3.CECCAR 2011_DREPT_rezolvate (1)

7/11/2019 3.CECCAR 2011_DREPT_rezolvate (1)

http://slidepdf.com/reader/full/3ceccar-2011dreptrezolvate-1 1/48

rep

~ 1~

CECCAR - DREPT 2011

1. A.P. (persoana fizica) i SC ÄMM´ SRL (persoana juridica) au hotarat sa constituie in nume colectiv ÄAP-MM´. AP s-a

obligat sa aduca la capitalul social suma de 5.000lei, iar SC ÄMM´ SRL, un teren in suprafata de 5.000mp, in valoare de

100.000lei. in actul constitutiv al societatii, asociatii au prevazut ca asociata SC ÄMM´ SRL, fiind o societate cu raspundere

limitata, sa raspunda pentru obligatiile societatii numai in limita capitalul social subscris.

Este valabila clauza inserata in actul constitutiv privind raspunderea asociatilor pentru obligatiile societatii?

Clauza inser ata in actul constitutiv privind r aspunderea asociatilor pt. obligatiile societatii este nelegala. Potrivit art.3 alin. (2)din Legea nr. 31/1990 Äasociatii in societatea in nume colectiv si asociatii comanditati in societatea in comandita sim pla sau in

comandita pe actiuni r aspund nelimitat si solidar pentr u obligatiile sociale.´Fata de car acter ul im per ativ al dispozitiilor legale nu se poate der oga prin actul constitutiv de la obligativitatea r aspunderii

nelimitate i solidare a asociatilor intr-o societate in nume colectiv.

2 . SC ÄML´ este o societate in nume colectiv care a incheiat un contract de credit de 3 milioane lei cu societatea bancara

SC ÄMB´ SA pentru a-si achizitiona o linie de fabricatie si prelucrare boabe cafea. Constatand ca societatea debitoare nu a

achitat trei rate scadente din creditul acordat la termenele stabilite in contract, creditoarea, in baza art. 3 alin. ( 2 ) din Legea nr.

31/1990, republicata si modificata, a chemat in judecata pe asociatii debitoarei, respectiv pe sotii A.M. si A.F., solicitand ca

acestia sa fie obligati solidar la restituirea creditului acordat societatii. Asociatii raspund in mod solidar pentru obligatiile

societatii? Asociatii au beneficiul de discutiune in cazul in care sunt actionati de creditorii societatii?

a) R aspund in mod solidar, fiind o societate in nume colectiv. (art. 3 alin. (2) din Legea nr. 31/1990) b) Asociatii au beneficiul de discutiune in baza art. 3 alin. (2) teza 2, text potrivit car uia, creditorii se vor indrepta mai intai

im potriva societatii pentr u obligatiile ei i, numai daca societatea nu le platete in ter men de 15zile de la data punerii in intar ziere,se vor putea indrepta im potriva acestor asociati.

3. Prin ce modalitati (mijloace) se realizeaza Äpunerea in intarziere´ in contextul art. 3 alin ( 2 ) din Legea nr. 31/1990,

republicata si modificata?

In cazul in care societatea nu-si achita datoria catre creditori pana la data scadenta, aceasta este pusa in intar ziere (perioada degr atie) prin somatie sau notificare prin care este incunotintata sa plateasca in ter men de 15 zile de la data primirii actului de punere in intar ziere.

4 . SC ÄMIXAM´ SRL este o societate cu raspundere limitata formata din trei asociati, respectiv doua persoane fizice si o

persoana juridica. Asociatii persoane fizice s-au obligat prin actul constitutiv sa aduca la capitalul social munca pe care o vor

desfasura in societate, respective activitate de marketing/publicitate, in vederea atragerii unei clientele stabile a societatii, in

valoare de 10lei. Pe de alta parte, aportul la capitalul social al persoanei juridice consta in actiunile pe care aceasta le detine

deja la societatea comerciala ÄFN´ SA. Totodata, cei trei asociati au varsat ca aport la capitalul social suma de 50lei.

Verificand continutul actului constitutiv si probele depuse la dosar, instanta de judecata a constatat ca exista neregularitati in

privinta constituirii capitalului social al societatii. Aratati care sunt neregularitatile sesizate de instanta de judecata cu privire

la capitalul social si la felurile aporturilor asociatilor.Conf or m Legii nr. 31/1990 art. 16 alin (4) Ä prestatiile in munca nu pot constitui a port la f or marea sau major area ca pitalului

social.´La infiintarea societatii cu r aspundere limitata, sunt acceptate doar a porturi in bani sau natur a legea neadmitand a portul in

creante. Actiunile detinute asociata - persoana juridica la FN SA reprezinta creante care nu pot fi aduse la ca pitalul social al societatii care se constituie (art. 15 alin. (3) din Legea nr. 31/1990).

5. Se poate infiinta o societate comerciala declarandu-si sediul intr-un spatiu in care functioneaza mai multe societati?

Da. Conf or m Legii nr. 31/1990 art. 17 alin. (2), Äla acelasi sediu vor putea f unctiona mai multe societati, daca este indeplinita cel putin una dintre ur matoarele conditii:

a) imobilul, prin str uctur a lui, per mite f unctionarea mai multor societati in inca peri diferite; b) cel putin o persoana este, in conditiile legii, asociat in fiecare dintre societati;c) daca cel putin unul dintre asociati este pr o prietar al imobilului ce ur meaza a fi sediul societatii.´

6.

Trei persoane fizice, in calitate de fondatori, au hotarat constituirea unei societati pe actiuni prin subscriptie publica,intocmind prospectul de emisiune in care s-a mentionat capitalul social, numarul de actiuni, valoarea nominala a unei actiuni

si data inchiderii subscriptiei. Numitul V.R. a subscris un numar de 100 actiuni depunand la CEC valoarea actiunilor

subscrise. Ulterior acestui moment, verificand continutul prospectului de emisiune, a solicitat instantei de judecata constatarea

nulitatii acestuia intrucat nu cuprinde mentiunea privind participarea la beneficii si pierderi a actionarilor, mentiune

obligatorie, potrivit art. 18 alin. (1) coroborat cu art. 8 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata. Actiunea in

constatarea nulitatii prospectului de emisiune intocmit de fondatori este intemeiata? Argumentati solutia.

Actiunea este neintemeiata deoarece prin depunerea la CEC a valorii actiunilor subscrise, actionar ul care a solicitat constatarea nulitatii pr ospectului de emisiune i-a executat indatoririle de actionar astfel incat, potrivit art. 18 alin. (4) din Legea nr. 31/1990,republicata i modificata, nu mai poate invoca nulitatea acestuia.

7 . In ce situatii acceptantii prospectului de emisiune privind constituirea unei SA prin subscriptie publica se pot retrage in

faza prealabila inmatricularii soc in Registrul Comertului?



rep

~ 2~

ÄDaca valoarea a porturilor in natur a stabilita de experti este inferioar a cu o cincime aceleia prevazute de f ondatori in pr ospectul de emisiune, orice acceptant se poate retr age, anuntandu-i pe f ondatori, pana la data fixata pentr u adunarea constitutiva.´ (conf or m art.27 alin. 2 din Legea 31/1990).

8. La data de 15 noiembrie 2005 a fost inmatriculata in registrul comertului SC ÄNABO´ SRL, cu doi asociati, persoane

fizice, A.N. si V.T. In scopul achizitionarii unei constructii necesare desfasurarii activitatii, asociatul V.T. a depus la banca in

contul societatii suma de 200 lei, urmand ca societatea sa-i restituie acest imprumut in termen de 10 ani. Intelegerea cu privire

la acordarea imprumutului si restituirea lui a intervenit intre cei doi asociati numai prin acord verbal. Este valabil acordul

verbal incheiat intre cei doi asociati privind imprumutul acordat societatii? In ce cazuri legea prevede obligativitatea formei

scrise?

Contr actul de im pr umut este valabil chiar daca nu s-a materializat in f or ma scrisa. Contr actul poate fi dovedit potrivit regulilor

dreptului comun.For ma scrisa este obligatorie in cazul in care se incheie contr act intre societatea cu r aspundere limitata i persoana fizica sau

juridica asociat unic al societatii respectiv (art. 15 din Legea nr. 31/1990, republicata i modificata).

9. Intr-o societate cu raspundere limitata in care partile sociale apartin unei singure persoane exista ca organ de

conducere adunarea generala a asociatilor? Asociatul unic poate indeplini mandatul de administrator al societatii?

Nu exista ca organ de conducere AGA, drepturile i obligatiile unei astfel de adunari revin asociatului unic. Asociatul poateavea calitate de administr ator. (Legea nr. 31/1990 art. 13 alin. (1) si (2): ÄIn cazul in care, intr-o societate cu r aspundere limitata, partile sociale sunt ale unei singure persoane, aceasta, in calitate de asociat unic, are drepturile i obligatiile ce revin, potrivit prezentei legi, adunarii gener ale a asociatilor. Daca asociatul unic este administr ator, ii revin i obligatiile prevazute de lege pentr u aceasta calitate´).

10. In actul constitutiv al SC ÄOLVEX´ SNC s-a prevazut ca asociatul L.E. sa procure clientela societatii prin deplasarea

in tara pentru a face publicitate acesteia, urmand sa participe la profit si pierderi in proportie de 30%. Activitatea la care s-a

obligat asociatul L.E. reprezinta aport la capitalul social al societatii?Prestatiile in munca nu pot constitui a port la f or marea sau major area ca pitalui social. (conf or m Legii nr. 31/1990 art. 16 alin.

(5) ÄAsociatii in societatea in nume colectiv i asociatii comanditati se pot obliga la prestatii in munca cu titlu de a port social, dar care nu pot constitui a port la f or marea sau la major area ca pitalului social. In schimbul acestui a port, asociatii au dreptul sa participe, potrivit actului constitutiv, la im partirea beneficiilor i a activului social, r amanand, totodata, obligati sa participe la pierderi´).

11. In cazul unei societati pe actiuni constituita prin subscriptie publica, avantajele acordate membrilor fondatori au fost

acceptate de subscriitori. Este suficient ca subscriitorii sa accepte avantajele patrimoniale acordate fondatorilor?

Avantajele rezervate membrilor f ondatori nu vor pr oduce efecte daca nu au f ost a pr obate de adunarea constitutiva.Legea nr. 31/1990 art. 19 alin. (3) Ä participarile la beneficiile societatii, rezervate de f ondatori in f olosul lor, dei acceptate de

subscriitori, nu au efect decat daca vor fi a pr obate de adunarea constitutiva.´

12 . La constituirea societatii pe actiuni prin subscriptie publica, aportul in natura poate fi varsat numai in proportie de

50%?Conf or m Legii nr. 31/1990 art. 21 alin. (2) Äactiunile ce reprezinta a porturi in natur a vor tre bui aco perite integr al.´

13. Precizati cine are competenta legala de a examina si valida raspunsul expertilor de evaluare a aporturilor in natura,

in cazul constituirii unei societati pe actiuni prin subscriptie publica .Conf or m art. 28 lit. ( b) si (c) din Legea nr. 31/1990, adunarea constitutiva a acceptantilor pr ospectului de emisiune are printre

obligatii i examinarea i validarea r a portului expertilor de evaluare a a porturilor in natur a.

14 . SC ÄMIX´ SA este o societate pe actiuni care s-a constituit prin subscriptie publica pe o durata de 10 ani, prevazandu-

se in actul constitutive ca fondatorii vor incasa timp de 5 ani de la constituirea societatii un procent de 6% din profitul net al

societatii. Intrucat societatea nu a realizat profit in primii doi ani, actionarii au hotarat dizolvarea societatii. Fondatorii carora

li s-au recunoscut prin actul constitutiv avantaje patrimoniale se pot opune dizolvarii hotarate de actionari?

In caz de dizolvare anticipata a societatii, f ondatorii au dreptul sa cear a daune de la societate, daca dizolvarea s-a f acut infr auda drepturilor lor. Societatea a f ost infiintata pe un ter men de 10 ani, ea s-a dizolvat du pa 2 ani este deci o dizolvare anticipata.

Au dreptul la daune, dar nu se pot o pune hotar arii AGA singur a indreptatita la dizolvare.

15. Indicati situatiile in care, la constituirea societatii pe actiuni, judecatorul delegat de la oficiul registrului comertului

numeste unul sau mai multi experti din lista expertilor autorizati pentru efectuarea unei expertize.

Conf or m Legii nr. 31/1990 art. 38 alin. (1), efectuarea expertizei este obligatorie daca exista a porturi in natur a , avantajerezervate oricarei persoane care a participat la constituirea societatii sau la tr anzactii conducand la acordarea autorizatiei,o per atiuni incheiate de f ondatori pe seama societatii i pe care societatea tre buie sa le su porte.

16. Ce trebuie sa cuprinda raportul de expertiza intocmit de experti in cazul in care judecatorul delegat la oficiul

registrului comertului dispune efectuarea unei expertize necesara inmatricularii unei societati pe actiuni?

Conf or m Legii nr. 31/1990 art. 38 alin. (1), r a portul de expertiza tre buie sa cu prinda descrierea si modul de evaluare a fiecar ui bun a portat. De asemenea, expertii vor evidentia daca valoarea acestuia corespunde numar ului si valorii actiunilor acordate inschimb, precum si alte elemente indicate de judecator ul delegat.



rep

~ 3~

17 . Aratati care sunt incompatibilitatile prevazute de Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, privind calitatea de

expert?

Conf or m Legii nr. 31/1990 art. 39, Änu pot fi numiti experti:a) r udele sau afinii pana la gr adul al IV-lea inclusiv ori sotii acelor a care au constituit a porturi in natur a sau ai f ondatorilor; b) persoanele care primesc, sub orice f or ma, pentr u f unctiile pe care le indeplinesc, altele decat aceea de expert, un salariu ori o

remuner atie de la f ondatori sau de la cei care au constituit a porturi in natur a;c) orice persoana careia, ca ur mare a relatiilor sale de af aceri, de munca sau de f amilie, ii lipseste independenta pentr u a realiza

o evaluare obiectiva a a porturilor in natur a, potrivit nor melor speciale care reglementeaza pr ofesia´

18. Stabiliti valoarea de adevar a urmatoarei afirmatii: ÄFiliala reprezinta sediul secundar al societatii comerciale

mama´. Motivati:

a) adevarat;

b) fals.

Conf or m Legii nr. 31/1990 art. 42 i art.43 alin. (3) i (4), filialele sunt societati comer ciale cu personalitate juridica si seinfiinteaza in una dintre f or mele de societate prevazute de lege si in conditiile specifice fiecarei f or me. Nu se pot infiinta sediisecundare sub denumirea de filiala.

19. Cinci persoane fizice si o persoana juridica au convenit constituirea unei societati pe actiuni, semnand actul

constitutiv, procurand toate actele necesare inmatricularii societatii in registrul comertului. Pentru depunerea cererii la

registrul comertului a fost desemnat reprezentantul asociatului persoana juridica care nu a efectuat procedura in termen de 15

zile de la semnarea actului constitutiv. Fata de imprejurarea ca cererea de inmatriculare in registrul comertului a societatii nu

a fost depusa de persoana imputernicita, asociatii pot obtine o hotarare judecatoreasca de obligare a persoanei respective sa

efectueze procedura?

Nu, deoarece art. 47 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 prevede ca orice asociat poate cere oficiului registr ului comertuluiefectuarea inmatricularii, du pa ce, prin notificare sau scrisoare recomandata, reprezentantul asociatilor a f ost pus in intar ziere, iar el nu s-a conf or mat in cel mult 8 zile de la primire.

In cazul in care acesta a avut o im puternicire semnata de asociati, poate fi tr as la r aspundere pentr u f a ptele sale.

20. SC ÄMICA´ SRL a fost inmatriculata in registrul comertului fara ca administratorul desemnat prin actul constitutiv

sa fi depus specimenul de semnatura. Totodata, la dosar nu a fost depusa dovada sediului social. Exista posibilitatea acoperirii

acestor lipsuri chiar si dupa inmatricularea societatii?

In cazul in care s-au constat neregularitati du pa inmatriculare, societatea are obligatia ca in ter men de 8 zile de la constatare sa rezolve pr oblemele a par ute, conf or m art.48 alin. 1 din Legea nr. 31/1990. In caz contr ar, orice persoana interesata poate ceretri bunalului sa oblige organele societatii sa aco pere acele neregularitati sub sanctiunea platii de daune.

21. S-a constituit o societate cu raspundere limitata in care unicul asociat a adus la capitalul social un teren situat

intravilan in localitatea unde s-a declarat sediul social al societatii. Dupa trecerea unui termen de doi ani de la data

inmatricularii in registrul comertului, s-a constatat ca actul constitutiv nu a fost incheiat in forma autentica, asa cum prevedeart. 5 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, formulandu-se o actiune in constatarea nulitatii

societatii. Este intemeiata actiunea in constatarea nulitatii societatii?

Actiunea in constatarea nulitatii este intemeiata in temeiul art. 56 lit. a) din Legea nr. 31/1990.Totusi conf or m art. 57 din aceeasi lege se specifica ca nulitatea nu va fi declar ata daca motivul de nulitatea f ost inlatur at inainte

de a fi puse concluzii pe f ond la tri bunal.

22 . Indicati cel putin patru cauze de nulitate a unei societati inmatriculate.

Conf or m art. 56 din Legea nr. 31/1990, Ä Nulitatea unei societati inmatriculate in registr ul comertului poate fi declar ata detri bunal numai atunci cand:

a)lipsete actul constitutiv sau nu a f ost incheiat in f or ma autentica, in situatiile prevazute la art.5alin.6 b)toti f ondatorii au f ost, potrivit legii, inca pabili, la data constituirii societatii;c)obiectul de activitate al societatii este ilicit sau contr ar ordinii publice;d)lipsete incheierea judecator ului delegat de inmatriculare a societatii;

e)lipsete autorizarea legala administr ativa de constituire a societatii;f)actul constitutiv nu prevede denumirea societatii, obiectul sau de activitate, a porturile asociatilor sau ca pitalul social subscris;g)s-au incalcat dispozitiile legale privind ca pitalul social minim, subscris i varsat;h)nu s-a respectat numar ul minim de asociati, prevazut de lege.´

23. Pentru inmatricularea societatii, asociatii F.G. si L.M. au incheiat un contract de inchiriere privind un spatiu in care

a fost declarat sediul societatii. Dupa inmatriculare societatea a achitat o luna chiria datorata, dupa care a refuzat sa mai

plateasca chiria datorata numitului M.N., motivand ca cuantumul este exagerat de mare. Acesta, invocand dispozitia cuprinsa

in art. 53 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, a solicitat asociatilor F.G. si L.M. plata chiriei restante, motivand ca

acestia raspund in mod solidar si nelimitat pentru actele incheiate in contul societatii. Cui apartine raspunderea pentru actele

juridice incheiate de reprezentantii societatii in faza de constituire? Motivati solutia in cazul de fata.

Se a plica prevederile Legii nr. 31/1990 art. 53 alin. (1) si (2) conf or m car uia f ondatorii, reprezentantii si alte persoane care au lucr at in numele unei societati in curs de constituire r aspund solidar si nelimitat f ata de terti pt actele juridice incheiate cu acestia in contul societatii, in af ar a de cazul in care societatea du pa ce a dobandit personalitate juridica le-a preluat asu pr a ei.



rep

~ 4~

Societatea, du pa inmatriculare, platind chiria, a preluat asu pr a sa r aspunderea si, ca atare, numitul MN se va indrepta cu actiuneim potriva societatii.

24 . La data de 30 august 2004 , Tribunalul Bucuresti a constatat nulitatea SC ÄMONDOMAR´ SA pentru ca lipsea din

actul constitutiv prevederea referitoare la aporturile asociatilor, fiind mentionat doar capitalul social. Societatea fusese

inmatriculata in registrul comertului la data de 1 septembrie 2000 si incheiase cu mai multe societati comerciale contracte de

livrare de produse (cherestea) pentru care mai avea de incasat o parte din pret. Nulitatea societatii produce efecte asupra

contractelor incheiate pana la data constatarii ei? Care este calea de atac indreptata impotriva incheierilor pronuntate de

judecatorul delegat privitoare la inmatricularea sau la orice alte inregistrari in registrul comertului si in ce termen se exercita?

Nu, deoarece declar area nulitatii societatii nu aduce atingere actelor incheiate in numele sau. (temei legal art. 59 din Legea nr.

31/1990). Calea de atac im potriva incheierilor judecator ului delegat este recursul exer cita in ter men de 15 zile de la data pr onuntarii incheierii pentr u parti si de la data publicarii incheierii sau a actului modificativ al actului constitutiv in Monitor ul Oficial pt orice alte persoane interesate. (art. 60 alin. (1) i (2) din Legea nr. 31/1990)

25. In cazul unei societatii in nume colectiv, asociatul V.M. a adus la capitalul social un numar de 100 de obligatiuni pe

care le detinea la SC ÄOVEX´ SA, cu termen de rambursare la 15 august 2005. Societatea emitenta de obligatiuni nu si-a

onorat obligatiile, asa incat la sfarsitul anului 2005 societatea in nume colectiv s-a adresat cu somatie de efectuare a platii

asociatului care a aportat obligatiunile respective. Ce fel de aport reprezinta obligatiunile? Este admisibil la o societate in

nume colectiv? Societatea creditoare poate sa-l urmareasca silit pe asociatul care a aportat obligatiunile respective?

O bligatiunile reprezinta a porturi in creante si sunt admise la o societate in nume colectiv. Asociatul care a depus ca a port una sau mai multe creante nu este li ber at cat tim p societatea nu a obtinut plata sumei pentr u care au f ost depuse, deci societatea creditoare poate sa ur mareasca silit pe asociatul care a acordat aceste obligatiuni, terenul juridic fiind art. 84 alin. (2) din Legea nr.31/1990.

26. Intre doua societati comerciale s-a incheiat un contract de livrare de marfuri, pentru care nu s-a achitat pretul. Societatea beneficiara a refuzat achitarea pretului desi a primit marfa, considerand ca produsele livrate nu corespund din

punct de vedere calitativ si sustinand ca administratorul societatii furnizoare ar fi directionat unele produse calitativ

corespunzatoare catre societatea la care el, administratorul, avea calitatea de asociat. Societatea beneficiara a produselor

considerate calitativ necorespunzatoarea chemat in judecata pe administratorul societatii furnizoare pentru ca acesta sa

raspunda. Actiunea indreptata impotriva administratorului este intemeiata? Motivati solutia.

Nu, creditorii societatii putandu-se indrepta cu actiune im potriva administr atorilor societatii numai in caz de deschidere a pr ocedurii prevazute de lege nr. 85/2006 privind pr ocedur a insolventei.

27 . S-a constituit o societate in comandita simpla in care asociatul comanditat S.M. a ascuns faptul ca sotia sa este asociat

intr-o societate in nume colectiv cu aceleasi obiect de activitate. Asociatii comanditari M.N. si S.V. au solicitat excluderea din

societate a asociatului comanditat S.M. pentru conflict de interese si mai cu seama ca nu i-a incunostintat pe ceilalti asociati

despre existenta unei alte societati in care sotia sa este asociat cu raspundere nelimitata. Poate fi exclus asociatul comanditat

in situatia de fapt prezentata? Motivati solutia

Asociatul nu poate fi exclus, insa va fi tr as la r aspundere pentr u pre judecatile aduse societatii si pentr u f a ptul ca nu a instiintatceilalti asociati asu pr a acestui aspect, insa numai daca acest lucru este prevazut in statut.

Avand in vedere dispozitiile art. 82 din Legea nr. 31/1990, republicata i modificata, nu exista conf lict de interese intre celedoua societati deoarece asociat la cealalta societate concurenta este sotia asociatului comanditat, iar dispozitia legala mentionata inter zice asociatilor de a fi asociati cu r aspundere nelimitata la o alta societate, fie ea chiar concurenta i nicidecum sotilor sau sotiilor acestor a.

28. Societatea in comandita simpla ÄMN si FL´ a fost obligata, prin hotarare judecatoreasca, sa plateasca altei societati

de antrepriza de lucrari constructii suma de 400lei pentru efectuarea mai multor lucrari de consolidare a cladirii in care se afla

sediul societatii debitoare. Impotriva societatii debitoare s-a incercat executarea silita, dar s-a constatat ca aceasta nu are

bunuri cu care sa achite datoria, motiv pentru care societatea creditoare s-a adresat asociatilor comanditati L.F. si V.M. Acestia

au refuzat achitarea datoriei motivand ca hotararea judecatoreasca este pronuntata impotriva societatii si, ca atare, nu le este

opozabila. Apararile asociatilor comanditati sunt intemeiate? Motivati solutia.

Conf or m Legii nr. 31/1990 art. 85 alin. (1) si (2), a par arile nu sunt intemeiate, pentr u ca asociatii sunt obligati nelimitat si

solidar pentr u o per atiunile indeplinite in numele societatii. Potrivit art. mentionat, hotar area judecatoreasca obtinuta im potriva societatii este o pozabila fiecar ui asociat.

29. SC ÄLIR´ SRL are trei asociati, respectiv L.M., N.M. si V.P., fiecare participand la capitalul social cu un aport in

numerar de cate 2 .000 lei, adica un procent din capitalul social de 33% fiecare. In clauza referitoare la modul de participare la

profit si pierderi, asociatii au prevazut ca asociatul L.M. sa participe in proportie de 20%, iar ceilalti doi, respectiv N.M. si V.P.,

cu un procent de cate 40% fiecare. Este legala clauza inserata in actul constitutiv privind modul de participare a asociatilor la

profitul si pierderile societatii? Motivati raspunsul.

Clauza este legala deoarece in actul constitutiv s-a f acut acesta mentiune, temeiul legal fiind art. 67 alin. 2 din Legea nr.31/1990.

30. In ce termen societatea comerciala este obligata sa plateasca asociatilor dividendele aprobate de adunarea generala a

asociatilor (AGA) si care este sanctiunea prevazuta de lege in cazul neachitarii lor?



rep

~ 5~

Legea nr. 31/1990 art. 67 alin. (2) prevede ÄDividendele se distri buie asociatilor pr o portional cu cota de participare la ca pitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se platesc in ter menul stabilit de adunarea gener ala a asociatilor sau, du pa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tar ziu de 6 luni de la data a pr obarii situatiei financiare anualeaferente exer citiului financiar incheiat. In caz contr ar, societatea comer ciala va plati daune-interese pentr u perioada de intar ziere,la nivelul dobanzii legale, daca prin actul constitutiv sau prin hotar area adunarii gener ale a actionarilor care a a pr obat situatia financiar a aferenta exer citiului financiar incheiat nu s-a stabilit o dobanda mai mare.´

Dreptul la actiunea de restituire a dividendelor, platite contr ar prevederilor legale, se prescrie in ter men de 3 ani de la data distri buirii lor. (art. 67 alin. (5) din Legea nr. 31/1990)

31. Aratati care este momentul de la care se calculeaza termenul de 3 ani prevazut de art. 6 7 alin. (5) din Legea nr.

31/1990, republicata si modificata, privind prescriptia dreptului material la actiune al asociatilor pentru plata dividendelor.Legea nr. 31/1990 art.67 alin. (5) prevede Ädreptul la actiunea de restituire a dividendelor se prescrie in ter men de 3 ani de la

data distri buirii lor.´ Ter menul de prescriptie incepe sa se calculeze (sa curga) fie de la data stabilita de adunarea gener ala a asociatilor ca ter men de plata, fie de la expir area ter menului de 6 luni de la data a pr obarii situatiei financiare aferente exer citiuluifinanciar incheiat.

32 . La data de 15 iulie 2005 s-a incheiat contractul de cesiune de actiuni prin care M.N. a cesionat lui V.D. un numar de

10 actiuni in valoare totala de 100lei. Prin hotararea AGA din 15 martie 2006 s-a aprobat distribuirea dividendelor aferente

exercitiului financiar al anului 2005, fiecare actionar urmand sa primeasca dividende in functie de numarul de actiuni

detinute si de cota de participare la capitalul social. Pentru exercitiul financiar al anului 2005, dividendele aferente celor 10

actiuni au fost atribuite in totalitate numitului V.D., care detinea actiunile respective la data adoptarii hotararii AGA. M.N. a

solicitat achitarea dividendelor aferente anului 2005 pana la data de 15 iulie, iar dupa aceasta sa i se atribuie cesionarului V.D.

Cererea de plata a dividendelor formulata de actionarul cedent M.N. este intemeiata?

Da. Acesta a detinut pana la acea data toate drepturile si obligatiile asociate actiunilor, astfel ca, in speta analizata, actiunea este

intemeiata, partile nestabilind o alta modalitate de repartizare a dividendelor.Se a plica Legea nr. 31/1990 art. 67 alin. (6): ÄDividendele care se cuvin du pa data tr ansmiterii actiunilor a partin cesionar ului,

in af ar a de cazul in care partile au convenit altfel.´

33. SC ÄMILAV´ SRL si SC ÄANVEL´ SRL au hotarat sa fuzioneze prin absorbtia SC ÄANVEL´ SRL de catre SC

ÄMILAV´ SRL. SC ÄMILAV´ SRL are cinci asociati, cu un capital social de 5.000 lei, divizat in 50parti sociale a cate 100lei

fiecare. SC ÄANVEL´ SRL are doi asociati, respectiv SC ÄMILAV´ SRL si L.M. (persoana fizica). Capitalul social al SC

ÄANVEL´ SRL este de 2 .000 lei, divizat in 20 parti sociale a cate 100lei fiecare, impartite in mod egal intre cei doi asociati. SC

ÄANVEL´ SRL a inregistrat in ultimii doi ani pierderi in asa fel incat in conturile societatii nu a mai existat nici macar

capitalul social. Pentru a salva societatea ÄANVEL´ SRL, SC ÄMILAV´ SRL a hotarat absorbtia acesteia cu toate datoriile pe

care le avea. In situatia de fapt se mai retine ca SC ÄANVEL´ SRL concesionase un teren in scopul construirii unei fabrici si

incheiase un contract de asociere in participatiune cu numitii M.N. si L.A., contract in care nu si-a executat obligatia de

aportare a sumei de 200lei pentru achizitionarea unor marfuri. Adunarea generala extraordinara a asociatilor fiecarei

societati a hotarat fuziunea prin absorbtie, s-a intocmit bilantul de fuziune la fiecare societate avand aceeasi data si s-a

intocmit proiectul de fuziune care a fost depus la registrul comertului pentru a fi avizat de judecatorul delegat si a fi publicat in Monitorul Oficial. Dat fiind ca societatile care fuzioneaza nu-si inceteaza activitatea dupa depunerea proiectului de fuziune la

registrul comertului, SC ÄMILAV´ SRL hotaraste majorarea capitalului social cu un utilaj procurat din strainatate, pentru

care beneficia de facilitati fiscale (vamale). Identificati problemele de drept privitoare la posibilitatea legala a fuziunii

Pr oblemele de drept privind f uziunea sunt ur matoarele:- SC MILAV SRL nu poate detine titluri (parti sociale) la pr o pria societate. D.a.p.d.v., SC MILAV SRL ar fi tre buit ca inaintea

f uziunii sa se retr aga din societate prin cesiunea partilor sociale.- SC ANVEL SRL, inregistr and pierderi, bilantul fiind negativ, dispar and ca pitalul social se af la intr-o cauza de dizolvare.- Contr actul de concesiune nu se poate tr ansmite prin f uziune decat cu acordul concedentului, iar contr actul de asociere in

participatiune numai cu acordul celor lalti asociati ai participatiunii.Cu privire la mentiunea de major are a ca pitalului social, judecator ul delegat va ref uza efectuarea mentiunii pana in momentul

expir arii ter menului de o pozitie prevazut de lege in f avoarea creditorilor sau se va retr age pr oiectul de f uziune.Judecator ul delegat la ONR C va inregistr a mentiunea de major are a ca pitalului social numai in conditiile in care pr oiectul de

f uziune este retr as.

34 . Reclamantii B.V. si SC ÄV.S.´ SRL au chemat in judecata pe M.C. solicitand ca prin sentinta ce se va pronunta sa se

dispuna excluderea paratului din societate, obligand societatea la plata drepturilor ce i se cuvine celui exclus, cu motivarea ca

M.C., in calitate de asociat si administrator, a incalcat Legea contabilitatii prin efectuarea unor activitati care au fost de natura

sa fraudeze societatea. Paratul M.C., prin cerere reconventionala, a solicitat excluderea reclamantului B.V. din societate,

motivand ca situatia falimentara a societatii se datoreaza culpei exclusive a acestuia. In urma probelor administrate, instanta

de fond a admis cererea principala si in parte cea reconventionala, dispunand excluderea din societate a reclamantului parat,

cat si a paratului reclamant, dispunand totodata si dizolvarea societatii in conditiile in care prin excluderea celor doi asociati a

mai ramas in societate un asociat. Celelalte cereri privind pretentiile banesti au fost respinse. Pentru a pronunta aceasta

solutie, instanta de fond a retinut ca reclamantul a desfasurat o activitate contrara interesului societatii, in sensul ca a folosit

in scop personal o parte din suma ce constituia aport la capitalul social, platita de M.C., a vandut partile componente din

utilajele societatii fara incuviintarea celorlalti asociati. Paratul M.C. a fost exclus din societate, cu motivarea ca acesta a

intreprins activitati contrare scopului societatii, in sensul ca a efectuat operatiuni contabile prin care a schimbat sursele si

destinatia depunerilor desi nu avea specimen de semnatura in banca. Instanta de fond a dispus si dizolvarea societatii, in baza



rep

~ 6~

art. 229 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, deoarece prin excludere societatea a ramas cu unic asociat,

aceasta fiind cauza de dizolvare a societatii cu urmatoarea motivare:

1. Dispozitia cuprinsa in art. 222 lit. c) nu se aplica asociatilor unei societati cu raspundere limitata, ci unei societati in

nume colectiv sau in comandita simpla.

2 . Nedepunerea la banca a aportului la capitalul social al asociatului M.C. nu este un motiv de excludere, ci eventual de

raspundere pentru daunele produse.

3. Deturnarea fondurilor sociale nu reprezinta o fapta care sa insemne frauda in dauna societatii atat timp cat cu sumele

respective au fost cumparate alte bunuri in folosul societatii.

4 . Inabilitatile manageriale ale administratorului nu se sanctioneaza cu excluderea din societate, ci doar cu revocarea din

functie si obligarea la daune catre societate.

Dispozitiile cuprinse in art. 222 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, privind cazurile de excludere din societate sunt expres si limitativ aratate de legiuitor? Care este domeniul de aplicare a fiecarei dispozitii legale? Este corecta solutia de

dizolvare a societatii?

Cazurile de excludere prevazute in art. 222 au car acter exem plificativ i nicidecum limitativMotivele de excludere prevazurte pentr u azociatii in societatea in nume colectiv i in comandita sim pla pot fi extinse i

asociatilor din societatea cu r aspundere limitata, mai cu seama daca acetia au calitatea de administr ator.Excluderea din societate a ascociatilor administr atori nu inlatur a posi bilitatea actionarii lor pe temeiul unei actiuni in daune

(despagubiri).

35. Asociatii care au hotarat dizolvarea societatii pot renunta la aceasta, chiar si dupa publicarea in Monitorul Oficial a

hotararii adunarii generale extraordinare a asociatilor?

Da. Legea per mite revenirea asu pr a hotar arii privind dizolvarea societatii atat tim p cat nu s-a f acut nici o repartitie din activ. (art. 231 din Legea nr. 31/1990)

36. Aratati in ce consta Äcontrarietatea de interese´ in cazul asociatilor unei societati in nume colectiv.Contr arierea de interese este stipulata in cadr ul art 79 alin. (1) din Legea 31/1990: Äasociatul care, intr-o o per atiune deter minata

are pe cont pr o priu sau pe contul altuia, interese contr are acelor a ale societatii, nu poate lua parte la nici o deli ber are sau decizie privind acea o per atiune.´

In caz contr ar, asociatul r aspunde pentr u pagubele pr oduse societatii daca, f ar a votul sau, nu s-ar fi obtinut majoritatea cer uta.

37 . SC ÄM´ SA si SC ÄVL´ SA, prin reprezentantii legali, au incheiat un protocol prin care au hotarat dizolvarea prin

absorbtie a SC ÄVL´ SA si transmiterea cu titlu universal a patrimoniului societatii SC ÄVL´ SA catre SC ÄM´ SA. Protocolul

incheiat intre cele doua societati este suficient pentru realizarea transmisiunii cu titlu universal a patrimoniului SC ÄVL´ SA

catre SC ÄM´ SA?

Dizolvarea are ca efect lichidarea societatii, iar pr otocolul nu este suficient in cazul de f ata.Tr ansmiterea universala a patrimoniului societatii VL are loc in cazul f uziunii dintre cele doua societati. Pentr u realizarea

acesteia este necesar a hotar area Adunarii Gener ale Extr aordinare a ceor doua societati care au incheiat pr otocolul (art. 239 iur matoarele din Legea nr. 31/1990)

38. SC ÄVL´ este o societate pe actiuni cu un capital social de 90.000 lei divizat in 9.000 actiuni a cate 100 lei fiecare,

atribuite celor cinci actionari in mod egal.

In decurs de 3 ani de la constituirea societatii activitatea acesteia a fost profitabila, achizitionand trei terenuri, doua cladiri

si aparatura de birou, astfel incat adunarea generala extraordinara a hotarat majorarea capitalului social prin emisiune de noi

actiuni cu prima de emisiune, valoarea unei actiuni devenind 1.000 lei. Totodata, actionarii au hotarat ca achitarea actiunilor

emise cu prima sa se faca in proportie de 30% in momentul subscrierii si diferenta in termen de 3 ani.

Este legala hotararea de majorare a capitalului social in conditiile stabilite de actionari?

Legea prevede intr-adevar ca actiunile emise in schimbul a porturilor in numer ar vor tre bui platite, la data subscrierii, in pr o portie de cel putin 30% din valoarea lor nominala si, integr al, in ter men de cel mult 3 ani de la data publicarii in M. O. al R omaniei, a hotar arii adunarii gener ale.

Insa daca emisiunea de actiuni noi in vederea maririi ca pitalului social presu pune existenta unor prime de emisiune, valoarea primelor va tre bui integr al achitata la data subscrierii.

Ca ur mare, hotar area actionarilor in acest sens nu este valabila. (art. 220, alin.1 si 3, L31/1990)

39. SC ÄAC´ SRL s-a constituit prin asocierea numitilor M.L., F.S. si A.L., avand un capital social de 600 lei divizat in 60

parti sociale in valoare de 10lei fiecare. Dupa trei luni de la inmatricularea societatii in registrul comertului asociatul A.L.

decedeaza, avand ca mostenitori sotia supravietuitoare si un copil minor. La prima sedinta a adunarii generale a asociatilor a

participat in locul asociatului decedat sotia supravietuitoare in nume propriu si in calitate de reprezentant al copilului minor,

exprimandu- si votul cu privire la majorarea capitalului social. Sotia supravietuitoare are drept de vot in adunarea generala a

asociatilor in nume propriu si ca reprezentanta a minorului asociatului decedat? Motivati solutia .Motenitorii asociatului decedat nu dobandesc de drept calitatea de asociati, acetia avand doar un drept de creanta reprezentat

de valoarea partilor sociale ale autor ului lor. Adunarea Gener ala a Asociatilor hotar ate daca platete contr avaloarea partilor sociale sau continua activitatea societatii cu motenitorii celui decedat.

In aceste conditii, motenitorii asociatului decedat nu au drept de vot decat daca se hotar ate continuarea activitatii cu acetia (art. 230 din Legea nr. 31/1990).



rep

~ 7~

40. In actul constitutiv al SC ÄL´ SRL s-a prevazut ca modificarea actului constitutiv poate fi decisa cu votul asociatilor

care reprezinta majoritatea calificata a capitalului social.

Avand in vedere dispozitia cuprinsa in art. 192 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, hotararea de modificare a

actului constitutive trebuie sa fie adoptata de toti asociatii?

Legea nr. 31/1990 art. 192 alin. (2) prevede: Ä pentr u hotar arile avand ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tutur or asociatilor, in af ar a de cazul cand legea sau actul constitutiv prevede altfel.´

Astfel, in cazul de f ata, cand prin actul constitutiv se prevede a pr obarea modificarii actului constitutiv de majoritatea calificata a ca pitalului social, prevederea este valabila si nu este nevoie de acordul tutur or asociatilor pentr u modificarea dorita.

41. Retragerea dintr-o societate comerciala este prevazuta de legiuitor pentru asociatii din societatea in nume colectiv, in

comandita simpla sau cu raspundere limitata (art. 226 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata). Cu toate acesteaexista posibilitatea legala ca si actionarii dintr-o societate pe actiuni sa se retraga?

Potrivit art. 134 din Legea nr. 31/1990, actionarii care nu sunt de acord cu hotar arile ado ptate de AGA cu privire la schimbarea obiectului principal de activitate, la mutarea sediului societatii in str ainatate, la f or ma societatii sau f uziunea ori divizarea societatii, au dreptul de a se retr age din societate.

In concluzie, actionarii se pot retr age din societate f ar a nici o conditie sau im pediment.

42 . Care sunt drepturile cuvenite actionarilor retrasi din societate?

Conf or m Legii nr. 31/1990 art. 134 alin. (4), pretul platit de societate pentr u actiunile celui ce exer cita dreptul de retr agere va fistabilit de un expert autorizat independent, ca valoare medie ce rezulta din a plicarea a cel putin doua metode de evaluarerecunoscute de legislatia in vigoare la data evaluarii.

43. S.M. si S.E., soti, au hotarat sa constituie o societate comerciala ± SRL - in care sa aduca la capitalul social un imobil,

respectiv apartamentul situat in imobilul din Str. Florilor nr. 10, apartament cumparat de cei doi soti in timpul casatoriei. In

schimbul aportului la capitalul social al imobilului bun comun fiecare sot a primit in mod egal parti sociale. Sotii se pot asocia pentru a constitui o societate comerciala? Este necesara impartirea bunurilor comune pentru a fi aduse la capitalul social?

Faptul ca imobilul a fost adus la capitalul social in schimbul caruia sotii au primit parti sociale in procent de 50% fiecare

inseamna o partajare conventionala a bunurilor comune, operatiune interzisa de legiuitor potrivit art. 30 alin. ( 2 ) din Codul

familiei?

Sotii se pot asocia si nu este necesar a im partirea bunurilor comune, fiind suficient sa fie ambii de acord cu aducerea ca a port a bunului imobil comun, neavand relevanta cotele participarii la beneficii, neechivaland cu o im partire a bunurilor in sensul coduluif amiliei.

Conventia este perfect valabila, in masur a in care ambii soti si-au exprimat consimtamantul in mod valabil pentr u tr ansmiterea bunului cu titlu de pr o prietate societatii comer ciale. Totusi, tr ansmiterea bunului catre societate nu reprezinta o conventie de partajare a acetuia ci este intr ainarea acestuia, echivalenta cu o vanzare-cum par are.

44 . SC ÄMN´ SRL, in calitate de debitoare, a solicitat respingerea cererii introductive de faliment formulata de

creditoarea SC FG SA, aratand ca in ultimele doua luni nu a mai efectuat plati catre creditori deoarece el insusi are de incasat

mai multe creante de la debitorii proprii. Totodata, debitoarea a motivat cererea de respingere a actiunii aratand ca in patrimoniul propriu exista mai multe bunuri mobile si imobile pe care creditorii le pot urmari silit, potrivit dreptului comun,

pentru a-si indestula creantele. Cererea formulata de debitoare de respingere a actiunii creditorilor este intemeiata?

Nu, intam pinarea de bitoarei nu este justificata, neavand relevanta f a ptul ca are mai multe bunuri in patrimoniu, ci im portant pentr u deschiderea pr ocedurii este ca de bitor ul sa fie in stare de insolventa din cauza incetarii platilor f ata de creditori tim p de cel putin 30 de zile.

In cazul de f ata, de bitor ul este in situatia de insolventa, in sensul ca el este in inca pacitate tem por ar a de a f ace plati, in ur ma neincasarii la r andul lui a unor creante. Astfel, cererea de declansare a pr oceduriilor de f aliment conf or m prevederilor Legii85/2006, va fi respinsa de judecator ul sindic deoarece creditor ul nu se af la in insolvabilitate conf or m legii. Cererea f or mulata dede bitor este intemeiata.

45. Aratati care sunt principalele atributii jurisdictionale ale judecatorului sindic in procedura insolventei.

Art. 11 din Legea 85/2006(1) Principalele atri butii ale judecator ului-sindic, in cadr ul prezentei legi, sunt:

a) pr onuntarea motivata a hotar arii de deschidere a pr ocedurii si, du pa caz, de intr are in f aliment atat prin pr ocedur a gener ala,cat si prin pr ocedur a sim plificata; b) judecarea contestatiei de bitor ului im potriva cererii intr oductive a creditorilor pentr u inceperea pr ocedurii; judecarea

o pozitiei creditorilor la deschiderea pr ocedurii;c) desemnarea motivata, prin sentinta de deschidere a pr ocedurii, dintre pr acticienii in insolventa care au depus oferta de

servicii in acest sens la dosar ul cauzei, a administr ator ului judiciar pr ovizoriu sau, du pa caz, a lichidator ului care va administr a pr ocedur a pana la confir marea ori, du pa caz, inlocuirea sa de catre adunarea creditorilor, stabilirea remuner atiei in conf or mitate cu criteriile stabilite prin legea de organizare a pr ofesiei de pr actician in insolventa, precum si a atri butiilor acestuia pentr u aceasta perioada. In vederea desemnarii pr ovizorii a administr ator ului judiciar, judecator ul-sindic va tine cont de toate ofertele de serviciidepuse de pr acticieni, de cererile in acest sens depuse de creditori si, du pa caz, de de bitor, daca cererea intr oductiva ii a partine;

d) confir marea, prin incheiere, a administr ator ului judiciar sau a lichidator ului desemnat de adunarea creditorilor, confir marea onor ariului negociat cu adunarea creditorilor;

e) inlocuirea, pentr u motive temeinice, prin incheiere, a administr ator ului judiciar sau a lichidator ului;f) judecarea cererilor de a i se ridica de bitor ului dreptul de a-si mai conduce activitatea;



rep

~ 8~

g) judecarea cererilor de atr agere a r aspunderii membrilor organelor de conducere care au contri buit la ajungerea de bitor ului ininsolventa, potrivit art. 138, sesizarea organelor de cer cetare penala in legatur a cu savarsirea infr actiunilor prevazute la art. 143-147;

h) judecarea actiunilor intr oduse de administr ator ul judiciar sau de lichidator pentr u anularea unor acte fr auduloase si a unor constituiri ori tr ansfer uri cu car acter patrimonial, anterioare deschiderii pr ocedurii;

i) judecarea contestatiilor de bitor ului, ale comitetului creditorilor ori ale oricarei persoane interesate im potriva masurilor luatede administr ator ul judiciar sau de lichidator;

j) admiterea si confir marea planului de reorganizare sau, du pa caz, de lichidare, du pa votarea lui de catre creditori;k) solutionarea cererii administr ator ului judiciar sau a comitetului creditorilor de intrer u pere a pr ocedurii de reorganizare

judiciar a si de intr are in f aliment;l) solutionarea contestatiilor f or mulate la r a poartele administr ator ului judiciar sau ale lichidator ului;m) judecarea actiunii in anularea hotar arii adunarii creditorilor;n) pr onuntarea hotar arii de inchidere a pr ocedurii.

46. Impotriva SC AC SA in calitate de debitor s-a deschis procedura de insolventa, la cererea creditorilor SC OP SRL si

SC PV SA, desemnandu- se prin hotararea de deschidere a procedurii in calitate de administrator judiciar numitul M.A.

Pentru data de 30 septembrie 2006 a fost convocata adunarea creditorilor de catre creditorii ale caror creante reprezinta 20%

din valoarea totala a acestora. In cuprinsul convocarii, creditorii au mentionat ca la adunare se va discuta despre posibilitatea

admiterii planului de reorganizare depus de catre debitor, cat si alte probleme care vor fi trecute pe ordinea de zi in ziua

desfasurarii adunarii generale. La adunare s-au prezentat creditorii ale caror creante reprezinta 7 5% din totalul acestora,

hotarand respingerea planului de reorganizare a activitatii debitorului. Impotriva hotararii adoptate de creditorii prezenti,

debitorul a formulat actiune in anulare pentru urmatoarele motive:

1. Adunarea creditorilor nu putea fi convocata decat de administratorul judiciar sau de lichidator, potrivit art. 13 alin. (1)

din Legea nr. 85/ 2006;

2 . Ordinea de zi a sedintei nu prevede in mod expres toate problemele care vor fi discutate;3. Unii dintre creditori au fost reprezentati de terte persoane, fara a avea procura speciala.

Actiunea in anularea hotararii adoptate de adunarea creditorilor este legala?

Conf or m art. 13 pct. 3 din Legea nr. 85/2006, adunarea creditorilor poate fi convocata de catre administr ator sau lichidator, dar si de catre adunarea creditorilor ale car or creante reprezinta cel putin 30% din totalul acestor a. Astfel, adunarea convocata nu estevalabila, fiind convocata de creditorii care detin doar 20% din creditori.

Convocarea creditorilor tre buie sa cu prinda ordinea de zi a sedintei in detaliu (art.14, alin.1). Ca ur mare, convocarea nu estelegala.

Reprezentarea in adunarea creditorilor se f ace numai pa baza unei pr ocuri speciale legalizata (art. 14 ali. 3).In concluzie, actiunea de anulare a hotar arii este legala.

47 . Care sunt conditiile legale pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana fizica sau juridica pentru a fi desemnata ca

administrator judiciar in cadrul procedurii insolventei?

Conf or m Legii nr. 85/2006 art. 19 alin. (5), administr ator ul judiciar persoana fizica sau juridica, inclusiv reprezentantul

acesteia, tre buie sa ai ba calitatea de pr actician in insolventa, in conditiile legii. Nu poate fi administr ator judiciar persoana fizica ce nu poate fi f ondator, administr ator, director, cenzor sau reprezentant al unui comer ciant al executarii judecatoreti i persoanele fizice sau juridice avand calitatea de lichidator (expert in insolventa)car or a le sunt a plicabile prevederile art. 27 pct. 1-9 din Codul de pr ocedur a civila. Totodata, inainte de desemnarea sa in f unctie,administr ator ul tre buie sa f aca dovada ca este asigur at pentr u r aspunderea pr ofesionala.

48. Raportul intocmit de administratorul judiciar desemnat in cadrul procedurii insolventei trebuie sa contina elemente,

date privind situatia patrimoniului debitorului si a activitatii sale.

Ce aspecte trebuie mentionate in cuprinsul raportului administratorului?

Potrivit art. 20 lit. b) din Legea nr. 85/2006, administr ator ul judiciar va examina activitatea de bitor uluii va intocmi un r a port incare se vor mentiona ur matoarele:

- cauzele si im pre jur arile care au dus la a paritia insolventei de bitor ului, cu mentionarea persoanelor car or a le-ar fi im putabila.- r a portul va indica daca exista o posi bilitate reala de reorganizare efectiva a activitatii de bitor ului ori, du pa caz, motivele care

nu per mit reorganizarea si, in acest caz, va pr o pune intr area in f aliment.

- in cazul in care, prin r a portul sau, administr ator ul judiciar ar ata ca activitatea de bitor ului poate fi redresata pe baza unui plande reorganizare judiciar a, acesta va tre bui sa precizeze daca recomanda ca planul de reorganizare sa fie cel pr o pus de de bitor, daca,la cererea de bitor ului, colaboreaza la intocmirea acelui plan ori daca intentioneaza sa pr o puna un alt plan singur sau im preuna cu unul ori mai multi creditori.

49. Definiti starea de iinsolventa potrivit Legii nr. 85/ 2006.

Potrivit Legii nr. 85/2006 art. 3, insolventa este acea stare a patrimoniului de bitor ului care se car acterizeaza prin insuficienta f ondurilor banesti disponi bile pentr u plata datoriilor exigi bile. Insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cand de bitor ul,du pa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa f ata de unul sau mai multi creditori. Insolventa este iminenta atunci cand sedovedeste ca de bitor ul nu va putea plati la scadenta datoriile exigi bile angajate, cu f ondurile banesti disponi bile la data scadentei.

50. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca creantele creditorilor pentru a putea fi declansata procedura

reorganizarii judiciare si a falimentului?



rep

~ 9~

Conditiile pe care tre buie sa le indeplineasca cumulativ creantele creditorilor pentr u a putea fii declansata pr ocedur a organizarii judiciare si a f alimentului:

- Sa fie certe ± existenta lor nu este contestata sau nu f ace obiectul unui litigiu;- Sa fie lichide ± lichiditatea consta in bani;- Sa fie exigi bile ± ajungerea lor la scadenta.

51. Delimitati conceptul de Äinsolventa´ de cel de Äinsolvabilitate´ si de Ärefuz de plata´.

Insolventa = presu pune inexistenta f ondurilor banesti pentr u achitarea datoriilor comer ciale si fiscale ale societatii. Este o starea patrimoniului de bitor ului, car acterizata prin inca pacitatea vadita de plata a datoriilor exigi bile cu sumele de bani disponi bile.De bitor ul nu se af la insa in insolvabilitate avand la r andul sau de incasat creante sau avand in pr o prietate bunuri care pot aco peri

datoriile neachitate.Insolvabilitatea consta in im posi bilitatea de bitor ului de a-i indeplini obligatiile f ata de creditor atat din lipsa lichiditatilor, cat

i a altor bunuri din care sa fie satisf acute creantele creditorilor.Ref uzul de plata exista in cazul in care de bitor ul consider a ca nu datoreaza sumele solicitate de creditori. Sim plul ref uz de plata

al unei datorii nu conduce la deschiderea f alimentului. Ref uzul de plata poate fi intemeiat, in caz de insolventa, si poate fineintemeiat, cand de bitor ul detine mi jloace banesti de achitare a datoriilor, insa cu rea-credinta nu-si achita datoriile. Temeinicia unor astfel de a par ari (ref uz de plata) se a preciaza de tri bunal de la caz la caz.

52 . In cazul cererii introductive formulate de creditori, depunerea unei cautiuni este obligatorie? Care este consecinta

nedepunerii cautiunii?

Fata de continutul art. 32 alin. (4) din Legea nr. 85/2006 rezulta ca depunerea unei cautiuni de cel mult 10% din valoarea creantelor de catre creditori nu este obligatorie, r amanand la a precierea judecator ului sindic, i numai daca de bitor ul solicita acestlucur. In cazul in care este dispusa consemnarea unei cautiuni, nedepunerea ei are drept consecinta respingerea cererii intr oductivef or mulata de creditor.

53. Care sunt principalele efecte patrimoniale ale deschiderii procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului?Deschiderea pr ocedurii de f aliment pr oduce ur matoarele efecte:1. suspendarea tutur or actiunilor judiciare si extr ajudiciare pentr u realizarea creantelor asu pr a de bitor ului sau bunurilor sale2. suspendarea cererilor de executare silita, pornitade creditor in mod individual;3. suspendarea ter menelor de prescriptie in care creditorii putea sa-i valorifice creantele im potriva de bitor ului af lat in

inca pacitate de plata 4. nu se poate adauga nici o dobanda, penalitate, major are ori cheltuiala creantelor nascute anterior deschiderii pr ocedurii

insolventei.Cu toate acestea, legiuitor ul instituie i exceptii. Este cazul creantelor gar antate pentr u care, la distri buirea pretului gar antiei,

creditor ul gar antat va fi indreptatit sa calculeze accesoriile la creanta gar antata pana pana cel mult la data vanzarii bunului, cu conditia ca pretul bunului sa fie corespunzator mai mare decat valoarea initial evaluata.

Totodata, in cazul in care se confir ma un plan de reorganizare Äaccesoriile´, respectiv dobanzile, penalitatile etc. nascuteulterior deschiderii pr ocedurii gener ale se achita in conf or mitate cu prevederile pr ogr amului de plati.

5. Este inter zis administr ator ului sa instr aineze f ar a acordul judecator ului sindic actiunileori partile lor sociale sau de interes pe

care le detine la de bitor ul care este su pus pr ocedurii insolventei.

54 . Stabiliti valoarea de adevar a urmatoarei afirmatii: ÄDeschiderea procedurii insolventei are ca efect ridicarea

dreptului debitorului de administrare constand in dreptul de a-si conduce activitatea, de a-si administra bunurile (averea) si de

a dispune de ele´:

a) adevar at. b) f als. In conditia in care acesta si-a declar at intentia de reorganizare, poate pastr a dreptul de administr are a patrimoniului, cu

exceptiile prevazute de art. 47 aliu. (3), (4),(5) din Legea nr. 85/2006.

55. Indicati categoriile de acte juridice incheiate de debitor in cei trei ani anteriori deschiderii procedurii insolventei, acte

in care prestatia debitorului depaseste vadit pe cea primita.

a) contr actele de vanzare-cum par are in care pretul platit de de bitor depaete in mod vadit valoarea bunului cum par at b) contr actele care au ca obiect prestarea de servicii mandat, tr ansport, consultanta, comision etc. in care prestatia de bitor ului

este vadit su perioar a d.p.d.v. f ata de prestatia celeilalte parti etc.

56. Indicati trei categorii de acte juridice incheiate de debitor in cei trei ani anteriori deschiderii procedurii insolventei,

acte care sunt supuse anularii.1. acte de tr ansfer de pr o prietate catre un creditor pentr u stingerea unei datorii anterioare sau in f olosul acestuia, efectuate in

cele 120 zile anterioare deschiderii pr ocedurii daca suma pe care creditor ul ar putea s-o obtina in caz de f aliment al de bitor uluieste mai mica decat valoarea actului de tr ansfer;

2. constituirea ori perfectarea unei gar antii reale pentr u o creanta care er a chir ogr af ar a (de exem plu, o ipoteca).3. Platile anticipate ale datoriilor efectuate in cele 120 de zile anterioare deschiderii pr ocedurii daca scadenta lor f usese

stabilita pentr u o data ulterioar a deschiderii pr ocedurii.

57 . Contractul de inchiriere privind un bun imobil al debitorului poate fi desfiintat in cadrul procedurii insolventei?

Contr actul de inchiriere privind un bun imobil al de bitor ului nu va fi desfiintat, cu exceptia cazului cand chiriei pr acticate pe piata. (art. 91 din Legea nr. 85/2006).



rep

~ 10~

58. Care sunt categoriile de creante bugetare exceptate de la procedura de verificare prevazuta de Legea nr. 85/ 2006?

Creantele bugetare reprezinta creantele constand in im pozite, taxe, contri butii, amenzi si alte venituri bugetare precum siaccesoriile acestor a (dobanzi, penalitati etc.). Creantele bugetare care nu sunt su puse pr ocedurii de verificare sunt acelea carerezulta dintr-un titlu executoriu necontestat in ter menul prevazut de legile speciale (art. 66 alin. 2)

59. Care sunt efectele decaderii din dreptul de a depune cerere de admitere a creantelor in cadrul procedurii reorganizarii

judiciare si a falimentului, prevazuta de Legea nr. 85/ 2006?

Titular ul de creante anterioare deschiderii pr ocedurii care nu depune cerere de admitere a creantelor pana la expir area ter menului de 60 zile este decazut din ur matoarele drepturi:

- dreptul de a participa si de a vota in cadr ul adunarii gener ale a creditorilor

- dreptul de a participa la distri buirile de sume in cadr ul reorganizarii si f alimentului- dreptul de a realiza creantele im potriva de bitor ului sau a membrilor ori asociatilor cu r aspundere nelimitata ai persoanelor

juridice de bitoare, ulterior includerii pr ocedurii sub rezerva ca de bitor ul sa nu fii f ost condamnat pentr u bancr uta sim pla sau fr auduloasa ori sa nu i se fi stabilit r aspunderea pt efectuarea de plati si tr ansfer uri fr auduloase. Decaderea va putea fii invocata oricand.

60. Care este continutul planului de reorganizare a activ. debitorului, conform Legii nr. 85/ 2006?

Conf or m Legii nr. 85/2006 art. 95, planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare in r a port cu posi bilitatile sispecificul activitatii de bitor ului, cu mi jloacele financiare disponi bile si cu cererea pietei f ata de oferta de bitor ului, si va cu prindemasuri concordante cu ordinea publica, inclusiv in ceea ce priveste modalitatea de selectie, desemnare si inlocuire a administr atorilor si a directorilor.

Planul de reorganizare va cu prinde in mod obligatoriu pr ogr amul de plata a creantelor.Planul de reorganizare va mentiona:a) categoriile de creante care nu sunt def avorizate, in sensul legii;

b) tr atamentul categoriilor de creante def avorizate;c) daca si in ce masur a de bitor ul, membrii gr u pului de interes economic, asociatii din societatile in nume colectiv si asociatii

comanditati din societatile in comandita vor fi descar cati de r aspundere;d) ce despagubiri ur meaza a fi oferite titularilor tutur or categoriilor de creante, in com par atie cu valoarea estimativa ce ar putea

fi primita prin distri buire in caz de f aliment; valoarea estimativa se va calcula la data pr o punerii planului.´

61. Precizati care sunt regulile potrivit carora se voteaza planul de reorganizarea activitatii debitorului de catre creditori.

Votarea planului se f ace potrivit ur matoarelor reguli:- Fiecare creanta beneficiaza de un drept de vot;- Voteaza separ at ur matoarele categorii de persoane: creditorii cu creante gar antate; creditorii bugetari; creditorii chir ogr af ari

stabiliti conf or m art. 98 alin. (1) din Legea nr. 85/2006; ceilalti creditori chir ogr af ari.

6 2 . Ce efecte produc votarea si confirmarea planului de reorganizare a activitatii debitorului, potrivit Legii nr. 85/ 2006?

Votarea i confir marea planului pr oduc ur matoarele efecte:

- Activitatea de bitor ului este organizata potrivit continutului planului;- Creantele i drepturile creditorilor i ale celor lalte parti interesate sunt modificate aa cum este prevazut in plan;- In cazul unei executari silite, planul confir mat de judecator ul sindic va fi socotit ca o hotar are definitiva im potriva

de bitor ului

63. Indicati situatiile in care judecatorul sindic dispune intrarea in faliment a debitorului aflat in stare de insolventa.

Conf or m Legii nr. 85/2006 art. 107, intr area in f aliment se pr oduce in ur matoarele cazuri:a) de bitor ul i-a declar at intentia de a intr a in pr ocedur a sim plificata; b) de bitor ul nu i-a declar at intentia de reorganizare;c) nici unul dintre planurile pr o puse nu a f ost acceptat i confir mat;d) de bitor ul i-a declar at intentia de reorganizare, dar nu a pr o pus un plan de reorganizare ori planul pr o pus de acesta nu a f ost

acceptat i confir mat i nici unul dintre planurile pr o puse nu a f ost acceptat sau confir mat;e) obligatiile de plata i celelalte sar cini asumate nu au f ost indeplinite;f) a f ost a pr obat r a portul administr ator ului judiciar prin care se pr o pune, du pa caz, intr area de bitor ului in f aliment.

6 4 . SC ÄX´ SRL este supusa procedurii falimentului si are cinci creditori, din care unul ÄY´ si-a asigurat creanta printr-

un gaj asupra a doua automobile din patrimoniul debitorului. In urma scoaterii la vanzare a automobilelor s-a obtinut suma

de 100.000 lei, insuficienta pentru acoperirea integrala a creantei creditorului ÄY´, creanta de 300.000 lei.

Cum isi va recupera diferenta de creanta creditorul care a beneficiat de o garantie reala imobiliara (gaj)?

Pentr u diferenta de creanta neaco perita din vanzarea celor doua automobile, creditor ul ÄY´ devine creditor chir ogr af ar intr andin concurs cu ceilalti creditori chir ogr af ari (ale car or creante nu sunt gar antate printr-o gar antie speciala).

65. Care este ordinea de distribuire a sumelor de bani obtinute in urma lichidarii averii debitorului?

Creantele cor fi platite in ur matoarea ordine:- Taxele, timbrele i orice alte cheltuieli ale pr ocedurii;- Creantele izvor ate din r a portul de munca;- Creantele reprezentand creditele, cu dobanzile i cheltuielile aferente, acordate de societatile bancare du pa deschiderea

pr ocedurii i creantele ce rezulta din continuarea activitatii de bitor ului;



rep

~ 11~

- Crentele bugetare;- Creantele reprezentand sumele de bani dator ate de catre de bitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii

pentr u minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigur arii mi jloacelor de existenta;- Creantele reprezentand sumele stabilite de judecator ul sindic pentr u intretinerea de bitor ului i a f amiliei sale, daca acesta este

persoana fizica;creantele reprezentand creditele bancare, cu cheltuielile i dobanzile aferente, cele rezultate din livr ari de pr oduse, prestari de servicii sau alte lucr ari, precum i din chirii;

- Alte creante chir ogr af are;- Creantele subordonate, in ordinea prevazuta de lege.

66. Care sunt efectele hotararii judecatoresti ale inchiderii procedurii falimentului?

Exista doua categorii de efecte:a) efecte cu privire la persoanele care au participat la efectuarea pr ocedurii f alimentului. Prin inchiderea pr ocedurii judecator ul

sindic, administr ator ul judiciar, lichidarea i toate persoanele care i-au asistat sunt descar cati de orice obligatii privitoare la pr ocedur a;

b) efecte f ata de de bitor. In pricipiu, de bitor ul este descar cat de obligatiile pe care le avea inainte de inregistr area cererilor intr oductive, sub rezerva de a nu se fi f acut vinovat de bancr uta fr auduloasa sau de plati ori trensfer uri fr auduloase. De bitor ul va fidescar cat de obligatii daca au f ost platite in cadr ul pr ocedurii. Descar carea de obligatii a de bitor ului nu atr age descar care deobligatii a fide jusor ului sau a code bitor ului principal.

6 7 . Definiti infractiunea de bancruta frauduloasa.

Potrivit Legii nr. 85/2006 art. 143 alin. (2), constituie infr actiune de bancr uta fr auduloasa i se sanctioneaza cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani f a pta persoanei care:

a) f alsifica, sustr age sau distr uge evidentele de bitor ului ori ascunde o parte din activul averii acestuia; b) inf atieaza datorii inexistente sau prezinta in registrele de bitor ului, in alt act sau in situatia financiar a sume nedator ate,

fiecare dintre aceste f a pte fiind savarite in fr auda creditorilor;c) instr aineaza, in fr auda creditorilor, in caz de insolventa a de bitor ului, o parte din active.

68. Aratati ce efecte produce inregistrarea in registrul comertului a firmei si a celorlalte date cu privire la calitatea de

comerciant a celui care solicita inregistrarea.

In momentul inregistr arii fir mei in Reg. Comertului ea isi dobindeste personalitatea juridica. Inregistr area in Reg. Com. areefect declar ativ la calitatea persoanei, creandu-se o prezumtie relativa de comer cialitate cu privire la f a ptele pe care acestea lesavarete i cu privire la calitatea de comer ciant.

69. SC ÄBM´ SRL s-a constituit cu doi asociati, respectiv ÄSL´ si ÄVN´, cu participare egala la capitalul social, fiecare

detinand un procent de 50% din totalul partilor sociale. Asociatul ÄSL´ cesioneaza in totalitate partile sociale celuilalt asociat,

incheindu-se contractul de cesiune de parti sociale fara ca operatiunea de cesiune sa fie inregistrata in registrul comertului.

Contractul de cesiune de parti sociale este opozabil si fata de tertele persoane sau produce efecte numai intre asociati?

Fata de im pre jur area da in speta nu s-a inregistr at in Reg. Com. mentiunea de cesiunea a partilor sociale, asociatul SL are

calitatea de asociat in r a porturile cu tertele persoane.

7 0. Care sunt categoriile de persoane care au obligatia sa ceara inmatricularea in registrul comertului a activitatii pe care

o desfasoara si totodata sa solicite inscrierea de mentiuni in registrul comertului?

Au obligatia solicitarii inmatriculata in Reg.Com. inainte de inceperea activitatii i .n tim pul desf aur arii acesteia efectuarea dementiuni ur matoarele categorii de persoane:

- Comer ciantii ± persoane fizice;- Comer ciantii ± persoane juridice, respectiv societati comer ciale;- Asociatiile f amiliale care desf aoar a in mod obinuit activitate de comert;- Com paniile nationale i societatile nationale;- Regiile autonome;- Gr u purile de interes economice cu car acter comer cial;- Organizatiile coo per atiste.

7 1. Care este regimul juridic al incheierilor pronuntate de judecatorul delegat la oficiul registrului comertului privitoarela inmatricularea sau la orice alte inregistrari in registrul comertului?

Incheierile judecator ului delegat la Oficiul Registr ului Comertului sunt executorii de drept i sunt su puse numai recursului.Ter menul de recurs este de numai 15zile i curge de la data pr onuntarii incheierii pentr u parti i de la data publicarii sau a actuluimodificator al actului constitutiv in Monitor ul Oficial al R omaniei, Partea a IV-a, pentr u orice alte persoane interesate.

72 . Care este instanta de judecata competenta sa solutioneze recursul indreptat impotriva incheierii pronuntate de

judecatorul delegat la oficiul registrului comertului?

Potrivit art. 6 alin. (4) din Legea nr. 26/1990, republicata, recursul se solutioneaza de curtea de a pel in a carei r aza teritoriala seaf la domiciliul sau sediul comer ciantului, iar in cazul sucursalelor infiintate in alt judet, de curtea de a pel in a carei r aza se af la sediul sucursalei.

7 3. Cine poate solicita radierea din registrul comertului a inmatricularilor sau a mentiunilor efectuate?



rep

~ 12~

Potrivit art. 25 ali. (1) din Legea nr. 26/1990, orice persoana persoana fizica sau juridica se consider a pre judiciata printr-o inmatriculare sau printr-o mentiune din registr ul comertului are dreptul sa cear a r adierea ei, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege.

74 . Definiti fondul de comert si aratati care este temeiul juridic.

Definitia acceptata in doctrina este ur matoarea:f ondul de comert reprezinta un ansamblu de bunuri mobile i imobile, corpor ale i incorpor ale (mar ci, fir me, embleme, brevete

de inventii, vad comer cial), pe care un comer ciant le afecteaza desf aur arii activitatii sale. Temeiul legal este art. 1^1 lit. c) dinLegea nr . 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale, modificata si com pletata prin Legea nr 298/2001.

7 5. Delimitati Äfondul de comert´ de notiunea de Äsucursala´.Sucursalele = sunt dezmembr aminte f ar a personalitate juridica ale societatilor comer ciale, fiind calificate sedii secundare ale

acestor a la fel ca i agentiile, reprezentantele sau alte sedii secundare (art. 43 alin.(1) din Legea nr.31/1990)Sucursala se car acterizeaza prin doua tr asaturi definitorii: absenta personalitatii juridice i autonomia de gestiune. Sucursalele

avand autonomie de gestiune se car acterizeaza prin dispun de o clientela pr o prie i au un f ond de comert distinct de al intreprinderii; tri bunalele se inmatriculeaza in Reg.Com.

Fondul de comert este reprezentat de ansamblul de bunuri mobile si imobile, corpor ale si necorpor ale, ca entitate de sinestatatoare, se regaseste atat in cadr ul societatii, cat si in cadr ul sucursalei, fiind element comun pentr u acestea, f ar a insa a seconf unda cu fiecare din ele.

7 6. Definiti firma si aratati care sunt caracterele (trasaturile) acesteia.

Fir ma este numele, sau, du pa caz denumirea f olosita de comer ciant in realizarea o per atiunilor ce f ac obiectul comertului sau isub care semneaza.

Car acteristicile acesteia sunt:

- este un atri but de identificare a comer ciantului- noutatea fir mei. Conf or m art. 38 din Legea nr. 26/1990, orice fir ma noua tre buie sa se deose beasca de cele existente- disponi bilitatea fir mei este verificata de Bir oul Unic ce f unctioneaza in cadr ul Camerelor de Comert i Industrie teritoriale.

Fir mele r adiate din Reg. Com. nu sunt disponi bile pentr u o perioada de doi ani de la data r adierii.- liceitatea fir mei. Nici o fir ma nu va putea cu prinde o denumire intre buintata de comer ciantii din sector ul public.- fir ma se poate tr ansmite numai im preuna cu intregul f ond de comert.

77 . Comparatie intre clientela si vadul comercial.

Vadul comer cial = reprezinta puterea sau ca pacitatea comer ciantului de a atr age clientela, depinzand de a atr age clientela,depinzand atat de f actori interni de ordin obiectiv (locul am plasarii magazinului, calitatea pr oduselor sau a serviciilor), de ordinsubiectiv (publicitatea comer ciantului, calitatea personalului angajat), cat i de f actori externi (reputatia sau bonitatea clientilor, a partenerilor de af aceri)

Clientela = reprezinta totalitatea persoanelor fizice si juridice care se af la in r a porturi juridice cu un comer ciant.

7 8. SC ÄOM´ SRL a incheiat un contract de imprumut bancar garantand creditul cu marfurile aflate in magazinul situat chiar la sediul societatii. Ulterior perfectarii contractului de imprumut (credit) si al contractului de garantie reala mobiliara,

marfurile au fost vandute urmand ca pretul sa fie incasat in termen de 30 de zile de la predare.

Este valabil contractul de vanzare-cumparare privind marfuri care fac obiectul unei garantii reale mobiliare (gaj)?

Potrivit art. 21 din Titlul VI al Legii nr. 99/1999, pe dur ata contr actului de gar antie imobiliar a de bitor ul poate administr a sau poate dispune de bunul care f ace obiectul gar antiei, deci il poate vinde, gar antia ur mand a fi str amutata asu pr a pretului obtinut dinvanzarea bunur lui respectiv. Aadar, creanta de incasare a clientilor in ter men de 30 de zile va fi consider at ca si gar antie pentr u ner ambursarea im pr umutului bancar, iar contr actul de vanzare-cum par are este valabil incheiat.

7 9. Care este deosebirea dintre aportul in societate al fondului de comert si vanzarea acestuia?

Fondul de comert poate constitui a port la ca pitalul social al unei societati comer ciale, fiind un a port in natur a de bunincorpor al. Titular ul f ondului de comert se obliga, prin actele constitutive ale societatii, sa tr ansmita dreptul de pr o prietate sau numai dreptul de f olosinta asu pr a f ondului de comert i, evident, sa-l predea societatii.

Aportul in societate al f ondului de comert se deose beste de vanzarea-cum par area acestuia intr ucat in cazul a portului, in locul

f ondului de comert, asociatul primeste parti sociale sau actiuni, pe cata vreme in cazul vanzarii, vanzator ul primeste de la cum par ator pretul f ondului de comert vandut.

80. In situatia in care un contract de garantie reala mobiliara (gaj) este anulat pentru eroare-viciu de consimtamant,

inscrierea garantiei in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare are ca efect valabilitatea contractului? Explicati

raspunsul.

Inscrierea gar antiei reale mobiliare in Ar hiva Electr onica de Gar antii Reale Mobiliare nu confer a valabilitate gar antiei, ceea ceinseamna ca inscrierea are doar r olul de a f ace o pozabila f ata de terti gar antia constituita.

Contr actul de gar antie reala mobiliar a nu este valabil.

81. Este admisibila cesiunea contractului de locatiune asupra fondului de comert?

Cesiunea contr actului de locatiune asu pr a f ondului de comert este admisi bila in aceleai conditii ca i in cazul locatiunii: sa nu se fin intrezis prin contr actul de locatiune; sa se fi cer ut in prealabil consimtamantul locator ului (daca in contr act s-a prevazut acestlucr u); cesiunea sa nu contr avina contr actului de locatiune. In plus, cesiunea contr actului de locatiune a f ondului de comert tre buie



rep

~ 13~

sa indeplineasca conditiile de f or ma, prevazute de art. 1393 Cod Civil, necesare o pozabilitatii cesiunii f ata de tertele persoane.Aceste conditii sunt: cesiunea sa fie notificata locator ului (de bitor ul cedat) sau sa fie acceptata in f or ma autentica de acesta.

82 . O persoana fizica A.M. imprumuta de la o banca o suma de bani. Pentru a acorda creditul, banca ii cere un garant

personal care sa se oblige sa plateasca in cazul in care A.M. nu ramburseaza creditul. In aceste conditii A.F. se obliga, in

calitate de fidejusor, alaturi de A.M. Termenul de rambursare a expirat, iar A.F. este urmarit la plata atat pentru creditul

nerambursat, cat si pentru dobanzile aferente.

Ce suma va fi tinut sa plateasca fidejusorul? Argumentati.

Acordarea unui credit de catre o banca constituie o o per atiune de banca i, in temeiul art. 3 pct.11 din C.com., este o f a pta obiectiva de comert.

Fide jusor ul este persoana care se obliga f ata de creditor sa execute obligatia in cazul in care creditor ul nu o f ace.Potrivit art. 42 alin. 2 C.Com., in obligatiile comer ciale fide jusor ul, chiar necomer ciant, care gar anteaza o obligatiune

comer ciala este tinut solitar cu de bitor ul principal, cu exceptia cazului cand in contr act s-a prevazut contr ariul, adica numai inlimita creditului acordat. Aadar, daca acesta nu platete, banca il va putea obliga pe fide jusor sa plateasca atat suma reprezentandcreditul ner ambursat, cat i dobanzile aferente, pentr u ca nu exista alta prevedere contr actuala.

83. Societatea comerciala ÄCarol´ SA a inceput sa distribuie dividende actionarilor pentru anul 2004 incepand cu data de

4 martie 2005. Actionarul A.M., constatand ca nu-si primeste dividendele, a actionat in judecata societatea comerciala la data

de 17 aprilie 2005.

De la ce data poate cere si dobanzi de intarziere? Argumentati solutia aleasa.

Comer cialitate obligatiei de plata a dividendelor rderiva din art. 4 C.com. care, in com pletarea art. 3 C.com, instituie prezumtia de comer cialitate pentr u toate actele sau f a ptele savarite de un comer ciant, daca nu sunt de natur a civila. Prin ur mare, obligatia de plata a dividendelor are car acter comer cial i, ca atare, in privinta ei sunt a plicate dispozitiile art. 43 C.com, referitoare la dobanda de drept.

Astfel, actionar ul AM va putea cere dobanzi de intar ziere incepand din data de 4 martie 2005, data hotar ata de AGA pentr u distri buirea dividendelor.

84 . AVAS incheie un contract de vanzare-cumparare de actiuni cu Compania Aneida International SA. Nerespectarea

unor obligatii contractual da nastere unei neintelegeri intre parti. Carei instante urmeaza sa se adreseze partile: instantei de

contencios administrativ sau instantei comerciale? Motivati solutia aleasa.

Vanzarea de actiuni este in mod expres definita de art. 3 C.com. ca fiind f a pt obiectiv de comert. In conf or mitate cu art. 7C.com., cei ce afecteaza in mod obinuit f a pte de comert sau calitatea de comer cianti, deci i AVAS. Potrivit art. 4 C.com.,obligatiile comer ciantilor au natur a comer ciala, deci i litigiile care deriva din nerespectarea obligatiilor sunt de natur a comer ciala i tre buie solutionate de instantele comer ciale i nu de cele de contencios administr ativ.

85. A.M. incheie un contract de asigurare de viata cu SC ÄCAROM´ SA obligandu-se sa-i plateasca trimestrial primele de

asigurare. Pentru ca nu si-a respectat obligatia de plata, societatea de asigurari intenteaza o actiune judecatoreasca impotriva

lui A.M. litigiul are natura civila sau comerciala? Motivati solutia aleasa.

Potrivit art. 6 Cod Comer cial, asigur arile de lucr uri sau stabilimente care nu sunt obiectul comertului si asigur arile asu pr a vietii

sunt f a pte de comert numai in ce priveste pe asigur ator.Finalitatea pentr u asigur at este civila, deci com petenta va fi instanta civila.

86. Regia autonoma de Gospodarie Comunala Galati si asociatia de locatari nr. 600 din Galati incheie un contract pentru

executarea de lucrari de reparatie a instalatiei de incalzire, canalizare, apa rece, apa calda si menajera la doua blocuri.

Pentru nerespectarea obligatiilor contractuale, asociatia de locatari, in calitate de reclamanta, se va adresa instantei civile

sau celei comerciale? Motivati solutia aleasa.

Contr actul nu are car acter civil, activitatea RAGC Galati constand in realizarea de lucr ari de constr uctie i repar atie, seincadreaza in f a ptele obiective de comert reglementate de art. 3 pct. 8 C.com. Potrivit art. 56 C.com., daca un act este comer cial pentr u una din parti, toti contr actantii sunt su pui in ceea ce prive¶te acel act legii comer ciale. Aadar, litigiul este comer cial, iar instanta com petenta este cea comer ciala.

87 . A.T., comerciant, cumpara la data de 1 octombrie 2004 o garsoniera. La data de 20 decembrie 2004 o vinde, iar in 15

ianuarie 2005 isi cumpara o noua garsoniera.

Au vanzarile-cumpararile incheiate de comerciant natura comerciala? Argumentati solutia aleasa.Fa ptul ca AT este comer ciant ne-ar putea conduce la concluzia ca actele sale sunt comer ciale in temeiul prezumtiei decomer cialitate instituite de art.4 C.com. pentr u ca vanzarea-cum par area nu are car acter ul de inter mediere cer ut de art. 3C.com., iar cum par area garsonierei se f ace in sco pul de a o locui, nu cu sco p de revanzare, se a plica art. 5 C.com., potrivit car uia Änu se poateconsider a ca f a pt de comert cum par area de pr oducte sau marf uri ce s-a f ace pentr u uzul sau consumatia cum par ator ului sau a f amiliei sale.´ Dei este comer ciant, prezumtia de comer cialitate nu se a plica, AT cum par and garsonier a in sco pul de o f olosi personal. Intentia de vanzare a a par ut ulterior cum par arii i neconstituind o interpune an schimb, natur a contr actului este civila inu comer ciala.

88. A.T. si B.T., casatoriti, avand doi copii minori de 16, respectiv 17 ani vor sa desfasoare o activitate economica avand ca

obiect comertul cu flori, in cadrul unei asociatii familiale. Potrivit reglementarilor in vigoare, este posibila constituirea

acesteia? Motivati solutia aleasa.



rep

~ 14~

Da, conf or m art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr.300/2004 care admite ca membrii asociatiei f amiliale sa ai ba cel putin varsta de16ani. Aceti minori vor avea calitatea de angajati pr o prii, neputand sa ai ba calitatea de reprezentanti ai asociatiei f amiliale,calitate pentr u care se cere varsta de 18ani.

89. A.T. a fost condamnat prin hotarare judecatoreasca definitiva pentru evaziune fiscala pe cand desfasura o activitate

economica in mod independent.

Poate el sa se constituie ca reprezentant al unei asociatii familiale? Argumentati solutia.

Infr actiunea de evaziune fiscala deter minca ca AT sa decada din dreptul de a exer cita o activitate comer ciala. Calitatea dereprezentant al asociatiei f amiliale presu pune relatii cu tertii in desf aur area de acte de comert in numele asociatiei f amiliale.

Prin ur mare, A.T. nu poate fi reprezentant al unei asociatii f amiliale.

90. Comerciantul A.Z. s-a inmatriculat la registrul comertului din judetul Constanta, avand sediul principal in municipiul

Constanta. In ipoteza in care AZ deschide o sucursala in orasul Mangalia este necesara o noua inregistrare in registrul

comertului, inregistrare distincta a sucursalei? Motivati solutia aleasa.

Da, chiar daca sucursala ií desf aoar a activitatea in perimetr ul aceluiai oficiu al Reg.Com., respectiv al jud. Constanta,conf or m art. 43 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, republicata i modificata, sucursla se va inmatricula in acelai Reg.Com., insa distinct, ca inmatriculare independenta.

91. Prin divizarea societatii ÄA´, societatile ÄB´ si ÄC´, societati pe actiuni, preiau patrimoniul societatii ÄA´ care isi

inceteaza activitatea. Cu ocazia adunarii generale extraordinare a societatii ÄB´ se aproba proiectul de divizare si preluare a

patrimoniului societatii ÄA´ (in cota-parte prevazuta de proiect), precum si marirea obligatiilor actionarilor societatii ÄB´, ca

urmare a divizarii, cu votul a 50% din actionari. Este legala decizia AGA? Motivati.

Legea nr. 31/1990 art. 247: Äprin der ogare de la art. 115, cand f uziunea sau divizarea are ca efect marirea obligatiilor asociatilor uneia dintre societatile participante, hotar area se ia cu unanimitate de voturi.´

Decizia AGA nu este legala.

92 . In termen de doua luni de la expirarea dreptului de opozitie al creditorilor societatilor care fuzioneaza prin absorbtie

au loc adunarile generale extraordinare ale societatii Impex SRL ce urmeaza sa fie absorbita si a societatii Coral SA ca

societate absorbanta. Ca urmare a aprobarii de catre ambele a proiectului de fuziune prin absorbtie, are loc:

a) dizolvarea cu lichidare a societatilor absorbite, care isi inceteaza existenta;

b) transmiterea universala a patrimoniului Impex SRL catre Coral SA;

c) atribuirea de actiuni asociatilor Impex SRL din actiunile Coral SA care si-a marit astfel patrimoniul.

Sunt corecte efectele fuziunii prin absorbtie enumerate? Motivati solutia.

Nu este corect efectul privind dizolvarea cu lichidare a societatilor absor bite. In temeiul art. 238 din Legea nr. 31/1990,republicata i modificata, f uziunea are ca efect dizolvarea f ar a lichidare a societatii absor bite (care ii inceteaza existenta) itr ansmiterea universala a patrimoniului sau, in schimbul atri buirii de actiuni.

93. J udecatorul delegat de la registrul comertului a refuzat sa autorizeze constituirea societatii comerciale ÄTibles´ SA

obtinuta prin fuziunea prin contopire a doua societati care si-au incetat existenta: o societate in nume colectiv si o societate incomandita simpla. J udecatorul delegat a motivat ca, deoarece in patrimoniul societatii obtinute prin contopire s-a adus ca

aport un teren, actul constitutiv trebuia autentificat, ceea ce reprezentantii societatii comerciale nu au facut. Acestia au invocat

lipsa autentificarii prin aceea ca imobilul facea parte din patrimoniul societatii in nume colectiv, al carui act de constituire

fusese autentificat, dar prin incetarea existentei acestei societati si prin faptul ca noua societate constituita prin contopire nu

mai este o societate de persoane, ci de capital, actul constitutiv nu mai trebuie autentificat.

Cine are dreptate? Motivati.

Judecator ul delegat a respins motivat cerer a de inmatriculare.Actul constitutiv al societatii nou infiintate tre buie sa respecte f or ma pentr u tipul de societate infiintat (art. 239 alin. (3) din

Legea 31/1990). Este adevar at ca printre conto pire s-a constituit o societate de ca pital i nu de persoane, dar daca printre a porturilede ca pital se af la un teren potrivit art. 5 alin. (6) din Legea nr. 31/1990, actul constitutiv tre buie autentificat.

94 . Tribunalul a respins ca nefondata cererea reclamantului, asociat la SRL aflata in lichidare, de a numi un alt

lichidator, pe motiv ca actualul lichidator nu a intrunit unanimitatea voturilor asociatilor. Reclamantul a considerat nelegala

numirea lichidatorului, desi el intrunise cvorumul cerut de 3/ 4 din numarul asociatilor impus de actul constitutiv, sustinand ca Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, prevede ca numirea lichidatorilor la SRL se poate face numai cu votul tuturor

asociatilor, fapt ce nu s-a realizat. Solutia de respingere a cererii este corecta? Motivati raspunsul.

Hotar area adunarii gener ale este corecta. Intr-adevar, Legea nr. 31/1990 mentioneaza la art. 262 alin. (2) ca numirea lichidatorilor la societatile de persoane i la societatile cu r aspundere limitata se f ace cu unanimitate de voturi, dar numai dacaincontr actul de societate nu se prevede altfel. Deoarece in actul constitutiv s-a prevazut ca numirea se poate f ace cu un cvor um de ¾din numar ul asociatilor i acest cvor um a f ost obtinut, inseamna ca numirea este legala.

95. Intr-o SRL cu doi asociati, unul dintre acestia decedeaza. In actul constitutiv exista clauza de continuare a societatii

cu mostenitorii, dar acestia nu consimt sa continue activitatea in cadrul societatii in locul defunctului.

Este aceasta o cauza de dizolvare a societatii? Ce vor primi mostenitorii?

Nu este o clauza de dizolvare a societatii doearece nu se su pr a pune situatiei reglementate conf or m art. 229 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, care prevede ca moartea, f alimentul, inca pacitatea, excluderea sau retr agerea unuia dintre asociati duc la dizolvarecand, datorita acestor cauze, numar ul s-a redus la unul singur. Speta corespunde situatiei enuntata de art. 229 alin. (2) care dispune



rep

~ 15~

ca societatea nu se dizolva daca exista clauza de continuare cu motenitorii. Chiar daca acetia nu consimt sa continue societatea in locul def unctului i cer dizolvarea, aceasta poate interveni ca ur mare fie a hotar arii adunarii gener ale (art. 227 alin. (1) lit. d)),fie prin hotar area tri bunalului pentr u neintelegeri gr ave (art. 227 alin. (1) lit. e)), deci nu prin moartea unui asociat.

Conf or m art. 230 alin. (1) din Legea 31/1990, motenitorilor li se va plati partea ce li se cuvine du pa ultimul bilant contabil a por bat, in ter men de 3luni de la notificarea decesului asociatului.

96. Lichidatorul unei societati pe actiuni face dovada, prin prezentarea situatiei financiare anuale, ca activul societatii

este in valoare de 300 milioane lei, iar pasivul de 600 milioane lei.

Ce trebuie sa faca lichidatorul cand fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente sa acopere pasivul exigibil?

Lichidator ul, potrivit art. 257 din Legea 31/1990, tre buie sa cear a de la actionari sumele pe care le dator au ca de bitori pentr u

societate, pentr u varsamintele neefectuate. Adica, potrivit art. 259, numai du pa ce, in principal, a f ost ur marita mai intai la plata societatea comer ciala i bunurile existente in patrimoniu nu aco per a creantele, creditor ul are dreptul de a exer cita contr a lichidator ului, in subsidiar, im potriva actionarilor pentr u plata sumelor din valoarea actiunilor subscrise sau din aceea a a portuluila ca pitalul social.

97 . Lichidatorul a intocmit situatia financiara finala a unei SA, aratand partea ce se cuvine fiecarei actiuni din

repartizarea activului societatii. Situatia financiara a fost depusa la registrul comertului si s-a publicat in Monitorul Oficial, si

deoarece niciun actionar nu a facut opozitie, situatia financiara considerandu-se aprobata, lichidatorul a fost eliberat din

functie. Ce se intampla in aceste conditii daca dupa doua luni de la publicarea situatiei financiare niciun actionar nu si-a

incasat suma cuvenita prin repartizare?

Conf or m art. 270 alin. (1) din Legea 31/1990, sumele cuvenite actionarilor neincasate tim p de doua luni de la publicarea situatiei financiare vor fi depuse la o banca saula unele dintre unitatile acesteia, cu ar atarea numelui i prenumelui actionar ului,daca sunt actiuni nominative, sau a numerelor actiunilr o, daca ele sunt la purtator, ur mand ca plata sa se f aca persoanei indicatesau posesor ului actiunilor retinandu-se titlul.

98. O persoana fizica, A.B., a introdus la data de 18 august 2006 o actiune in justitie impotriva unei societati comerciale

aflate in lichidare. Lichidatorul si-a depus specimenul de semnatura la registrul comertului la data de 17 august 2006, dar

societatea comerciala este radiata din registrul comertului la data de 20 decembrie 2006. Instanta a respins actiunea

reclamantei, considerand-o nula pe motiv ca parata, societatea comerciala, a intrat in lichidare, moment la care nu mai are

personalitate juridica si nu mai poate fi atacata in instanta. Este corecta solutia instantei de respingere a actiunii? Argumentati

solutia aleasa.

Societatea nu-si pierde personalitatea juridica pana la r adierea din Registr ul comertului.Solutia instantei este gresita, deoarece conf or m art. 233 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, societatea ii pastreaza personalitate

juridica pentr u o per atiunile licidarii pana la ter minarea acesteia. Fa ptul ca numai cu o zi inainte de intentarea actiunii lichidator ul ii prelua f unctia nu dovedete ca de la aceasta data toate actiunile nu se mai indrea pta im potriva societatii in lichidare, ciim potriva lichidator ului.

99. In SNC ÄPodgoria Nelu Stan´, asociatii sunt N.S., S.I. si P.I., durata asociatiei fiind 10 ani de la infiintare. Dupa un

an de activitate, S.I. si P.I. au incercat sa modifice contractul de societate, fara acordul lui N.S., in sensul ca au majorat capitalul social si au inclus in societate un nou asociat, prin act aditional autentificat, pe care l-au prezentat judecatorului

delegat de la oficiul registrului comertului.

Ce poate cere asociatul N.S. in aceste conditii? Motivati solutia aleasa.

Asociatul NS are la dispozitie (art. 227 alin. (1) lit. e) Legea 31/1990) posi bilitatea de a cere dizolvarea societatii prin hotar area tri bunalului pentr u motive intemeiate, cum ar fi neintelegerile gr ave dintre soti, care im piedica f unctionarea societatii. Fiin dprinexcelenta o societate de persoane, f actor ul decisiv al o ptiunii asocia;ilor pentr u aceasta f or ma de asociere, bazata pe criteriiÄintuitu personae´, rezida in increderea pe care asociatii i-o inspir a unul altuia. In speta, nu mai poate fi vor ab de incredere atattim p cat cei doi asociati au incer cat intr oducerea unui nou asociat i major area ca pitalului, f ar a acordului celui de-al treilea asociat, NS.

100. Asociatii A.M. si A.T. s-au opus dizolvarii SRL infiintata de ei, pe motiv ca, desi la data de 15 mai 2007 expira timpul

stabilit in actul constitutiv pentru durata societatii, inainte de dizolvare, administratorul I.O. trebuia sa-i consulte daca doresc

sau nu prelungirea duratei societatii, chiar inainte de implinirea datei de 15 mai 2007 . Administratorul, in contradictoriu,

sustine ca, in mod automat, la implinirea datei prevazute in actul constitutiv pentru incetarea activitatii, societatea se dizolva de plin drept. Cine are dreptate? Motivati solutia aleasa.

Conf or m Legii nr. 31/1990 art. 227 alin. (1) lit. a), societatea se dizolva prin trecerea tim pului stabilit pentr u dur ata societatii,asociatii tre buie sa fie consultati de administr atori, cu cel putin 3 luni inainte de expir area dur atei societatii, cu privire la eventuala prelungire a acesteia. In lipsa, la cererea oricar uia dintre asociati, tri bunalulo va putea dispune, prin incheiere, efectuarea consultarii.

Deci, dreptatea este de partea asociatilor AM si AT.

101. Pentru ca cei doi asociati A.M. si A.T. dintr-o SNC nu au cazut de acord asupra persoanei care sa fie numita

lichidator al societatii, instanta l-a numit pe I.O. sa indeplineasca aceasta functie, cu toate ca A.M. s-a opus in mod constant la

aceasta numire, motivand ca I.O. s-a implicat in cauza prin expertiza de evaluare a activului si pasivului societatii intocmita si

insusita de asociati. Este corecta numirea lui I.O. ca lichidator?

Da, f a ptul ca anterior IO alucr at ca expert al societatii dizolvate nu-l f ace incom pati bil cu numirea de lichidator.



rep

~ 16~

102 . Societatea comerciala ÄMobilrom´ SA s-a constituit cu 10 actionari si un capital social de 50.000lei, divizat in 50

actiuni la purtator a cate 1.000 lei fiecare. S-a constatat ca termenul de plata pentru 10 actiuni s-a implinit fara ca actiunile sa

fie platite in intregime. Deoarece actiunile sunt la purtator, se pune intrebarea cum se va determina cine sunt cei ce trebuie

urmariti la plata? Motivati solutia aleasa

Legea nr.31/1990 art. 92 alin. (2): Äactiunile neplatite in intregime sunt intotdeauna nominative.´Deoarece administr ator ul are obligatia de a verifica indeplinirea obligatie de varsamant, se vor identifica actionarii care nu sunt

la zi cu varsarea a portului subscris i vor putea fi ur mariti la plata.

103. O societate comerciala pe actiuni, constituita cu cinci actionari si cu un capital social de 50.000 lei divizat in 500

actiuni a cate 100 lei fiecare, decide sa-si majoreze capitalul social cu suma de 7 0.000 lei prin emitere de noi actiuni.

Prezentand situatia financiara a societatii, administratorul precizeaza ca 100 din actiunile emise deja nu au fost integral platite.

Ce va decide adunarea generala extraordinara? Motivati solutia aleasa.

Adunarea gener ala va respinge pr o punerea de marirea a ca pitalului social pana la plata integr ala a actiunilor din emisiunea precedenta. (Legea nr. 31/1990 art. 92 alin. (3))

104 . Adunarea generala extraordinara a unei societati comerciale pe actiuni este intrunita la prima convocare, fiind

prezenti actionarii reprezentand 3/ 4 din capitalul social si obtinandu-se votul a 25% dintre ei, in vederea conversiei actiunilor

nominative in actiuni la purtator.

Hotararea AGA este temeinica? Motivati solutia aleasa.

Hotar area este legala. Conf or m art. 93 alin. (4) Legea nr. 31/1990, actiunilenominative pot fi convertite in actiuni la purtator inadunarea gener ala extr aordinar a, cu intr unirea conditiilor din art. 115.

105. O societate comerciala pe actiuni avand un capital social de 90.000 lei a emis 100 actiuni la purtator in valoare de 0,

03 lei fiecare. Fiecare actiune contine: ± denumirea si durata societatii;

± data actului constitutiv, numarul de inmatriculare in registrul comertului, codul unic de inregistrare si numarul

Monitorului Oficial in care s-a facut publicarea;

± capitalul social, numarul actiunilor si numarul lor de ordine, valoarea nominala si varsamintele efectuate;

± avantajele fondatorilor;

± semnaturile administratorilor.

Continutul actiunilor respecta prevederile legale? Motivati solutia aleasa.

Conf or m art. 93 alin. (2), actiunea tre buie sa contina exact elementele enumer ate mai sus, dar, potrivit aceluiai art, valoarea nominala a unei actiuni nu poate fi mai mica de 0,1lei. In cazul nostr u, valoarea fiind de 0,03lei pentr u fiecare, nu se respecta prevederile legale.

106. O societate in comandita pe actiuni a emis 1.000 de actiuni. 500 din ele au fost inmanate comanditatilor, purtand

semnaturile ambilor administratori, iar restul de 500 au fost inmanate comanditarilor, purtand semnatura unui singur

administrator. Sunt indeplinite conditiile legale privind semnaturile administratorilor aplicate pe actiuni? Motivati.

In conf or mitate cu art. 93 alin. (4) din Legea nr.31/1990 actiunile tre buie sa poarte semnatur a a doi membri ai Consiliului deAdministr atie, respectiv a director atului, sau, du pa caz, pe cea a administr ator ului unic, respectiv a director ului unic. Prin ur mare,nu sunt indeplinite conditiile la inmanarea actiunilor, emiterea lor nefiind legala.

107 . O societate comerciala pe actiuni avand un capital social de 100.000 lei emite 7 5 actiuni nominative materializate in

valoare de 1.000 lei fiecare si 10 actiuni la purtator in valoare de 2 .500 lei fiecare. Corespunde aceasta repartizare prevederilor

legale? Motivati solutia aleasa.

Nu corespunde prevederilor legale deoarece conf or m art. 94 alin. (1) actiunile tre buie sa fie de o valoare egala, iar in cazul nostr u unele sunt in valoare de 100.000lei fiecare, altele au valoare de 25.000lei fiecare.

108. Este legala stipularea intr-un act constitutiv al unei societati pe actiuni potrivit careia capitalul social de 80.000 lei

este divizat in 60 actiuni ordinare a cate 1.000 fiecare si 20 actiuni cu dividend prioritar a cate un 1.000 fiecare? Motivati.

Avand in vedere ca cele doua categorii de actiuni au aceeasi valoare nominala si ca valoarea actiunilor cu dividend prioritar

este de 25% din ca pitalul social, stipularea din actul constitutiv este legala (art. 95 alin. (2) din Legea nr/ 31/1990).

109. Din cele 300 de actiuni nominative a cate 100 lei fiecare emise de o societate comerciala in urma distribuirii lor catre

actionari s-a constatat ca:

± 285 de actiuni ordinare au revenit actionarilor;

± 24 de actiuni preferentiale au revenit celor doi membri ai consiliului de administratie;

± 51 de actiuni preferentiale au revenit celor trei cenzori;

± 40 de actiuni ordinare au revenit celor doi reprezentanti.

S-au respectat prevederile legale? Motivati solutia aleasa.

Repartizarea actiunilor preferentiale catre administr atori si cenzori nu este legala intr ucat nu s-au respectat prevederile art. 95alin. (3) din Legea nr. 31/1990 care dispune ca administr atorii, directorii, respectiv membrii director atului si ai consiliului desu pr aveghere, precum si cenzorii societatii nu pot fi titulari de actiuni cu dividend prioritar f ar a drept de vot.



rep

~ 17~

110. In actul constitutiv al unei societati pe actiuni s-a prevazut posibilitatea constituirii de adunari generale speciale ale

actionarilor ce detin categorii diferite de actiuni respectiv pentru: actiuni nominative ordinare, actiuni nominative

preferentiale fara drept de vot, stipulandu-se numarul minim al actionarilor ce se pot constitui in adunari speciale si valoarea

minima a tuturor actiunilor lor. Nu s-a prevazut nimic in legatura cu conditiile in care adunarile lor sunt legal constituite

(privind a doua convocare) si numarul de voturi necesare luarii unei hotarari valabile.

In lipsa acestor prevederi contractuale, hotararile adunarilor speciale sunt valabile?

Nu, deoarece, conf or m art. 96 din Legea nr. 31/1990, titularii fiecarei categorii de actiuni se reunesc in adunari speciale, inconditiile stabilite de actul constitutiv al societatii. Orice titular al unor asemenea actiuni poate participa la aceste adunari.

Deoarece actul constitutiv nu precizeaza conditiile de prezenta i cvor um necesare uno hotar ari valabile, se vor a plica dispozitiile din Legea nr. 31/1990.

111. A.T. este titularul a 15 actiuni nominative dematerializate, la o societate comerciala pe actiuni. Deoarece doreste sa le

instraineze, odata cu incasarea pretului lor, le inmaneaza cumparatorului. Este valabila transmiterea dreptului de proprietate

catre cumparator? Motivati solutia aleasa.

Tr ansmiterea dreptului de pr o prietate nu este valabila.Dreptul de pr o prietate asu pr a actiunilor nominative emise in f or ma dematerializata se tr ansmite prin declar atie f acuta in

registr ul actionarilor, semnata de cedent i de cesionar sau de mandatarii lor (art. 98 alin. (1) din Legea nr.31/1990).

112 . In actul constitutiv al unei societati comerciale in comandita pe actiuni se prevede expres ca actiunile preferentiale cu

dividend prioritar, fara drept de vot, se pot transmite catre terti, cu conditia ca dobanditorii sa devina actionari comanditati cu

atributii de administrare.

Este legala stipulatia din actul constitutiv? Motivati solutia aleasa.

Nu este legala stipulatia din actul constitutiv. Pe de o parte se incalca dispozitiile art. 95 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, iar pede alta parte, dispozitiile art. 111 alin. (2) lit. b) care stabilete ca intr a in atri butiile adunarii gener ale oridnare alegerea membrilor

consiliului de administr atie, respectiv ai consiliului de su pr aveghere i a cenzorilor. O persoana nu poate dobandi deci calitatea deadministr ator prin sim pla achizitie a unei anumite categorii de actiuni.

113. A.M., titular a cinci actiuni nominative materializate, vrea sa i le cesioneze lui I.O. Pentru aceasta, pe fiecare dintre

actiuni A.M. mentioneaza declaratia de cesiune si o semneaza alaturi de semnatura cumparatorului (cesionar) la data de 1

martie 2007 . Predarea actiunilor si plata lor se face la 15 martie 2007 . Din ce moment cesionarul poate sa devina actionar al

societatii emitente? Motivati solutia aleasa.

La nici una dintre datele de mai sus nu se tr ansfer a dreptul de pr o prietate de la AM la IO pentr u ca, potrivit art. 98 alin. (1) dinLegea nr. 31/1990, dreptul de pr o prietate asu pr a actiunilor nominative se tr ansmite prin declar atie f acuta in registr ul actionarilor i prin mentiunea f acuta pe titlu, semnata de cedent i de cesionar sau de mandatarii lor. In cazul prezentat, tr ansmiterea nu esteo pozabila societatii emitente pana cand nu se inscrie declar atia de tr ansmitere in registr ul actionarilor. IO nu devine actionar al societatii emitente decat la data inscrierii in registr ul actionarilor a declar atiei de tr ansmitere a actiunilor.

114 . A.T. detine 10 actiuni nominative la o societate comerciala, pe care le cesioneaza lui I.O. la data de 24 februarie 2006.

Ulterior I.O. afla ca actiunile nu erau integral platite si este urmarit la plata de societatea emitenta. I.O. refuza plataargumentand ca, potrivit legii, A.T. trebuia urmarit la plata timp de 12 luni de la data constituirii acesteia. Pentru acest motiv

considera ca, deoarece societatea s-a constituit la 17 martie 2004 , obligatia de plata s-a stins prin prescriptie, la 17 martie 2005.

Este intemeiat refuzul de plata al lui I.O.? Motivati solutia aleasa.

Din enuntul pr oblemei rezulta clar ca societatea i-a exer citat dreptul de o ptiune pentr u ur marirea actionarilor pentr u varsamintele restante, situatie in care invocarea prescriptiei obligatiei este ne justificata.

IO poate fi obligat sa achite actiunile neplatite de AT, in mod solidar cu AT, tim p de 3 ani, socotiti de la data cand s-a f acutmentiunea de tr ansmitere in registr ul actionarilor, temeiul legal fiind art. 98 alin. (3) din Legea nr. 31/1990.

115. O societate pe actiuni constituita la data de 15 ianuarie 2006 constata ca la data de 20 ianuarie 2007 10 actionari nu

si-au executat integral obligatia de varsamant.

Cum ii poate invita sa-si indeplineasca aceasta obligatie? Motivati solutia aleasa.

Conf or m art. 100 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, cand actionarii nu au efectuat plata varsamintelor pe care le datoreaza inter menele prevazute de legii in vigoare, societatea ii va invita sa-i indeplineasca aceasta obligatie, printr-o somatie colectiva, publicata de doua ori, la un interval de 15 zile, in Monitor ul Oficial al R omaniei, Partea a IV-a, i intr-un ziar de larga r aspandire.

116. Ce solutie va putea adopta CA, sau, dupa caz, directoratul in cazul in care, chiar in urma somatiilor colective,

actionarii nu si-au efectuat varsamintele? Motivati solutia aleasa.

In cazul in care nici in ur ma somatiei colective actionarii nu vor efectua varsamintele, CA, respectiv director atul, va putea decide:

- fie ur marirea actionarilor pentr u varsamintele restante,- fie anularea acestor actiuni nominative (art. 100 alin. (2) din Legea nr. 31/1990).

117 . O societate comerciala pe actiuni are trei actionari care in termen de un an de la inmatriculare nu si-au executat

obligatia de plata a varsamintelor restante. Dupa implinirea acestui termen, respectand dispozitiile legii, i-a somat pe cei trei sa

plateasca si, constatand ca nici in urma somatiei nu-si indeplinesc obligatia, a decis anularea actiunilor nominative ale celor

trei.

Din ce moment este opozabila tertilor aceasta decizie? Motivati solutia aleasa.



rep

~ 18~

Decizia devine o pozabila tertilor de la data publicarii in MO a deciziei de anulare, cu specificarea nr de ordine al actiunilor anulate (art. 100 alin. (3) din Legea nr. 31/1990).

118. Constatand neindeplinirea obligatiilor de varsamant a unor actionari, si ca nici dupa somatia publicata in conditiile

legii debitorii nu-si achita datoria, consiliul de administratie al unei SA decide anularea actiunilor nominative neachitate.

Ulterior se publica in Monitorul Oficial, Partea a IV-a, numele actionarilor ale caror actiuni au fost anulate. Este legala

aceasta masura? Motivati solutia .

Conf or m art. 100 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, decizia de anulare se va publica in Monitor ul Oficial al R omaniei, Partea a IV-a, cu specificarea numar ului de ordine al actiunilor anulate.

Masur a nu este legala, intr ucat publicarea in MO a numelui actionarilor ale car or actiuni au f ost anulate este insuficienta.

119. In cazul in care o SA decide si publica decizia de anulare a actiunilor acelor actionari ce nu si-au indeplinit

varsamintele restante este obligatorie reducerea capitalului social cu valoarea actiunilor anulate? Motivati solutia aleasa.

Nu este obligatorie reducerea imediata a ca pitalului social cu valoarea actiunilor anulate, deoarece, potrivit art. 100 alin. (4) dinLegea nr. 31/1990, in locul actiunilor anulate por fi emise noi actiuni purtand acelai numar, care vor fi vandute.

120. Actionarul A.T. detine la o SA trei actiuni nominative, avand numerele de ordine 34 , 35, 36, in valoare de 10 lei

fiecare. Pentru ca a intarziat cu plata acestora, consiliul de administratie decide anularea actiunilor si, dupa publicarea

deciziei de anulare, emite noi actiuni, avand numerele de ordine 40, 41, 42 , in valoare de 100 lei fiecare, pe care le pune in

vanzare.

Este corecta solutia adoptata? Motivati solutia aleasa.

Daca societatea ar fi respectat prevederile legale (art. 100 alin. (4) din Legea nr. 31/1990), ar fi tre buit sa atri buie noilor actiuniemise aceleasi numere a actiunilor anulate, respectiv 34, 35 i 36 i nu 40, 41 i 42, aa cum a pr ocedat societatea. Prin ur mare,solutia ado ptata de S.A. nu este corecta.

121. In cazul in care societatea emitenta decide anularea unei parti din actiunile emise si revanzarea lor ca sanctiune a

neplatii varsamintelor restante de catre actionarii titulari, se pune problema ce suma se va restitui actionarilor ale caror

actiuni au fost anulate? Motivati solutia aleasa.

Potrivit art. 100 alin. (5) din Legea nr. 31/1990, suma ce va fi restituita actionarilor ale car or actiuni au f ost anulate reprezinta valoarea r amasa du pa deducerea din pretul obtinut din vanzare a ur matoarelor:

- cheltuielile de publicitate i vanzare- dobanzi de intar ziere la plata a varsamintelor - valoarea varsamintelor neefectuate.

122 . O societate pe actiuni, ca urmare a anularii unui numar de actiuni, a efectuat urmatoarele cheltuieli: 200 lei pentru

publicarea si vanzarea noilor actiuni emise in locul celor anulate, 600 lei pentru dobanzile de intarziere, iar din vanzarea

noilor actiuni s-a obtinut doar suma de 300 lei.

De la cine se va recupera suma neacoperita? Motivatia solutia aleasa.

Conf or m art. 100 alin. (6) din Legea nr. 31/1990, in astfel de situatii societatea poate sa se indrepte im potriva subscriitorilor icesionarilor care, potrivt art. 98 alin. (3), r aspund solidar tim p de 3 ani pentr u plata actiunilor, socotit de la data cand s-a f acutmentiunea de tr ansmitere in registr ul actionarilor.

123. A.T., dobanditor a 10 actiuni la societatea ÄImpex´ SA, titular al acestora de la data inregistrarii cesiunii in registrul

actionarilor, respectiv 3 mai 2005, este urmarit in mod solidar cu I.O., cedentul actiunilor, pentru cheltuielile prilejuite de

societate cu vanzarea de noi actiuni, ca urmare a anularii celor 10 actiuni cesionate. Cheltuielile efectuate nu au putut fi

acoperite pentru vanzarea noilor actiuni, neexistand persoane interesate sa cumpere. Deoarece societatea comerciala s-a

inregistrat in registrul comertului la data de 1 martie 2001, A.T. a refuzat plata pentru care era urmarit in mod solidar,

motivand ca obligatia era prescrisa. Este corecta argumentatia lui A.T.? Motivati solutia aleasa.

Nu este corecta argumentatia deoarece obligatia se prescrie in 3 ani de la data efectuarii mentiunii de tr ansmitere a actiunilor inregistr ul actionarilor, in cazul de f ata 3 mai 2005. Prin ur mare, obligatia nu este prescrisa, AT putand fi ur marit la plata solidat cu IO pana la 3mai2008/

124 . O societate comerciala pe actiuni a cheltuit cu publicarea si vanzarea noilor actiuni si acoperirea dobanzilor deintarziere a actiunilor anulate, ca urmare a neplatii integrale a acestora, suma de 35.000 lei, recuperand din vanzarea noilor

actiuni emise in locul celor anulate doar 10.000 lei. Urmarindu-i la plata pentru diferenta in mod solidar pe actionarii

subscriitori si cesionarii ulteriori au putut obtine 15.000 lei. Neputand acoperi intreaga suma datorata societatii, AGA a decis

reducerea capitalului social cu suma de 15.000 lei.

Este legala decizia? Motivati solutia aleasa.

Decizia nu este legala deoarece suma cu care tre buie redus ca pitalul social este pr o portionala cu diferenta dintre acesta ica pitalul existent, adica suma este de 10.000 lei .

125. Actionarul A.T. detine 15 actiuni achitate integral si este mandatat sa voteze in AGA din data de 17 martie 2007 in

locul unui alt actionar ce detine cinci actiuni integral achitate.

In lipsa oricarei stipulatii contrare in actul constitutiv, cate voturi poate exercita A.T. la data de 17 martie 2007 in nume

propriu? Motivati solutia aleasa.



rep

~ 19~

In lipsa oricarei stipulatii contr are, conf or m art. 101 din Legea nr. 31/1990, orice actiune integr al platita da dreptul la un vot.Pentr u ca este vor ba de exer citarea in nume pr o priu a dreptului de vot i, in acest caz, nu conteaza ca este mandat sa voteze i pentr u altul, numar ul de voturi pe care il poate exer cita corespunde numar ului de actiuni detinute, adica 15.

126. Actionarul A.M. detine 50 de actiuni la SC ÄCoral´ SA. Actul constitutiv al societatii prevede ca dreptul de vot al

actionarilor ce detin mai mult de 40 de actiuni este limitat. Actionarul A.M. considera ca stipulatia din actul constitutiv este

nelegala, deoarece Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, formuleaza principiul proportionalitatii, potrivit caruia orice

actiune platita da dreptul la un vot in AGA. Este temeinica sustinerea lui A.M.? Motivati solutia aleasa.

Sustinerea lui AM nu este intemeiata.Potrivit art. 101 din Legea nr. 31/1990, orice actiune platita integr al da dreptul la un vot in adunarea gener ala, daca prin actul

constitutiv nu s-a prevazut altfel. In cazul nostr u prioritate au stipulatiile contr actuale. Numai in lipsa unod dispozitii contr are sea plica dispozitiile legale.

127 . Constatand ca de la data de 15 iunie 2005 actionarul A.M. este in intarziere cu plata varsamintelor, CA al societatii

comerciale care a emis actiunile decide anularea actiunilor lui A.M. la data de 17 august 2007 , dupa ce, in prealabil, l-a somat

sa-si execute obligatia la 15 aprilie 2007 , respectand dispozitiile legii. De la ce data este suspendat dreptul de vot in AGA al

actionarului A.M.? Motivati solutia aleasa.

Conf or m art. 101 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, exer citiului dreptului de vot este suspendat pentr u actionarii care nu sunt la curent cu varsamintele ajunse la scadenta. Aadar, in mod automat, f ar a vreo somatie prealabila, chiar de la indeplinirea scadentei pentr u efectuarea varsamintelor, actionar ului AI ii este suspendat dreptul de vot, adica de la 15 iunie.2005.

128. Conform testamentului lasat de A.M., cei trei fii ai sai mostenesc si actiunile lui A.M. la SC ÄRelon´ SA. Tinand cont

ca este vorba de 17 actiuni nominative, cate va mosteni fiecare din fii? Motivati solutia aleasa.

Potrivit art. 102 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, actiunile sunt indivizi bile, deci fii nu pot obtine fr actiuni de actiuni. Conf or m

art. 102 alin. (2), cand mai multe persoane detin o actiune nominativa, ele tre buie sa desemneze un reprezentant comun. Aadar,cei trei fr ati vor tre bui sa desemneze un reprezentant, du pa care cei trei se vor inregistr a ca titulari ai celor 17 actiuni,reprezentantul comun va colecta dividendele i le va im parti in mod egal celor trei fr ati.

129. Doi frati achizitioneaza prin cesiune 29 de actiuni la purtator de la o societate comerciala pe actiuni. Deoarece in

contractul de cesiune nu s-a prevazut de cate actiuni vor beneficia fiecare, cum se va proceda dupa plata pretului? Motivati

solutia aleasa.

Conf or m, art. 102 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, cand o actiune la purtator a partine mai multor persoane, acestea tre buie sa desemneze un reprezentant comun. Astfel, cei doi fr ati vor desemna un reprezentant comun care va detine cele 29 de actiuni la purtator in numele celor doi titulari, va incasa dividendele i le va im parti in mod egal fr atilor.

130. Ca efect al deschiderii succesiunii, A si B dobandesc certificat de mostenitor in cota egala a averii defunctei. Printre

bunurile mostenite se afla si 10 actiuni la SC ÄSara´ SA. Tinand cont ca defuncta avea de efectuat unele varsaminte restante

catre societatea comerciala, cum se va imparti datoria intre cei doi mostenitori? Motivati solutia aleasa.

Cum cele 10 actiuni sunt pr o prietatea comuna a celor doi mostenitori, atat A cat i B r aspund solidar pentr u intreg varsamantul restant (art. 102 alin. (4) din Legea nr. 31/1990)

131. Adunarea generala extraordinara a actionarilor a decis dobandirea de actiuni proprii in valoare de 5% din capitalul

social subscris. Impotriva deciziei au facut opozitie 30 de actionari motivand ca Legea nr. 31/1990, republicata si modificata,

interzice expres dobandirea de actiuni proprii.

Cine are dreptate? Motivati solutia aleasa.

Comf or m art. 103^1 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, societatea nu poate dobandi pr o priile sale actiuni fie direct, fie prin persoane care actioneaa in nume pr o priu, dar pe seama societatii, in af ar a de cazul in care AGA extr aordinar a hotar ate altfel, cu repectarea dispozitiilor legii. Valoarea actiunilor pr o prii dobandite de societate, inlcusiv a celor af late in portof oliul sau este da maxim 10% din ca pitalul social subscris.

Ambele prevederi fiin respectate, decizia AGA este corecta.

132 . Adunarea generala extraordinara a unei societati in comandita pe actiuni a decis dobandirea de actiuni proprii, astfel

incat, impreuna cu cele aflate in portofoliul sau, reprezinta 10% din capitalul social subscris. In cadrul adunarii s-a aratat ca,la data adunarii, capitalul varsat reprezinta 90% din capitalul subscris. Este legala decizia achizitiei de actiuni proprii?

Motivati solutia aleasa.Decizia luata de AGA extr aordinar a este in af ar a legii deoarece nu respecta conditia de ca pital social subscris varsat integr al,

acesta fiinde de 90% din ca pitalul subscris, iar temeiul legal este art. 103^1 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 31/1990.

133. Adunarea general extraordinara, hotaraste dobandirea de actiuni proprii in conditiile legii, precizeaza ca termen-

limita pentru efectuarea operatiunii 12 luni. Depasirea acestui termen si realizarea efectiva dupa 20 de luni va atrage nulitatea

absoluta a hotararii de dobandire de actiuni proprii? Motivati solutia aleasa.

Realizarea efectiva du pa 20 luni atr age nulitatea absoluta, dar pentr u ca, potrivit art. 103 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, sespecifica ter menul maxim de 18luni, iar conf or m art. 104^` alin. (1), incalcarea dispozitiilor art. 103, deci im plicit depairea ter menului de 18luni, conduce la obligativitatea instr ainarii actiunilor pr o prii astfel dobandite, in ter men de un an de la data dobandirii lor. Cele neinstr ainate va tre bui sa fie anulate, iar ca pitalul social redus in mod corespunzator.



rep

~ 20~

134 . In cazul in care un actionar garanteaza un imprumut bancar cu actiunile sale nominative materializate, unde trebuie

inregistrat gajul constituit asupra actiunilor? Motivati solutia aleasa.

Potrivit art. 99^1 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, pentr u a putea fi o pozabila societatii comer ciale, gar antia tre buie inregistr ata in registr ul actionarilor, tinut de consiliul de administr atie, respectiv director atul i in Ar hiva Electr onica de Gar antii Reala Mobiliare (art. 99^1 alin. (3)).

135. A.M. a dobandit de la I.O. 10 actiuni la purtator materializate la data de 1 martie 2007 . Pe data de 15 aprilie a fost

somat sa restituie actiunile lui A.M., deoarece acesta le constituise ca garantii pentru un imprumut bancar pe care nu l-a

restituit.

Ce poate invoca I.O. in apararea sa? Motivati solutia aleasa.

Potrivit art. 99^1 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, gar antia asu pr a actiunilor, chiar cand sunt la purtator, dar materializate,tre buie mentionata pe titlul i semnata de creditor i de bitor ul actionar sau mandatarii lor. Altfel, nu este o pozabila dobanditor uluiulterior, aa cum este IO. Gar antia nefiind inscrisa nu i se poate cere predarea.

136. Deoarece in localitatea in care se afla sediul societatii nu exista niciun ziar de larga raspandire, convocarea adunarii

generale a actionarilor s-a facut numai prin publicare in Monitorul Oficial. Convocarea adunarii generale a actionarilor

indeplinete conditiile legale? Motivati raspunsul.

Nu este legala intr unirea AGA deoarece chiar daca in localitatea in care SA are sediul social nu se af la nici un ziar, anuntul seda in unul dintre ziarele de larga r aspandire din cea mai a pr o piata localitate (art. 117 alin. (3) din Legea nr. 31/1990).

137 . In textul convocarii pentru prima AGA se precizeaza ca, daca nu se tine prima adunare, programata la orele 12 ,00 in

aceeasi zi, la orele 18,00, va avea loc cea de-a doua adunare. Este legal intrunita AGA? Motivati solutia aleasa.

Nu este legal, deoarece a doua adunare gener ala nu se poate intr uni in chiar ziua fixata pentr u prima adunare. (art. 118 alin. (2)din Legea nr. 31/1990).

138. A.M., actionar la o SA, sustine ca AGA din data de 16 aprilie 2007 nu a fost legal intrunita, deoarece, desi

convocatorul afisat la sediul societatii a fost semnat inca din data de 1 aprilie 2007 de catre toti actionarii inscrisi in aceasta,

numele sau nu se regasea pe aceasta lista si, in consecinta, el nu a semnat. In replica, administratorul unic al societatii i-a

amintit lui A.M. ca este in intarziere cu varsamintele datorate societatii si ca, pe perioada cat intarzie, dreptul sau de vot este

suspendat. Cine are dreptate? Motivati solutia aleasa.

Potrivit art. 101 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, exer citiul dreptului de vot este suspendat pentr u actionarii care nu sunt la curent cu varsamintele ajunse la scadenta. In consecinta, administr ator ul are dreptate.

139. Actionarul I.O. considera ca hotararea adunarii generale este ilegala si ca atare nu-i este opozabila, deoarece, desi el

a votat contra, hotararea a fost considerata adoptata.

Este temeinica motivarea lui I.O.? Motivati solutia aleasa.

Nu este temeinica motivarea lui IO. Hotar arile luate de adunarea gener ala in limitele legii sau actului constitutiv suntobligatorii chiar pentr u actionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contr a, temeiul legal fiind art. 132 alin. (1) din

Legea nr. 31/1990.

140. Un actionar persoana juridica este reprezentat in cadrul adunarii generale a actionarilor (AGA) de organele sale de

conducere, in speta de vicepreedintele consiliului de administratie. In procesul-verbal al adunarii s-a mentionat pozitia unui actionar,

A.M., care considera nelegala participarea vicepreedintelui consiliului de administratie, atata timp cat nu-si prezinta procura speciala

care sa-1 imputerniceasca sa participe in numele actionarului - persoana juridica - la AGA. Este temeinica sustinerea lui A.M.?

Motivati solutia.

Nu este temeinica. Conf or m art. 125 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, un actionar poate reprezenta un alt actionar doar daca s-a intocmit pr ocur a speciala in acest sens. Dar, in acest caz vicepreedintele consiliul de administr atie reprezinta insai societatea a car ui administr ator este. Potrivit art. 72, obligatiile administr ator ului sunt reglementate de dispozitiile privitoare la mandat carecontine im puternicirea de reprezentare in toate actele cu tertii. Prin ur mare, vicepreedintele consiliului de administr atie nu arenevoie de pr ocur a speciala pentr u a participa la AGA.

141. Actionarul I.O. a atacat in justitie hotararea adunarii generale a societatii comerciale pe actiuni a carui actionar este,

invocand absenta sa la AGA, fapt consemnat si in procesul-verbal al sedintelor AGA, motiv pentru care considera ca hotararea AGA nu ii este opozabila si nu poate produce efecte nici fata de ceilalti actionari. Ce va hotari instanta de judecata? Motivati

solutia aleasa.Potrivit art. 132 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, hotar arile luate de adunarea gener ala in limitele legii sau actului constitutiv

sunt obligatorii chiar pentr u actionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contr a. Aadar, hotar area AGA ii este o pozabila lui IO, chiar daca a absentat la acea edinta a AGA. Numai hotar arile adunarii gener ale contr are legii sau actului constitutiv pot fiatacate in justitie, in ter men de 15zile de la data publicarii in MO, partea a IV-a, de oricare dintre actionarii care nu au luat parte la AGA sau care au votat contr a i au cer ut sa se inregistreze aceasta in pr ocesul-ver bal al edintei (art. 132 alin. (2)). Nefiinddovedita ilegalitatea sau f a ptul ca hotar area AGA ar fi contr ar a actului constitutiv, actiunea lui IO va fi respinsa de instanta ca neintemeiata.

142 . Actionarul A.M., detinator al unui numar de actiuni reprezentand 51,31% din capitalul social, s-a adresat instantei

judecatoresti, solicitandu-i sa autorizeze convocarea adunarii generale si stabilirea persoanei care o va prezida, motivand ca,



rep

~ 21~

desi erau intrunite conditiile din actul constitutive pentru convocarea AGA, administratorul societatii comerciale a refuzat

convocarea.

Ce solutie va formula instanta? Motivati solutia aleasa.

Instanta va admite cererea de convocare AGA i persoana care sa o prezideze, a plicand art. 119 alin. (1) din Legea nr. 31/1990conf or m careia administr atorii sunt obligati sa convoace de indata adunarea gener ala la cererea actionarilor reprezentand a cincea parte din ca pitalul social sau o cota mai mica, daca actul constitutiv prevede astfel, i daca cererea prevede dispozitii care intr a inatri butiile adunarii.

In speta este incident i art. 119 alin. (3) potrivit car uia, in cazul in care consiliul de administr atie, respectiv director atul, nu convoaca adunarea gener ala, instanta de la sediul societatii, cu citarea consiliului de administr atie, respectiv a director atului, va putea autoriza convocarea adunarii gener ale de catre actionarii care au f or mulat cererea. Prin aceeasi incheiere instanta a pr oba ordinea de zi, stabileste data tinerii adunarii gener ale si, dintre actionari, persoana care o va prezida.

143. Administratorul unei societati comerciale pe actiuni a cerut intrunirea AGA ordinara la o a doua convocare,

considerand ca la primul termen nu s-a intrunit cvorumul legal de actionari reprezentand cel putin jumatate din capitalul

social. Actionarii reprezentand intregul capital social au respins cererea administratorului, sustinand ca, din cauza faptului ca

prima convocare se datoreaza actionarilor reprezentand intregul capital social si deoarece niciunul dintre acestia nu au facut

opozitie, adunarea se poate considera valabil intrunita chiar fara intrunirea cvorumului legal invocat de administrator. Cine

are dreptate? Motivati solutia aleasa.

AGA e valabil intr unita, actionarii au dreptate deoarece, conf or m art. 121 din Legea nr. 31/1990, actionarii reprezentand intregca pitalul social vor putea, daca nici unul dintre ei nu se o pune, sa tina o adunare gener ala i sa ia orice hotar are de com petenta adunarii, f ar a respectarea f or malitatilor cer ute pentr u convocarea ei.

144 . In fata instantei de recurs, actionarul A.M. a sustinut ca, in mod gresit, prima instanta i-a respins actiunea ca tardiva

(intentata prea tarziu), deoarece, pentru actiunea in anulare a unei hotarari a adunarii generale contrare actului constitutiv,

termenul general de prescriptie este de 3 ani, potrivit Decretului nr. 16 7 /1958, iar el a atacat o hotarare a AGA, dupa 16 zile dela data publicarii acesteia in Monitorul Oficial. Este temeinica sustinerea lui A.M.? Motivati solutia aleasa.

Sustinerea lui AM este neintemeiatai va fi respinsa de instanta deoarece, conf or m art. 132 alin. (2) din Legea nr. 31/1990,hotar arile adunarii gener ale contr are legii sau actului constitutiv pot fi atacate in justitie, in ter men de 15zile de la data publicarii inMO, partea a IV-a, de oricare dintre actionarii care nu au luat parte la AGA sau care au votat contr a i au cer ut sa se inregistrezeaceasta in pr ocesul-ver bal al edintei. Ter menul de 3ani, ca ter men de prescriptie, se a plica dividendelor, adica in cazul valorificarii unor pretentii patrimoniale legate de un act juridic nul, ceea ce nu este cazul in speta prezentata.

145. Dreptul de uzufruct al unui numar de 10 actiuni nominative a fost transmis de A.M. lui I.O. la data de 17 mai 2007 .

Cine va avea dreptul de vot in AGA din data de 1 iunie 2007 , A.M. sau I.O.? Motivati solutia aleasa.

Potrivit art. 124 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, daca actiunile sunt grevate de un drept de uzufr uct, dreptul de vot conferit deaceste actiuni ca a partine in adunarile extr aordinare nudului pr o prietar, adica lui AM (noul pr o prietar).

146. A.M., actionar al unei SA, si-a depus in gaj 10 actiuni la purtator la sediul BCR, ca garantie pentru creditul acordat

de aceasta, rambursabil la data de 15 noiembrie 2005. Daca la data de 17 octombrie 2007 are loc o adunare generalaextraordinara, cine are dreptul de vot pentru cele 10 actiuni? Motivati solutia aleasa.

Daca asu pr a actiunilor sunt constituite gar antii reale mobiliare, dreptul de vot a partine pr o prietar ului, intr ucat prin constituirea unei gar antii nu are loc un tr ansfer al dreptului de pr o prietate (art. 124 alin. (2) din Legea nr.31/1990). Deoarece la data de 17.10 pr o prietar este AM, el va exer cita dreptul de vot.

147 . Actionarul A.T., minor de 16 ani, reprezentat in AGA de tutorele sau, ii da procura speciala imputernicindu-l sa voteze

in locul sau la adunarea din 17 martie 2007 pe actionarul major I.M., deoarece la acea data tutorele sau nu poate fi prezent la

AGA.

Este temeinica imputernicirea data de A.T.? Motivati solutia aleasa.

Nu este temeinica. Potrivit art. 125 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, actionarii care nu au ca pacitate de exer citiu reprezentati prinreprezentantii lor legali care, la r andul lor, pot da pr ocur a speciala altor actionari. Aadar, nu AT, ci tutorele sau il va putea im puternici pe IM sa voteze in locul lui.

148. La data de 17 martie 2007 actionarii neplatiti isi formuleaza cererea pentru plata dividendelor, hotarata in AGA dindata de 20 decembrie 2004 . Societatea emitenta si-a dobandit 9% din propriile actiuni in 2004 . Societatea are dreptul sa solicite

dividende intocmai ca i ceilalti actionari? Motivati solutia.

Cererea de restituire a dividendelor este f or mulata in ter men, iar ter menul de prescriptie nu s-a im plinit. Insa, potrivit art. 105alin. (1) din Legea nr. 31/1990, societatea care ii dobandete pr o priile actiuni nu are drept la dividende pentr u ca, pe toata dur ata detinerii lor, pr o priile actiuni nu dau drept la dividende.

149. Avand la ordinea de zi a adunarii generale ordinare a unei societati pe actiuni alegerea membrilor consiliului de

administratie s-a propus, respectand prevederile actului constitutiv, sa se treaca la vot deschis in vederea alegerii. Este legala

propunerea formulata? Motivati solutia aleasa.

Conf or m art. 130 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, votul secret este obligatoriu pentr u alegerea membrilor consiliului deadministr atie, respectiv a membrilor consiliului de su pr aveghere si a cenzorilor/auditorilor interni, pentr u revocarea lor si pentr u luarea hotar arilor referitoare la r aspunderea membrilor organelor de administr are, de conducere si de contr ol ale societatii.

In concluzie, pr o punerea f or mulata nu este legala.



rep

~ 22~

150. Ca urmare a hotararii AGA a unei societati pe actiuni s-a decis modificarea actului constitutiv, in sensul majorarii

capitalului social si al schimbarii sediului social. Pentru aceasta s-a intocmit un act aditional cuprinzand testul integral al

clauzelor modificate.

Pentru opozabilitate fata de terti a hotararii AGA se va depune la registrul comertului si se va publica in M.O. textul

hotararii AGA sau actul aditional, sau si una si cealalta? Motivati solutia aleasa.

Potrivit art. 204 din Legea nr. 31/1990, actul constitutiv poate fi modificat prin hotar area adunarii gener ale, ado ptata inconditiile legii, sau prin hotar area instantei judecatoreti in conditiile art. 223 alin. (3) i art. 226 alin. (2). Du pa fiecare modificarea actului constitutiv, administr atorii, respectiv director atul, cor depune la Reg.Com., in ter men de 15 zile, actul modificator itextul com plet al actului constitutiv, actualizat cu toate modificarile. Actul modificator inregistr at in Reg.Com. va fi publicat in

MO.

151. In cadrul adunarii generale ordinare, unicul administrator al unei SA a fost revocat din functie. Un actionar a atacat

in instanta hotararea adunarii generale de revocare. Deoarece o astfel de actiune se judeca de catre tribunalul de la sediul

societatii si, tinand cont ca cererea se solutioneaza in contradictoriu cu societatea, se pune intrebarea: cine o va reprezenta pe

aceasta daca administratorul a fost revocat? Motivati solutia aleasa.

Societatea va fi reprezentata de persoana desemnata de preedintele instantei dintre actionarii societatii comer ciale, care ii va indeplini mandatul cu care a f ost im puternicita pana ce adunarea gener ala convocata cu acest sco p va alege alta persoana, confr om art. 132 alin. (6) din Legea nr. 31/1990.

152 . Cand se poate retrage un actionar al unei SA si care este procedura in acest caz? Motivati solutia aleasa.

Conf or m art. 134 alin. (1), actionarii care nu sunt de acord cu schimbarea obiectului principal de activitate, mutarea sediuluisocietatii in str ainatate, schimbarea f or mei societatii sau cu f uziunea ori divizarea societatii, au dreptul de ase retr age din societatei de a obtine de la societate contr avaloarea actiunilor pe care le poseda, la valoarea medie deter minata de un expert autorizat

independent prin f olosirea a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de Standardele Eur o pene de Evaluare (EVS).

153. O SRL este actionar in cadrul unei societati pe actiuni. Pentru ca nu a fost de acord cu schimbarea obiectului

principal de activitate, SRL, ca actionar persoana juridica, se retrage din SA.

Ce se va intampla cu actiunile la purtator detinute de SRL? Motivati solutia aleasa.

Potrivit art. 134 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, odata cu declar atia de retr agere, actionarii vor preda societatii actiunile pe carele poseda. Aceste actiuni devin actiuni pr o prii ale societatii emitente cu respectarea dispozitiilor art. 103. Daca aceste conditii nu sunt respectate, conf or m art. 103 alin. (7), actiunile pr o prii tre buie instr ainate in ter men de un an, iar, daca nu sunt instr ainate,tre buie anulate i ca pitalul social redus in mod corespunzator.

154 . Cum raspund membrii grupului de interes economic pentru obligatiile asumate de grup? Motivati solutia aleasa.

Potrivit art. 119 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, membrii gr u pului de interes economic r aspund nelimitat pentr u obligatiilegr u pului i solidar, in lipsa unei stipulatii contr are cu tertii co-contr actanti. Creditorii gr u pului se vor indrepta mai intai im potriva acestuia pentr u obligatiile lui i, numai daca acesta nu le platete in ter men de cel mult 15 zile de la data punerii in intar ziere, se

vor putea indrepta im potriva membrilor gr u pului.Ca exceptie (alin. (2)), un membr u nou al gr u pului poate fi exoner at de obligatiile acestuia, nascute anterior ader arii sale.

155. Care sunt prevederile legale privind capitalul social cu care se poate constitui grupul de interes economic? Motivati

raspunsul.

Potrivit art. 121 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, gr u pul de interes economic se poate constitui cu sau f ar a ca pital. In cazul incare membrii gr u pului decid afectarea unui anume ca pital pentr u desf aur area activitatii gr u pului, a porturile membrilor nu tre buiesa ai ba o valoare minima i pot avea orice natur a. Drepturile membrilor gr u pului nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile;orice clauza contr ar a se consider a nula.

156. Grupul de interes economic se poate constitui si prin act sub semnatura privata? Motivati raspunsul.

Nu, potrivit art. 120 din Legea nr. 161/2003 gr u pul de interes economic se constituie prin contr act semnat de toti membrii iincheiat in f or ma autentica, denumit act constitutiv.

157 . Intr-o SRL cu doi actionari, unul dintre acestia, A.M., se retrage. Cererea de retragere, formulata la 13 ianuarie 2004 ,a fost supusa discutiei AGA din aceeasi zi, care, in unanimitate, si-a dat acordul in sensul retragerii lui A.M. Ulterior,

societatea comerciala nu si-a modificat actul constitutiv, potrivit noii situatii. La data de 19 noiembrie 2004 , cand are loc o

adunare generala a societatii, in procesul-verbal al adunarii se consemneaza participarea lui A.M. in calitate de actionar. I.O.,

tert fata de societate, introduce actiune impotriva societatii comerciale, cerand dizolvarea ei de la data de 13 ianuarie 2004 ,

cand nemaiavand numarul minim de doi asociati, se incadreaza in cazurile special de dizolvare.

Este intemeiata cererea lui I.O.? Motivati solutia aleasa.

Potrivit art. 229 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, societatea cu r aspundere limitata se dizolva cand nr. asociatilor s-a redus la unul singur. Conf or m alin. (20, societatea nu se dizolva daca in actl constitutiv exista clauza de continuare cu motenitorii sau cand asociatul r amas hotar ate tr ansf or marea intr-un SRL cu unic asociat.

Aceste modificari nu au f ost o per are, deci retr agerea asociatului nu s-a pr odus, f a pt confir mat de participarea la AGA din19.11.2004. In consecinta, societatea are in continuare doi asociati i nu se intr unete conditia legala de dizolvare pe care IO i-a intemeiat actiunea. Cererea lui este neintemeiata i va fi respinsa.



rep

~ 23~

158. Intr-o societate in comandita pe actiuni, unicul asociat comanditat, A.M., este si administratorul societatii comerciale.

S-a dovedit ca acesta, folosind in interes propriu semnatura societatii, a retras din contul acesteia suma necesara achizitionarii

din strainatate a unor utilaje si aparatura electronica, operatiuni care n-au fost evidentiate in contabilitatea societatii.

Este revocarea lui A.M. din calitatea de administrator o cauza de dizolvare a societatii in comandita pe actiuni? Motivati

solutia aleasa.

Conf or m art. 222 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 31/1990, asociatul administr ator care comite fr auda, in dauna societatii sau seservete de semnatur a sociala sau de ca pitalul social in f olosinta lui sau a altor a tre buie revocat. Potrivit alin. (2), dispozitiile art.222 se a plica i comanditatilor in societatea de comandita sim pla.

Deoarece AM poate fi exclus i este singur ul asociat comanditat din societate, societatea in comandita sim pla nu mai poatecontinua. Este de esenta comanditei sa existe, pe de o parte, comanditati i, pe de alta parte, comanditari. Disparitia unei categorii

este o cauza de dizolvare cand excluderea privete pe unicul comanditat.

159. SC ÄMoni´ SA avea la constituire un capital social de 90.000 lei. La data de 15 martie 2007, Adunarea generalaextraordinara decide reducerea capitalului social la 20.000 lei. Peste o luna, la data de 15 aprilie, AGA extraordinaradecide transformarea societatii in SRL.

Este legala decizia de transformare sau trebuia sa se dizolve de la data de 15 martie 2007? Motivati solutia aleasa.Conf or m art. 228 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990, o societate pe actiuni se dizolva cand ca pitalul social se reduce sub

minimul legal. Potrivit art. 10 alin. (1), minimul legal pentr u SA este de 90.000lei. In cazul de f ata, ca pitalul ajuns la 20.000lei estesub minimul legal.

160. In adunarea generala extraordinara a unei SA s-a hotarat dizolvarea acesteia. Deoarece nu avusese loc nici o

repartitie din activ, dupa o luna, tot adunarea generala extraordinara, cu cvorumul cerut de lege, decide ca societatea sa nu se

dizolve, ci sa-si continue activitatea. Este legala o astfel de revenire asupra primei hotarari? Motivati solutia aleasa.

Potrivit art. 231 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, in caz de dizolvare a societatii prin hotar are a asociatilor, acetia vor putea

reveni, cu majoritatea cer uta pentr u modificarea actului constitutiv, asu pr a hotar arii luate, atat tim p cat nu s-a f acut nici o repartitiedin activ.

In concluzie, revenirea asu pr a primei hotar ari este legala.

161. Cand o persoana detine actiuni la purtator ce va trebui sa faca pentru a-si exercita dreptul de vot in AGA?

Conf or m art. 123 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, la adunarile gener ale, actionarii care poseda actiuni la purtator au drept de votnumai daca le-au depus la locurile ar atate prin actul constitutiv sau prin instiintarea de convocare, cu cel putin 10 zile inainte deadunare. Depunerea actiunilor la tim p va fi constata intr-un pr oces ver bal de catre secretariatul tehnic, iar actiunile vor r amanedepuse pana du pa adunarea gener ala, dar nu vor putea fi retinute mai mult de 5 zile de la data acesteia.

16 2 . Cum se stabileste care sunt actionarii indreptatiti sa incaseze dividende?

Conf or m art. 123 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, actionarii indreptatiti sa incaseze dividende sau sa exer cite orice alte drepturisunt cei inscrii in evidentele societatii sau in cele f urnizate de registr ul independent privat al actionarilor, corespunzatoare datei de

referinta.

163. Daca in actul constitutiv se precizeaza ca termenul de depunere al procurilor speciale, prin care actionarii

imputernicesc alti actionari sa voteze in locul lor, este de cinci zile inainte de data la care va avea loc AGA, iar in convocator se

precizeaza un termen mai scurt, respectiv de doua zile, care este termenul valabil?

Conf or m art. 125 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, pr ocurile vor fi depuse in original cu 48 de ore inainte de adunare sau inter menul prevazut de actul constitutiv, sub sanctiunea pierderii exer citiului dreptului de vot in acea adunare.

Ter menul valabil va fi cel inscris in actul constitutiv.

16 4 . Prin ce mijloace se face convocarea actiunilor cand toate actiunile sunt nominative? Motivati solutia aleasa.

Daca toate actiunile societatii sunt nominative, convocarea poate fi f acuta si numai prin scrisoare recomandata sau, daca actul constitutiv per mite, prin scrisoare tr ansmisa pe cale electr onica, avand asociata semnatur a electr onica extinsa (expediata cu cel putin 30 de zile inainte de data tinerii adunarii) la adresa actionar ului, inscrisa in registr ul actionarilor (art. 117 alin (4) din Legea nr. 31/1990). Schimbarea adresei nu poate fi o pusa societatii daca nu i-a f ost comunicata in scris de actionar.

165. Ce date trebuie sa contina in mod obligatoriu convocarea actionarilor la adunarea generala? Motivati solutia aleasa.

Potrivit art. 117 alin. (6) din Legea nr. 31/1990, convocarea va cu prinde locul i data tinerii adunarii, precum i ordinea de zi,cu mentiunea explicita a tutur or pr oblemelor care vor f ace obiectul dezbaterilor adunarii.

Conf or m art. 117 alin. (7), cand pe ordinea de zi figureaza pr o puneri pentr u modificarea actului constitutiv, convocarea va tre bui sa cu prinda textul integr al al pr o punerilor.

166. In ce consta dreptul la informare al actionarilor unei societati pe actiuni?

166. In ce consta dreptul la expertiza al actionarilor unei societati pe actiuni?

Conf or m art. 136 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, unul sau mai multi actionari reprezentand, individual sau im preuna, cel putin10% din ca pitalul social vor putea cere instantei sa desemneze unul sau mai multi experti, insar cinati sa analizeze anumiteo per atiuni din gestiunea societatii si sa intocmeasca un r a port, care sa le fie inmanat si, totodata, predat oficial consiliului de



rep

~ 24~

administr atie, respectiv director atului si consiliului de su pr aveghere, precum si cenzorilor sau auditorilor interni ai societatii, du pa caz, spre a fi analizat si a se pr o pune masuri corespunzatoare.

16 7 . La data de 13 martie 2007 o societate pe actiuni a decis emiterea a 7 0 obligatiuni de 500 lei si 100 obligatiuni de 7 50

lei. Este legala decizia societatii comerciale privind emiterea de obligatiuni? Motivati solutia aleasa.

Valoare obligatiunilor este legala pentr u ca, potrivit art. 167 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, valoarea nominala a uneiobligatiuni nu poate fi mai mica de 25.000lei (2,5R on). In ceea ce privete decizia, emiterea de obligatiuni de valori diferite esteilegala deoarece, conf or m art. 167 alin. (2), obligatiunile din eceeai emisiune tre buie sa fie de o valoare egala i sa acorde posesorilor drepturi egale.

168. Subscriind 10 obligatiuni in valoare de 7 50 lei fiecare, ce suma va trebui sa verse de la inceput A.M., subscriitorul? Motivati solutia aleasa.

Cum valoarea obligatiunilor subscrise tre buie sa fie integr al varsata A.M. va subscrie 7.500 lei.(art. 170 alin. (2) din Legea nr.31/1990).

169. Daca se supun conversiei 100 de actiuni a cate 500 fiecare, care va fi valoarea totala a obligatiunilor ce se vor obtine?

Motivati solutia aleasa.

Valoarea va fi de 100*500lei pentr u ca, potrivit art. 170 alin. (5) din Legea nr. 31/1990, valoarea nominala a obligatiunilor converti bile in actiuni va tre bui sa fie egala cu cea a actiunilor.

17 0. In cadrul AGA, reprezentantul detinatorilor de obligatiuni a cerut sa se consemneze in procesul-verbal ca se opune

conversiei obligatiunilor in actiuni si ca el contesta decizia AGA deoarece nu i s-a permis sa voteze. Este intemeiata pretentia

sa? Motivati solutia aleasa.

Reprezentantul detinatorilor de obligatiuni nu are drept de vot in AGA, el poate doar sa asiste la AGA, deci pretentia sa nu este

intemeiata.Conf or m art. 172 alin. (1) lit. a) din Lega nr. 31/1990, adunarea detinatorilor de obligatiuni poate sa numeasca un reprezentant

al detinatorilor de obligatiuni i unul sau mai multi su pleanti, cu dreptul de a-i reprezenta f ata de societate i in justitie, fixandu-leremuner atia. Acetia nu pot lua parte la administr area societatii, dar vor putea asista la adunarile sala gener ale, iar potrivit lit. d),adunarea detinatorilor poate sa se o puna la orice modificare a actului constitutiv sau a conditiilor im pr umutului prin care s-ar aduce o atingere drepturilor detinatorilor de actiuni.

Reprezentantul poate f ace o pozitie la decizia AGA, dar nu poate vota.

17 1. Obligatarul A.M., constatand ca s-au distribuit dividendele de catre societatea emitenta, a solicitat administratorului

sa i se plateasca si lui dividendele, prezentand ca dovada obligatiunea ce o detinea a carei scadenta se implinise. Este

intemeiata pretentia lui A.M.? Motivatia solutia aleasa.

O bligatiunile nu dau dreptul de a incasa dividente (drept al actionarilor), ci au dreptul de a primi suma im pr umutata si dobanzi. Nu este intemeiata pretentia lui AM.

172 . Este suficienta evidenta in registrul actionarilor a valorilor mobiliare emise de o societate detinuta public,tranzactionate pe o piata reglementata? Motivati solutia aleasa.

Nu, evidenta valorilor mobiliare emise de o societate detinuta public, tr anzactionate pe o piata reglementata, va fi tinuta de o societate de registr u autorizata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare. (art. 177 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 31/1990).

17 3. Cu cat timp inainte de ziua stabilita pentru sedinta AGA administratorii trebuie sa prezinte cenzorilor sau auditorilor

financiari situatia financiara anuala pentru exercitiul financiar precedent, insotita de raportul lor si de documentele

justificative?

Consiliul de administr atie, respectiv director atul, tre buie sa prezinte cenzorilor, respectiv auditorilor interni si auditorilor financiari, cu cel putin 30 de zile inainte de ziua stabilita pentr u sedinta adunarii gener ale situatia financiar a anuala pentr u exer citiul financiar precedent, insotita de r a portul lor si de documentele justificative (art. 181 din Legea nr. 31/1990).

174 . Cum se constituie fondul de rezerva al unei societati pe actiuni? Motivati solutia aleasa.

Conf or m art. 183 din Legea nr. 31/1990, f ondul de rezerva al unei societati pe actiuni se constituie astfel:

- din pr ofitul societatii se va prelua, in fiecare an, cel putin 5 % pentr u f or marea f ondului de rezerva, pana ce acesta va atingeminimum a cincea parte din ca pitalul social. Daca f ondul de rezerva, dipa constituire s-a micor at din orice cauza, va fi com pletat,cu respectarea prevederilor legale.

- excedentul obtinut prin vanzarea actiunilor la un curs mai mare decat valoarea lor nominala, daca acest excedent nu esteintre buintat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizarilor.

17 5. Ce documente trebuie sa depuna administratorii in termen de 15 zile de la data adunarii generale la oficiul registrului

comertului, precum si la Ministerul Finantelor? Motivati solutia aleasa.

Conf or m art. 185 alin. (10 din Legea nr. 31/1990, CA, respectiv director atul, este obligat sa depuna la Registr ul Comertului, pesu port de hartie i in f or ma electr onica sau numai in f or ma electr onica, avand ataata o semnatur a electr onica extinsa, co pii alesituatiilor financiare anuale, insotite de r a portul lor, r a portul cenzorilor sau r a portul auditorilor financiari, precum si de pr ocesul-ver bal al adunarii gener ale, in conf or mitate cu Legea contabilitatii nr. 82/1991.



rep

~ 25~

17 6. Care societati comerciale au obligatia publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala

societatii si prin grija oficiului registrului comertului, a unui anunt prin care se confirma depunerea situatiilor financiare

anuale la oficiul registrului comertului si Ministerul Finantelor?

Societatile comer ciale care au o cifr a anuala de af aceri de peste 10 milioane lei (art. 185 alin. (2) din Legea nr. 31/1990).

177 . In cadrul carei forme de societate comerciala administrarea este incredintata unuia sau mai multor asociati

comanditati? Motivati solutia aleasa.

Conform art. 88 i 188 din Legea nr. 31/1990, administr area societatii este incredintata unuia sau mai multor asociaticomanditati in cazul societatilor in comandita sim pla sau pe actiuni. explicatia ca numai comanditatilor a partine aceasta atri butieeste aceea ca ei r aspund limitat i solidar pentr u obligatiile sociale.

17 8. Care registre ale societatilor pe actiuni se pot tine manual sau in sistem computerizat?

Registr ul actionarilor i registr ul obligatiunilor se pot tine manual sau in sistem com puterizat (art. 179 din Legea nr. 31/1990).

17 9. Ce documente trebuie sa ramana depuse la sediul societatii si la cel al sucursalelor in cele 15 zile ce preced adunarea

generala, pentru a fi consultate de actionari? Motivati solutia aleasa

R a portul cenzorilor sau, du pa caz, al auditor ului financiar r amane depus la sediul societatii si la cel al sucursalelor in cele 15zile care preced intr unirea adunarii gener ale, pentr u a fi consultate de actionari (art. 184 alin. (1) din Legea nr. 31/1990).

180. Impotriva SC ÄINCOMET´ SA s-a pronuntat hotararea judecatoreasca de declarare a deschiderii procedurii

insolventei. Au solicitat in mod expres instantei sa le fie inregistrate creante in tabelul definitiv de creante toti creditorii, cu

exceptia salariatilor societatii care nu au depus personal declaratiile de creante.

Salariatii debitorului, respectiv ai SC ÄINCOMET´ SA, au calitatea de creditori, chiar daca nu au depus personal

declaratiile de creante?

Conf or m art. 3 pct. 7 din Legea nr. 85/2006 privind pr ocedur a insolventei, actualizata Äprin creditor se intelege persoana fizica sau juridica ce detine un drept de creanta asu pr a averii de bitor ului i care a solicitat, in mod expres, instantei sa ii fie inregistr ata creanta in tabelul definitiv de creante sau in tabelul definitiv consolidat de creante i care poate f ace dovada creantei sale f ata de patrimoniul de bitor ului, in conditiile prezentei legi. Au calitatea de creditor, f ar a a depune personal declar atiile de creanta,salariatii de bitor ului´

Prin ur mare, salariatii SC ÄI NOCMET´ SA au calitatea de creditori, chiar daca nu au depus personal declar atiile de creante.In baza Legii 85/2006 sunt exoner ati salariatii in a veni personal in a depune declar atiile de creante. Din oficiu administr ator ul

judiciar este obligat sa inregistreze creantele salariale.

181. In baza art. 94 i urmatoarele din Legea nr. 85/ 2006, SC ÄAL´ SRL a propus un plan de reorganizare a activitatii in

continutul careia a prevazut restructurarea corporativa a activitatii prin modificarea structuri capitalului social i concomitent

restrangerea activitatii prin lichidarea unor bunuri aflate in patrimoniul sau.

Cele doua masuri de reorganizare a activitatii sunt compatibile?

Conf or m art. 94 alin (3) ÄPlanul va putea sa prevada fie restr uctur area i continuarea activitatii de bitor ului, fie lichidarea unor

bunuri din averea acestuia, fie o combinatie a celor doua variante de reorganizare´Prin ur mare, cele doua masuri de reorganizare a activitatii sunt com pati bile.

182 . Numitii S.V. i A.B., in calitate de foti administratori ai SC ÄAV´SRL, au fost chemati in judecata pentru a raspunde

patrimonial cu averea proprie, deoarece societatea se afla in faliment, impotriva acesteia fiind deschisa procedura insolventei.

In aparare, numitii S.V. i A.B. au aratat ca la data declararii starii de insolventa a debitorului SC ÄAV´ SRL nu mai

indeplineau mandatul de administratori, solicitand respingerea actiunii.

Actiunea formulata impotriva persoanelor care la data deschiderii procedurii insolventei nu mai conduc activitatea

debitorului este intemeiata?

Conf or m art. 138 alin. (1), (3) i (4) din Legea nr. 85/2006 privind pr ocedur a insolventei, ÄLa cererea administr ator ului judiciar sau a lichidator ului, judecator ul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului de bitor ului, persoana juridica, ajuns in stare deinsolventa, sa fie su portata de membrii organelor de su pr aveghere din cadr ul societatii sau de conducere, precum i de orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa a de bitor ului, prin una dintre ur matoarele f a pte:

a) au f olosit bunurile sau creditele persoanei juridice in f olosul pr o priu sau in cel al unei alte persoane;

b) au f acut acte de comert in interes personal, sub aco perirea persoanei juridice;c) au dispus, in interes personal, continuarea unei activitati care ducea, in mod vadit, persoana juridica la incetarea de plati;d) au tinut o contabilitate fictiva, au f acut sa dispar a unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea in conf or mitate cu

legea;e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au marit in mod fictiv pasivul acesteia;f) au f olosit mi jloace r uinatoare pentr u a pr ocur a persoanei juridice f onduri, in sco pul intar zierii incetarii de plati;g) in luna precedenta incetarii platilor, au platit sau au dispus sa se plateasca cu preferinta unui creditor, in dauna celor lalti

creditori. (3) Comitetul creditorilor poate cere judecator ului-sindic sa fie autorizat sa intr oduca actiunea prevazuta la alin. (1), daca administr ator ul judiciar sau lichidator ul a omis sa indice, in r a portul sau asu pr a cauzelor insolventei, persoanele cul pabile de starea de insolventa a patrimoniului de bitor ului persoana juridica ori daca acesta a omis sa f or muleze actiunea prevazuta la alin. (1) ir aspunderea persoanelor la care se refer a alin. (1) ameninta sa se prescrie.

(4) In caz de plur alitate, r aspunderea persoanelor prevazute la alin. (1) este solidar a, cu conditia ca a paritia starii de insolventa sa fie contem por ana sau anterioar a perioadei de tim p in care i-au exer citat mandatul ori in care au detinut pozitia care ar fi pututcauza insolventa. Persoanele in cauza se pot a par a de solidaritate daca, in organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-



rep

~ 26~

au o pus la actele ori f a ptele care au cauzat insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat insolventa i au f acut sa seconsemneze, ulterior luarii deciziei, o pozitia lor la aceste decizii´

Conf or m art. 139. din aceeai lege, ÄActiunea prevazuta la art. 138 se prescrie in ter men de 3 ani de la data la care a f ostcunoscuta sau tre buia cunoscuta persoana care a cauzat a paritia starii de insolventa, dar nu mai devreme de 2 ani de la data hotar arii de deschidere a pr ocedurii.´

Prin ur mare, actiunea f or mulata im potriva persoanelor care la data deschiderii pr ocedurii insolventei nu mai conduc activitatea de bitor ului este intemeiata, cu respectarea ter menului de prescriptie prevazut de lege.

183. SC ÄMV´SA se afla in procedura insolventei, potrivit Legii nr. 85/ 2006. Trei dintre actionarii societatii sunt urmariti

penal pentru savarirea infractiunii de bancruta frauduloasa, fapta prevazuta i pedepsita conform art. 1 43 alin. ( 2 ) din Legea

nr. 85/ 2006. Procedura insolventei, deschisa potrivit Legii nr. 85/ 2006, se suspenda conform art. 19 alin. ( 2 ) Cod procedura penala pana

la solutionarea actiunii penale impotriva celor trei actionari?

In conf or mitate cu Legea nr. 85/2006, de la data deschiderii pr ocedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare sau extr ajudiciare pentr u realizarea creantelor asu pr a de bitor ului sau bunurilor sale.

Art. 19 Cod pr ocedur a penala precizeaza ÄPersoana vatamata care nu s-a constituit parte civila in pr ocesul penal poateintr oduce la instanta civila actiune pentr u repar area pagubei materiale si a daunelor mor ale pricinuite prin infr actiune.

Judecata in f ata instantei civile se suspenda pana la rezolvarea definitiva a cauzei penale.De asemenea, poate sa porneasca actiune in f ata instantei civile persoana vatamata care s-a constituit parte civila sau pentr u

care s-a pornit din oficiu actiunea civila in pr ocesul penal, dar acesta a f ost suspendat. In caz de reluare a pr ocesului penal,actiunea intr odusa la instanta civila se suspenda.

Persoana vatamata care a pornit actiunea in f ata instantei civile poate sa par aseasca aceasta instanta si sa se adreseze organuluide ur marire penala sau instantei de judecata, daca punerea in miscare a actiunii penale a avut loc ulterior sau pr ocesul penal a f ostreluat du pa suspendare. Par asirea instantei civile nu poate avea loc daca aceasta a pr onuntat o hotar are chiar nedefinitiva.´

Prin ur mare, pr ocedur a insolventei se suspenda pana la solutionarea actiunii penale.

184 . Administratorul special in cadrul procedurii insolventei, prevazuta de Legea nr. 85.2006, pornita impotriva debitoarei

SC ÄBV´ SRL, a fost desemnat de creditorii acesteia cu votul a 50% din valoarea creantelor.

Desemnarea administratorului special se acorda de catre creditorii debitorii este in concordanta cu dispozitiile legale?

Conf or m Legii nr. 85/2006 art. 3 pct. 26 Äadministr ator ul special este reprezentantul desemnat de adunarea gener ala a actionarilor/asociatilor de bitor ului, persoana juridica, sa efectueze in numele i pe seama acestuia actele de administr are necesarein perioadele de pr ocedur a cand de bitor ului i se per mite sa-i administreze activitatea i sa le reprezinte interesele in pr ocedur a pe perioada in care de bitor ului i s-a ridicat dreptul de administr are. Adunarea gener ala a actionarilor, asociatilor sau membrilor persoanei juridice va fi convocata de administr ator ul judiciar ori de lichidator, pentr u desemnarea administr ator ului special, inter men de maximum 20 de zile de la deschiderea pr ocedurii sau, du pa caz, de la ridicarea dreptului de bitor ului de a-i administr a averea. Adunarea gener ala va fi prezidata de administr ator ul judiciar sau de lichidator, du pa caz;´

Conf or m aceleai legi, art. 18 alin. (1) i (2) ÄDu pa deschiderea pr ocedurii, adunarea gener ala a actionarilor/asociatilor de bitor ului, persoana juridica, va desemna, pe cheltuiala acestor a, un reprezentant, persoana fizica sau juridica, administr ator

special, care sa reprezinte interesele societatii i ale acestor a i sa participe la pr ocedur a, pe seama de bitor ului. Du pa ridicarea dreptului de administr are, de bitor ul este reprezentat de administr ator ul judiciar/lichidator care ii conduce i activitatea comer ciala,iar mandatul administr ator ului special va fi redus la a reprezenta interesele actionarilor/asociatilor.´

Prin ur mare, desemnarea administr ator ului special de catre creditorii SC ÄBV´SRL nu este in concordanta cu dispozitiilelegale.

185. Creditorii unei societati comerciale au solicitat tribunalului sa declare deschisa procedura insolventei impotriva

debitoarei, deoarece de 60 de zile nu a mai achitat facturile de livrare a unor marfuri perisabile. In termen legal, respectiv de

10zile, de la primirea cererii creditorilor, debitoarea a formulat contestatie motivand ca nu a platit facturile restante din cauza

blocajului financiar care a determinat neincasarea propriilor creante.

Blocajul financiar i neincasarea creantelor proprii sunt motive intemeiate pentru admiterea creantei?

Conf or m art. 3 pct. 1 lit. a) i b) i pct. 6 din Legea nr. 85/2006, Äinsolventa este acea stare a patrimoniului de bitor ului care secar acterizeaza prin insuficienta f ondurilor baneti disponi bile pentr u plata datoriilor exigi bile:

a) insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cand de bitor ul, du pa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa f ata de

unul sau mai multi creditori; b) insolventa este iminenta atunci cand se dovedete ca de bitor ul nu va putea plati la scadenta datoriile exigi bile angajate, cu f ondurile baneti disponi bile la data scadentei

(6) prin creditor indreptatit sa solicite deschiderea pr ocedurii insolventei se intelege creditor ul a car ui creanta im potriva patrimoniului de bitor ului este certa, lichida i exigi bila de mai mult de 30 de zile;´

precum i art. 27 lit. (1) din aceeasi lege, Äde bitor ul af lat in stare de insolventa este obligat sa adreseze tri bunalului o cerere pentr u a fi su pus dispozitiilor prezentei legi, in ter men de maximum 30 de zile de la a paritia starii de insolventa.´

Prin ur mare, consider am ca blocajul financiar i neincasarea creantelor pr o prii nu constituie motive intemeiate pentr u admiterea contestatiei. Contestatia va fi respinsa deoarece insai acest blocaj financiar duce la starea de insolventa

186. Creditoarea SC ÄAVI´SRL a formulat cerere pentru inscrierea la masa credala pentru intreaga creanta impotriva SC

ÄXV´SA, dupa expirarea termenului stabilit de judecatorul sindic, in temeiul Legii nr. 85/ 2006. Cu toate acestea, creantele au

fost recunoscute de debitoare.



rep

~ 27~

Creditoarea SC ÄAVI´SRL are dreptul sa participe la distribuirea sumelor de bani in cadrul procedurii falimentului, in

conditiile in care declaratia de creante a fost depusa tardiv, existand insa recunoaterea debitoarei?

In ur ma deschiderii pr ocedurii insolventei, administr ator ul judiciar va trimite o notificare tutur or creditorilor mentionati in lista depusa de de bitor. Notificarea va cu prinde, printre altele, ter menul limita pentr u inregistr area cererii de admitere a creantelor asu pr a averii de bitor ului, care va fi de max. 60 de zile de la data deschiderii pr ocedurii. In f unctie de cir cumstantele cauzei i pemotive temeinice, judecator ul sindic va putea hotari o major are a ter menelor.

Conf or m art. 64 alin (1) din Legea nr. 85/2006, Äcu exceptia salariatilor ale car or creante vor fi inregistr ate de administr ator ul judiciar conf or m evidentelor contabile, toti ceilalti creditori, ale car or creante sunt anterioare datei de deschidere a pr ocedurii, vor depune cererea de admitere a creantelor in ter menul fixat de sentinta de deschidere a pr ocedurii; cererile de creante vor fiinregistr ate intr-un registr u, care se va pastr a la gref a tri bunalului.´

Prin ur mare, SCÄAVI´SRL, in calitate de creditoare, nu are dreptul sa participe la distri buirea sumelor de bani in cadr ul pr ocedurii f alimentului, deoarece de bitor ul, acceptand creante ulterioare poate cauza pre judicii celor lati creditori de ja inscrisi la masa credala.(art. 64 Legea 85/2006)

187 . Prin sentinta comerciala pronuntata la data de 15 ianuarie 2005 tribunalul a respins ca nefondate obiectiunile

formulate de creditoarea SC AC SA cu privire la raportul intocmit de lichidatorul judiciar BM. Pentru pronuntarea acestei

hotarari tribunalul a retinut ca, prin incheierea din data de 1 noiembrie 2003, s-a dispus afiarea tabelului preliminar al

creditorilor, SC AC SA fiind trecuta la pozitia nr. 92-creditori chirografari, cu o creanta de 72 .125.000leoi. SC AC SA a solicitat

sa se admita caracterul privilegiat al creantelor sale majorate cu suma de 50.000USD, reprezentand taxe de stationare pentru o

perioada anterioara declanarii procedurii, completandu-i declaratia de creanta initiala cu o noua creanta dupa expirarea

termenului de depunere a declaratiei de creante.

Avand in vedere situatia de fapt, precum i dispozitiile Legii nr. 85/ 2006, hotararea pronuntata de tribunal este temeinica i

legala?

Conf or m dispozitiilor Legii nr. 85/2006, hotar area pr onuntata este temeinica i legala intr ucat Änici o dobanda, major are sau

penalitate de orice fel ori cheltuiala, numita generic accesorii, nu va putea fi adaugata creantelor nascute anterior datei deschiderii pr ocedurii´ (art. 41 Legea 85/2006)

188. Prin sentinta comerciala pronuntata in baza Legii nr. 85/ 2006 tribunalul a dispus inchiderea procedurii insolventei

privind debitoarea SC MC SRL, dizolvarea si radierea societatii debitoare din registrul comertului.

Pentru a pronunta aceasta hotarare, tribunalul a retinut faptul ca in timpul procedurii creanta solicitata de AFP a fost

achitat, aceasta renuntand la judecata cererii. Lichidatorul judiciar a efectuat toate demersurile pentru a identifica in fapt

bunurile mobile din patrimoniul debitoarei, bunuri inscrise in documente de impunere fiscala.

Impotriva hotararii pronuntate creditoarea SC MPO SRL a declarat recurs, solicitand casarea hotararii si trimiterea cauzei

pentru continuarea procesului, deoarece debitoarea figureaza la Directia Venituri Buget Local cu trei autoturisme, iar raportul

lichidatorului judiciar nu corespunde realitatii.

Fata de situatia de fapt constatata de lichidatorul judiciar tribunalul poate sa dispuna inchiderea procedurii insolventei?

Art. 132 din Legea nr. 85/2006 prevede: Ä(1) O pr ocedur a de reorganizare prin continuarea activitatii sau lichidare pe baza de plan va fi inchisa, prin sentinta, in ur ma indeplinirii tutur or obligatiilor de plata asumate in planul confir mat. Daca o pr ocedur a

incepe ca reorganizare, dar a poi devine f aliment, aceasta va fi inchisa in conf or mitate cu dispozitiile alin. (2).(2) O pr ocedur a de f aliment va fi inchisa atunci cand judecator ul-sindic a a pr obat r a portul final, cand toate f ondurile sau bunurile din averea de bitor ului au f ost distri buite i cand f ondurile nereclamate au f ost depuse la banca. In ur ma unei cereri a lichidator ului, judecator ul-sindic va pr onunta o sentinta, inchizand pr ocedur a, iar in cazul persoanelor juridice dispunand ir adierea acestor a.´

Prin ur mare, tri bunalul nu poate sa dispuna inchiderea pr ocedurii insolventei.

189. OEI, asociat i membru fondator al SC ID SRL, a solicitat instantei de judecata ca, in contradictoriu cu asociata OCL

si SC IS SRL, sa se dispuna excluderea din societate a paratei, cu numirea uni lichidator, optand ca lichidatorul sa fie chiar el,

reclamantul.

a. Excluderea unui asociat in conditiile in care societatea s-a constituit cu doi asociati este cauza de dizvolare?

b. Asociatul-reclamant OEI poate fi numit lichidator?

a. Excluderea unui asociat in conditiile in care societatea s-a constituit cu doi asociati este cauza de dizolvare.Conf or m art. 227 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, ÄSocietatea se dizolva prin:

a) trecerea tim pului stabilit pentr u dur ata societatii; b) im posi bilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia;c) declar area nulitatii societatii;d) hotar area adunarii gener ale;e) hotar area tri bunalului, la cererea oricar ui asociat, pentr u motive temeinice, precum neintelegerile gr ave dintre asociati, care

im piedica f unctionarea societatii;f) f alimentul societatii;g) alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii´ b. Asociatul-reclamant OEI nu poate fi lichidator deoarece, conf or m art. 3 pct. 28 din Legea nr. 85/2006, Älichidator ul este

persoana fizica sau juridica, pr actician in insolventa, autorizat in conditiile legii, desemnata sa conduca activitatea de bitor ului i sa exer cite atri butiile prevazute la art. 25 in cadr ul pr ocedurii f alimentului, atat in pr ocedur a gener ala, cat i in cea sim plificata´

190. SC HERMINA SA, cu sediul in Bucuresti, a fost constituita cu cinci actionari, A, B, C, D, acesta din urma fiind

desemnat administrator prin hotararea adunarii generale extraordinare din data de 13 mai 2007 .



rep

~ 28~

La data de 20 noiembrie 2006, administratorul E a publicat in Monitorul Oficial si in ziarul ÄMonitprul de Arad´

convocarea adunarii generale extraordinare a actionarilor pentru data de 17 ianuarie 2008, cu urmatoarea ordine de zi:

- Infiintarea unei sucursale a societatii in municipiul Arad

- Aprobarea demararii negocierilor pentru instrainareaunor bunuri din patrimoniul societatii, in vederea dobandirii

resurselor financiare necesare dezvoltarii activitatii in municipiul Arad

- Numirea unui al doilea administrator.

Actionarul A, absent de la lucrarile adunarii, a formulat actiune in anulare impotriva hotararii adoptate, prin care s-au

aprobat toate punctele de pe ordinea de zi.

Exista motive de anulare a hotararii adoptate de adunarea generala extraordinara?

Da, exista motive de anulare a hotar arii ado ptate de adunarea gener ala extr aordinar a.Conf or m art. 117 din Legea nr. 85/2006 Ä (1) Adunarea gener ala este convocata de consiliul de administr atie, respectiv de

director at, ori de cate ori este necesar. (2) Ter menul de intr unire nu poate fi mai mic de 30 de zile de la publicarea convocarii inMonitor ul Oficial al R omaniei, Partea a IV-a.´

De la data publicarii (20 decembrie 2007) si pana la data convocarii adunarii gener ale extr aordinare (17 ianuarie2008) sunt mai putin de 30 zile. Prin ur mare, hotar area ado ptata de AGA poate fi anulata.

191. SC IL SA a fost obligata prin hotarare judecatoreasca sa plateasca SM MN SRL suma de 1.000lei, cu titlu de

penalitati pentru neexecutarea la termen a obligatiilor contractuale, respectiv de predare la termen a unor lucrari. SC IL SA,

in calitate de debitoare, a achitat in integralitate suma la care a fost obligat, in schimb creditoarea, in urma unei expertiza

efectuate, a considerat ca debitul este mai mare ca urmare a actualizarii creantei in functie de rata inflatiei. In urma refuzului

de plata SC MN SRL a formulat cerere de deschidere a procedurii insolventei impotriva SC IL SA. Creanta stabilita pe baza

expertizei efectuate este o creanta certa, lichide si exigibila?

Nu. Expertiza financiar-contabila deter mina intinderea obligatiei dar nu certitudinea, lichiditatea si exigi bilitatea acesteia, astfel incat ea nu creaza titluri executorii.

192 . Consiliul de administratie al SC XM SA, cu sediul in Bucuresti, a hotarat cu unanimitate de voturi infiintarea unei

sucursale a societatii in municipiul Brasov. Actionarii societatii au solicitat instantei de judecata anularea deciziei consiliului

de administratie, considerand ca numai adunarea generala extraordinara a actionarilor are dreptul sa decida infiintarea unor

sedii secundare ale societatii, cum ar fi a unei sucursale. Presedintele consiliului de administratie a invocat in aparare

prevederile din actul constitutiv in care actionarii au prevazut delegarea atributiilor adunarii generale extraordinare a

actionarilor consiliului de administratie, care a actionat astfel in virtutea si in aplicarea actului constitutiv al societatii.

Hotararea consiliului de administratie este legala?

Nu este legala hotar area cosiliului de administr atie deoarece conf or m art. 113 lit. d) din Legea nr. 31/1990 Äadunarea gener ala extr aordinar a se intr uneste ori de cate ori este necesar a se lua o hotar are pentr u: « infiintarea sau desfiintarea unor sediisecundare: sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati f ar a personalitate juridica, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel;´, si conf or m art. 114 alin. (1) din acceasi lege, ÄExer citiul atri butiilor prevazute la art. 113 lit. b), c) si f) va putea fidelegat consiliului de administr atie, respectiv director atului, prin actul constitutiv sau prin hotar are a adunarii gener aleextr aordinare a actionarilor.´

193. Consiliul de administratie al unei societati comerciale pe actiuni a dispus efectuarea unei expertize de evaluare in

vederea majorarii capitalului social, considerand ca, potrivit art. 114 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata,

atributiile adunarii generale extraordinare a actionarilor pot fi exercitate si de catre consiliul de administratie sau, dupa caz,

de directorat, mai cu seama ca in cauza s-a efectuat si o expertiza evaluatoare. In speta, consiliul de administratie avea

posibilitatea sa hotarasca majorarea capitalului social?

Da, avea. Conf or m art. 113 din legea nr. 31/1990 adunarea gener ala extr aordinar a se intr uneste de cate ori este necesar a se lua o hotar are pentr u « major area ca pitalului social´, iar conf or m art. 114 alin. (1) din aceeasi lege Äexer citiul atri butiilor prevazute la art. 113 lit. b), c) si f) va putea fi delegat consiliului de administr atie, respectiv director atului, prin actul constitutiv sau prinhotar are a adunarii gener ale extr aordinare a actionarilor.´

194 . Societatea in nume colectiv IACOB SNC a incheiat cu societatea comerciala LFC SRL un contract de reparatii si

intretinere a utilajului de prajit boabe cafea. Termenul de achitare a pretului serviciilor prestate a fost prevazut pentru data de

20 februarie 2007 . Vazand ca societatea beneficiara a serviciilor ± IACOB SNC ± nu a achitat la termen factura emisa de

prestatoarea de servicii ± SC LFC SRL ± aceasta din urma s-a hotarat sa pretinda asociatilor acesteia, numiti AF si DC, sumadatorata de societate, in virtutea art. 85 dil Legea nr. 31/1990, republicata si modificata. Este corecta decizia societatii LFC

SRL de a pretinde de la asociatii societatii IACOB SNC suma datorata de aceasta? Nu, tre buie sa se adreseze mai intai societatii si, daca nu plateste, sa se indrepte im potriva asociatilor din SNC, conf or m art. 3

alin. (1) si (2) ÄO bligatiile sociale sunt gar antate cu patrimoniul social. Asociatii in societatea in nume colectiv si asociatiicomanditati in societatea in comandita sim pla sau in comandita pe actiuni r aspund nelimitat si solidar pentr u obligatiile sociale.Creditorii societatii se vor indrepta mai intai im potriva acesteia pentr u obligatiile ei si, numai daca societatea nu le plateste inter men de cel mult 15 zile de la data punerii in intar ziere, se vor putea indrepta im potriva acestor asociati.´

195. Asociatii unei societati in nume colectiv s-au intrunit, la sediul societatii, pentru a hotara aprobarea situatiei

financiare pentru anul 2007 . Unul dintre cei trei asociati s-a opus aprobarii situatie prezentate de administratorul societatii,

care este si el asociat al acesteia, imprejurare in care asociatul pretinde ca hotararea adoptata de adunarea generalaa

asociatilor nu este legala intrucat nu s-a obtinut unanimitate de voturi, fiind vorba despre o societate comerciala de persoane,



rep

~ 29~

pentru care este nevoie de votul tuturor asociatilor. Sustinerea asociatului care s-a opus situatiei financiare, considerand ca

hotararea adoptata este nelegale, are suport legal?

Da deoarece, conf or m art. 86 din Legea nr. 31/1990, Äpentr u a pr obarea situatiei financiare anuale si pentr u deciziile referitoarela intr oducerea actiunii in r aspunderea administr atorilor este necesar votul asociatilor reprezentand majoritatea ca pitalului social.´

196. Intr-o societate in nume colectiv, constituita cu cinci asociati, unul dintre acestia s-a hotarat sa-si cesioneze partile

sociale pe care le detine la societatea unei terte persoane, stiind ca in actul constitutiv s-a prevazut posibilitatea pentru fiecare

asociat de a transmite liber partile sociale unor persoane din afara societatii. Desi s-a prevazut in actul constitutiv aceasta

posibilitate, totusi, doi dintre asociati s-au opus adoptarii hotararii adunarii generale a asociatilor pentru modificarea actului

constitutiv, in sensul primirii in societate a tertei persoane cesionare. Este legala atitudinea celor doi asociati de a se opune

adoptarii unei hotarari a adunarii generala e asociatilor de cesiune a partilor sociale unei terte persoane? Motivati raspunsul. Nu, intr ucat, conf or m art. 87 alin. (1) si (2) din Legea nr. 31/1990, Äcesiunea a portului de ca pital social este posi bila daca a f ost

per misa prin actul constitutiv. Cesiunea nu li bereaza pe asociatul cedent de ceea ce mai datoreaza societatii din a portul sau deca pital.´

197 . TV, asociat al societatii in nume colectiv FLUOR SNC, s-a obligat fata de societate sa aduca la capitalul social o

creanta in suma de 20.000lei pe care o are de incasat de la debitorul sau, numitul FC. Creanta asociatului era garantata cu o

garantie reala (gaj) asupra autoturismului proprietatea debitorului FC. La scadenta debitorul a refuzat sa achite datoria fata

de societatea comercial (cesionara), motivand ca are relatii contractuale cu numitul TV si nicidecum cu societatea la care

acesta este asociat. Refuzul debitorului de a face plata datoriei catre societatea cesionara este intemeiat? Motivati.

Nu este intemeiat ref uzul de bitor ului de a f ace plata datoriei catre societatea cesionar a, deoarece, conf or m art. 87 alin. (1) si (2)din Legea nr. 31/1990, ÄCesiunea a portului de ca pital social este posi bila daca a f ost per misa prin actul constitutiv. Cesiunea nu li bereaza pe asociatul cedent de ceea ce mai datoreaza societatii din a portul sau de ca pital.´

198. In actul constitutiv al societatii in nume colectiv SOARE SNC s-a prevazut ca asociatii pot lua din casa societatii sumede bani pentru cheltuielile lor personale. Prevederea din actul constitutiv contravine dispozitiei cuprinse in art. 6 7 din Legea

nr. 31/1990, republicata si modificata, potrivit careia distribuirea dividendelor se poate realiza numai pe baza situatiilor

financiare aprobate de catre adunarea generala?

In temeiul Legii nr. 31/1990 este per mis ca asociatii sa poata lua din casa societatii anumite sume pentr u cheltuielile lor personale atata tim p cat acest lucr u este prevazut in actul constitutiv.

199. Un asociat al societatii in nume colectiv ALIOS SNC a adus la capitalul social o creanta (o suma de bani) pe care o

are de incasat de la debitorul sau, numitul XZ. La scadenta debitorul a refuzat plata catre asociatul sau a sumei prevazute in

titlul creantei, a dobanzii legale aferente si a despagubirii pentru prejudiciul ce i s-a cauzat. Prejudiciul consta in

imposibilitatea participarii la licitatia pentru achizitionarea unui utilaj necesar fabricarii produselor de panificatie si pierderea

posibilitatii de a fabrica si comercializa paine. Actionat in instanta, asociatul a solicitat respingerea actiunii deoarece, potrivit

art. 1088 din Codul civil, societatea creditoare nu poate pretinde un cumul intre dobanzi si despagubiri, deoarece dobanzile

reprezinta tot despagubiri si ar insemna aplicarea de doua ori a aceleiasi sanctiuni. Motivele de respingere a actiunii aratate de

asociatul debitor sunt intemeiate? Motivati solutia. Nu sunt intemeiate intr ucat, conf or m art. 84 din Legea nr. 31/1990, Äasociatul care a depus ca a port una sau mai multe creante

nu este li ber at cat tim p societatea nu a obtinut plata sumei pentr u care au f ost aduse. Daca plata nu s-a putut obtine prin ur marirea de bitor ului cedat, asociatul, in af ar a de daune, r aspunde de suma dator ata, cu dobanda legala din ziua scadentei creantelor.´

200. In actul constitutiv al SC MIRUNA SRL s-a prevazut ca asociatul VX va aduce la capitalul social dreptul de folosinta

asupra imobilului proprietatea sa, imobil constand intr-un apartament cu doua camere. Asociatul aducand in societate doar

dreptul de folosinta, in evidentele contabile ale societatii imobilul respectiv nu a fost inregistrat preintre activele acesteia.

Societatea s-a dizolvat pe baza acordului intervenit intre asociati, care au desemnat un lichidator. Lichidatorul a inventariat

bunurile aflate in patrimoniul societatii, inclusiv cele existente in capitalul social, inscriind si imobilul in cauza in bilantul de

lichidare si in propunerile de repartizare a activului in vederea lichidarii. Este corecta solutia adoptata de lichidator? Bilantul

de lichidare este intocmit corect? Motivati raspunsul.

Solutia ado ptata de lichidator nu este corecta. Bi lantul de lichidare nu este intocmit corect deoarece in actul constitutiv s-a f acutmentiunea ca se tr ansmite doar dreptul de f olosinta a imobilului care nu se include in bilant.

Aar. 65 Legea 31/1990: Ä(1) In lipsa de stipulatie contr ar a, bunurile constituite ca a port in societate devin pr o prietatea acesteia din momentul inmatricularii ei in registr ul comertului.´

201. Asociatul MN a adus la capitalul social al societatii comerciale pe care a constituit-o impreuna cu varul sau, numitul

VN, suma de 50.000lei, celalalt asociat, respectiv VN, obligandu-se la un aport constand in dreptul de folosinta asupra

magazinului in care si-a desfasurat activitatea anterior, ca persoana fizica autorizata. Cu suma de bani adusa la capitalul

social de catre asociatul MN a fost cumparat un teren. MN, aflandu-se in divort cu sotia sa, aceasta din urma a solicitat

partajarea bunurilor dobandite in timpul casatoriei, mentionandpe lista bunurilor si imobilul cumparat de catre societate, cu

motivarea ca suma de bani aportata de sotul sau la capitalul social este proprietatea cimuna a ambilor soti si caa, potrivit

principiului surogatiei reale, in cadrul patrimoniului, in caz de instrainare, un bun este inlocuit cu altul sau cu valoarea

acestuia, urmand acelasi regim juridic. Deci daca suma de bani se afla in proprietatea ambilor soti, imobilul cumparat de

societate cu banii respectivi va avea acelasi regim juridic, respectiv va fi proprietatea sotilor. Fata de situatia de fapt prezentate,

sotia poate pretinde vreun drept de proprietate asupra imobilului in cauza? Motivati raspunsul.



rep

~ 30~

Da. Daca bunul este dobandit in tim pul in tim pul casatoriei este comun i atunci sotia are drept asu pr a sumei de bani carerezulta din vanzarea lui. In caz contr ar, nu are nici un drept.

202 . Un teren aflat in patrimoniul unei societati comerciale a fost restituit fostului proprietar, in baza Legii nr. 18/1991.

Acesta revendica titlul de actionar la societatea respectiva, solicitand instantei de judecata obligarea societatii comerciale la

plata dividendelor cuvenite ca urmare a faptului ca societatea s-a folosit de terenul in cauza obtinand in anul 2006 un profit

substantial. Este indreptatit proprietarul terenului al carui drept a fost reconstituit potrivit Legii nr. 18/1991, republicata, sa

obtina dividende de la societate? Motivati raspunsul.

Nu, pentr u ca el nu are calitatea de actionar i nu are drept de dividende. Eventual, poate avea dreptul la o chirie, solicitata de la data i s-a atri buit dreptul de pr o prietate.

203. SB, persoana fizica, detina la SC OLIMP SRL 100 parti sociale a cate 10 lei fiecare, parti sociale asupra carora a

constituit o garantie reala mobiliara (gaj) pentru a obtine un imprumut de la banca, imptumut necesar construirii unei case de

vacanta. Banca creditoare, vazand ca debitoare nu restituie imprumutul, a trecut la executarea garantiei constituite asupra

partilor sociale posedate de debitoare la SC OLIMP SRL. In acest sens, creditoarea s-a adresat instantei de cesionare a partilor

sociale, banca urmand sa devina, astfel, asociat al societatii in cauza. Banca creditoare poate sa devina asociat al SC OLIMP

SRL prin executarea obiectului garantiei, respectiv prin preluarea fortata a partilor sociale detinute de debitorul sau? Motivati.

Banca nu poate deveni asociat al societatii prin preluarea f ortat a partilor sociale detinute de de bitor ul sau, conf or m art. 202alin. (1) si (2) din Legea nr. 31/1990 Äpartile sociale pot fi tr ansmise intre asociati. Tr ansmiterea catre persoane din af ar a societatiieste per misa numai daca a f ost a pr obata de asociati reprezentand cel putin trei patrimi din ca pitalul social.´

204 . Stabiliti valoare de adevar a urmatoarei afirmatii: ÄCreditorii personali ai unui actionarpot obtine instituirea unui

sechestru asigurator asupra actiunilor pe care le detine la o societate comerciala si, apoi, le pot valorifica prin scoaterea lor la

vanzare pentru indestularea creantelor´.

a) Adevarat b) Fals.

Afir matia a) este adevar ata in temeiul art. 66 al Legii nr. 31/1990 care prevede:Ä (1) Pe dur ata societatii, creditorii asociatului pot sa-si exer cite drepturile lor numai asu pr a partii din beneficiile cuvenite

asociatului du pa bilantul contabil, iar du pa dizolvarea societatii, asu pr a partii ce i s-ar cuveni prin lichidare.(2) Creditorii prevazuti la alin. (1) pot totusi po pri, in tim pul dur atei societatii, partile ce s-ar cuveni asociatilor prin lichidare

sau pot sechestr a si vinde actiunile de bitor ului lor.´

205. Numitul MV are de incasat o suma de bani de la vecinul sau, FL, care este asociat la SC MIRA SRL, detinand la

aceasta 100parti sociale a cate 10lei fiecare, in valoare totala de 1.000lei. Pentru a se asigura cu privire la incasarea creantei,

creditorul MV a obtinut instituirea unei popriri asiguratorii asupra partilor soociale pe care debitorul sau le detine la SC

MIRA SRL. Deoarece debitorul nu si-a achitat datoria fata de creditorul sau, numitul MV, a solicitat executarea silita apartilor

sociale, respectiv vanzarea lor catre terte persoane. Creditorul unui asociat al unei societati cu raspundere limitata poate obtine

executarea silita a partilor sociale poprite?

Da, creditor ul poate obtine executarea silita a partilor sociale conf or m art. 66 din Legea nr. 31/1990 care prevede:Ä (1) Pe dur ata societatii, creditorii asociatului pot sa-si exer cite drepturile lor numai asu pr a partii din beneficiile cuveniteasociatului du pa bilantul contabil, iar du pa dizolvarea societatii, asu pr a partii ce i s-ar cuveni prin lichidare.

(2) Creditorii prevazuti la alin. (1) pot totusi po pri, in tim pul dur atei societatii, partile ce s-ar cuveni asociatilor prin lichidaresau pot sechestr a si vinde actiunile de bitor ului lor.´

206. Actionarii societatii comerciale pe actiuni VOLTA SA s-au intrunit in ziua de 15 martie 2008 pentru a aproba bilantul

contabil (situatiile financiare) pentru exercitiul financiar aferent anului 2007 . Cu unanimitate de voturi a fost aprobat bilantul

contabil si celelalte situatii financiare, actionarii hotarand cadividendele sa fie platite in timp, in momentul obtinerii de

lichiditati si in ordinea cererilor formulate de actionari. Hotararea adoptata de actionari in cadrul adunarii generale a

actionarilor, cu privire la modul de plata a dividendelor de catre societate, este legala?

Nu, intr ucat, conf or m art. 67 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 ÄDividendele se distri buie asociatilor pr o portional cu cota de participare la ca pitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se platesc in ter menul stabilit deadunarea gener ala a asociatilor sau, du pa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tar ziu de 6 luni de la data a pr obarii situatiei

financiare anuale aferente exer citiului financiar incheiat. In caz contr ar, societatea comer ciala va plati daune-interese pentr u perioada de intar ziere, la nivelul dobanzii legale, daca prin actul constitutiv sau prin hotar area adunarii gener ale a actionarilor carea a pr obat situatia financiar a aferenta exer citiului financiar incheiat nu s-a stabilit o dobanda mai mare.´

207 . In situatia in care intre actionarii exista neintelegeri, instanta de judecata poate sa incuviinteze desemnarea unor

experti pentru analizarea unei operatiuni dn gestiunea societatii? Posibilitatea legala recunoscuta actionarilor care, individual

sau impreuna, detin cel putin 10% din capitalul social de a cere instantei sa desemneze unul sau mai multi experti, pentru a

analiza anumite operatiuni din gestiunea societatii, se poate valorifica in cadrul unui proces?

Nu.Art. 136 din Legea nr. 31/1990 prevede:Ä (1) Unul sau mai multi actionari reprezentand, individual sau im preuna, cel putin 10% din ca pitalul social vor putea cere

instantei sa desemneze unul sau mai multi experti, insar cinati sa analizeze anumite o per atiuni din gestiunea societatii si sa intocmeasca un r a port, care sa le fie inmanat si, totodata, predat oficial consiliului de administr atie, respectiv director atului si



rep

~ 31~

consiliului de su pr aveghere, precum si cenzorilor sau auditorilor interni ai societatii, du pa caz, spre a fi analizat si a se pr o punemasuri corespunzatoare.

(1^1) Consiliul de administr atie, respectiv director atul, va include r a portul intocmit in conf or mitate cu alin. (1) pe ordinea dezi a ur matoarei adunari gener ale a actionarilor.´

208. Actionarii SC SN SA, reprezentand 10% din capitalul social, au solicitat instantei de judecate ca in baza art. 136 alin

(1) din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, sa desemneze doi experti pentru efectuarea unui audit cu privire la

intreaga situatie economico-financiara a societatii. Instanta de judecata va admite cererea formulata de actionari? Motivati

solutia.

Nu pot fi desemnati doi experti pentr u efectuarea unui audit cu privire la intreaga activitate economico-financiar a a societatii.Conf or m art. 136 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, ÄUnul sau mai multi actionari reprezentand, individual sau im preuna, cel

putin 10% din ca pitalul social vor putea cere instantei sa desemneze unul sau mai multi experti, insar cinati sa analizeze anumiteo per atiuni din gestiunea societatii si sa intocmeasca un r a port, care sa le fie inmanat si, totodata, predat oficial consiliului deadministr atie, respectiv director atului si consiliului de su pr aveghere, precum si cenzorilor sau auditorilor interni ai societatii, du pa caz, spre a fi analizat si a se pr o pune masuri corespunzatoare.´

209. Potrivit art. 141^1 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, ÄDirectorii si cenzorii sau, dupa caz, auditorii

interni pot fi convocati la orice intrunire a consiliului de administratie, intruniri la care acestia sunt obligati sa participe. Ei nu

au drept de vot, cu exceptia directorilor care sunt si administratori.´ Cenzorii societatii, desi nu au drept de vot, totusi, ar putea

influenta adoptarea hotararii cosiliului de administrare? Prin ce metode sau procedee?

Desi nu au drept de vot, cenzorii pot inf luenta ado ptarea hotar arii cosiliului de administr atie pentr u ca ei ii spun punctul lor devedere, f ac un r a port, a pr oba situatiile financiare etc.

210. Numitul AM a fost desemnat administrator al societatii chiar prin actul constitutiv. Prin hotararea adoptata de

adunarea general actionarilor asociatii au decis schimbarea administratorului AM. In termenul legal, administratorul revocat din functie a formulat actiune in anularea hotararii AGA, motivand ca din punct de vedere procedural convocarea asociatilor

pentru adunarea generala nu indeplineste conditiile legale, deoarece nu contine textul integral al propunerilor (ordinii de zi)

ce se vor discuta in cadrul sedintei. Societatea parata s-a aparat, considerand ca nu era necesar sa se insereze in continutul

convocarii toate propunerile ce urmau a se discuta in adunare generala a actionarilor, deoarece principala propunere era

schimbarea administratorului. Actiunea in anularea hotararii adoptata de adunarea generala a actionarilor (AGA) este

intemeiata? Motivati solutia.

Administr ator ul nu are dreptate, pentr u ca pr o punerea inscrisa pe ordinea de zi este cea de schimbare a administr ator ului.Conf or m art. 137^1 din Legea nr. 31/1990, alin. (4) Äadministr atorii pot fi revocati oricand de catre adunarea gener ala ordinar a

a actionarilor. In cazul in care revocarea survine f ar a justa cauza, administr ator ul este indreptatit la plata unor daune-interese.´

211. Actionarii A, B si C din cadrul SC VARTE J SA au solicitat instantei de judecata sa dispuna revocarea

administratorului FN din functie deoarece se face vinovat de starea de insolventa a societatii si de faptul ca unul dintre

creditori a solicitat tribunalului declararea deschiderii procedurii de faliment.

Este admisi bila inlocuirea administr atorilor printr-o hotar are judecatoreasca? Nu. Conf or m art. 137^1 alin (1) ÄAdministr atorii sunt desemnati de catre adunarea gener ala ordinar a a actionarilor, cu exceptia primilor administr atori, care sunt numiti prin actul constitutiv´ i alin. (4) Äadministr atorii pot fi revocati oricand de catre adunarea gener ala ordinar a a actionarilor. In cazul in care revocarea survine f ar a justa cauza, administr ator ul este indreptatit la plata unor daune-interese.´

212 . Actul constitutiv al unei SA prevede ca AGA se va intruni atat la prima, cat si la a doua convocare numai in prezenta

unui cvorum de o patrime din numarul total al drepturilor de vot si va adopta hatarari cu votul unei majoritati de 60% din

actionarii prezenti.

Prevedrea actului contitutiv se aplica indiferent daca este prima sau a doua convocare? Motivati rasp.

Nu.Art. 112 din Legea 31/1990 prevede: Ä(1)Pentr u validitatea deli ber arilor adunarii gener ale ordinare este necesar a prezenta

actionarilor care sa detina cel putin o patrime din numar ul total de drepturi de vot. Hotar arile adunarii gener ale ordinare se iau cu majoritatea voturilor exprimate. Actul constitutiv poate prevedea cerinte mai ridicate de cvor um si majoritate.

(2) Daca adunarea gener ala ordinar a nu poate lucr a din cauza neindeplinirii conditiilor prevazute la alin. (1), adunarea ce se va intr uni la o a doua convocare poate sa deli bereze asu pr a punctelor de pe ordinea de zi a celei dintai adunari, indiferent decvor umul intr unit, luand hotar ari cu majoritatea voturilor exprimate.

Pentr u adunarea gener ala intr unita la a doua convocare, actul constitutiv nu poate prevedea un cvor um minim sau o majoritatemai ridicata.

213. In actul constitutiv al SC FX SA actionarii au prevazut ca societatea va avea un consiliu de administratie, presedintele

acestuia urman a fi numit de catre AGA. Doi dintre membrii CA, care sunt administratori neexecutivi, vor fi si directorii

societatii.

Totodata, in actul constitutiv asociatii au prevazut ca reprezentarea societatii fata de terti apartine presedintelui CA chiar

daca societatea va avea si un director general.

Situatiile financiare anuale ale societatii vor face obiectul unei obligatii de auditare, potrivit legii.

Prevederile din actul constitutiv al societatii sunt legale?

Prevederile din actul constitutiv al societatii nu sunt legale,



rep

~ 32~

Conf or m art. 143^2 din Legea 31/1990, Ä(1)Consiliul de administr atie reprezinta societatea in r a port cu tertii si in justitie. Inlipsa unei stipulatii contr are in actul constitutiv, consiliul de administr atie reprezinta societatea prin presedintele sau.

(2) Prin actul constitutiv, presedintele si unul sau mai multi administr atori pot fi im puterniciti sa reprezinte societatea,actionand im preuna sau separ at. O astfel de clauza este o pozabila tertilor.´

Art. 138^1 alin. (2) din Legea 31/1990 ÄIn intelesul prezentei legi, membri neexecutivi ai consiliului de administr atie sunt ceicare nu au f ost numiti directori, in conf or mitate cu art. 143.´

Art. 143^2 alin. (4)din Legea 31/1990 ÄDirectorii pot fi revocati oricand de catre consiliul de administr atie. In cazul in carerevocarea survine f ar a justa cauza, director ul in cauza este indreptatit la plata unor daune-interese.´

Art. 160^1 alin. (1) din Legea 31/1990 ÄConsiliul de administr atie, respectiv director atul, inregistreaza la registr ul comertuluiorice schimbare a cenzorilor, respectiv auditorilor financiari.´

214 . X doreste sa infiinteze o S.R.L. in care sa fie asociat unic. Fiind proprietarul unui teren, X s-a hotarat sa foloseasca

acest teren pt constituirea societatii. Daca v-ar solicita pt a-i da un raspuns, care dintre variantele urmatoare considerati ca

este/sunt legala(legale)?

a) X va trebui sa incheie cu societatea un contract de vanzare-cumparare

b) X nu poate transmite terenul societatii pt ca va exista mereu o confuzie de patrimoniu

c) aducerea la capitalul social al societatii a unui teren nu este suficienta pt constituirea si inmatricularea societatii

d) daca terenul are o valoare mai mare de 200 lei atunci este suficient ca societatea sa se poata constitui.

Varianta c) este cea corecta, intr ucat, conf or m art. 16 din Legea nr. 31/1990, Ä(1)Aporturile in numer ar sunt obligatorii la constituirea oricarei f or me de societate.´.

215. Stabiliti care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate:

a) intr-o SA administrata in sistem dualist este obligatoriu sa existe administratori neexecutivi

b) SA administrata in sistem dualist este supusa auditarii situatiilor financiare

c) intr-un sistem dualist de administrare este absolut necesar ca actionarii societatii sa detina actiuni preferentialed) dividendele trebuie platite la finalul fiecarui exercitiu financiar

e) creantele unui asociat actionar impotriva societatii sunt admise ca aport la majorarea capitalului social al unei SA si al

unei SRL

f) la momentul constituirii unei SRL toate aporturile trebuie sa fie varsate integral

Afir matii adevar ate sunt: b), d), f)

216. Stabiliti care dintre afirmatiile urmatoare sunt false:

a) la constituirea unei SA prin subscriptie integrala si simultana sunt admise numai aporturi in natura

b) aporturile in creante trebuie varsate in totalitate

c) in momentul constituirii trebuie varsate cel putin 30% dintre aporturi

d) inregistrarea in registrul comertului a vanzarii unui fond de comert este obligatorie, fiind o modalitate prin care se

asigura opozabilitatea contractului de vanzare-cumparare fata de terti

e) in Codul comercial exista norme juridice aplicabile raporturilor civile

f) fondul de comert cuprinde: bunuri mobile, imobile, corporale si incorporaleAfir matii f alse sunt a), e), f)

217 . In situatia in care o SA vinde unei pers fizice un nr de 10 actiuni pe care le detine la o alta societate comerciala,

contractul incheiat este o fapta de comert sau un act juridic civil deoarece dobanditorul este un necomerciant?

Contr actul incheiat este o f a pta de comert, chiar daca persoana fizica nu este comer ciant. Actul este comer cial pentr u ca arelegatur a cu o societate comer ciala, iar conf or m art. 3 Cod comer cial pct. 4 cum par arile si vanzarile de parti sau de actiuni alesocietatilor comer ciale este f a pt de comert obiectiv.

218. C emite un bilet la ordin in favoarea lui A, care insereaza mentiunea ca plata se face cel mai devreme in termen de 6

luni de la emiterea biletului sau de la data incasarii creantei in valoare de x lei impotriva lui B.

Este valabil biletul la ordin emis? Motivati raspunsul.

Nu este valabil deoarece tre buie ar atata scadenta.Conf or m art. 104 din Legea nr. 58/1934, biletul la ordin cu prinde:

- Denumirea de bilet la ordin trecuta in insui textul titlului i exprimata in limba intre buintata pentr u redactarea acestui titlu - Pr omisiunea neconditionata de a plati o suma deter minata - Ar atarea scadentei- Ar atarea locului unde plata tre buie f acuta - Numele aceluia ccar uia sau la ordinul car uia plata tre buie f acuta - Ar atarea datei i a locului emiterii- Semnatur a emitentului.

219. Intr-o cambie s-a prevazut ca locul de plata sa fie la Bucuresti. Intre posesorul cambiei si emitentul acesteia s-a

incheiat o conversatie prin care s-a stabilit ca plata sa se faca la Brasov. Ulterior posesorul a girat cambia. Unde va cere

girantul plata cambiei la Bucuresti, la Brasov sau in oricare loc? Motivati raspunsul.

Gir atar ul va cere plata cambiei la Bucureti.Conf or m art. 42 din Legea nr. 58/1934, cambia tre buie sa fie prezentata spre plata la locul si adresa indicata in cambie. In lipsa

ar atarii unei adrese cambia tre buie sa fie prezentata pentr u plata:



rep

~ 33~

1. La domiciliul tr asului sau al persoanei desemnata in cambie sa plateasca pentr u el.2. La domiciliul acceptantului prin interventiune sau al persoanei desemnate in cambie sa plateasca pentr u acesta.3. La domiciliul celui indicat la nevoie.

220. Cum interpretati si aplicati dispozitiile cuprinse in art. 182 din Legea nr.31/1990 privind intocmirea si verificarea

situatiilor financiare anuale?

Nu se prevede un r aspuns expres in lege.Art. 182 din Legea nr. 31/1990 prevede: Ä(1)Situatiile financiare anuale se vor intocmi in conditiile prevazute de lege.(2) Situatiile financiare anuale ale societatilor comer ciale vor fi verificate sau auditate, potrivit legii.´

221. Numitii FG si NO au fost desemnati cenzori de catre AGA. Cu ocazia verificarilor efectuate in contabilitatea societatii au constatat inregistrarea in evidentele contabile a unui calculator care fusese achizitionat de catre actionarul X pe numele

acestuia, fara sa existe un transfer de proprietate sau de folosinta fata de societate.

Cenzorul NO intalnindu-se intamplator cu actionarul X ii relateaza acestuia ceea ce a observat in evidentele contabile ale

societatii.

Cenzorul a procedat corect comunicand actionarului in cauza situatia operatiunilor inregistrate in contabilitatea societatii?

Nu, deoarece, conf or m art. 164 din Legea 31/1990, este inter zis cenzorilor sa comunice actionarilor in particular sau tertilor datele referitoare la o per atiunile societatii, constatate cu ocazia exer citarii mandatului lor.

222 . Actionarii IMPAX SA, reprezentand impreuna 5% din capitalul social, au hotarat sa reclame cenzorilor societatii

anumite operatiuni juridice incheiate de directorul general, existand suspiciuni cu privire la seriozitatea si la valabilitatea

pretului stipulat in continutul lor.

Care este obligatia cenzorilor in situatia in care sunt sesizati de actionarii minoritari despre fapte care trebuie verificate?

Art. 164^1 din Legea nr. 31/1990 prevede: Ä(1) Orice actionar are dreptul sa reclame cenzorilor f a ptele despre care crede ca

tre buie cenzur ate, iar acestia le vor avea in vedere la intocmirea r a portului catre adunarea gener ala.(2) In cazul in care reclamatia este f acuta de actionari reprezentand, individual sau im preuna, cel putin 5% din ca pitalul social

sau o cota mai mica, daca actul constitutiv prevede astfel, cenzorii sunt obligati sa o verifice. Daca vor a precia ca reclamatia esteintemeiata si urgenta, sunt obligati sa convoace imediat adunarea gener ala si sa prezinte acesteia observatiile lor. In caz contr ar, eitre buie sa puna in discutie reclamatia la prima adunare. Adunarea gener ala tre buie sa ia o hotar are asu pr a celor reclamate.

(3) In cazul societatilor in care au f ost desemnati auditori interni, potrivit legii, orice actionar are dreptul sa reclame acestor a f a ptele despre care cred ca tre buie verificate. Auditorii interni le vor avea in vedere la intocmirea r a portului catre consiliul deadministr atie, respectiv consiliul de su pr aveghere. In cazul in care reclamatia este f acuta de actionari reprezentand, individual sau im preuna, cel putin 5% din ca pitalul social ori o cota mai mica, daca actul constitutiv prevede astfel, auditorii interni sunt obligatisa verifice f a ptele reclamate, iar in cazul in care sunt confir mate, fiind consemnate intr-un r a port ce va fi comunicat consiliului deadministr atie, respectiv consiliului de su pr aveghere, si pus la dispozitie adunarii gener ale; in acest caz, consiliul de administr atie,respectiv consiliul de su pr aveghere, este obligat sa convoace adunarea gener ala.

223. In cazul unei fuziuni transfrontaliere, reglemwntata de Legea 31/1990 daca societatile care fuzioneaza prin absorbtie

sunt societati in comandita pe actiuni actionarii societatii absorbite vor fi intotdeauna actionari comanditari?Da, daca nu se prevede altfel in hotar area pr oiectului de f uziune.ART. 251^2 Legea 31/1990In cazul in care societatea absor banta este o societate in comandita pe actiuni, infiintata si f unctionand potrivit legii r omane,

actionarii societatii absor bite vor fi intotdeauna actionari comanditari ai societatii in comandita pe actiuni absor bante, daca nu se prevede altfel in hotar area de a pr obare a pr oiectului de f uziune.

224 . O SRL are trei asociati: A, B si C. Asociatul A infiinteaza o noua societate cu acelasi obiect ca si societatea in care s-a

asociat cu B si C si unde avea si calitatea de administrator.

Inainte de sesizarea instantei de judecata pt pronuntarea unei hotarari de excludere a asociatului administrator A, acesta se

retrage din cealalta societate concurenta.

Asociatul A poate fi exclus din societate, chiar daca s-a retras din cea de-a doua societate concurenta cu prima? Motivati

raspunsul.

Nu, pentr u ca nu-i mai gasete r atiunea excluderea deoarece acesta se retr asese inainte de a fi sesizata instanta cu actiune in

excludere. daca ar fi f ost de o hotar are irevocabila i el ar fi f ost inca in societatea concurenta, atunci ar fi putut fi exclus.

225. Asociatul administrator la o SRL a retras din contul societatii o suma de bani pt achizitionarea din strainatate de

utilaje si aparatura electronica fara a evidentia in contabilitatea societatii aceste operatii. Aparatura electronica a fost

cumparat pt interesul propriu, iar utilajele pt nevoile societatii.

Fapta administratorului poate constitui motiv temeinic pentru excluderea din societate?

Da, conf or m prevederilor art. 222 Legea 31/1990 (poate fi exclus din societatea in nume colectiv, in comandita sim pla sau cu r aspundere limitata: « d) asociatul administr ator care comite fr auda in dauna societatii sau se serveste de semnatur a sociala sau deca pitalul social in f olosul lui sau al altor a.)

226. Potrivit art 225 alin 1 din Legea 31/1990 asociatul exclus ramane obligat fata de terti pt operatiunile facute de

societate, pana in ziua ramanerii definitive a hotararii de excludere.

In situatia existentei unor operatiuni in curs de executare, cum isi poate exercita asociatul exculs drepturile cuvenite

asupra patrimoniului societatii?



rep

~ 34~

Art. 225 Legea 31/1990Ä(1) Asociatul exclus r amane obligat f ata de terti pentr u o per atiunile f acute de societate, pana in ziua r amanerii definitive a

hotar arii de excludere.(2) Daca, in momentul excluderii, sunt o per atiuni in curs de executare, asociatul este obligat sa su porte consecintele si nu-si va

putea retr age partea ce i se cuvine decat du pa ter minarea acelor o per atiuni.´

227 . Fapta administartorului asociat al unei SC care consta in refuzul repetat de a convoca adunarea generala a

asociatilor constituie motiv intemeiat de excludere a acestuia din societate?

Nu exista nici o prevedere legala in care sa se prevada excluderea administr ator ului din societate. El poate fi eventual revocat.

228. Este obligatoriu ca in cazul unei SA sa se prevada in actul constitutiv ca unul dintre membrii CA sa fie administrator independent?

Nu este obligatoriu.Art. 138^2 din Legea nr. 31/1990:(1) Prin actul constitutiv sau prin hotar are a adunarii gener ale a actionarilor se poate prevedea ca unul sau mai multi membri ai

consiliului de administr atie tre buie sa fie independenti.(2) La desemnarea administr ator ului independent, adunarea gener ala a actionarilor va avea in vedere ur matoarele criterii:a) sa nu fie director al societatii sau al unei societati contr olate de catre aceasta si sa nu fi indeplinit o astfel de f unctie in ultimii

5 ani; b) sa nu fi f ost salariat al societatii sau al unei societati contr olate de catre aceasta ori sa fi avut un astfel de r a port de munca in

ultimii 5 ani;c) sa nu primeasca sau sa fi primit de la societate ori de la o societate contr olata de aceasta o remuner atie su plimentar a sau alte

avantaje, altele decat cele corespunzand calitatii sale de administr ator neexecutiv;d) sa nu fie actionar semnificativ al societatii;

e) sa nu ai ba sau sa fi avut in ultimul an relatii de af aceri cu societatea ori cu o societate contr olata de aceasta, fie personal, fieca asociat, actionar, administr ator, director sau salariat al unei societati care are astfel de relatii cu societatea, daca, prin car acter ul lor substantial, acestea sunt de natur a a-i afecta obiectivitatea;

f) sa nu fie sau sa fi f ost in ultimii 3 ani auditor financiar ori asociat salariat al actualului auditor financiar al societatii sau al unei societati contr olate de aceasta;

g) sa fie director intr-o alta societate in care un director al societatii este administr ator neexecutiv;h) sa nu fi f ost administr ator neexecutiv al societatii mai mult de 3 mandate;i) sa nu ai ba relatii de f amilie cu o persoana af lata in una dintre situatiile prevazute la lit. a) si d).

229. Cei 3 cenzori ai SC FLORIX SA au refuzat depunerea raportului cu privire la situatia financiara a societatii,

motivand ca au nevoie de timp pentru verificarea amanuntita a tuturor documentelor aflate in posesia administaratorilor soc.

CA, intrunindu-se de urgenta, a hotarat suspendarea din functie a cenzorilor pentru refuzul de a depune raportul.

CA are posibilitatea suspendarii din functie a cenzorilor?

Nu, deoarece, conf or m art. 111 din Legea nr. 31/1990, adunarea gener ala ordinar a se intr uneste cel putin o data pe an, in cel

mult 5 luni de la incheierea exer citiului financiar. In af ar a de dezbaterea altor pr obleme inscrise la ordinea de zi, adunarea gener ala este obligata sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administr atie, respectiv ai consiliului de su pr aveghere, si cenzorii.

230. In caz de insolventa a societatii, creditorii pot solicita tragerea la raspundere a cenzorilor?

Daca raspunsul este afirmativ, aratati temeiul legal si forma sau formele de raspundere aplicabile.

Creditorii pot solicita tr agerea la r aspundere a cenzorilor. R aspunderea este contr actuala deoarece intre societate i cenzor sestabilete un r a port juridic ce are natur a contr actului de mandat. Pe de alta parte, r aspunderea este penala daca cenzorii se f ac vinovati de infr actiuni economice care privesc activitatea lor exclusiva: uz de f als, f als intelectual,, daca intocmete nelegal r a poarte etc.

231. I. J ., administrator si reprezentant al SC ULPIA SRL, urmeaza sa vanda un teren aflat in proprietatea societatii. Stiut

fiind ca instrainarea terenurilor este supusa reglementarilor speciale, care prevad necesitatea intocmirii contractului de

vanzare-cumparare in forma autentica, este necesara o procura in forma autentica din partea societatii pentru administartorul

I J care va semna contractul?

Nu, deoarece, potrivit Legii nr. 31/1990 art. 70, administr atorii pot f ace toate o per atiunile cer ute pentr u aducerea la indeplinirea obiectului de activitate al societatii, af ar a de restrictiile ar atate in actul constitutiv.

232 . O societate europeana cu sediul social in Romania si inmatriculata in registrul comertului Bucuresti a hotarit sa-si

transfere sediul intr-un alt stat membru al UE. Creditorii acestei societati, ale caror creante sunt anterioare datei publicarii

proiectului de transfer si care nu sunt scadente la data publicarii, pot face opozitie?

Art. 270^2 din Legea nr. 31/1990: Ä(1) Creditorii societatilor eur o pene ale car or creante sunt anterioare datei publicarii pr oiectului de tr ansfer si care nu sunt scadente la data publicarii pot f ace o pozitie in conditiile art. 62.

(2) Opozitia prevazuta la alin. (1) suspenda executarea o per atiunii pana la data la care hotar area judecatoreasca devineirevocabila, in af ar a de cazul in care societatea de bitoare f ace dovada platii datoriilor sau ofer a gar antii acceptate de creditori oriincheie cu acestia un acord pentr u plata datoriilor.´

Art. 62: Ä(1) Opozitia se f ace in ter men de 30 de zile de la data publicarii hotar arii asociatilor sau a actului aditional modificator in Monitor ul Oficial al R omaniei, Partea a IV-a, daca prezenta lege nu prevede un alt ter men. Ea se depune la oficiul



rep

~ 35~

registr ului comertului care, in ter men de 3 zile de la data depunerii, o va mentiona in registr u si o va inainta instantei judecatoresticom petente.

(2) Dispozitiile art. 133 referitoare la suspendare se a plica in mod corespunzator. Opozitia se judeca in camer a de consiliu, cu citarea partilor, fiind a plicabile dispozitiile art. 114 alin. 5 din Codul de pr ocedur a civila.

(3) Hotar area pr onuntata asu pr a o pozitiei este su pusa numai recursului.´

233. Care sunt categoriile de pers.fizice care pot desfasura activitati economice pe teritoriul Romaniei? Aratati temeiul

legal.

Art. 3 OUG 44/2008:Ä(1) in temeiul dreptului la li ber a initiativa, al dreptului la li ber a asociere i al dreptului de stabilire, orice persoana fizica,

cetatean r oman sau cetatean al unui alt stat membr u al Uniunii Eur o pene ori al Spatiului Economic Eur o pean, poate desf aur a activitati economice pe teritoriul R omaniei, in conditiile prevazute de lege.

(2) Activitatile economice pot fi desf asur ate in toate domeniile, meseriile, ocu patiile sau pr ofesiile pe care legea nu le inter zicein mod expres pentr u li ber a initiativa.

(3) Prezenta ordonanta de urgenta se a plica pentr u activitatile prevazute de Codul CAE N a car or desf asur are in una dintref or mele prevazute de art. 4 nu este reglementata exclusiv potrivit unei legi speciale.´

Art. 4 OUG 44/2008ÄPersoanele fizice prevazute la art. 3 alin. (1) pot desf asur a activitatile economice du pa cum ur meaza:a) individual si independent, ca persoane fizice autorizate; b) ca intreprinzatori titulari ai unei intreprinderi individuale;c) ca membri ai unei intreprinderi f amiliale.´

234 . Banca Comerciala XY a solicitat tribunalului deschiderea procedurii falimentului impotriva SC A SA deoarece aceasta

are calitatea de garant in contractul de imprumut bancar incheiat intre intrprinderile familiale MA, BM si MI si creditoare.

Debitorii principali nu au restituit imprumutul si dupa expirarea termenului de 30 de zile de la scadenta banca a formulat

cerere introductiva de faliment impotriva garantului. Totodata, creditoarea a aratat ca debitoarea, in calitate de garant, a

semnat in favoarea bancii 3 contracte de gaj fara deposedare, avand ca obiect doua tractoare si un atelier mecanic.

In termen legal, debitorul garant a formulat contestatie impotriva cererii introductive de faliment formulate de creditor.

Ce va decide instanta? Motivati solutia.

va decide executarea silita a celor doua tr actoare i atelier ului mecanic deoarece ele f ac obiectul gar antiei (contr actului de gaj).

235. Actionarii unei societati pe actiuni au hotarat dizolvarea acesteia, respectandu-se majoritatea voturilor prevazuta de

lege pentru modificarea actului constitutiv. Pe ordinea de zi a sedintei AGA s-a prevazut numirea a doi lichidatori. Cu ocazia

inventarierii activului si pasivului patrimonial lichidatorii constata ca societatea se afla in insolventa.

Ce obligatie legala au lichidatorii potrivit art.27 0 din Legea 31/1990, republicata si modificata?

Conf or m prevederilor art. 270^1 Legea 31/1990, in cazul in care societatea af lata in lichidare este in stare de insolventa,lichidator ul este obligat sa cear a deschiderea pr ocedurii insolventei. In conditiile legislatiei insolventei, creditorii vor putea ceredeschiderea pr ocedurii insolventei f ata de societatea af lata in curs de lichidare.

236. Care sunt reglementarile legale aplicabile unei soc.europene inmatriculate in Romania?

Societatilor eur o pene cu sediul in R omania le sunt a plicabile prevederile Regulamentului Consiliului (CE) nr. 2.157/2001 din 8octombrie 2001 privind statutul societatii eur o pene, cele ale Legii nr. 31/1990, cele privitoare la societatile pe actiuni, in masur a com pati bilitatii lor cu dispozitiile regulamentului comunitar, precum i cele ale HG 187/2007 i HG 188/2007 privind pr ocedurilede inf or mare, consultare i alte modalitati de im plicare a angajatilor in activitatea societatii eur o pene.

237 . Care sunt conditiile prevazute de lege ptr. ca o soc.europeana sa fie inmatriculata in Romania si sa dobandeasca

personalitate juridica?

Art. 270^2 b) Legea 31/1990Ä(1) Societatile eur o pene cu sediul social in R omania au personalitate juridica de la data inmatricularii in registr ul comertului.

(2) O societate eur o peana nu poate fi inmatriculata in registr ul comertului decat du pa incheierea unui acord privind im plicarea angajatilor in activitatea societatii, in conditiile prevazute de Hotarirea Guvernului nr. 187/2007.(3) In ter men de 30 de zile de la inregistr are, Oficiul National al Registr ului Comertului va comunica Jurnalului Oficial al

Uniunii Eur o pene un anunt privind inmatricularea societatii. Anuntul va cu prinde inf or matiile prevazute de art. 14 dinRegulamentul Consiliului (CE) nr. 2.157/ 2001.

Art. 270^2 c)(1) Orice societate eur o peana inmatriculata in R omania isi poate tr ansfer a sediul social intr-un alt stat membr u.(2) Pr oiectul de tr ansfer, vizat de judecator ul-delegat, se publica in Monitor ul Oficial al R omaniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala

societatii, cu cel putin 30 de zile inaintea datei sedintei in care adunarea gener ala extr aordinar a ur meaza a hotari asu pr a tr ansfer ului.

(3) Hotar area adunarii gener ale privind tr ansfer ul sediului social al societatii eur o pene intr-un alt stat membr u se ado pta inconditiile art. 115 alin. (2). In cazul in care actionarii reprezentand majoritatea ca pitalului social sunt prezenti sau reprezentanti,decizia poate fi ado ptata cu majoritate sim pla.

Art. 270^2d)



rep

~ 37~

Art. 106 Legea 31/1990Ä(1) O societate nu poate sa acorde avansuri sau im pr umuturi si nici sa constituie gar antii in vederea subscrierii sau dobandirii

pr o priilor sale actiuni de catre un tert.(2) Dispozitiile alin. (1) nu se a plica tr anzactiilor efectuate in cadr ul o per atiunilor curente ale institutiilor de credit si ale altor

institutii financiare, nici tr anzactiilor efectuate in vederea dobandirii de actiuni de catre sau pentr u salariatii societatii, cu conditia ca aceste tr anzactii sa nu deter mine diminuarea activelor nete sub valoarea cumulata a ca pitalului social subscris si a rezervelor care nu pot fi distri buite conf or m legii sau actului constitutiv.´

In art. 166 alin.(2) din L31/1990, republic.si modificata, legiuitor ul prevede ca revocarea cenzorilor se va putea f ace numai deadun. gen., cu votul cer ut de adunarile extr aordinare.

Este posi bil ca in actul constitutiv sa se prevada ca numirea si revocarea cenzorilor este atri butul adun.gen. extr aordinare? Daca r aspunsul este afir mativ, exista posi bilitatea delegarii de atri butii privind numirea si revocarea cenzorilor de catre ad.gen.extr aordinar a catre cons.de adm.al societatii?

Nu, deoarece, potrivit art. 111 din Legea 31/1990, adunarea gener ala ordinar a se intr uneste cel putin o data pe an, in cel mult 5luni de la incheierea exer citiului financiar. In af ar a de dezbaterea altor pr obleme inscrise la ordinea de zi, adunarea gener ala esteobligata: sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administr atie, respectiv ai consiliului de su pr aveghere, si cenzorii.

Administr ator ul unei s.c. a decis ipotecarea unui bun imobil din patrimoniul soc., cu sco pul de a gar anta o oblig contr actata pentr u redresarea finanaciar a a soc. Contr actul de ipoteca a f ost incheiat f ar a sa fi f ost cer ut acordul ad.gen.extr aordinare a actionarilor.

Contr actul de ipoteca este valabil incheiat? Contr actul de ipoteca nu este valabil incheiat.

Reclamanta AFP sect 1 a f or mulat o pozitie im potriva hotar arrii AG a actionarilor soc. SC SE SRL prin care s-a decis

dizolvarea soc. si numirea unui lichidator, cu motivarea ca nu s-a stabilit modalitatea de achitare a de bitelor sau nu au f ost oferitegar antii pentr u plata acestor a.

Fata de motivele invocate de creditori, cererea de o pozitie este intemeiata? Nu este intemeiata cererea de o pozitie pentr u ca la dizolvarea ur mata de lichidare, indiferent ca este potrivit Legii nr. 31/1990

sau Legii nr. 85/2006, de bitele tre buie achitate. Nu tre buie sa se prevada o modalitate de achitare a acestor a deoarece avem pr ocedur a de drept comun de achitare a de bitelor. Se incaseaza activul i cu sumele obtinute, se plaitesc salariatii i de bitorii inordinea vechimii creantelor.

Creditoarea SC E SA a f or mulat cererea de deschidere a pr ocedurii insolventei dovedind ca are o creanta certa, lichida siexigi bila im potriva de bitor ului SC S SRL si ca de bitoarea nu a platit datoria de peste 30 de zile. De bitoarea a f or mulat contestatieim potriva cererii intr oductive f or mulate de creditoare, ar atand ca ea insasi are o creanta im potriva creditoarei, solicitand astfel com pensarea creantelor recipr oce. Creditoarea, in a par are, invedereaza instantei de judecata f a ptul ca de bitoarea nu a solicitatacest lucr u (com pensarea ) in pr ocedur a de lichidare a patrimoniului creditoarei insesi.

Avand in vedere dispozitiile art.3,31, si 52 din L85/2006,se poate o per a com pensarea intre creantele recipr oce ale celor doua

parti? Da. Conf or m Legii nr. 85/2006, actualizata art. 52, deschidere pr ocedurii de insolventa nu afecteaza dreptul unui creditor de a invoca com pensare creantei sale cu cea a de bitor ului asu pr a sa atunci cand conditiile prevazute de lege in materie de com pensarelegala sunt indeplinite la data deschiderii pr ocedurii.

Creanta reprezentand chirie ca ur mare a tacitei relocatiuni si contr avaloarea lipsei de f olosinta asu pr a imobilului este o creanta certa pentr u a se declansa pr ocedur a f alimentului?

Nu, pentr u ca exista un contr act care sa fie temeiul creantei respective. Contr actul de inchiriere a expir at chiriaul platete, dar nu are contr act. Nu exista temei juridic.

Ce se intelege prin Äca pital autorizat´ si care sunt reglementarile legale privitoare la acesta? Reglementarea legala este Legea 31/1990, art. 220^1.(1) Prin actul constitutiv, consiliul de administr atie, respectiv director atul, poate fi autorizat ca, intr-o anumita perioada, ce nu

poate depasi 5ani de la data inmatricularii societatii, sa majoreze ca pitalul social subscris pana la o valoare nominala deter minata

(ca pital autorizat), prin emiterea de noi actiuni in schimbul a porturilor.(2) O astfel de autorizare poate fi acordata si de adunarea gener ala a actionarilor, printr-o modificare a actului constitutiv, pentr u o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inregistr arii modificarii. Actul constitutiv poate major a cerintele decvor um pentr u o astfel de modificare.

(3) Valoarea nominala a ca pitalului autorizat nu poate depasi jumatate din ca pitalul social subscris, existent in momentul autorizarii.

Actionarii soc.SC AF SA au hotar at major area ca pitalului social prin cesiune de noi actiuni cu prima de emisiune, stabilindu-seca la data subscrierii sa fie achitate actiunile in pr o portie de cel putin 30% din val. lor nominala, iar diferenta in ter men de doi anide la data publicarii in M.O. a hot. AGA. Prima de emisiune se poate achita tot in pr ocent de 30% in momentul subscrieriiactiunilor ?

Conf or m prevederilor Legii nr. 31/1990, art. 220:



rep

~ 38~

(1) Actiunile emise in schimbul a porturilor in numer ar vor tre bui platite, la data subscrierii, in pr o portie de cel putin 30% dinvaloarea lor nominala si, integr al, in ter men de cel mult 3 ani de la data publicarii in Monitor ul Oficial al R omaniei, Partea a IV-a,a hotar arii adunarii gener ale.

(2) In acelasi ter men vor tre bui platite actiunile emise in schimbul a porturilor in natur a.(3) Cand s-a prevazut o prima de emisiune, aceasta tre buie integr al platita la data subscrierii.

Actionarii, cu majoritatea prevazuta de lege, au hotar at major area ca p.soc. al SC MN SA prin emisiune de noi actiuni inschimbul a porturilor actionarilor. Totodata, actionarii au hotar at ca in momentul subscrierii noilor actiuni acestia sa achite 30% dinvaloarea lor nominala, iar diferenta in ter men de trei ani de la data publicarii in MO a hotar arii adunarii gener ale.

Pana la im plinirea ter menului de trei ani actionar ul X.Y. a instr ainat actiunile numitului S.B.

Prin vanzarea actiunilor cine va r aspunde in caz de neachitare a acestor a in ter menul de trei ani? Conf or m Legii nr. 31/1990, art. 98:(1) Dreptul de pr o prietate asu pr a actiunilor nominative emise in f or ma materiala se tr ansmite prin declar atie f acuta in registr ul

actionarilor si prin mentiunea f acuta pe titlu, semnata de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor. Dreptul de pr o prietate asu pr a actiunilor nominative emise in f or ma dematerializata se tr ansmite prin declar atie f acuta in registr ul actionarilor, semnata de cedentsi de cesionar sau de mandatarii lor. Prin actul constitutiv se pot prevedea si alte f or me de tr ansmitere a dreptului de pr o prietateasu pr a actiunilor.

(3) Subscriitorii si cesionarii ulteriori sunt r aspunzatori solidar de plata actiunilor tim p de 3 ani, socotiti de la data cand s-a f acut mentiunea de tr ansmitere in registr ul actionarilor.

Prin ur mare, in caz de neachitare a actiunilor vandute, r aspunderea va fi solidar a.

Asociatul AB s-a retr as din SC ML SRL, avand dreptul sa incaseza de la societate o suma de bani reprezentand valoarea partiice i se cuvine din patrimoniul societatii. Chemata in judecat, societatea a ref uzat achitarea sumei dator ate asociatului retr as, mai cu seama ca acesta a solicitat si dobanda legala aferenta sumei pretinse de la data cand societatea tre buia sa-i plateasca.

Asociatul retr as are dereptul sa pretinda societatii atat suma dator ata, cat si dobanda legala, sau numai suma reprezentand debit cert pentru societate?

Da, asociatul are dreptul ca pe langa suma dator ata sa solicite si dobanda legala, deoarece aceasta curge de drept din momentul scadentei creantei.

De la 250- 285 si 166 sunt nerezolvate.

250. Consiliul de administraie al societii ÄCoral" SA, administrat în sistem unitar, este însrcinat cu îndeplinireatuturor actelor necesare i utile pentru realizarea obiectului de activitate al societii, cu excepia celor rezervate de legepentru adunarea general a acionarilor.

Care sunt competenele de baz ale consiliului de administraie al societii ÄCoral" SA care nu pot fi delegatedirectorilor?

Raspuns: art142

Consiliul de administr atie are ur matoarele com petente de baza, care nu pot fi delegate directorilor:

a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii;

b) stabilirea politicilor contabile si a sistemului de contr ol financiar, precum si a pr obarea planificarii financiare;

c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuner atiei lor;

d) su pr avegherea activitatii directorilor;

e) pregatirea r a portului anual, organizarea adunarii gener ale a actionarilor si im plementarea hotarârilor acesteia;

f) intr oducerea cererii pentr u deschiderea pr ocedurii insolventei societatii, potrivit Legii nr. 85/2006 privind pr ocedur a insolventei.

251. Membrii consiliului de administraie al societii ÄPrimex" SA, administrat în sistem unitar, potrivit art. 1441 alin.(1) din Legea nr. 31/1990, trebuie s îi exercite mandatul cu prudena i diligena unui bun administrator. Unul dintreadministratori ia o decizie de afaceri fiind în mod rezonabil îndreptit s considere c acioneaz în interesul societii ipe baza unei informaii adecvate. în ce const o decizie de afaceri potrivit Legii nr. 31/1990?

Raspuns:



rep

~ 39~

Decizie de af aceri, in sensul prezentei legi, este orice decizie de a lua sau de a nu lua anumite masuri cu privire la administr area societatii.

252. Care sunt drepturile acionarilor unei societi europene pe aciuni care nu au votat în favoarea hotrârii adunriigenerale prin care a fost aprobat transferul sediului într-un alt stat membru al Uniunii Europene?

Raspuns:

Art. 270^2e)

(1) Actionarii care nu au votat in f avoarea hotar arii adunarii gener ale prin care a f ost a pr obat tr ansfer ul sediului intr-un alt statmembr u au dreptul de a se retr age din societate si de a solicita cum par area actiunilor lor de catre societate.

253. Care este temeiul juridic al obinerii remuneraiei directorilor unei societi pe aciuni administrate în sistem unitar icu ce este asimilat remuneraia respectiv, din punct de vedere fiscal?

Raspuns:

Art. 153_18. - (1) Remuner atia membrilor consiliului de administr atie sau ai consiliului de su pr aveghere este stabilita prinactul constitutiv sau prin hotarâre a adunarii gener ale a actionarilor.

(2) Remuner atia su plimentar a a membrilor consiliului de administr atie sau ai consiliului de su pr aveghere însar cinati cu f unctii specifice în cadr ul organului respectiv, precum si remuner atia directorilor, în sistemul unitar, ori a membrilor director atului, în sistemul dualist, sunt stabilite de consiliul de administr atie, respectiv de consiliul de su pr aveghere. Actul constitutiv sau adunarea gener ala a actionarilor fixeaza limitele gener ale ale tutur or remuner atiilor acordate în acest fel.

Remuner atia directorilor este asimilata din punct de vedere fiscal veniturilor din salarii si se im poziteaza potrivit legislatiei inmaterie.

254. 0 societate comercial pe aciuni administrat în sistem unitar dobândete un bun de la un acionar, în termen de un

an de la constituire, contra unei sume de bani reprezentând mai puin de o zecime din valoarea capitalului social subscris.Vânzarea s-a realizat fr nicio formalitate. Registrul comerului refuz înscrierea vânzrii.

Pe ce temei juridic?

Raspuns:

Art. 441. - (1) Dobandirea de catre societate, intr-un interval de cel mult 2 ani de la constituire sau de la autorizarea inceperiiactivitatii societatii, a unui bun de la un f ondator ori actionar, contr a unei sume sau a altor contr avalori reprezentand cel putin o zecime din valoarea ca pitalului social subscris, va fi su pusa a pr obarii prealabile a adunarii gener ale a actionarilor, va fi mentionata in registr ul comertului si va fi publicata in Monitor ul Oficial al R omaniei, Partea a IV-a, si intr-un ziar cu larga r aspandire.

La societatile pe actiuni, daca exista a porturi in natur a, avantaje rezervate oricarei persoane care a participat la constituirea

societatii sau la tr anzactii conducand la acordarea autorizatiei, o per atiuni incheiate de f ondatori pe seama societatii ce se constituiesi pe care aceasta ur meaza sa le ia asu pr a sa, judecator ul-delegat numeste, in ter men de 5 zile de la inregistr area cererii, unul sau mai multi experti din lista expertilor autorizati. Acestia vor intocmi un r a port cu prinzand descrierea si modul de evaluare a fiecar ui bun a portat si vor evidentia daca valoarea acestuia corespunde numar ului si valorii actiunilor acordate in schimb, precum si alteelemente indicate de judecator ul-delegat.

255. Administratorul A.T. al unei societi comerciale pe aciuni administrate în sistem unitar înstrineaz, în numepropriu, bunuri de la societate având o valoare de peste 10% din valoarea activelor nete ale societii, înstrinarea s-arealizat fr nicio formalitate. Registrul comerului refuz înscrierea înstrinrii.

Pe ce temei juridic?



rep

~ 40~

Raspuns:

Art. 150. - (1) Daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel si sub rezerva dispozitiilor art. 441, sub sanctiunea nulitatii,administr ator ul va putea, în nume pr o priu, sa înstr aineze, respectiv sa dobândeasca, bunuri catre sau de la societate, având o valoare de peste 10% din valoarea activelor nete ale societatii, numai du pa obtinerea a pr obarii adunarii gener ale extr aordinare, înconditiile prevazute la art. 115.

256. Care sunt obligaiile cenzorilor din cadrul unei societi comerciale pe aciuni administrate în sistem unitar?

Raspuns:O bligatiile cenzorilor

- sa su pr avegheze gestiunea societatii

- sa verifice daca bilantul si contul de pr ofit si pierderi sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele- sa verifice daca registrele sunt regulat tinute si daca evaluarea patrimoiniului societatii s-a f acut potrivit regulilor stabilite pentr u intocmirea bilantului.

- sa prezinte un r a port adunarii gener ale referitor la verificarile si pr o punerile privind bilantul si repartizarea beneficiilor( conditief ar a de care adunarea gener ala nu va putea a pr oba bilantul si contul de pr ofit si pierderi).

Este inter zis cenzorilor sa comunice actionarilor in particular sau tertilor datele referitoare la o per atiunile societatii, constatate cu ocazia exer citarii mandatului lor.

257. Alegei afirmaia corect, iar pentru cele incorecte enunai corespunztor rspunsul corect:

a) Societatea cu rspundere limitat este obligat s verse jumtate din capitalul social subscris la data constituirii. NU

Art. 9^1

Societatea in nume colectiv, societatea in comandita sim pla si societatea cu r aspundere limitata sunt obligate sa verse integr al la data constituirii ca pitalul social subscris.

b) Consiliul de administraie al societii administrate în sistem unitar stabilete politicile contabile i sistemul de controlfinanciar, precum i aprobarea planificrii financiare. DA

c) Adunarea general a acionarilor poate aproba situaiile financiare numai dac acestea sunt însoite de raportulcenzorilor sau, dup caz, al auditorilor financiari. DA

d) Cenzorii au dreptul s împuterniceasc persoane cu calitatea de experi contabili pentru a le exercita mandatul. NU

Cenzorii tre buie sa îsi exer cite personal mandatul.

e) în cazul societilor pe aciuni organizate potrivit sistemului dualist, lichidatorii îi îndeplinesc mandatul sub controlulauditorilor. NU



rep

~ 41~

In cazul societatilor pe actiuni organizate potrivit sistemului dualist, lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub contr olul consiliuluide su pr aveghere

f) în cazul societilor pe aciuni organizate potrivit sistemului unitar, lichidatorii îi îndeplinesc mandatul sub controlulcenzorilor. NU

In cazul societatilor pe actiuni organizate potrivit sistemului dualist, lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub contr olul consiliului

de su pr aveghere

258. Doi fondatori ai societii comerciale ÄFicus" SA au constatat dup înmatriculare c actului constitutiv îi lipsete omeniune prevzut de lege. Acetia au sesizat existena neregularitii la organele de conducere ale societii, pentru a fi înlturat. Societatea nu a luat msuri în acest sens în termenul prevzut de lege - cel mult opt zile de la data constatriiacelei neregulariti.

a) Organele societii pot fi obligate s acopere neregularitile constatate? Cine poate invoca aceste neregulariti i unde?

Art. 48

(1)I

n cazul unor neregularitati constatate du pa inmatriculare, societatea este obligata sa ia masuri pentr u inlatur area lor, in cel mult 8 zile de la data constatarii acelor neregularitati.

(2) Daca societatea nu se conf or meaza, orice persoana interesata poate cere tri bunalului sa oblige organele societatii, sub sanctiunea platii de daune cominatorii, sa le regularizeze.

(3) Dreptul la actiunea de regularizare se prescrie prin trecerea unui ter men de un an de la data inmatricularii societatii.

b) Ce sanciune se aplic societii?

Fondatorii, reprezentantii societatii, precum si primii membri ai organelor de conducere, de administr are si de contr ol ale societatiir aspund nelimitat si solidar pentr u pre judiciul cauzat prin neregularitatile constatate.

259. Cine i cum este rspunztor pentru prejudiciul cauzat societii ca urmare a unor neregulariti constatate în urma înmatriculrii societtii i neacoperite de ctre societate în termenul prevzut de lege?

Raspuns:

Fondatorii, reprezentantii societatii, precum si primii membri ai organelor de conducere, de administr are si de contr ol ale societatiir aspund nelimitat si solidar pentr u pre judiciul cauzat prin neregularitatile constatate.

260. Societatea comercial ÄFarma" SA, administrat în sistem unitar, are trei cenzori i un supleant, alei de adunareageneral a acionarilor. Dup doi ani de la constituire, societatea îi modific actul constitutiv în sensul optrii pentrusistemul dualist de administrare, prin hotrârea adunrii generale extraordinare a acionarilor.

a) Societatea îi poate modifica sistemul de administraie pe parcursul existenei ei?

Art. 153

(1) Prin actul constitutiv se poate stipula ca societatea pe actiuni este administr ata de un director at si de un consiliu desu pr aveghere, in conf or mitate cu prevederile prezentei subsectiuni.

(2) Actul constitutiv poate fi modificat in cursul existentei societatii prin hotar are a adunarii gener ale extr aordinare a actionarilor,in vederea intr oducerii sau a eliminarii unei astfel de prevederi.

b) în funcie de rspunsul ales, artai consecinele produse cu privire la controlul de gestiune al societii i cu privire lacenzori. Explicai.



rep

~ 42~

Sistemul dualist presu pune organizarea conducerii societii prin înfiinarea a dou organe de conducere, respectiv director atul iconsiliul de su pr aveghere., în toate f acturile, ofertele, comenzile, tarifele, pr ospectele i alte documente între buinate în comer,emanând de la societate, tre buie s se menioneze societate administr at în sistem dualist». Societile pe aciuni care o pteaz pentr u sistemul dualist de administr are sunt su puse auditului financiar.

Prevederile prezentei legi privitoare la cenzori nu sunt a plicabile societatilor care o pteaza pentr u sistemul dualist de administr are

Sistemul unitar, societatea pe aciuni este administr at de unul sau mai muli administr atori, numr ul acestor a fiind intotdeauna im par. dac sunt mai muli administr atori, acetia se vor constitui obligatoriu, într-un consiliu de administr aie Exista obligaia

numirii unui numr minim de administr atori , în cazul societilor pe aciuni ale cr or situaii financiare anuale f ac obiectul uneiobligaii legale de auditare, situaie în care consiliul de administr aie tre buie alctuit din cel puin trei administr atori . Cenzorii suntobligati sa su pr avegheze gestiunea societatii, sa verifice daca situatiile financiare sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele, daca acestea din ur ma sunt tinute regulat si daca evaluarea elementelor patrimoniale s-a f acut conf or m regulilor stabilite pentr u intocmirea si prezentarea situatiilor financiare.

261. Adunarea general extraordinar a societii comerciale ÄFarex" SA a hotrât majorarea capitalului social. Adunareageneral a hotrât un termen de exercitare a dreptului de preferin de ctre acionari de 35 de zile pentru subscriereaaciunilor. în termen de 36 de zile de la data publicrii hotrârii adunrii generale în Monitorul Oficial al României,aciunile au fost oferite spre subscriere publicului, dup care, în termen de cinci zile de la aceast dat, au fost cumprate.A.T. i A.M., acionari ai societii, au chemat în judecat societatea motivând c au dreptul de preferin asupra aciunilorrespective.

Ce a hotrât instana? Motivai.

Raspuns:

Cauza nu este f ondata, actionarii nu si-au exer citat dreptul de preferinta in ter menul stabilit de 35 zile.

Exer citarea dreptului de preferinta se va putea realiza numai in interior ul ter menului hotar at de adunarea gener ala sau de consiliul de administr atie, respectiv director at, , daca actul constitutiv nu prevede alt ter men. In toate situatiile, ter menul acordat pentr u exer citarea drepturilor de preferinta nu poate fi mai mic de o luna de la data publicarii hotar arii adunarii gener ale, respectiv a deciziei consiliului de administr atie/director atului, in Monitor ul Oficial al R omaniei, Partea a IV-a. Du pa expir area acestui ter men,actiunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului.

262. Societatea comercial ÄFarim" SA i-a constituit în anul 2010 un fond de rezerv, potrivit prevederilor Legii nr.31/1990, de 10%, prin preluri din profitul societii. în acelai an s-a obinut un excedent, prin vânzarea aciunilor la uncurs mai mare decât valoarea lor nominal, care nu a fost întrebuinat la plata cheltuielilor de emisiune i nici destinatamortizrilor.

Unde va fi inclus excedentul obinut de ÄFarim" SA? Motivai.

Raspuns:

se include în f ondul de rezerva, chiar daca acesta a atins suma prevazuta, excedentul obtinut prin vânzarea actiunilor la un cursmai mare decât valoarea lor nominala, daca acest excedent nu este între buintat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinatamortizarilor.

263. în ce const obligaia de non-concuren a administratorilor unei societi cu rspundere limitat i care estesanciunea în cazul înclcrii acestei obligaii?

Raspuns:

Administr atorii nu pot primi, f ar a autorizarea adunarii asociatilor, mandatul de administr ator in alte societati concurente sau avandacelasi obiect de activitate, nici sa f aca acelasi fel de comert ori altul concurent pe cont pr o priu sau pe contul altei persoane fizicesau juridice, sub sanctiunea revocarii si r aspunderii pentr u daune.



rep

~ 43~

264. Asociatul A.C. dintr-o societate cu rspundere limitat a transmis prile sale sociale unei alte persoane, din afarasocietii, transmiterea fiind aprobat de asociaii reprezentând 3/4 din capitalul social. Unii creditori sociali au formulatcerere de opoziie cu privire la transmiterea efectuat.

Este îndreptit cererea de opoziie a unora dintre creditorii sociali? Explicai.

Raspuns:

Art. 66

(1) Pe dur ata societatii, creditorii asociatului pot sa-si exer cite drepturile lor numai asu pr a partii din beneficiile cuveniteasociatului du pa bilantul contabil, iar du pa dizolvarea societatii, asu pr a partii ce i s-ar cuveni prin lichidare.

(2) Creditorii prevazuti la alin. (1) pot totusi po pri, in tim pul dur atei societatii, partile ce s-ar cuveni asociatilor prin lichidare sau pot sechestr a si vinde actiunile de bitor ului lor.

265. în vederea constituirii prin subscripie public, o societate pe aciuni prevede, în prospectul de emisiune, un capitalsocial de 25.000 euro. Se constat c subscrierile publice sunt de 26.000 euro, cu 1.000 euro mai mult.

Ce hotrsc fondatorii în acest caz?

Raspuns:

Art. 22. - Daca subscrierile publice depasesc ca pitalul social prevazut în pr ospectul de emisiune sau sunt mai mici decât acesta,f ondatorii sunt obligati sa su puna a pr obarii adunarii constitutive major area sau, du pa caz, reducerea ca pitalului social la nivelul subscriptiei.

266. Fondatorii unei societi pe aciuni, administrat în sistem unitar, întocmesc sub forma înscrisului sub semnturprivat un prospect de emisiune. Prospectul de emisiune cuprinde datele prevzute la art. 8 al Legii nr. 31/1990, cuexcepia celor care îi privesc pe administratori i directori, respectiv pe cenzori. Prospectul de emisiune cuprinde i data

închiderii subscripiei. Acesta este semnat de fondatori i depus la oficiul registrului comerului în vederea autorizriipublicrii de ctre judectorul delegat.

Pentru ce motiv oficiul registrului comerului respinge prospectul de emisiune?

Raspuns:

Pr ospectele de emisiune care nu cu prind toate mentiunile sunt nule.

267. O societate comercial, ÄImpex" SRL, are ca obiect de activitate menionat în actul constitutiv numai comercializareade articole de îmbrcminte. în urma unei verificri efectuate la locul desfurrii comerului, se constat c SC ÄImpex"S

RL comercializeaz i produse alimentare.

Ce sanciune i se aplic societii i cine declar aceast sanciune?

Raspuns:

Nulitatea unei societati inmatriculate in registr ul comertului poate fi declar ata de tri bunal numai atunci cand actul constitutiv nu prevede obiectul sau de activitate. Prin hotar area judecatoreasca de declar are a nulitatii se vor numi si lichidatorii societatii.

268. Prin actul constitutiv al unei societi pe aciuni, consiliul de administraie a fost autorizat ca în termen de trei ani dela data înmatriculrii s îi majoreze capitalul social subscris pân la o valoare nominal determinat (capital autorizat).Capitalul subscris la data constituirii este de 28.000 euro. în termenul prevzut prin actul constitutiv, societatea comercial



rep

~ 44~

îi majoreaz capitalul social prin emiterea de noi aciuni, în schimbul aporturilor, prin modificarea actului constitutiv, cuo valoare

de 15.000 euro. Registrul comerului refuz depunerea actului modificator, în form autentic, i textul complet al actuluiconstitutiv, actualizat cu toate modificrile.

Pe ce motiv?

Raspuns:

R C ref uza depunerea, deoarece valoarea nominala a ca pitalului autorizat nu poate depasi jumatate din ca pitalul social subscris,existent in momentul autorizarii (art.220, indice 1, alin 3, L31/1990 modificata si republicata)

In speta, valoarea de 15 000 eur o depaseste jumatatea ca pitalului autorizat (depaseste 1/2 din cei 28000 eur o ca p social subscris)

269. Care sunt obligaiile lichidatorilor, de îndat ce au preluat aceast funcie, obligaii care se execut împreun cudirectorii i administratorii, respectiv cu membrii directoratului societii?

Raspuns:

Lichidatorii sunt datori, indata du pa preluarea f unctiei, ca im preuna cu directorii si administr atorii, respectiv cu membrii

director atului societatii, sa f aca un inventar si sa incheie un bilant, care sa constate situatia exacta a activului si pasivului societatii,si sa le semneze.

270. Care sunt obligaiile lichidatorilor pe care trebuie s le execute personal dup preluarea acestei funcii?

Raspuns:

Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce li s-au incredintat de administr atori,respectiv de membrii director atului, si actele societatii. De asemenea, acestia vor tine un registr u cu toate o per atiunile lichidarii, inordinea datei lor.

271. Ce societi comerciale pot fi implicate în operaiunea de fuziune trans- frontalier i ce instituie are competena de averifica legalitatea fuziunii?

Raspuns:

Societatile pe actiuni, societatile in comandita pe actiuni, societatile cu r aspundere limitata - persoane juridice r omane - sisocietatile eur o pene cu sediul social in R omania pot f uziona, in conditiile prezentei legi, cu societati comer ciale care au sediul social sau, du pa caz, administr atia centr ala ori sediul principal in alte state membre ale Uniunii Eur o pene sau in state a partinandSpatiului Economic Eur o pean, denumite in continuare state membre, si care f unctioneaza in una dintre f or mele juridice prevazutede art. 1 din Directiva Consiliului 68/151/CEE din 9 martie 1968, de coordonare, in vederea echivalarii, a gar antiilor im pusesocietatilor in statele membre, in sensul art. 58 al doilea par agr af din Tr atatul de instituire a Comunitatilor Eur o pene, pentr u pr ote jarea intereselor asociatilor sau tertilor, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Eur o pene nr. L065 din 14 martie 1968,cu modificarile ulterioare, sau cu societati eur o pene cu sediul social in alte state membre.

Com petenta de verificare a legalitatii f uziunii, sub aspectul pr ocedurii pe care o ur meaza societatile participante la f uziune -

persoane juridice r omane sau societatile eur o pene cu sediul social in R omania - si, daca este cazul, societatea nou-infiintata - persoana juridica r omana sau societate eur o peana cu sediul social in R omania -, a partine judecator ului delegat la oficiul registr uluicomertului unde sunt inmatriculate societatile persoane juridice r omane sau societatile eur o pene cu sediul social in R omania participante la f uziune, inclusiv societatea absor banta, ori, daca este cazul, societatea nou-infiintata.

272. Patru societi pe aciuni încheie un contract prin care constituie un grup de interes economic. Contractul este încheiat în form autentic; contractul cuprinde, de asemenea, i elementele stabilite de art. 122 din Legea nr. 161/2003 cuprivire la cuprinsul contractului. La clauza referitoare la capitalul subscris i vrsat, cu menionarea aportului fiecruimembru, se prevede ca drepturile societilor pe aciuni - membre ale grupului - s fie reprezentate prin aciuninominative, iar la clauza referitoare la profit contractul prevede ca profiturile obinute din activitatea grupului s îi revinacestuia.



rep

~ 45~

Sunt valabile clauzele referitoare la drepturile membrilor grupului i la distribuirea profitului ctre grup? Explicai.

Raspuns:

Gr u pul de interes economic nu poate emite aciuni, obligaiuni sau alte

titluri negociabile.

Dac din activitatea gr u pului rezult pr ofit potrivit situaiei financiare

anuale, acesta va fi distri buit în totalitate, în mod obligatoriu, între membrii

gr u pului, cu titlu de dividende, în cotele prevzute în actul constitutiv sau, în

lipsa unei asemenea clauze, în pri egale.

273. înmatricularea grupului de interes economic în registrul comerului prezum calitatea de comerciant. Explicai.

Înmatricularea nu prezum calitatea de comer ciant a gr u pului.

274. 1. Pop cumpr la data de 01.02.2009 un automobil, cu preul de 8.000 euro, cu intenia de a-1 revinde ulterior la unpre superior. Între timp preurile practicate pe piaa de automobile au sczut, astfel încât I. Pop vinde automobilul încauz la data de 01.06.2009 cu acelai pre cu care 1-a achiziionat.

Care este natura juridic a contractelor de vânzare-cumprare la care este parte I. Pop? Argumentai rspunsul ales.

Raspuns:Este o f a pta de comert obiectiva.

Cum pr area este comer cial dac a f ost fcut cu intentia de revânzare, iar vânzarea este comer cial dac a f ost precedat de o cum pr are (comer cial) fcut cu sco p de revânzare.

275. Definii condiiile pe care trebuie s le îndeplineasc intenia de revânzare sau închiriere pentru ca o operaiune s fiecomercial. Exemplificai.

Raspuns:Intentia de revânzare sau închiriere (consider at intentia initial, nu cea nascut

spontan, ulterior), ca tr astur distinctiv a vânzrii-cum prrii comer ciale: tre buie s

existe la data cum prrii; s fie manifestat în exterior de cum prtor, deci, cunoscut

de vânztor , sau s rezulte fr a echivoc din im pre jur arile actului; sa poarte, în principal,

asu pr a obiectului cum par at.

276. V. Ionescu, comerciant, cumpr la data de 01.12.2010 o garsonier, cu scopul de a locui în aceasta. La data de20.12.2010 el vinde garsoniera, la un pre superior, i reuete s cumpere cu banii obinui o garsonier, pentru acelai uz,personal, cu confort sporit, la acelai pre.

Care este natura juridic a operaiunilor realizate de V. Ionescu?

Raspuns:

Atat cum par area cat si vanzarea garsonierei au car acter civil, deoarece V.Ionescu a cum par at garsonier a pentr u uz personal,neexistand intentia de revanzare pentr u a obtine pr ofit.



rep

~ 46~

277. V. Ionescu îi organizeaz activitatea economic la data de 10.12.2009 sub forma unei întreprinderi individuale,constituindu-i i un patrimoniu de afectaiune, la aceeai dat. Un an mai târziu, la 10.12.2010, acesta se afl înimposibilitatea de a plti datoriile contractate fa de creditori.

Definii patrimoniul de afectaiune. Cum rspunde V. Ionescu pentru obligaiile sale fa de creditori?

Raspuns:

Membrii r aspund solidar si indivizi bil , cui patrimoniu de afectiune , pentr u datoriile contr actate de reprezentatulintreprinderi , iar in lipsa acestia ei r aspund cu cotele aduse la infintare si declar ate in acordul de constituire.

Patrimoniu de afectiune=reprezinta ansamblul bunurilor alocate de comer ciantul persoana fizica , auatorizatin oricare din cele treif or me per mise de lege, desf asur ari comertului sau.Creditori comer ciali

ur maresc recu per area bunurilor din patrimoniul de afectiune iar

Creditori personali

ur maresc recu per area bunurilor din partrimoniul personal al comer ciantului.

278. C. Ion îi organizeaz activitatea economic la data de 10.12.2010sub forma unei întreprinderi individuale. O lun maitârziu îi angajeaz cu contract de munc pe M. Ilie i pe G. Oprea.

C. Ion dobândete prin înmatricularea în registrul comerului personalitate juridic sau calitatea de comerciant? încalitatea sa de angajator, ce prerogative are C. Ion?

Raspuns:

Potrivit art. 22. din OUG nr. 44/2008, intreprinderea individuala nu dobandeste personalitate juridica prin inregistr area in registr ul comertului.

Calitate de comer ciant dobandeste, conf or m art. 23, intreprinzator ul persoana fizica titular al intreprinderii individuale, care estecomer ciant persoana fizica de la data inregistr arii sale in registr ul comertului.

Art. 24 din OUG 44/2008 stabileste ca, pentr u organizarea si exploatarea intreprinderii sale, intreprinzator ul persoana fizica, incalitate de angajator persoana fizica, poate angaja terte persoane cu contr act individual de munca, inregistr at la inspector atul teritorial de munca, potrivit legii, si poate colabor a cu alte PFA, cu alti intreprinzatori persoane fizice titulari ai unor intreprinderiindividuale sau reprezentanti ai unor intreprinderi f amiliale ori cu alte persoane juridice, pentr u efectuarea unei activitatieconomice, f ar a ca aceasta sa ii schimbe statutul juridic dobandit potrivit prezentei sectiuni.

279. V. Ionescu îi desfoar activitatea ca persoan fizic autorizat- PFA de la data de 20.12.2010. La 10.03.2011, acestase afl în imposibilitatea de a plti datoriile contractate. V. Ionescu are calitatea de comerciant.

a) Cum rspunde V. Ionescu, în aceast calitate, pentru obligaiile sale?

b) Cum rspunde V. Ionescu dac nu are calitatea de comerciant?

Poate fi su pusa pr ocedurii sim plificate a insolventei, in conditiile Legii nr.85/2006.R aspunde pentr u obligatiile sale cu patrimoniul sau de afectiune , iar daca acesta nu este indeajuns atunci se r aspunde cu averea personala

280. V. Ionescu îi desfoar activitatea ca persoan fizic autorizat - PFA i dorete s încheie contracte de colaborare cuI. Georgescu i contracte de munc cu G. Ion i I. Vasile.

Poate acesta s încheie astfel de contracte? Explicai.



rep

~ 47~

Raspuns:

Are dreptul de a colabor a cu alte persoane fizice autorizate ca PFA , intreprinzatori unei intreprinderi f amiliale ,cu alte persoanefizice sau juridice , in sco pul desf asur arii activitati in ca re af ost autorizat.Nu poate angaja cu contr act de munca terte persoane ptdesf asur area activitatii pt care a f ost autorizat.

281. Care sunt condiiile impuse de OUG nr. 44/2008 persoanelor fizice care vor s desfoare activiti economice,individual i independent, ca persoane fizice autorizate, ca întreprinztori titulari ai unei întreprinderi individuale, camembri ai unei întreprinderi familiale?

Raspuns:

Pot desf asur a activitati economice , in una dintre cele trei f or me enumer ate , persoanele fizice care au :-varsta de 18 ani sirespectiv 16 ani pentr u intreprinder a f amiliala

-nu au savarsit f a pte sanctionate de legile financiare , vamale si cele care privesc disciplina financiar-fiscala .

-au sediul social intr-un imobil cu drept de f olosinta-declar a pe pr o prie r aspundere ca indeplinesc conditiile de f unctionare prevazute de legislatia specfica indomeniul sanitar , sanitar-veterinar , pr otectia mediului si a muncii.

282. Vasile Ion i Visa Ion, cstorii fiind, constituie cu cei doi fii ai lor, de 17, respectiv 18 ani, o întreprindere familial,potrivit OUG nr. 44/2008.

a) Ce temei juridic st la baza întreprinderii familiale constituite de familia Ion? Definii temeiul juridic i artaicuprinsul acestuia.

Întreprinderea f amiliala este constituita din 2 sau mai multi membri ai unei f amilii. In temeiul OUG 44/2008, care reglementeaza intreprinderea f amiliala, prin f amilie se intelege sotul, sotia, co piii acestor a care au îm plinit vârsta de 16 ani la data autorizariiîntreprinderii f amiliale, r udele si afinii pâna la gr adul al patr ulea inclusiv;

b) Care este statutul juridic al membrilor de familie dintr-o întreprindere familial?

Membrii unei întreprinderi f amiliale pot fi simultan PFA sau titulari ai unor întreprinderi individuale. De asemenea, acestia potcumula si calitatea de salariat al unei terte persoane care f unctioneaza atât în acelasi domeniu, cât si într-un alt domeniu deactivitate economica decât cel în care si-au organizat întreprinderea f amiliala. Membrii unei întreprinderi f amiliale sunt asigur atiîn sistemul public de pensii si alte drepturi de asigur ari sociale si au dreptul de a fi asigur ati în sistemul asigur arilor sociale desanatate si al asigur arilor pentr u somaj, în conditiile prevazute de lege.

283. Ion Ilie i Gica Ilie, cstorii fiind, au constituit o întreprindere familial împreun cu fiii lor în vârst de 18,

respectiv 19ani, la data de 10.02.2010. Ion Ilie este desemnat reprezentant al întreprinderii familiale. La data de20.12.2010, întreprinderea familial în cauz se afl în imposibilitatea de a-i plti datoriile contractate.

a) Cine desemneaz calitatea de reprezentant a lui Ion Ilie i ce competen are el în aceast calitate?

Reprezentantul desemnat prin acordul de constituire de membrii asociatiei, va gestiona interesele întreprinderii f amiliale în temeiul unei pr ocuri speciale, sub f or ma unui înscris sub semnatur a privata. Pr ocur a speciala se semneaza de catre toti membriiîntreprinderii care au ca pacitate de exer citiu si reprezentantii legali ai celor cu ca pacitate de exer citiu restrânsa.

b) Cum rspunde întreprinderea familial pentru datoriile contractate?

Membrii raspund solidar si indivizibil , cu patrimoniul de afectiune , pentru datoriile contractate de reprezentatulintreprinderii , iar in lipsa acestuia ei raspund cu cotele aduse la infintare si declarate in acordul de constituire



rep

284. Ion Ilie i Gica Ilie, cstorii fiind, au constituit o întreprindere familial împreun cu cei doi fii ai lor, de 16,respectiv 17 ani, în condiiile

OUG nr. 44/2008. Cei doi fii cer încetarea întreprinderii prin retragerea lor.

a) Ce efect are aceast retragere asupra existenei întreprinderii? Niciun efect, deoarece in continuare au r amas doi membri, numar ul minim prevazut. Întreprinderea f amiliala este constituita din 2

sau mai multi membri ai unei f amilii.I

n temeiul OUG 44/2008, care reglementeaza intreprinderea f amiliala, prin f amilie seintelege sotul, sotia, co piii acestor a care au îm plinit vârsta de 16 ani la data autorizarii întreprinderii f amiliale, r udele si afinii pâna la gr adul al patr ulea inclusiv

b) în ce condiii întreprinderea familial astfel constituit vinde din bunurile afectate activitii întreprinderii idobândete bunuri pentru aceeai activitate?

Actele prin care se dobândesc bunuri pentr u activitatea întreprinderii f amiliale se încheie de reprezentant f ar a autorizarea prealabila a membrilor, daca valoarea bunului cu privire la care se încheie actul nu depaseste 50% din valoarea bunurilor care au f ost afectate întreprinderii si a sumelor de bani af late la dispozitia întreprinderii la data actului. Bunurile dobândite suntco pr o prietatea membrilor în cotele de participare

285. I. Ilie, reprezentant al unei întreprinderi familiale, nu formuleaz cererea ctre oficiul registrului comerului pentru asolicita înregistrarea i autorizarea funcionrii acesteia în termenul prevzut de OUG nr. 44/2008. de apte zile de la data încheierii acordului de constituire.

a) Poate fi acoperit aceast neregularitate?

Reprezentantul intreprinderii f amiliale are obligatia sa solicite inregistr area in registr ul comertului si autorizarea f unctionarii,inainte de inceperea activitatii economice. In cazul in care acesta nu f or muleaza cererea in ter men de 7 zile de la incheierea acordului de constituire prevazut la art. 29 alin. (1), oricare membr u al intreprinderii f amiliale poate sa solicite inregistr area inregistr ul comertului si autorizarea f unctionarii.

b) Cum ine contabilitatea reprezentantul întreprinderii familiale?

In partida sim pla

c) Care sunt prerogativele membrilor întreprinderii familiale?

Membrii întreprinderii f amiliale sunt comer cianti persoane fizice de la data înregistr arii acesteia în registr ul comertului si r aspundsolidar si indivizi bil pentr u datoriile contr actate de reprezentant în exploatarea întreprinderii cu patrimoniul de afectatiune, daca acesta a f ost constituit, si, în com pletare, cu întreg patrimoniul, corespunzator cotelor de participare

3.CECCAR 2011_DREPT_rezolvate (1)

Documents

Transcript of 3.CECCAR 2011_DREPT_rezolvate (1)