Subiecte Ceccar Aptitudini Anul 1

25
CONTABILITATE 1. Dispuneţi de urmãtoarele informaţii bilanţiere: stocuri de m ajustãri pentru deprecierea stocurilor de materii prime 30.000 lei, diferenţe de preţ (sold debitor) la produse finite 20.000 lei, furni 10.000 lei, clienţi 80.000 lei, clienţi – creditori 25.000 lei, cont recuperat 5.000 lei, acţiuni proprii 15.000 lei, titluri de particip 45.000 lei. Precizaţi mãrimea activelor circulante. Raspuns: Activele circulante (curente) sunt bunuri si valori ca circuit economic, fiind detinute pe termen scurt (mai mic de un an) categorie de active este importanta pentru finantarea curenta a acti punct de vedere al structurii, activele circulante se impart in: sto termen scurt, casa si conturi la banci. => 100.000 – 30.000 + 150.000 + 20.000 + 10.000 + 80.000 + 60.000 + 2. Societatea X a achiziţionat un utilaj în exerciţiul N-2 la p ani, amortizabil linear. În exerciţiul N (dupã 3 ani de fu utilajului la valoarea justã de 18.000 lei. Precizaţi efectele gener plusul de valoare rezultat în condiţiile aplicãrii metodei de reeval contabile nete. Raspuns: Amortizare anuala = 25.000/5 = 5.000 AN I An II An III amortizare 5.000 5.000 5.000 Total amortizare = 15.000 Evaluare utilaj : Val achizitie = 25.000 amortizare inreg = 15.000 val net contabila = 10.000 val evaluare = 18.000 dif favorabila = 8.000 Inregistrari contabile : 2813 = 213 15.000

Transcript of Subiecte Ceccar Aptitudini Anul 1

CONTABILITATE 1. Dispunei de urmtoarele informaii bilaniere: stocuri de materii prime 100.000 lei, ajustri pentru deprecierea stocurilor de materii prime 30.000 lei, produse finite 150.000 lei, diferene de pre (sold debitor) la produse finite 20.000 lei, furnizori debitori pentru stocuri 10.000 lei, clieni 80.000 lei, clieni creditori 25.000 lei, conturi la bnci 60.000 lei, TVA de recuperat 5.000 lei, aciuni proprii 15.000 lei, titluri de participare deinute pe termen lung 45.000 lei. Precizai mrimea activelor circulante. Raspuns: Activele circulante (curente) sunt bunuri si valori care participa la un singur circuit economic, fiind detinute pe termen scurt (mai mic de un an) de catre societate. Aceasta categorie de active este importanta pentru finantarea curenta a activitatii unei companii. Din punct de vedere al structurii, activele circulante se impart in: stocuri, creante, investitii pe termen scurt, casa si conturi la banci. => 100.000 30.000 + 150.000 + 20.000 + 10.000 + 80.000 + 60.000 + 5.000 = 395.000 lei 2. Societatea X a achiziionat un utilaj n exerciiul N-2 la preul de 25.000 lei, durata 5 ani, amortizabil linear. n exerciiul N (dup 3 ani de funcionare) are loc reevaluarea utilajului la valoarea just de 18.000 lei. Precizai efectele generate n exerciiul N privind plusul de valoare rezultat n condiiile aplicrii metodei de reevaluare prin creterea valorii contabile nete. Raspuns: Amortizare anuala = 25.000/5 = 5.000 AN I amortizare 5.000 An II 5.000 An III 5.000

Total amortizare = 15.000 Evaluare utilaj : Val achizitie = 25.000 amortizare inreg = 15.000 val net contabila = 10.000 val evaluare = 18.000 dif favorabila = 8.000 Inregistrari contabile : 2813 = 213 15.000

213 = 105

8.000

Noua valoare ramasa de amortizat = 18.000 amortizare anuala = 18.000/2 = 9.000 diferenta de cheltuiala cu amortizarea dintre 5.000, cat era inainte si 9.000, dupa evaluare, este nedeductibila la calculul impozitului pe profit. 3. Societatea X achiziioneaz o sond de extracie din import. Se tie c: preul de import (valoarea n vam) este de 20.000 lei, taxa vamal 10%, comisionul vamal 1%, TVA 24%, iar cheltuielile estimate cu demontarea, mutarea sondei i refacerea amplasamentului la terminarea extraciei sunt de 1.800 lei. Indicai mrimea costului de achiziie i a taxelor datorate n vam. Raspuns: taxa vamala = 20.000*10% = 2.000 comision vamal = 20.000*1% = 200 tva = (20.000+2.000+200)*24% = 5.328 Cost sonda de extractie = 20.000+2.000+200+1.800 = 24.000 4. Situaia nainte de dubla mrire a capitalului social se prezint astfel: capital social 15.000 lei mprit n 15.000 aciuni; rezerve 3.000 lei. Se decide creterea capitalului social prin dubla mrire astfel: faza I ncorporri de rezerve n valoare de 2.000 lei, pentru care se emit 2.000 aciuni, iar n faza a II-a aporturi n numerar pentru care se emit 4.000 aciuni a 1 leu/aciune, pre de emisiune. S se determine mrimile DA-ului (drept de atribuire) i DSului (drept de subscriere). Raspuns: Capitaluri proprii = 15.000 + 3.000 = 18.000 lei VMC veche = 18.000 / 15.000 = 1,20 lei Capitaluri proprii noi = 18.000 + 2.000 = 20.000 lei VMC nou = 20.000 / (15.000 + 2.000) = 1,18 lei Dreptul de subscriere = VMC veche VMC noua = 1,20 1,18 = 0,02 lei Cea de a doua mrire de capital nu afecteaz mrimea capitalurilor proprii, astfel c, VMC dup a doua majorare de capital se determin astfel: VMC = 20.000 / (17.000 + 4.000 * 1leu/actiune) = 0,95 lei Dreptul de atribuire = 1,18 0,95 = 0,23 lei.

5. Dispunei de urmtoarele date: profit net nainte de impozitare 1.350.000 lei; cheltuieli cu amortizarea 270.000 lei, diminuarea creanei clieni 90.000 lei; cretere cheltuieli n avans 36.000 lei; cretere datorii furnizori 120.000 lei; pli impozit pe profit 540.000 lei; pli privind: achiziia de terenuri 300.000 lei, achiziia unei cldiri 450.000 lei, achiziia de maini, utilaje, instalaii 120.000 lei; mprumuturi ncasate din emisiunea de obligaiuni 120.000 lei; dividende pltite aferente activitii de finanare 312.000 lei. S se calculeze fluxurile nete de numerar pentru activitile de exploatare, investiii i finanare. Raspuns: - flux net de trezorerie din exploatare => 1.350.000+270.000-90.000+36.000+120.000-540.000 = 1.146.000 - flux net de trezorerie din investitii => 1.146.000-300.000 - 450.000-120.000= 276.000 - flux net de trezorerie din finantare => 276.000+120.000-312.000 = 84.000

6. n legtur cu echipamentul de lucru ce se achiziioneaz de la teri, se efectueaz i se nregistreaz operaiile economice ce privesc: a) cumprarea a 300 halate la preul unitar de 600 lei, TVA 24%; b) cheltuielile de transport aprovizionare sunt de 4.000 lei, fiind facturate de o unitate specializat; c) predarea ctre salariai, n baza tabelelor ntocmite n acest sens, a 30% din lotul de bunuri cumprate anterior; salariaii suport 50% din cost, TVA 24%; d) repartizarea cheltuielilor de transport-aprovizionare aferente echipamentului eliberat n exploatare. Cum se nregistreaz n contabilitate aceste operaii? Raspuns: a) Achizitia a 300 halate * 600 lei = 180.000 lei: % = 401 3024 4426 214.200 lei 180.000 lei 34.200 lei

b) Cheltuielile de transport facturate de o firma specializata: % = 401 3024 4426 4.760 lei 4.000 lei 760 lei

c) Predarea catre salariati a 30 % din lotul de bunuri cumparate anterior: 30 % * 184.000 lei = 55.200 lei, salariatii suportand 50 % din cost: 50 % * 55.200 lei = 27.600 lei: % = 3024 6024 4282 4282 = 4427 55.200 lei 27.600 lei 27.600 lei 13.248 lei

TVA: 24 % * 55.200 lei = 13.248 lei:

d) Repartizarea cheltuielilor de transport: 4.000 lei * 30 % = 1.200 lei 6023 = 3024 1.200 lei

7. n capitalul social aferent unei societi comerciale se efectueaz i se nregistreaz urmtoarele modificri: a) subscrierea unui aport n natur sub forma unei instalaii tehnice evaluate la 75.000 lei, pentru care corespund 15.000 de aciuni noi la valoarea unitar de 5 lei; b) primirea aportului n natur subscris anterior; c) majorarea capitalului social prin ncorporarea altor rezerve, emindu-se 2.000 de aciuni noi cu o valoare unitar de 5 lei; d) diminuarea capitalului social cu 10% n vederea acoperirii unei pierderi de 4.000 lei ce provine din exerciiul N-2, cunoscnd c unitatea dispune de un capital social divizat n 7.000 de aciuni cu o valoare nominal unitar de 5 lei. Cum se nregistreaz n contabilitate aceste operaii? Raspuns: a) Subscrierea actiunilor: 15.000 actiuni x 5 lei = 75.000 lei: 456 = 1011 b) Realizarea aportului: 2131 = 456 Si transferul capitalului: 1011 = 1012 1068 = 1012 75.000 lei 10.000 lei c) incorporarea altor rezerve in capital: 2.000 actiuni x 5 lei = 10.000 lei: 75.000 lei 75.000 lei

d) Diminuarea capitalului prin acoperirea pierderii: 7.000 actiuni x 5 lei = 35.000 lei total capital; 35.000 lei x 10% = 3.500 lei: 1012 = 117 3.500 lei

8. O societate a nregistrat urmtoarele costuri: materii prime 10.000 lei, salarii manoper direct 14.000 lei, salarii pentru personalul de distribuie 12.000 lei, amortizarea vehiculelor de distribuie ale societii 15.000 lei, amortizarea mainilor productive 18.000 lei, amortizarea vehiculelor managerilor 10.000 lei, chirie 4.000 lei (din care pentru producie 60%), grad de utilizare a capacitii de producie 85%. Determinai suma cheltuielilor care vor afecta contul de rezultate al societii. Raspuns: Salarii personal distributie + Amortizarea vehiculelor de distributie + Amortizarea vehiculelor managerilor + Chirii = 4.000 lei - 4.000 lei x 60% + Amortizarea masinilor productive = 18.000 lei - 18.000 lei x 85% = Cheltuieli ale perioadei 12.000 lei 15.000 lei 10.000 lei l .600 lei 2.700 lei 41.300 lei

9. Societatea BETA produce ciocolat. Aceasta cumpr materii prime n valoare de 6.000 u.m. Stocul iniial de materii prime este de 1.000 u.m., iar stocul final este de 2.000 u.m. Salariile i amortizarea pentru producie sunt de 16.000 u.m., iar pentru distribuie sunt de 4.000 u.m. Aceasta are un stoc iniial la produse finite de 3.000 u.m. i un stoc final de 5.000 u.m. Calculai costul de producie i costul complet. Raspuns:

D SI SF

301 Materii prime 1.000 6.000 2.000

C

Achizitie materii prime: 301 Materii prime = 401 Furnizori 6.000 u.m.

Consum materii prime = Stoc initial + Intrari - Stoc final = 1.000 u.m. + 6.000 u.m. - 2.000 u.m. = 5.000 u.m. Materii prime consumate + Salarii si amortizari = Cost de productie + Cheltuieli de desfacere = Cost complet 25.000 u.m. 5.000 u.m. 16.000 u.m. 2 1.000 u.m. 4.000 u.m.

10. La 10.02.N, societatea ALFA vinde un stoc de mrfuri la preul de vnzare de 1.000 lei, TVA 19%, n baza avizului de nsoire; costul mrfurilor vndute 800 lei. Dup o sptmn se ntocmete i se remite clientului factura, iar aceasta cuprinde un pre de 1.200 lei, TVA 24%. S se contabilizeze vnzarea i remiterea ulterioar a facturii. Raspuns: 1. Vanzarea de marfuri in baza avizului de insotire: 418 = % 707 4428 2. Descarcarea de gestiune: 607 = 371 4111 = 418 4428 = 4427 4111 = % 707 4427 800 1.190 190 238 200 38 3. Dupa o saptamana se intocmeste si se inregistreaza factura: 1.190 1.000 190

11. La 31 decembrie N se cunosc urmtoarele valori contabile: cont 301 = 20.000 u.m., cont 391 = 8.000 u.m.; cont 371 = 30.000 u.m. La 31 decembrie N+1 valorile contabile sunt: cont 301 = 21.000 u.m. i cont 371 = 35.000 u.m., iar cele de inventar: cont 301 = 21.000 u.m. i cont 371 = 30.000 u.m. Care sunt efectele n situaiile financiare ale anului N+1? Raspuns:

- ajustarea de valoare pentru materii prime este anulata: 391 = 78146814 = 397

8.0005.000

- si se constituie o ajustare de valoare pentru marfuri:

12. Societatea Alfa are un capital social n sum de 5.000 reprezentnd 2.500 aciuni cu o valoare nominal de 2 lei/aciune. Societatea procedeaz la rscumprarea n vederea anulrii a unui numr de 500 aciuni la un pre de rscumprare de 2 lei/aciune. Se diminueaz valoarea capitalului social pentru aciunile rscumprate. S se efectueze nregistrrile contabile conform OMFP nr. 3055. Raspuns: - rascumpararea propriilor actiuni: 1091 = 5121 1012 = 1091 1.000 1.000 - anularea actiunilor rascumparate la valoarea lor nominala:

13. O societate livreaz mrfuri unui client n valoare de 6.188 lei, TVA inclus. Clientul constat c o parte din mrfuri prezint defecte i intenteaz firmei un proces judectoresc. La sfritul anului N, societatea estimeaz c probabilitatea de pierdere a procesului este de 40%. La sfritul anului N+1, procesul nu este terminat, iar probabilitatea de pierdere se estimeaz a fi 30%. n mod similar, la sfritul anului N+2, probabilitatea de pierdere se estimeaz la 90%. n anul N+3, procesul este terminat i societatea este obligat la plata unei amenzi n valoare de 5.800 lei. Precizai nregistrrile contabile aferente anilor N, N+1, N+2 i N+3. Raspuns: La sfarsitul anului N se creeaza un provizion pentru litigii necesar = Valoarea creantei x Probabilitatea de a pierde procesul 6188 lei x 40 % = 2475,20 lei 6812 = 1511 2475,20 lei = La sfarsitul anului N + 1:

- provizion pt litigii existent = 2475,20 lei - provizion pt litigii necesar = 6188 x 30 % = 1856,40 lei * Se diminueaza provizionul pentru litigii existent cu 2475,20 lei 1856,40 lei = 618,80 lei1511 = 7812 618,80 lei = La sfarsitul anului N + 2 : - provizion pentru litigii existent = 1856,40 lei - provizion pentru litigii necesar : 6188 x 90 % = 5569, 20 lei * Se majoreaza provizionul existent cu 5569,20 1856,40 lei = 3712,80 lei 6812 = 1511 3712,80 lei = In anul N + 3 plata amenzii : 6581 = 5121 5800 lei si, 1511 = 7812 5569,20lei. concomitent anularea provizionului:

14. Societatea comercial BETA SA are n stoc la nceputul perioadei de gestiune: sold iniial produse finite 2.500 lei (evaluate la cost de producie); sold iniial producie n curs 1.000 lei (evaluat la cost de producie). n cursul perioadei au loc operaiile: 1) obinerea i predarea la depozit a produselor finite conform bonurilor de predare la costul de producie de 5.000 lei; 2) vnzarea de produse finite conform facturii, la preul de vnzare de 4.000 lei, TVA 24%. Costul produciei vndute este de 3.500 lei. La sfritul perioadei de gestiune, n urma inventarierii, se constat urmtoarele solduri faptice: sold final faptic produse finite 4.550 lei; sold final faptic producie n curs 800 lei. S se contabilizeze operaiile de mai sus i s se prezinte situaia n conturile de stoc, tiind c ntreprinderea utilizeaz metoda inventarului intermitent. Raspuns:

In acest caz, nici intrarile si nici iesirile de stocuri nu se inregistreaza in contabilitatea financiara. La sfarsitul perioadei de gestiune se anuleaza soldurile finale si se preiau in contabilitate soldurile constatate la inventar. l. Obtinerea de produse finite: Nu se contabilizeaza. 2. Vanzarea de produse finite: 4111 = % 701 4427 Descarcarea de gestiune nu se contabilizeaza. 3. Anularea soldurilor initiale: 711 = % 345 331 4. Preluarea soldurilor finale: % 345 331 = 711 5.350 4.550 800 3.500 2.500 1.000 760 4.760 4.000

15. Pentru a fabrica 90 buc. din produsul B, n exerciiul N, s-au angajat urmtoarele cheltuieli: _ cheltuieli directe 100.000 u.m.; _ cheltuieli indirecte 40.000 u.m., din care: cheltuieli variabile 30.000 u.m.; cheltuieli fixe 10.000 u.m.; _ capacitatea normal de producie este de 180 buc.; _ cheltuieli administrative 20.000 lei; _ pierderi din rebuturi 8.000 lei. S se calculeze costul de producie. Raspuns: Fabricare 90 bucati produs B Chelt directe 100.000 Chelt indirecte 40.000 Capacitate normala productie 180 bucati Chelt administrative 20.000 Pierderi din rebuturi 8.000

Calcul cost de productie conform IAS 2: Alocarea regiei fixe asupra costului de productie se face pe baza capacitatii normale de productie. In cazulunei productii sub capacitatea normala, regia nealocata este contabilizata ca o cheltuiala a perioadei. Incazul unei productii peste capacitatea normala, valoarea regiei fixe pe unitatea de produs este diminuata. Alocarea regiei variabile asupra costului de productie se face pe baza folosirii reale a capacitatii deproductie. Calcul regie fixa recunoscuta drept cheltuiala a perioadei: RFP = Chelt fixe * (1-Nivel real activitate/Nivel normal activitate) RFP = 10000 * (1-90/180) = 5000 Calcul regie fixa incorporabila in costul stocului RFI = Regie fixa totala RFPRFI = 10000 5000 = 5000 lei Calcul cost productie total = 135.000 Cheltuieli directe = 100.000 Cheltuieli (indirecte) incorporabiel = 5.000 Cheltuieli indirecte variabile = 30.000 Calcul cost de productie unitar CPU = 135000/90 = 1500 lei / buc Calcul chelt neincorporabile in costul stocului - cheltuieli generale de administratie - regia fixa recunoscuta ca si cheltuiala a perioadei 20.000 5.000

Nota: cheltuielile excessive generate de ineficienta productiei sunt excluse din costurile stocurilor intrate ingestiune, de exemplu: - rebuturi / pierderi materiale / manopera sau alte costuri de productie peste limitele normal admise - costurile de stocaj, altele decat cele care separa 2 etape ale procesului de productie - costurile de desfacere

Ca si principiu general, se includ in costul stocurilor numai in masura in care reprezinta costuri suportatepentru a aduce stocurile in forma si in locul in care sunt necesare intreprinderii.

FISCALITATE 1. Un pltitor de impozit pe profit i TVA nregistreaz n trimestrul I cheltuieli cu protocolul n sum de 10.000 lei. Cheltuielile totale efectuate sunt de 130.000 lei, iar veniturile realizate n sum de 300.000 lei. S se determine impozitul pe profit de plat. Raspuns: Pbrut = Vt Cht => 300.000 130.000 = 170.000 Chelt.neded.=> 6.600 Chelt.cu protocolul deductibile = >2% * 170.000 = 3.400 (10.000 3.400 = 6.600) Profit impozabil = 170.000 + 6.600 = 176.600 Imp.16% = 176.600 * 16% = 28.256 2. O societate comercial, nregistrat n scop de TVA a nregistrat n anul 200X venituri totale n sum de 900.000 lei, toate impozabile i cheltuieli totale n sum de 600.000 lei. n cadrul acestor cheltuieli 20.000 reprezint impozitul pe profit pltit n cursul anului i 9.000 lei reprezint cheltuielile de protocol. Stabilii regimul fiscal al cheltuielilor de protocol. Apare vreo influen a TVA dedus aferent cheltuielilor de protocol asupra cheltuielilor n vederea determinrii impozitului pe profit. Raspuns: Pbrut = Vt Cht => 900.000 600.000 = 300.000 Profit pt.calc.protocol deductibil = 300.000 + 20.000 + 9.000 = 329.000 Chelt.cu protocolul deductibile = 2% * 329.000 = 6.580 => 9.000 6.580 = 2.420 623 = 4428 4428 = 4427 580,80 580,80 (24% * 2.420)

3. O societate comercial achiziioneaz i pune n funciune n luna mai 200X un mijloc fix n valoare de 100.000 lei. Durata de amortizare este de 5 ani. Din punct de vedere contabil mijlocul fix este amortizat liniar, iar din punct de vedere fiscal mijlocul fix este

amortizat accelerat. Ce influen are amortizarea fiscal, precum i cea contabil asupra profitului impozabil n perioada n care este amortizat? Raspuns: Amortizarea fiscal se calculeaz dup cum urmeaz: a) ncepnd cu luna urmtoare celei n care mijlocul fix amortizabil se pune n funciune; b) pentru cheltuielile cu investiiile efectuate din surse proprii la mijloacele fixe din domeniul public, pe durata normal de utilizare, pe durata normal de utilizare rmas sau pe perioada contractului de concesionare sau nchiriere, dup caz; c) pentru cheltuielile cu investiiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, nchiriate sau luate n locaie de gestiune de cel care a efectuat investiia, pe perioada contractului sau pe durata normal de utilizare, dup caz; d) pentru cheltuielile cu investiiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o perioad de 10 ani; e) amortizarea cldirilor i a construciilor minelor, salinelor cu extracie n soluie prin sonde, carierelor, exploatrilor la zi, pentru substane minerale solide i cele din industria extractiv de petrol, a cror durat de folosire este limitat de durata rezervelor i care nu pot primi alte utilizri dup epuizarea rezervelor, precum i a investiiilor pentru descopert se calculeaz pe unitate de produs, n funcie de rezerva exploatabil de substan mineral util. Amortizarea pe unitatea de produs se recalculeaz: 1. din 5 n 5 ani la mine, cariere, extracii petroliere, precum i la cheltuielile de investiii pentru descopert; 2. din 10 n 10 ani la saline; f) mijloacele de transport pot fi amortizate i n funcie de numrul de kilometri sau numrul de ore de funcionare prevzut n crile tehnice, pentru cele achiziionate dup data de 1 ianuarie 2004; g) pentru locuinele de serviciu, amortizarea este deductibil fiscal pn la nivelul corespunztor suprafeei construite prevzute de legea locuinei; h) numai pentru autoturismele folosite n condiiile prevzute la art. 21 alin. (3) lit. n). Norme metodologice (9) n cazul metodei de amortizare accelerat, amortizarea se calculeaz dup cum urmeaz:

a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depi 50% din valoarea fiscal de la data intrrii n patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix; b) pentru urmtorii ani de utilizare, amortizarea se calculeaz prin raportarea valorii rmase de amortizare a mijlocului fix la durata normal de utilizare rmas a acestuia.

AN I amortizare fiscala amortizare contabila 50.000 20.000

An II

An III An IV An V 12.500 12.500 12.500 12.500 20.000 20.000 20.000 20.000

Intodeauna la calcul impozitului pe profit vom lua in considerare amortizarea fiscala si nu cea contabila. Astfel avem : An I : amortizare fiscala 50.000, amortizare contabila : 20.000, se ia in calcul 50.000 An II : amortizare fiscala 12.500, amortizare contabila : 20.000, se ia in calcul 12.500, diferenta de 7.500 e nedeductibila An III : amortizare fiscala 12.500, amortizare contabila : 20.000, se ia in calcul 12.500, diferenta de 7.500 e nedeductibila An IV : amortizare fiscala 12.500, amortizare contabila : 20.000, se ia in calcul 12.500, diferenta de 7.500 e nedeductibila An V : amortizare fiscala 12.500, amortizare contabila : 20.000, se ia in calcul 12.500, diferenta de 7.500 e nedeductibila 4. Ce produse se ncadreaz n categoria produselor supuse accizelor armonizate? Raspuns: Accizele au fost introduse in tara noastra in luna noiembrie 1991, dar o reglementare complexa a acestora s-a realizat in 1993 o data cu introducerea TVA ului. Incepand cu ianuarie 2004 odata cu introducerea Codului Fiscal s-a asigurat armonizarea principiilor de impunere cu legislatia comunitara si s-au simplificat procedurile de control , supraveghere si autorizare a agentilor economici producatori si importatori de produse accizabile. Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datoreaza bugetului de stat pentru urmatoarele produse provenite din productia interna sau din import: - berea - vinul - bauturi fermentate - produse intermediare

- alcool etilic - produse din tutun - uleiuri minerale Produsele enumerate mai sus sunt supuse accizelor in momentul producerii lor pe teritoriul comunitar sau la momentul importului lor in acest teritoriu. Acciza este exigibila in momentul eliberarii pentru consum sau cand se constata pierderi sau lipsuri de produse accizabile. 5. Care este locul livrrii de bunuri n cazul vnzrilor la distan, din punctul de vedere al TVA? Raspuns: Vnzarea la distanta reprezint o livrare de bunuri care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru n alt stat membru de ctre furnizor sau de alta persoana n numele acestuia. Elemente specifice ale livrrii de bunuri: Pentru vnzri la distanta dinspre un stat membru spre Romnia peste echivalentul in RON a 35.000 EUR sau daca furnizorul a optat in statul membru din care se trasporta bunurile pentru considerarea vanzarilor sale la distanta ca avand loc in Romania, locul livrarii se considera in Romnia. Excepie: mijloacele de transport noi, bunurile instalate sau ansamblate, bunurile taxate in statul membru de plecare conform regimurilor speciale, gaze naturale si electricitate, produse accizabile. Pentru vanzarile la distanta efectuate din Romnia catre alt stat membru, daca livrarea este efectuata catre o persoana care nu ii comunica furnizorului un cod de inregistrare in scopuri de TVA si valoarea livrarilor la distanta nu depaseste nivelul impus de celalalt stat membru sau furnizorul a optat pentru considerarea tuturor vnzrilor ca avand loc in statul membru, locul livrarii se considera a fi in statul membru. Derogarea nu se aplica pentru mijloacele de transport noi, bunurile instalate sau ansamblate, bunurile taxate in statul membru de plecare conform regimurilor speciale, gaze naturale si electricitate, produse accizabile. In cazul vanzarilor la distanta efectuate dintr-un stat membru spre Romania de produse accizabile, locul livrarii este intotdeauna in Romania In cazul vanzarilor la distanta, pentru produsele accizabile livrate din Romania catre persoane neimpozabile din alt stat membru, locul livrarii este intotdeauna in celalalt stat membru.

6. Cnd intervine exigibilitatea TVA n cazul livrrilor intracomunitare de bunuri? Raspuns: Exigibilitatea pentru livrarile intracomuitare de bunuri, scutite de TVA, intervine la data cand este emisa factura pentru intreaga valoare a bunurilor livrate, fara ca aceasta sa poata depasi a cincisprezecea zi lucratoare a lunii urmatoare celei in care a avut loc faptul generator. Sunt considerate livrari scutite cu drept de deducere, conform art. 143 alin. (2):

livrarile intracomunitare de bunuri catre un beneficiar dintr-un alt stat membru care ii comunica furnizorului un cod valabil de inregistrare in scopuri de TVA, emis de autoritatile fiscale din alt stat membru decat cel al furnizorului:

livrarile intracomunitare efectuate de o intreprindere mica, cu exceptia livrarilor intracomunitare de mijloace de transport noi; livrarile intracomunitare care au fost supuse regimului special pentru bunurile second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati, prevazute la art. 1522; livrarile intracomunitare de mijloace de transport noi catre un cumparator care nu ii comunica furni- zorului un cod valabil de inregistrare in scopuri de TVA; livrarile intracomunitare de produse accizabile catre o persoana impozabila sau catre o persoana juridica neimpozabila, care nu ii comunica furni- zorului un cod valabil de inregistrare in scopuri de TVA, in cazul in care transportul de bunuri esteefectuat conform art. 7 alin. (4) si (5) sau art. 16 din Directiva 92/12/CEE privind regimul general, depozitarea, circulatia si controlul produselor supuse accizelor, cu exceptia: -livrarilor efectuate de o intreprindere mica; -livrarilor intracomunitare supuse regimului special privind bunurile secondhand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati;

livrarile intracomunitare asimilate, daca sunt efec- tuate catre alta persoana impozabila, cu exceptia livrarilor intracomunitare supuse regimului special privind bunurile second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati.

Exigibilitatea livrarilor intracomunitare scutite de TVA trebuie privita in oglinda cu operatiunea din celalalt stat si care este achizitia intracomunitara. Aceasta relatie este mai usor de observat din perspectiva persoanei care realizeaza achizitia intracomunitara si care, daca nu primeste factura in termenul precizat mai sus, este obligata sa se autofactureze si sa impoziteze operatiunea prin taxare inversa (formula contabila 4426 = 4427). Emiterea autofacturii trebuie realizata cel tarziu pana in a cincisprezecea zi a lunii urmatoare celei in care a avut loc faptul generator, livrarea bunurilor in celalalt stat membru.

7. Precizai care este locul prestrii de servicii i persoana obligat la plata TVA n cazul prestrilor de servicii de asupra bunurilor mobile corporale. Raspuns: (5) Orice lucrari efectuate asupra bunurilor mobile corporale si evaluarea/expertizarea bunurilor mobile corporale constituie operatiuni cuprinse in sfera de aplicare a TVA daca aceste servicii sunt prestate cu plata de catre o persoana impozabila ce actioneaza ca atare. Locul prestarii Principiu Conform prevederilor art. 133, alin. (2), lit. h) pct. 2 din Codul Fiscal, locul prestarii este considerat a fi locul unde sunt prestate expertizele / lucrarile efectuate asupra bunurile mobile corporale. Exemple a) O societate romaneasca A presteaza servicii de intretinere a fotocopiatoarelor pentru alta societate romaneasca, B. n momentul prestarii serviciilor de intretinere, bunurile se afla la sediul B din Bucuresti. Serviciul prestat de A are loc in Romania (adica locul in care serviciul este efectuat fizic). b) O intreprindere mica din Romania, A, asigura servicii de reparatii auto pentru alta societate romaneasca, B. n momentul prestarii serviciilor de reparatii, masinile societatei B se afla in Romania. Serviciul prestat de A are loc in Romania (adica locul in care serviciul este efectuat fizic). Totusi, pentru aceste servicii nu se datoreaza TVA in Romania din moment ce A este o intreprindere mica. c) Societatea daneza B solicita servicii de reparatii pentru un fax utilizat in biroul sau de vanzari din Bucuresti. A, o societate romaneasca, efectueaza serviciile de reparatii la sediul societatei daneze din Bucuresti. Serviciul prestat de A are loc in Romania (adica locul in care serviciul este efectuat fizic). Pentru serviciul respectiv se datoreaza TVA in Romania. d) O societate romaneasca A executa intretinerea unui utilaj pentru B, o societate din Italia. Angajatii A se deplaseaza in Italia pentru a executa serviciile de intretinere a utilajului la sediul B. Serviciul prestat de A are loc in Italia (respectiv locul in care se efectueaza serviciul). Pentru serviciul respectiv nu se datoreaza TVA in Romania. e) O intreprindere mica, A, din Romania, expediaza bunuri in Ungaria in vederea repararii. B, o societate din Ungaria, executa lucrarile de reparatii si returneaza bunurile in Romania. Serviciul prestat de B are loc in Ungaria (adica locul in care se efectueaza serviciul). Pentru serviciul respectiv nu se datoreaza TVA in Romania.

Ce sunt lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale? Lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale cuprind toate operatiunile umane si mecanice efectuate asupra unui bun mobil corporal, altele decat cele de natura intelectuala sau stiintifica, respectiv servicii ce constau, printre altele, in procesarea, prelucrarea, repararea bunurilor mobile corporale. Ce sunt expertizele privind bunurile mobile corporale? Expertizele privind bunurile mobile corporale constau in examinarea unor bunuri mobile corporale in scopul stabilirii valorii acestora. Ambalajele sau alte bunuri utilizate in legatura directa cu bunurile asupra carora au fost realizate lucrari ori expertize sau bunurile incorporate in acestea sunt accesorii serviciilor realizate si nu vor fi tratate ca livrari de bunuri, ci ca fiind parte a serviciului prestat. Care este locul prestarii pentru expertize si lucrari efectuate asupra bunurilor mobile corporale? art. 133 alin. (2) lit. h) Se considera ca serviciile de expertiza si lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale au loc: acolo unde serviciile sunt efectiv prestate sau in Statul Membru care a atribuit codul de TVA beneficiarului in scopul prestarii acestor servicii, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: - beneficiarul comunica un cod valid de TVA (cu prefix) din alt Stat Membru decat Statul Membru in care serviciile sunt efectiv prestate; - bunurile sunt transportate in afara Statului Membru in care serviciile sunt efectiv prestate, dupa ce au fost procesate sau expertizate. Exista vreo scutire pentru expertize si lucrari efectuate asupra bunurilor mobile corporale? Principalele servicii de expertiza si lucrari efectuate asupra bunurilor mobile corporale care beneficiaza de scutire sunt: modificarea si repararea navelor maritime si aeronavelor utilizate de companiile aeriene care realizeaza in principal transport international de persoane si/sau de bunuri; lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale achizitionate sau importate cu scopul de a fi supuse unor astfel de lucrari in Romania, si transportate in afara Comunitatii de catre sau in numele prestatorului sau beneficiarului (daca acesta nu este stabilit in Romania); lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile plasate intr-un regim vamal suspensiv.

Cine este persoana obligata la plata TVA in Romania in cazul serviciilor de expertiza si lucrari efectuate asupra bunurilor mobile corporale? n principiu, este prestatorul. Prin exceptie, obligat la plata taxei va fi beneficiarul daca: prestatorul nu este stabilit in Romania, chiar daca este inregistrat in scopuri de TVA in Romania, si beneficiarul este inregistrat in scopuri de TVA in Romania. Cum se face plata TVA la bugetul statului pentru serviciile de expertiza si lucrari efectuate asupra bunurilor mobile corporale pentru care locul prestarii este considerat a fi in Romania? Daca persoana obligata la plata este prestatorul, acesta va emite factura cu TVA din Romania. Daca persoana obligata la plata este beneficiarul, acesta va efectua plata astfel: daca este inregistrat normal in scopuri de TVA, va inregistra taxa aferenta serviciilor ca taxa colectata si deductibila, in conditiile prevazute de lege, in decontul de TVA; daca este inregistrat numai pentru achizitii intracomunitare, va depune decontul special de TVA si va plati efectiv taxa la bugetul statului. Cum va proceda un prestator stabilit si inregistrat normal in scopuri de TVA in Romania (in afara situatiilor in care se aplica masuri de simplificare)? a. Daca primeste bunuri pentru prelucrare/expertizare, care sunt transportate din alt Stat Membru, va inregistra aceste bunuri in registrul bunurilor primite si va emite o factura fara TVA, in care va inscrie mentiunea neimpozabil in Romania. Daca beneficiarul i-a transmis un cod de TVA din alt Stat Membru si bunurile parasesc Romania dupa efectuarea serviciilor. n mod similar va proceda si in situatia in care bunurile sunt importate in Romania de o persoana nestabilita in Romania si ulterior bunurile sunt date spre prelucare unui prestator din Romania, dupa prelucrare produsele obtinute fiind transportate in alt Stat Membru. b. Daca oricare din conditiile mentionate anterior nu este indeplinita, respectiv ori beneficiarul nu transmite un cod de TVA din alt Stat Membru, ori dupa prelucrare bunurile nu parasesc Romania, prestatorul din Romania va factura cu TVA serviciile sale. c. Orice prestator care este stabilit in Romania si presteaza lucrari sau expertize asupra bunurilor mobile corporale sau expertize care nu au locul prestarii in Romania, din perspectiva legislatiei de TVA realizeaza operatiuni neimpozabile in Romania.

Cum va proceda un beneficiar din Romania inregistrat in scopuri de TVA, care primeste o factura de lucrari sau expertize asupra bunurilor mobile corporale de la un prestator nestabilit in Romania? a. Daca bunurile sunt transportate din Romania in alt Stat Membru, unde se efectueaza lucrarile/expertizele, dupa care bunurile se intorc in Romania, serviciile sunt impozabile in Romania, daca beneficiarul a transmis codul sau de TVA din Romania prestatorului. Persoana din Romania va inscrie bunurile transportate in registrul nontransferurilor. Beneficiarul din Romania va efectua plata TVA astfel: - daca este inregistrat normal in scopuri de TVA, va inregistra taxa aferenta serviciilor ca taxa colectata si deductibila, in conditiile prevazute de lege, in decontul de taxa pe valoarea adaugata; - daca este inregistrat numai pentru achizitii intracomunitare, va depune decontul special de taxa pe valoarea adaugata si va plati efectiv taxa la bugetul statului. b. Daca lucrarile sunt realizate in alt Stat Membru, dar beneficiarul din Romania nu comunica niciun cod valabil de TVA, lucrarile vor fi facturate cu TVA din Statul Membru unde serviciile sunt efectiv prestate. c. Daca lucrarile sunt efectuate pe teritoriul Romaniei de un prestator nestabilit in Romania, operatiunile sunt impozabile in Romania. Persoana obligata la plata TVA este prestatorul, daca beneficiarul nu a comunicat un cod de TVA sau daca acesta a comunicat un cod valabil de TVA din Romania. Plata TVA-ului de catre beneficiar se face conform procedurii de la lit.a) Obligatii de raportare speciale OMEF 1372/2008 n situatia in care un prestator primeste in Romania bunuri din alt Stat Membru din UE, in vederea efectuarii de expertize sau de lucrari asupra bunurilor mobile corporale, acesta trebuie sa tina un registru special registrul bunurilor primite. n situatia in care clientul trimite din Romania bunuri catre un alt stat membru UE, in vederea efectuarii de expertize sau de lucrari asupra bunurilor mobile corporale, acesta trebuie sa tina un registru special registrul nontransferurilor. Important! Regulile cu privire la expertize sau la lucrari asupra bunurilor mobile corporale trebuie sa fie corelate cu regulile privind transferurile, nontransferurile si masurile de simplificare. 8. Dai 3 exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitat. Raspuns:

a ) cheltuielile de protocol n limita unei cote de 2% aplicat asupra diferenei rezultate dintre totalulveniturilor impozabile i totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele dect cheltuielile de protocol i cheltuielile cu impozitul pe profit; b) cheltuielile sociale, n limita unei cote de pn la 2%, aplicat asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificrile i completrile ulterioare. Intrsub incidena acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru natere, ajutoarele pentru nmormntare,ajutoarele pentru boli grave sau incurabile i protezele, precum i cheltuielile pentru funcionareacorespunztoare a unor activiti sau uniti aflate n administrarea contribuabililor; grdinie, cree,servicii de sntate acordate n cazul bolilor profesionale i al accidentelor de munc pn la internareantr-o unitate sanitar, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cmine de nefamiliti, precum i pentru colile pe care le au sub patronaj. n cadrul acestei limite, pot fi deduse i cheltuielile reprezentnd:tichete de cre acordate de angajator n conformitate cu legislaia n vigoare, cadouri n bani sau n naturoferite copiilor minori i salariailor, cadouri n bani sau n natur acordate salariatelor, costul prestaiilor pentru tratament i odihn, inclusiv transportul, pentru salariaii proprii i pentru membrii de familie aiacestora, ajutoare pentru salariaii care au suferit pierderi n gospodrie i contribuia la fondurile deintervenie ale asociaiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din coli i centre de plasament; c) suma cheltuielilor cu indemnizaia de deplasare acordat salariailor pentru deplasri n Romnia i nstrintate, n limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituiile publice; Cuantumul diurnei interna prevazuta pentru institutiile publice , in vigoare la data prezentei este de 13 lei pe zi pe plan intern, iar pe plan extern este stabilita conform HG nr. 518/1995 cu modificarile si completarile ulterioare, diferentiat in functie de stat (pentru statele din UE, indemnizatia de deplasare este de 35euro pe zi). Conditiile pentru a putea beneficia de diurna interna, salariatii trebuie sa se deplaseze in interes de serviciu si durata deplasarii sa fie de cel putin 12 ore. Pentru diurna interna nu se acorda fractiuni, dar pentru diurnal externa se pot acorda si jumatati de diurna in favoarea salariatilor.

9. O societate comercial a trimis n luna august n delegaie 5 salariai, fiecare cte 5 zile. Diurna acordat a fost de 80 lei/zi/salariat. Cheltuielile cu transportul sunt de 1500 lei,

iar cheltuielile reprezentnd cazarea sunt de 5.000 lei. S se precizeze care este nivelul cheltuielilor deductibile i care este nivelul cheltuielilor nedeductibile. Raspuns: Chelt.deductiblilitate limitata -suma cheltuielilor cu indemnizaia de deplasare acordat salariailor pentrudeplasri n Romnia i n strintate, n limita a de 2,5 ori nivelul legalstabilit pentru instituiile publice; Cheltuieli deductibile -cheltuielile de transport i de cazare n ar i n strintate, efectuatepentru salariai i administratori, precum i pentru alte persoane fiziceasimilate acestora, stabilite prin norme; Cheltuilei deductibile cu diurna legala=2,5*13 (diurna legala)*5 zile*5 salariati = 812,50 Cheltuieli cu diurna = 80*5zile*5 salariati = 2.000 Cheltuieli nedeductibile cu diurna = 2.000 - 812.50=1.187,50 TOTAL chelt deductibile = chelt.diuna dedeuct.+chelt.transp+chelt.cazare = 812,50 +1.500 + 5.000 = 7.312,50 TOTAL chelt nedeductibile =1.187,50 10. O societate comercial pltitoare de TVA nregistreaz n anul 200X venituri n sum de 175.000 lei, din care 20.000 lei reprezint dividende primite de la o persoan juridic romn. Cheltuielile sunt urmtoarele: - cheltuieli cu materiile prime i materialele 37000 lei; - cheltuieli de personal 10000 lei; - cheltuieli cu impozitul pe profit datorat n cursul anului 3000 lei; - cheltuieli cu provizioanele pentru garanii de bun execuie acordate clienilor 15000 lei; - cheltuieli nregistrate n contabilitate care nu au la baz un document justificativ 20.000 lei; - cheltuieli cu amortizarea contabil a mijloacelor fixe 20.000 lei; amortizarea fiscal este 23.000 lei; - cheltuieli cu sponsorizarea 2.500 lei S se calculeze impozitul pe profit datorat la nivelul anului i diferena de virat statului. Raspuns: Venituri totale = 175.000 Ven neimpozabile = 20.000 Cheltuieli totale = 37.000+10.000+3.000+15.000+20.000+20.000+2.500 = 107.500 Chelt nedeductibile = 3.000+20.000+ (23.000 20.000) = 26.000

Calculul deductibilitatii cheltuielii cu sponsorizarea p) cheltuielile de sponsorizare i/sau mecenat i cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaz sponsorizri i/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificrile ulterioare, i ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, precum i cei care acord burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente n limita minim precizat mai jos: 1. 3 la mie din cifra de afaceri; 2. 20% din impozitul pe profit datorat. Ven total - chelt totale = 175.000 107.500 = 67.500 Profit contabil - Ven neimp + Chelt ned = Profit fiscal Profit fiscal = 67.500 20.000 + 26.000 = 73.500 Imp profit = profit fiscal *16% = 11.760 3 la mie din CA = (175.000-20.000)*3/1.000 = 465 lei 20% din profitul datorat = 11.760*20% = 2.352 , deci suma care se ia in calcul este 465 Impozit pe profit datorat = 11.760 465 = 11.295

DEONTOLOGIE

1. Care sunt lucrrile care pot fi executate de contabilii autorizai? Raspuns: Lucrrile ce se pot executa de ctre contabilii autorizai n cadrul contractelor de prestri de servicii, individual sau prin societi comerciale, sunt: - inerea contabilitii financiare i de gestiune; - ntocmirea bilanului contabil; - verificarea i certificarea bilanului contabil, numai de ctre contabili autorizai cu studii superioare;

- ndeplinirea atribuiilor prevzute de cenzorii numii n societile comerciale, numai de contabili autorizai cu studii superioare 2. Ce este i ce structur are Tabloul Corpului? Raspuns: Este lista general a persoanelor fizice i juridice care ndeplinesc condiiile pentru liber practic a profesiei contabile. Se public n MO i cuprinde mai multe pri, dup principiul teritorialitii. Partea I-a: E.C.- care i exercit profesia cu titlu independent individual, n propriile cabinete. Partea a II-a: E.C. strini, autorizai de CS s-i exercite profesia n Romnia cu titlul independent, individual, n cazul propriilor cabinete. Partea a III-a: E.C. slariai ai Corpului sau ai unor membri ai Corpului, persoane fizice sau juridice. Partea a IV-a: A. Firme n reele internaionale sau n parteneriat mixt (romn i strin). B. Firme cu capital autohton. Partea a V-a: C.A. care i exercit profesia cu titlu independent, individual, n cadrul propriilor cabinete. Partea a VI-a: C.A. salariai ai Corpului sau ai unor membri ai Corpului, persoane fizice sau juridice. Partea a VII-a E.C. de onoare. Partea a VIII-a C.A. de onoare. Not: Evidena persoanelor care au calitatea de EC sau de CA, inactive, se ine n cadrul seciunilor EC i CA, pe ntreaga perioad de inactivitate. 3. Care este structura Codului etic naional al profesionitilor contabili? Raspuns: Codul cuprinde obiectivele i principiile fundamentale, redate la modul general i nu destinate a fi folosite pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesioniti, ntr-un caz bine determinat. Codul ofer anumite linii directoare n ceea ce privete aplicarea n practic a obiectivelor i principiilor fundamentale cu privire la numrul situaiilor tipice care se ntlnesc n profesiunea contabil. Codul are trei pri:

Partea A se aplic tuturor contabililor profesioniti, n afar de cazul cnd altceva este specificat (seciunile 1-7). Partea B se aplic numai contabililor liber-profesioniti 8seciunile 8-14). Partea C se aplic pentru contabilii profesioniti salariai i de asemeni poate fi aplicat, n circumstane similare, contabililor salariai din cabinetele cu liber practic 8seciunile 15-18). 4. Care sunt factorii de care trebuie s se in seama atunci cnd se apreciaz respectarea regulilor de etic n ceea ce privete integritatea i obiectivitatea? Raspuns: Integritatea nu presupune numai cinste, dar i echitate i sinceritate. Principiul obiectivitii impune tuturor profesionitilor contabili obligaia de a fi just, cinstit n plan intelectual i neimplicat n conflicte de interese. Profesionitii contabili trebuie, n orice situaie, s garanteze integritatea lucrrilor lor i s rmn obiectivi n judecata i raionamentul lor, oricare ar fi natura activitii lor, i anume: Profesionitii liberali ndeplinesc misiuni de audit, consilieri fiscali, consilieri de gestiune; Ali profesioniti contabili pregtesc situaiile finnaciare n contul angajatorilor lor,

execut lucrri de audit intern, exercit fundiuni de gestiune financiar n industrie, comer, sectorul public sau educaie. Cu ocazia alegerii situaiilor i practicilor care trebuie s fie avute n vedere, atunci cnd se aprecieaz respectarea regulilor de etic referitoare la obiectivitate, se va ine cont de urmtorii factori: profesionitii contabili sunt deseori confruntai cu situaii care i expun la riscuri (presiuni) Este imposibil de a defini i de a reglementa toate situaiile generatoare de presiuni; susceptibile de a pune n discuie obiectivitatea lor. asemnarea, verosimilitatea prevaleaz atunci cnd se definesc criteriile care permit identificarea realiilor susceptibile de a pune n discuie obiectivitatea profesionistului contabil. Trebuie evitate toate relaiile i situaiile ce implic prejudeci, influene din partea Profesionitii contabili trebuie s se asigure c personalul nsrcinat cu prestarea terilor care pun n discuie obiectivitatea, serviciilor profesionale respect principiile de obiectivitate;

Profesionitii contabili nu trebuie nici s accepte, nici s ofere cadouri sau alte avantaje

care pot fi considerate, n mod rezonabil, c pot influena semnificativ i negativ raionamentul, judecata lor profesional sau a colaboratorilor lor. 5. Care sunt sanciunile disciplinare aplicabile membrilor Corpului? Raspuns: n raport de gravitatea abaterilor svrite, sanciunile sunt: Mustrare: comportament Avertisment: absena nemotivat de la ntrunirea A.G. a filialei sau de la Conferina Naional. Suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioad de timp de la 3 luni la un an: absena nemotivat de la dou edine consecutive ale AG ale filialei sau ale CN; neplata cotizaiei anuale i/sau a celorlalte obligaii bneti, la termenele stabilite de Regulament, pe durata unui an calendaristic; nerespectarea normelor privind aprarea i pstrarea secretului profesional Interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat, O.G. 665 n Rgulamentul de Organizare i Funcionare a Corpului, la sanciuni, art.134, este prevzut sanciunea Interdicia dreptului de exercitare a profesiei pentru opt abateri disciplinare. SURSA: O.G. 65/1994 modificat ROF al Corpului 1995.