este timpul de lansat

fabricarea se lansează cantitatea necesară pentru a aduce stocul la nivelul

maxim prestabilit (stocul maxim minus stocul actual egal cantitatea lansată)

Cerere constanta la interval variabile Această metodă este numită icircn mod curent

aprovizionare la punctul de consum sau la prag Cacircnd stocul unui anumit produs

atinge un prag dinainte determinat se generează un ordin de fabricaţie a unei

cantităţi fixe stabilită şi ea dinainte Prin urmare cantitatea lansată este fixă şi

frecvenţa variabilă pentru că este definită de consumul clienţilor

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cerere variabilă la intervale variabile Această metodă este cea mai nefavorabilă

pentru firme Icircn acest caz nu se cunoaște nici cacirct se consumă pe zi nici icircn ce

perioadă se epuizează stocul nici intervalul de reaprovizionare nici stocul maxim

necesar

Icircn cazul SC SPUMOTIM SA metoda de gestiune a stocurilor aleasă este cerere

variabilă la intervale de timp egale

33 Dimesionarea propriu-zisă a depozitului

-suprafața necesara

-volum

-suprafața și valoare

Stotala=Sbaza + Sanexa

Sbaza - suprafețele pentru activitatea de bază(spatii de depozitare propri-zise inchise

semiicircnchise șoproane copertine platforme de depozitare rampe precum și acele spații stracircns

legate de procesul de manipulare păstrare și comercializare a mărfurilor)

Sanexa- suprafețele anexe (birouri grupuri sociale garaje drumuri platforme)

Coeficientul de utlizare a volumului(Vn)

Vn=SnIn unde

Sn-suprafața depozitului propriu-zis

In- icircnalțimea depozitului

Icircn activitatea de proiectare a depozitelor şi pentru analiza gradului de folosire a depozitelor existente se foloseşte o serie de coeficienţi

1048766 coeficientul de utilizare a suprafeţei (Kus) care reprezintă gradul de utilizare a suprafeţei totale de depozitare se calculează ca şi raport icircntre suprafaţa de depozitare propriu-zisă (Sd) şi suprafaţa totală a depozitului (Sdt)

Kus = Sd Sdt

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

1048766 coeficientul de utilizare a icircnălţimii depozitului (Kuicirc) cu ajutorul căruia se determină gradul de utilizare a icircnălţimii depozitului se calculează ca şi raport icircntre icircnălţimea medie a depozitului (Icircm) şi icircnălţimea maximă utilă (Icircmu)

Kui=ImImu

1048766 coeficientul de utilizare a volumului (Kuv) care reprezintă ponderea utilizării volumului depozitului calculacircndu-se ca şi produs icircntre coeficientul de utilizare a suprafeţei (Kus) şi coeficientul de utilizare a icircnălţimii depozitului (Kuicirc)

Kuv=KusKuicirc

1048766 suprafaţa necesară pentru o unitate de volum depozitată (su) care se calculează ca şi raport icircntre suma suprafeţei de depozitare propriu-zisă (Sd) şi suprafaţa auxiliară (Sa) şi volumul mărfurilor depozitate (V)

Su=Sd+SaV

1048766 coeficientul folosirii capacităţii depozitului icircn timp calculat ca şi raport dintre produsul icircntre cantitatea depozitată (Qd) şi zilele de funcţionare a depozitului (Zf) şi produsul icircntre capacitatea depozitului (Cd) cu zilele calendaristice ale unui an (365)

Kfcd=QdZfCd365

1048766 costul total pe unitatea depozitată (CTud) cu ajutorul căruia se poate cunoaşte nivelul cheltuielilor necesare cu depozitarea unei unităţi de volum in perioada unui an de zile calendaristic calculat după următoarea formulă

CTud=ViA+CheQdicircn care Vi ndash valoarea de inventar a tuturor mijloacelor fixe din depozit A ndash cota de amortizare a mijloacelor fixe Che- cheltuieli de exploatare Qd ndash cantitatea depozitată

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

34 Criterile de selecție ndash Model de selecție de decizie

Criteriul ales pentru dimensionarea depozitului este criteriul utilizării maxime a spațiului

icircn care se va ține seama de utilizarea icircn cel mai icircnalt grad a spațiului și este aplicabil icircn special icircn

cazurile icircn care spațiul disponibil este limitat

Deciziile referitoare la alegerea tipurilor de depozite presupun analizarea de către logisticieni a

variantelor posibile Selecţia anumitor tipuri şi modul lor de combinare sunt direct influenţate

de caracteristicile cererii clienţilor politica firmei avantajele şi limitele fiecărui tip de depozit şi

existenţa pe piaţă a unor operatori de icircncredere specializaţi icircn oferirea de servicii de

depozitare

Alegerea formei de aprovizionare se bazează pe analize diagnostic riguroase prin care să se

identifice oportunităţile fiecărei modalităţi şi mai ales posibilităţile firmei de a le valorifica Icircn

asemenea analize preponderente vor fi criteriile economice dar se vor utiliza şi criterii de altă

natură (sociale politice etc)

Necesitatea unor asemenea analize reiese din faptul că se pot aloca eforturi substanţiale

pentru cunoaşterea acestor relaţii şi deci icircn mod logic se aşteaptă rezultate pozitive pe termen

cacirct mai lung pe de o parte iar pe de altă parte pot să apară anumite ameninţări - cum ar fi

creşterea dependenţei faţă de furnizor - icircn cazul furnizorului unic sau al folosirii unor resurse

materiale foarte speciale

Principalele probleme care se pun din punct de vedere al stabilirii formei (formulei) de

aprovizionare sunt

- alegerea icircntre aprovizionarea de la un furnizor unic sau de la mai mulţi pentru

acelaşi produs

- alegerea icircntre aprovizionarea directă (de la producători) şi indirectă (prin

intermediar)

- alegerea icircntre aprovizionarea pe bază de contract sau pe bază de comandă

- alegerea formulei de cumpărare - individual sau icircn comun

Pentru aprovizionare s-a ales criteriul eficientei maxime CALITATEPRETagraveMAXIM

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cap IV Dimensionarea din perspectiva distribuției și transportului extern

Distribuţia cuprinde toate activităţile care au ca scop trecerea unor produse sau bunuri

de la producător (icircntreprindere producătoare) la consumatorutilizator (icircntreprindere

uilizatoareconsumatoare a respectivelor produse sau persoane fizice) Ea are deci ca scop să

lege producţia de consum Rolul pe care distribuţia icircl are este următorul

- de a regulariza mişcarea bunurilor şi serviciilor icircntre producţie şi consum amortizacircnd

atunci cacircnd apar efectele negative ale fenomenelor conjuncturale ale pieţei

- de a informa producătorul asupra nevoilor şi dorinţelor clientelei

- de a satisface clientela furnizacircndu-i un anumit număr de servicii

Transportul extern ( icircn exteriorul icircntreprinderii ) se referă la deplasarea materiilor

prime materialelor și produselor finite putacircndu-se face pe distanțe medii și lungi cu mijloace

de transport adecvate cantităților de mărfuri necesare aprovizionării șisau distribuției

Icircn ceea ce privește distribuţia la SC SPUMOTIM SA el se execută cu mijloace de

transport acoperite uscate curate ferite de lumină Fiecare lot va fi icircnsoțit de o declarație de

conformitate

Pentru livrarea mărfurilor către clienții firmei Spumotim nu asigură transportul Clienții

icircși transportă produsele comandate icircnchiriind camioane sau minibus-uri direct de la firmele de

transport din țară Icircnsă există și situații mai rare cacircnd Spumotim trebuie să asigure transportul

Această cerință este prevăzută icircn contractul de vacircnzare ndash cumpărare Icircn aceste cazuri Spumotim

icircnchiriază camioanele necesare de la casele de expediții preferate (DUNCA ndash TIMIȘOARA EFE ndash

BUCUREȘTI HEPTACO ndash TIMIȘOARA DINUTRANS ndash SĂCĂLAZ CARGOTRANS ndash BUCUREȘTI

TRUCK SPED ndash TIMIȘOARA PETROFLAX ndash P NEAMȚ)

Icircnainte de a fi incărcate icircn camioanele icircnchiriate de către client mărfurile sunt verificate

din punct de vedere calitativ După ce ies din fabrica Spumotim și se indreaptă spre client

Spumotim nu icircși mai asumă răspunderea pentru mărfurile livrate Dacă acestea sunt distruse

pierdute sau furate casa de expediții angajată de client ii acordă o despăgubire Același lucru se

icircntacircmplă și icircn cazul icircn care Spumotim icircnchiriază camioanele necesare de la o firmă de expediție

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Societatea nu icircși asumă răspunderea pentru marfa distrusă icircn timpul transportului casa de

expediții acordacircnd o despăgubire clientului dacă plata s-a efectuat icircnaintea livrării sau

societății Spumotim dacă nu s-a efectuat icircncă plata mărfurilor de către client și aceasta este

icircncă proprietatea ei

Principalele materii prime utilizate icircn cadrul activității productive de la SC Spumotim

SA sunt următoarele

1 Poliol-transportul se face cu cisterna proprie și cu cisternele furnizorului de la SC

Oltchim Racircmnicu Vacirclcea

2 Izocianat-transportul se face cu cisterna proprie și cu cele ale furnizorului de la SC

Oltchim Racircmnicu Vacirclcea

3 Antiaderenți

4 Coloranți-Huntsman Romacircnia

5 Activatori

6 Adezivi

7 Inserții metalice- transportul se face cu Tir-ul de la Alfa Rom Carpați Industrial Grup

Pitești

8 Textile

Se poate oberva că principalul criteriu de selecţie a soluției optime icircn cadrul procesului

de aprovizionare este acela al eficienţei maxime Firma beneficiază de 2 cisterne proprii cu care

se desfășoară principalele activități de aprovizionare acestea avacircnd o capacitate mare de

transport dar icircn procesul de aprovizionare se mai folosesc de asemenea și mijloacele de

transport specifice care sunt puse la dispoziție de către furnizori Se obține astfel un raport

calitatepreț maxim

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

CapV Dimensionare

Manipularea

Manipularea articolelor din spumă poliuretanică flexibilă se face conform normelor de

tehnică a securității și prevenirea și stingerea incendiilor pentru material combustibile

Manipularea produselor finite sau a celor nefinalizate se face manual și mai rar cu transpalețiIcircn

cazul materiilor prime manipularea se face manual sau mecanizat pentru produsele textile și iar

pentru substanțe nu se face manipulare(doar transport intern)

Transportul intern

Transportul intern se face cu mijloce proprii Materiile prime cele mai importante

( poliol și izocianat) nu se transportă intern ele fiind descărcate direct icircn rezervoare Celelalte

materii prime se transportă cu mijloace de transport proprii ale intreprindere icircn funcție de

cantitate Icircn cazul produselor finite transportul intern se face atacirct manual cacirct și cu cărucioare

transpaleți motostivuitoare

Aprovizionarea

SC Spumotim SA se asigură că produsele sau serviciile achiziționate sunt conforme cu

necesitățiile organizației și condițiile specific icircn documentația de aprovizionareconform

prevederilor procedurii generale de aprovizionarerdquo

De asemenea pentru a preveni un impact asupra mediului la utilizarea bunurilor

aprovizionateorganizația identifică aspectele de mediu la recepția bunurilor pe baza

documentelor de aprovizionare sau a cerințelor de mediu comunicate furnizorilor

Icircn funcție de importanța produselor și a echipamentelor utilizatefurnizorii sunt selectați pe

baza aptitudinilor acestora de a satisface condițiile de calitate și de mediu ale produselor

Un considerent major la aprobarea furnizorilor pentru elementele cu impact asupra

calității produsului șisau a mediului icircl constituie sistemul de management al calității și de

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

mediu al furnizorilor politica firmei e de a selecta furnizorii certificați icircn conformitate cu

standardele SR EN 9001ISO 169492002 și SR EN ISO4001atunci cacircnd acest lucru este posibil

Furnizorilor li se cere ca la livrare să furnizeze dovezi de conformitate cu specificațiile

Documentație de aprovizionare sunt elaborate cu detalii specifice privitoare la

cantitate

descriere

preț

specificații de livrare

instrumente speciale

specificații tehnice

cerințe de ambalare

termene și condiții de transport

depozitare

manipulare

păstrare după caz

Produsele achiziționate sunt verificate validate de către comisia de recepție desemnată

de managerul departamentuluiatunci cacircnd produsele sunt duse direct la punctele de

lucruProdusele achiziționate pot fi verificate și de către client la solicitarea acestuia Cacircnd este

posibil materialele sunt supuse proceselor de verificareiar dacă verificarea indică

nesatisfacerea specificațiilor de calitatesunt notate ca și produse neconforme

Produsele de aprovizionat sunt pentru

Satisfacerea cerințelor clienților (ofertecontractecomenzi)

Necesar intern (piese de schimbstocconsumabilediverseservicii)

- se face identificarea aspectelor de mediu semnificative asociate produselor și

serviciilor aprovizionate de catre managerul departamentului de Import-ExportSPD

sau a responsabilului de aprovizionare

-se calculează valoarea produselorserviicilor și se transmite printr-un

memoriu directorului general

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Depozitarea

Depozitarea materiilor prime se face astfel

1 Pentru poliol și izocianat Spumotim dispune de două magaziiuna pentru secția de

Turnări auto și alta pentru secția de Spumare-Prelucrare

2 Pentru secția auto mai există o magazie pentru inserții metaliceAcestea sunt depozitate

in containăre

3 Pentru secția Confecții-Articole camping o magazie ce conține produse

textilenasturifermoare

4 Pentru celelalte materii primeantiaderenți activatori adezivi coloranțietc icircncă o

magazieAcestea se depozitează de obicei icircn butoaie de 100-200kg

Exemplu magazia de materii prime (poliol și izocianat) pentru secția turnări auto

Magazia conține 5 rezervoare de izocianat și 4 de poliol cu o capacitate de 30 t Icircn ea mai

sunt și rafturi pe care sunt depozitate matrițele de la instalația de turnare icircn forme

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Fig 5 Depozit de materii prime

-rezervor poliol

-rezervor izocianat

12 ndash reprezintă rafturi pe care sunt depozitate matrițel

ZONĂ DE DEPOZITARE

1 2

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Transportul extern

Transportul se execută cu mijloace de transport acoperite uscate curate ferite de

lumină Fiecare lot va fi icircnsoțit de o declarație de conformitate

Transportul extern al materiilor prime utilizate pentru producție icircn cadrul firmei sunt

aduse de către departamentul aprovizionare pe baza contractelor icircncheiate cu

furnizoriiCantitățile de referință care se trec in contracte se estimează pe baza consumului

anului precedent la care se adaugă o marjă de +20

Controlul informațiilor

Icircn ceea ce privește partea de control al informațiilor s-ar putea imlementa un sistem

ERP care reprezintă o icircmbinare a practicilor de management al afacerilor cu tehnologia

informațiilor prin care procesele de afaceri ale unei companii sunt integrate in cadrul

sistemului informatic in vederea atingerii unor obiective de business specifice Se recomandă

implementarea unui sistem ERP pe o infrastructura IT optimă astfel icircncacirct procesele de afaceri

să opereze la un randament care să permită atingerea obiectivelor de business prestabilite

Un astfel de sistem ERP ar realiza integrarea tuturor funcțiilor de conducere ale unei

companii plecacircnd de la planificare asigurarea stocului de materii prime și materiale definirea

tehnologiilor coordonarea proceselor de producție și nu in ultimul racircnd la realizarea gestiunii

financiar - contabile a resurselor umane a stocurilor de produse finite și terminacircnd cu

dezvoltarea și menținerea relațiilor cu clienții și partenerii de afaceri

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cap VI ConcretizareRealizare sistem sau procesprodus

52 Concretizare a datelorpropuneri

Dispozitivele alese pentru transport si manipulare suntcarucioarelePentru acest depozit

sunt alocate un nr de 4 carucioare in rest transportul intern se face manual cu muncitori

necalificati dat faptul ca buretii din sezuturi si spatare sunt usori si nu necesita dispozitive

performante de manipulare si transport intern

Tipul de depozit ales este cel cu circulatie liniara cu marfuri amplasate longitudinal

M

CV

SA

ND

ER

O

Bir

ou

gest

ion

ar

Bir

ou

gest

ion

ar

Repere neconforme

Repere neconformeZONĂ TRANZIT

LO

GA

N

LO

GA

N

LO

GA

N

MC

V

MC

V

M

CV

SA

ND

ER

O

SA

ND

ER

O

SA

ND

ER

O

LO

GA

N

ZONĂ DEPOZITARE PRODUSE FINITE

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Pentru depozitul auto de produse finite se folosește metoda FIFO(primul intrat-primul

ieșit) adică bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție (sau de producție) al

primei intrări (lot) Pe măsura epuizării lotului bunurile ieșite din gestiune se evaluează la

costul de achiziție (sau de producție) al lotului următor icircn ordine cronologică

Metoda de gestiune a stocurilor

Presupune aprovizionarea şi reaprovizionarea cu loturi şi cantităţi care trebuie estimate la

anumite momente calendaristice Acest tip de gestiune este specific pentru nesătorii fabricile

de confectii de mobilă etc ce au un nomenclator constant de producţie dar care trebuie să se

adapteze icircn functie de cererea de ţesătura culoare modă

Se reprezintă grafic icircn figura

Se observă că trebuie să existe un stoc de alarmă care să preia fluctuatiile cererii

variabile iar nivelul de alarmă este superior celui de sigurantă

Suprafață de depozitare este de 4078 msup2 Aici se depozitează șezuturile și spătarele

pentru Dacia Logan MCV Sandero Produsele sunt delimitate icircn 12 părţi cu ajutorul unor

grilaje din fier și lemn Fiecare tip de mașină are cacircte 4 părți corespunzătoare fiecăriu tip de

componentă cu o lățime de 15 m Icircn magazia de produse finite pe lacircnga zona de depozitare se

află și biroul gestionarului și zona de tranzit

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Aprovizionarea se face icircn mod direct de la un singur furnizor pentru materiile prime

importante(poliolizocianat)

Aprovizionarea directă presupune ca icircn mod direct să se negocieze şi să se formalizeze relaţiile

de aprovizionare (contract comandă etc) să se efectueze plăţile respectiv să aibă loc transferul

produselor de la producător la consumator

Aprovizionarea de la un furnizor unic

Dacă icircn general se recomandă să nu se apeleze la un singur furnizor - pentru evitarea

creşterii gradului de dependenţă de acesta - există situaţii icircn care această formă de

aprovizionare este eficientă şi anume

1 Icircn cazul existenţei unor relaţii anterioare eficiente sau al folosirii contractelor

pe termen lung eventual al stabilirii unor relaţii de parteneriat

2 Icircn cazul icircn care furnizorul deţine monopolul tehnic icircn ce priveşte fabricarea

unui produs

3 Dacă un furnizor oferă un nivel de calitate preţ şi service deosebit

4 Dacă nivelul comenzilor nu asiguro icircmpărţire economică a acestora la mai mulţi

furnizori (apar costuri suplimentare de lansare a comenzilor)

5 Icircn cazul icircn care se pot obţine reduceri de preţ sau a cheltuielilor de

aprovizionare

6 Icircn cazul unor produse care se caracterizează printr-un nivel calitativ deosebit

7 Este mai facilă şi eficientă o planificare riguroasă respectiv trecerea către

aprovizionarea de tip JIT

Principalele dezavantaje ale unei asemenea forme de aprovizionare sunt imposibilitatea

punerii icircn concurenţă a furnizorilor şi riscul de creştere a gradului de dependenţă faţă de

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

furnizor Dezavantajele acestei forme de organizare a aprovizionării reies din analiza avantajelor

aprovizionării de la mai mulţi furnizori

Cele mai importante forme prin care se icircnfăptuieşte şi care impun şi adoptarea de

strategii specifice sunt

1 ndash distribuţie exclusivă ndash constă icircn plasarea prin intermediul unui singur distribuitor sau

reprezentant Se practică icircn cazul bunurilor de valoare mare mai ales al mijloacelor de

producţie precum şi icircn cazul exporturilor

2 ndash distribuţie intensă ndash constă icircn plasarea produselor prin toate mijloacele avute la

dispoziţie pentru a avea un grad de acoperire a pieţii cacirct mai mare Se practică icircn cazul

bunurilor de folosinţă curentă ce se cumpără zilnic sau la intervale mici fără a fi interesantă

marca produsului

3 ndash distribuţie inversă ndash constă icircn recuperarea icircn scopuri productive a unor componente

rămase icircn urma consumului (ambalaje materiale deficitare etc) Icircn acest caz ciclul este

consum ndash distribuţie ndash producţie Se constată icircn ultimele decenii o preocupare deosebită a

ţărilor dezvoltate pentru a recupera refolosi şi recicla tot ce se poate deoarece se asigură

reducerea cheltuielilor cu producerea unor bunuri şi protejarea resurselor naturale mai ales a

celor neregenerabile Şi icircn acest mod distribuţia contribuie la progresul economico-social

Funcţiile distribuţiei

Distribuţia ca intermediar icircntre producţie şi consum este determinată de acestea dar

la racircndul ei are un rol activ asupra lor influenţacircnd atacirct producţia din ciclul următor cacirct şi

consumul din ciclul prezent

Relaţiile de interdependentă dintre distribuţie şi producţie respectiv consum sunt puse

icircn evidenţă de către funcţiile pe care aceasta le icircndeplineşte icircn cadrul circuitului economic

1 ndash funcţia de schimbare a proprietăţii asupra produsului ndash se realizează prin operaţiuni

comerciale care constau icircn repartizare vacircnzare cumpărare prezentare şi servicii etc

2 ndash funcţia de transport ndash asigură scurgerea produselor de la producător la distribuitor şi de

la acesta la consumator după ce de regulă suportă şi operaţiuni de depozitare Cum situaţiile

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

icircn care consumatorul icircşi cumpără direct produsul de la producător sunt rare activitatea de

transport devine inevitabilă şi icircnseamnă cheltuieli ce sporesc valoarea produsului

3 ndash funcţia de stocare ndash permite ajustarea icircn timp a producţiei la evoluţia cererii De obicei

distribuitorul cumpără (se aprovizionează) de la producător (icircn partidă mare ndash engros) la

anumite intervale de timp şi pune la dispoziţie permanent consumatorului care va găsi

produsul atunci cacircnd icircl doreşte Depozitarea trebuie să asigure condiţii bune pentru a nu se

altera caracteristicile produsului

4 ndash funcţia de sortare şi ambalare ndash face posibilă oferirea unei varietăţi de produse sub

aspect calitativ structural de marcă Distribuitorul transformă lotul de producţie icircn lot de

vacircnzare oferindu-i produsul consumatorului individual sau icircn loturi mici

5 ndash funcţia de promovare ndash oferă informaţii consumatorului despre produse iar prin formele

de vacircnzare utilizate publicitate etc contribuie la creşterea volumului vacircnzării

6 - funcţia de service ndash constă icircn activităţi legate direct de vacircnzare şi negociere de livrare

instalare (a bunurilor de folosinţă icircndelungată) reparaţiilor icircn perioada de garanţie

7 ndash funcţia financiară ndash se realizează prin faptul că distribuitorul cumpără de la producător icircn

partidă mare oferindu-i contravaloarea produselor ceea ce-i permite continuitatea activităţii

chiar dacă produsele nu au ajuns la consumator Icircn acest fel distribuitorul este cel care

finanţează continuitatea producţiei asumacircndu-şi riscul

8 - funcţia socială ndash constă icircn asigurarea protecţiei intereselor consumatorului şi educarea

sa prin numeroase mijloace pe care comerţul le are la dispoziţie

Distribuţia icircşi icircndeplineşte aceste funcţii prin elementele sale componente canalele de

distribuţie distribuţia fizică comerţul engros şi comerţul cu amănuntul

Structura canalelor de distribuţie

Denumit adesea canal de marketing canalul de distribuţie este componenta esenţială a

submixului de distribuţie Canalul de distribuţie gestionează schimbările prin care trece un

produs icircn drumul său de la producător pacircnă la consumatorul final El apare ca ldquo o combinaţie de

utilităţi şi funcţiuni asigurate de icircntreprindererdquo ca o reţea de organizaţii şi persoane care au

responsabilitatea de a asigura disponibilitatea bunurilor la nivelul consumatorului El reflectă

atacirct itinerariul cacirct şi modalităţile ce asigură fluxul bunurilor de la producător la consumator

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Canalul de distribuţie trebuie privit ca un sistem ale cărui componente producător

consumator şi intermediar se condiţionează reciproc De asemenea canalul de distribuţie

vizează nu numai circuitul deplasării ruta pe care aceasta o urmează ci şi succesiunea de

transferuri a titlului de proprietate icircntre verigile componente ale lanţului de distribuţie extins

pacircnă la consumatorul final

Dimensiunile canalului de distribuţie

Orice canal de distribuţie se caracterizează prin trei dimensiuni

1 ndash lungimea ndash reprezintă numărul de etape verigi intermediare prin care trece produsul de

la producător la consumator (nu distanţa icircn spaţiu) Din acest punct de vedere se pot delimita

cacircteva tipuri de canale

a ndash canal direct ndash icircn care relaţia producător ndash consumator este nemijlocită deci nu apare

intermediarul (ex- serviciul de reparat icircncălţăminte cumpărarea pacircinii direct de la cuptor şi icircn

mod frecvent la bunurile de investiţii de producţie)

b ndash canal scurt ndash icircn care apare intermediarul Este un canal indirect cu un singur intermediar

ndash detailistul ndash considerat canal tradiţional Se utilizează mai ales pentru produsele

agroalimentare perisabile dar şi pentru produse de valoare mare de noutate de modă sau

cacircnd piaţa este concentrată Icircn cazul mijloacelor de producţie depozitele specializate pun la

dispoziţia consumatorului produsele icircn general pe bază de comenzi

Icircn acest caz producătorul icircşi asumă funcţia distribuţiei fizice pacircnă la magazin Avantajele

acestui tip de canal se reflectă icircn reducerea cheltuielilor realizarea relaţiei cu consumatorii sau

mărirea vitezei de rotaţie Distribuitorul este cel care icircşi asumă riscul comercial şi funcţia de

promovare

c ndash canalul lung ndash icircn care icircntre producător şi consumator de obicei apar doi intermediari

engrosistul şi detailistul

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Se utilizează icircn mod frecvent pentru mărfurile cu sortiment complex cu cerere

sezonieră sau care presupun operaţiuni de sortare ambalare etc Icircn acest caz produsele trec

printr-o singură verigă de depozitare dar pot fi şi mai multe Un asemenea canal necesită

cheltuieli mai mari icircncetinirea vitezei de rotaţie şi chiar pierderi datorită condiţiilor de

depozitare dar asigură o aprovizionare ritmică şi condiţii icircn genere adecvate de păstrare

d ndash canal complex ndash icircn care există mai mult de două verigi intermediare care vor spori

cheltuielile Se icircntacirclneşte mai ales icircn ţările dezvoltate ce practică comerţ integrat şi icircn comerţul

internaţional dar icircl icircntacirclnim adesea şi pentru bunuri de folosinţă curentă

2 ndash lăţimea canalului ndash numărul unităţilor prin care se asigură desfacerea produsului icircn

cadrul fiecărei etape a circuitului Icircn cazul bunurilor de consum lăţimea creşte pe măsura

apropierii de consumatori dar la bunurile de investiţii ea este mai redusă Lăţimea canalului de

distribuţie stă la baza selectivităţii distribuţiei icircn funcţie de care se disting mai multe forme de

distribuţie

a ndash distribuţie intensivă sau generală

b ndash distribuţie selectivă

c ndash distribuţie exclusivă ndash presupune alegerea unui singur intermediar convenit printr-un

contract prin care cumpărătorul se obligă să vacircndă numai comerciantului respectiv pe o

anumită piaţă Vacircnzarea prin franchising ndash se utilizează icircn ţările dezvoltate pentru produsele de

marcă

3 ndash adacircncimea canalului ndash reflectă gradul de dispersie icircn spaţiu al punctelor de vacircnzare al

apropierii de punctele de consum La bunurile de producţie adacircncimea e redusă distribuţia

avacircnd grad ridicat de concentrare teritorială la bunurile de consum adacircncimea e mare unele

fiind aduse la domiciliu (comandă corespondenţă comis-voiajor) Canalul de distribuţie este

specific fiecărei categorii de produs iar adesea acelaşi produs se poate afla icircn canale de

dimensiuni diferite Ca urmare la nivelul economiei naţionale se creează o adevărată reţea de

distribuţie formată din persoane şi organizaţii

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Icircn cazul companiei SC SPUMOTIM SA se folosesc canale directe şi scurte Produsele

finite sunt preluate de clienți și transportate cu propriul parc auto prin intermediari sau cu

ajutorul unei firme logistice

Cap VII Măsurare analiză imbunătățire

Pentru compania SC SPUMOTIM SA controlul și verificarea permanentă a activităților

logistice este realizată de un reprezentant al departamentului logistic care se ocupă de buna

desfășurare a activităților ce depind atacirct de logistica internă cacirct și de cea externă

Icircn ceea ce privește manipularea și transportul intern se face o verificare la fiecare 14

zile lucrătoare a tututor echipamentelor și utilajelor care sunt folosite icircn momentul de față

Astfel responsabilul logistic va stabili monitorizările si măsurările ce trebuie efectuate si

dispozitivele de monitorizare si măsurare necesare pentru justificarea conformităţii utilajelor cu

cerinţele specificate

Icircn cazul manipulării şi transportului intern se va verifica icircn permanenţă timpul efectiv de

lucru al utilajelor folosite conform formulei de mai jos

tp = tinc + ttr + tdes icircn care

tinc = timpul de icircncărcare al mijlocului de transport

ttr = timpul de transport efectiv ( și gol și icircncărcat )

tdes = timpul de descărcare

De exemplu icircn cazul cărucioarelor de transport icircncărcarea acestuia se poate realiza

icircntr-un interval de 2 minute timpul de transport pacircnă la destinație icircmpreună cu cel de

icircntoarcere ar fi 5 minute iar cel de descărcare ar fi de 1 minut atunci putem spune că timpul

procesului se ridică efectuacircnd o simplă adunare la 8 minute Orice coboracircre sub acest interval

denotă o lipsă de productivitate și ar trebui să se icircncerce icircn permanență o icircmbunătățire a

acestui timp Aceasta se poate realiza prin icircntreținerea continuă a echipamentelor de transport

interne asiguracircndu-se Icircn permanență funcționarea lor la capacitate maximă și un randament

ridicat

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Icircn ceea ce privește aprovizionarea și depozitarea putem spune că timpul de depozitare

al produselor finite este dat de fluctuația cererii pe piață Firma trebuie să mențină icircn

permanență un stoc de siguranță iar metoda de determinare a necesarului de aprovizionat este

aceea a cererii aleatorii la intervale egale Se cunosc cu certitudine numai intervalele de

reaprovizionare materia primă achiziționacircnd-se icircn funcție de comenzile primite

Icircn cazul transportului extern distribuția nu este realizată de către de către SC

SPUMOTIM SA clienții transportacircndu-și singuri produsele comandate fie prin contractarea

unor intermediari fie prin folosirea serviciilor anumitor firme logisice Aprovizionarea icircn schimb

se realizează cu ajutorul cisternelor proprii și cu ale mijloacelor de transport externe puse la

dispoziție de către furnizori Șefului departamentului logistic trebuie să urmărească icircn

permanență evoluția raportului CalitatePreț și să-l mențină la un nivel maxim Putem spune că

acest criteriu este cel mai relevant icircn măsurarea și analiza eficacității procesului de

aprovizionare desfășurat icircn cadrul societății

Cap VIII Responsabilitatea managementul firmei

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Această direcţie de analiză urmăreşte stabilirea gradului de icircncredere pe care icircl oferă

icircntreprinderea privind asigurarea unui nivel competitiv şi permanent al calităţii producţiei

Sistemul de conducere și asigurare a calităţii (SQAC) are ca principal obiectiv stabilirea

nivelului de implementare a SQAC sub raportul cuprinderii icircn sistem a tuturor activităților

implicate precum și a funcționării corecte a tuturor elementelor componente ale sistemului

Verificarea calităţii fabricaţiei urmărește evaluarea particularităților precum și a

metodelor utilizate pentru verificarea calității serviciilor si produselor precum și eficiența

acestor verificări

Calitatea proiectelor se bazeaza pe examinarea normelor interne a caietelor de sarcini

și a proiectelor de execuție O problemă importantă care apare aici este găsirea procedurii de

corelare icircn anumite cazuri a cerințelor clienților cu proiectele de care dispune firma Nivelul

autorității funcțiunii laquocalitateraquo se evaluează in principal prin felul icircn care organele de asigurare

a calității icircși exercită dreptul de a opri procesul de deservire a clienților icircn cazurile icircn care nu

sunt respectate condițiile de calitate Autoritatea funcțiunii calitate este asigurată integralLa

nivelul conducerii superioare se analizează periodic situația calității determinacircnd angajarea

tuturor compartimentelor și a resurselor necesare icircn acțiunile pentru creșterea nivelului

calității

Icircn ceea ce privește calitatea aprovizionării acest criteriu urmărește evaluarea calității

produselor procurate de la furnizori sub forma de materii prime sau componente Analiza

pornește de la concepția conform căreia pentru calitatea materiilor prime semifabricatelor sau

componentelor primite din afară responsabilitatea revine integral celui care le comercializează

Sistemul de recepție a materiilor prime este integrat icircn acorduri de partenierat pe termen

mediu și lung cu subfurnizorii incluzacircnd colaborarea pentru asigurarea calității prin eforturi

comune

Costurile calităţii reprezintă un criteriu important ce evaluează politica de calitate pe

care o desfășoară firma atacirct prin măsura cheltuielilor care se fac pentru prevenirea defectelor

cat și a celor determinate de noncalitate Analiza costurilor trebuie privită ca un instrument

absolut necesar al managementului calității Costurile calității sunt procesate și analizate Pe

baza acestor analize se stabilesc măsuri corective și se urmărește corectarea lor

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Managementul general al firmei cuprinde pe de o parte o evaluare a calităţii procesului

managerial şi pe de altă parte calitatea echipei manageriale Icircn scopul evaluării sunt examinate

strategia firmei structura organizaţională metodele şi tehnicile manageriale precum şi nivelul

de informatizare implicat icircn procesul de management

Metodele tehnicile şi instrumentele manageriale utilizate icircn procesul de conducere icircn

raport cu obiectivele stabilite icircn strategia firmei scopurile urmărite cerinţele de optimizare a

capacităţii de muncă a componenţilor echipei manageriale şi motivarea icircntregului personal

pentru atingerea obiectivelor firmei sunt la un nivel optim Funcţionalitatea şi eficienţa

sistemului informaţional managerial şi modul de integrare al acestuia icircn procesul managerial şi

icircn structura organizaţională a firmei sunt parţial inadecvate necesitacircnd reproiectări şi unele

dezvoltări

Conducerea societăţii e asigurată de un Director General un Director de Calitate un

Director Economic un Director Comercial și un Director Tehnic Firma asigură personal cu

calificare corespunzătoare să efectueze procesul tehnologic şi cerinţele de funcţionare a firmei

Stilul de conducere adoptat de firmă este cel echilibrat care se manifestă prin o preocupare

constantă şi echilibrată atacirct pentru oameni cacirct şi pentru activitatea economică

Prin certificările primite pentru Sistemul Calității Protecția Mediului Analize și Control

organizația demonstrează cunoașterea și folosirea standardelor de calitate corespunzacircnd

Normelor Europene fiind un partener de icircncredere pentru colaboratorii ei

Personalul organizației 644 de salariați dintre care

bull 122 personal TESA din care -5 directori

-18 șefi de departamente

bull 11 maiștri

bull 387 muncitori calificați

bull 124 muncitori necalificați

Organigrama firmei

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cap IX Decizii de icircmbunătățire

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

O acţiune corectivă este o acţiune icircntreprinsă pentru a elimina cauzele unei

neconformităţi detectate sau a altor situaţii nedorite icircn vederea prevenirii repetării acestora

pe cacircnd acţiunea preventivă este o acţiune icircntreprinsă pentru eliminarea cauzelor unor

neconformităţi potenţiale sau a altor situaţii nedorite posibile icircn scopul prevenirii apariţiei

acestora

Pentru SC SPUMOTIM SA am propus două icircmbunătățiri care se doresc a fi

implementate

1 Rearanjarea mărfurilor icircn cazul depozitului de produse finite pentru Dacia Logan

MCV Sandero Acesta conține șezuturi față spătare față șezuturi spate spătare spate pentru

360 de mașini din fiecare tip de Dacie(Logan Sandero MCV)

Varianta inițială a depozitului este prezentată icircn figura 41 din capitolul II Acesta are o

suprafață de 4078 msup2 Marfa ar fi trebuit depozitată icircn stive de max 2 m și utilizată metoda

FIFO doar că datorită aranjării necorespunzătoare(marfa fiind aruncată și nu aranjată) nici unul

din cele două principii nu se respectă

Vom lua cantitatea maximă ce se poate depozita 720 buc spătare față720 buc șezuturi

față 360 buc șezuturi spate360 buc spătare spate pentru toate cele 3 tipuri de mașini

Pentru varianta propusă vom depozita produsele icircn containere și le vom rearanja astfel

icircncacirct aceastea să fie manipulate și transportate mai ușor iar aranjarea icircn depozit să fie

corespunzătoare

Icircn tabelul următor avem reprezentate dimensiunile fiecărui tip de produs fabricat

pentru cele 3 tipuri de mașini precum și dimensiunile containerelor si nrbuccontainer

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

DestinațieDenumire produs

dimensiune[cm]

Dimensiune

Container[cm]

Număr buccontainer

Logan

-șezut față 50times50times15 150times100times150 60

-spătar față 60times50times16 180times150times120 60

-șezut spate 140times50times18 180times140times150 30

-spătar spate 140times55times10 150times140times110 30

MCV

-șezut față 50times50times15 150times100times150 60

-spătar față 60times50times16 180times150times120 60

-șezut spate 140times50times18 180times140times150 30

-spătar spate 140times55times10 150times140times110 30

Sandero

-șezut față 50times47times15 150times150times150 60

-spătar față 60times52times16 180times160times140 60

-șezut spate 1425times47times20 200times143times141 30

-spătar spate 1425times57times10 150times143times115 30

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Pentru 360 de mașini vom avea nevoie de următoarele

Pentru Dacia LoganMCV

720buc șezut față = gt 12 containere -6 icircn lungime(9 m) 1 pe lățime(1 m) 2 icircn

icircnălțime(3 m)

720 buc spătar față = gt 12 containere -6 icircn lungime(108 m) 1 pe lățime(150 m) 2 icircn

icircnălțime (240 m)

360 buc șezut spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(108 m) 1 pe lățime(140 m) 2 icircn

icircnălțime (3 m)

360 buc spătar spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(9 m) 1 pe lățime(140 m) 2 icircn

icircnălțime(220 m)

Pentru Dacia Sandero

720buc șezut față = gt 12 containere - 6 icircn lungime(9 m)1 pe lățime(150 m) 2 icircn

icircnălțime(3 m)

720 buc spătar față = gt 12 containere - 6 icircn lungime(108 m) 1 pe lățime(160 m) 2 icircn

icircnălțime (280 m)

360 buc șezut spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(12 m)1 pe lățime(145 m)2 icircn

icircnălțime (141 m)

360 buc spătar spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(9 m)1 pe lățime(145 m)2 icircn

icircnălțime(230 m)

Noul depozit va arăta ca icircn figura următoare

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Fig5 Noul depozit de produse finite

Bir

ou

gest

ion

ar R

eper

e

nec

onfo

rme

ZONĂ DEPOZITARE PRODUSE FINITE

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Avantajele rearanjării produselor finite icircn spațiul de depozitare sunt următoarele

- manipularea și transportul intern se fac mult mai ușor

- se poate respecta metoda FIFO

- o dată cu introducerea containerele nu există riscul ca marfa să blocheze trecerea sau

să ocupe culoarele de trecere atunci cacircnd depozitu este icircncărcat la capacitate maximă

2 Introducerea unui compartiment logistic care va fi format din directorul de logistic și

de managerul de logistică

Compartimenul logistică răspunde de activitatea de aprovizionare cu bunuri şi

materiale de organizarea din punct de vedere logistic a activităţilor coordonează parcul auto

şi sistemul informatic al organizației

Compartimentul logistică are următoarele atribuţii principale

Asigură aprovizionarea organizației cu materiale şi bunuri

Colaborează cu toate departamentelecompartimentele icircn vederea stabilirii

necesarului logistic

Icircntocmeşte referatele de necesitate pentru achiziţia de bunuri şi serviciii şi le

supune aprobării directorului principal

Icircntocmeşte caiete de sarcini și documentaţia tehnică necesare pentru asigurarea

logisticii instituției

Urmăreşte derularea contractelor de achiziţii

Urmăreşte ca bunurile facturate şi plătite să fie icircn concordanţă din punct de

vedere al cantităţii calităţii şi valorii cu prevederile contractuale sau comenzile emise

după caz Se certifică astfel realitatea regularitatea şi legalitatea bunurilor şi

prestărilor de servicii

Realizează activitatea de amenajare corespunzătoare a spațiilor de depozitare

Asigură şi răspunde de coordonarea activităţii de transport bull Gestionează parcul

auto şi inventarul din dotarea acestuia

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Răspunde de starea tehnică şi estetică a autovehiculelor de icircntreţinerea şi

repararea autovehiculelor de reviziile şi inspecţiile tehnice periodice ale acestora

Răspunde de gestionarea bonurilor de carburante de eliberarea acestora din

gestiune icircn baza consumurilor normate şi utilizarea acestora potrivit reglementărilor

icircn vigoare

Asigură icircntreţinerea si depanarea echipamentelor IT (calculatoare imprimante

scanere monitoare notebook-uri) Asigură instalarea dezinstalarea sistemelor de

operare si a soft-urilor folosite pe stațiile de lucru Realizează intervenții pentru

remedierea disfuncţionalităţilor apărute icircn funcţionarea echipamentelor IT mai sus

menţionate la solicitarea utilizatorilor

Asigură asistenţa pentru achiziţionarea componentelor hardware (hdd fdd

unităţi optice mouse tastaturi memorii RAM surse plăci reţea modem-urietc)

precum şi icircnlocuirea acestora

Page 10: Proiect Final Final

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Fig2 Motostivuitor Fig3 Transpalet manual

Fig4 Cărucior

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Criterii de selecţie ale soluţiilor optime

După cum s-a putut observa icircn dimensionarea manipulării și a transportului intern se

poate ajunge la mai multe soluții funcție de următoarele

- gradul de integrare a manipulării şi a transportului intern icircn interiorul sistemului

logistic global

- modul icircn care este privit sistemul logistic icircn cadrul respectivei dimensionări

- costul manipulării și a transportului intern icircn totalul costului produsului pentru care s-

au dimensionat acestea

- utilajele care se vor utiliza icircn manipularea și transportul intern

Icircn cazul SC SPUMOTIM SA dimensionarea manipulării și transportului intern s-a

făcut pe baza costului criteriului minim utilizacircndu-se astfel tehnologii utilaje și instalații

necostisitoare care icircndeplinesc icircn mare parte nevoile responsabililor logistici

Cap III Dimensionarea aprovizionării și depozitării

31 Date initiale(stabilirea tipului de depozit tipului de circulatie a mărfii)

Depozitarea reprezintă activitatea de stocare a obiectelor (unităţilor de icircncărcătură) pe

un interval mai mic (depozitare temporară) sau mai mare (depozitare efectivă) Depozitarea se

poate face la locurile de muncă icircn spaţii special amenajate la platformele şi rampele de

icircncărcare descărcare sau icircn depozite special construite icircn acest scop icircn funcţie de tipul natura

şi forma unităţilor de icircncărcătură ce vor fi depozitate

Depozitul este un spaţiu special amenajat şi dotat corespunzător pentru a primi păstra

şi a pregăti bunuri materiale (mărfuri) icircn vederea distribuirii lor către beneficiari Din punct de

vedere logistic depozitul are rol de regulator adica asigura in momentul necesar marfurile in

cantitatea sortimentul si calitatea dorită

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Depozitarea poate fi de doua feluri

paletizată

icircn stivă sau icircn bloc cacircnd sortimentul este mic şi cantităţile mari

icircn rafturi sau stelaje cacircnd sortimentul este numeros

fără palete

icircn stivă sau icircn bloc pe palete suprapuse

icircn mobilierul tehnologic (stelaje)

Clasificarea depozitelor

1) După destinaţie

- depozite din sfera producţiei din care fac parte cele aparţinacircnd icircntreprinderilor

industriale cu excepţia celor pentru produse finite

- depozite din sfera circulaţiei din care fac parte depozitele unităţilor de aprovizionare şi

desfacere ale unităţilor industriale şi ale comerţului precum şi depozitele teritoriale de

aprovizionare

- depozite mixte care servesc producţia şi circulaţia şi cuprind de regulă produse finite

2) După natura produselor depozitate

- depozite de materiale şi semifabricate

- depozite pentru dispozitive scule şi piese de schimb

- depozite de produse finite

3) După destinaţia materialelor

- depozite de materii prime şi materiale

- depozite de materiale pentru construcţii

- depozite de carburanţi

- depozite de ambalaje

4) După felul materialelor care se păstrează şi manipulează

- depozit universale icircn care se păstrează mărfuri diferite

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

- depozite specializate pentru depozitarea unui singur fel sau unei grupe de materiale

(produse chimice feroase alimentare etc )

5) După sistemul constructiv

- depozite deschise fără acoperiş pentru produse care nu se degradează sub acţiunea

agenţilor atmosferici

- depozite deschise de tip şopron sau copertină icircn care se depozitează de obicei

materialele lemnoase de construcţie etc

- depozite icircnchise pentru păstrarea materialelor mai pretenţioase care trebuie ferite de

precipitaţii atmosferice umiditate şi razele solare Ele trebuie să ofere izolare faţă de

- mediul exterior să aibă instalaţii de ventilaţie şi icircncălzire pentru a proteja mărfurile din

interior

6) După modul de folosire al spaţiului

- depozite pe orizontală (suprafaţă mare )

- depozite pe verticală sau pe icircnălţime ( suprafaţă mică oferind o mai bună utilizare a

spaţiului)

7) Din punct de vedere al amplasării mărfurilor şi al fluxurilor de circulaţie distingem mai

multe tipuri de depozite Modul de alegere al unuia sau al altuia depinde de frecvenţa

de intrare-ieşire a mărfurilor icircn aceste depozite şi durata de depozitare a acestor mărfuri

- depozite cu circulaţie liniară şi mărfuri amplasate longitudinal (fig 31a) se folosesc

pentru stocuri cu rulaje medii avacircnd avantajul posibilităţii efectuării operaţiilor multiple

şi a introducerii şi scoaterii mărfurilor din depozit cu aceeaşi viteză

- depozit cu circulaţie liniară şi mărfuri amplasate transversal (fig 31b) se foloseşte

pentru mărfuri cu frecvenţe mari la ieşire

- depozit cu circulaţie icircn formă de L (fig31c) permite depozitări cu durate mari pentru

unele mărfuri şi mici pentru altele Este foarte eficient pentru mărfuri cu frecvenţe mari

la ieşire

- depozit cu circulaţie icircn formă de U (fig31d) se foloseşte pentru mărfuri cu durate mari

sau medii de aprovizionare

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

- depozite cu intrare-ieşire pe o parte (fig31e) se utilizează pentru sorturi de marfă

puţine ca număr din care unele au frecvenţe foarte mari la ieşire

- depozite cu intrare-ieşire pe ambele părţi (fig31f) permite o mare mobilitate icircn

depozitare folosindu-se pentru un sortiment ridicat de mărfuri

c) d)

e)

Fig nr 31 Tipuri de depozite in funcţie de circulaţia mărfurilor f)

P

L

M

I

E

P

L I M

E

P

L M I E

P E

I

M

L

P+E I M L

P

+

E

I M L M I

P

+

E

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Din punct de vedere al amplasării mărfurilor și al fluxurilor de circulație distingem mai

multe tipuri de depozite Modul de alegere al unuia sau altuia depinde de frecvența de intrare-

ieșire a mărfurilor icircn aceste depozite și de durata de depozitare a acestor mărfuri Astfel icircn

figurile de mai sus sunt prezentate principalele depozite de acest tip icircntalnite in practica

După natura produselor depozitate avem un depozit de produse finite pentru șezuturi

spatare pentru toate tipurile de Dacie Depozitul este nepaletizat marfa fiind icircnfoliata și

depozitata pe jos icircn stivă cu icircnălțimea de maxim 2 m Icircn funcție de circulația mărfurilor avem

un depozit cu circulație liniară și mărfuri amplasate longitudinal acesta fiind folosit pentru rulaje

medii avacircnd avantajul posibilității efectuării operațiilor multiple și a introducerii și scoaterii

mărfurilor cu aceeași viteză

P

L I M

E

Specificații

P-zona de primire

E- zona de expeditie

L-zona de depozitare cu frecvență lentă

M-zona de depozitare cu frecvență medie

I-zona de depozitare cu frecvență icircnaltă

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

32 Metode de stabilire a necesarului de aprovizionat și de gestiune a stocurilor

Dimensionarea aprovizionării se face ținacircnd seama de următoarele

- sistemul de organizare al producţiei (Just in time Just in case etc)

- tipul producţie (individuală serie masă)

- tipul structurilor de fabricare ( functional celulară icircn flux)

- tipul de management utilizat( prin costuri prin obiective etc)

- condiţiile concrete din fiecare unitate economică icircn ceea ce priveşte

spaţiile de depozitare disponibile mijloacele financiareetc

- mediul ambiant economic icircn care funcţionează respectiva unitate

Funcţie de cele de mai sus principalele cazuri care pot apărea icircn

aprovizionare sunt urmatoarele

Consum uniform(gestiune cu cerere constanta la intervale egale de timp) Este

cazul ideal care se icircntacirclneşte foarte rar Se cunosc foarte bine atacirct stocul maxim

necesar cacirct şi intervalul de timp la care se face reaprovizionare Icircn acest caz se

poate calcula foarte uşor şi momentul icircn care se lansează o comandă pentru

aprovizionare şi implicit un ordin (comanda) de fabricaţie

Lipsa vremelnica de stoc ( perioada determinata și cerere constantă cu

posibilități de ruptură a stocului)

Cerere aleatorie(variabilă) la intervale egale Această metodă prevede dinainte o

frecvenţă fixă de fabricare a fiecărui produs Cacircnd este timpul de lansat

fabricarea se lansează cantitatea necesară pentru a aduce stocul la nivelul

maxim prestabilit (stocul maxim minus stocul actual egal cantitatea lansată)

Cerere constanta la interval variabile Această metodă este numită icircn mod curent

aprovizionare la punctul de consum sau la prag Cacircnd stocul unui anumit produs

atinge un prag dinainte determinat se generează un ordin de fabricaţie a unei

cantităţi fixe stabilită şi ea dinainte Prin urmare cantitatea lansată este fixă şi

frecvenţa variabilă pentru că este definită de consumul clienţilor

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cerere variabilă la intervale variabile Această metodă este cea mai nefavorabilă

pentru firme Icircn acest caz nu se cunoaște nici cacirct se consumă pe zi nici icircn ce

perioadă se epuizează stocul nici intervalul de reaprovizionare nici stocul maxim

necesar

Icircn cazul SC SPUMOTIM SA metoda de gestiune a stocurilor aleasă este cerere

variabilă la intervale de timp egale

33 Dimesionarea propriu-zisă a depozitului

-suprafața necesara

-volum

-suprafața și valoare

Stotala=Sbaza + Sanexa

Sbaza - suprafețele pentru activitatea de bază(spatii de depozitare propri-zise inchise

semiicircnchise șoproane copertine platforme de depozitare rampe precum și acele spații stracircns

legate de procesul de manipulare păstrare și comercializare a mărfurilor)

Sanexa- suprafețele anexe (birouri grupuri sociale garaje drumuri platforme)

Coeficientul de utlizare a volumului(Vn)

Vn=SnIn unde

Sn-suprafața depozitului propriu-zis

In- icircnalțimea depozitului

Icircn activitatea de proiectare a depozitelor şi pentru analiza gradului de folosire a depozitelor existente se foloseşte o serie de coeficienţi

1048766 coeficientul de utilizare a suprafeţei (Kus) care reprezintă gradul de utilizare a suprafeţei totale de depozitare se calculează ca şi raport icircntre suprafaţa de depozitare propriu-zisă (Sd) şi suprafaţa totală a depozitului (Sdt)

Kus = Sd Sdt

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

1048766 coeficientul de utilizare a icircnălţimii depozitului (Kuicirc) cu ajutorul căruia se determină gradul de utilizare a icircnălţimii depozitului se calculează ca şi raport icircntre icircnălţimea medie a depozitului (Icircm) şi icircnălţimea maximă utilă (Icircmu)

Kui=ImImu

1048766 coeficientul de utilizare a volumului (Kuv) care reprezintă ponderea utilizării volumului depozitului calculacircndu-se ca şi produs icircntre coeficientul de utilizare a suprafeţei (Kus) şi coeficientul de utilizare a icircnălţimii depozitului (Kuicirc)

Kuv=KusKuicirc

1048766 suprafaţa necesară pentru o unitate de volum depozitată (su) care se calculează ca şi raport icircntre suma suprafeţei de depozitare propriu-zisă (Sd) şi suprafaţa auxiliară (Sa) şi volumul mărfurilor depozitate (V)

Su=Sd+SaV

1048766 coeficientul folosirii capacităţii depozitului icircn timp calculat ca şi raport dintre produsul icircntre cantitatea depozitată (Qd) şi zilele de funcţionare a depozitului (Zf) şi produsul icircntre capacitatea depozitului (Cd) cu zilele calendaristice ale unui an (365)

Kfcd=QdZfCd365

1048766 costul total pe unitatea depozitată (CTud) cu ajutorul căruia se poate cunoaşte nivelul cheltuielilor necesare cu depozitarea unei unităţi de volum in perioada unui an de zile calendaristic calculat după următoarea formulă

CTud=ViA+CheQdicircn care Vi ndash valoarea de inventar a tuturor mijloacelor fixe din depozit A ndash cota de amortizare a mijloacelor fixe Che- cheltuieli de exploatare Qd ndash cantitatea depozitată

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

34 Criterile de selecție ndash Model de selecție de decizie

Criteriul ales pentru dimensionarea depozitului este criteriul utilizării maxime a spațiului

icircn care se va ține seama de utilizarea icircn cel mai icircnalt grad a spațiului și este aplicabil icircn special icircn

cazurile icircn care spațiul disponibil este limitat

Deciziile referitoare la alegerea tipurilor de depozite presupun analizarea de către logisticieni a

variantelor posibile Selecţia anumitor tipuri şi modul lor de combinare sunt direct influenţate

de caracteristicile cererii clienţilor politica firmei avantajele şi limitele fiecărui tip de depozit şi

existenţa pe piaţă a unor operatori de icircncredere specializaţi icircn oferirea de servicii de

depozitare

Alegerea formei de aprovizionare se bazează pe analize diagnostic riguroase prin care să se

identifice oportunităţile fiecărei modalităţi şi mai ales posibilităţile firmei de a le valorifica Icircn

asemenea analize preponderente vor fi criteriile economice dar se vor utiliza şi criterii de altă

natură (sociale politice etc)

Necesitatea unor asemenea analize reiese din faptul că se pot aloca eforturi substanţiale

pentru cunoaşterea acestor relaţii şi deci icircn mod logic se aşteaptă rezultate pozitive pe termen

cacirct mai lung pe de o parte iar pe de altă parte pot să apară anumite ameninţări - cum ar fi

creşterea dependenţei faţă de furnizor - icircn cazul furnizorului unic sau al folosirii unor resurse

materiale foarte speciale

Principalele probleme care se pun din punct de vedere al stabilirii formei (formulei) de

aprovizionare sunt

- alegerea icircntre aprovizionarea de la un furnizor unic sau de la mai mulţi pentru

acelaşi produs

- alegerea icircntre aprovizionarea directă (de la producători) şi indirectă (prin

intermediar)

- alegerea icircntre aprovizionarea pe bază de contract sau pe bază de comandă

- alegerea formulei de cumpărare - individual sau icircn comun

Pentru aprovizionare s-a ales criteriul eficientei maxime CALITATEPRETagraveMAXIM

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cap IV Dimensionarea din perspectiva distribuției și transportului extern

Distribuţia cuprinde toate activităţile care au ca scop trecerea unor produse sau bunuri

de la producător (icircntreprindere producătoare) la consumatorutilizator (icircntreprindere

uilizatoareconsumatoare a respectivelor produse sau persoane fizice) Ea are deci ca scop să

lege producţia de consum Rolul pe care distribuţia icircl are este următorul

- de a regulariza mişcarea bunurilor şi serviciilor icircntre producţie şi consum amortizacircnd

atunci cacircnd apar efectele negative ale fenomenelor conjuncturale ale pieţei

- de a informa producătorul asupra nevoilor şi dorinţelor clientelei

- de a satisface clientela furnizacircndu-i un anumit număr de servicii

Transportul extern ( icircn exteriorul icircntreprinderii ) se referă la deplasarea materiilor

prime materialelor și produselor finite putacircndu-se face pe distanțe medii și lungi cu mijloace

de transport adecvate cantităților de mărfuri necesare aprovizionării șisau distribuției

Icircn ceea ce privește distribuţia la SC SPUMOTIM SA el se execută cu mijloace de

transport acoperite uscate curate ferite de lumină Fiecare lot va fi icircnsoțit de o declarație de

conformitate

Pentru livrarea mărfurilor către clienții firmei Spumotim nu asigură transportul Clienții

icircși transportă produsele comandate icircnchiriind camioane sau minibus-uri direct de la firmele de

transport din țară Icircnsă există și situații mai rare cacircnd Spumotim trebuie să asigure transportul

Această cerință este prevăzută icircn contractul de vacircnzare ndash cumpărare Icircn aceste cazuri Spumotim

icircnchiriază camioanele necesare de la casele de expediții preferate (DUNCA ndash TIMIȘOARA EFE ndash

BUCUREȘTI HEPTACO ndash TIMIȘOARA DINUTRANS ndash SĂCĂLAZ CARGOTRANS ndash BUCUREȘTI

TRUCK SPED ndash TIMIȘOARA PETROFLAX ndash P NEAMȚ)

Icircnainte de a fi incărcate icircn camioanele icircnchiriate de către client mărfurile sunt verificate

din punct de vedere calitativ După ce ies din fabrica Spumotim și se indreaptă spre client

Spumotim nu icircși mai asumă răspunderea pentru mărfurile livrate Dacă acestea sunt distruse

pierdute sau furate casa de expediții angajată de client ii acordă o despăgubire Același lucru se

icircntacircmplă și icircn cazul icircn care Spumotim icircnchiriază camioanele necesare de la o firmă de expediție

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Societatea nu icircși asumă răspunderea pentru marfa distrusă icircn timpul transportului casa de

expediții acordacircnd o despăgubire clientului dacă plata s-a efectuat icircnaintea livrării sau

societății Spumotim dacă nu s-a efectuat icircncă plata mărfurilor de către client și aceasta este

icircncă proprietatea ei

Principalele materii prime utilizate icircn cadrul activității productive de la SC Spumotim

SA sunt următoarele

1 Poliol-transportul se face cu cisterna proprie și cu cisternele furnizorului de la SC

Oltchim Racircmnicu Vacirclcea

2 Izocianat-transportul se face cu cisterna proprie și cu cele ale furnizorului de la SC

Oltchim Racircmnicu Vacirclcea

3 Antiaderenți

4 Coloranți-Huntsman Romacircnia

5 Activatori

6 Adezivi

7 Inserții metalice- transportul se face cu Tir-ul de la Alfa Rom Carpați Industrial Grup

Pitești

8 Textile

Se poate oberva că principalul criteriu de selecţie a soluției optime icircn cadrul procesului

de aprovizionare este acela al eficienţei maxime Firma beneficiază de 2 cisterne proprii cu care

se desfășoară principalele activități de aprovizionare acestea avacircnd o capacitate mare de

transport dar icircn procesul de aprovizionare se mai folosesc de asemenea și mijloacele de

transport specifice care sunt puse la dispoziție de către furnizori Se obține astfel un raport

calitatepreț maxim

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

CapV Dimensionare

Manipularea

Manipularea articolelor din spumă poliuretanică flexibilă se face conform normelor de

tehnică a securității și prevenirea și stingerea incendiilor pentru material combustibile

Manipularea produselor finite sau a celor nefinalizate se face manual și mai rar cu transpalețiIcircn

cazul materiilor prime manipularea se face manual sau mecanizat pentru produsele textile și iar

pentru substanțe nu se face manipulare(doar transport intern)

Transportul intern

Transportul intern se face cu mijloce proprii Materiile prime cele mai importante

( poliol și izocianat) nu se transportă intern ele fiind descărcate direct icircn rezervoare Celelalte

materii prime se transportă cu mijloace de transport proprii ale intreprindere icircn funcție de

cantitate Icircn cazul produselor finite transportul intern se face atacirct manual cacirct și cu cărucioare

transpaleți motostivuitoare

Aprovizionarea

SC Spumotim SA se asigură că produsele sau serviciile achiziționate sunt conforme cu

necesitățiile organizației și condițiile specific icircn documentația de aprovizionareconform

prevederilor procedurii generale de aprovizionarerdquo

De asemenea pentru a preveni un impact asupra mediului la utilizarea bunurilor

aprovizionateorganizația identifică aspectele de mediu la recepția bunurilor pe baza

documentelor de aprovizionare sau a cerințelor de mediu comunicate furnizorilor

Icircn funcție de importanța produselor și a echipamentelor utilizatefurnizorii sunt selectați pe

baza aptitudinilor acestora de a satisface condițiile de calitate și de mediu ale produselor

Un considerent major la aprobarea furnizorilor pentru elementele cu impact asupra

calității produsului șisau a mediului icircl constituie sistemul de management al calității și de

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

mediu al furnizorilor politica firmei e de a selecta furnizorii certificați icircn conformitate cu

standardele SR EN 9001ISO 169492002 și SR EN ISO4001atunci cacircnd acest lucru este posibil

Furnizorilor li se cere ca la livrare să furnizeze dovezi de conformitate cu specificațiile

Documentație de aprovizionare sunt elaborate cu detalii specifice privitoare la

cantitate

descriere

preț

specificații de livrare

instrumente speciale

specificații tehnice

cerințe de ambalare

termene și condiții de transport

depozitare

manipulare

păstrare după caz

Produsele achiziționate sunt verificate validate de către comisia de recepție desemnată

de managerul departamentuluiatunci cacircnd produsele sunt duse direct la punctele de

lucruProdusele achiziționate pot fi verificate și de către client la solicitarea acestuia Cacircnd este

posibil materialele sunt supuse proceselor de verificareiar dacă verificarea indică

nesatisfacerea specificațiilor de calitatesunt notate ca și produse neconforme

Produsele de aprovizionat sunt pentru

Satisfacerea cerințelor clienților (ofertecontractecomenzi)

Necesar intern (piese de schimbstocconsumabilediverseservicii)

- se face identificarea aspectelor de mediu semnificative asociate produselor și

serviciilor aprovizionate de catre managerul departamentului de Import-ExportSPD

sau a responsabilului de aprovizionare

-se calculează valoarea produselorserviicilor și se transmite printr-un

memoriu directorului general

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Depozitarea

Depozitarea materiilor prime se face astfel

1 Pentru poliol și izocianat Spumotim dispune de două magaziiuna pentru secția de

Turnări auto și alta pentru secția de Spumare-Prelucrare

2 Pentru secția auto mai există o magazie pentru inserții metaliceAcestea sunt depozitate

in containăre

3 Pentru secția Confecții-Articole camping o magazie ce conține produse

textilenasturifermoare

4 Pentru celelalte materii primeantiaderenți activatori adezivi coloranțietc icircncă o

magazieAcestea se depozitează de obicei icircn butoaie de 100-200kg

Exemplu magazia de materii prime (poliol și izocianat) pentru secția turnări auto

Magazia conține 5 rezervoare de izocianat și 4 de poliol cu o capacitate de 30 t Icircn ea mai

sunt și rafturi pe care sunt depozitate matrițele de la instalația de turnare icircn forme

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Fig 5 Depozit de materii prime

-rezervor poliol

-rezervor izocianat

12 ndash reprezintă rafturi pe care sunt depozitate matrițel

ZONĂ DE DEPOZITARE

1 2

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Transportul extern

Transportul se execută cu mijloace de transport acoperite uscate curate ferite de

lumină Fiecare lot va fi icircnsoțit de o declarație de conformitate

Transportul extern al materiilor prime utilizate pentru producție icircn cadrul firmei sunt

aduse de către departamentul aprovizionare pe baza contractelor icircncheiate cu

furnizoriiCantitățile de referință care se trec in contracte se estimează pe baza consumului

anului precedent la care se adaugă o marjă de +20

Controlul informațiilor

Icircn ceea ce privește partea de control al informațiilor s-ar putea imlementa un sistem

ERP care reprezintă o icircmbinare a practicilor de management al afacerilor cu tehnologia

informațiilor prin care procesele de afaceri ale unei companii sunt integrate in cadrul

sistemului informatic in vederea atingerii unor obiective de business specifice Se recomandă

implementarea unui sistem ERP pe o infrastructura IT optimă astfel icircncacirct procesele de afaceri

să opereze la un randament care să permită atingerea obiectivelor de business prestabilite

Un astfel de sistem ERP ar realiza integrarea tuturor funcțiilor de conducere ale unei

companii plecacircnd de la planificare asigurarea stocului de materii prime și materiale definirea

tehnologiilor coordonarea proceselor de producție și nu in ultimul racircnd la realizarea gestiunii

financiar - contabile a resurselor umane a stocurilor de produse finite și terminacircnd cu

dezvoltarea și menținerea relațiilor cu clienții și partenerii de afaceri

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cap VI ConcretizareRealizare sistem sau procesprodus

52 Concretizare a datelorpropuneri

Dispozitivele alese pentru transport si manipulare suntcarucioarelePentru acest depozit

sunt alocate un nr de 4 carucioare in rest transportul intern se face manual cu muncitori

necalificati dat faptul ca buretii din sezuturi si spatare sunt usori si nu necesita dispozitive

performante de manipulare si transport intern

Tipul de depozit ales este cel cu circulatie liniara cu marfuri amplasate longitudinal

M

CV

SA

ND

ER

O

Bir

ou

gest

ion

ar

Bir

ou

gest

ion

ar

Repere neconforme

Repere neconformeZONĂ TRANZIT

LO

GA

N

LO

GA

N

LO

GA

N

MC

V

MC

V

M

CV

SA

ND

ER

O

SA

ND

ER

O

SA

ND

ER

O

LO

GA

N

ZONĂ DEPOZITARE PRODUSE FINITE

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Pentru depozitul auto de produse finite se folosește metoda FIFO(primul intrat-primul

ieșit) adică bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție (sau de producție) al

primei intrări (lot) Pe măsura epuizării lotului bunurile ieșite din gestiune se evaluează la

costul de achiziție (sau de producție) al lotului următor icircn ordine cronologică

Metoda de gestiune a stocurilor

Presupune aprovizionarea şi reaprovizionarea cu loturi şi cantităţi care trebuie estimate la

anumite momente calendaristice Acest tip de gestiune este specific pentru nesătorii fabricile

de confectii de mobilă etc ce au un nomenclator constant de producţie dar care trebuie să se

adapteze icircn functie de cererea de ţesătura culoare modă

Se reprezintă grafic icircn figura

Se observă că trebuie să existe un stoc de alarmă care să preia fluctuatiile cererii

variabile iar nivelul de alarmă este superior celui de sigurantă

Suprafață de depozitare este de 4078 msup2 Aici se depozitează șezuturile și spătarele

pentru Dacia Logan MCV Sandero Produsele sunt delimitate icircn 12 părţi cu ajutorul unor

grilaje din fier și lemn Fiecare tip de mașină are cacircte 4 părți corespunzătoare fiecăriu tip de

componentă cu o lățime de 15 m Icircn magazia de produse finite pe lacircnga zona de depozitare se

află și biroul gestionarului și zona de tranzit

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Aprovizionarea se face icircn mod direct de la un singur furnizor pentru materiile prime

importante(poliolizocianat)

Aprovizionarea directă presupune ca icircn mod direct să se negocieze şi să se formalizeze relaţiile

de aprovizionare (contract comandă etc) să se efectueze plăţile respectiv să aibă loc transferul

produselor de la producător la consumator

Aprovizionarea de la un furnizor unic

Dacă icircn general se recomandă să nu se apeleze la un singur furnizor - pentru evitarea

creşterii gradului de dependenţă de acesta - există situaţii icircn care această formă de

aprovizionare este eficientă şi anume

1 Icircn cazul existenţei unor relaţii anterioare eficiente sau al folosirii contractelor

pe termen lung eventual al stabilirii unor relaţii de parteneriat

2 Icircn cazul icircn care furnizorul deţine monopolul tehnic icircn ce priveşte fabricarea

unui produs

3 Dacă un furnizor oferă un nivel de calitate preţ şi service deosebit

4 Dacă nivelul comenzilor nu asiguro icircmpărţire economică a acestora la mai mulţi

furnizori (apar costuri suplimentare de lansare a comenzilor)

5 Icircn cazul icircn care se pot obţine reduceri de preţ sau a cheltuielilor de

aprovizionare

6 Icircn cazul unor produse care se caracterizează printr-un nivel calitativ deosebit

7 Este mai facilă şi eficientă o planificare riguroasă respectiv trecerea către

aprovizionarea de tip JIT

Principalele dezavantaje ale unei asemenea forme de aprovizionare sunt imposibilitatea

punerii icircn concurenţă a furnizorilor şi riscul de creştere a gradului de dependenţă faţă de

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

furnizor Dezavantajele acestei forme de organizare a aprovizionării reies din analiza avantajelor

aprovizionării de la mai mulţi furnizori

Cele mai importante forme prin care se icircnfăptuieşte şi care impun şi adoptarea de

strategii specifice sunt

1 ndash distribuţie exclusivă ndash constă icircn plasarea prin intermediul unui singur distribuitor sau

reprezentant Se practică icircn cazul bunurilor de valoare mare mai ales al mijloacelor de

producţie precum şi icircn cazul exporturilor

2 ndash distribuţie intensă ndash constă icircn plasarea produselor prin toate mijloacele avute la

dispoziţie pentru a avea un grad de acoperire a pieţii cacirct mai mare Se practică icircn cazul

bunurilor de folosinţă curentă ce se cumpără zilnic sau la intervale mici fără a fi interesantă

marca produsului

3 ndash distribuţie inversă ndash constă icircn recuperarea icircn scopuri productive a unor componente

rămase icircn urma consumului (ambalaje materiale deficitare etc) Icircn acest caz ciclul este

consum ndash distribuţie ndash producţie Se constată icircn ultimele decenii o preocupare deosebită a

ţărilor dezvoltate pentru a recupera refolosi şi recicla tot ce se poate deoarece se asigură

reducerea cheltuielilor cu producerea unor bunuri şi protejarea resurselor naturale mai ales a

celor neregenerabile Şi icircn acest mod distribuţia contribuie la progresul economico-social

Funcţiile distribuţiei

Distribuţia ca intermediar icircntre producţie şi consum este determinată de acestea dar

la racircndul ei are un rol activ asupra lor influenţacircnd atacirct producţia din ciclul următor cacirct şi

consumul din ciclul prezent

Relaţiile de interdependentă dintre distribuţie şi producţie respectiv consum sunt puse

icircn evidenţă de către funcţiile pe care aceasta le icircndeplineşte icircn cadrul circuitului economic

1 ndash funcţia de schimbare a proprietăţii asupra produsului ndash se realizează prin operaţiuni

comerciale care constau icircn repartizare vacircnzare cumpărare prezentare şi servicii etc

2 ndash funcţia de transport ndash asigură scurgerea produselor de la producător la distribuitor şi de

la acesta la consumator după ce de regulă suportă şi operaţiuni de depozitare Cum situaţiile

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

icircn care consumatorul icircşi cumpără direct produsul de la producător sunt rare activitatea de

transport devine inevitabilă şi icircnseamnă cheltuieli ce sporesc valoarea produsului

3 ndash funcţia de stocare ndash permite ajustarea icircn timp a producţiei la evoluţia cererii De obicei

distribuitorul cumpără (se aprovizionează) de la producător (icircn partidă mare ndash engros) la

anumite intervale de timp şi pune la dispoziţie permanent consumatorului care va găsi

produsul atunci cacircnd icircl doreşte Depozitarea trebuie să asigure condiţii bune pentru a nu se

altera caracteristicile produsului

4 ndash funcţia de sortare şi ambalare ndash face posibilă oferirea unei varietăţi de produse sub

aspect calitativ structural de marcă Distribuitorul transformă lotul de producţie icircn lot de

vacircnzare oferindu-i produsul consumatorului individual sau icircn loturi mici

5 ndash funcţia de promovare ndash oferă informaţii consumatorului despre produse iar prin formele

de vacircnzare utilizate publicitate etc contribuie la creşterea volumului vacircnzării

6 - funcţia de service ndash constă icircn activităţi legate direct de vacircnzare şi negociere de livrare

instalare (a bunurilor de folosinţă icircndelungată) reparaţiilor icircn perioada de garanţie

7 ndash funcţia financiară ndash se realizează prin faptul că distribuitorul cumpără de la producător icircn

partidă mare oferindu-i contravaloarea produselor ceea ce-i permite continuitatea activităţii

chiar dacă produsele nu au ajuns la consumator Icircn acest fel distribuitorul este cel care

finanţează continuitatea producţiei asumacircndu-şi riscul

8 - funcţia socială ndash constă icircn asigurarea protecţiei intereselor consumatorului şi educarea

sa prin numeroase mijloace pe care comerţul le are la dispoziţie

Distribuţia icircşi icircndeplineşte aceste funcţii prin elementele sale componente canalele de

distribuţie distribuţia fizică comerţul engros şi comerţul cu amănuntul

Structura canalelor de distribuţie

Denumit adesea canal de marketing canalul de distribuţie este componenta esenţială a

submixului de distribuţie Canalul de distribuţie gestionează schimbările prin care trece un

produs icircn drumul său de la producător pacircnă la consumatorul final El apare ca ldquo o combinaţie de

utilităţi şi funcţiuni asigurate de icircntreprindererdquo ca o reţea de organizaţii şi persoane care au

responsabilitatea de a asigura disponibilitatea bunurilor la nivelul consumatorului El reflectă

atacirct itinerariul cacirct şi modalităţile ce asigură fluxul bunurilor de la producător la consumator

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Canalul de distribuţie trebuie privit ca un sistem ale cărui componente producător

consumator şi intermediar se condiţionează reciproc De asemenea canalul de distribuţie

vizează nu numai circuitul deplasării ruta pe care aceasta o urmează ci şi succesiunea de

transferuri a titlului de proprietate icircntre verigile componente ale lanţului de distribuţie extins

pacircnă la consumatorul final

Dimensiunile canalului de distribuţie

Orice canal de distribuţie se caracterizează prin trei dimensiuni

1 ndash lungimea ndash reprezintă numărul de etape verigi intermediare prin care trece produsul de

la producător la consumator (nu distanţa icircn spaţiu) Din acest punct de vedere se pot delimita

cacircteva tipuri de canale

a ndash canal direct ndash icircn care relaţia producător ndash consumator este nemijlocită deci nu apare

intermediarul (ex- serviciul de reparat icircncălţăminte cumpărarea pacircinii direct de la cuptor şi icircn

mod frecvent la bunurile de investiţii de producţie)

b ndash canal scurt ndash icircn care apare intermediarul Este un canal indirect cu un singur intermediar

ndash detailistul ndash considerat canal tradiţional Se utilizează mai ales pentru produsele

agroalimentare perisabile dar şi pentru produse de valoare mare de noutate de modă sau

cacircnd piaţa este concentrată Icircn cazul mijloacelor de producţie depozitele specializate pun la

dispoziţia consumatorului produsele icircn general pe bază de comenzi

Icircn acest caz producătorul icircşi asumă funcţia distribuţiei fizice pacircnă la magazin Avantajele

acestui tip de canal se reflectă icircn reducerea cheltuielilor realizarea relaţiei cu consumatorii sau

mărirea vitezei de rotaţie Distribuitorul este cel care icircşi asumă riscul comercial şi funcţia de

promovare

c ndash canalul lung ndash icircn care icircntre producător şi consumator de obicei apar doi intermediari

engrosistul şi detailistul

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Se utilizează icircn mod frecvent pentru mărfurile cu sortiment complex cu cerere

sezonieră sau care presupun operaţiuni de sortare ambalare etc Icircn acest caz produsele trec

printr-o singură verigă de depozitare dar pot fi şi mai multe Un asemenea canal necesită

cheltuieli mai mari icircncetinirea vitezei de rotaţie şi chiar pierderi datorită condiţiilor de

depozitare dar asigură o aprovizionare ritmică şi condiţii icircn genere adecvate de păstrare

d ndash canal complex ndash icircn care există mai mult de două verigi intermediare care vor spori

cheltuielile Se icircntacirclneşte mai ales icircn ţările dezvoltate ce practică comerţ integrat şi icircn comerţul

internaţional dar icircl icircntacirclnim adesea şi pentru bunuri de folosinţă curentă

2 ndash lăţimea canalului ndash numărul unităţilor prin care se asigură desfacerea produsului icircn

cadrul fiecărei etape a circuitului Icircn cazul bunurilor de consum lăţimea creşte pe măsura

apropierii de consumatori dar la bunurile de investiţii ea este mai redusă Lăţimea canalului de

distribuţie stă la baza selectivităţii distribuţiei icircn funcţie de care se disting mai multe forme de

distribuţie

a ndash distribuţie intensivă sau generală

b ndash distribuţie selectivă

c ndash distribuţie exclusivă ndash presupune alegerea unui singur intermediar convenit printr-un

contract prin care cumpărătorul se obligă să vacircndă numai comerciantului respectiv pe o

anumită piaţă Vacircnzarea prin franchising ndash se utilizează icircn ţările dezvoltate pentru produsele de

marcă

3 ndash adacircncimea canalului ndash reflectă gradul de dispersie icircn spaţiu al punctelor de vacircnzare al

apropierii de punctele de consum La bunurile de producţie adacircncimea e redusă distribuţia

avacircnd grad ridicat de concentrare teritorială la bunurile de consum adacircncimea e mare unele

fiind aduse la domiciliu (comandă corespondenţă comis-voiajor) Canalul de distribuţie este

specific fiecărei categorii de produs iar adesea acelaşi produs se poate afla icircn canale de

dimensiuni diferite Ca urmare la nivelul economiei naţionale se creează o adevărată reţea de

distribuţie formată din persoane şi organizaţii

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Icircn cazul companiei SC SPUMOTIM SA se folosesc canale directe şi scurte Produsele

finite sunt preluate de clienți și transportate cu propriul parc auto prin intermediari sau cu

ajutorul unei firme logistice

Cap VII Măsurare analiză imbunătățire

Pentru compania SC SPUMOTIM SA controlul și verificarea permanentă a activităților

logistice este realizată de un reprezentant al departamentului logistic care se ocupă de buna

desfășurare a activităților ce depind atacirct de logistica internă cacirct și de cea externă

Icircn ceea ce privește manipularea și transportul intern se face o verificare la fiecare 14

zile lucrătoare a tututor echipamentelor și utilajelor care sunt folosite icircn momentul de față

Astfel responsabilul logistic va stabili monitorizările si măsurările ce trebuie efectuate si

dispozitivele de monitorizare si măsurare necesare pentru justificarea conformităţii utilajelor cu

cerinţele specificate

Icircn cazul manipulării şi transportului intern se va verifica icircn permanenţă timpul efectiv de

lucru al utilajelor folosite conform formulei de mai jos

tp = tinc + ttr + tdes icircn care

tinc = timpul de icircncărcare al mijlocului de transport

ttr = timpul de transport efectiv ( și gol și icircncărcat )

tdes = timpul de descărcare

De exemplu icircn cazul cărucioarelor de transport icircncărcarea acestuia se poate realiza

icircntr-un interval de 2 minute timpul de transport pacircnă la destinație icircmpreună cu cel de

icircntoarcere ar fi 5 minute iar cel de descărcare ar fi de 1 minut atunci putem spune că timpul

procesului se ridică efectuacircnd o simplă adunare la 8 minute Orice coboracircre sub acest interval

denotă o lipsă de productivitate și ar trebui să se icircncerce icircn permanență o icircmbunătățire a

acestui timp Aceasta se poate realiza prin icircntreținerea continuă a echipamentelor de transport

interne asiguracircndu-se Icircn permanență funcționarea lor la capacitate maximă și un randament

ridicat

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Icircn ceea ce privește aprovizionarea și depozitarea putem spune că timpul de depozitare

al produselor finite este dat de fluctuația cererii pe piață Firma trebuie să mențină icircn

permanență un stoc de siguranță iar metoda de determinare a necesarului de aprovizionat este

aceea a cererii aleatorii la intervale egale Se cunosc cu certitudine numai intervalele de

reaprovizionare materia primă achiziționacircnd-se icircn funcție de comenzile primite

Icircn cazul transportului extern distribuția nu este realizată de către de către SC

SPUMOTIM SA clienții transportacircndu-și singuri produsele comandate fie prin contractarea

unor intermediari fie prin folosirea serviciilor anumitor firme logisice Aprovizionarea icircn schimb

se realizează cu ajutorul cisternelor proprii și cu ale mijloacelor de transport externe puse la

dispoziție de către furnizori Șefului departamentului logistic trebuie să urmărească icircn

permanență evoluția raportului CalitatePreț și să-l mențină la un nivel maxim Putem spune că

acest criteriu este cel mai relevant icircn măsurarea și analiza eficacității procesului de

aprovizionare desfășurat icircn cadrul societății

Cap VIII Responsabilitatea managementul firmei

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Această direcţie de analiză urmăreşte stabilirea gradului de icircncredere pe care icircl oferă

icircntreprinderea privind asigurarea unui nivel competitiv şi permanent al calităţii producţiei

Sistemul de conducere și asigurare a calităţii (SQAC) are ca principal obiectiv stabilirea

nivelului de implementare a SQAC sub raportul cuprinderii icircn sistem a tuturor activităților

implicate precum și a funcționării corecte a tuturor elementelor componente ale sistemului

Verificarea calităţii fabricaţiei urmărește evaluarea particularităților precum și a

metodelor utilizate pentru verificarea calității serviciilor si produselor precum și eficiența

acestor verificări

Calitatea proiectelor se bazeaza pe examinarea normelor interne a caietelor de sarcini

și a proiectelor de execuție O problemă importantă care apare aici este găsirea procedurii de

corelare icircn anumite cazuri a cerințelor clienților cu proiectele de care dispune firma Nivelul

autorității funcțiunii laquocalitateraquo se evaluează in principal prin felul icircn care organele de asigurare

a calității icircși exercită dreptul de a opri procesul de deservire a clienților icircn cazurile icircn care nu

sunt respectate condițiile de calitate Autoritatea funcțiunii calitate este asigurată integralLa

nivelul conducerii superioare se analizează periodic situația calității determinacircnd angajarea

tuturor compartimentelor și a resurselor necesare icircn acțiunile pentru creșterea nivelului

calității

Icircn ceea ce privește calitatea aprovizionării acest criteriu urmărește evaluarea calității

produselor procurate de la furnizori sub forma de materii prime sau componente Analiza

pornește de la concepția conform căreia pentru calitatea materiilor prime semifabricatelor sau

componentelor primite din afară responsabilitatea revine integral celui care le comercializează

Sistemul de recepție a materiilor prime este integrat icircn acorduri de partenierat pe termen

mediu și lung cu subfurnizorii incluzacircnd colaborarea pentru asigurarea calității prin eforturi

comune

Costurile calităţii reprezintă un criteriu important ce evaluează politica de calitate pe

care o desfășoară firma atacirct prin măsura cheltuielilor care se fac pentru prevenirea defectelor

cat și a celor determinate de noncalitate Analiza costurilor trebuie privită ca un instrument

absolut necesar al managementului calității Costurile calității sunt procesate și analizate Pe

baza acestor analize se stabilesc măsuri corective și se urmărește corectarea lor

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Managementul general al firmei cuprinde pe de o parte o evaluare a calităţii procesului

managerial şi pe de altă parte calitatea echipei manageriale Icircn scopul evaluării sunt examinate

strategia firmei structura organizaţională metodele şi tehnicile manageriale precum şi nivelul

de informatizare implicat icircn procesul de management

Metodele tehnicile şi instrumentele manageriale utilizate icircn procesul de conducere icircn

raport cu obiectivele stabilite icircn strategia firmei scopurile urmărite cerinţele de optimizare a

capacităţii de muncă a componenţilor echipei manageriale şi motivarea icircntregului personal

pentru atingerea obiectivelor firmei sunt la un nivel optim Funcţionalitatea şi eficienţa

sistemului informaţional managerial şi modul de integrare al acestuia icircn procesul managerial şi

icircn structura organizaţională a firmei sunt parţial inadecvate necesitacircnd reproiectări şi unele

dezvoltări

Conducerea societăţii e asigurată de un Director General un Director de Calitate un

Director Economic un Director Comercial și un Director Tehnic Firma asigură personal cu

calificare corespunzătoare să efectueze procesul tehnologic şi cerinţele de funcţionare a firmei

Stilul de conducere adoptat de firmă este cel echilibrat care se manifestă prin o preocupare

constantă şi echilibrată atacirct pentru oameni cacirct şi pentru activitatea economică

Prin certificările primite pentru Sistemul Calității Protecția Mediului Analize și Control

organizația demonstrează cunoașterea și folosirea standardelor de calitate corespunzacircnd

Normelor Europene fiind un partener de icircncredere pentru colaboratorii ei

Personalul organizației 644 de salariați dintre care

bull 122 personal TESA din care -5 directori

-18 șefi de departamente

bull 11 maiștri

bull 387 muncitori calificați

bull 124 muncitori necalificați

Organigrama firmei

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cap IX Decizii de icircmbunătățire

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

O acţiune corectivă este o acţiune icircntreprinsă pentru a elimina cauzele unei

neconformităţi detectate sau a altor situaţii nedorite icircn vederea prevenirii repetării acestora

pe cacircnd acţiunea preventivă este o acţiune icircntreprinsă pentru eliminarea cauzelor unor

neconformităţi potenţiale sau a altor situaţii nedorite posibile icircn scopul prevenirii apariţiei

acestora

Pentru SC SPUMOTIM SA am propus două icircmbunătățiri care se doresc a fi

implementate

1 Rearanjarea mărfurilor icircn cazul depozitului de produse finite pentru Dacia Logan

MCV Sandero Acesta conține șezuturi față spătare față șezuturi spate spătare spate pentru

360 de mașini din fiecare tip de Dacie(Logan Sandero MCV)

Varianta inițială a depozitului este prezentată icircn figura 41 din capitolul II Acesta are o

suprafață de 4078 msup2 Marfa ar fi trebuit depozitată icircn stive de max 2 m și utilizată metoda

FIFO doar că datorită aranjării necorespunzătoare(marfa fiind aruncată și nu aranjată) nici unul

din cele două principii nu se respectă

Vom lua cantitatea maximă ce se poate depozita 720 buc spătare față720 buc șezuturi

față 360 buc șezuturi spate360 buc spătare spate pentru toate cele 3 tipuri de mașini

Pentru varianta propusă vom depozita produsele icircn containere și le vom rearanja astfel

icircncacirct aceastea să fie manipulate și transportate mai ușor iar aranjarea icircn depozit să fie

corespunzătoare

Icircn tabelul următor avem reprezentate dimensiunile fiecărui tip de produs fabricat

pentru cele 3 tipuri de mașini precum și dimensiunile containerelor si nrbuccontainer

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

DestinațieDenumire produs

dimensiune[cm]

Dimensiune

Container[cm]

Număr buccontainer

Logan

-șezut față 50times50times15 150times100times150 60

-spătar față 60times50times16 180times150times120 60

-șezut spate 140times50times18 180times140times150 30

-spătar spate 140times55times10 150times140times110 30

MCV

-șezut față 50times50times15 150times100times150 60

-spătar față 60times50times16 180times150times120 60

-șezut spate 140times50times18 180times140times150 30

-spătar spate 140times55times10 150times140times110 30

Sandero

-șezut față 50times47times15 150times150times150 60

-spătar față 60times52times16 180times160times140 60

-șezut spate 1425times47times20 200times143times141 30

-spătar spate 1425times57times10 150times143times115 30

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Pentru 360 de mașini vom avea nevoie de următoarele

Pentru Dacia LoganMCV

720buc șezut față = gt 12 containere -6 icircn lungime(9 m) 1 pe lățime(1 m) 2 icircn

icircnălțime(3 m)

720 buc spătar față = gt 12 containere -6 icircn lungime(108 m) 1 pe lățime(150 m) 2 icircn

icircnălțime (240 m)

360 buc șezut spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(108 m) 1 pe lățime(140 m) 2 icircn

icircnălțime (3 m)

360 buc spătar spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(9 m) 1 pe lățime(140 m) 2 icircn

icircnălțime(220 m)

Pentru Dacia Sandero

720buc șezut față = gt 12 containere - 6 icircn lungime(9 m)1 pe lățime(150 m) 2 icircn

icircnălțime(3 m)

720 buc spătar față = gt 12 containere - 6 icircn lungime(108 m) 1 pe lățime(160 m) 2 icircn

icircnălțime (280 m)

360 buc șezut spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(12 m)1 pe lățime(145 m)2 icircn

icircnălțime (141 m)

360 buc spătar spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(9 m)1 pe lățime(145 m)2 icircn

icircnălțime(230 m)

Noul depozit va arăta ca icircn figura următoare

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Fig5 Noul depozit de produse finite

Bir

ou

gest

ion

ar R

eper

e

nec

onfo

rme

ZONĂ DEPOZITARE PRODUSE FINITE

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Avantajele rearanjării produselor finite icircn spațiul de depozitare sunt următoarele

- manipularea și transportul intern se fac mult mai ușor

- se poate respecta metoda FIFO

- o dată cu introducerea containerele nu există riscul ca marfa să blocheze trecerea sau

să ocupe culoarele de trecere atunci cacircnd depozitu este icircncărcat la capacitate maximă

2 Introducerea unui compartiment logistic care va fi format din directorul de logistic și

de managerul de logistică

Compartimenul logistică răspunde de activitatea de aprovizionare cu bunuri şi

materiale de organizarea din punct de vedere logistic a activităţilor coordonează parcul auto

şi sistemul informatic al organizației

Compartimentul logistică are următoarele atribuţii principale

Asigură aprovizionarea organizației cu materiale şi bunuri

Colaborează cu toate departamentelecompartimentele icircn vederea stabilirii

necesarului logistic

Icircntocmeşte referatele de necesitate pentru achiziţia de bunuri şi serviciii şi le

supune aprobării directorului principal

Icircntocmeşte caiete de sarcini și documentaţia tehnică necesare pentru asigurarea

logisticii instituției

Urmăreşte derularea contractelor de achiziţii

Urmăreşte ca bunurile facturate şi plătite să fie icircn concordanţă din punct de

vedere al cantităţii calităţii şi valorii cu prevederile contractuale sau comenzile emise

după caz Se certifică astfel realitatea regularitatea şi legalitatea bunurilor şi

prestărilor de servicii

Realizează activitatea de amenajare corespunzătoare a spațiilor de depozitare

Asigură şi răspunde de coordonarea activităţii de transport bull Gestionează parcul

auto şi inventarul din dotarea acestuia

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Răspunde de starea tehnică şi estetică a autovehiculelor de icircntreţinerea şi

repararea autovehiculelor de reviziile şi inspecţiile tehnice periodice ale acestora

Răspunde de gestionarea bonurilor de carburante de eliberarea acestora din

gestiune icircn baza consumurilor normate şi utilizarea acestora potrivit reglementărilor

icircn vigoare

Asigură icircntreţinerea si depanarea echipamentelor IT (calculatoare imprimante

scanere monitoare notebook-uri) Asigură instalarea dezinstalarea sistemelor de

operare si a soft-urilor folosite pe stațiile de lucru Realizează intervenții pentru

remedierea disfuncţionalităţilor apărute icircn funcţionarea echipamentelor IT mai sus

menţionate la solicitarea utilizatorilor

Asigură asistenţa pentru achiziţionarea componentelor hardware (hdd fdd

unităţi optice mouse tastaturi memorii RAM surse plăci reţea modem-urietc)

precum şi icircnlocuirea acestora

Page 11: Proiect Final Final

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Criterii de selecţie ale soluţiilor optime

După cum s-a putut observa icircn dimensionarea manipulării și a transportului intern se

poate ajunge la mai multe soluții funcție de următoarele

- gradul de integrare a manipulării şi a transportului intern icircn interiorul sistemului

logistic global

- modul icircn care este privit sistemul logistic icircn cadrul respectivei dimensionări

- costul manipulării și a transportului intern icircn totalul costului produsului pentru care s-

au dimensionat acestea

- utilajele care se vor utiliza icircn manipularea și transportul intern

Icircn cazul SC SPUMOTIM SA dimensionarea manipulării și transportului intern s-a

făcut pe baza costului criteriului minim utilizacircndu-se astfel tehnologii utilaje și instalații

necostisitoare care icircndeplinesc icircn mare parte nevoile responsabililor logistici

Cap III Dimensionarea aprovizionării și depozitării

31 Date initiale(stabilirea tipului de depozit tipului de circulatie a mărfii)

Depozitarea reprezintă activitatea de stocare a obiectelor (unităţilor de icircncărcătură) pe

un interval mai mic (depozitare temporară) sau mai mare (depozitare efectivă) Depozitarea se

poate face la locurile de muncă icircn spaţii special amenajate la platformele şi rampele de

icircncărcare descărcare sau icircn depozite special construite icircn acest scop icircn funcţie de tipul natura

şi forma unităţilor de icircncărcătură ce vor fi depozitate

Depozitul este un spaţiu special amenajat şi dotat corespunzător pentru a primi păstra

şi a pregăti bunuri materiale (mărfuri) icircn vederea distribuirii lor către beneficiari Din punct de

vedere logistic depozitul are rol de regulator adica asigura in momentul necesar marfurile in

cantitatea sortimentul si calitatea dorită

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Depozitarea poate fi de doua feluri

paletizată

icircn stivă sau icircn bloc cacircnd sortimentul este mic şi cantităţile mari

icircn rafturi sau stelaje cacircnd sortimentul este numeros

fără palete

icircn stivă sau icircn bloc pe palete suprapuse

icircn mobilierul tehnologic (stelaje)

Clasificarea depozitelor

1) După destinaţie

- depozite din sfera producţiei din care fac parte cele aparţinacircnd icircntreprinderilor

industriale cu excepţia celor pentru produse finite

- depozite din sfera circulaţiei din care fac parte depozitele unităţilor de aprovizionare şi

desfacere ale unităţilor industriale şi ale comerţului precum şi depozitele teritoriale de

aprovizionare

- depozite mixte care servesc producţia şi circulaţia şi cuprind de regulă produse finite

2) După natura produselor depozitate

- depozite de materiale şi semifabricate

- depozite pentru dispozitive scule şi piese de schimb

- depozite de produse finite

3) După destinaţia materialelor

- depozite de materii prime şi materiale

- depozite de materiale pentru construcţii

- depozite de carburanţi

- depozite de ambalaje

4) După felul materialelor care se păstrează şi manipulează

- depozit universale icircn care se păstrează mărfuri diferite

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

- depozite specializate pentru depozitarea unui singur fel sau unei grupe de materiale

(produse chimice feroase alimentare etc )

5) După sistemul constructiv

- depozite deschise fără acoperiş pentru produse care nu se degradează sub acţiunea

agenţilor atmosferici

- depozite deschise de tip şopron sau copertină icircn care se depozitează de obicei

materialele lemnoase de construcţie etc

- depozite icircnchise pentru păstrarea materialelor mai pretenţioase care trebuie ferite de

precipitaţii atmosferice umiditate şi razele solare Ele trebuie să ofere izolare faţă de

- mediul exterior să aibă instalaţii de ventilaţie şi icircncălzire pentru a proteja mărfurile din

interior

6) După modul de folosire al spaţiului

- depozite pe orizontală (suprafaţă mare )

- depozite pe verticală sau pe icircnălţime ( suprafaţă mică oferind o mai bună utilizare a

spaţiului)

7) Din punct de vedere al amplasării mărfurilor şi al fluxurilor de circulaţie distingem mai

multe tipuri de depozite Modul de alegere al unuia sau al altuia depinde de frecvenţa

de intrare-ieşire a mărfurilor icircn aceste depozite şi durata de depozitare a acestor mărfuri

- depozite cu circulaţie liniară şi mărfuri amplasate longitudinal (fig 31a) se folosesc

pentru stocuri cu rulaje medii avacircnd avantajul posibilităţii efectuării operaţiilor multiple

şi a introducerii şi scoaterii mărfurilor din depozit cu aceeaşi viteză

- depozit cu circulaţie liniară şi mărfuri amplasate transversal (fig 31b) se foloseşte

pentru mărfuri cu frecvenţe mari la ieşire

- depozit cu circulaţie icircn formă de L (fig31c) permite depozitări cu durate mari pentru

unele mărfuri şi mici pentru altele Este foarte eficient pentru mărfuri cu frecvenţe mari

la ieşire

- depozit cu circulaţie icircn formă de U (fig31d) se foloseşte pentru mărfuri cu durate mari

sau medii de aprovizionare

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

- depozite cu intrare-ieşire pe o parte (fig31e) se utilizează pentru sorturi de marfă

puţine ca număr din care unele au frecvenţe foarte mari la ieşire

- depozite cu intrare-ieşire pe ambele părţi (fig31f) permite o mare mobilitate icircn

depozitare folosindu-se pentru un sortiment ridicat de mărfuri

c) d)

e)

Fig nr 31 Tipuri de depozite in funcţie de circulaţia mărfurilor f)

P

L

M

I

E

P

L I M

E

P

L M I E

P E

I

M

L

P+E I M L

P

+

E

I M L M I

P

+

E

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Din punct de vedere al amplasării mărfurilor și al fluxurilor de circulație distingem mai

multe tipuri de depozite Modul de alegere al unuia sau altuia depinde de frecvența de intrare-

ieșire a mărfurilor icircn aceste depozite și de durata de depozitare a acestor mărfuri Astfel icircn

figurile de mai sus sunt prezentate principalele depozite de acest tip icircntalnite in practica

După natura produselor depozitate avem un depozit de produse finite pentru șezuturi

spatare pentru toate tipurile de Dacie Depozitul este nepaletizat marfa fiind icircnfoliata și

depozitata pe jos icircn stivă cu icircnălțimea de maxim 2 m Icircn funcție de circulația mărfurilor avem

un depozit cu circulație liniară și mărfuri amplasate longitudinal acesta fiind folosit pentru rulaje

medii avacircnd avantajul posibilității efectuării operațiilor multiple și a introducerii și scoaterii

mărfurilor cu aceeași viteză

P

L I M

E

Specificații

P-zona de primire

E- zona de expeditie

L-zona de depozitare cu frecvență lentă

M-zona de depozitare cu frecvență medie

I-zona de depozitare cu frecvență icircnaltă

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

32 Metode de stabilire a necesarului de aprovizionat și de gestiune a stocurilor

Dimensionarea aprovizionării se face ținacircnd seama de următoarele

- sistemul de organizare al producţiei (Just in time Just in case etc)

- tipul producţie (individuală serie masă)

- tipul structurilor de fabricare ( functional celulară icircn flux)

- tipul de management utilizat( prin costuri prin obiective etc)

- condiţiile concrete din fiecare unitate economică icircn ceea ce priveşte

spaţiile de depozitare disponibile mijloacele financiareetc

- mediul ambiant economic icircn care funcţionează respectiva unitate

Funcţie de cele de mai sus principalele cazuri care pot apărea icircn

aprovizionare sunt urmatoarele

Consum uniform(gestiune cu cerere constanta la intervale egale de timp) Este

cazul ideal care se icircntacirclneşte foarte rar Se cunosc foarte bine atacirct stocul maxim

necesar cacirct şi intervalul de timp la care se face reaprovizionare Icircn acest caz se

poate calcula foarte uşor şi momentul icircn care se lansează o comandă pentru

aprovizionare şi implicit un ordin (comanda) de fabricaţie

Lipsa vremelnica de stoc ( perioada determinata și cerere constantă cu

posibilități de ruptură a stocului)

Cerere aleatorie(variabilă) la intervale egale Această metodă prevede dinainte o

frecvenţă fixă de fabricare a fiecărui produs Cacircnd este timpul de lansat

fabricarea se lansează cantitatea necesară pentru a aduce stocul la nivelul

maxim prestabilit (stocul maxim minus stocul actual egal cantitatea lansată)

Cerere constanta la interval variabile Această metodă este numită icircn mod curent

aprovizionare la punctul de consum sau la prag Cacircnd stocul unui anumit produs

atinge un prag dinainte determinat se generează un ordin de fabricaţie a unei

cantităţi fixe stabilită şi ea dinainte Prin urmare cantitatea lansată este fixă şi

frecvenţa variabilă pentru că este definită de consumul clienţilor

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cerere variabilă la intervale variabile Această metodă este cea mai nefavorabilă

pentru firme Icircn acest caz nu se cunoaște nici cacirct se consumă pe zi nici icircn ce

perioadă se epuizează stocul nici intervalul de reaprovizionare nici stocul maxim

necesar

Icircn cazul SC SPUMOTIM SA metoda de gestiune a stocurilor aleasă este cerere

variabilă la intervale de timp egale

33 Dimesionarea propriu-zisă a depozitului

-suprafața necesara

-volum

-suprafața și valoare

Stotala=Sbaza + Sanexa

Sbaza - suprafețele pentru activitatea de bază(spatii de depozitare propri-zise inchise

semiicircnchise șoproane copertine platforme de depozitare rampe precum și acele spații stracircns

legate de procesul de manipulare păstrare și comercializare a mărfurilor)

Sanexa- suprafețele anexe (birouri grupuri sociale garaje drumuri platforme)

Coeficientul de utlizare a volumului(Vn)

Vn=SnIn unde

Sn-suprafața depozitului propriu-zis

In- icircnalțimea depozitului

Icircn activitatea de proiectare a depozitelor şi pentru analiza gradului de folosire a depozitelor existente se foloseşte o serie de coeficienţi

1048766 coeficientul de utilizare a suprafeţei (Kus) care reprezintă gradul de utilizare a suprafeţei totale de depozitare se calculează ca şi raport icircntre suprafaţa de depozitare propriu-zisă (Sd) şi suprafaţa totală a depozitului (Sdt)

Kus = Sd Sdt

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

1048766 coeficientul de utilizare a icircnălţimii depozitului (Kuicirc) cu ajutorul căruia se determină gradul de utilizare a icircnălţimii depozitului se calculează ca şi raport icircntre icircnălţimea medie a depozitului (Icircm) şi icircnălţimea maximă utilă (Icircmu)

Kui=ImImu

1048766 coeficientul de utilizare a volumului (Kuv) care reprezintă ponderea utilizării volumului depozitului calculacircndu-se ca şi produs icircntre coeficientul de utilizare a suprafeţei (Kus) şi coeficientul de utilizare a icircnălţimii depozitului (Kuicirc)

Kuv=KusKuicirc

1048766 suprafaţa necesară pentru o unitate de volum depozitată (su) care se calculează ca şi raport icircntre suma suprafeţei de depozitare propriu-zisă (Sd) şi suprafaţa auxiliară (Sa) şi volumul mărfurilor depozitate (V)

Su=Sd+SaV

1048766 coeficientul folosirii capacităţii depozitului icircn timp calculat ca şi raport dintre produsul icircntre cantitatea depozitată (Qd) şi zilele de funcţionare a depozitului (Zf) şi produsul icircntre capacitatea depozitului (Cd) cu zilele calendaristice ale unui an (365)

Kfcd=QdZfCd365

1048766 costul total pe unitatea depozitată (CTud) cu ajutorul căruia se poate cunoaşte nivelul cheltuielilor necesare cu depozitarea unei unităţi de volum in perioada unui an de zile calendaristic calculat după următoarea formulă

CTud=ViA+CheQdicircn care Vi ndash valoarea de inventar a tuturor mijloacelor fixe din depozit A ndash cota de amortizare a mijloacelor fixe Che- cheltuieli de exploatare Qd ndash cantitatea depozitată

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

34 Criterile de selecție ndash Model de selecție de decizie

Criteriul ales pentru dimensionarea depozitului este criteriul utilizării maxime a spațiului

icircn care se va ține seama de utilizarea icircn cel mai icircnalt grad a spațiului și este aplicabil icircn special icircn

cazurile icircn care spațiul disponibil este limitat

Deciziile referitoare la alegerea tipurilor de depozite presupun analizarea de către logisticieni a

variantelor posibile Selecţia anumitor tipuri şi modul lor de combinare sunt direct influenţate

de caracteristicile cererii clienţilor politica firmei avantajele şi limitele fiecărui tip de depozit şi

existenţa pe piaţă a unor operatori de icircncredere specializaţi icircn oferirea de servicii de

depozitare

Alegerea formei de aprovizionare se bazează pe analize diagnostic riguroase prin care să se

identifice oportunităţile fiecărei modalităţi şi mai ales posibilităţile firmei de a le valorifica Icircn

asemenea analize preponderente vor fi criteriile economice dar se vor utiliza şi criterii de altă

natură (sociale politice etc)

Necesitatea unor asemenea analize reiese din faptul că se pot aloca eforturi substanţiale

pentru cunoaşterea acestor relaţii şi deci icircn mod logic se aşteaptă rezultate pozitive pe termen

cacirct mai lung pe de o parte iar pe de altă parte pot să apară anumite ameninţări - cum ar fi

creşterea dependenţei faţă de furnizor - icircn cazul furnizorului unic sau al folosirii unor resurse

materiale foarte speciale

Principalele probleme care se pun din punct de vedere al stabilirii formei (formulei) de

aprovizionare sunt

- alegerea icircntre aprovizionarea de la un furnizor unic sau de la mai mulţi pentru

acelaşi produs

- alegerea icircntre aprovizionarea directă (de la producători) şi indirectă (prin

intermediar)

- alegerea icircntre aprovizionarea pe bază de contract sau pe bază de comandă

- alegerea formulei de cumpărare - individual sau icircn comun

Pentru aprovizionare s-a ales criteriul eficientei maxime CALITATEPRETagraveMAXIM

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cap IV Dimensionarea din perspectiva distribuției și transportului extern

Distribuţia cuprinde toate activităţile care au ca scop trecerea unor produse sau bunuri

de la producător (icircntreprindere producătoare) la consumatorutilizator (icircntreprindere

uilizatoareconsumatoare a respectivelor produse sau persoane fizice) Ea are deci ca scop să

lege producţia de consum Rolul pe care distribuţia icircl are este următorul

- de a regulariza mişcarea bunurilor şi serviciilor icircntre producţie şi consum amortizacircnd

atunci cacircnd apar efectele negative ale fenomenelor conjuncturale ale pieţei

- de a informa producătorul asupra nevoilor şi dorinţelor clientelei

- de a satisface clientela furnizacircndu-i un anumit număr de servicii

Transportul extern ( icircn exteriorul icircntreprinderii ) se referă la deplasarea materiilor

prime materialelor și produselor finite putacircndu-se face pe distanțe medii și lungi cu mijloace

de transport adecvate cantităților de mărfuri necesare aprovizionării șisau distribuției

Icircn ceea ce privește distribuţia la SC SPUMOTIM SA el se execută cu mijloace de

transport acoperite uscate curate ferite de lumină Fiecare lot va fi icircnsoțit de o declarație de

conformitate

Pentru livrarea mărfurilor către clienții firmei Spumotim nu asigură transportul Clienții

icircși transportă produsele comandate icircnchiriind camioane sau minibus-uri direct de la firmele de

transport din țară Icircnsă există și situații mai rare cacircnd Spumotim trebuie să asigure transportul

Această cerință este prevăzută icircn contractul de vacircnzare ndash cumpărare Icircn aceste cazuri Spumotim

icircnchiriază camioanele necesare de la casele de expediții preferate (DUNCA ndash TIMIȘOARA EFE ndash

BUCUREȘTI HEPTACO ndash TIMIȘOARA DINUTRANS ndash SĂCĂLAZ CARGOTRANS ndash BUCUREȘTI

TRUCK SPED ndash TIMIȘOARA PETROFLAX ndash P NEAMȚ)

Icircnainte de a fi incărcate icircn camioanele icircnchiriate de către client mărfurile sunt verificate

din punct de vedere calitativ După ce ies din fabrica Spumotim și se indreaptă spre client

Spumotim nu icircși mai asumă răspunderea pentru mărfurile livrate Dacă acestea sunt distruse

pierdute sau furate casa de expediții angajată de client ii acordă o despăgubire Același lucru se

icircntacircmplă și icircn cazul icircn care Spumotim icircnchiriază camioanele necesare de la o firmă de expediție

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Societatea nu icircși asumă răspunderea pentru marfa distrusă icircn timpul transportului casa de

expediții acordacircnd o despăgubire clientului dacă plata s-a efectuat icircnaintea livrării sau

societății Spumotim dacă nu s-a efectuat icircncă plata mărfurilor de către client și aceasta este

icircncă proprietatea ei

Principalele materii prime utilizate icircn cadrul activității productive de la SC Spumotim

SA sunt următoarele

1 Poliol-transportul se face cu cisterna proprie și cu cisternele furnizorului de la SC

Oltchim Racircmnicu Vacirclcea

2 Izocianat-transportul se face cu cisterna proprie și cu cele ale furnizorului de la SC

Oltchim Racircmnicu Vacirclcea

3 Antiaderenți

4 Coloranți-Huntsman Romacircnia

5 Activatori

6 Adezivi

7 Inserții metalice- transportul se face cu Tir-ul de la Alfa Rom Carpați Industrial Grup

Pitești

8 Textile

Se poate oberva că principalul criteriu de selecţie a soluției optime icircn cadrul procesului

de aprovizionare este acela al eficienţei maxime Firma beneficiază de 2 cisterne proprii cu care

se desfășoară principalele activități de aprovizionare acestea avacircnd o capacitate mare de

transport dar icircn procesul de aprovizionare se mai folosesc de asemenea și mijloacele de

transport specifice care sunt puse la dispoziție de către furnizori Se obține astfel un raport

calitatepreț maxim

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

CapV Dimensionare

Manipularea

Manipularea articolelor din spumă poliuretanică flexibilă se face conform normelor de

tehnică a securității și prevenirea și stingerea incendiilor pentru material combustibile

Manipularea produselor finite sau a celor nefinalizate se face manual și mai rar cu transpalețiIcircn

cazul materiilor prime manipularea se face manual sau mecanizat pentru produsele textile și iar

pentru substanțe nu se face manipulare(doar transport intern)

Transportul intern

Transportul intern se face cu mijloce proprii Materiile prime cele mai importante

( poliol și izocianat) nu se transportă intern ele fiind descărcate direct icircn rezervoare Celelalte

materii prime se transportă cu mijloace de transport proprii ale intreprindere icircn funcție de

cantitate Icircn cazul produselor finite transportul intern se face atacirct manual cacirct și cu cărucioare

transpaleți motostivuitoare

Aprovizionarea

SC Spumotim SA se asigură că produsele sau serviciile achiziționate sunt conforme cu

necesitățiile organizației și condițiile specific icircn documentația de aprovizionareconform

prevederilor procedurii generale de aprovizionarerdquo

De asemenea pentru a preveni un impact asupra mediului la utilizarea bunurilor

aprovizionateorganizația identifică aspectele de mediu la recepția bunurilor pe baza

documentelor de aprovizionare sau a cerințelor de mediu comunicate furnizorilor

Icircn funcție de importanța produselor și a echipamentelor utilizatefurnizorii sunt selectați pe

baza aptitudinilor acestora de a satisface condițiile de calitate și de mediu ale produselor

Un considerent major la aprobarea furnizorilor pentru elementele cu impact asupra

calității produsului șisau a mediului icircl constituie sistemul de management al calității și de

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

mediu al furnizorilor politica firmei e de a selecta furnizorii certificați icircn conformitate cu

standardele SR EN 9001ISO 169492002 și SR EN ISO4001atunci cacircnd acest lucru este posibil

Furnizorilor li se cere ca la livrare să furnizeze dovezi de conformitate cu specificațiile

Documentație de aprovizionare sunt elaborate cu detalii specifice privitoare la

cantitate

descriere

preț

specificații de livrare

instrumente speciale

specificații tehnice

cerințe de ambalare

termene și condiții de transport

depozitare

manipulare

păstrare după caz

Produsele achiziționate sunt verificate validate de către comisia de recepție desemnată

de managerul departamentuluiatunci cacircnd produsele sunt duse direct la punctele de

lucruProdusele achiziționate pot fi verificate și de către client la solicitarea acestuia Cacircnd este

posibil materialele sunt supuse proceselor de verificareiar dacă verificarea indică

nesatisfacerea specificațiilor de calitatesunt notate ca și produse neconforme

Produsele de aprovizionat sunt pentru

Satisfacerea cerințelor clienților (ofertecontractecomenzi)

Necesar intern (piese de schimbstocconsumabilediverseservicii)

- se face identificarea aspectelor de mediu semnificative asociate produselor și

serviciilor aprovizionate de catre managerul departamentului de Import-ExportSPD

sau a responsabilului de aprovizionare

-se calculează valoarea produselorserviicilor și se transmite printr-un

memoriu directorului general

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Depozitarea

Depozitarea materiilor prime se face astfel

1 Pentru poliol și izocianat Spumotim dispune de două magaziiuna pentru secția de

Turnări auto și alta pentru secția de Spumare-Prelucrare

2 Pentru secția auto mai există o magazie pentru inserții metaliceAcestea sunt depozitate

in containăre

3 Pentru secția Confecții-Articole camping o magazie ce conține produse

textilenasturifermoare

4 Pentru celelalte materii primeantiaderenți activatori adezivi coloranțietc icircncă o

magazieAcestea se depozitează de obicei icircn butoaie de 100-200kg

Exemplu magazia de materii prime (poliol și izocianat) pentru secția turnări auto

Magazia conține 5 rezervoare de izocianat și 4 de poliol cu o capacitate de 30 t Icircn ea mai

sunt și rafturi pe care sunt depozitate matrițele de la instalația de turnare icircn forme

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Fig 5 Depozit de materii prime

-rezervor poliol

-rezervor izocianat

12 ndash reprezintă rafturi pe care sunt depozitate matrițel

ZONĂ DE DEPOZITARE

1 2

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Transportul extern

Transportul se execută cu mijloace de transport acoperite uscate curate ferite de

lumină Fiecare lot va fi icircnsoțit de o declarație de conformitate

Transportul extern al materiilor prime utilizate pentru producție icircn cadrul firmei sunt

aduse de către departamentul aprovizionare pe baza contractelor icircncheiate cu

furnizoriiCantitățile de referință care se trec in contracte se estimează pe baza consumului

anului precedent la care se adaugă o marjă de +20

Controlul informațiilor

Icircn ceea ce privește partea de control al informațiilor s-ar putea imlementa un sistem

ERP care reprezintă o icircmbinare a practicilor de management al afacerilor cu tehnologia

informațiilor prin care procesele de afaceri ale unei companii sunt integrate in cadrul

sistemului informatic in vederea atingerii unor obiective de business specifice Se recomandă

implementarea unui sistem ERP pe o infrastructura IT optimă astfel icircncacirct procesele de afaceri

să opereze la un randament care să permită atingerea obiectivelor de business prestabilite

Un astfel de sistem ERP ar realiza integrarea tuturor funcțiilor de conducere ale unei

companii plecacircnd de la planificare asigurarea stocului de materii prime și materiale definirea

tehnologiilor coordonarea proceselor de producție și nu in ultimul racircnd la realizarea gestiunii

financiar - contabile a resurselor umane a stocurilor de produse finite și terminacircnd cu

dezvoltarea și menținerea relațiilor cu clienții și partenerii de afaceri

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cap VI ConcretizareRealizare sistem sau procesprodus

52 Concretizare a datelorpropuneri

Dispozitivele alese pentru transport si manipulare suntcarucioarelePentru acest depozit

sunt alocate un nr de 4 carucioare in rest transportul intern se face manual cu muncitori

necalificati dat faptul ca buretii din sezuturi si spatare sunt usori si nu necesita dispozitive

performante de manipulare si transport intern

Tipul de depozit ales este cel cu circulatie liniara cu marfuri amplasate longitudinal

M

CV

SA

ND

ER

O

Bir

ou

gest

ion

ar

Bir

ou

gest

ion

ar

Repere neconforme

Repere neconformeZONĂ TRANZIT

LO

GA

N

LO

GA

N

LO

GA

N

MC

V

MC

V

M

CV

SA

ND

ER

O

SA

ND

ER

O

SA

ND

ER

O

LO

GA

N

ZONĂ DEPOZITARE PRODUSE FINITE

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Pentru depozitul auto de produse finite se folosește metoda FIFO(primul intrat-primul

ieșit) adică bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție (sau de producție) al

primei intrări (lot) Pe măsura epuizării lotului bunurile ieșite din gestiune se evaluează la

costul de achiziție (sau de producție) al lotului următor icircn ordine cronologică

Metoda de gestiune a stocurilor

Presupune aprovizionarea şi reaprovizionarea cu loturi şi cantităţi care trebuie estimate la

anumite momente calendaristice Acest tip de gestiune este specific pentru nesătorii fabricile

de confectii de mobilă etc ce au un nomenclator constant de producţie dar care trebuie să se

adapteze icircn functie de cererea de ţesătura culoare modă

Se reprezintă grafic icircn figura

Se observă că trebuie să existe un stoc de alarmă care să preia fluctuatiile cererii

variabile iar nivelul de alarmă este superior celui de sigurantă

Suprafață de depozitare este de 4078 msup2 Aici se depozitează șezuturile și spătarele

pentru Dacia Logan MCV Sandero Produsele sunt delimitate icircn 12 părţi cu ajutorul unor

grilaje din fier și lemn Fiecare tip de mașină are cacircte 4 părți corespunzătoare fiecăriu tip de

componentă cu o lățime de 15 m Icircn magazia de produse finite pe lacircnga zona de depozitare se

află și biroul gestionarului și zona de tranzit

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Aprovizionarea se face icircn mod direct de la un singur furnizor pentru materiile prime

importante(poliolizocianat)

Aprovizionarea directă presupune ca icircn mod direct să se negocieze şi să se formalizeze relaţiile

de aprovizionare (contract comandă etc) să se efectueze plăţile respectiv să aibă loc transferul

produselor de la producător la consumator

Aprovizionarea de la un furnizor unic

Dacă icircn general se recomandă să nu se apeleze la un singur furnizor - pentru evitarea

creşterii gradului de dependenţă de acesta - există situaţii icircn care această formă de

aprovizionare este eficientă şi anume

1 Icircn cazul existenţei unor relaţii anterioare eficiente sau al folosirii contractelor

pe termen lung eventual al stabilirii unor relaţii de parteneriat

2 Icircn cazul icircn care furnizorul deţine monopolul tehnic icircn ce priveşte fabricarea

unui produs

3 Dacă un furnizor oferă un nivel de calitate preţ şi service deosebit

4 Dacă nivelul comenzilor nu asiguro icircmpărţire economică a acestora la mai mulţi

furnizori (apar costuri suplimentare de lansare a comenzilor)

5 Icircn cazul icircn care se pot obţine reduceri de preţ sau a cheltuielilor de

aprovizionare

6 Icircn cazul unor produse care se caracterizează printr-un nivel calitativ deosebit

7 Este mai facilă şi eficientă o planificare riguroasă respectiv trecerea către

aprovizionarea de tip JIT

Principalele dezavantaje ale unei asemenea forme de aprovizionare sunt imposibilitatea

punerii icircn concurenţă a furnizorilor şi riscul de creştere a gradului de dependenţă faţă de

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

furnizor Dezavantajele acestei forme de organizare a aprovizionării reies din analiza avantajelor

aprovizionării de la mai mulţi furnizori

Cele mai importante forme prin care se icircnfăptuieşte şi care impun şi adoptarea de

strategii specifice sunt

1 ndash distribuţie exclusivă ndash constă icircn plasarea prin intermediul unui singur distribuitor sau

reprezentant Se practică icircn cazul bunurilor de valoare mare mai ales al mijloacelor de

producţie precum şi icircn cazul exporturilor

2 ndash distribuţie intensă ndash constă icircn plasarea produselor prin toate mijloacele avute la

dispoziţie pentru a avea un grad de acoperire a pieţii cacirct mai mare Se practică icircn cazul

bunurilor de folosinţă curentă ce se cumpără zilnic sau la intervale mici fără a fi interesantă

marca produsului

3 ndash distribuţie inversă ndash constă icircn recuperarea icircn scopuri productive a unor componente

rămase icircn urma consumului (ambalaje materiale deficitare etc) Icircn acest caz ciclul este

consum ndash distribuţie ndash producţie Se constată icircn ultimele decenii o preocupare deosebită a

ţărilor dezvoltate pentru a recupera refolosi şi recicla tot ce se poate deoarece se asigură

reducerea cheltuielilor cu producerea unor bunuri şi protejarea resurselor naturale mai ales a

celor neregenerabile Şi icircn acest mod distribuţia contribuie la progresul economico-social

Funcţiile distribuţiei

Distribuţia ca intermediar icircntre producţie şi consum este determinată de acestea dar

la racircndul ei are un rol activ asupra lor influenţacircnd atacirct producţia din ciclul următor cacirct şi

consumul din ciclul prezent

Relaţiile de interdependentă dintre distribuţie şi producţie respectiv consum sunt puse

icircn evidenţă de către funcţiile pe care aceasta le icircndeplineşte icircn cadrul circuitului economic

1 ndash funcţia de schimbare a proprietăţii asupra produsului ndash se realizează prin operaţiuni

comerciale care constau icircn repartizare vacircnzare cumpărare prezentare şi servicii etc

2 ndash funcţia de transport ndash asigură scurgerea produselor de la producător la distribuitor şi de

la acesta la consumator după ce de regulă suportă şi operaţiuni de depozitare Cum situaţiile

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

icircn care consumatorul icircşi cumpără direct produsul de la producător sunt rare activitatea de

transport devine inevitabilă şi icircnseamnă cheltuieli ce sporesc valoarea produsului

3 ndash funcţia de stocare ndash permite ajustarea icircn timp a producţiei la evoluţia cererii De obicei

distribuitorul cumpără (se aprovizionează) de la producător (icircn partidă mare ndash engros) la

anumite intervale de timp şi pune la dispoziţie permanent consumatorului care va găsi

produsul atunci cacircnd icircl doreşte Depozitarea trebuie să asigure condiţii bune pentru a nu se

altera caracteristicile produsului

4 ndash funcţia de sortare şi ambalare ndash face posibilă oferirea unei varietăţi de produse sub

aspect calitativ structural de marcă Distribuitorul transformă lotul de producţie icircn lot de

vacircnzare oferindu-i produsul consumatorului individual sau icircn loturi mici

5 ndash funcţia de promovare ndash oferă informaţii consumatorului despre produse iar prin formele

de vacircnzare utilizate publicitate etc contribuie la creşterea volumului vacircnzării

6 - funcţia de service ndash constă icircn activităţi legate direct de vacircnzare şi negociere de livrare

instalare (a bunurilor de folosinţă icircndelungată) reparaţiilor icircn perioada de garanţie

7 ndash funcţia financiară ndash se realizează prin faptul că distribuitorul cumpără de la producător icircn

partidă mare oferindu-i contravaloarea produselor ceea ce-i permite continuitatea activităţii

chiar dacă produsele nu au ajuns la consumator Icircn acest fel distribuitorul este cel care

finanţează continuitatea producţiei asumacircndu-şi riscul

8 - funcţia socială ndash constă icircn asigurarea protecţiei intereselor consumatorului şi educarea

sa prin numeroase mijloace pe care comerţul le are la dispoziţie

Distribuţia icircşi icircndeplineşte aceste funcţii prin elementele sale componente canalele de

distribuţie distribuţia fizică comerţul engros şi comerţul cu amănuntul

Structura canalelor de distribuţie

Denumit adesea canal de marketing canalul de distribuţie este componenta esenţială a

submixului de distribuţie Canalul de distribuţie gestionează schimbările prin care trece un

produs icircn drumul său de la producător pacircnă la consumatorul final El apare ca ldquo o combinaţie de

utilităţi şi funcţiuni asigurate de icircntreprindererdquo ca o reţea de organizaţii şi persoane care au

responsabilitatea de a asigura disponibilitatea bunurilor la nivelul consumatorului El reflectă

atacirct itinerariul cacirct şi modalităţile ce asigură fluxul bunurilor de la producător la consumator

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Canalul de distribuţie trebuie privit ca un sistem ale cărui componente producător

consumator şi intermediar se condiţionează reciproc De asemenea canalul de distribuţie

vizează nu numai circuitul deplasării ruta pe care aceasta o urmează ci şi succesiunea de

transferuri a titlului de proprietate icircntre verigile componente ale lanţului de distribuţie extins

pacircnă la consumatorul final

Dimensiunile canalului de distribuţie

Orice canal de distribuţie se caracterizează prin trei dimensiuni

1 ndash lungimea ndash reprezintă numărul de etape verigi intermediare prin care trece produsul de

la producător la consumator (nu distanţa icircn spaţiu) Din acest punct de vedere se pot delimita

cacircteva tipuri de canale

a ndash canal direct ndash icircn care relaţia producător ndash consumator este nemijlocită deci nu apare

intermediarul (ex- serviciul de reparat icircncălţăminte cumpărarea pacircinii direct de la cuptor şi icircn

mod frecvent la bunurile de investiţii de producţie)

b ndash canal scurt ndash icircn care apare intermediarul Este un canal indirect cu un singur intermediar

ndash detailistul ndash considerat canal tradiţional Se utilizează mai ales pentru produsele

agroalimentare perisabile dar şi pentru produse de valoare mare de noutate de modă sau

cacircnd piaţa este concentrată Icircn cazul mijloacelor de producţie depozitele specializate pun la

dispoziţia consumatorului produsele icircn general pe bază de comenzi

Icircn acest caz producătorul icircşi asumă funcţia distribuţiei fizice pacircnă la magazin Avantajele

acestui tip de canal se reflectă icircn reducerea cheltuielilor realizarea relaţiei cu consumatorii sau

mărirea vitezei de rotaţie Distribuitorul este cel care icircşi asumă riscul comercial şi funcţia de

promovare

c ndash canalul lung ndash icircn care icircntre producător şi consumator de obicei apar doi intermediari

engrosistul şi detailistul

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Se utilizează icircn mod frecvent pentru mărfurile cu sortiment complex cu cerere

sezonieră sau care presupun operaţiuni de sortare ambalare etc Icircn acest caz produsele trec

printr-o singură verigă de depozitare dar pot fi şi mai multe Un asemenea canal necesită

cheltuieli mai mari icircncetinirea vitezei de rotaţie şi chiar pierderi datorită condiţiilor de

depozitare dar asigură o aprovizionare ritmică şi condiţii icircn genere adecvate de păstrare

d ndash canal complex ndash icircn care există mai mult de două verigi intermediare care vor spori

cheltuielile Se icircntacirclneşte mai ales icircn ţările dezvoltate ce practică comerţ integrat şi icircn comerţul

internaţional dar icircl icircntacirclnim adesea şi pentru bunuri de folosinţă curentă

2 ndash lăţimea canalului ndash numărul unităţilor prin care se asigură desfacerea produsului icircn

cadrul fiecărei etape a circuitului Icircn cazul bunurilor de consum lăţimea creşte pe măsura

apropierii de consumatori dar la bunurile de investiţii ea este mai redusă Lăţimea canalului de

distribuţie stă la baza selectivităţii distribuţiei icircn funcţie de care se disting mai multe forme de

distribuţie

a ndash distribuţie intensivă sau generală

b ndash distribuţie selectivă

c ndash distribuţie exclusivă ndash presupune alegerea unui singur intermediar convenit printr-un

contract prin care cumpărătorul se obligă să vacircndă numai comerciantului respectiv pe o

anumită piaţă Vacircnzarea prin franchising ndash se utilizează icircn ţările dezvoltate pentru produsele de

marcă

3 ndash adacircncimea canalului ndash reflectă gradul de dispersie icircn spaţiu al punctelor de vacircnzare al

apropierii de punctele de consum La bunurile de producţie adacircncimea e redusă distribuţia

avacircnd grad ridicat de concentrare teritorială la bunurile de consum adacircncimea e mare unele

fiind aduse la domiciliu (comandă corespondenţă comis-voiajor) Canalul de distribuţie este

specific fiecărei categorii de produs iar adesea acelaşi produs se poate afla icircn canale de

dimensiuni diferite Ca urmare la nivelul economiei naţionale se creează o adevărată reţea de

distribuţie formată din persoane şi organizaţii

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Icircn cazul companiei SC SPUMOTIM SA se folosesc canale directe şi scurte Produsele

finite sunt preluate de clienți și transportate cu propriul parc auto prin intermediari sau cu

ajutorul unei firme logistice

Cap VII Măsurare analiză imbunătățire

Pentru compania SC SPUMOTIM SA controlul și verificarea permanentă a activităților

logistice este realizată de un reprezentant al departamentului logistic care se ocupă de buna

desfășurare a activităților ce depind atacirct de logistica internă cacirct și de cea externă

Icircn ceea ce privește manipularea și transportul intern se face o verificare la fiecare 14

zile lucrătoare a tututor echipamentelor și utilajelor care sunt folosite icircn momentul de față

Astfel responsabilul logistic va stabili monitorizările si măsurările ce trebuie efectuate si

dispozitivele de monitorizare si măsurare necesare pentru justificarea conformităţii utilajelor cu

cerinţele specificate

Icircn cazul manipulării şi transportului intern se va verifica icircn permanenţă timpul efectiv de

lucru al utilajelor folosite conform formulei de mai jos

tp = tinc + ttr + tdes icircn care

tinc = timpul de icircncărcare al mijlocului de transport

ttr = timpul de transport efectiv ( și gol și icircncărcat )

tdes = timpul de descărcare

De exemplu icircn cazul cărucioarelor de transport icircncărcarea acestuia se poate realiza

icircntr-un interval de 2 minute timpul de transport pacircnă la destinație icircmpreună cu cel de

icircntoarcere ar fi 5 minute iar cel de descărcare ar fi de 1 minut atunci putem spune că timpul

procesului se ridică efectuacircnd o simplă adunare la 8 minute Orice coboracircre sub acest interval

denotă o lipsă de productivitate și ar trebui să se icircncerce icircn permanență o icircmbunătățire a

acestui timp Aceasta se poate realiza prin icircntreținerea continuă a echipamentelor de transport

interne asiguracircndu-se Icircn permanență funcționarea lor la capacitate maximă și un randament

ridicat

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Icircn ceea ce privește aprovizionarea și depozitarea putem spune că timpul de depozitare

al produselor finite este dat de fluctuația cererii pe piață Firma trebuie să mențină icircn

permanență un stoc de siguranță iar metoda de determinare a necesarului de aprovizionat este

aceea a cererii aleatorii la intervale egale Se cunosc cu certitudine numai intervalele de

reaprovizionare materia primă achiziționacircnd-se icircn funcție de comenzile primite

Icircn cazul transportului extern distribuția nu este realizată de către de către SC

SPUMOTIM SA clienții transportacircndu-și singuri produsele comandate fie prin contractarea

unor intermediari fie prin folosirea serviciilor anumitor firme logisice Aprovizionarea icircn schimb

se realizează cu ajutorul cisternelor proprii și cu ale mijloacelor de transport externe puse la

dispoziție de către furnizori Șefului departamentului logistic trebuie să urmărească icircn

permanență evoluția raportului CalitatePreț și să-l mențină la un nivel maxim Putem spune că

acest criteriu este cel mai relevant icircn măsurarea și analiza eficacității procesului de

aprovizionare desfășurat icircn cadrul societății

Cap VIII Responsabilitatea managementul firmei

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Această direcţie de analiză urmăreşte stabilirea gradului de icircncredere pe care icircl oferă

icircntreprinderea privind asigurarea unui nivel competitiv şi permanent al calităţii producţiei

Sistemul de conducere și asigurare a calităţii (SQAC) are ca principal obiectiv stabilirea

nivelului de implementare a SQAC sub raportul cuprinderii icircn sistem a tuturor activităților

implicate precum și a funcționării corecte a tuturor elementelor componente ale sistemului

Verificarea calităţii fabricaţiei urmărește evaluarea particularităților precum și a

metodelor utilizate pentru verificarea calității serviciilor si produselor precum și eficiența

acestor verificări

Calitatea proiectelor se bazeaza pe examinarea normelor interne a caietelor de sarcini

și a proiectelor de execuție O problemă importantă care apare aici este găsirea procedurii de

corelare icircn anumite cazuri a cerințelor clienților cu proiectele de care dispune firma Nivelul

autorității funcțiunii laquocalitateraquo se evaluează in principal prin felul icircn care organele de asigurare

a calității icircși exercită dreptul de a opri procesul de deservire a clienților icircn cazurile icircn care nu

sunt respectate condițiile de calitate Autoritatea funcțiunii calitate este asigurată integralLa

nivelul conducerii superioare se analizează periodic situația calității determinacircnd angajarea

tuturor compartimentelor și a resurselor necesare icircn acțiunile pentru creșterea nivelului

calității

Icircn ceea ce privește calitatea aprovizionării acest criteriu urmărește evaluarea calității

produselor procurate de la furnizori sub forma de materii prime sau componente Analiza

pornește de la concepția conform căreia pentru calitatea materiilor prime semifabricatelor sau

componentelor primite din afară responsabilitatea revine integral celui care le comercializează

Sistemul de recepție a materiilor prime este integrat icircn acorduri de partenierat pe termen

mediu și lung cu subfurnizorii incluzacircnd colaborarea pentru asigurarea calității prin eforturi

comune

Costurile calităţii reprezintă un criteriu important ce evaluează politica de calitate pe

care o desfășoară firma atacirct prin măsura cheltuielilor care se fac pentru prevenirea defectelor

cat și a celor determinate de noncalitate Analiza costurilor trebuie privită ca un instrument

absolut necesar al managementului calității Costurile calității sunt procesate și analizate Pe

baza acestor analize se stabilesc măsuri corective și se urmărește corectarea lor

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Managementul general al firmei cuprinde pe de o parte o evaluare a calităţii procesului

managerial şi pe de altă parte calitatea echipei manageriale Icircn scopul evaluării sunt examinate

strategia firmei structura organizaţională metodele şi tehnicile manageriale precum şi nivelul

de informatizare implicat icircn procesul de management

Metodele tehnicile şi instrumentele manageriale utilizate icircn procesul de conducere icircn

raport cu obiectivele stabilite icircn strategia firmei scopurile urmărite cerinţele de optimizare a

capacităţii de muncă a componenţilor echipei manageriale şi motivarea icircntregului personal

pentru atingerea obiectivelor firmei sunt la un nivel optim Funcţionalitatea şi eficienţa

sistemului informaţional managerial şi modul de integrare al acestuia icircn procesul managerial şi

icircn structura organizaţională a firmei sunt parţial inadecvate necesitacircnd reproiectări şi unele

dezvoltări

Conducerea societăţii e asigurată de un Director General un Director de Calitate un

Director Economic un Director Comercial și un Director Tehnic Firma asigură personal cu

calificare corespunzătoare să efectueze procesul tehnologic şi cerinţele de funcţionare a firmei

Stilul de conducere adoptat de firmă este cel echilibrat care se manifestă prin o preocupare

constantă şi echilibrată atacirct pentru oameni cacirct şi pentru activitatea economică

Prin certificările primite pentru Sistemul Calității Protecția Mediului Analize și Control

organizația demonstrează cunoașterea și folosirea standardelor de calitate corespunzacircnd

Normelor Europene fiind un partener de icircncredere pentru colaboratorii ei

Personalul organizației 644 de salariați dintre care

bull 122 personal TESA din care -5 directori

-18 șefi de departamente

bull 11 maiștri

bull 387 muncitori calificați

bull 124 muncitori necalificați

Organigrama firmei

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cap IX Decizii de icircmbunătățire

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

O acţiune corectivă este o acţiune icircntreprinsă pentru a elimina cauzele unei

neconformităţi detectate sau a altor situaţii nedorite icircn vederea prevenirii repetării acestora

pe cacircnd acţiunea preventivă este o acţiune icircntreprinsă pentru eliminarea cauzelor unor

neconformităţi potenţiale sau a altor situaţii nedorite posibile icircn scopul prevenirii apariţiei

acestora

Pentru SC SPUMOTIM SA am propus două icircmbunătățiri care se doresc a fi

implementate

1 Rearanjarea mărfurilor icircn cazul depozitului de produse finite pentru Dacia Logan

MCV Sandero Acesta conține șezuturi față spătare față șezuturi spate spătare spate pentru

360 de mașini din fiecare tip de Dacie(Logan Sandero MCV)

Varianta inițială a depozitului este prezentată icircn figura 41 din capitolul II Acesta are o

suprafață de 4078 msup2 Marfa ar fi trebuit depozitată icircn stive de max 2 m și utilizată metoda

FIFO doar că datorită aranjării necorespunzătoare(marfa fiind aruncată și nu aranjată) nici unul

din cele două principii nu se respectă

Vom lua cantitatea maximă ce se poate depozita 720 buc spătare față720 buc șezuturi

față 360 buc șezuturi spate360 buc spătare spate pentru toate cele 3 tipuri de mașini

Pentru varianta propusă vom depozita produsele icircn containere și le vom rearanja astfel

icircncacirct aceastea să fie manipulate și transportate mai ușor iar aranjarea icircn depozit să fie

corespunzătoare

Icircn tabelul următor avem reprezentate dimensiunile fiecărui tip de produs fabricat

pentru cele 3 tipuri de mașini precum și dimensiunile containerelor si nrbuccontainer

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

DestinațieDenumire produs

dimensiune[cm]

Dimensiune

Container[cm]

Număr buccontainer

Logan

-șezut față 50times50times15 150times100times150 60

-spătar față 60times50times16 180times150times120 60

-șezut spate 140times50times18 180times140times150 30

-spătar spate 140times55times10 150times140times110 30

MCV

-șezut față 50times50times15 150times100times150 60

-spătar față 60times50times16 180times150times120 60

-șezut spate 140times50times18 180times140times150 30

-spătar spate 140times55times10 150times140times110 30

Sandero

-șezut față 50times47times15 150times150times150 60

-spătar față 60times52times16 180times160times140 60

-șezut spate 1425times47times20 200times143times141 30

-spătar spate 1425times57times10 150times143times115 30

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Pentru 360 de mașini vom avea nevoie de următoarele

Pentru Dacia LoganMCV

720buc șezut față = gt 12 containere -6 icircn lungime(9 m) 1 pe lățime(1 m) 2 icircn

icircnălțime(3 m)

720 buc spătar față = gt 12 containere -6 icircn lungime(108 m) 1 pe lățime(150 m) 2 icircn

icircnălțime (240 m)

360 buc șezut spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(108 m) 1 pe lățime(140 m) 2 icircn

icircnălțime (3 m)

360 buc spătar spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(9 m) 1 pe lățime(140 m) 2 icircn

icircnălțime(220 m)

Pentru Dacia Sandero

720buc șezut față = gt 12 containere - 6 icircn lungime(9 m)1 pe lățime(150 m) 2 icircn

icircnălțime(3 m)

720 buc spătar față = gt 12 containere - 6 icircn lungime(108 m) 1 pe lățime(160 m) 2 icircn

icircnălțime (280 m)

360 buc șezut spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(12 m)1 pe lățime(145 m)2 icircn

icircnălțime (141 m)

360 buc spătar spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(9 m)1 pe lățime(145 m)2 icircn

icircnălțime(230 m)

Noul depozit va arăta ca icircn figura următoare

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Fig5 Noul depozit de produse finite

Bir

ou

gest

ion

ar R

eper

e

nec

onfo

rme

ZONĂ DEPOZITARE PRODUSE FINITE

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Avantajele rearanjării produselor finite icircn spațiul de depozitare sunt următoarele

- manipularea și transportul intern se fac mult mai ușor

- se poate respecta metoda FIFO

- o dată cu introducerea containerele nu există riscul ca marfa să blocheze trecerea sau

să ocupe culoarele de trecere atunci cacircnd depozitu este icircncărcat la capacitate maximă

2 Introducerea unui compartiment logistic care va fi format din directorul de logistic și

de managerul de logistică

Compartimenul logistică răspunde de activitatea de aprovizionare cu bunuri şi

materiale de organizarea din punct de vedere logistic a activităţilor coordonează parcul auto

şi sistemul informatic al organizației

Compartimentul logistică are următoarele atribuţii principale

Asigură aprovizionarea organizației cu materiale şi bunuri

Colaborează cu toate departamentelecompartimentele icircn vederea stabilirii

necesarului logistic

Icircntocmeşte referatele de necesitate pentru achiziţia de bunuri şi serviciii şi le

supune aprobării directorului principal

Icircntocmeşte caiete de sarcini și documentaţia tehnică necesare pentru asigurarea

logisticii instituției

Urmăreşte derularea contractelor de achiziţii

Urmăreşte ca bunurile facturate şi plătite să fie icircn concordanţă din punct de

vedere al cantităţii calităţii şi valorii cu prevederile contractuale sau comenzile emise

după caz Se certifică astfel realitatea regularitatea şi legalitatea bunurilor şi

prestărilor de servicii

Realizează activitatea de amenajare corespunzătoare a spațiilor de depozitare

Asigură şi răspunde de coordonarea activităţii de transport bull Gestionează parcul

auto şi inventarul din dotarea acestuia

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Răspunde de starea tehnică şi estetică a autovehiculelor de icircntreţinerea şi

repararea autovehiculelor de reviziile şi inspecţiile tehnice periodice ale acestora

Răspunde de gestionarea bonurilor de carburante de eliberarea acestora din

gestiune icircn baza consumurilor normate şi utilizarea acestora potrivit reglementărilor

icircn vigoare

Asigură icircntreţinerea si depanarea echipamentelor IT (calculatoare imprimante

scanere monitoare notebook-uri) Asigură instalarea dezinstalarea sistemelor de

operare si a soft-urilor folosite pe stațiile de lucru Realizează intervenții pentru

remedierea disfuncţionalităţilor apărute icircn funcţionarea echipamentelor IT mai sus

menţionate la solicitarea utilizatorilor

Asigură asistenţa pentru achiziţionarea componentelor hardware (hdd fdd

unităţi optice mouse tastaturi memorii RAM surse plăci reţea modem-urietc)

precum şi icircnlocuirea acestora

Page 12: Proiect Final Final

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Depozitarea poate fi de doua feluri

paletizată

icircn stivă sau icircn bloc cacircnd sortimentul este mic şi cantităţile mari

icircn rafturi sau stelaje cacircnd sortimentul este numeros

fără palete

icircn stivă sau icircn bloc pe palete suprapuse

icircn mobilierul tehnologic (stelaje)

Clasificarea depozitelor

1) După destinaţie

- depozite din sfera producţiei din care fac parte cele aparţinacircnd icircntreprinderilor

industriale cu excepţia celor pentru produse finite

- depozite din sfera circulaţiei din care fac parte depozitele unităţilor de aprovizionare şi

desfacere ale unităţilor industriale şi ale comerţului precum şi depozitele teritoriale de

aprovizionare

- depozite mixte care servesc producţia şi circulaţia şi cuprind de regulă produse finite

2) După natura produselor depozitate

- depozite de materiale şi semifabricate

- depozite pentru dispozitive scule şi piese de schimb

- depozite de produse finite

3) După destinaţia materialelor

- depozite de materii prime şi materiale

- depozite de materiale pentru construcţii

- depozite de carburanţi

- depozite de ambalaje

4) După felul materialelor care se păstrează şi manipulează

- depozit universale icircn care se păstrează mărfuri diferite

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

- depozite specializate pentru depozitarea unui singur fel sau unei grupe de materiale

(produse chimice feroase alimentare etc )

5) După sistemul constructiv

- depozite deschise fără acoperiş pentru produse care nu se degradează sub acţiunea

agenţilor atmosferici

- depozite deschise de tip şopron sau copertină icircn care se depozitează de obicei

materialele lemnoase de construcţie etc

- depozite icircnchise pentru păstrarea materialelor mai pretenţioase care trebuie ferite de

precipitaţii atmosferice umiditate şi razele solare Ele trebuie să ofere izolare faţă de

- mediul exterior să aibă instalaţii de ventilaţie şi icircncălzire pentru a proteja mărfurile din

interior

6) După modul de folosire al spaţiului

- depozite pe orizontală (suprafaţă mare )

- depozite pe verticală sau pe icircnălţime ( suprafaţă mică oferind o mai bună utilizare a

spaţiului)

7) Din punct de vedere al amplasării mărfurilor şi al fluxurilor de circulaţie distingem mai

multe tipuri de depozite Modul de alegere al unuia sau al altuia depinde de frecvenţa

de intrare-ieşire a mărfurilor icircn aceste depozite şi durata de depozitare a acestor mărfuri

- depozite cu circulaţie liniară şi mărfuri amplasate longitudinal (fig 31a) se folosesc

pentru stocuri cu rulaje medii avacircnd avantajul posibilităţii efectuării operaţiilor multiple

şi a introducerii şi scoaterii mărfurilor din depozit cu aceeaşi viteză

- depozit cu circulaţie liniară şi mărfuri amplasate transversal (fig 31b) se foloseşte

pentru mărfuri cu frecvenţe mari la ieşire

- depozit cu circulaţie icircn formă de L (fig31c) permite depozitări cu durate mari pentru

unele mărfuri şi mici pentru altele Este foarte eficient pentru mărfuri cu frecvenţe mari

la ieşire

- depozit cu circulaţie icircn formă de U (fig31d) se foloseşte pentru mărfuri cu durate mari

sau medii de aprovizionare

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

- depozite cu intrare-ieşire pe o parte (fig31e) se utilizează pentru sorturi de marfă

puţine ca număr din care unele au frecvenţe foarte mari la ieşire

- depozite cu intrare-ieşire pe ambele părţi (fig31f) permite o mare mobilitate icircn

depozitare folosindu-se pentru un sortiment ridicat de mărfuri

c) d)

e)

Fig nr 31 Tipuri de depozite in funcţie de circulaţia mărfurilor f)

P

L

M

I

E

P

L I M

E

P

L M I E

P E

I

M

L

P+E I M L

P

+

E

I M L M I

P

+

E

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Din punct de vedere al amplasării mărfurilor și al fluxurilor de circulație distingem mai

multe tipuri de depozite Modul de alegere al unuia sau altuia depinde de frecvența de intrare-

ieșire a mărfurilor icircn aceste depozite și de durata de depozitare a acestor mărfuri Astfel icircn

figurile de mai sus sunt prezentate principalele depozite de acest tip icircntalnite in practica

După natura produselor depozitate avem un depozit de produse finite pentru șezuturi

spatare pentru toate tipurile de Dacie Depozitul este nepaletizat marfa fiind icircnfoliata și

depozitata pe jos icircn stivă cu icircnălțimea de maxim 2 m Icircn funcție de circulația mărfurilor avem

un depozit cu circulație liniară și mărfuri amplasate longitudinal acesta fiind folosit pentru rulaje

medii avacircnd avantajul posibilității efectuării operațiilor multiple și a introducerii și scoaterii

mărfurilor cu aceeași viteză

P

L I M

E

Specificații

P-zona de primire

E- zona de expeditie

L-zona de depozitare cu frecvență lentă

M-zona de depozitare cu frecvență medie

I-zona de depozitare cu frecvență icircnaltă

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

32 Metode de stabilire a necesarului de aprovizionat și de gestiune a stocurilor

Dimensionarea aprovizionării se face ținacircnd seama de următoarele

- sistemul de organizare al producţiei (Just in time Just in case etc)

- tipul producţie (individuală serie masă)

- tipul structurilor de fabricare ( functional celulară icircn flux)

- tipul de management utilizat( prin costuri prin obiective etc)

- condiţiile concrete din fiecare unitate economică icircn ceea ce priveşte

spaţiile de depozitare disponibile mijloacele financiareetc

- mediul ambiant economic icircn care funcţionează respectiva unitate

Funcţie de cele de mai sus principalele cazuri care pot apărea icircn

aprovizionare sunt urmatoarele

Consum uniform(gestiune cu cerere constanta la intervale egale de timp) Este

cazul ideal care se icircntacirclneşte foarte rar Se cunosc foarte bine atacirct stocul maxim

necesar cacirct şi intervalul de timp la care se face reaprovizionare Icircn acest caz se

poate calcula foarte uşor şi momentul icircn care se lansează o comandă pentru

aprovizionare şi implicit un ordin (comanda) de fabricaţie

Lipsa vremelnica de stoc ( perioada determinata și cerere constantă cu

posibilități de ruptură a stocului)

Cerere aleatorie(variabilă) la intervale egale Această metodă prevede dinainte o

frecvenţă fixă de fabricare a fiecărui produs Cacircnd este timpul de lansat

fabricarea se lansează cantitatea necesară pentru a aduce stocul la nivelul

maxim prestabilit (stocul maxim minus stocul actual egal cantitatea lansată)

Cerere constanta la interval variabile Această metodă este numită icircn mod curent

aprovizionare la punctul de consum sau la prag Cacircnd stocul unui anumit produs

atinge un prag dinainte determinat se generează un ordin de fabricaţie a unei

cantităţi fixe stabilită şi ea dinainte Prin urmare cantitatea lansată este fixă şi

frecvenţa variabilă pentru că este definită de consumul clienţilor

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cerere variabilă la intervale variabile Această metodă este cea mai nefavorabilă

pentru firme Icircn acest caz nu se cunoaște nici cacirct se consumă pe zi nici icircn ce

perioadă se epuizează stocul nici intervalul de reaprovizionare nici stocul maxim

necesar

Icircn cazul SC SPUMOTIM SA metoda de gestiune a stocurilor aleasă este cerere

variabilă la intervale de timp egale

33 Dimesionarea propriu-zisă a depozitului

-suprafața necesara

-volum

-suprafața și valoare

Stotala=Sbaza + Sanexa

Sbaza - suprafețele pentru activitatea de bază(spatii de depozitare propri-zise inchise

semiicircnchise șoproane copertine platforme de depozitare rampe precum și acele spații stracircns

legate de procesul de manipulare păstrare și comercializare a mărfurilor)

Sanexa- suprafețele anexe (birouri grupuri sociale garaje drumuri platforme)

Coeficientul de utlizare a volumului(Vn)

Vn=SnIn unde

Sn-suprafața depozitului propriu-zis

In- icircnalțimea depozitului

Icircn activitatea de proiectare a depozitelor şi pentru analiza gradului de folosire a depozitelor existente se foloseşte o serie de coeficienţi

1048766 coeficientul de utilizare a suprafeţei (Kus) care reprezintă gradul de utilizare a suprafeţei totale de depozitare se calculează ca şi raport icircntre suprafaţa de depozitare propriu-zisă (Sd) şi suprafaţa totală a depozitului (Sdt)

Kus = Sd Sdt

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

1048766 coeficientul de utilizare a icircnălţimii depozitului (Kuicirc) cu ajutorul căruia se determină gradul de utilizare a icircnălţimii depozitului se calculează ca şi raport icircntre icircnălţimea medie a depozitului (Icircm) şi icircnălţimea maximă utilă (Icircmu)

Kui=ImImu

1048766 coeficientul de utilizare a volumului (Kuv) care reprezintă ponderea utilizării volumului depozitului calculacircndu-se ca şi produs icircntre coeficientul de utilizare a suprafeţei (Kus) şi coeficientul de utilizare a icircnălţimii depozitului (Kuicirc)

Kuv=KusKuicirc

1048766 suprafaţa necesară pentru o unitate de volum depozitată (su) care se calculează ca şi raport icircntre suma suprafeţei de depozitare propriu-zisă (Sd) şi suprafaţa auxiliară (Sa) şi volumul mărfurilor depozitate (V)

Su=Sd+SaV

1048766 coeficientul folosirii capacităţii depozitului icircn timp calculat ca şi raport dintre produsul icircntre cantitatea depozitată (Qd) şi zilele de funcţionare a depozitului (Zf) şi produsul icircntre capacitatea depozitului (Cd) cu zilele calendaristice ale unui an (365)

Kfcd=QdZfCd365

1048766 costul total pe unitatea depozitată (CTud) cu ajutorul căruia se poate cunoaşte nivelul cheltuielilor necesare cu depozitarea unei unităţi de volum in perioada unui an de zile calendaristic calculat după următoarea formulă

CTud=ViA+CheQdicircn care Vi ndash valoarea de inventar a tuturor mijloacelor fixe din depozit A ndash cota de amortizare a mijloacelor fixe Che- cheltuieli de exploatare Qd ndash cantitatea depozitată

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

34 Criterile de selecție ndash Model de selecție de decizie

Criteriul ales pentru dimensionarea depozitului este criteriul utilizării maxime a spațiului

icircn care se va ține seama de utilizarea icircn cel mai icircnalt grad a spațiului și este aplicabil icircn special icircn

cazurile icircn care spațiul disponibil este limitat

Deciziile referitoare la alegerea tipurilor de depozite presupun analizarea de către logisticieni a

variantelor posibile Selecţia anumitor tipuri şi modul lor de combinare sunt direct influenţate

de caracteristicile cererii clienţilor politica firmei avantajele şi limitele fiecărui tip de depozit şi

existenţa pe piaţă a unor operatori de icircncredere specializaţi icircn oferirea de servicii de

depozitare

Alegerea formei de aprovizionare se bazează pe analize diagnostic riguroase prin care să se

identifice oportunităţile fiecărei modalităţi şi mai ales posibilităţile firmei de a le valorifica Icircn

asemenea analize preponderente vor fi criteriile economice dar se vor utiliza şi criterii de altă

natură (sociale politice etc)

Necesitatea unor asemenea analize reiese din faptul că se pot aloca eforturi substanţiale

pentru cunoaşterea acestor relaţii şi deci icircn mod logic se aşteaptă rezultate pozitive pe termen

cacirct mai lung pe de o parte iar pe de altă parte pot să apară anumite ameninţări - cum ar fi

creşterea dependenţei faţă de furnizor - icircn cazul furnizorului unic sau al folosirii unor resurse

materiale foarte speciale

Principalele probleme care se pun din punct de vedere al stabilirii formei (formulei) de

aprovizionare sunt

- alegerea icircntre aprovizionarea de la un furnizor unic sau de la mai mulţi pentru

acelaşi produs

- alegerea icircntre aprovizionarea directă (de la producători) şi indirectă (prin

intermediar)

- alegerea icircntre aprovizionarea pe bază de contract sau pe bază de comandă

- alegerea formulei de cumpărare - individual sau icircn comun

Pentru aprovizionare s-a ales criteriul eficientei maxime CALITATEPRETagraveMAXIM

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cap IV Dimensionarea din perspectiva distribuției și transportului extern

Distribuţia cuprinde toate activităţile care au ca scop trecerea unor produse sau bunuri

de la producător (icircntreprindere producătoare) la consumatorutilizator (icircntreprindere

uilizatoareconsumatoare a respectivelor produse sau persoane fizice) Ea are deci ca scop să

lege producţia de consum Rolul pe care distribuţia icircl are este următorul

- de a regulariza mişcarea bunurilor şi serviciilor icircntre producţie şi consum amortizacircnd

atunci cacircnd apar efectele negative ale fenomenelor conjuncturale ale pieţei

- de a informa producătorul asupra nevoilor şi dorinţelor clientelei

- de a satisface clientela furnizacircndu-i un anumit număr de servicii

Transportul extern ( icircn exteriorul icircntreprinderii ) se referă la deplasarea materiilor

prime materialelor și produselor finite putacircndu-se face pe distanțe medii și lungi cu mijloace

de transport adecvate cantităților de mărfuri necesare aprovizionării șisau distribuției

Icircn ceea ce privește distribuţia la SC SPUMOTIM SA el se execută cu mijloace de

transport acoperite uscate curate ferite de lumină Fiecare lot va fi icircnsoțit de o declarație de

conformitate

Pentru livrarea mărfurilor către clienții firmei Spumotim nu asigură transportul Clienții

icircși transportă produsele comandate icircnchiriind camioane sau minibus-uri direct de la firmele de

transport din țară Icircnsă există și situații mai rare cacircnd Spumotim trebuie să asigure transportul

Această cerință este prevăzută icircn contractul de vacircnzare ndash cumpărare Icircn aceste cazuri Spumotim

icircnchiriază camioanele necesare de la casele de expediții preferate (DUNCA ndash TIMIȘOARA EFE ndash

BUCUREȘTI HEPTACO ndash TIMIȘOARA DINUTRANS ndash SĂCĂLAZ CARGOTRANS ndash BUCUREȘTI

TRUCK SPED ndash TIMIȘOARA PETROFLAX ndash P NEAMȚ)

Icircnainte de a fi incărcate icircn camioanele icircnchiriate de către client mărfurile sunt verificate

din punct de vedere calitativ După ce ies din fabrica Spumotim și se indreaptă spre client

Spumotim nu icircși mai asumă răspunderea pentru mărfurile livrate Dacă acestea sunt distruse

pierdute sau furate casa de expediții angajată de client ii acordă o despăgubire Același lucru se

icircntacircmplă și icircn cazul icircn care Spumotim icircnchiriază camioanele necesare de la o firmă de expediție

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Societatea nu icircși asumă răspunderea pentru marfa distrusă icircn timpul transportului casa de

expediții acordacircnd o despăgubire clientului dacă plata s-a efectuat icircnaintea livrării sau

societății Spumotim dacă nu s-a efectuat icircncă plata mărfurilor de către client și aceasta este

icircncă proprietatea ei

Principalele materii prime utilizate icircn cadrul activității productive de la SC Spumotim

SA sunt următoarele

1 Poliol-transportul se face cu cisterna proprie și cu cisternele furnizorului de la SC

Oltchim Racircmnicu Vacirclcea

2 Izocianat-transportul se face cu cisterna proprie și cu cele ale furnizorului de la SC

Oltchim Racircmnicu Vacirclcea

3 Antiaderenți

4 Coloranți-Huntsman Romacircnia

5 Activatori

6 Adezivi

7 Inserții metalice- transportul se face cu Tir-ul de la Alfa Rom Carpați Industrial Grup

Pitești

8 Textile

Se poate oberva că principalul criteriu de selecţie a soluției optime icircn cadrul procesului

de aprovizionare este acela al eficienţei maxime Firma beneficiază de 2 cisterne proprii cu care

se desfășoară principalele activități de aprovizionare acestea avacircnd o capacitate mare de

transport dar icircn procesul de aprovizionare se mai folosesc de asemenea și mijloacele de

transport specifice care sunt puse la dispoziție de către furnizori Se obține astfel un raport

calitatepreț maxim

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

CapV Dimensionare

Manipularea

Manipularea articolelor din spumă poliuretanică flexibilă se face conform normelor de

tehnică a securității și prevenirea și stingerea incendiilor pentru material combustibile

Manipularea produselor finite sau a celor nefinalizate se face manual și mai rar cu transpalețiIcircn

cazul materiilor prime manipularea se face manual sau mecanizat pentru produsele textile și iar

pentru substanțe nu se face manipulare(doar transport intern)

Transportul intern

Transportul intern se face cu mijloce proprii Materiile prime cele mai importante

( poliol și izocianat) nu se transportă intern ele fiind descărcate direct icircn rezervoare Celelalte

materii prime se transportă cu mijloace de transport proprii ale intreprindere icircn funcție de

cantitate Icircn cazul produselor finite transportul intern se face atacirct manual cacirct și cu cărucioare

transpaleți motostivuitoare

Aprovizionarea

SC Spumotim SA se asigură că produsele sau serviciile achiziționate sunt conforme cu

necesitățiile organizației și condițiile specific icircn documentația de aprovizionareconform

prevederilor procedurii generale de aprovizionarerdquo

De asemenea pentru a preveni un impact asupra mediului la utilizarea bunurilor

aprovizionateorganizația identifică aspectele de mediu la recepția bunurilor pe baza

documentelor de aprovizionare sau a cerințelor de mediu comunicate furnizorilor

Icircn funcție de importanța produselor și a echipamentelor utilizatefurnizorii sunt selectați pe

baza aptitudinilor acestora de a satisface condițiile de calitate și de mediu ale produselor

Un considerent major la aprobarea furnizorilor pentru elementele cu impact asupra

calității produsului șisau a mediului icircl constituie sistemul de management al calității și de

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

mediu al furnizorilor politica firmei e de a selecta furnizorii certificați icircn conformitate cu

standardele SR EN 9001ISO 169492002 și SR EN ISO4001atunci cacircnd acest lucru este posibil

Furnizorilor li se cere ca la livrare să furnizeze dovezi de conformitate cu specificațiile

Documentație de aprovizionare sunt elaborate cu detalii specifice privitoare la

cantitate

descriere

preț

specificații de livrare

instrumente speciale

specificații tehnice

cerințe de ambalare

termene și condiții de transport

depozitare

manipulare

păstrare după caz

Produsele achiziționate sunt verificate validate de către comisia de recepție desemnată

de managerul departamentuluiatunci cacircnd produsele sunt duse direct la punctele de

lucruProdusele achiziționate pot fi verificate și de către client la solicitarea acestuia Cacircnd este

posibil materialele sunt supuse proceselor de verificareiar dacă verificarea indică

nesatisfacerea specificațiilor de calitatesunt notate ca și produse neconforme

Produsele de aprovizionat sunt pentru

Satisfacerea cerințelor clienților (ofertecontractecomenzi)

Necesar intern (piese de schimbstocconsumabilediverseservicii)

- se face identificarea aspectelor de mediu semnificative asociate produselor și

serviciilor aprovizionate de catre managerul departamentului de Import-ExportSPD

sau a responsabilului de aprovizionare

-se calculează valoarea produselorserviicilor și se transmite printr-un

memoriu directorului general

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Depozitarea

Depozitarea materiilor prime se face astfel

1 Pentru poliol și izocianat Spumotim dispune de două magaziiuna pentru secția de

Turnări auto și alta pentru secția de Spumare-Prelucrare

2 Pentru secția auto mai există o magazie pentru inserții metaliceAcestea sunt depozitate

in containăre

3 Pentru secția Confecții-Articole camping o magazie ce conține produse

textilenasturifermoare

4 Pentru celelalte materii primeantiaderenți activatori adezivi coloranțietc icircncă o

magazieAcestea se depozitează de obicei icircn butoaie de 100-200kg

Exemplu magazia de materii prime (poliol și izocianat) pentru secția turnări auto

Magazia conține 5 rezervoare de izocianat și 4 de poliol cu o capacitate de 30 t Icircn ea mai

sunt și rafturi pe care sunt depozitate matrițele de la instalația de turnare icircn forme

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Fig 5 Depozit de materii prime

-rezervor poliol

-rezervor izocianat

12 ndash reprezintă rafturi pe care sunt depozitate matrițel

ZONĂ DE DEPOZITARE

1 2

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Transportul extern

Transportul se execută cu mijloace de transport acoperite uscate curate ferite de

lumină Fiecare lot va fi icircnsoțit de o declarație de conformitate

Transportul extern al materiilor prime utilizate pentru producție icircn cadrul firmei sunt

aduse de către departamentul aprovizionare pe baza contractelor icircncheiate cu

furnizoriiCantitățile de referință care se trec in contracte se estimează pe baza consumului

anului precedent la care se adaugă o marjă de +20

Controlul informațiilor

Icircn ceea ce privește partea de control al informațiilor s-ar putea imlementa un sistem

ERP care reprezintă o icircmbinare a practicilor de management al afacerilor cu tehnologia

informațiilor prin care procesele de afaceri ale unei companii sunt integrate in cadrul

sistemului informatic in vederea atingerii unor obiective de business specifice Se recomandă

implementarea unui sistem ERP pe o infrastructura IT optimă astfel icircncacirct procesele de afaceri

să opereze la un randament care să permită atingerea obiectivelor de business prestabilite

Un astfel de sistem ERP ar realiza integrarea tuturor funcțiilor de conducere ale unei

companii plecacircnd de la planificare asigurarea stocului de materii prime și materiale definirea

tehnologiilor coordonarea proceselor de producție și nu in ultimul racircnd la realizarea gestiunii

financiar - contabile a resurselor umane a stocurilor de produse finite și terminacircnd cu

dezvoltarea și menținerea relațiilor cu clienții și partenerii de afaceri

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cap VI ConcretizareRealizare sistem sau procesprodus

52 Concretizare a datelorpropuneri

Dispozitivele alese pentru transport si manipulare suntcarucioarelePentru acest depozit

sunt alocate un nr de 4 carucioare in rest transportul intern se face manual cu muncitori

necalificati dat faptul ca buretii din sezuturi si spatare sunt usori si nu necesita dispozitive

performante de manipulare si transport intern

Tipul de depozit ales este cel cu circulatie liniara cu marfuri amplasate longitudinal

M

CV

SA

ND

ER

O

Bir

ou

gest

ion

ar

Bir

ou

gest

ion

ar

Repere neconforme

Repere neconformeZONĂ TRANZIT

LO

GA

N

LO

GA

N

LO

GA

N

MC

V

MC

V

M

CV

SA

ND

ER

O

SA

ND

ER

O

SA

ND

ER

O

LO

GA

N

ZONĂ DEPOZITARE PRODUSE FINITE

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Pentru depozitul auto de produse finite se folosește metoda FIFO(primul intrat-primul

ieșit) adică bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție (sau de producție) al

primei intrări (lot) Pe măsura epuizării lotului bunurile ieșite din gestiune se evaluează la

costul de achiziție (sau de producție) al lotului următor icircn ordine cronologică

Metoda de gestiune a stocurilor

Presupune aprovizionarea şi reaprovizionarea cu loturi şi cantităţi care trebuie estimate la

anumite momente calendaristice Acest tip de gestiune este specific pentru nesătorii fabricile

de confectii de mobilă etc ce au un nomenclator constant de producţie dar care trebuie să se

adapteze icircn functie de cererea de ţesătura culoare modă

Se reprezintă grafic icircn figura

Se observă că trebuie să existe un stoc de alarmă care să preia fluctuatiile cererii

variabile iar nivelul de alarmă este superior celui de sigurantă

Suprafață de depozitare este de 4078 msup2 Aici se depozitează șezuturile și spătarele

pentru Dacia Logan MCV Sandero Produsele sunt delimitate icircn 12 părţi cu ajutorul unor

grilaje din fier și lemn Fiecare tip de mașină are cacircte 4 părți corespunzătoare fiecăriu tip de

componentă cu o lățime de 15 m Icircn magazia de produse finite pe lacircnga zona de depozitare se

află și biroul gestionarului și zona de tranzit

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Aprovizionarea se face icircn mod direct de la un singur furnizor pentru materiile prime

importante(poliolizocianat)

Aprovizionarea directă presupune ca icircn mod direct să se negocieze şi să se formalizeze relaţiile

de aprovizionare (contract comandă etc) să se efectueze plăţile respectiv să aibă loc transferul

produselor de la producător la consumator

Aprovizionarea de la un furnizor unic

Dacă icircn general se recomandă să nu se apeleze la un singur furnizor - pentru evitarea

creşterii gradului de dependenţă de acesta - există situaţii icircn care această formă de

aprovizionare este eficientă şi anume

1 Icircn cazul existenţei unor relaţii anterioare eficiente sau al folosirii contractelor

pe termen lung eventual al stabilirii unor relaţii de parteneriat

2 Icircn cazul icircn care furnizorul deţine monopolul tehnic icircn ce priveşte fabricarea

unui produs

3 Dacă un furnizor oferă un nivel de calitate preţ şi service deosebit

4 Dacă nivelul comenzilor nu asiguro icircmpărţire economică a acestora la mai mulţi

furnizori (apar costuri suplimentare de lansare a comenzilor)

5 Icircn cazul icircn care se pot obţine reduceri de preţ sau a cheltuielilor de

aprovizionare

6 Icircn cazul unor produse care se caracterizează printr-un nivel calitativ deosebit

7 Este mai facilă şi eficientă o planificare riguroasă respectiv trecerea către

aprovizionarea de tip JIT

Principalele dezavantaje ale unei asemenea forme de aprovizionare sunt imposibilitatea

punerii icircn concurenţă a furnizorilor şi riscul de creştere a gradului de dependenţă faţă de

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

furnizor Dezavantajele acestei forme de organizare a aprovizionării reies din analiza avantajelor

aprovizionării de la mai mulţi furnizori

Cele mai importante forme prin care se icircnfăptuieşte şi care impun şi adoptarea de

strategii specifice sunt

1 ndash distribuţie exclusivă ndash constă icircn plasarea prin intermediul unui singur distribuitor sau

reprezentant Se practică icircn cazul bunurilor de valoare mare mai ales al mijloacelor de

producţie precum şi icircn cazul exporturilor

2 ndash distribuţie intensă ndash constă icircn plasarea produselor prin toate mijloacele avute la

dispoziţie pentru a avea un grad de acoperire a pieţii cacirct mai mare Se practică icircn cazul

bunurilor de folosinţă curentă ce se cumpără zilnic sau la intervale mici fără a fi interesantă

marca produsului

3 ndash distribuţie inversă ndash constă icircn recuperarea icircn scopuri productive a unor componente

rămase icircn urma consumului (ambalaje materiale deficitare etc) Icircn acest caz ciclul este

consum ndash distribuţie ndash producţie Se constată icircn ultimele decenii o preocupare deosebită a

ţărilor dezvoltate pentru a recupera refolosi şi recicla tot ce se poate deoarece se asigură

reducerea cheltuielilor cu producerea unor bunuri şi protejarea resurselor naturale mai ales a

celor neregenerabile Şi icircn acest mod distribuţia contribuie la progresul economico-social

Funcţiile distribuţiei

Distribuţia ca intermediar icircntre producţie şi consum este determinată de acestea dar

la racircndul ei are un rol activ asupra lor influenţacircnd atacirct producţia din ciclul următor cacirct şi

consumul din ciclul prezent

Relaţiile de interdependentă dintre distribuţie şi producţie respectiv consum sunt puse

icircn evidenţă de către funcţiile pe care aceasta le icircndeplineşte icircn cadrul circuitului economic

1 ndash funcţia de schimbare a proprietăţii asupra produsului ndash se realizează prin operaţiuni

comerciale care constau icircn repartizare vacircnzare cumpărare prezentare şi servicii etc

2 ndash funcţia de transport ndash asigură scurgerea produselor de la producător la distribuitor şi de

la acesta la consumator după ce de regulă suportă şi operaţiuni de depozitare Cum situaţiile

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

icircn care consumatorul icircşi cumpără direct produsul de la producător sunt rare activitatea de

transport devine inevitabilă şi icircnseamnă cheltuieli ce sporesc valoarea produsului

3 ndash funcţia de stocare ndash permite ajustarea icircn timp a producţiei la evoluţia cererii De obicei

distribuitorul cumpără (se aprovizionează) de la producător (icircn partidă mare ndash engros) la

anumite intervale de timp şi pune la dispoziţie permanent consumatorului care va găsi

produsul atunci cacircnd icircl doreşte Depozitarea trebuie să asigure condiţii bune pentru a nu se

altera caracteristicile produsului

4 ndash funcţia de sortare şi ambalare ndash face posibilă oferirea unei varietăţi de produse sub

aspect calitativ structural de marcă Distribuitorul transformă lotul de producţie icircn lot de

vacircnzare oferindu-i produsul consumatorului individual sau icircn loturi mici

5 ndash funcţia de promovare ndash oferă informaţii consumatorului despre produse iar prin formele

de vacircnzare utilizate publicitate etc contribuie la creşterea volumului vacircnzării

6 - funcţia de service ndash constă icircn activităţi legate direct de vacircnzare şi negociere de livrare

instalare (a bunurilor de folosinţă icircndelungată) reparaţiilor icircn perioada de garanţie

7 ndash funcţia financiară ndash se realizează prin faptul că distribuitorul cumpără de la producător icircn

partidă mare oferindu-i contravaloarea produselor ceea ce-i permite continuitatea activităţii

chiar dacă produsele nu au ajuns la consumator Icircn acest fel distribuitorul este cel care

finanţează continuitatea producţiei asumacircndu-şi riscul

8 - funcţia socială ndash constă icircn asigurarea protecţiei intereselor consumatorului şi educarea

sa prin numeroase mijloace pe care comerţul le are la dispoziţie

Distribuţia icircşi icircndeplineşte aceste funcţii prin elementele sale componente canalele de

distribuţie distribuţia fizică comerţul engros şi comerţul cu amănuntul

Structura canalelor de distribuţie

Denumit adesea canal de marketing canalul de distribuţie este componenta esenţială a

submixului de distribuţie Canalul de distribuţie gestionează schimbările prin care trece un

produs icircn drumul său de la producător pacircnă la consumatorul final El apare ca ldquo o combinaţie de

utilităţi şi funcţiuni asigurate de icircntreprindererdquo ca o reţea de organizaţii şi persoane care au

responsabilitatea de a asigura disponibilitatea bunurilor la nivelul consumatorului El reflectă

atacirct itinerariul cacirct şi modalităţile ce asigură fluxul bunurilor de la producător la consumator

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Canalul de distribuţie trebuie privit ca un sistem ale cărui componente producător

consumator şi intermediar se condiţionează reciproc De asemenea canalul de distribuţie

vizează nu numai circuitul deplasării ruta pe care aceasta o urmează ci şi succesiunea de

transferuri a titlului de proprietate icircntre verigile componente ale lanţului de distribuţie extins

pacircnă la consumatorul final

Dimensiunile canalului de distribuţie

Orice canal de distribuţie se caracterizează prin trei dimensiuni

1 ndash lungimea ndash reprezintă numărul de etape verigi intermediare prin care trece produsul de

la producător la consumator (nu distanţa icircn spaţiu) Din acest punct de vedere se pot delimita

cacircteva tipuri de canale

a ndash canal direct ndash icircn care relaţia producător ndash consumator este nemijlocită deci nu apare

intermediarul (ex- serviciul de reparat icircncălţăminte cumpărarea pacircinii direct de la cuptor şi icircn

mod frecvent la bunurile de investiţii de producţie)

b ndash canal scurt ndash icircn care apare intermediarul Este un canal indirect cu un singur intermediar

ndash detailistul ndash considerat canal tradiţional Se utilizează mai ales pentru produsele

agroalimentare perisabile dar şi pentru produse de valoare mare de noutate de modă sau

cacircnd piaţa este concentrată Icircn cazul mijloacelor de producţie depozitele specializate pun la

dispoziţia consumatorului produsele icircn general pe bază de comenzi

Icircn acest caz producătorul icircşi asumă funcţia distribuţiei fizice pacircnă la magazin Avantajele

acestui tip de canal se reflectă icircn reducerea cheltuielilor realizarea relaţiei cu consumatorii sau

mărirea vitezei de rotaţie Distribuitorul este cel care icircşi asumă riscul comercial şi funcţia de

promovare

c ndash canalul lung ndash icircn care icircntre producător şi consumator de obicei apar doi intermediari

engrosistul şi detailistul

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Se utilizează icircn mod frecvent pentru mărfurile cu sortiment complex cu cerere

sezonieră sau care presupun operaţiuni de sortare ambalare etc Icircn acest caz produsele trec

printr-o singură verigă de depozitare dar pot fi şi mai multe Un asemenea canal necesită

cheltuieli mai mari icircncetinirea vitezei de rotaţie şi chiar pierderi datorită condiţiilor de

depozitare dar asigură o aprovizionare ritmică şi condiţii icircn genere adecvate de păstrare

d ndash canal complex ndash icircn care există mai mult de două verigi intermediare care vor spori

cheltuielile Se icircntacirclneşte mai ales icircn ţările dezvoltate ce practică comerţ integrat şi icircn comerţul

internaţional dar icircl icircntacirclnim adesea şi pentru bunuri de folosinţă curentă

2 ndash lăţimea canalului ndash numărul unităţilor prin care se asigură desfacerea produsului icircn

cadrul fiecărei etape a circuitului Icircn cazul bunurilor de consum lăţimea creşte pe măsura

apropierii de consumatori dar la bunurile de investiţii ea este mai redusă Lăţimea canalului de

distribuţie stă la baza selectivităţii distribuţiei icircn funcţie de care se disting mai multe forme de

distribuţie

a ndash distribuţie intensivă sau generală

b ndash distribuţie selectivă

c ndash distribuţie exclusivă ndash presupune alegerea unui singur intermediar convenit printr-un

contract prin care cumpărătorul se obligă să vacircndă numai comerciantului respectiv pe o

anumită piaţă Vacircnzarea prin franchising ndash se utilizează icircn ţările dezvoltate pentru produsele de

marcă

3 ndash adacircncimea canalului ndash reflectă gradul de dispersie icircn spaţiu al punctelor de vacircnzare al

apropierii de punctele de consum La bunurile de producţie adacircncimea e redusă distribuţia

avacircnd grad ridicat de concentrare teritorială la bunurile de consum adacircncimea e mare unele

fiind aduse la domiciliu (comandă corespondenţă comis-voiajor) Canalul de distribuţie este

specific fiecărei categorii de produs iar adesea acelaşi produs se poate afla icircn canale de

dimensiuni diferite Ca urmare la nivelul economiei naţionale se creează o adevărată reţea de

distribuţie formată din persoane şi organizaţii

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Icircn cazul companiei SC SPUMOTIM SA se folosesc canale directe şi scurte Produsele

finite sunt preluate de clienți și transportate cu propriul parc auto prin intermediari sau cu

ajutorul unei firme logistice

Cap VII Măsurare analiză imbunătățire

Pentru compania SC SPUMOTIM SA controlul și verificarea permanentă a activităților

logistice este realizată de un reprezentant al departamentului logistic care se ocupă de buna

desfășurare a activităților ce depind atacirct de logistica internă cacirct și de cea externă

Icircn ceea ce privește manipularea și transportul intern se face o verificare la fiecare 14

zile lucrătoare a tututor echipamentelor și utilajelor care sunt folosite icircn momentul de față

Astfel responsabilul logistic va stabili monitorizările si măsurările ce trebuie efectuate si

dispozitivele de monitorizare si măsurare necesare pentru justificarea conformităţii utilajelor cu

cerinţele specificate

Icircn cazul manipulării şi transportului intern se va verifica icircn permanenţă timpul efectiv de

lucru al utilajelor folosite conform formulei de mai jos

tp = tinc + ttr + tdes icircn care

tinc = timpul de icircncărcare al mijlocului de transport

ttr = timpul de transport efectiv ( și gol și icircncărcat )

tdes = timpul de descărcare

De exemplu icircn cazul cărucioarelor de transport icircncărcarea acestuia se poate realiza

icircntr-un interval de 2 minute timpul de transport pacircnă la destinație icircmpreună cu cel de

icircntoarcere ar fi 5 minute iar cel de descărcare ar fi de 1 minut atunci putem spune că timpul

procesului se ridică efectuacircnd o simplă adunare la 8 minute Orice coboracircre sub acest interval

denotă o lipsă de productivitate și ar trebui să se icircncerce icircn permanență o icircmbunătățire a

acestui timp Aceasta se poate realiza prin icircntreținerea continuă a echipamentelor de transport

interne asiguracircndu-se Icircn permanență funcționarea lor la capacitate maximă și un randament

ridicat

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Icircn ceea ce privește aprovizionarea și depozitarea putem spune că timpul de depozitare

al produselor finite este dat de fluctuația cererii pe piață Firma trebuie să mențină icircn

permanență un stoc de siguranță iar metoda de determinare a necesarului de aprovizionat este

aceea a cererii aleatorii la intervale egale Se cunosc cu certitudine numai intervalele de

reaprovizionare materia primă achiziționacircnd-se icircn funcție de comenzile primite

Icircn cazul transportului extern distribuția nu este realizată de către de către SC

SPUMOTIM SA clienții transportacircndu-și singuri produsele comandate fie prin contractarea

unor intermediari fie prin folosirea serviciilor anumitor firme logisice Aprovizionarea icircn schimb

se realizează cu ajutorul cisternelor proprii și cu ale mijloacelor de transport externe puse la

dispoziție de către furnizori Șefului departamentului logistic trebuie să urmărească icircn

permanență evoluția raportului CalitatePreț și să-l mențină la un nivel maxim Putem spune că

acest criteriu este cel mai relevant icircn măsurarea și analiza eficacității procesului de

aprovizionare desfășurat icircn cadrul societății

Cap VIII Responsabilitatea managementul firmei

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Această direcţie de analiză urmăreşte stabilirea gradului de icircncredere pe care icircl oferă

icircntreprinderea privind asigurarea unui nivel competitiv şi permanent al calităţii producţiei

Sistemul de conducere și asigurare a calităţii (SQAC) are ca principal obiectiv stabilirea

nivelului de implementare a SQAC sub raportul cuprinderii icircn sistem a tuturor activităților

implicate precum și a funcționării corecte a tuturor elementelor componente ale sistemului

Verificarea calităţii fabricaţiei urmărește evaluarea particularităților precum și a

metodelor utilizate pentru verificarea calității serviciilor si produselor precum și eficiența

acestor verificări

Calitatea proiectelor se bazeaza pe examinarea normelor interne a caietelor de sarcini

și a proiectelor de execuție O problemă importantă care apare aici este găsirea procedurii de

corelare icircn anumite cazuri a cerințelor clienților cu proiectele de care dispune firma Nivelul

autorității funcțiunii laquocalitateraquo se evaluează in principal prin felul icircn care organele de asigurare

a calității icircși exercită dreptul de a opri procesul de deservire a clienților icircn cazurile icircn care nu

sunt respectate condițiile de calitate Autoritatea funcțiunii calitate este asigurată integralLa

nivelul conducerii superioare se analizează periodic situația calității determinacircnd angajarea

tuturor compartimentelor și a resurselor necesare icircn acțiunile pentru creșterea nivelului

calității

Icircn ceea ce privește calitatea aprovizionării acest criteriu urmărește evaluarea calității

produselor procurate de la furnizori sub forma de materii prime sau componente Analiza

pornește de la concepția conform căreia pentru calitatea materiilor prime semifabricatelor sau

componentelor primite din afară responsabilitatea revine integral celui care le comercializează

Sistemul de recepție a materiilor prime este integrat icircn acorduri de partenierat pe termen

mediu și lung cu subfurnizorii incluzacircnd colaborarea pentru asigurarea calității prin eforturi

comune

Costurile calităţii reprezintă un criteriu important ce evaluează politica de calitate pe

care o desfășoară firma atacirct prin măsura cheltuielilor care se fac pentru prevenirea defectelor

cat și a celor determinate de noncalitate Analiza costurilor trebuie privită ca un instrument

absolut necesar al managementului calității Costurile calității sunt procesate și analizate Pe

baza acestor analize se stabilesc măsuri corective și se urmărește corectarea lor

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Managementul general al firmei cuprinde pe de o parte o evaluare a calităţii procesului

managerial şi pe de altă parte calitatea echipei manageriale Icircn scopul evaluării sunt examinate

strategia firmei structura organizaţională metodele şi tehnicile manageriale precum şi nivelul

de informatizare implicat icircn procesul de management

Metodele tehnicile şi instrumentele manageriale utilizate icircn procesul de conducere icircn

raport cu obiectivele stabilite icircn strategia firmei scopurile urmărite cerinţele de optimizare a

capacităţii de muncă a componenţilor echipei manageriale şi motivarea icircntregului personal

pentru atingerea obiectivelor firmei sunt la un nivel optim Funcţionalitatea şi eficienţa

sistemului informaţional managerial şi modul de integrare al acestuia icircn procesul managerial şi

icircn structura organizaţională a firmei sunt parţial inadecvate necesitacircnd reproiectări şi unele

dezvoltări

Conducerea societăţii e asigurată de un Director General un Director de Calitate un

Director Economic un Director Comercial și un Director Tehnic Firma asigură personal cu

calificare corespunzătoare să efectueze procesul tehnologic şi cerinţele de funcţionare a firmei

Stilul de conducere adoptat de firmă este cel echilibrat care se manifestă prin o preocupare

constantă şi echilibrată atacirct pentru oameni cacirct şi pentru activitatea economică

Prin certificările primite pentru Sistemul Calității Protecția Mediului Analize și Control

organizația demonstrează cunoașterea și folosirea standardelor de calitate corespunzacircnd

Normelor Europene fiind un partener de icircncredere pentru colaboratorii ei

Personalul organizației 644 de salariați dintre care

bull 122 personal TESA din care -5 directori

-18 șefi de departamente

bull 11 maiștri

bull 387 muncitori calificați

bull 124 muncitori necalificați

Organigrama firmei

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cap IX Decizii de icircmbunătățire

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

O acţiune corectivă este o acţiune icircntreprinsă pentru a elimina cauzele unei

neconformităţi detectate sau a altor situaţii nedorite icircn vederea prevenirii repetării acestora

pe cacircnd acţiunea preventivă este o acţiune icircntreprinsă pentru eliminarea cauzelor unor

neconformităţi potenţiale sau a altor situaţii nedorite posibile icircn scopul prevenirii apariţiei

acestora

Pentru SC SPUMOTIM SA am propus două icircmbunătățiri care se doresc a fi

implementate

1 Rearanjarea mărfurilor icircn cazul depozitului de produse finite pentru Dacia Logan

MCV Sandero Acesta conține șezuturi față spătare față șezuturi spate spătare spate pentru

360 de mașini din fiecare tip de Dacie(Logan Sandero MCV)

Varianta inițială a depozitului este prezentată icircn figura 41 din capitolul II Acesta are o

suprafață de 4078 msup2 Marfa ar fi trebuit depozitată icircn stive de max 2 m și utilizată metoda

FIFO doar că datorită aranjării necorespunzătoare(marfa fiind aruncată și nu aranjată) nici unul

din cele două principii nu se respectă

Vom lua cantitatea maximă ce se poate depozita 720 buc spătare față720 buc șezuturi

față 360 buc șezuturi spate360 buc spătare spate pentru toate cele 3 tipuri de mașini

Pentru varianta propusă vom depozita produsele icircn containere și le vom rearanja astfel

icircncacirct aceastea să fie manipulate și transportate mai ușor iar aranjarea icircn depozit să fie

corespunzătoare

Icircn tabelul următor avem reprezentate dimensiunile fiecărui tip de produs fabricat

pentru cele 3 tipuri de mașini precum și dimensiunile containerelor si nrbuccontainer

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

DestinațieDenumire produs

dimensiune[cm]

Dimensiune

Container[cm]

Număr buccontainer

Logan

-șezut față 50times50times15 150times100times150 60

-spătar față 60times50times16 180times150times120 60

-șezut spate 140times50times18 180times140times150 30

-spătar spate 140times55times10 150times140times110 30

MCV

-șezut față 50times50times15 150times100times150 60

-spătar față 60times50times16 180times150times120 60

-șezut spate 140times50times18 180times140times150 30

-spătar spate 140times55times10 150times140times110 30

Sandero

-șezut față 50times47times15 150times150times150 60

-spătar față 60times52times16 180times160times140 60

-șezut spate 1425times47times20 200times143times141 30

-spătar spate 1425times57times10 150times143times115 30

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Pentru 360 de mașini vom avea nevoie de următoarele

Pentru Dacia LoganMCV

720buc șezut față = gt 12 containere -6 icircn lungime(9 m) 1 pe lățime(1 m) 2 icircn

icircnălțime(3 m)

720 buc spătar față = gt 12 containere -6 icircn lungime(108 m) 1 pe lățime(150 m) 2 icircn

icircnălțime (240 m)

360 buc șezut spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(108 m) 1 pe lățime(140 m) 2 icircn

icircnălțime (3 m)

360 buc spătar spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(9 m) 1 pe lățime(140 m) 2 icircn

icircnălțime(220 m)

Pentru Dacia Sandero

720buc șezut față = gt 12 containere - 6 icircn lungime(9 m)1 pe lățime(150 m) 2 icircn

icircnălțime(3 m)

720 buc spătar față = gt 12 containere - 6 icircn lungime(108 m) 1 pe lățime(160 m) 2 icircn

icircnălțime (280 m)

360 buc șezut spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(12 m)1 pe lățime(145 m)2 icircn

icircnălțime (141 m)

360 buc spătar spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(9 m)1 pe lățime(145 m)2 icircn

icircnălțime(230 m)

Noul depozit va arăta ca icircn figura următoare

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Fig5 Noul depozit de produse finite

Bir

ou

gest

ion

ar R

eper

e

nec

onfo

rme

ZONĂ DEPOZITARE PRODUSE FINITE

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Avantajele rearanjării produselor finite icircn spațiul de depozitare sunt următoarele

- manipularea și transportul intern se fac mult mai ușor

- se poate respecta metoda FIFO

- o dată cu introducerea containerele nu există riscul ca marfa să blocheze trecerea sau

să ocupe culoarele de trecere atunci cacircnd depozitu este icircncărcat la capacitate maximă

2 Introducerea unui compartiment logistic care va fi format din directorul de logistic și

de managerul de logistică

Compartimenul logistică răspunde de activitatea de aprovizionare cu bunuri şi

materiale de organizarea din punct de vedere logistic a activităţilor coordonează parcul auto

şi sistemul informatic al organizației

Compartimentul logistică are următoarele atribuţii principale

Asigură aprovizionarea organizației cu materiale şi bunuri

Colaborează cu toate departamentelecompartimentele icircn vederea stabilirii

necesarului logistic

Icircntocmeşte referatele de necesitate pentru achiziţia de bunuri şi serviciii şi le

supune aprobării directorului principal

Icircntocmeşte caiete de sarcini și documentaţia tehnică necesare pentru asigurarea

logisticii instituției

Urmăreşte derularea contractelor de achiziţii

Urmăreşte ca bunurile facturate şi plătite să fie icircn concordanţă din punct de

vedere al cantităţii calităţii şi valorii cu prevederile contractuale sau comenzile emise

după caz Se certifică astfel realitatea regularitatea şi legalitatea bunurilor şi

prestărilor de servicii

Realizează activitatea de amenajare corespunzătoare a spațiilor de depozitare

Asigură şi răspunde de coordonarea activităţii de transport bull Gestionează parcul

auto şi inventarul din dotarea acestuia

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Răspunde de starea tehnică şi estetică a autovehiculelor de icircntreţinerea şi

repararea autovehiculelor de reviziile şi inspecţiile tehnice periodice ale acestora

Răspunde de gestionarea bonurilor de carburante de eliberarea acestora din

gestiune icircn baza consumurilor normate şi utilizarea acestora potrivit reglementărilor

icircn vigoare

Asigură icircntreţinerea si depanarea echipamentelor IT (calculatoare imprimante

scanere monitoare notebook-uri) Asigură instalarea dezinstalarea sistemelor de

operare si a soft-urilor folosite pe stațiile de lucru Realizează intervenții pentru

remedierea disfuncţionalităţilor apărute icircn funcţionarea echipamentelor IT mai sus

menţionate la solicitarea utilizatorilor

Asigură asistenţa pentru achiziţionarea componentelor hardware (hdd fdd

unităţi optice mouse tastaturi memorii RAM surse plăci reţea modem-urietc)

precum şi icircnlocuirea acestora

Page 13: Proiect Final Final

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

- depozite specializate pentru depozitarea unui singur fel sau unei grupe de materiale

(produse chimice feroase alimentare etc )

5) După sistemul constructiv

- depozite deschise fără acoperiş pentru produse care nu se degradează sub acţiunea

agenţilor atmosferici

- depozite deschise de tip şopron sau copertină icircn care se depozitează de obicei

materialele lemnoase de construcţie etc

- depozite icircnchise pentru păstrarea materialelor mai pretenţioase care trebuie ferite de

precipitaţii atmosferice umiditate şi razele solare Ele trebuie să ofere izolare faţă de

- mediul exterior să aibă instalaţii de ventilaţie şi icircncălzire pentru a proteja mărfurile din

interior

6) După modul de folosire al spaţiului

- depozite pe orizontală (suprafaţă mare )

- depozite pe verticală sau pe icircnălţime ( suprafaţă mică oferind o mai bună utilizare a

spaţiului)

7) Din punct de vedere al amplasării mărfurilor şi al fluxurilor de circulaţie distingem mai

multe tipuri de depozite Modul de alegere al unuia sau al altuia depinde de frecvenţa

de intrare-ieşire a mărfurilor icircn aceste depozite şi durata de depozitare a acestor mărfuri

- depozite cu circulaţie liniară şi mărfuri amplasate longitudinal (fig 31a) se folosesc

pentru stocuri cu rulaje medii avacircnd avantajul posibilităţii efectuării operaţiilor multiple

şi a introducerii şi scoaterii mărfurilor din depozit cu aceeaşi viteză

- depozit cu circulaţie liniară şi mărfuri amplasate transversal (fig 31b) se foloseşte

pentru mărfuri cu frecvenţe mari la ieşire

- depozit cu circulaţie icircn formă de L (fig31c) permite depozitări cu durate mari pentru

unele mărfuri şi mici pentru altele Este foarte eficient pentru mărfuri cu frecvenţe mari

la ieşire

- depozit cu circulaţie icircn formă de U (fig31d) se foloseşte pentru mărfuri cu durate mari

sau medii de aprovizionare

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

- depozite cu intrare-ieşire pe o parte (fig31e) se utilizează pentru sorturi de marfă

puţine ca număr din care unele au frecvenţe foarte mari la ieşire

- depozite cu intrare-ieşire pe ambele părţi (fig31f) permite o mare mobilitate icircn

depozitare folosindu-se pentru un sortiment ridicat de mărfuri

c) d)

e)

Fig nr 31 Tipuri de depozite in funcţie de circulaţia mărfurilor f)

P

L

M

I

E

P

L I M

E

P

L M I E

P E

I

M

L

P+E I M L

P

+

E

I M L M I

P

+

E

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Din punct de vedere al amplasării mărfurilor și al fluxurilor de circulație distingem mai

multe tipuri de depozite Modul de alegere al unuia sau altuia depinde de frecvența de intrare-

ieșire a mărfurilor icircn aceste depozite și de durata de depozitare a acestor mărfuri Astfel icircn

figurile de mai sus sunt prezentate principalele depozite de acest tip icircntalnite in practica

După natura produselor depozitate avem un depozit de produse finite pentru șezuturi

spatare pentru toate tipurile de Dacie Depozitul este nepaletizat marfa fiind icircnfoliata și

depozitata pe jos icircn stivă cu icircnălțimea de maxim 2 m Icircn funcție de circulația mărfurilor avem

un depozit cu circulație liniară și mărfuri amplasate longitudinal acesta fiind folosit pentru rulaje

medii avacircnd avantajul posibilității efectuării operațiilor multiple și a introducerii și scoaterii

mărfurilor cu aceeași viteză

P

L I M

E

Specificații

P-zona de primire

E- zona de expeditie

L-zona de depozitare cu frecvență lentă

M-zona de depozitare cu frecvență medie

I-zona de depozitare cu frecvență icircnaltă

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

32 Metode de stabilire a necesarului de aprovizionat și de gestiune a stocurilor

Dimensionarea aprovizionării se face ținacircnd seama de următoarele

- sistemul de organizare al producţiei (Just in time Just in case etc)

- tipul producţie (individuală serie masă)

- tipul structurilor de fabricare ( functional celulară icircn flux)

- tipul de management utilizat( prin costuri prin obiective etc)

- condiţiile concrete din fiecare unitate economică icircn ceea ce priveşte

spaţiile de depozitare disponibile mijloacele financiareetc

- mediul ambiant economic icircn care funcţionează respectiva unitate

Funcţie de cele de mai sus principalele cazuri care pot apărea icircn

aprovizionare sunt urmatoarele

Consum uniform(gestiune cu cerere constanta la intervale egale de timp) Este

cazul ideal care se icircntacirclneşte foarte rar Se cunosc foarte bine atacirct stocul maxim

necesar cacirct şi intervalul de timp la care se face reaprovizionare Icircn acest caz se

poate calcula foarte uşor şi momentul icircn care se lansează o comandă pentru

aprovizionare şi implicit un ordin (comanda) de fabricaţie

Lipsa vremelnica de stoc ( perioada determinata și cerere constantă cu

posibilități de ruptură a stocului)

Cerere aleatorie(variabilă) la intervale egale Această metodă prevede dinainte o

frecvenţă fixă de fabricare a fiecărui produs Cacircnd este timpul de lansat

fabricarea se lansează cantitatea necesară pentru a aduce stocul la nivelul

maxim prestabilit (stocul maxim minus stocul actual egal cantitatea lansată)

Cerere constanta la interval variabile Această metodă este numită icircn mod curent

aprovizionare la punctul de consum sau la prag Cacircnd stocul unui anumit produs

atinge un prag dinainte determinat se generează un ordin de fabricaţie a unei

cantităţi fixe stabilită şi ea dinainte Prin urmare cantitatea lansată este fixă şi

frecvenţa variabilă pentru că este definită de consumul clienţilor

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cerere variabilă la intervale variabile Această metodă este cea mai nefavorabilă

pentru firme Icircn acest caz nu se cunoaște nici cacirct se consumă pe zi nici icircn ce

perioadă se epuizează stocul nici intervalul de reaprovizionare nici stocul maxim

necesar

Icircn cazul SC SPUMOTIM SA metoda de gestiune a stocurilor aleasă este cerere

variabilă la intervale de timp egale

33 Dimesionarea propriu-zisă a depozitului

-suprafața necesara

-volum

-suprafața și valoare

Stotala=Sbaza + Sanexa

Sbaza - suprafețele pentru activitatea de bază(spatii de depozitare propri-zise inchise

semiicircnchise șoproane copertine platforme de depozitare rampe precum și acele spații stracircns

legate de procesul de manipulare păstrare și comercializare a mărfurilor)

Sanexa- suprafețele anexe (birouri grupuri sociale garaje drumuri platforme)

Coeficientul de utlizare a volumului(Vn)

Vn=SnIn unde

Sn-suprafața depozitului propriu-zis

In- icircnalțimea depozitului

Icircn activitatea de proiectare a depozitelor şi pentru analiza gradului de folosire a depozitelor existente se foloseşte o serie de coeficienţi

1048766 coeficientul de utilizare a suprafeţei (Kus) care reprezintă gradul de utilizare a suprafeţei totale de depozitare se calculează ca şi raport icircntre suprafaţa de depozitare propriu-zisă (Sd) şi suprafaţa totală a depozitului (Sdt)

Kus = Sd Sdt

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

1048766 coeficientul de utilizare a icircnălţimii depozitului (Kuicirc) cu ajutorul căruia se determină gradul de utilizare a icircnălţimii depozitului se calculează ca şi raport icircntre icircnălţimea medie a depozitului (Icircm) şi icircnălţimea maximă utilă (Icircmu)

Kui=ImImu

1048766 coeficientul de utilizare a volumului (Kuv) care reprezintă ponderea utilizării volumului depozitului calculacircndu-se ca şi produs icircntre coeficientul de utilizare a suprafeţei (Kus) şi coeficientul de utilizare a icircnălţimii depozitului (Kuicirc)

Kuv=KusKuicirc

1048766 suprafaţa necesară pentru o unitate de volum depozitată (su) care se calculează ca şi raport icircntre suma suprafeţei de depozitare propriu-zisă (Sd) şi suprafaţa auxiliară (Sa) şi volumul mărfurilor depozitate (V)

Su=Sd+SaV

1048766 coeficientul folosirii capacităţii depozitului icircn timp calculat ca şi raport dintre produsul icircntre cantitatea depozitată (Qd) şi zilele de funcţionare a depozitului (Zf) şi produsul icircntre capacitatea depozitului (Cd) cu zilele calendaristice ale unui an (365)

Kfcd=QdZfCd365

1048766 costul total pe unitatea depozitată (CTud) cu ajutorul căruia se poate cunoaşte nivelul cheltuielilor necesare cu depozitarea unei unităţi de volum in perioada unui an de zile calendaristic calculat după următoarea formulă

CTud=ViA+CheQdicircn care Vi ndash valoarea de inventar a tuturor mijloacelor fixe din depozit A ndash cota de amortizare a mijloacelor fixe Che- cheltuieli de exploatare Qd ndash cantitatea depozitată

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

34 Criterile de selecție ndash Model de selecție de decizie

Criteriul ales pentru dimensionarea depozitului este criteriul utilizării maxime a spațiului

icircn care se va ține seama de utilizarea icircn cel mai icircnalt grad a spațiului și este aplicabil icircn special icircn

cazurile icircn care spațiul disponibil este limitat

Deciziile referitoare la alegerea tipurilor de depozite presupun analizarea de către logisticieni a

variantelor posibile Selecţia anumitor tipuri şi modul lor de combinare sunt direct influenţate

de caracteristicile cererii clienţilor politica firmei avantajele şi limitele fiecărui tip de depozit şi

existenţa pe piaţă a unor operatori de icircncredere specializaţi icircn oferirea de servicii de

depozitare

Alegerea formei de aprovizionare se bazează pe analize diagnostic riguroase prin care să se

identifice oportunităţile fiecărei modalităţi şi mai ales posibilităţile firmei de a le valorifica Icircn

asemenea analize preponderente vor fi criteriile economice dar se vor utiliza şi criterii de altă

natură (sociale politice etc)

Necesitatea unor asemenea analize reiese din faptul că se pot aloca eforturi substanţiale

pentru cunoaşterea acestor relaţii şi deci icircn mod logic se aşteaptă rezultate pozitive pe termen

cacirct mai lung pe de o parte iar pe de altă parte pot să apară anumite ameninţări - cum ar fi

creşterea dependenţei faţă de furnizor - icircn cazul furnizorului unic sau al folosirii unor resurse

materiale foarte speciale

Principalele probleme care se pun din punct de vedere al stabilirii formei (formulei) de

aprovizionare sunt

- alegerea icircntre aprovizionarea de la un furnizor unic sau de la mai mulţi pentru

acelaşi produs

- alegerea icircntre aprovizionarea directă (de la producători) şi indirectă (prin

intermediar)

- alegerea icircntre aprovizionarea pe bază de contract sau pe bază de comandă

- alegerea formulei de cumpărare - individual sau icircn comun

Pentru aprovizionare s-a ales criteriul eficientei maxime CALITATEPRETagraveMAXIM

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cap IV Dimensionarea din perspectiva distribuției și transportului extern

Distribuţia cuprinde toate activităţile care au ca scop trecerea unor produse sau bunuri

de la producător (icircntreprindere producătoare) la consumatorutilizator (icircntreprindere

uilizatoareconsumatoare a respectivelor produse sau persoane fizice) Ea are deci ca scop să

lege producţia de consum Rolul pe care distribuţia icircl are este următorul

- de a regulariza mişcarea bunurilor şi serviciilor icircntre producţie şi consum amortizacircnd

atunci cacircnd apar efectele negative ale fenomenelor conjuncturale ale pieţei

- de a informa producătorul asupra nevoilor şi dorinţelor clientelei

- de a satisface clientela furnizacircndu-i un anumit număr de servicii

Transportul extern ( icircn exteriorul icircntreprinderii ) se referă la deplasarea materiilor

prime materialelor și produselor finite putacircndu-se face pe distanțe medii și lungi cu mijloace

de transport adecvate cantităților de mărfuri necesare aprovizionării șisau distribuției

Icircn ceea ce privește distribuţia la SC SPUMOTIM SA el se execută cu mijloace de

transport acoperite uscate curate ferite de lumină Fiecare lot va fi icircnsoțit de o declarație de

conformitate

Pentru livrarea mărfurilor către clienții firmei Spumotim nu asigură transportul Clienții

icircși transportă produsele comandate icircnchiriind camioane sau minibus-uri direct de la firmele de

transport din țară Icircnsă există și situații mai rare cacircnd Spumotim trebuie să asigure transportul

Această cerință este prevăzută icircn contractul de vacircnzare ndash cumpărare Icircn aceste cazuri Spumotim

icircnchiriază camioanele necesare de la casele de expediții preferate (DUNCA ndash TIMIȘOARA EFE ndash

BUCUREȘTI HEPTACO ndash TIMIȘOARA DINUTRANS ndash SĂCĂLAZ CARGOTRANS ndash BUCUREȘTI

TRUCK SPED ndash TIMIȘOARA PETROFLAX ndash P NEAMȚ)

Icircnainte de a fi incărcate icircn camioanele icircnchiriate de către client mărfurile sunt verificate

din punct de vedere calitativ După ce ies din fabrica Spumotim și se indreaptă spre client

Spumotim nu icircși mai asumă răspunderea pentru mărfurile livrate Dacă acestea sunt distruse

pierdute sau furate casa de expediții angajată de client ii acordă o despăgubire Același lucru se

icircntacircmplă și icircn cazul icircn care Spumotim icircnchiriază camioanele necesare de la o firmă de expediție

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Societatea nu icircși asumă răspunderea pentru marfa distrusă icircn timpul transportului casa de

expediții acordacircnd o despăgubire clientului dacă plata s-a efectuat icircnaintea livrării sau

societății Spumotim dacă nu s-a efectuat icircncă plata mărfurilor de către client și aceasta este

icircncă proprietatea ei

Principalele materii prime utilizate icircn cadrul activității productive de la SC Spumotim

SA sunt următoarele

1 Poliol-transportul se face cu cisterna proprie și cu cisternele furnizorului de la SC

Oltchim Racircmnicu Vacirclcea

2 Izocianat-transportul se face cu cisterna proprie și cu cele ale furnizorului de la SC

Oltchim Racircmnicu Vacirclcea

3 Antiaderenți

4 Coloranți-Huntsman Romacircnia

5 Activatori

6 Adezivi

7 Inserții metalice- transportul se face cu Tir-ul de la Alfa Rom Carpați Industrial Grup

Pitești

8 Textile

Se poate oberva că principalul criteriu de selecţie a soluției optime icircn cadrul procesului

de aprovizionare este acela al eficienţei maxime Firma beneficiază de 2 cisterne proprii cu care

se desfășoară principalele activități de aprovizionare acestea avacircnd o capacitate mare de

transport dar icircn procesul de aprovizionare se mai folosesc de asemenea și mijloacele de

transport specifice care sunt puse la dispoziție de către furnizori Se obține astfel un raport

calitatepreț maxim

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

CapV Dimensionare

Manipularea

Manipularea articolelor din spumă poliuretanică flexibilă se face conform normelor de

tehnică a securității și prevenirea și stingerea incendiilor pentru material combustibile

Manipularea produselor finite sau a celor nefinalizate se face manual și mai rar cu transpalețiIcircn

cazul materiilor prime manipularea se face manual sau mecanizat pentru produsele textile și iar

pentru substanțe nu se face manipulare(doar transport intern)

Transportul intern

Transportul intern se face cu mijloce proprii Materiile prime cele mai importante

( poliol și izocianat) nu se transportă intern ele fiind descărcate direct icircn rezervoare Celelalte

materii prime se transportă cu mijloace de transport proprii ale intreprindere icircn funcție de

cantitate Icircn cazul produselor finite transportul intern se face atacirct manual cacirct și cu cărucioare

transpaleți motostivuitoare

Aprovizionarea

SC Spumotim SA se asigură că produsele sau serviciile achiziționate sunt conforme cu

necesitățiile organizației și condițiile specific icircn documentația de aprovizionareconform

prevederilor procedurii generale de aprovizionarerdquo

De asemenea pentru a preveni un impact asupra mediului la utilizarea bunurilor

aprovizionateorganizația identifică aspectele de mediu la recepția bunurilor pe baza

documentelor de aprovizionare sau a cerințelor de mediu comunicate furnizorilor

Icircn funcție de importanța produselor și a echipamentelor utilizatefurnizorii sunt selectați pe

baza aptitudinilor acestora de a satisface condițiile de calitate și de mediu ale produselor

Un considerent major la aprobarea furnizorilor pentru elementele cu impact asupra

calității produsului șisau a mediului icircl constituie sistemul de management al calității și de

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

mediu al furnizorilor politica firmei e de a selecta furnizorii certificați icircn conformitate cu

standardele SR EN 9001ISO 169492002 și SR EN ISO4001atunci cacircnd acest lucru este posibil

Furnizorilor li se cere ca la livrare să furnizeze dovezi de conformitate cu specificațiile

Documentație de aprovizionare sunt elaborate cu detalii specifice privitoare la

cantitate

descriere

preț

specificații de livrare

instrumente speciale

specificații tehnice

cerințe de ambalare

termene și condiții de transport

depozitare

manipulare

păstrare după caz

Produsele achiziționate sunt verificate validate de către comisia de recepție desemnată

de managerul departamentuluiatunci cacircnd produsele sunt duse direct la punctele de

lucruProdusele achiziționate pot fi verificate și de către client la solicitarea acestuia Cacircnd este

posibil materialele sunt supuse proceselor de verificareiar dacă verificarea indică

nesatisfacerea specificațiilor de calitatesunt notate ca și produse neconforme

Produsele de aprovizionat sunt pentru

Satisfacerea cerințelor clienților (ofertecontractecomenzi)

Necesar intern (piese de schimbstocconsumabilediverseservicii)

- se face identificarea aspectelor de mediu semnificative asociate produselor și

serviciilor aprovizionate de catre managerul departamentului de Import-ExportSPD

sau a responsabilului de aprovizionare

-se calculează valoarea produselorserviicilor și se transmite printr-un

memoriu directorului general

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Depozitarea

Depozitarea materiilor prime se face astfel

1 Pentru poliol și izocianat Spumotim dispune de două magaziiuna pentru secția de

Turnări auto și alta pentru secția de Spumare-Prelucrare

2 Pentru secția auto mai există o magazie pentru inserții metaliceAcestea sunt depozitate

in containăre

3 Pentru secția Confecții-Articole camping o magazie ce conține produse

textilenasturifermoare

4 Pentru celelalte materii primeantiaderenți activatori adezivi coloranțietc icircncă o

magazieAcestea se depozitează de obicei icircn butoaie de 100-200kg

Exemplu magazia de materii prime (poliol și izocianat) pentru secția turnări auto

Magazia conține 5 rezervoare de izocianat și 4 de poliol cu o capacitate de 30 t Icircn ea mai

sunt și rafturi pe care sunt depozitate matrițele de la instalația de turnare icircn forme

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Fig 5 Depozit de materii prime

-rezervor poliol

-rezervor izocianat

12 ndash reprezintă rafturi pe care sunt depozitate matrițel

ZONĂ DE DEPOZITARE

1 2

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Transportul extern

Transportul se execută cu mijloace de transport acoperite uscate curate ferite de

lumină Fiecare lot va fi icircnsoțit de o declarație de conformitate

Transportul extern al materiilor prime utilizate pentru producție icircn cadrul firmei sunt

aduse de către departamentul aprovizionare pe baza contractelor icircncheiate cu

furnizoriiCantitățile de referință care se trec in contracte se estimează pe baza consumului

anului precedent la care se adaugă o marjă de +20

Controlul informațiilor

Icircn ceea ce privește partea de control al informațiilor s-ar putea imlementa un sistem

ERP care reprezintă o icircmbinare a practicilor de management al afacerilor cu tehnologia

informațiilor prin care procesele de afaceri ale unei companii sunt integrate in cadrul

sistemului informatic in vederea atingerii unor obiective de business specifice Se recomandă

implementarea unui sistem ERP pe o infrastructura IT optimă astfel icircncacirct procesele de afaceri

să opereze la un randament care să permită atingerea obiectivelor de business prestabilite

Un astfel de sistem ERP ar realiza integrarea tuturor funcțiilor de conducere ale unei

companii plecacircnd de la planificare asigurarea stocului de materii prime și materiale definirea

tehnologiilor coordonarea proceselor de producție și nu in ultimul racircnd la realizarea gestiunii

financiar - contabile a resurselor umane a stocurilor de produse finite și terminacircnd cu

dezvoltarea și menținerea relațiilor cu clienții și partenerii de afaceri

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cap VI ConcretizareRealizare sistem sau procesprodus

52 Concretizare a datelorpropuneri

Dispozitivele alese pentru transport si manipulare suntcarucioarelePentru acest depozit

sunt alocate un nr de 4 carucioare in rest transportul intern se face manual cu muncitori

necalificati dat faptul ca buretii din sezuturi si spatare sunt usori si nu necesita dispozitive

performante de manipulare si transport intern

Tipul de depozit ales este cel cu circulatie liniara cu marfuri amplasate longitudinal

M

CV

SA

ND

ER

O

Bir

ou

gest

ion

ar

Bir

ou

gest

ion

ar

Repere neconforme

Repere neconformeZONĂ TRANZIT

LO

GA

N

LO

GA

N

LO

GA

N

MC

V

MC

V

M

CV

SA

ND

ER

O

SA

ND

ER

O

SA

ND

ER

O

LO

GA

N

ZONĂ DEPOZITARE PRODUSE FINITE

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Pentru depozitul auto de produse finite se folosește metoda FIFO(primul intrat-primul

ieșit) adică bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție (sau de producție) al

primei intrări (lot) Pe măsura epuizării lotului bunurile ieșite din gestiune se evaluează la

costul de achiziție (sau de producție) al lotului următor icircn ordine cronologică

Metoda de gestiune a stocurilor

Presupune aprovizionarea şi reaprovizionarea cu loturi şi cantităţi care trebuie estimate la

anumite momente calendaristice Acest tip de gestiune este specific pentru nesătorii fabricile

de confectii de mobilă etc ce au un nomenclator constant de producţie dar care trebuie să se

adapteze icircn functie de cererea de ţesătura culoare modă

Se reprezintă grafic icircn figura

Se observă că trebuie să existe un stoc de alarmă care să preia fluctuatiile cererii

variabile iar nivelul de alarmă este superior celui de sigurantă

Suprafață de depozitare este de 4078 msup2 Aici se depozitează șezuturile și spătarele

pentru Dacia Logan MCV Sandero Produsele sunt delimitate icircn 12 părţi cu ajutorul unor

grilaje din fier și lemn Fiecare tip de mașină are cacircte 4 părți corespunzătoare fiecăriu tip de

componentă cu o lățime de 15 m Icircn magazia de produse finite pe lacircnga zona de depozitare se

află și biroul gestionarului și zona de tranzit

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Aprovizionarea se face icircn mod direct de la un singur furnizor pentru materiile prime

importante(poliolizocianat)

Aprovizionarea directă presupune ca icircn mod direct să se negocieze şi să se formalizeze relaţiile

de aprovizionare (contract comandă etc) să se efectueze plăţile respectiv să aibă loc transferul

produselor de la producător la consumator

Aprovizionarea de la un furnizor unic

Dacă icircn general se recomandă să nu se apeleze la un singur furnizor - pentru evitarea

creşterii gradului de dependenţă de acesta - există situaţii icircn care această formă de

aprovizionare este eficientă şi anume

1 Icircn cazul existenţei unor relaţii anterioare eficiente sau al folosirii contractelor

pe termen lung eventual al stabilirii unor relaţii de parteneriat

2 Icircn cazul icircn care furnizorul deţine monopolul tehnic icircn ce priveşte fabricarea

unui produs

3 Dacă un furnizor oferă un nivel de calitate preţ şi service deosebit

4 Dacă nivelul comenzilor nu asiguro icircmpărţire economică a acestora la mai mulţi

furnizori (apar costuri suplimentare de lansare a comenzilor)

5 Icircn cazul icircn care se pot obţine reduceri de preţ sau a cheltuielilor de

aprovizionare

6 Icircn cazul unor produse care se caracterizează printr-un nivel calitativ deosebit

7 Este mai facilă şi eficientă o planificare riguroasă respectiv trecerea către

aprovizionarea de tip JIT

Principalele dezavantaje ale unei asemenea forme de aprovizionare sunt imposibilitatea

punerii icircn concurenţă a furnizorilor şi riscul de creştere a gradului de dependenţă faţă de

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

furnizor Dezavantajele acestei forme de organizare a aprovizionării reies din analiza avantajelor

aprovizionării de la mai mulţi furnizori

Cele mai importante forme prin care se icircnfăptuieşte şi care impun şi adoptarea de

strategii specifice sunt

1 ndash distribuţie exclusivă ndash constă icircn plasarea prin intermediul unui singur distribuitor sau

reprezentant Se practică icircn cazul bunurilor de valoare mare mai ales al mijloacelor de

producţie precum şi icircn cazul exporturilor

2 ndash distribuţie intensă ndash constă icircn plasarea produselor prin toate mijloacele avute la

dispoziţie pentru a avea un grad de acoperire a pieţii cacirct mai mare Se practică icircn cazul

bunurilor de folosinţă curentă ce se cumpără zilnic sau la intervale mici fără a fi interesantă

marca produsului

3 ndash distribuţie inversă ndash constă icircn recuperarea icircn scopuri productive a unor componente

rămase icircn urma consumului (ambalaje materiale deficitare etc) Icircn acest caz ciclul este

consum ndash distribuţie ndash producţie Se constată icircn ultimele decenii o preocupare deosebită a

ţărilor dezvoltate pentru a recupera refolosi şi recicla tot ce se poate deoarece se asigură

reducerea cheltuielilor cu producerea unor bunuri şi protejarea resurselor naturale mai ales a

celor neregenerabile Şi icircn acest mod distribuţia contribuie la progresul economico-social

Funcţiile distribuţiei

Distribuţia ca intermediar icircntre producţie şi consum este determinată de acestea dar

la racircndul ei are un rol activ asupra lor influenţacircnd atacirct producţia din ciclul următor cacirct şi

consumul din ciclul prezent

Relaţiile de interdependentă dintre distribuţie şi producţie respectiv consum sunt puse

icircn evidenţă de către funcţiile pe care aceasta le icircndeplineşte icircn cadrul circuitului economic

1 ndash funcţia de schimbare a proprietăţii asupra produsului ndash se realizează prin operaţiuni

comerciale care constau icircn repartizare vacircnzare cumpărare prezentare şi servicii etc

2 ndash funcţia de transport ndash asigură scurgerea produselor de la producător la distribuitor şi de

la acesta la consumator după ce de regulă suportă şi operaţiuni de depozitare Cum situaţiile

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

icircn care consumatorul icircşi cumpără direct produsul de la producător sunt rare activitatea de

transport devine inevitabilă şi icircnseamnă cheltuieli ce sporesc valoarea produsului

3 ndash funcţia de stocare ndash permite ajustarea icircn timp a producţiei la evoluţia cererii De obicei

distribuitorul cumpără (se aprovizionează) de la producător (icircn partidă mare ndash engros) la

anumite intervale de timp şi pune la dispoziţie permanent consumatorului care va găsi

produsul atunci cacircnd icircl doreşte Depozitarea trebuie să asigure condiţii bune pentru a nu se

altera caracteristicile produsului

4 ndash funcţia de sortare şi ambalare ndash face posibilă oferirea unei varietăţi de produse sub

aspect calitativ structural de marcă Distribuitorul transformă lotul de producţie icircn lot de

vacircnzare oferindu-i produsul consumatorului individual sau icircn loturi mici

5 ndash funcţia de promovare ndash oferă informaţii consumatorului despre produse iar prin formele

de vacircnzare utilizate publicitate etc contribuie la creşterea volumului vacircnzării

6 - funcţia de service ndash constă icircn activităţi legate direct de vacircnzare şi negociere de livrare

instalare (a bunurilor de folosinţă icircndelungată) reparaţiilor icircn perioada de garanţie

7 ndash funcţia financiară ndash se realizează prin faptul că distribuitorul cumpără de la producător icircn

partidă mare oferindu-i contravaloarea produselor ceea ce-i permite continuitatea activităţii

chiar dacă produsele nu au ajuns la consumator Icircn acest fel distribuitorul este cel care

finanţează continuitatea producţiei asumacircndu-şi riscul

8 - funcţia socială ndash constă icircn asigurarea protecţiei intereselor consumatorului şi educarea

sa prin numeroase mijloace pe care comerţul le are la dispoziţie

Distribuţia icircşi icircndeplineşte aceste funcţii prin elementele sale componente canalele de

distribuţie distribuţia fizică comerţul engros şi comerţul cu amănuntul

Structura canalelor de distribuţie

Denumit adesea canal de marketing canalul de distribuţie este componenta esenţială a

submixului de distribuţie Canalul de distribuţie gestionează schimbările prin care trece un

produs icircn drumul său de la producător pacircnă la consumatorul final El apare ca ldquo o combinaţie de

utilităţi şi funcţiuni asigurate de icircntreprindererdquo ca o reţea de organizaţii şi persoane care au

responsabilitatea de a asigura disponibilitatea bunurilor la nivelul consumatorului El reflectă

atacirct itinerariul cacirct şi modalităţile ce asigură fluxul bunurilor de la producător la consumator

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Canalul de distribuţie trebuie privit ca un sistem ale cărui componente producător

consumator şi intermediar se condiţionează reciproc De asemenea canalul de distribuţie

vizează nu numai circuitul deplasării ruta pe care aceasta o urmează ci şi succesiunea de

transferuri a titlului de proprietate icircntre verigile componente ale lanţului de distribuţie extins

pacircnă la consumatorul final

Dimensiunile canalului de distribuţie

Orice canal de distribuţie se caracterizează prin trei dimensiuni

1 ndash lungimea ndash reprezintă numărul de etape verigi intermediare prin care trece produsul de

la producător la consumator (nu distanţa icircn spaţiu) Din acest punct de vedere se pot delimita

cacircteva tipuri de canale

a ndash canal direct ndash icircn care relaţia producător ndash consumator este nemijlocită deci nu apare

intermediarul (ex- serviciul de reparat icircncălţăminte cumpărarea pacircinii direct de la cuptor şi icircn

mod frecvent la bunurile de investiţii de producţie)

b ndash canal scurt ndash icircn care apare intermediarul Este un canal indirect cu un singur intermediar

ndash detailistul ndash considerat canal tradiţional Se utilizează mai ales pentru produsele

agroalimentare perisabile dar şi pentru produse de valoare mare de noutate de modă sau

cacircnd piaţa este concentrată Icircn cazul mijloacelor de producţie depozitele specializate pun la

dispoziţia consumatorului produsele icircn general pe bază de comenzi

Icircn acest caz producătorul icircşi asumă funcţia distribuţiei fizice pacircnă la magazin Avantajele

acestui tip de canal se reflectă icircn reducerea cheltuielilor realizarea relaţiei cu consumatorii sau

mărirea vitezei de rotaţie Distribuitorul este cel care icircşi asumă riscul comercial şi funcţia de

promovare

c ndash canalul lung ndash icircn care icircntre producător şi consumator de obicei apar doi intermediari

engrosistul şi detailistul

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Se utilizează icircn mod frecvent pentru mărfurile cu sortiment complex cu cerere

sezonieră sau care presupun operaţiuni de sortare ambalare etc Icircn acest caz produsele trec

printr-o singură verigă de depozitare dar pot fi şi mai multe Un asemenea canal necesită

cheltuieli mai mari icircncetinirea vitezei de rotaţie şi chiar pierderi datorită condiţiilor de

depozitare dar asigură o aprovizionare ritmică şi condiţii icircn genere adecvate de păstrare

d ndash canal complex ndash icircn care există mai mult de două verigi intermediare care vor spori

cheltuielile Se icircntacirclneşte mai ales icircn ţările dezvoltate ce practică comerţ integrat şi icircn comerţul

internaţional dar icircl icircntacirclnim adesea şi pentru bunuri de folosinţă curentă

2 ndash lăţimea canalului ndash numărul unităţilor prin care se asigură desfacerea produsului icircn

cadrul fiecărei etape a circuitului Icircn cazul bunurilor de consum lăţimea creşte pe măsura

apropierii de consumatori dar la bunurile de investiţii ea este mai redusă Lăţimea canalului de

distribuţie stă la baza selectivităţii distribuţiei icircn funcţie de care se disting mai multe forme de

distribuţie

a ndash distribuţie intensivă sau generală

b ndash distribuţie selectivă

c ndash distribuţie exclusivă ndash presupune alegerea unui singur intermediar convenit printr-un

contract prin care cumpărătorul se obligă să vacircndă numai comerciantului respectiv pe o

anumită piaţă Vacircnzarea prin franchising ndash se utilizează icircn ţările dezvoltate pentru produsele de

marcă

3 ndash adacircncimea canalului ndash reflectă gradul de dispersie icircn spaţiu al punctelor de vacircnzare al

apropierii de punctele de consum La bunurile de producţie adacircncimea e redusă distribuţia

avacircnd grad ridicat de concentrare teritorială la bunurile de consum adacircncimea e mare unele

fiind aduse la domiciliu (comandă corespondenţă comis-voiajor) Canalul de distribuţie este

specific fiecărei categorii de produs iar adesea acelaşi produs se poate afla icircn canale de

dimensiuni diferite Ca urmare la nivelul economiei naţionale se creează o adevărată reţea de

distribuţie formată din persoane şi organizaţii

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Icircn cazul companiei SC SPUMOTIM SA se folosesc canale directe şi scurte Produsele

finite sunt preluate de clienți și transportate cu propriul parc auto prin intermediari sau cu

ajutorul unei firme logistice

Cap VII Măsurare analiză imbunătățire

Pentru compania SC SPUMOTIM SA controlul și verificarea permanentă a activităților

logistice este realizată de un reprezentant al departamentului logistic care se ocupă de buna

desfășurare a activităților ce depind atacirct de logistica internă cacirct și de cea externă

Icircn ceea ce privește manipularea și transportul intern se face o verificare la fiecare 14

zile lucrătoare a tututor echipamentelor și utilajelor care sunt folosite icircn momentul de față

Astfel responsabilul logistic va stabili monitorizările si măsurările ce trebuie efectuate si

dispozitivele de monitorizare si măsurare necesare pentru justificarea conformităţii utilajelor cu

cerinţele specificate

Icircn cazul manipulării şi transportului intern se va verifica icircn permanenţă timpul efectiv de

lucru al utilajelor folosite conform formulei de mai jos

tp = tinc + ttr + tdes icircn care

tinc = timpul de icircncărcare al mijlocului de transport

ttr = timpul de transport efectiv ( și gol și icircncărcat )

tdes = timpul de descărcare

De exemplu icircn cazul cărucioarelor de transport icircncărcarea acestuia se poate realiza

icircntr-un interval de 2 minute timpul de transport pacircnă la destinație icircmpreună cu cel de

icircntoarcere ar fi 5 minute iar cel de descărcare ar fi de 1 minut atunci putem spune că timpul

procesului se ridică efectuacircnd o simplă adunare la 8 minute Orice coboracircre sub acest interval

denotă o lipsă de productivitate și ar trebui să se icircncerce icircn permanență o icircmbunătățire a

acestui timp Aceasta se poate realiza prin icircntreținerea continuă a echipamentelor de transport

interne asiguracircndu-se Icircn permanență funcționarea lor la capacitate maximă și un randament

ridicat

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Icircn ceea ce privește aprovizionarea și depozitarea putem spune că timpul de depozitare

al produselor finite este dat de fluctuația cererii pe piață Firma trebuie să mențină icircn

permanență un stoc de siguranță iar metoda de determinare a necesarului de aprovizionat este

aceea a cererii aleatorii la intervale egale Se cunosc cu certitudine numai intervalele de

reaprovizionare materia primă achiziționacircnd-se icircn funcție de comenzile primite

Icircn cazul transportului extern distribuția nu este realizată de către de către SC

SPUMOTIM SA clienții transportacircndu-și singuri produsele comandate fie prin contractarea

unor intermediari fie prin folosirea serviciilor anumitor firme logisice Aprovizionarea icircn schimb

se realizează cu ajutorul cisternelor proprii și cu ale mijloacelor de transport externe puse la

dispoziție de către furnizori Șefului departamentului logistic trebuie să urmărească icircn

permanență evoluția raportului CalitatePreț și să-l mențină la un nivel maxim Putem spune că

acest criteriu este cel mai relevant icircn măsurarea și analiza eficacității procesului de

aprovizionare desfășurat icircn cadrul societății

Cap VIII Responsabilitatea managementul firmei

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Această direcţie de analiză urmăreşte stabilirea gradului de icircncredere pe care icircl oferă

icircntreprinderea privind asigurarea unui nivel competitiv şi permanent al calităţii producţiei

Sistemul de conducere și asigurare a calităţii (SQAC) are ca principal obiectiv stabilirea

nivelului de implementare a SQAC sub raportul cuprinderii icircn sistem a tuturor activităților

implicate precum și a funcționării corecte a tuturor elementelor componente ale sistemului

Verificarea calităţii fabricaţiei urmărește evaluarea particularităților precum și a

metodelor utilizate pentru verificarea calității serviciilor si produselor precum și eficiența

acestor verificări

Calitatea proiectelor se bazeaza pe examinarea normelor interne a caietelor de sarcini

și a proiectelor de execuție O problemă importantă care apare aici este găsirea procedurii de

corelare icircn anumite cazuri a cerințelor clienților cu proiectele de care dispune firma Nivelul

autorității funcțiunii laquocalitateraquo se evaluează in principal prin felul icircn care organele de asigurare

a calității icircși exercită dreptul de a opri procesul de deservire a clienților icircn cazurile icircn care nu

sunt respectate condițiile de calitate Autoritatea funcțiunii calitate este asigurată integralLa

nivelul conducerii superioare se analizează periodic situația calității determinacircnd angajarea

tuturor compartimentelor și a resurselor necesare icircn acțiunile pentru creșterea nivelului

calității

Icircn ceea ce privește calitatea aprovizionării acest criteriu urmărește evaluarea calității

produselor procurate de la furnizori sub forma de materii prime sau componente Analiza

pornește de la concepția conform căreia pentru calitatea materiilor prime semifabricatelor sau

componentelor primite din afară responsabilitatea revine integral celui care le comercializează

Sistemul de recepție a materiilor prime este integrat icircn acorduri de partenierat pe termen

mediu și lung cu subfurnizorii incluzacircnd colaborarea pentru asigurarea calității prin eforturi

comune

Costurile calităţii reprezintă un criteriu important ce evaluează politica de calitate pe

care o desfășoară firma atacirct prin măsura cheltuielilor care se fac pentru prevenirea defectelor

cat și a celor determinate de noncalitate Analiza costurilor trebuie privită ca un instrument

absolut necesar al managementului calității Costurile calității sunt procesate și analizate Pe

baza acestor analize se stabilesc măsuri corective și se urmărește corectarea lor

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Managementul general al firmei cuprinde pe de o parte o evaluare a calităţii procesului

managerial şi pe de altă parte calitatea echipei manageriale Icircn scopul evaluării sunt examinate

strategia firmei structura organizaţională metodele şi tehnicile manageriale precum şi nivelul

de informatizare implicat icircn procesul de management

Metodele tehnicile şi instrumentele manageriale utilizate icircn procesul de conducere icircn

raport cu obiectivele stabilite icircn strategia firmei scopurile urmărite cerinţele de optimizare a

capacităţii de muncă a componenţilor echipei manageriale şi motivarea icircntregului personal

pentru atingerea obiectivelor firmei sunt la un nivel optim Funcţionalitatea şi eficienţa

sistemului informaţional managerial şi modul de integrare al acestuia icircn procesul managerial şi

icircn structura organizaţională a firmei sunt parţial inadecvate necesitacircnd reproiectări şi unele

dezvoltări

Conducerea societăţii e asigurată de un Director General un Director de Calitate un

Director Economic un Director Comercial și un Director Tehnic Firma asigură personal cu

calificare corespunzătoare să efectueze procesul tehnologic şi cerinţele de funcţionare a firmei

Stilul de conducere adoptat de firmă este cel echilibrat care se manifestă prin o preocupare

constantă şi echilibrată atacirct pentru oameni cacirct şi pentru activitatea economică

Prin certificările primite pentru Sistemul Calității Protecția Mediului Analize și Control

organizația demonstrează cunoașterea și folosirea standardelor de calitate corespunzacircnd

Normelor Europene fiind un partener de icircncredere pentru colaboratorii ei

Personalul organizației 644 de salariați dintre care

bull 122 personal TESA din care -5 directori

-18 șefi de departamente

bull 11 maiștri

bull 387 muncitori calificați

bull 124 muncitori necalificați

Organigrama firmei

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cap IX Decizii de icircmbunătățire

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

O acţiune corectivă este o acţiune icircntreprinsă pentru a elimina cauzele unei

neconformităţi detectate sau a altor situaţii nedorite icircn vederea prevenirii repetării acestora

pe cacircnd acţiunea preventivă este o acţiune icircntreprinsă pentru eliminarea cauzelor unor

neconformităţi potenţiale sau a altor situaţii nedorite posibile icircn scopul prevenirii apariţiei

acestora

Pentru SC SPUMOTIM SA am propus două icircmbunătățiri care se doresc a fi

implementate

1 Rearanjarea mărfurilor icircn cazul depozitului de produse finite pentru Dacia Logan

MCV Sandero Acesta conține șezuturi față spătare față șezuturi spate spătare spate pentru

360 de mașini din fiecare tip de Dacie(Logan Sandero MCV)

Varianta inițială a depozitului este prezentată icircn figura 41 din capitolul II Acesta are o

suprafață de 4078 msup2 Marfa ar fi trebuit depozitată icircn stive de max 2 m și utilizată metoda

FIFO doar că datorită aranjării necorespunzătoare(marfa fiind aruncată și nu aranjată) nici unul

din cele două principii nu se respectă

Vom lua cantitatea maximă ce se poate depozita 720 buc spătare față720 buc șezuturi

față 360 buc șezuturi spate360 buc spătare spate pentru toate cele 3 tipuri de mașini

Pentru varianta propusă vom depozita produsele icircn containere și le vom rearanja astfel

icircncacirct aceastea să fie manipulate și transportate mai ușor iar aranjarea icircn depozit să fie

corespunzătoare

Icircn tabelul următor avem reprezentate dimensiunile fiecărui tip de produs fabricat

pentru cele 3 tipuri de mașini precum și dimensiunile containerelor si nrbuccontainer

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

DestinațieDenumire produs

dimensiune[cm]

Dimensiune

Container[cm]

Număr buccontainer

Logan

-șezut față 50times50times15 150times100times150 60

-spătar față 60times50times16 180times150times120 60

-șezut spate 140times50times18 180times140times150 30

-spătar spate 140times55times10 150times140times110 30

MCV

-șezut față 50times50times15 150times100times150 60

-spătar față 60times50times16 180times150times120 60

-șezut spate 140times50times18 180times140times150 30

-spătar spate 140times55times10 150times140times110 30

Sandero

-șezut față 50times47times15 150times150times150 60

-spătar față 60times52times16 180times160times140 60

-șezut spate 1425times47times20 200times143times141 30

-spătar spate 1425times57times10 150times143times115 30

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Pentru 360 de mașini vom avea nevoie de următoarele

Pentru Dacia LoganMCV

720buc șezut față = gt 12 containere -6 icircn lungime(9 m) 1 pe lățime(1 m) 2 icircn

icircnălțime(3 m)

720 buc spătar față = gt 12 containere -6 icircn lungime(108 m) 1 pe lățime(150 m) 2 icircn

icircnălțime (240 m)

360 buc șezut spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(108 m) 1 pe lățime(140 m) 2 icircn

icircnălțime (3 m)

360 buc spătar spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(9 m) 1 pe lățime(140 m) 2 icircn

icircnălțime(220 m)

Pentru Dacia Sandero

720buc șezut față = gt 12 containere - 6 icircn lungime(9 m)1 pe lățime(150 m) 2 icircn

icircnălțime(3 m)

720 buc spătar față = gt 12 containere - 6 icircn lungime(108 m) 1 pe lățime(160 m) 2 icircn

icircnălțime (280 m)

360 buc șezut spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(12 m)1 pe lățime(145 m)2 icircn

icircnălțime (141 m)

360 buc spătar spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(9 m)1 pe lățime(145 m)2 icircn

icircnălțime(230 m)

Noul depozit va arăta ca icircn figura următoare

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Fig5 Noul depozit de produse finite

Bir

ou

gest

ion

ar R

eper

e

nec

onfo

rme

ZONĂ DEPOZITARE PRODUSE FINITE

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Avantajele rearanjării produselor finite icircn spațiul de depozitare sunt următoarele

- manipularea și transportul intern se fac mult mai ușor

- se poate respecta metoda FIFO

- o dată cu introducerea containerele nu există riscul ca marfa să blocheze trecerea sau

să ocupe culoarele de trecere atunci cacircnd depozitu este icircncărcat la capacitate maximă

2 Introducerea unui compartiment logistic care va fi format din directorul de logistic și

de managerul de logistică

Compartimenul logistică răspunde de activitatea de aprovizionare cu bunuri şi

materiale de organizarea din punct de vedere logistic a activităţilor coordonează parcul auto

şi sistemul informatic al organizației

Compartimentul logistică are următoarele atribuţii principale

Asigură aprovizionarea organizației cu materiale şi bunuri

Colaborează cu toate departamentelecompartimentele icircn vederea stabilirii

necesarului logistic

Icircntocmeşte referatele de necesitate pentru achiziţia de bunuri şi serviciii şi le

supune aprobării directorului principal

Icircntocmeşte caiete de sarcini și documentaţia tehnică necesare pentru asigurarea

logisticii instituției

Urmăreşte derularea contractelor de achiziţii

Urmăreşte ca bunurile facturate şi plătite să fie icircn concordanţă din punct de

vedere al cantităţii calităţii şi valorii cu prevederile contractuale sau comenzile emise

după caz Se certifică astfel realitatea regularitatea şi legalitatea bunurilor şi

prestărilor de servicii

Realizează activitatea de amenajare corespunzătoare a spațiilor de depozitare

Asigură şi răspunde de coordonarea activităţii de transport bull Gestionează parcul

auto şi inventarul din dotarea acestuia

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Răspunde de starea tehnică şi estetică a autovehiculelor de icircntreţinerea şi

repararea autovehiculelor de reviziile şi inspecţiile tehnice periodice ale acestora

Răspunde de gestionarea bonurilor de carburante de eliberarea acestora din

gestiune icircn baza consumurilor normate şi utilizarea acestora potrivit reglementărilor

icircn vigoare

Asigură icircntreţinerea si depanarea echipamentelor IT (calculatoare imprimante

scanere monitoare notebook-uri) Asigură instalarea dezinstalarea sistemelor de

operare si a soft-urilor folosite pe stațiile de lucru Realizează intervenții pentru

remedierea disfuncţionalităţilor apărute icircn funcţionarea echipamentelor IT mai sus

menţionate la solicitarea utilizatorilor

Asigură asistenţa pentru achiziţionarea componentelor hardware (hdd fdd

unităţi optice mouse tastaturi memorii RAM surse plăci reţea modem-urietc)

precum şi icircnlocuirea acestora

Page 14: Proiect Final Final

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

- depozite cu intrare-ieşire pe o parte (fig31e) se utilizează pentru sorturi de marfă

puţine ca număr din care unele au frecvenţe foarte mari la ieşire

- depozite cu intrare-ieşire pe ambele părţi (fig31f) permite o mare mobilitate icircn

depozitare folosindu-se pentru un sortiment ridicat de mărfuri

c) d)

e)

Fig nr 31 Tipuri de depozite in funcţie de circulaţia mărfurilor f)

P

L

M

I

E

P

L I M

E

P

L M I E

P E

I

M

L

P+E I M L

P

+

E

I M L M I

P

+

E

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Din punct de vedere al amplasării mărfurilor și al fluxurilor de circulație distingem mai

multe tipuri de depozite Modul de alegere al unuia sau altuia depinde de frecvența de intrare-

ieșire a mărfurilor icircn aceste depozite și de durata de depozitare a acestor mărfuri Astfel icircn

figurile de mai sus sunt prezentate principalele depozite de acest tip icircntalnite in practica

După natura produselor depozitate avem un depozit de produse finite pentru șezuturi

spatare pentru toate tipurile de Dacie Depozitul este nepaletizat marfa fiind icircnfoliata și

depozitata pe jos icircn stivă cu icircnălțimea de maxim 2 m Icircn funcție de circulația mărfurilor avem

un depozit cu circulație liniară și mărfuri amplasate longitudinal acesta fiind folosit pentru rulaje

medii avacircnd avantajul posibilității efectuării operațiilor multiple și a introducerii și scoaterii

mărfurilor cu aceeași viteză

P

L I M

E

Specificații

P-zona de primire

E- zona de expeditie

L-zona de depozitare cu frecvență lentă

M-zona de depozitare cu frecvență medie

I-zona de depozitare cu frecvență icircnaltă

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

32 Metode de stabilire a necesarului de aprovizionat și de gestiune a stocurilor

Dimensionarea aprovizionării se face ținacircnd seama de următoarele

- sistemul de organizare al producţiei (Just in time Just in case etc)

- tipul producţie (individuală serie masă)

- tipul structurilor de fabricare ( functional celulară icircn flux)

- tipul de management utilizat( prin costuri prin obiective etc)

- condiţiile concrete din fiecare unitate economică icircn ceea ce priveşte

spaţiile de depozitare disponibile mijloacele financiareetc

- mediul ambiant economic icircn care funcţionează respectiva unitate

Funcţie de cele de mai sus principalele cazuri care pot apărea icircn

aprovizionare sunt urmatoarele

Consum uniform(gestiune cu cerere constanta la intervale egale de timp) Este

cazul ideal care se icircntacirclneşte foarte rar Se cunosc foarte bine atacirct stocul maxim

necesar cacirct şi intervalul de timp la care se face reaprovizionare Icircn acest caz se

poate calcula foarte uşor şi momentul icircn care se lansează o comandă pentru

aprovizionare şi implicit un ordin (comanda) de fabricaţie

Lipsa vremelnica de stoc ( perioada determinata și cerere constantă cu

posibilități de ruptură a stocului)

Cerere aleatorie(variabilă) la intervale egale Această metodă prevede dinainte o

frecvenţă fixă de fabricare a fiecărui produs Cacircnd este timpul de lansat

fabricarea se lansează cantitatea necesară pentru a aduce stocul la nivelul

maxim prestabilit (stocul maxim minus stocul actual egal cantitatea lansată)

Cerere constanta la interval variabile Această metodă este numită icircn mod curent

aprovizionare la punctul de consum sau la prag Cacircnd stocul unui anumit produs

atinge un prag dinainte determinat se generează un ordin de fabricaţie a unei

cantităţi fixe stabilită şi ea dinainte Prin urmare cantitatea lansată este fixă şi

frecvenţa variabilă pentru că este definită de consumul clienţilor

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cerere variabilă la intervale variabile Această metodă este cea mai nefavorabilă

pentru firme Icircn acest caz nu se cunoaște nici cacirct se consumă pe zi nici icircn ce

perioadă se epuizează stocul nici intervalul de reaprovizionare nici stocul maxim

necesar

Icircn cazul SC SPUMOTIM SA metoda de gestiune a stocurilor aleasă este cerere

variabilă la intervale de timp egale

33 Dimesionarea propriu-zisă a depozitului

-suprafața necesara

-volum

-suprafața și valoare

Stotala=Sbaza + Sanexa

Sbaza - suprafețele pentru activitatea de bază(spatii de depozitare propri-zise inchise

semiicircnchise șoproane copertine platforme de depozitare rampe precum și acele spații stracircns

legate de procesul de manipulare păstrare și comercializare a mărfurilor)

Sanexa- suprafețele anexe (birouri grupuri sociale garaje drumuri platforme)

Coeficientul de utlizare a volumului(Vn)

Vn=SnIn unde

Sn-suprafața depozitului propriu-zis

In- icircnalțimea depozitului

Icircn activitatea de proiectare a depozitelor şi pentru analiza gradului de folosire a depozitelor existente se foloseşte o serie de coeficienţi

1048766 coeficientul de utilizare a suprafeţei (Kus) care reprezintă gradul de utilizare a suprafeţei totale de depozitare se calculează ca şi raport icircntre suprafaţa de depozitare propriu-zisă (Sd) şi suprafaţa totală a depozitului (Sdt)

Kus = Sd Sdt

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

1048766 coeficientul de utilizare a icircnălţimii depozitului (Kuicirc) cu ajutorul căruia se determină gradul de utilizare a icircnălţimii depozitului se calculează ca şi raport icircntre icircnălţimea medie a depozitului (Icircm) şi icircnălţimea maximă utilă (Icircmu)

Kui=ImImu

1048766 coeficientul de utilizare a volumului (Kuv) care reprezintă ponderea utilizării volumului depozitului calculacircndu-se ca şi produs icircntre coeficientul de utilizare a suprafeţei (Kus) şi coeficientul de utilizare a icircnălţimii depozitului (Kuicirc)

Kuv=KusKuicirc

1048766 suprafaţa necesară pentru o unitate de volum depozitată (su) care se calculează ca şi raport icircntre suma suprafeţei de depozitare propriu-zisă (Sd) şi suprafaţa auxiliară (Sa) şi volumul mărfurilor depozitate (V)

Su=Sd+SaV

1048766 coeficientul folosirii capacităţii depozitului icircn timp calculat ca şi raport dintre produsul icircntre cantitatea depozitată (Qd) şi zilele de funcţionare a depozitului (Zf) şi produsul icircntre capacitatea depozitului (Cd) cu zilele calendaristice ale unui an (365)

Kfcd=QdZfCd365

1048766 costul total pe unitatea depozitată (CTud) cu ajutorul căruia se poate cunoaşte nivelul cheltuielilor necesare cu depozitarea unei unităţi de volum in perioada unui an de zile calendaristic calculat după următoarea formulă

CTud=ViA+CheQdicircn care Vi ndash valoarea de inventar a tuturor mijloacelor fixe din depozit A ndash cota de amortizare a mijloacelor fixe Che- cheltuieli de exploatare Qd ndash cantitatea depozitată

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

34 Criterile de selecție ndash Model de selecție de decizie

Criteriul ales pentru dimensionarea depozitului este criteriul utilizării maxime a spațiului

icircn care se va ține seama de utilizarea icircn cel mai icircnalt grad a spațiului și este aplicabil icircn special icircn

cazurile icircn care spațiul disponibil este limitat

Deciziile referitoare la alegerea tipurilor de depozite presupun analizarea de către logisticieni a

variantelor posibile Selecţia anumitor tipuri şi modul lor de combinare sunt direct influenţate

de caracteristicile cererii clienţilor politica firmei avantajele şi limitele fiecărui tip de depozit şi

existenţa pe piaţă a unor operatori de icircncredere specializaţi icircn oferirea de servicii de

depozitare

Alegerea formei de aprovizionare se bazează pe analize diagnostic riguroase prin care să se

identifice oportunităţile fiecărei modalităţi şi mai ales posibilităţile firmei de a le valorifica Icircn

asemenea analize preponderente vor fi criteriile economice dar se vor utiliza şi criterii de altă

natură (sociale politice etc)

Necesitatea unor asemenea analize reiese din faptul că se pot aloca eforturi substanţiale

pentru cunoaşterea acestor relaţii şi deci icircn mod logic se aşteaptă rezultate pozitive pe termen

cacirct mai lung pe de o parte iar pe de altă parte pot să apară anumite ameninţări - cum ar fi

creşterea dependenţei faţă de furnizor - icircn cazul furnizorului unic sau al folosirii unor resurse

materiale foarte speciale

Principalele probleme care se pun din punct de vedere al stabilirii formei (formulei) de

aprovizionare sunt

- alegerea icircntre aprovizionarea de la un furnizor unic sau de la mai mulţi pentru

acelaşi produs

- alegerea icircntre aprovizionarea directă (de la producători) şi indirectă (prin

intermediar)

- alegerea icircntre aprovizionarea pe bază de contract sau pe bază de comandă

- alegerea formulei de cumpărare - individual sau icircn comun

Pentru aprovizionare s-a ales criteriul eficientei maxime CALITATEPRETagraveMAXIM

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cap IV Dimensionarea din perspectiva distribuției și transportului extern

Distribuţia cuprinde toate activităţile care au ca scop trecerea unor produse sau bunuri

de la producător (icircntreprindere producătoare) la consumatorutilizator (icircntreprindere

uilizatoareconsumatoare a respectivelor produse sau persoane fizice) Ea are deci ca scop să

lege producţia de consum Rolul pe care distribuţia icircl are este următorul

- de a regulariza mişcarea bunurilor şi serviciilor icircntre producţie şi consum amortizacircnd

atunci cacircnd apar efectele negative ale fenomenelor conjuncturale ale pieţei

- de a informa producătorul asupra nevoilor şi dorinţelor clientelei

- de a satisface clientela furnizacircndu-i un anumit număr de servicii

Transportul extern ( icircn exteriorul icircntreprinderii ) se referă la deplasarea materiilor

prime materialelor și produselor finite putacircndu-se face pe distanțe medii și lungi cu mijloace

de transport adecvate cantităților de mărfuri necesare aprovizionării șisau distribuției

Icircn ceea ce privește distribuţia la SC SPUMOTIM SA el se execută cu mijloace de

transport acoperite uscate curate ferite de lumină Fiecare lot va fi icircnsoțit de o declarație de

conformitate

Pentru livrarea mărfurilor către clienții firmei Spumotim nu asigură transportul Clienții

icircși transportă produsele comandate icircnchiriind camioane sau minibus-uri direct de la firmele de

transport din țară Icircnsă există și situații mai rare cacircnd Spumotim trebuie să asigure transportul

Această cerință este prevăzută icircn contractul de vacircnzare ndash cumpărare Icircn aceste cazuri Spumotim

icircnchiriază camioanele necesare de la casele de expediții preferate (DUNCA ndash TIMIȘOARA EFE ndash

BUCUREȘTI HEPTACO ndash TIMIȘOARA DINUTRANS ndash SĂCĂLAZ CARGOTRANS ndash BUCUREȘTI

TRUCK SPED ndash TIMIȘOARA PETROFLAX ndash P NEAMȚ)

Icircnainte de a fi incărcate icircn camioanele icircnchiriate de către client mărfurile sunt verificate

din punct de vedere calitativ După ce ies din fabrica Spumotim și se indreaptă spre client

Spumotim nu icircși mai asumă răspunderea pentru mărfurile livrate Dacă acestea sunt distruse

pierdute sau furate casa de expediții angajată de client ii acordă o despăgubire Același lucru se

icircntacircmplă și icircn cazul icircn care Spumotim icircnchiriază camioanele necesare de la o firmă de expediție

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Societatea nu icircși asumă răspunderea pentru marfa distrusă icircn timpul transportului casa de

expediții acordacircnd o despăgubire clientului dacă plata s-a efectuat icircnaintea livrării sau

societății Spumotim dacă nu s-a efectuat icircncă plata mărfurilor de către client și aceasta este

icircncă proprietatea ei

Principalele materii prime utilizate icircn cadrul activității productive de la SC Spumotim

SA sunt următoarele

1 Poliol-transportul se face cu cisterna proprie și cu cisternele furnizorului de la SC

Oltchim Racircmnicu Vacirclcea

2 Izocianat-transportul se face cu cisterna proprie și cu cele ale furnizorului de la SC

Oltchim Racircmnicu Vacirclcea

3 Antiaderenți

4 Coloranți-Huntsman Romacircnia

5 Activatori

6 Adezivi

7 Inserții metalice- transportul se face cu Tir-ul de la Alfa Rom Carpați Industrial Grup

Pitești

8 Textile

Se poate oberva că principalul criteriu de selecţie a soluției optime icircn cadrul procesului

de aprovizionare este acela al eficienţei maxime Firma beneficiază de 2 cisterne proprii cu care

se desfășoară principalele activități de aprovizionare acestea avacircnd o capacitate mare de

transport dar icircn procesul de aprovizionare se mai folosesc de asemenea și mijloacele de

transport specifice care sunt puse la dispoziție de către furnizori Se obține astfel un raport

calitatepreț maxim

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

CapV Dimensionare

Manipularea

Manipularea articolelor din spumă poliuretanică flexibilă se face conform normelor de

tehnică a securității și prevenirea și stingerea incendiilor pentru material combustibile

Manipularea produselor finite sau a celor nefinalizate se face manual și mai rar cu transpalețiIcircn

cazul materiilor prime manipularea se face manual sau mecanizat pentru produsele textile și iar

pentru substanțe nu se face manipulare(doar transport intern)

Transportul intern

Transportul intern se face cu mijloce proprii Materiile prime cele mai importante

( poliol și izocianat) nu se transportă intern ele fiind descărcate direct icircn rezervoare Celelalte

materii prime se transportă cu mijloace de transport proprii ale intreprindere icircn funcție de

cantitate Icircn cazul produselor finite transportul intern se face atacirct manual cacirct și cu cărucioare

transpaleți motostivuitoare

Aprovizionarea

SC Spumotim SA se asigură că produsele sau serviciile achiziționate sunt conforme cu

necesitățiile organizației și condițiile specific icircn documentația de aprovizionareconform

prevederilor procedurii generale de aprovizionarerdquo

De asemenea pentru a preveni un impact asupra mediului la utilizarea bunurilor

aprovizionateorganizația identifică aspectele de mediu la recepția bunurilor pe baza

documentelor de aprovizionare sau a cerințelor de mediu comunicate furnizorilor

Icircn funcție de importanța produselor și a echipamentelor utilizatefurnizorii sunt selectați pe

baza aptitudinilor acestora de a satisface condițiile de calitate și de mediu ale produselor

Un considerent major la aprobarea furnizorilor pentru elementele cu impact asupra

calității produsului șisau a mediului icircl constituie sistemul de management al calității și de

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

mediu al furnizorilor politica firmei e de a selecta furnizorii certificați icircn conformitate cu

standardele SR EN 9001ISO 169492002 și SR EN ISO4001atunci cacircnd acest lucru este posibil

Furnizorilor li se cere ca la livrare să furnizeze dovezi de conformitate cu specificațiile

Documentație de aprovizionare sunt elaborate cu detalii specifice privitoare la

cantitate

descriere

preț

specificații de livrare

instrumente speciale

specificații tehnice

cerințe de ambalare

termene și condiții de transport

depozitare

manipulare

păstrare după caz

Produsele achiziționate sunt verificate validate de către comisia de recepție desemnată

de managerul departamentuluiatunci cacircnd produsele sunt duse direct la punctele de

lucruProdusele achiziționate pot fi verificate și de către client la solicitarea acestuia Cacircnd este

posibil materialele sunt supuse proceselor de verificareiar dacă verificarea indică

nesatisfacerea specificațiilor de calitatesunt notate ca și produse neconforme

Produsele de aprovizionat sunt pentru

Satisfacerea cerințelor clienților (ofertecontractecomenzi)

Necesar intern (piese de schimbstocconsumabilediverseservicii)

- se face identificarea aspectelor de mediu semnificative asociate produselor și

serviciilor aprovizionate de catre managerul departamentului de Import-ExportSPD

sau a responsabilului de aprovizionare

-se calculează valoarea produselorserviicilor și se transmite printr-un

memoriu directorului general

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Depozitarea

Depozitarea materiilor prime se face astfel

1 Pentru poliol și izocianat Spumotim dispune de două magaziiuna pentru secția de

Turnări auto și alta pentru secția de Spumare-Prelucrare

2 Pentru secția auto mai există o magazie pentru inserții metaliceAcestea sunt depozitate

in containăre

3 Pentru secția Confecții-Articole camping o magazie ce conține produse

textilenasturifermoare

4 Pentru celelalte materii primeantiaderenți activatori adezivi coloranțietc icircncă o

magazieAcestea se depozitează de obicei icircn butoaie de 100-200kg

Exemplu magazia de materii prime (poliol și izocianat) pentru secția turnări auto

Magazia conține 5 rezervoare de izocianat și 4 de poliol cu o capacitate de 30 t Icircn ea mai

sunt și rafturi pe care sunt depozitate matrițele de la instalația de turnare icircn forme

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Fig 5 Depozit de materii prime

-rezervor poliol

-rezervor izocianat

12 ndash reprezintă rafturi pe care sunt depozitate matrițel

ZONĂ DE DEPOZITARE

1 2

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Transportul extern

Transportul se execută cu mijloace de transport acoperite uscate curate ferite de

lumină Fiecare lot va fi icircnsoțit de o declarație de conformitate

Transportul extern al materiilor prime utilizate pentru producție icircn cadrul firmei sunt

aduse de către departamentul aprovizionare pe baza contractelor icircncheiate cu

furnizoriiCantitățile de referință care se trec in contracte se estimează pe baza consumului

anului precedent la care se adaugă o marjă de +20

Controlul informațiilor

Icircn ceea ce privește partea de control al informațiilor s-ar putea imlementa un sistem

ERP care reprezintă o icircmbinare a practicilor de management al afacerilor cu tehnologia

informațiilor prin care procesele de afaceri ale unei companii sunt integrate in cadrul

sistemului informatic in vederea atingerii unor obiective de business specifice Se recomandă

implementarea unui sistem ERP pe o infrastructura IT optimă astfel icircncacirct procesele de afaceri

să opereze la un randament care să permită atingerea obiectivelor de business prestabilite

Un astfel de sistem ERP ar realiza integrarea tuturor funcțiilor de conducere ale unei

companii plecacircnd de la planificare asigurarea stocului de materii prime și materiale definirea

tehnologiilor coordonarea proceselor de producție și nu in ultimul racircnd la realizarea gestiunii

financiar - contabile a resurselor umane a stocurilor de produse finite și terminacircnd cu

dezvoltarea și menținerea relațiilor cu clienții și partenerii de afaceri

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cap VI ConcretizareRealizare sistem sau procesprodus

52 Concretizare a datelorpropuneri

Dispozitivele alese pentru transport si manipulare suntcarucioarelePentru acest depozit

sunt alocate un nr de 4 carucioare in rest transportul intern se face manual cu muncitori

necalificati dat faptul ca buretii din sezuturi si spatare sunt usori si nu necesita dispozitive

performante de manipulare si transport intern

Tipul de depozit ales este cel cu circulatie liniara cu marfuri amplasate longitudinal

M

CV

SA

ND

ER

O

Bir

ou

gest

ion

ar

Bir

ou

gest

ion

ar

Repere neconforme

Repere neconformeZONĂ TRANZIT

LO

GA

N

LO

GA

N

LO

GA

N

MC

V

MC

V

M

CV

SA

ND

ER

O

SA

ND

ER

O

SA

ND

ER

O

LO

GA

N

ZONĂ DEPOZITARE PRODUSE FINITE

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Pentru depozitul auto de produse finite se folosește metoda FIFO(primul intrat-primul

ieșit) adică bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție (sau de producție) al

primei intrări (lot) Pe măsura epuizării lotului bunurile ieșite din gestiune se evaluează la

costul de achiziție (sau de producție) al lotului următor icircn ordine cronologică

Metoda de gestiune a stocurilor

Presupune aprovizionarea şi reaprovizionarea cu loturi şi cantităţi care trebuie estimate la

anumite momente calendaristice Acest tip de gestiune este specific pentru nesătorii fabricile

de confectii de mobilă etc ce au un nomenclator constant de producţie dar care trebuie să se

adapteze icircn functie de cererea de ţesătura culoare modă

Se reprezintă grafic icircn figura

Se observă că trebuie să existe un stoc de alarmă care să preia fluctuatiile cererii

variabile iar nivelul de alarmă este superior celui de sigurantă

Suprafață de depozitare este de 4078 msup2 Aici se depozitează șezuturile și spătarele

pentru Dacia Logan MCV Sandero Produsele sunt delimitate icircn 12 părţi cu ajutorul unor

grilaje din fier și lemn Fiecare tip de mașină are cacircte 4 părți corespunzătoare fiecăriu tip de

componentă cu o lățime de 15 m Icircn magazia de produse finite pe lacircnga zona de depozitare se

află și biroul gestionarului și zona de tranzit

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Aprovizionarea se face icircn mod direct de la un singur furnizor pentru materiile prime

importante(poliolizocianat)

Aprovizionarea directă presupune ca icircn mod direct să se negocieze şi să se formalizeze relaţiile

de aprovizionare (contract comandă etc) să se efectueze plăţile respectiv să aibă loc transferul

produselor de la producător la consumator

Aprovizionarea de la un furnizor unic

Dacă icircn general se recomandă să nu se apeleze la un singur furnizor - pentru evitarea

creşterii gradului de dependenţă de acesta - există situaţii icircn care această formă de

aprovizionare este eficientă şi anume

1 Icircn cazul existenţei unor relaţii anterioare eficiente sau al folosirii contractelor

pe termen lung eventual al stabilirii unor relaţii de parteneriat

2 Icircn cazul icircn care furnizorul deţine monopolul tehnic icircn ce priveşte fabricarea

unui produs

3 Dacă un furnizor oferă un nivel de calitate preţ şi service deosebit

4 Dacă nivelul comenzilor nu asiguro icircmpărţire economică a acestora la mai mulţi

furnizori (apar costuri suplimentare de lansare a comenzilor)

5 Icircn cazul icircn care se pot obţine reduceri de preţ sau a cheltuielilor de

aprovizionare

6 Icircn cazul unor produse care se caracterizează printr-un nivel calitativ deosebit

7 Este mai facilă şi eficientă o planificare riguroasă respectiv trecerea către

aprovizionarea de tip JIT

Principalele dezavantaje ale unei asemenea forme de aprovizionare sunt imposibilitatea

punerii icircn concurenţă a furnizorilor şi riscul de creştere a gradului de dependenţă faţă de

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

furnizor Dezavantajele acestei forme de organizare a aprovizionării reies din analiza avantajelor

aprovizionării de la mai mulţi furnizori

Cele mai importante forme prin care se icircnfăptuieşte şi care impun şi adoptarea de

strategii specifice sunt

1 ndash distribuţie exclusivă ndash constă icircn plasarea prin intermediul unui singur distribuitor sau

reprezentant Se practică icircn cazul bunurilor de valoare mare mai ales al mijloacelor de

producţie precum şi icircn cazul exporturilor

2 ndash distribuţie intensă ndash constă icircn plasarea produselor prin toate mijloacele avute la

dispoziţie pentru a avea un grad de acoperire a pieţii cacirct mai mare Se practică icircn cazul

bunurilor de folosinţă curentă ce se cumpără zilnic sau la intervale mici fără a fi interesantă

marca produsului

3 ndash distribuţie inversă ndash constă icircn recuperarea icircn scopuri productive a unor componente

rămase icircn urma consumului (ambalaje materiale deficitare etc) Icircn acest caz ciclul este

consum ndash distribuţie ndash producţie Se constată icircn ultimele decenii o preocupare deosebită a

ţărilor dezvoltate pentru a recupera refolosi şi recicla tot ce se poate deoarece se asigură

reducerea cheltuielilor cu producerea unor bunuri şi protejarea resurselor naturale mai ales a

celor neregenerabile Şi icircn acest mod distribuţia contribuie la progresul economico-social

Funcţiile distribuţiei

Distribuţia ca intermediar icircntre producţie şi consum este determinată de acestea dar

la racircndul ei are un rol activ asupra lor influenţacircnd atacirct producţia din ciclul următor cacirct şi

consumul din ciclul prezent

Relaţiile de interdependentă dintre distribuţie şi producţie respectiv consum sunt puse

icircn evidenţă de către funcţiile pe care aceasta le icircndeplineşte icircn cadrul circuitului economic

1 ndash funcţia de schimbare a proprietăţii asupra produsului ndash se realizează prin operaţiuni

comerciale care constau icircn repartizare vacircnzare cumpărare prezentare şi servicii etc

2 ndash funcţia de transport ndash asigură scurgerea produselor de la producător la distribuitor şi de

la acesta la consumator după ce de regulă suportă şi operaţiuni de depozitare Cum situaţiile

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

icircn care consumatorul icircşi cumpără direct produsul de la producător sunt rare activitatea de

transport devine inevitabilă şi icircnseamnă cheltuieli ce sporesc valoarea produsului

3 ndash funcţia de stocare ndash permite ajustarea icircn timp a producţiei la evoluţia cererii De obicei

distribuitorul cumpără (se aprovizionează) de la producător (icircn partidă mare ndash engros) la

anumite intervale de timp şi pune la dispoziţie permanent consumatorului care va găsi

produsul atunci cacircnd icircl doreşte Depozitarea trebuie să asigure condiţii bune pentru a nu se

altera caracteristicile produsului

4 ndash funcţia de sortare şi ambalare ndash face posibilă oferirea unei varietăţi de produse sub

aspect calitativ structural de marcă Distribuitorul transformă lotul de producţie icircn lot de

vacircnzare oferindu-i produsul consumatorului individual sau icircn loturi mici

5 ndash funcţia de promovare ndash oferă informaţii consumatorului despre produse iar prin formele

de vacircnzare utilizate publicitate etc contribuie la creşterea volumului vacircnzării

6 - funcţia de service ndash constă icircn activităţi legate direct de vacircnzare şi negociere de livrare

instalare (a bunurilor de folosinţă icircndelungată) reparaţiilor icircn perioada de garanţie

7 ndash funcţia financiară ndash se realizează prin faptul că distribuitorul cumpără de la producător icircn

partidă mare oferindu-i contravaloarea produselor ceea ce-i permite continuitatea activităţii

chiar dacă produsele nu au ajuns la consumator Icircn acest fel distribuitorul este cel care

finanţează continuitatea producţiei asumacircndu-şi riscul

8 - funcţia socială ndash constă icircn asigurarea protecţiei intereselor consumatorului şi educarea

sa prin numeroase mijloace pe care comerţul le are la dispoziţie

Distribuţia icircşi icircndeplineşte aceste funcţii prin elementele sale componente canalele de

distribuţie distribuţia fizică comerţul engros şi comerţul cu amănuntul

Structura canalelor de distribuţie

Denumit adesea canal de marketing canalul de distribuţie este componenta esenţială a

submixului de distribuţie Canalul de distribuţie gestionează schimbările prin care trece un

produs icircn drumul său de la producător pacircnă la consumatorul final El apare ca ldquo o combinaţie de

utilităţi şi funcţiuni asigurate de icircntreprindererdquo ca o reţea de organizaţii şi persoane care au

responsabilitatea de a asigura disponibilitatea bunurilor la nivelul consumatorului El reflectă

atacirct itinerariul cacirct şi modalităţile ce asigură fluxul bunurilor de la producător la consumator

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Canalul de distribuţie trebuie privit ca un sistem ale cărui componente producător

consumator şi intermediar se condiţionează reciproc De asemenea canalul de distribuţie

vizează nu numai circuitul deplasării ruta pe care aceasta o urmează ci şi succesiunea de

transferuri a titlului de proprietate icircntre verigile componente ale lanţului de distribuţie extins

pacircnă la consumatorul final

Dimensiunile canalului de distribuţie

Orice canal de distribuţie se caracterizează prin trei dimensiuni

1 ndash lungimea ndash reprezintă numărul de etape verigi intermediare prin care trece produsul de

la producător la consumator (nu distanţa icircn spaţiu) Din acest punct de vedere se pot delimita

cacircteva tipuri de canale

a ndash canal direct ndash icircn care relaţia producător ndash consumator este nemijlocită deci nu apare

intermediarul (ex- serviciul de reparat icircncălţăminte cumpărarea pacircinii direct de la cuptor şi icircn

mod frecvent la bunurile de investiţii de producţie)

b ndash canal scurt ndash icircn care apare intermediarul Este un canal indirect cu un singur intermediar

ndash detailistul ndash considerat canal tradiţional Se utilizează mai ales pentru produsele

agroalimentare perisabile dar şi pentru produse de valoare mare de noutate de modă sau

cacircnd piaţa este concentrată Icircn cazul mijloacelor de producţie depozitele specializate pun la

dispoziţia consumatorului produsele icircn general pe bază de comenzi

Icircn acest caz producătorul icircşi asumă funcţia distribuţiei fizice pacircnă la magazin Avantajele

acestui tip de canal se reflectă icircn reducerea cheltuielilor realizarea relaţiei cu consumatorii sau

mărirea vitezei de rotaţie Distribuitorul este cel care icircşi asumă riscul comercial şi funcţia de

promovare

c ndash canalul lung ndash icircn care icircntre producător şi consumator de obicei apar doi intermediari

engrosistul şi detailistul

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Se utilizează icircn mod frecvent pentru mărfurile cu sortiment complex cu cerere

sezonieră sau care presupun operaţiuni de sortare ambalare etc Icircn acest caz produsele trec

printr-o singură verigă de depozitare dar pot fi şi mai multe Un asemenea canal necesită

cheltuieli mai mari icircncetinirea vitezei de rotaţie şi chiar pierderi datorită condiţiilor de

depozitare dar asigură o aprovizionare ritmică şi condiţii icircn genere adecvate de păstrare

d ndash canal complex ndash icircn care există mai mult de două verigi intermediare care vor spori

cheltuielile Se icircntacirclneşte mai ales icircn ţările dezvoltate ce practică comerţ integrat şi icircn comerţul

internaţional dar icircl icircntacirclnim adesea şi pentru bunuri de folosinţă curentă

2 ndash lăţimea canalului ndash numărul unităţilor prin care se asigură desfacerea produsului icircn

cadrul fiecărei etape a circuitului Icircn cazul bunurilor de consum lăţimea creşte pe măsura

apropierii de consumatori dar la bunurile de investiţii ea este mai redusă Lăţimea canalului de

distribuţie stă la baza selectivităţii distribuţiei icircn funcţie de care se disting mai multe forme de

distribuţie

a ndash distribuţie intensivă sau generală

b ndash distribuţie selectivă

c ndash distribuţie exclusivă ndash presupune alegerea unui singur intermediar convenit printr-un

contract prin care cumpărătorul se obligă să vacircndă numai comerciantului respectiv pe o

anumită piaţă Vacircnzarea prin franchising ndash se utilizează icircn ţările dezvoltate pentru produsele de

marcă

3 ndash adacircncimea canalului ndash reflectă gradul de dispersie icircn spaţiu al punctelor de vacircnzare al

apropierii de punctele de consum La bunurile de producţie adacircncimea e redusă distribuţia

avacircnd grad ridicat de concentrare teritorială la bunurile de consum adacircncimea e mare unele

fiind aduse la domiciliu (comandă corespondenţă comis-voiajor) Canalul de distribuţie este

specific fiecărei categorii de produs iar adesea acelaşi produs se poate afla icircn canale de

dimensiuni diferite Ca urmare la nivelul economiei naţionale se creează o adevărată reţea de

distribuţie formată din persoane şi organizaţii

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Icircn cazul companiei SC SPUMOTIM SA se folosesc canale directe şi scurte Produsele

finite sunt preluate de clienți și transportate cu propriul parc auto prin intermediari sau cu

ajutorul unei firme logistice

Cap VII Măsurare analiză imbunătățire

Pentru compania SC SPUMOTIM SA controlul și verificarea permanentă a activităților

logistice este realizată de un reprezentant al departamentului logistic care se ocupă de buna

desfășurare a activităților ce depind atacirct de logistica internă cacirct și de cea externă

Icircn ceea ce privește manipularea și transportul intern se face o verificare la fiecare 14

zile lucrătoare a tututor echipamentelor și utilajelor care sunt folosite icircn momentul de față

Astfel responsabilul logistic va stabili monitorizările si măsurările ce trebuie efectuate si

dispozitivele de monitorizare si măsurare necesare pentru justificarea conformităţii utilajelor cu

cerinţele specificate

Icircn cazul manipulării şi transportului intern se va verifica icircn permanenţă timpul efectiv de

lucru al utilajelor folosite conform formulei de mai jos

tp = tinc + ttr + tdes icircn care

tinc = timpul de icircncărcare al mijlocului de transport

ttr = timpul de transport efectiv ( și gol și icircncărcat )

tdes = timpul de descărcare

De exemplu icircn cazul cărucioarelor de transport icircncărcarea acestuia se poate realiza

icircntr-un interval de 2 minute timpul de transport pacircnă la destinație icircmpreună cu cel de

icircntoarcere ar fi 5 minute iar cel de descărcare ar fi de 1 minut atunci putem spune că timpul

procesului se ridică efectuacircnd o simplă adunare la 8 minute Orice coboracircre sub acest interval

denotă o lipsă de productivitate și ar trebui să se icircncerce icircn permanență o icircmbunătățire a

acestui timp Aceasta se poate realiza prin icircntreținerea continuă a echipamentelor de transport

interne asiguracircndu-se Icircn permanență funcționarea lor la capacitate maximă și un randament

ridicat

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Icircn ceea ce privește aprovizionarea și depozitarea putem spune că timpul de depozitare

al produselor finite este dat de fluctuația cererii pe piață Firma trebuie să mențină icircn

permanență un stoc de siguranță iar metoda de determinare a necesarului de aprovizionat este

aceea a cererii aleatorii la intervale egale Se cunosc cu certitudine numai intervalele de

reaprovizionare materia primă achiziționacircnd-se icircn funcție de comenzile primite

Icircn cazul transportului extern distribuția nu este realizată de către de către SC

SPUMOTIM SA clienții transportacircndu-și singuri produsele comandate fie prin contractarea

unor intermediari fie prin folosirea serviciilor anumitor firme logisice Aprovizionarea icircn schimb

se realizează cu ajutorul cisternelor proprii și cu ale mijloacelor de transport externe puse la

dispoziție de către furnizori Șefului departamentului logistic trebuie să urmărească icircn

permanență evoluția raportului CalitatePreț și să-l mențină la un nivel maxim Putem spune că

acest criteriu este cel mai relevant icircn măsurarea și analiza eficacității procesului de

aprovizionare desfășurat icircn cadrul societății

Cap VIII Responsabilitatea managementul firmei

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Această direcţie de analiză urmăreşte stabilirea gradului de icircncredere pe care icircl oferă

icircntreprinderea privind asigurarea unui nivel competitiv şi permanent al calităţii producţiei

Sistemul de conducere și asigurare a calităţii (SQAC) are ca principal obiectiv stabilirea

nivelului de implementare a SQAC sub raportul cuprinderii icircn sistem a tuturor activităților

implicate precum și a funcționării corecte a tuturor elementelor componente ale sistemului

Verificarea calităţii fabricaţiei urmărește evaluarea particularităților precum și a

metodelor utilizate pentru verificarea calității serviciilor si produselor precum și eficiența

acestor verificări

Calitatea proiectelor se bazeaza pe examinarea normelor interne a caietelor de sarcini

și a proiectelor de execuție O problemă importantă care apare aici este găsirea procedurii de

corelare icircn anumite cazuri a cerințelor clienților cu proiectele de care dispune firma Nivelul

autorității funcțiunii laquocalitateraquo se evaluează in principal prin felul icircn care organele de asigurare

a calității icircși exercită dreptul de a opri procesul de deservire a clienților icircn cazurile icircn care nu

sunt respectate condițiile de calitate Autoritatea funcțiunii calitate este asigurată integralLa

nivelul conducerii superioare se analizează periodic situația calității determinacircnd angajarea

tuturor compartimentelor și a resurselor necesare icircn acțiunile pentru creșterea nivelului

calității

Icircn ceea ce privește calitatea aprovizionării acest criteriu urmărește evaluarea calității

produselor procurate de la furnizori sub forma de materii prime sau componente Analiza

pornește de la concepția conform căreia pentru calitatea materiilor prime semifabricatelor sau

componentelor primite din afară responsabilitatea revine integral celui care le comercializează

Sistemul de recepție a materiilor prime este integrat icircn acorduri de partenierat pe termen

mediu și lung cu subfurnizorii incluzacircnd colaborarea pentru asigurarea calității prin eforturi

comune

Costurile calităţii reprezintă un criteriu important ce evaluează politica de calitate pe

care o desfășoară firma atacirct prin măsura cheltuielilor care se fac pentru prevenirea defectelor

cat și a celor determinate de noncalitate Analiza costurilor trebuie privită ca un instrument

absolut necesar al managementului calității Costurile calității sunt procesate și analizate Pe

baza acestor analize se stabilesc măsuri corective și se urmărește corectarea lor

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Managementul general al firmei cuprinde pe de o parte o evaluare a calităţii procesului

managerial şi pe de altă parte calitatea echipei manageriale Icircn scopul evaluării sunt examinate

strategia firmei structura organizaţională metodele şi tehnicile manageriale precum şi nivelul

de informatizare implicat icircn procesul de management

Metodele tehnicile şi instrumentele manageriale utilizate icircn procesul de conducere icircn

raport cu obiectivele stabilite icircn strategia firmei scopurile urmărite cerinţele de optimizare a

capacităţii de muncă a componenţilor echipei manageriale şi motivarea icircntregului personal

pentru atingerea obiectivelor firmei sunt la un nivel optim Funcţionalitatea şi eficienţa

sistemului informaţional managerial şi modul de integrare al acestuia icircn procesul managerial şi

icircn structura organizaţională a firmei sunt parţial inadecvate necesitacircnd reproiectări şi unele

dezvoltări

Conducerea societăţii e asigurată de un Director General un Director de Calitate un

Director Economic un Director Comercial și un Director Tehnic Firma asigură personal cu

calificare corespunzătoare să efectueze procesul tehnologic şi cerinţele de funcţionare a firmei

Stilul de conducere adoptat de firmă este cel echilibrat care se manifestă prin o preocupare

constantă şi echilibrată atacirct pentru oameni cacirct şi pentru activitatea economică

Prin certificările primite pentru Sistemul Calității Protecția Mediului Analize și Control

organizația demonstrează cunoașterea și folosirea standardelor de calitate corespunzacircnd

Normelor Europene fiind un partener de icircncredere pentru colaboratorii ei

Personalul organizației 644 de salariați dintre care

bull 122 personal TESA din care -5 directori

-18 șefi de departamente

bull 11 maiștri

bull 387 muncitori calificați

bull 124 muncitori necalificați

Organigrama firmei

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cap IX Decizii de icircmbunătățire

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

O acţiune corectivă este o acţiune icircntreprinsă pentru a elimina cauzele unei

neconformităţi detectate sau a altor situaţii nedorite icircn vederea prevenirii repetării acestora

pe cacircnd acţiunea preventivă este o acţiune icircntreprinsă pentru eliminarea cauzelor unor

neconformităţi potenţiale sau a altor situaţii nedorite posibile icircn scopul prevenirii apariţiei

acestora

Pentru SC SPUMOTIM SA am propus două icircmbunătățiri care se doresc a fi

implementate

1 Rearanjarea mărfurilor icircn cazul depozitului de produse finite pentru Dacia Logan

MCV Sandero Acesta conține șezuturi față spătare față șezuturi spate spătare spate pentru

360 de mașini din fiecare tip de Dacie(Logan Sandero MCV)

Varianta inițială a depozitului este prezentată icircn figura 41 din capitolul II Acesta are o

suprafață de 4078 msup2 Marfa ar fi trebuit depozitată icircn stive de max 2 m și utilizată metoda

FIFO doar că datorită aranjării necorespunzătoare(marfa fiind aruncată și nu aranjată) nici unul

din cele două principii nu se respectă

Vom lua cantitatea maximă ce se poate depozita 720 buc spătare față720 buc șezuturi

față 360 buc șezuturi spate360 buc spătare spate pentru toate cele 3 tipuri de mașini

Pentru varianta propusă vom depozita produsele icircn containere și le vom rearanja astfel

icircncacirct aceastea să fie manipulate și transportate mai ușor iar aranjarea icircn depozit să fie

corespunzătoare

Icircn tabelul următor avem reprezentate dimensiunile fiecărui tip de produs fabricat

pentru cele 3 tipuri de mașini precum și dimensiunile containerelor si nrbuccontainer

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

DestinațieDenumire produs

dimensiune[cm]

Dimensiune

Container[cm]

Număr buccontainer

Logan

-șezut față 50times50times15 150times100times150 60

-spătar față 60times50times16 180times150times120 60

-șezut spate 140times50times18 180times140times150 30

-spătar spate 140times55times10 150times140times110 30

MCV

-șezut față 50times50times15 150times100times150 60

-spătar față 60times50times16 180times150times120 60

-șezut spate 140times50times18 180times140times150 30

-spătar spate 140times55times10 150times140times110 30

Sandero

-șezut față 50times47times15 150times150times150 60

-spătar față 60times52times16 180times160times140 60

-șezut spate 1425times47times20 200times143times141 30

-spătar spate 1425times57times10 150times143times115 30

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Pentru 360 de mașini vom avea nevoie de următoarele

Pentru Dacia LoganMCV

720buc șezut față = gt 12 containere -6 icircn lungime(9 m) 1 pe lățime(1 m) 2 icircn

icircnălțime(3 m)

720 buc spătar față = gt 12 containere -6 icircn lungime(108 m) 1 pe lățime(150 m) 2 icircn

icircnălțime (240 m)

360 buc șezut spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(108 m) 1 pe lățime(140 m) 2 icircn

icircnălțime (3 m)

360 buc spătar spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(9 m) 1 pe lățime(140 m) 2 icircn

icircnălțime(220 m)

Pentru Dacia Sandero

720buc șezut față = gt 12 containere - 6 icircn lungime(9 m)1 pe lățime(150 m) 2 icircn

icircnălțime(3 m)

720 buc spătar față = gt 12 containere - 6 icircn lungime(108 m) 1 pe lățime(160 m) 2 icircn

icircnălțime (280 m)

360 buc șezut spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(12 m)1 pe lățime(145 m)2 icircn

icircnălțime (141 m)

360 buc spătar spate = gt 12 containere - 6 icircn lungime(9 m)1 pe lățime(145 m)2 icircn

icircnălțime(230 m)

Noul depozit va arăta ca icircn figura următoare

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Fig5 Noul depozit de produse finite

Bir

ou

gest

ion

ar R

eper

e

nec

onfo

rme

ZONĂ DEPOZITARE PRODUSE FINITE

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Avantajele rearanjării produselor finite icircn spațiul de depozitare sunt următoarele

- manipularea și transportul intern se fac mult mai ușor

- se poate respecta metoda FIFO

- o dată cu introducerea containerele nu există riscul ca marfa să blocheze trecerea sau

să ocupe culoarele de trecere atunci cacircnd depozitu este icircncărcat la capacitate maximă

2 Introducerea unui compartiment logistic care va fi format din directorul de logistic și

de managerul de logistică

Compartimenul logistică răspunde de activitatea de aprovizionare cu bunuri şi

materiale de organizarea din punct de vedere logistic a activităţilor coordonează parcul auto

şi sistemul informatic al organizației

Compartimentul logistică are următoarele atribuţii principale

Asigură aprovizionarea organizației cu materiale şi bunuri

Colaborează cu toate departamentelecompartimentele icircn vederea stabilirii

necesarului logistic

Icircntocmeşte referatele de necesitate pentru achiziţia de bunuri şi serviciii şi le

supune aprobării directorului principal

Icircntocmeşte caiete de sarcini și documentaţia tehnică necesare pentru asigurarea

logisticii instituției

Urmăreşte derularea contractelor de achiziţii

Urmăreşte ca bunurile facturate şi plătite să fie icircn concordanţă din punct de

vedere al cantităţii calităţii şi valorii cu prevederile contractuale sau comenzile emise

după caz Se certifică astfel realitatea regularitatea şi legalitatea bunurilor şi

prestărilor de servicii

Realizează activitatea de amenajare corespunzătoare a spațiilor de depozitare

Asigură şi răspunde de coordonarea activităţii de transport bull Gestionează parcul

auto şi inventarul din dotarea acestuia

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Răspunde de starea tehnică şi estetică a autovehiculelor de icircntreţinerea şi

repararea autovehiculelor de reviziile şi inspecţiile tehnice periodice ale acestora

Răspunde de gestionarea bonurilor de carburante de eliberarea acestora din

gestiune icircn baza consumurilor normate şi utilizarea acestora potrivit reglementărilor

icircn vigoare

Asigură icircntreţinerea si depanarea echipamentelor IT (calculatoare imprimante

scanere monitoare notebook-uri) Asigură instalarea dezinstalarea sistemelor de

operare si a soft-urilor folosite pe stațiile de lucru Realizează intervenții pentru

remedierea disfuncţionalităţilor apărute icircn funcţionarea echipamentelor IT mai sus

menţionate la solicitarea utilizatorilor

Asigură asistenţa pentru achiziţionarea componentelor hardware (hdd fdd

unităţi optice mouse tastaturi memorii RAM surse plăci reţea modem-urietc)

precum şi icircnlocuirea acestora

Page 15: Proiect Final Final

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Din punct de vedere al amplasării mărfurilor și al fluxurilor de circulație distingem mai

multe tipuri de depozite Modul de alegere al unuia sau altuia depinde de frecvența de intrare-

ieșire a mărfurilor icircn aceste depozite și de durata de depozitare a acestor mărfuri Astfel icircn

figurile de mai sus sunt prezentate principalele depozite de acest tip icircntalnite in practica

După natura produselor depozitate avem un depozit de produse finite pentru șezuturi

spatare pentru toate tipurile de Dacie Depozitul este nepaletizat marfa fiind icircnfoliata și

depozitata pe jos icircn stivă cu icircnălțimea de maxim 2 m Icircn funcție de circulația mărfurilor avem

un depozit cu circulație liniară și mărfuri amplasate longitudinal acesta fiind folosit pentru rulaje

medii avacircnd avantajul posibilității efectuării operațiilor multiple și a introducerii și scoaterii

mărfurilor cu aceeași viteză

P

L I M

E

Specificații

P-zona de primire

E- zona de expeditie

L-zona de depozitare cu frecvență lentă

M-zona de depozitare cu frecvență medie

I-zona de depozitare cu frecvență icircnaltă

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

32 Metode de stabilire a necesarului de aprovizionat și de gestiune a stocurilor

Dimensionarea aprovizionării se face ținacircnd seama de următoarele

- sistemul de organizare al producţiei (Just in time Just in case etc)

- tipul producţie (individuală serie masă)

- tipul structurilor de fabricare ( functional celulară icircn flux)

- tipul de management utilizat( prin costuri prin obiective etc)

- condiţiile concrete din fiecare unitate economică icircn ceea ce priveşte

spaţiile de depozitare disponibile mijloacele financiareetc

- mediul ambiant economic icircn care funcţionează respectiva unitate

Funcţie de cele de mai sus principalele cazuri care pot apărea icircn

aprovizionare sunt urmatoarele

Consum uniform(gestiune cu cerere constanta la intervale egale de timp) Este

cazul ideal care se icircntacirclneşte foarte rar Se cunosc foarte bine atacirct stocul maxim

necesar cacirct şi intervalul de timp la care se face reaprovizionare Icircn acest caz se

poate calcula foarte uşor şi momentul icircn care se lansează o comandă pentru

aprovizionare şi implicit un ordin (comanda) de fabricaţie

Lipsa vremelnica de stoc ( perioada determinata și cerere constantă cu

posibilități de ruptură a stocului)

Cerere aleatorie(variabilă) la intervale egale Această metodă prevede dinainte o

frecvenţă fixă de fabricare a fiecărui produs Cacircnd este timpul de lansat

fabricarea se lansează cantitatea necesară pentru a aduce stocul la nivelul

maxim prestabilit (stocul maxim minus stocul actual egal cantitatea lansată)

Cerere constanta la interval variabile Această metodă este numită icircn mod curent

aprovizionare la punctul de consum sau la prag Cacircnd stocul unui anumit produs

atinge un prag dinainte determinat se generează un ordin de fabricaţie a unei

cantităţi fixe stabilită şi ea dinainte Prin urmare cantitatea lansată este fixă şi

frecvenţa variabilă pentru că este definită de consumul clienţilor

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cerere variabilă la intervale variabile Această metodă este cea mai nefavorabilă

pentru firme Icircn acest caz nu se cunoaște nici cacirct se consumă pe zi nici icircn ce

perioadă se epuizează stocul nici intervalul de reaprovizionare nici stocul maxim

necesar

Icircn cazul SC SPUMOTIM SA metoda de gestiune a stocurilor aleasă este cerere

variabilă la intervale de timp egale

33 Dimesionarea propriu-zisă a depozitului

-suprafața necesara

-volum

-suprafața și valoare

Stotala=Sbaza + Sanexa

Sbaza - suprafețele pentru activitatea de bază(spatii de depozitare propri-zise inchise

semiicircnchise șoproane copertine platforme de depozitare rampe precum și acele spații stracircns

legate de procesul de manipulare păstrare și comercializare a mărfurilor)

Sanexa- suprafețele anexe (birouri grupuri sociale garaje drumuri platforme)

Coeficientul de utlizare a volumului(Vn)

Vn=SnIn unde

Sn-suprafața depozitului propriu-zis

In- icircnalțimea depozitului

Icircn activitatea de proiectare a depozitelor şi pentru analiza gradului de folosire a depozitelor existente se foloseşte o serie de coeficienţi

1048766 coeficientul de utilizare a suprafeţei (Kus) care reprezintă gradul de utilizare a suprafeţei totale de depozitare se calculează ca şi raport icircntre suprafaţa de depozitare propriu-zisă (Sd) şi suprafaţa totală a depozitului (Sdt)

Kus = Sd Sdt

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

1048766 coeficientul de utilizare a icircnălţimii depozitului (Kuicirc) cu ajutorul căruia se determină gradul de utilizare a icircnălţimii depozitului se calculează ca şi raport icircntre icircnălţimea medie a depozitului (Icircm) şi icircnălţimea maximă utilă (Icircmu)

Kui=ImImu

1048766 coeficientul de utilizare a volumului (Kuv) care reprezintă ponderea utilizării volumului depozitului calculacircndu-se ca şi produs icircntre coeficientul de utilizare a suprafeţei (Kus) şi coeficientul de utilizare a icircnălţimii depozitului (Kuicirc)

Kuv=KusKuicirc

1048766 suprafaţa necesară pentru o unitate de volum depozitată (su) care se calculează ca şi raport icircntre suma suprafeţei de depozitare propriu-zisă (Sd) şi suprafaţa auxiliară (Sa) şi volumul mărfurilor depozitate (V)

Su=Sd+SaV

1048766 coeficientul folosirii capacităţii depozitului icircn timp calculat ca şi raport dintre produsul icircntre cantitatea depozitată (Qd) şi zilele de funcţionare a depozitului (Zf) şi produsul icircntre capacitatea depozitului (Cd) cu zilele calendaristice ale unui an (365)

Kfcd=QdZfCd365

1048766 costul total pe unitatea depozitată (CTud) cu ajutorul căruia se poate cunoaşte nivelul cheltuielilor necesare cu depozitarea unei unităţi de volum in perioada unui an de zile calendaristic calculat după următoarea formulă

CTud=ViA+CheQdicircn care Vi ndash valoarea de inventar a tuturor mijloacelor fixe din depozit A ndash cota de amortizare a mijloacelor fixe Che- cheltuieli de exploatare Qd ndash cantitatea depozitată

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

34 Criterile de selecție ndash Model de selecție de decizie

Criteriul ales pentru dimensionarea depozitului este criteriul utilizării maxime a spațiului

icircn care se va ține seama de utilizarea icircn cel mai icircnalt grad a spațiului și este aplicabil icircn special icircn

cazurile icircn care spațiul disponibil este limitat

Deciziile referitoare la alegerea tipurilor de depozite presupun analizarea de către logisticieni a

variantelor posibile Selecţia anumitor tipuri şi modul lor de combinare sunt direct influenţate

de caracteristicile cererii clienţilor politica firmei avantajele şi limitele fiecărui tip de depozit şi

existenţa pe piaţă a unor operatori de icircncredere specializaţi icircn oferirea de servicii de

depozitare

Alegerea formei de aprovizionare se bazează pe analize diagnostic riguroase prin care să se

identifice oportunităţile fiecărei modalităţi şi mai ales posibilităţile firmei de a le valorifica Icircn

asemenea analize preponderente vor fi criteriile economice dar se vor utiliza şi criterii de altă

natură (sociale politice etc)

Necesitatea unor asemenea analize reiese din faptul că se pot aloca eforturi substanţiale

pentru cunoaşterea acestor relaţii şi deci icircn mod logic se aşteaptă rezultate pozitive pe termen

cacirct mai lung pe de o parte iar pe de altă parte pot să apară anumite ameninţări - cum ar fi

creşterea dependenţei faţă de furnizor - icircn cazul furnizorului unic sau al folosirii unor resurse

materiale foarte speciale

Principalele probleme care se pun din punct de vedere al stabilirii formei (formulei) de

aprovizionare sunt

- alegerea icircntre aprovizionarea de la un furnizor unic sau de la mai mulţi pentru

acelaşi produs

- alegerea icircntre aprovizionarea directă (de la producători) şi indirectă (prin

intermediar)

- alegerea icircntre aprovizionarea pe bază de contract sau pe bază de comandă

- alegerea formulei de cumpărare - individual sau icircn comun

Pentru aprovizionare s-a ales criteriul eficientei maxime CALITATEPRETagraveMAXIM

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cap IV Dimensionarea din perspectiva distribuției și transportului extern

Distribuţia cuprinde toate activităţile care au ca scop trecerea unor produse sau bunuri

de la producător (icircntreprindere producătoare) la consumatorutilizator (icircntreprindere

uilizatoareconsumatoare a respectivelor produse sau persoane fizice) Ea are deci ca scop să

lege producţia de consum Rolul pe care distribuţia icircl are este următorul

- de a regulariza mişcarea bunurilor şi serviciilor icircntre producţie şi consum amortizacircnd

atunci cacircnd apar efectele negative ale fenomenelor conjuncturale ale pieţei

- de a informa producătorul asupra nevoilor şi dorinţelor clientelei

- de a satisface clientela furnizacircndu-i un anumit număr de servicii

Transportul extern ( icircn exteriorul icircntreprinderii ) se referă la deplasarea materiilor

prime materialelor și produselor finite putacircndu-se face pe distanțe medii și lungi cu mijloace

de transport adecvate cantităților de mărfuri necesare aprovizionării șisau distribuției

Icircn ceea ce privește distribuţia la SC SPUMOTIM SA el se execută cu mijloace de

transport acoperite uscate curate ferite de lumină Fiecare lot va fi icircnsoțit de o declarație de

conformitate

Pentru livrarea mărfurilor către clienții firmei Spumotim nu asigură transportul Clienții

icircși transportă produsele comandate icircnchiriind camioane sau minibus-uri direct de la firmele de

transport din țară Icircnsă există și situații mai rare cacircnd Spumotim trebuie să asigure transportul

Această cerință este prevăzută icircn contractul de vacircnzare ndash cumpărare Icircn aceste cazuri Spumotim

icircnchiriază camioanele necesare de la casele de expediții preferate (DUNCA ndash TIMIȘOARA EFE ndash

BUCUREȘTI HEPTACO ndash TIMIȘOARA DINUTRANS ndash SĂCĂLAZ CARGOTRANS ndash BUCUREȘTI

TRUCK SPED ndash TIMIȘOARA PETROFLAX ndash P NEAMȚ)

Icircnainte de a fi incărcate icircn camioanele icircnchiriate de către client mărfurile sunt verificate

din punct de vedere calitativ După ce ies din fabrica Spumotim și se indreaptă spre client

Spumotim nu icircși mai asumă răspunderea pentru mărfurile livrate Dacă acestea sunt distruse

pierdute sau furate casa de expediții angajată de client ii acordă o despăgubire Același lucru se

icircntacircmplă și icircn cazul icircn care Spumotim icircnchiriază camioanele necesare de la o firmă de expediție

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Societatea nu icircși asumă răspunderea pentru marfa distrusă icircn timpul transportului casa de

expediții acordacircnd o despăgubire clientului dacă plata s-a efectuat icircnaintea livrării sau

societății Spumotim dacă nu s-a efectuat icircncă plata mărfurilor de către client și aceasta este

icircncă proprietatea ei

Principalele materii prime utilizate icircn cadrul activității productive de la SC Spumotim

SA sunt următoarele

1 Poliol-transportul se face cu cisterna proprie și cu cisternele furnizorului de la SC

Oltchim Racircmnicu Vacirclcea

2 Izocianat-transportul se face cu cisterna proprie și cu cele ale furnizorului de la SC

Oltchim Racircmnicu Vacirclcea

3 Antiaderenți

4 Coloranți-Huntsman Romacircnia

5 Activatori

6 Adezivi

7 Inserții metalice- transportul se face cu Tir-ul de la Alfa Rom Carpați Industrial Grup

Pitești

8 Textile

Se poate oberva că principalul criteriu de selecţie a soluției optime icircn cadrul procesului

de aprovizionare este acela al eficienţei maxime Firma beneficiază de 2 cisterne proprii cu care

se desfășoară principalele activități de aprovizionare acestea avacircnd o capacitate mare de

transport dar icircn procesul de aprovizionare se mai folosesc de asemenea și mijloacele de

transport specifice care sunt puse la dispoziție de către furnizori Se obține astfel un raport

calitatepreț maxim

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

CapV Dimensionare

Manipularea

Manipularea articolelor din spumă poliuretanică flexibilă se face conform normelor de

tehnică a securității și prevenirea și stingerea incendiilor pentru material combustibile

Manipularea produselor finite sau a celor nefinalizate se face manual și mai rar cu transpalețiIcircn

cazul materiilor prime manipularea se face manual sau mecanizat pentru produsele textile și iar

pentru substanțe nu se face manipulare(doar transport intern)

Transportul intern

Transportul intern se face cu mijloce proprii Materiile prime cele mai importante

( poliol și izocianat) nu se transportă intern ele fiind descărcate direct icircn rezervoare Celelalte

materii prime se transportă cu mijloace de transport proprii ale intreprindere icircn funcție de

cantitate Icircn cazul produselor finite transportul intern se face atacirct manual cacirct și cu cărucioare

transpaleți motostivuitoare

Aprovizionarea

SC Spumotim SA se asigură că produsele sau serviciile achiziționate sunt conforme cu

necesitățiile organizației și condițiile specific icircn documentația de aprovizionareconform

prevederilor procedurii generale de aprovizionarerdquo

De asemenea pentru a preveni un impact asupra mediului la utilizarea bunurilor

aprovizionateorganizația identifică aspectele de mediu la recepția bunurilor pe baza

documentelor de aprovizionare sau a cerințelor de mediu comunicate furnizorilor

Icircn funcție de importanța produselor și a echipamentelor utilizatefurnizorii sunt selectați pe

baza aptitudinilor acestora de a satisface condițiile de calitate și de mediu ale produselor

Un considerent major la aprobarea furnizorilor pentru elementele cu impact asupra

calității produsului șisau a mediului icircl constituie sistemul de management al calității și de

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

mediu al furnizorilor politica firmei e de a selecta furnizorii certificați icircn conformitate cu

standardele SR EN 9001ISO 169492002 și SR EN ISO4001atunci cacircnd acest lucru este posibil

Furnizorilor li se cere ca la livrare să furnizeze dovezi de conformitate cu specificațiile

Documentație de aprovizionare sunt elaborate cu detalii specifice privitoare la

cantitate

descriere

preț

specificații de livrare

instrumente speciale

specificații tehnice

cerințe de ambalare

termene și condiții de transport

depozitare

manipulare

păstrare după caz

Produsele achiziționate sunt verificate validate de către comisia de recepție desemnată

de managerul departamentuluiatunci cacircnd produsele sunt duse direct la punctele de

lucruProdusele achiziționate pot fi verificate și de către client la solicitarea acestuia Cacircnd este

posibil materialele sunt supuse proceselor de verificareiar dacă verificarea indică

nesatisfacerea specificațiilor de calitatesunt notate ca și produse neconforme

Produsele de aprovizionat sunt pentru

Satisfacerea cerințelor clienților (ofertecontractecomenzi)

Necesar intern (piese de schimbstocconsumabilediverseservicii)

- se face identificarea aspectelor de mediu semnificative asociate produselor și

serviciilor aprovizionate de catre managerul departamentului de Import-ExportSPD

sau a responsabilului de aprovizionare

-se calculează valoarea produselorserviicilor și se transmite printr-un

memoriu directorului general

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Depozitarea

Depozitarea materiilor prime se face astfel

1 Pentru poliol și izocianat Spumotim dispune de două magaziiuna pentru secția de

Turnări auto și alta pentru secția de Spumare-Prelucrare

2 Pentru secția auto mai există o magazie pentru inserții metaliceAcestea sunt depozitate

in containăre

3 Pentru secția Confecții-Articole camping o magazie ce conține produse

textilenasturifermoare

4 Pentru celelalte materii primeantiaderenți activatori adezivi coloranțietc icircncă o

magazieAcestea se depozitează de obicei icircn butoaie de 100-200kg

Exemplu magazia de materii prime (poliol și izocianat) pentru secția turnări auto

Magazia conține 5 rezervoare de izocianat și 4 de poliol cu o capacitate de 30 t Icircn ea mai

sunt și rafturi pe care sunt depozitate matrițele de la instalația de turnare icircn forme

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Fig 5 Depozit de materii prime

-rezervor poliol

-rezervor izocianat

12 ndash reprezintă rafturi pe care sunt depozitate matrițel

ZONĂ DE DEPOZITARE

1 2

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Transportul extern

Transportul se execută cu mijloace de transport acoperite uscate curate ferite de

lumină Fiecare lot va fi icircnsoțit de o declarație de conformitate

Transportul extern al materiilor prime utilizate pentru producție icircn cadrul firmei sunt

aduse de către departamentul aprovizionare pe baza contractelor icircncheiate cu

furnizoriiCantitățile de referință care se trec in contracte se estimează pe baza consumului

anului precedent la care se adaugă o marjă de +20

Controlul informațiilor

Icircn ceea ce privește partea de control al informațiilor s-ar putea imlementa un sistem

ERP care reprezintă o icircmbinare a practicilor de management al afacerilor cu tehnologia

informațiilor prin care procesele de afaceri ale unei companii sunt integrate in cadrul

sistemului informatic in vederea atingerii unor obiective de business specifice Se recomandă

implementarea unui sistem ERP pe o infrastructura IT optimă astfel icircncacirct procesele de afaceri

să opereze la un randament care să permită atingerea obiectivelor de business prestabilite

Un astfel de sistem ERP ar realiza integrarea tuturor funcțiilor de conducere ale unei

companii plecacircnd de la planificare asigurarea stocului de materii prime și materiale definirea

tehnologiilor coordonarea proceselor de producție și nu in ultimul racircnd la realizarea gestiunii

financiar - contabile a resurselor umane a stocurilor de produse finite și terminacircnd cu

dezvoltarea și menținerea relațiilor cu clienții și partenerii de afaceri

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Cap VI ConcretizareRealizare sistem sau procesprodus

52 Concretizare a datelorpropuneri

Dispozitivele alese pentru transport si manipulare suntcarucioarelePentru acest depozit

sunt alocate un nr de 4 carucioare in rest transportul intern se face manual cu muncitori

necalificati dat faptul ca buretii din sezuturi si spatare sunt usori si nu necesita dispozitive

performante de manipulare si transport intern

Tipul de depozit ales este cel cu circulatie liniara cu marfuri amplasate longitudinal

M

CV

SA

ND

ER

O

Bir

ou

gest

ion

ar

Bir

ou

gest

ion

ar

Repere neconforme

Repere neconformeZONĂ TRANZIT

LO

GA

N

LO

GA

N

LO

GA

N

MC

V

MC

V

M

CV

SA

ND

ER

O

SA

ND

ER

O

SA

ND

ER

O

LO

GA

N

ZONĂ DEPOZITARE PRODUSE FINITE

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Pentru depozitul auto de produse finite se folosește metoda FIFO(primul intrat-primul

ieșit) adică bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție (sau de producție) al

primei intrări (lot) Pe măsura epuizării lotului bunurile ieșite din gestiune se evaluează la

costul de achiziție (sau de producție) al lotului următor icircn ordine cronologică

Metoda de gestiune a stocurilor

Presupune aprovizionarea şi reaprovizionarea cu loturi şi cantităţi care trebuie estimate la

anumite momente calendaristice Acest tip de gestiune este specific pentru nesătorii fabricile

de confectii de mobilă etc ce au un nomenclator constant de producţie dar care trebuie să se

adapteze icircn functie de cererea de ţesătura culoare modă

Se reprezintă grafic icircn figura

Se observă că trebuie să existe un stoc de alarmă care să preia fluctuatiile cererii

variabile iar nivelul de alarmă este superior celui de sigurantă

Suprafață de depozitare este de 4078 msup2 Aici se depozitează șezuturile și spătarele

pentru Dacia Logan MCV Sandero Produsele sunt delimitate icircn 12 părţi cu ajutorul unor

grilaje din fier și lemn Fiecare tip de mașină are cacircte 4 părți corespunzătoare fiecăriu tip de

componentă cu o lățime de 15 m Icircn magazia de produse finite pe lacircnga zona de depozitare se

află și biroul gestionarului și zona de tranzit

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Aprovizionarea se face icircn mod direct de la un singur furnizor pentru materiile prime

importante(poliolizocianat)

Aprovizionarea directă presupune ca icircn mod direct să se negocieze şi să se formalizeze relaţiile

de aprovizionare (contract comandă etc) să se efectueze plăţile respectiv să aibă loc transferul

produselor de la producător la consumator

Aprovizionarea de la un furnizor unic

Dacă icircn general se recomandă să nu se apeleze la un singur furnizor - pentru evitarea

creşterii gradului de dependenţă de acesta - există situaţii icircn care această formă de

aprovizionare este eficientă şi anume

1 Icircn cazul existenţei unor relaţii anterioare eficiente sau al folosirii contractelor

pe termen lung eventual al stabilirii unor relaţii de parteneriat

2 Icircn cazul icircn care furnizorul deţine monopolul tehnic icircn ce priveşte fabricarea

unui produs

3 Dacă un furnizor oferă un nivel de calitate preţ şi service deosebit

4 Dacă nivelul comenzilor nu asiguro icircmpărţire economică a acestora la mai mulţi

furnizori (apar costuri suplimentare de lansare a comenzilor)

5 Icircn cazul icircn care se pot obţine reduceri de preţ sau a cheltuielilor de

aprovizionare

6 Icircn cazul unor produse care se caracterizează printr-un nivel calitativ deosebit

7 Este mai facilă şi eficientă o planificare riguroasă respectiv trecerea către

aprovizionarea de tip JIT

Principalele dezavantaje ale unei asemenea forme de aprovizionare sunt imposibilitatea

punerii icircn concurenţă a furnizorilor şi riscul de creştere a gradului de dependenţă faţă de

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

furnizor Dezavantajele acestei forme de organizare a aprovizionării reies din analiza avantajelor

aprovizionării de la mai mulţi furnizori

Cele mai importante forme prin care se icircnfăptuieşte şi care impun şi adoptarea de

strategii specifice sunt

1 ndash distribuţie exclusivă ndash constă icircn plasarea prin intermediul unui singur distribuitor sau

reprezentant Se practică icircn cazul bunurilor de valoare mare mai ales al mijloacelor de

producţie precum şi icircn cazul exporturilor

2 ndash distribuţie intensă ndash constă icircn plasarea produselor prin toate mijloacele avute la

dispoziţie pentru a avea un grad de acoperire a pieţii cacirct mai mare Se practică icircn cazul

bunurilor de folosinţă curentă ce se cumpără zilnic sau la intervale mici fără a fi interesantă

marca produsului

3 ndash distribuţie inversă ndash constă icircn recuperarea icircn scopuri productive a unor componente

rămase icircn urma consumului (ambalaje materiale deficitare etc) Icircn acest caz ciclul este

consum ndash distribuţie ndash producţie Se constată icircn ultimele decenii o preocupare deosebită a

ţărilor dezvoltate pentru a recupera refolosi şi recicla tot ce se poate deoarece se asigură

reducerea cheltuielilor cu producerea unor bunuri şi protejarea resurselor naturale mai ales a

celor neregenerabile Şi icircn acest mod distribuţia contribuie la progresul economico-social

Funcţiile distribuţiei

Distribuţia ca intermediar icircntre producţie şi consum este determinată de acestea dar

la racircndul ei are un rol activ asupra lor influenţacircnd atacirct producţia din ciclul următor cacirct şi

consumul din ciclul prezent

Relaţiile de interdependentă dintre distribuţie şi producţie respectiv consum sunt puse

icircn evidenţă de către funcţiile pe care aceasta le icircndeplineşte icircn cadrul circuitului economic

1 ndash funcţia de schimbare a proprietăţii asupra produsului ndash se realizează prin operaţiuni

comerciale care constau icircn repartizare vacircnzare cumpărare prezentare şi servicii etc

2 ndash funcţia de transport ndash asigură scurgerea produselor de la producător la distribuitor şi de

la acesta la consumator după ce de regulă suportă şi operaţiuni de depozitare Cum situaţiile

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

icircn care consumatorul icircşi cumpără direct produsul de la producător sunt rare activitatea de

transport devine inevitabilă şi icircnseamnă cheltuieli ce sporesc valoarea produsului

3 ndash funcţia de stocare ndash permite ajustarea icircn timp a producţiei la evoluţia cererii De obicei

distribuitorul cumpără (se aprovizionează) de la producător (icircn partidă mare ndash engros) la

anumite intervale de timp şi pune la dispoziţie permanent consumatorului care va găsi

produsul atunci cacircnd icircl doreşte Depozitarea trebuie să asigure condiţii bune pentru a nu se

altera caracteristicile produsului

4 ndash funcţia de sortare şi ambalare ndash face posibilă oferirea unei varietăţi de produse sub

aspect calitativ structural de marcă Distribuitorul transformă lotul de producţie icircn lot de

vacircnzare oferindu-i produsul consumatorului individual sau icircn loturi mici

5 ndash funcţia de promovare ndash oferă informaţii consumatorului despre produse iar prin formele

de vacircnzare utilizate publicitate etc contribuie la creşterea volumului vacircnzării

6 - funcţia de service ndash constă icircn activităţi legate direct de vacircnzare şi negociere de livrare

instalare (a bunurilor de folosinţă icircndelungată) reparaţiilor icircn perioada de garanţie

7 ndash funcţia financiară ndash se realizează prin faptul că distribuitorul cumpără de la producător icircn

partidă mare oferindu-i contravaloarea produselor ceea ce-i permite continuitatea activităţii

chiar dacă produsele nu au ajuns la consumator Icircn acest fel distribuitorul este cel care

finanţează continuitatea producţiei asumacircndu-şi riscul

8 - funcţia socială ndash constă icircn asigurarea protecţiei intereselor consumatorului şi educarea

sa prin numeroase mijloace pe care comerţul le are la dispoziţie

Distribuţia icircşi icircndeplineşte aceste funcţii prin elementele sale componente canalele de

distribuţie distribuţia fizică comerţul engros şi comerţul cu amănuntul

Structura canalelor de distribuţie

Denumit adesea canal de marketing canalul de distribuţie este componenta esenţială a

submixului de distribuţie Canalul de distribuţie gestionează schimbările prin care trece un

produs icircn drumul său de la producător pacircnă la consumatorul final El apare ca ldquo o combinaţie de

utilităţi şi funcţiuni asigurate de icircntreprindererdquo ca o reţea de organizaţii şi persoane care au

responsabilitatea de a asigura disponibilitatea bunurilor la nivelul consumatorului El reflectă

atacirct itinerariul cacirct şi modalităţile ce asigură fluxul bunurilor de la producător la consumator

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Canalul de distribuţie trebuie privit ca un sistem ale cărui componente producător

consumator şi intermediar se condiţionează reciproc De asemenea canalul de distribuţie

vizează nu numai circuitul deplasării ruta pe care aceasta o urmează ci şi succesiunea de

transferuri a titlului de proprietate icircntre verigile componente ale lanţului de distribuţie extins

pacircnă la consumatorul final

Dimensiunile canalului de distribuţie

Orice canal de distribuţie se caracterizează prin trei dimensiuni

1 ndash lungimea ndash reprezintă numărul de etape verigi intermediare prin care trece produsul de

la producător la consumator (nu distanţa icircn spaţiu) Din acest punct de vedere se pot delimita

cacircteva tipuri de canale

a ndash canal direct ndash icircn care relaţia producător ndash consumator este nemijlocită deci nu apare

intermediarul (ex- serviciul de reparat icircncălţăminte cumpărarea pacircinii direct de la cuptor şi icircn

mod frecvent la bunurile de investiţii de producţie)

b ndash canal scurt ndash icircn care apare intermediarul Este un canal indirect cu un singur intermediar

ndash detailistul ndash considerat canal tradiţional Se utilizează mai ales pentru produsele

agroalimentare perisabile dar şi pentru produse de valoare mare de noutate de modă sau

cacircnd piaţa este concentrată Icircn cazul mijloacelor de producţie depozitele specializate pun la

dispoziţia consumatorului produsele icircn general pe bază de comenzi

Icircn acest caz producătorul icircşi asumă funcţia distribuţiei fizice pacircnă la magazin Avantajele

acestui tip de canal se reflectă icircn reducerea cheltuielilor realizarea relaţiei cu consumatorii sau

mărirea vitezei de rotaţie Distribuitorul este cel care icircşi asumă riscul comercial şi funcţia de

promovare

c ndash canalul lung ndash icircn care icircntre producător şi consumator de obicei apar doi intermediari

engrosistul şi detailistul

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Se utilizează icircn mod frecvent pentru mărfurile cu sortiment complex cu cerere

sezonieră sau care presupun operaţiuni de sortare ambalare etc Icircn acest caz produsele trec

printr-o singură verigă de depozitare dar pot fi şi mai multe Un asemenea canal necesită

cheltuieli mai mari icircncetinirea vitezei de rotaţie şi chiar pierderi datorită condiţiilor de

depozitare dar asigură o aprovizionare ritmică şi condiţii icircn genere adecvate de păstrare

d ndash canal complex ndash icircn care există mai mult de două verigi intermediare care vor spori

cheltuielile Se icircntacirclneşte mai ales icircn ţările dezvoltate ce practică comerţ integrat şi icircn comerţul

internaţional dar icircl icircntacirclnim adesea şi pentru bunuri de folosinţă curentă

2 ndash lăţimea canalului ndash numărul unităţilor prin care se asigură desfacerea produsului icircn

cadrul fiecărei etape a circuitului Icircn cazul bunurilor de consum lăţimea creşte pe măsura

apropierii de consumatori dar la bunurile de investiţii ea este mai redusă Lăţimea canalului de

distribuţie stă la baza selectivităţii distribuţiei icircn funcţie de care se disting mai multe forme de

distribuţie

a ndash distribuţie intensivă sau generală

b ndash distribuţie selectivă

c ndash distribuţie exclusivă ndash presupune alegerea unui singur intermediar convenit printr-un

contract prin care cumpărătorul se obligă să vacircndă numai comerciantului respectiv pe o

anumită piaţă Vacircnzarea prin franchising ndash se utilizează icircn ţările dezvoltate pentru produsele de

marcă

3 ndash adacircncimea canalului ndash reflectă gradul de dispersie icircn spaţiu al punctelor de vacircnzare al

apropierii de punctele de consum La bunurile de producţie adacircncimea e redusă distribuţia

avacircnd grad ridicat de concentrare teritorială la bunurile de consum adacircncimea e mare unele

fiind aduse la domiciliu (comandă corespondenţă comis-voiajor) Canalul de distribuţie este

specific fiecărei categorii de produs iar adesea acelaşi produs se poate afla icircn canale de

dimensiuni diferite Ca urmare la nivelul economiei naţionale se creează o adevărată reţea de

distribuţie formată din persoane şi organizaţii

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Icircn cazul companiei SC SPUMOTIM SA se folosesc canale directe şi scurte Produsele

finite sunt preluate de clienți și transportate cu propriul parc auto prin intermediari sau cu

ajutorul unei firme logistice

Cap VII Măsurare analiză imbunătățire

Pentru compania SC SPUMOTIM SA controlul și verificarea permanentă a activităților

logistice este realizată de un reprezentant al departamentului logistic care se ocupă de buna

desfășurare a activităților ce depind atacirct de logistica internă cacirct și de cea externă

Icircn ceea ce privește manipularea și transportul intern se face o verificare la fiecare 14

zile lucrătoare a tututor echipamentelor și utilajelor care sunt folosite icircn momentul de față

Astfel responsabilul logistic va stabili monitorizările si măsurările ce trebuie efectuate si

dispozitivele de monitorizare si măsurare necesare pentru justificarea conformităţii utilajelor cu

cerinţele specificate

Icircn cazul manipulării şi transportului intern se va verifica icircn permanenţă timpul efectiv de

lucru al utilajelor folosite conform formulei de mai jos

tp = tinc + ttr + tdes icircn care

tinc = timpul de icircncărcare al mijlocului de transport

ttr = timpul de transport efectiv ( și gol și icircncărcat )

tdes = timpul de descărcare

De exemplu icircn cazul cărucioarelor de transport icircncărcarea acestuia se poate realiza

icircntr-un interval de 2 minute timpul de transport pacircnă la destinație icircmpreună cu cel de

icircntoarcere ar fi 5 minute iar cel de descărcare ar fi de 1 minut atunci putem spune că timpul

procesului se ridică efectuacircnd o simplă adunare la 8 minute Orice coboracircre sub acest interval

denotă o lipsă de productivitate și ar trebui să se icircncerce icircn permanență o icircmbunătățire a

acestui timp Aceasta se poate realiza prin icircntreținerea continuă a echipamentelor de transport

interne asiguracircndu-se Icircn permanență funcționarea lor la capacitate maximă și un randament

ridicat

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Icircn ceea ce privește aprovizionarea și depozitarea putem spune că timpul de depozitare

al produselor finite este dat de fluctuația cererii pe piață Firma trebuie să mențină icircn

permanență un stoc de siguranță iar metoda de determinare a necesarului de aprovizionat este

aceea a cererii aleatorii la intervale egale Se cunosc cu certitudine numai intervalele de

reaprovizionare materia primă achiziționacircnd-se icircn funcție de comenzile primite

Icircn cazul transportului extern distribuția nu este realizată de către de către SC

SPUMOTIM SA clienții transportacircndu-și singuri produsele comandate fie prin contractarea

unor intermediari fie prin folosirea serviciilor anumitor firme logisice Aprovizionarea icircn schimb

se realizează cu ajutorul cisternelor proprii și cu ale mijloacelor de transport externe puse la

dispoziție de către furnizori Șefului departamentului logistic trebuie să urmărească icircn

permanență evoluția raportului CalitatePreț și să-l mențină la un nivel maxim Putem spune că

acest criteriu este cel mai relevant icircn măsurarea și analiza eficacității procesului de

aprovizionare desfășurat icircn cadrul societății

Cap VIII Responsabilitatea managementul firmei

1

Universitatea Politehnica Timi oara Facultatea de Management icircn Produc ie iș ț ș Transporturi

2010

Această direcţie de analiză urmăreşte stabilirea gradului de icircncredere pe care icircl oferă

icircntreprinderea privind asigurarea unui nivel competitiv şi permanent al calităţii producţiei

Sistemul de conducere și asigurare a calităţii (SQAC) are ca principal obiectiv stabilirea

nivelului de implementare a SQAC sub raportul cuprinderii icircn sistem a tuturor activităților

implicate precum și a funcționării corecte a tuturor elementelor componente ale sistemului

Verificarea calităţii fabricaţiei urmărește evaluarea particularităților precum și a

metodelor utilizate pentru verificarea calității serviciilor si produselor precum și eficiența

acestor verificări

Calitatea proiectelor se bazeaza pe examinarea normelor interne a caietelor de sarcini

și a proiectelor de execuție O problemă importantă care apare aici este găsirea procedurii de

corelare icircn anumite cazuri a cerințelor clienților cu proiectele de care dispune firma Nivelul

autorității funcțiunii laquocalitateraquo se evaluează in principal prin felul icircn care organele de asigurare

a calității icircși exercită dreptul de a opri procesul de deservire a clienților icircn cazurile icircn care nu

sunt respectate condițiile de calitate Autoritatea funcțiunii calitate este asigurată integralLa

nivelul conducerii superioare se analizează periodic situația calității determinacircnd angajarea

tuturor compartimentelor și a resurselor necesare icircn acțiunile pentru creșterea nivelului

calității

Icircn ceea ce privește calitatea aprovizionării acest criteriu urmărește evaluarea calității

produselor procurate de la furnizori sub forma de materii prime sau componente Analiza

pornește de la concepția conform căreia pentru calitatea materiilor prime semifabricatelor sau

componentelor primite din afară responsabilitatea revine integral celui care le comercializează

Sistemul de recepție a materiilor prime este integrat icircn acorduri de partenierat pe termen

mediu și lung cu subfurnizorii incluzacircnd colaborarea pentru asigurarea calității prin eforturi

comune

Costurile calităţii reprezintă un criteriu important ce evaluează politica de cali