38837715 Curs Psihologie Generala

8/12/2019 38837715 Curs Psihologie Generala

1/149

Psihologie generala

Cap. I

Teme:1) Obiectul de studiu al psihologiei;

2) Definirea psihicului uman;

3) Natura contradictorie a pshicului uman;

4) Caracteristicile psihicului uman.

I Obiectul de studiu al psihologiei

sihologia este stiinta care studia!a acti"itatea psihica a omului concret.

Din aceasta definitie# putem deduce ca obiectul de studiu al psihologieieste$

1) Comportamentul uman;

2) %cti"itatea constienta;

3) sihicul uman;

4) ersonalitatea indi"idului uman.

1) Comportamentul uman repre!inta totalitatea reactiilor#raspunsurilor motorii# "erbale si afecti"e la totalitatea stimulilore&teriori sau interiori.

Comportamentele au la ba!a doua mecanismesi anume$

' Centri ner"osi corticali si subcorticali care generea!a reactii motorii#secretorii si fonatorii.


2/149

' (efle&ele condtionate care repre!inta legatura dintre centri ner"osisen!iti"i si cei motori si se formea!a prin conditionare operanta adicarecompensarea raspunsurilor adec"ate la stimularile e&terioare.

Comportamentele se impart dupa urmatoarele criterii

a) rad de comple&itate;

b) *ip de refle&;

c) Dupa scop;

d) Dupa trebuinte;

e) Dupa grad de automati!are;

f) Dupa gradul lor de constienti!are;

g) Dupa tipul de stimul.

a) Dupa grad de comple&itate $

b) Dupa tip de refle& $

c) Dupa scop : . Scopurile educativeReprezinta finalitati educationale cu nivel mediu de generalitate care se realizeaza in intervale medii de timp. Ele sunt

Comportamente simple+ deplasarea inmediu)

Comportamente comple&e +in"atarea#munca)

Comportamente necondtionate + setate)

Comportamente + satisfacerea sen!atiei desete)

scopuri materiale +centrate pe asimilarea de informatii intr'o perspecti"asistemica) "ersus scopuri formale +se focali!ea!a pe subiect si "i!ea!amodelarea aptitudinilor si culti"area personalitatii)

scopuri de continut +orientea!a educatia spre continuturi dinainte stiute#definibile# identificabile) "ersus scopuri comportamentale +urmarescformarea si interiori!area unor actiuni si deprinderi);


3/149

anticipari mentale ale diverselor actiuni de formare a personalitatii umane si se refera la rezultate ce urmeaza sa se obtina incadrul unui sir de actiuni educationale

d) Dupa trebuinte $

e) Dupa grad de automatizare $

Comportamente de igiena corporala

Comportamente alimentare

Comportamente se&uale

Comportamente de cunoastere

Comportamente re!oluti"e

Comportamente automati!ate + scrisul# imbracatul

Comportamente constienti!are + in"atarea# crea

scopuri utilitare +"i!ea!a formarea unor deprinderi cerute imediat de

acti"itatea practica) "ersus scopuri nepragmatice +"i!ea!a formareaunor conduite fara o finalitate practica imediata);

socpuri specifice disciplinelor +caracteristice fiecarei materii) "ersusscopuri supradisciplinare +constante urmarite la toate disciplinele).


4/149

f) Dupa grad de constientizare $

g) Dupa tipul de stimul# deprindem$

2) Activitatea repre!inta relatia dintre om si mediul sociocultural cufinalitate adaptati"a.

%cti"itatea se caracterizeaza prin$

' ,ste specifica doar omului;

' -e compune din operatii mintale# miscari si actiuni care sunt orientatecatre un scop bine definit;

Comportamenteconstiente

Comportamenteinconstiente

Comportamente biologice

Comportamentepsihologice

Comportamente socioculturale


5/149

' resupune reglarea comportamentelor adica priectarea actiunilor;anticiparea re!ultatelor si e"aluarea re!ultatelor;

' Cuprinde$ ocul# in"atarea# munca si creatia.

3) Psihicul este forma specifica de adaptare a omului la mediulsociocultural ce se reali!ea!a prin intermediul cunoasteri# acti"itaticonstiente si creati"itate.

4) Personalitatea repre!inta ansamblul trasaturilor biologice#psihologice si socioculturale ale omului care sunt stabile# dominante#polari!ate# originale si dinamice.

II. Psihicul ca obiect de studiu al

psihologiei

Teme :

1) Definirea psihicului uman;

2) Caracteri!area psihicului uman.

1) Deinirea psihicului uman

sihicul uman este definit ca$

1) o forma de adaptare specifica a indi"idului uman la mediulsocioculural;


6/149

2) O forma specifica de cunoastere a indi"idului uman a mediuluiinconurator;

3) /n fenomen conditionat si determinat sociocultural;

4) /n fenomen condtitionat de functionarea normala creierului.

In continuare# "oi e&plica fiecare defienitie in parte.

1) Psihicul ca orma de adapatare speciica a individului uman la

mediul sociocultural.

%ceasta definitie pune accent pe conceptul de adaptare# care este definitca o relatie de echilibru intre organism si mediul inconurator.

Adaptarease reali!ea!a in urmatoarele etape$

' -emnali!area;

' Iritabilitatea;

' ,&citabilitatea;

' -ensibilitatea;

' 0otricitatea;

' Inteligenta.

' !emnalizarea costa in descoperirea stimulilor biologici necesari decatre organism care asigura conser"area si perpetuarea speciei

' Iritabilitatea este reactia intregului organism la actiunea stimulului#care este generali!ata# interna si difu!a+ durerea "iscerala)

' "#citabilitatea este reactia imediata a organismului la actiunea unuistimul# care este locala# specifica# re"ersibila# reali!andu'se prinintermediul organelor de simt.


7/149

' !ensibilitatea consta in diferentierea si selectarea stimulilor dupacalitate# intensitate# durata si tonalitate afecti"a si trebuinte# cuautorul anali!atorilor;

' $otricitatea consta in deplasarea organismului in mediulinconuurator# asigurandu'I acestuia cunoasterea mediului e&terior.

' Inteligenta repre!inta o relatie de echilibru intre acomodare siasimilare a organismului uman.

2) Psihicul ca orma speciica de cunoastere a individului uman amediului incon%urator.

Cunoasterea repre!inta o re'producere in plan intern a realitatii e&terioare#adica asimilarea si prelucrarea informatiilor din mediul e&terior.

Cunoastereaeste doua feluri$

a) Cunoastrea sen!orio'motorie;

b) Cunoastrea rationala.

a) Cunoastrea senzorio&motorie se caracterizeaza prin$

' %re la ba!a organele de simt;

' ,ste nemilocita# adica relatia dintre organism si mediu este directa ;

' ,ste materiala# adica se refera la insusirile concrete ale obiectelor;

' ,ste obiecti"a# adica percepe realitatea# asa cum este ea;

' ,ste pasi"a adica organismul nu isi propune sa cunoasca acel obiect;

' ,ste reproducti"e# adica organismul nu produce transformari inmediul inconurator.

b) Cunoasterea rationala se caracterizeaza prin$


8/149

' ,ste ideala adica cunoasterea realiatii se reali!ea!a cu autorulnotiunilor si rationamentelor.

' ,ste acti"e# costand in implicarea subiectului in cunoasterea realitatii#

asigurandu'I acestuia adaptarea eficienta la mediul inconurator;' ,ste subiecti"a# adica cunoasterea realitatii este selecti"a# in functie

de interesele si trebuintele subiectului# putand fi corecta saudeformata.

' ,ste constructi"a' crati"a# constand in transformarea cunostiintelorassimilate de catre subiect# prin combinarea si recombinareaachi!iitlor cogniti"e anterioare + cunostiinte).

') Psihicul este un enomen conditionat si determinat sociocultural

%ceasta definitie se refera la modelarea socioculturala a capacitatilorpsihice # a personalitatii indi"idului uman# prin procese de sociali!area#educatie si enculturatie.

Socializareaconsta in formarea conduitelor morale'ci"ice la ni"elulindi"idului uman.

Educatiaconsta in transmiterea si asimilarea cunostiintelor teoretice sipractice# in formarea si de!"oltarea aptitudinilor# precum si personalitateaindi"idului uman.

Enculturatiaconsta in transmitera generationala a culturii unui popor.

(elatia dintre psihic si socialscoate in e"identa urmatoarele aspecte$

' ariabilitate culturala a oamenilor;

' Indi"idul este in acelasi timp consummator si creator de "alori culturalsi situatii sociale;

' *rasaturile commune de personalitate ale oamenilor;


9/149

' Diferentele de personalitate a oamenilor in functie de ni"el depregatire profesionala# statut social ale acestora.

) Psihicul este un enomen un enomen conditionat de creier*

arata# ca socialul actionea!a asupra pshicului uman prin intermediulcreierului

Deasemenea# relatia dintre psihic si creiere&plica urmatoarelefenomene pshice:

' 0aturitatea si normalitatea psihica este conditionata de e"olutia sifunctionalitatea normala a creierului;

' /nele procese psihice au o locali!are corticala specifica cum ar fi$

limbaul este locali!at la ni"elul lobului frontal; afecti"itatea estelocali!ata in centrii hipotalamici ; memoria este locali!ata in centriparietali si sen!atiile sunt locali!ati in diferite arii corticale# iar alteprocese psihice au o locali!are coricala difiu!a# nespecifica# pe toatascoarta cerebrala cum ar fi$ atentia# "ointa# gandirea# etc.

' *ipul de acti"itate ner"oasa superioara determina anumite trasaturitemperamentale la om# cum ar fi$ colericul# sang"inicul# melancoliculsi flegamticul.

' Dinamica proceselor ner"oase corticale+ iradierea si concentrarea)e&plica starile de constiinta modificata cum ar fi$ starea de "eghe#starea de "igilenta# starea de somn# hipno!a# meditatia siconcentrarea atentiei.

' 0odificarile chimismului si a metabolismului cerebral pot determinaunele stari tulburati psihice$ deteriorarea capacitatilor psihice#tulburari psihoafectice# tulburari de constiinta# etc.

' e!iunile si traumatismele craniene generea!a detriorarecapacitatilor psihice si unele boli psihice# cum ar fi$ dementaprematura; psiho!ele delirante; stari psihopatoide# etc.

' Into&icarea creierului + to&icomaniile) determina psiho!a to&ica acuta;dementa alcoolica# precum si acte cu consecinte udiciare.


10/149


11/149

2) 8ocul didactic 0ima # identificand comportamente motorii si afecti"e;

3) 8ocul de rol pe tema la psiholog rele"and trasaturie de

personalitate ale ale indi"idului uman;4) iecare ele" sa reali!e!e o anali!a comparati"a intre omul normal si

omul bolna" psihic;

9) Caracteri!area unui persona din literatura romana# la alegere

+ibliograie:

1) Introducere in psihologie# 0ielu :late

2) 0anual de psihologie# editura %ramis

3) Curs de psihologie generala# .. Ne"eanu

4) Natura psihicului uman# 0. olu

9) Cunoasterea de sine# cunoasterea personalitatii# . a"elcu


12/149

Clasiicarea enomenelor psihice

Fenomele psihice se impart in doua categorii

1) enomene psihice obisnuite;

2) enomene psihice neobisnuite.

1) ,enomele psihice obisnuite cuprind$

a) rocese psihice

b) %cti"itati psihicec) Conditii interne

d) *rasaturi psihice.


13/149

a) Procesele psihice constau in cunoasterea mediului e&terior+ captarea si prelucrarea informatiilor) # ce au o desfasurarea

discursi"a# multifa!ica# putand fi obiecti"a'subiecti"a;materiala+ sen!oriala)' ideala.

rocesele psihice se impart in doua categorii$

' Procese psihice senzoriale( materiale) care cuprind$

-en!atiile;

erceptiile;

(epre!entarile

' Procese psihice rationale( ideale) care cuprind$

andirea;

0emoria;

Imaginatia;

imbaul

b) Activitatile psihice repre!inta relatia dintre om si mediulsociocultural# ce se compune din miscari# operatii mintale si actiuni#fiind orientate catre un scop.

%cti"itatile psihice cuprind$

' 8oc;

' In"atarea;

' 0unca;

' Creatia.


14/149

c) Conditiile interne sunt acele fenomene psihice care stimulea!a sauinhiba desfasurarea proceselor si acti"itatilor psihice.

Conditiile interne cuprind$

' 0oti"atia;

' %fecti"itatea;

' ointa;

' %tentia;

' Deprinderile.

d) Trasaturile psihice se refera la personalitate si cuprindurmatoarele dimensiuni$

' *emperamentele;

' Caracter;

' %ptitudinile;

' Inteligenta;

' Creati"itatea.

2) ,enomene psihice neobisnuite sunt acele stari# trasaturi psihiceiesite din comun# care nu sunt intalnite la toti indi"i!ii umani

,le mai sunt numite fenomene parapsihologiece# intrucat acestea permit

cunoasterea realitatii pe cai e&trasen!oriale.

%ceste fenomene parasihologicese impart in urmatoarele categorii$


15/149

a) Telepatia + comunicarea intre doua persoane in afara cailorsen!oriale# ba!andu'se mai mult pe afectiune si intuitie emotionala);

b) Clarviziunea + detectarea unor obiecte acunse);

c) Criptoscopia + descifrarea unor mesae scrise acunse);

d) De a vu+ impresia subiectului are cunostiinte despre anumitepersoane# cu toate ca# nu le'a "a!ut niciodata);

e) !etrocognitia + subiectul in cau!a are capacitatea de a deslusie"enimentele biografice ale unei persoane);

f) Precognitia + subiectul in cau!a are capacitatea de a anticipae"enimentele ulterioarea);

g) Paradignoza + subiectul descopera la alta persoana anumite boli# pecare acesta nu are cunostinta despre ele);

h) !adiestezia + subiectul are capacitatea de a descoperii obiecteleascunse in pamant# fara sa foloseasca unelte specifice)

i) Psihometria+ subiectul traieste e"enimentele po"estite de altapersoana);

) Tele"inezia+ capacitatea subiectului de a muta obiectele# fara sa leatinga).

Teme pentru aplicatii practice) iecare ele" "a raspunde in scris la intrebarea $ cine sunt eu 56 dand

!ece 17 raspunsuri la aceasta# in care sa e"identie!e calitatile salefi!ice# morale# psihologie si socioculturale;


16/149


17/149

Cap. II

Ipostazele psihicului uman

Teme:

1) Iposta!ele psihicului uman+ constient# subconstient si inconstient);

2) 0ecanismele inconstiente de aparare ale egoului;

3) -tarile de constiinta modificata;

4) Caile de acces la starile de constiinta modificata.


18/149

1) A: Ipostazele psihicului uman

1) Constiinta repre!inta acel ni"el al psihicului uman care cuprindetotalitatea proceselor psihice constiente# ce asigura adaptareaindi"idului uman la mediul inconurator.

Constiinta se compune din urmatoarele elemente:

' rocese psihice sen!oriale si cele rationale# care se desfasoara subcontrol constient+ efort "oluntar);

' ,&perientele personale de "iata si acti"itate;

' Cunostiinte procedurale;

' ,ul si personalitatea indi"idului uman;

' 0odele morale'ci"ice de conduita dobandite prin educatie sisociali!are.

Din aceste continuturi ale constientului# putem desprinde cate"acaracteristici ale acesteia$

a) unctionea!a dupa principiul realitatii si al moralitatii;

b) ,ste innascut# insa se manifesta si se de!"olta numai prin relatiadintre indi"idual uman si mediul inconurtator;

c) ermite indi"idului uman# sa se adapte!e la e&igentele socioculturaleale mediului e&terior# prin cunoatere# acti"itate si creati"itate.


19/149

Constiinta indeplineste urmatoarele roluri$

(ol de adaptare a indi"idului uman la mediul e&terior# formand

starea de constiinta a subiectului+ relatia dintre subiect si mediulinconurator) ;

(ol de cunoastere a realitatii# ormand priza de constiinta a

subiectului si campul de constiinta al acestuia+ locul proceselorpsihice constiente);

(ol de orientarte a acti"itatii subiectului catre un scop# in functie detrebuintele si interesele acestuia;

(ol de reglere# planificare a acti"itatilor comple&e# ormand

e#perientele subiective ale individului uman-

(ol de anticipare a re!ultatelor acti"itatii in functie de scopurile

preconi!ate de catre subiect;

(ol creati".

2) !ubconstientul repre!inta acel ni"el psihic# care cuprinde totalitateadeprinderilor intelectuale si motorii# precum si totalitatea amintirilorbiografice# de "iata ale indi"idului uman.

Subconstientul se caracterizeaza prin$


20/149

' Cuprinde totalitatea continuturilor psihice# care au fost cand"aconstiente# iar in present# ele se desfasoara in afara controluluiconstient si pot de"eini oricand constienti!ate.

' ,ste amplasat intre constient si inconstient# care permite trecereacontinuturilor inconstiente permisi"e social in constient# indeplinindfunctia de filtru# de ce!ura pentru constient;

' ermite organi!ari si reorgani!ari ale cunostiintelor asimilate prinin"atare.

3) Inconstientul repre!inta acel ni"el psihic uman# care cuprindetotalitatea instinctelor# trebuintelor primare si dorintelor refulate decatre constient.

#nconstientul se caracterizeaza prin$

' ,ste irational# hedonic pentru ca functionea!a dupa principiul

placerii;' Creea!a "isele din timpul somnului;

' -timulea!a creati"itatea omului# datorita conflictului intrapsihicgenerat de refularea pulsiunilor inconstientului de catre constient;

' %sigura momente de insight adica descoperirea sponatana a cau!eisau solutiei la o problema comple&a;

' oate genera unele tulburari psihice+ ne"ro!e si psiho!e)# datoritaconflictului intrapsihic intens si prelungit.

1) +: (elatiile dintre constient si inconstient


21/149

,&ista trei tipuri de relatii dintre constient si inconstient si anume$

1) (elatii circulare;

2) (elatii de subordonare integrati"a;

3) (elatii de echilibru.

1) (elatii circulare arata ca# e&perientele constientului trec ininconstient si sunt trasformate in "ise# iar combinarile fantastice aleinconstientului trec in constient sub forma unor re!ultate creati"e'imaginati"e.

2) (elatii de subordonare integrative# aceste relatii repre!inta de fapt#mecanismele refularii# precum si cau!ele ne"ro!elor si psiho!elor.

3) (elatii de echilibrare* aceste relatii e&plica acele stari de constiintamodificata + hipno!a# meditatia# halucinatia si tulburarile deconstiinta)# care sunt in acelasi timp# constiente si inconstiente.

2) $ecanismele inconstiente de aparare aleegoului

Indi"idul uman elaborea!a o serie de strategii de aparare a integritatii salepsihice si anume$

' roiectia;

' ormatiunea reactionala;' (atiomnali!area;

' (egresia comportamental' afecti"a;

' -ublimarea;


22/149

' Negarea;

' (efularea.

Proiectia consta in faptul# ca unele persoane atribuie altor persoane

propiile calitati si dorinte refulate# deci cu "alente negati"e. %cestmecanism este frec"ent intalnit la acele persoane care manifesta comple&ede inferioritate.

,&emplu$ parerea unei persoane in "arsta fata de o persoana tanara sifrumoasa este tanara# dar este proasta si urata6

Formatiunea reactionalaconsta in faptul# ca o persoana manifesta reactiicomportamentale contrare dorintei sale fata de anumite obiecte# persoane

e"enimente. ,&emplu# o persoana se adreasea!a altei persoane nucumpar aceea haina # pentru ca nu imi place6 insa in realitate ii placeaceea haina# dar nu o cumpara# pentru ca nu are bani

!ationalizarea consta in faptul# ca unii oameni isi e&plica insuccesele lorsocio'profesionale# cautand un tap ispasitor# deci dand "ina pe altepersoane.

%cest mecanism este frec"ent intalnit la detinutii# care au constiinta

"ono"atie. ,&emplu$ din cau!a prietenului ? am sa"arsit aceeainfractiune6

!egresia comportamental$afectivaconsta in faptul# ca unele persoanemature sau batrane manifesta reactii comportamentale infantile# puierile#erotomaniacale in compania unor persoane mai tinere. %cest mecanisme&plica relatiile e&traconugale cu porsoanele mai tinere# sci!"etismul + opersoana se imbraca cu acele haine nespecfice "arstei sale) si ideatiaerotomana de tip narcisic + impresia unei persoane mature# ca este

simpati!ata si atrasa de o persoana mai tanara).

Sublimarea consta in inlocuirea dorintelor de natura se&uala cu aceledorinte de natura socioculuturala.

%egareaconsta in faptul # ca unele persoane refu!a sa accepte e&istentaunei realitati penibile# neplacute pentru ele.


23/149

!efulareaconsta in suprimarea unei pulsiuni antisociale sau se&uale.

Teme de laborator$

1) (eali!ati o anali!a comparati"a dintre constient si inconstient# dupaurmatoarele criterii$ continut# roluri si caracteristici;

2) ,numerati etapele formarii unei deprinderi intelectuale sau motorii;3) Definiti starea de contienta si cea de incostienta# dand e&emple;

4) Dati e&emple de raspunsuri "erbale si comportamentale# care sae"identie!e mecanismele de aparare ale egoului;

9) Dati cate trei e&emple de acti"itati psihice constiente# subconstientesi inconstiente.

3) !tarile de constiinta

-tarile de constiinta repre!inta relatia constienta dintre indi"idul uman silumea sa e&terioara# in care desfasoara di"erse forme de acti"itati.


24/149

Starea de constiinta se manifesta prin:

' %daptare la mediul e&terior;

' %utocontrol;

' Cunoasterea realitatii;

' Constiinta pre!entului.

-tarile de constiinta pot fi normale sau modificate.

Starile de constiinta modificata sunt acele stari in care subiectul se aflala frontiera dintre constient si inconstient; stare de "eghe si cea desomn; starea rationala si cea afecti"' insticti"a.

In starea de constiinta modificata# subiectul se manifesta in generalprin pierderea contactului cu realitatea# reducerea autocontrolului"oluntar# hipersugestibilitate si "orbire greoaie.

Starile de constiinta modificata cuprind:

1) -omnul;

2) isele;

3) @ipno!a.


25/149

1) !omnul este o stare re"ersibila# inconstienta# in care indi"idul rupecontactul cu realitatea.

Somnul se manifesta prin$

' -caderea treptata a reactiilor adaptati"e la mediul inconurator;

' -tarea de inconstienta;

' Cresterea pragurilor sen!oriale# precum si a timpului de reactie lastimulii e&teriori;

' Cresterea temperaturii e&tremitatilor;

' -caderea presiuni sanguine;

' (eactii motorii necontrolate;

' %ccelerarea pulsului si a respiratiei.

&a baza somnului stau urmatoarele mecanisme$

' (uperea sinapselor neuro'dendritice la ni"el cortical;

' Inschemia cerebrala temporara+ reducerea flu&ului sanguin la ni"elcerebral);

' (educerea impulsurilor ner"oase la ni"el cortical;

' Intreruperea acti"itatii electrice a scoartei cerebrale# concomitent cuintensificarea acti"itatii centrilor ner"osi subcorticali# fapt care e&plicareactiile motorii si fi!iologice din timpul somnului;

' -caderea cantitatii de lichid cefalorahidian din "entricolii cerebrali.

Starea de somn se produce in urmatoarele etape$

a) -tarea de re"erie + "isarea cu ochii deschisi);

b) -tarea de atipire adica starea de somn lucid;

c) -tarea somnului rapid# parado&al# adica starea somnului cu "isehipnagogice + absurde# incoerente);


26/149

d) -tarea somnului lent# profund# adica starea somnului fara "ise#rela&and organismul;

e) -tarea somnului cu "ise hipnapompice+ coerente# scenice).

2) isele repre!inta flu&uri de imagini mintale# care apar in starea desomn# fata de care indi"idul nu le poate diria# manipula in directiaintereselor sale.

'isele se caracterizeaza prin:

' %econgruenta# adica imaginile din "ise nu corespund intotdeauna#cu e&perientele subiecti"e ale indi"ului# desi ele pot a"ea odesfasurare scenica# coerenta# fapt care e&plica caracterul absurd al"iselor;

' Discontinuitatea in sensul# ca imaginile din "ise trec spontan de la otematica somniala la alta# fapt care e&plica caracterul incoerent al"iselor;

' Nesiguranta cogniti"a adica imaginile din "ise sunt sterse#fragmentare# "agi.

'isele se produc in urmatoarele etape:

a) Interpretarea adica trecerea de la continutul latent al "iselor+ tema"isului) la continutul manifest al "iselor+ imaginile "isului);

b) "laborarea trecerea de la continutul manifest la cel latent al "iselor;

c) Deplasarea consta in trecerea "iselor de la o tema somniala la alta;d) Condensarea consta in asocierea mai multor teme intr'o singura

imagine.

&a baza viselor stau urmatoarele mecanisme:


27/149

Interpretarea subcorticala si inconstienta a stimularilor e&terioare sau

interioare din timpul somnului. De e&emplu# sen!atia de urinare dintimpul somnului este con"ertita in imagini erotice# prin fenomenul dementatie+ asocierea stimulului cu imaginea din timpul somnului);

Combinari absurde intre e&perientele sen!oriale ale indi"ilui

%socierea ideilor afectogene cu imaginile din "ise;

-atisfacerea onirica+ imaginara) a dorintelor refulate in starea de

"eghe de catre constient.

3) /ipnoza este o stare de constiinta modificata# in care subiectul se aflaintr'o stare intermediara intre starea de constiinta si cea deinconstienta.

#n hipnoza( subiectul se manifesta prin:

' -tare de rela&are profunda;

' 0odificari "egetati"e;

' -tare cataleptica + hipetonie musculara# dandu'I subiectului sen!atiade ingreunare a e&tremitatilor);

' @ipersugestibilitate# in care subiectul e&ecuta imperati"elehinoti!atorlui;

' (educerea campului de constiinta# concomitent cu cresterea

concentrarii atentiei pe o tema impusa de hipnoti!ator;' (educerea reglaelor "oluntare + autocontrol constient);

' Cresterea combinarilor imaginati"e;

' Dismne!ia posthipnotica# in care subiectul nu'si mai aduce aminte# ces'a intamplat cu el in transa hipnotica.


28/149

ecanismele hipnozei sunt urmatoarele:

Inhibarea unor !one corticale# concomitant cu cresterea e&citabilitatiicorticale ale altor !one corticale;

0oti"area subiectului de a uca anumite roluri;

-ugestia; Instruirea subiectului pentru hipno!a;

%cceptarea de catre subiect# pentru a fi hipnoiti!at.

*ipnoza are urmatoarele avantae si dezavantae:

Avanta%e$

' (educerea stressului si a an&ietatii;

' ,liminarea ideilor obsessi"e;

' Deblocare intelectuala;

' %meliorarea starii de isterie si cea de depresie.


29/149

Dezavanta%e$

' (egresia comportamental'a afecti"a+ infantilism);

' I!olare sociala;

' -ugestibilitate;

' Depersonali!area.

rof. Cocos!ergiu Iulian

Cap. III.


30/149


31/149


32/149

1) Iritabiliatea este reactia intregului organism la actiunea unui stimulbiologic necesar# care este nespecifica# difu!a si generali!ata.,&emple$ sen!atia de foame# de sete# de placere erotica# etc.

! )ensibilitatea este propietatea psihica a organismului de a discriminastimulii biologici necesari de cei indiferenti, prin intermediul organelor desimt.

-ensibiltatea se caracteri!ea!a prin urmatoarele$

' ,ste o rectie specifica# re"ersibila a organismului la actiunile tuturorstimulilor# indiferent de importanta lor biologica;

' )e realizeaza prin intermediul analizatorilor;

' )-a dezvoltat din necesitatea discriminarii stimulilor biologici necesari fatade cei indiferenti.

#! *xcitabilitatea reprezinta reactia specifica la actiunea unui stimul. *xemplu+rectia analizatorului vizual la stimului luminos, etc.

%! $otricitatea reprezinta totalitatea miscarilor si coordonarilor senzorio-motorii ale organismului, precum si deplasarea organismului in mediulinconurator mersul, apucarea obiectelor, comprehensiunea, agatarea, etc.!

&! )enzatiiile constau in transmiterea excitatiilor la centrii nervosi corticali,unde sunt transformati in imagini ale obiectelor.

-en!atiile repre!inta procese psihice primare# care reflecta insusirile fi!ice#i!olate ale obiectelor si fenomenelor# cu autorul unui singur anali!ator.

,le se caracteri!ea!a prin urmatoarele$

' -unt imagini primare simple unimodale+un singur anali!ator);

' Opreaza cu insusiri izolate ale obiectelor, realizand analiza senzoriala aleacestora;

' u pot fi modificate voluntar;

' )e realizeaza aici, acum, asigurand constiinta prezentului;


33/149

' Are la baza constiinta, asigurandu-i claritatatea imaginilor senzoriale siacuitatea acestora.

0. $ecanismele senzatiilor

-en!atiile au la ba!a urmatoarele mecanisme$

1) Codificarea;

! Recodificarea;

#! /ecodificarea;%! "onexiunea inversa.

0! Codificarea se realizeaza la nivelul receptorului fiecarui analizator, carecapteaza energia de excitatie si o transforma in impuls nervos, prindepolarizarea membranei neuronale.

(eceptorii se caracteri!ea!a prin$

' -unt sensibili numai la stimuli specifici acestora si insensibili la stimulinespecifici acestora;

' /epolarizare, transductivitatea adica ionii de sodiu ies la suprafatamembranei neuronale, iar cei de calciu si magneziu intra in interiorulacestuia, care genereaza un impuls nervos si se propaga pana la centrinervosi.

! Recodificarea se realizeaza la nivelul fibrelor nervoase aferente, care consta inselectia influxurilor nervoase in functie de valoarea lor adaptativa, adica acele

influxuri nervoase fara valoare adapatativa pentru organism raman la nivelulcentrilor nervosi subcorticali asigurand tonifierea organismului, iar celeadptativie sunt transmise la centri nervosi corticali.

#! Decodificarea se realizeaza la nivelul centrilor nervosi corticali in careinfluxurile nervoase sunt transformate in imagini ale obiectelor si senzatiilor.


34/149

Centrii ner"osi se compun dintr'un nucleu si o arie de asociere cu alticentrii ner"osi .

Nucleul sen!orial cuprinde o arie motorie care asigura motilitatea

anali!atorului si o arie sen!oriala# care asigura receptia stimulilor.4) Cone#iunea inversase reali!ea!a prin intermediul fibrelor ner"oase

eferente# care asigura reglarea functionala anali!atorului# in functie decalitatile stimului.

%cest mecanism e&plica legea pragurilor absolute# legea adaptarii si legeacontrastelor sen!oriale.

'. Propietatile senzatiilor

ropietatile sen!atiilor depind de propietatile stimulului si sunt urmatoarele$

1) Calitatea sen!atiilor;

! Intensitatea senzatiilor;

#! /urata senzatiilor;

%! 1onul afectiv.

0! Calitatea senzatiilor reprezinta capacitatea lor de a fi specificeanalizatorului si stimului.

%ceasta trasatura depinde de urmatorii factori$

' *ipul de receptor si stimul;

' (ocalizarea receptorilor;

' *nergia specifica a receptorilor si fibrelor nervoase;

' "aracteristicile morfofunctionale ale receptorilor.

! Intensitatea senzatiilor depinde de intensitatea stimului


35/149

%ceasta propietate depinde de urmatorii factori$

' %mplitudinea influ&urilor ner"oase;

' 2rosimea fibrelor nervoase;

' umarul fibrelor nervoase;

' 2radul de excitabilitate a sistemului nervos central )..". !.

#! Durata senzatiilor se refera la intinderea in timp a senzatiilor, in functie dedurata actiunii stimulului

%ceasta calitate arata# ca nu intotdeauna sen!atiile dispar odata cuincetarea actiunii stimulilor. Imaginile care persista si dupa incetarea

actiunii stimulilor se numesc imagini consecuti"e sau efecte de remanenta.4) Tonul aectiv al senzatiilor repre!inta proprietatea sen!atiilor de a

produce reactii emotionale pacute sau neplacute# comportamente deatractie sau respingere# in functie de starea moti"ationala aorganismului.

. Clasiicarea senzatiilor

-en!atiile se clasifica dupa urmatoarele criterii$

1) Dupa anali!ator;

! /upa distanta de contact dintre stimul si analizator;

#! /upa localizarea receptorilor;

%! /upa tipul de stimul;

&! /upa relatiile dintre analizatori.

0! Dupa analizator, desprindem analizatorul+

' 3isual;

' Auditiv;


36/149

' Olfactiv;

' 2ustativ;

' "utanat.

! Dupa distanta de contact dintre analizator si stimul, desprindem+

' 1elereceptorivaz, auz si olfactie!

' 1angoreceptori simt tactil si gust !

#! Dupa localizarea receptorilor, desprindem+

' *xteroceptori vaz, auz, olfactie, gust si simt tactil !

' Propioceptori schema corporala, 4inestezie!;' Interoceptori foame, sete, sexualitate, etc. !

%! Dupa tipul de stimul, desprindem

' )timul mecanic;

' )timul electric;

' )timul chimic olfactie si gust!;

' )timul biologic foame, sete!.

&! Dupa relatia intre analizatori, desprindem

' senzatii unimodale un singur analizator!;

' senzatii plurimodale senzatii produse de mai multi analizatori!

. 2egile senzatiilor

egile sen!atiilor sunt urmatoarele$

1) legea intensitatii;


37/149


38/149

Pragul operationalconsta in discriminarea stimulilor. %ceasta lege arataca# cu cat pragul unui stimul este mai mare# cu atat sensibilitateaanali!atorului este mai mica.

2) Legea adaptarii senzoriale consta in modificarea sensibilitatiianali!atorului la actiunea prelungita a stimulului# in sensul cresteriisau scaderii ei.

a un stimul cu intensitate mare# sensibilitatea scade# iar la un stimul cuintensitate mica# sensibilitatea creste.

3) Legea constrastului senzorial este capacitatea anali!atorului de adiscrimina doi stimuli cu calitati si intensitati diferite# care actionea!a

in acelasi timp.Contrastul poate fi simultan sau succesi"

Constrastul simultan consta in discriminarea a doi stimuli diferiti# careactionea!a in acelasi timp asupra anali!atorului.

Constrastul succesi" consta in discriminarea stimulilor care actionea!a unuldupa altul asupra anali!atorului.

4) Legea sensibilizarii consta in cresterea sensibilitatii anali!atorului#ca urmarea stimularii altui anali!ator .

&! Legea depresiei scaderea sensibilitatii analizatorului, ca urmare astimularii altui analizator.

'! Legea sinesteziei consta in aparitia senzatiei intr-un analizator, caurmarea stimularii unui alt analizator.

5! Legea compensatiei consta in cresterea sensibilitatii unui analizator, ca

urmare a pierderii sensibilitatii altui analizator.6! Legea semnificatiei un stimul slab, insa semnificativ pentru organism

este mai repede detectat decat un stimul putenic, dar nesemnificativ.

7! Legea conditionarii sociale consta in aparitia unor senzatii specificomului cum ar fi pipaitul, ascultarea, senzatii profesionalizate si cititul.


39/149

Perceptiile

Teme:

1. Caracteri!area si de!"oltarea perceptiilor;

2. 0ecanismele perceptiilor;

3. Determinantii perceptiei;

4. egile perceptiilor;

9. ormele perceptiilor.

1. Caracterizarea si dezvoltarea perceptiilor

erceptia este procesul psihic sen!orial care asigura constiintaintregralitatii si unitatii insusirilor obiectelor cu autorul mai multoranali!atori.

erceptia spre deosebire de sen!atii se caracteri!ea!a prin$

,ste o imagine primara comple&a# unitara# integrala# redand toate

insusirile fi!ice ale obiectelor concrete;

,ste o imagine inferentiala# intrucat prin perceptie indi"idul recunoasteobiectul# chiar si in conditiile in care din el lipsesc unele elementenesemnificati"e # a"and la ba!a schema percepti"a a obiectului;

,ste o imagine categoriala# intrucat prin perceptie indi"idul raportea!a

obiectul la categoria sa din care face parte;

,ste o imagine automati!ata adica in general perceptia se produce

spontan# in afara controlului constient # nea"and la ba!a un anumit scop;

,ste o imagine plurimodala#adica in actul perceptiei sunt antrenati mai

multi anali!atori;

erceptia se de!"olta in urmatoarele etape$


40/149

' *recerea de la anali!a insusirilor fi!ice ale obictelor prin sen!atii lasinte!a lor prin perceptii;

' ormarea schemelor percepti"e + e&erienta anterioara cu obiecte)#

asigurand constanta percepti"a a obiectelor;' Interpretarea si anticiparea percepti"a adica obiectul capata o anumita

semnificatie pentru acti"itatea indi"idului uman;

' ormarea comple&elor polisen!oriale.

erceptia implica urmatoarele comportamente$

Detectarea si diferentierea obiecteor;

(ecunosterea obiectelor pe ba!a schemelor percepti"e;

-electia obiectelor in functie de semnificatia lor pentru acti"itateaindi"idului uman;

Corectarea imaginilor deformate ale obiectelor+ ilu!iile percepti"e).

0. $ecanismele perceptiei

0ecanismele perceptiei asigura cunoasterea obiectului# constantapercepti"a si corectarea imaginilor deformate.

0ecanismele perceptiei se impart in doua categorii$

1) 0ecanisme sen!oriale ale perceptiei.

2) 0ecanismele intelectuale ale perceptiei.

1) $ecanismele senzoriale ale perceptiei sunt urmatoarele$a) *iparele sen!oriale;

b) Intregul;

c) ,&plorarea percepti"a


41/149


42/149

' 0anipularea obiectelor

,&plorarea obiectelor se reali!ea!a dupa urmatoarele principii$

rincipiul di"ersificarii obiectelor;

rincipiul semnificatiei obiectelor;

rincipiul !onelor informati"e+ !ona care ofera o cantitate mare deinformatii)

rincipiul tolerantei+ corespondenta intre cantitatea de informatie sicapacitatea de receptie a subiectului);

rincipiul e&tensiei sen!oriale+ antrenamentul polisen!orial inpercepti"e)

$ecanismele intelectuale ale perceptiei cuprind$

a) %tributele distincti"e;

b) rototipurile;

c) %nticiparea.a) %tributele distincti"e constau in recunoasterea obiectelor dupa

trasaturile specifice ale acestuia# ba!andu'se pe compararea obiectelor;

b) rototipurile constau in raportarea obiectului la categoria sa de obiecte#prin schemati!are+ detectarea insusirilor comune ale obiectelor);

c) %nticiparea inseamna a pre"edea e"enimentele ulterioare.

'. Determinantii perceptiei

Determinantii perceptiei sunt urmatorii $

1) Determinanti e&teriori;


43/149

2) Determinanti interiori .

Determinantii e#teriori perceptieicuprind$

a) Intensitatea moderata a stimulului;

b) Durata optima stimului;

c) (aporturile temporal'spatiale ale stimulilor;

d) amiliaritatea cu stimulul.

Determinanti interior cuprind$

a) -emnificatia stimulului;

b) Concentrarea atentiei;

c) rofesia si cultura subiectului

d) ,&perienta cu obiectul.

. 2egile perceptiei

egile perceptiei sunt urmatoarele$

1) egea integralitatii percepti"e;

2) egea structuralitatii percepti"e;

3) egea selecti"itatii;

4) egea proiecti"itatii;

9) egea constanteipercepti"e.


44/149

1. egea integralitatii percepti"e consta in crearea unei imagini completedespre obiect.

2. egea structuralitatii consta in relatia dintre obiectul perceptiei si campul

perceptiei in care apare el.3. egea selecti"itatii percepti"e consta in retinerea obiectelor in functie de

interesele subiectului;

4. egea proiecti"itatii percepti"e consta in faptul# ca imaginea seproiectea!a la ni"elul creierului# apoi la ni"elul obiectului.

9. egea constantei percepti"e consta in recunoasterea obiectului# chiar siatunci cand el si'a modificat forma si conditiile de perceptie.

. ,ormele perceptiei

ormele perceptiei se impart in doua categorii $

1) orme simple ale perceptiei;

2) orme comple&e ale perceptiei

1.,ormele simple ale perceptieise refera la organele de simt carereflecta obiectul in integralitatea sa.

2. ormele comple#e ale perceptieicuprind$

a) perceptia spatiului;

b) perceptia timpului;

c ) perceptia miscarii

a) Perceptia spatiului

-patiul este locul unde se desfasoara o succesiune de e"enimente.

-patiul poate fi$

' i!ual;


45/149

' %uditi";

' *actil'Aineste!ic .

' !patiul vizual se refera la dimensiunile si caracteristicile spatiale ale

obiectelor # cum ar fi$ marime# forma# distanta# directia# relief# po!itia#etc.

-patial "i!ual poate fi$

Bidimensional;

*ridimensional.

-patiul bidimensional se refera la po!itia obiectelor in spatiu+ lateralitate#

coordonare sus'os);

-patiul tridimensional se refera la "olumul si distanta obiectelor

-patiul "i!ual are urmatorii indicatori# care asiguara constanta percepti"a$

0onoculari.

Binoculari.

Indicatorii+ repere "isual' perceti"e) monoculari sunt urmatorii$

0arimea obiectelor;

-uperpo!itia obiectelor+ umbra obiectelor);

radientul de te&tura+ detaliile obiectelor in functie de distanta la carese afla);

Contrastele cromatice al obiectelor;

arala&a de miscare + ilu!ia miscarii obiectelor in timp ce noi dedeplasam);

erspecti"a lineara + liniile paralele la o anumita distanta# par sa seapropia);


46/149


47/149


48/149

Teme : 1 .Caracterizarea reprezentarilor

2 .Proprietatile reprezentarilor

3 .Tipurile reprezentarilor

Caracterizarea reprezentarilor

(epre!entarile propriu'!ise sunt o componenta stabila si cu ponderedeosebita a

acti"itatii noastre mintale .(epre!entarea este parte integranta a inteligentei siea

poate fi interpretata ca procesare si operare cu simboluri.

(epre!entarea este imaginea sau modelul informational intern #actuali!at# al unor obiecte # fenomene # e"enimente #situatii # etc. #care aufost percepute anterior # dar care in momentul dat iti pot lipsi din campulsen!orial . %sadar # fata de perceptie # care ne furni!ea!a informatii numaidespre obiectele si fenomenele reale pre!ente # care actionea!a inmomentul dat asupra anali!atorilor nostri # repre!entarea ne ofera astfel deinformatii si in absenta obiectului de referinta .

(epre!entarea este si procesul de producere si utili!are mentala aimaginilor unor obiecte in absenta lor .

(epre!entarea atat ca produs cat si ca proces #are la ba!a douasurse$

' memoria de lunga durata


49/149

' imaginatia.

0emoria este cea care inmaga!inea!a # pastrea!a si reactuali!ea!ainformatia structurata initial in imagini recepti"e . %stfel#inca inainte dede!"oltarea imaginatiei # repre!entarea de"ine posibila datorita fi&arii #maimult sau mai putin fidele si durabile a continutului informational furni!at deperceptie .

(epre!entarile generate de imaginatie se pot referi atat la obiecte reale+e&. repre!entari despre obiecte si locuri pe care nu le'am perceputniciodata ca atare # dar despre care am citit sau am au!it po"estindu'se)#cat si la obiecte ideale # pe care abia urmea!a sa le cream sau care nu pot

dobandi realitate sensibila +e&. repre!entarile personaelor sau intamplarilordin basme).

ormarea repre!entarilor are un caracter acti" si selecti". Chiar siatunci cand nu ne propunem in mod e&pres retinerea # pentru u!ul ulterior#a imaginii obiectului pe care il percepem in momentul dat # iar

repre!entarea se constituie pe cale neintentionata +in"oluntara)# continutulsau "a fi acti" prelucrat si filtrat de structurile e&perientei cogniti"eantarioare si de starile afecti"'moti"ationale.

In organi!area si sistemati!area lor interna #repre!entarile seierarhi!ea!a pe doua coordonate +a&e)$

a)calitatea semantica a informatiei selectate

'inalt rele"ante+care se apropie de notiuni)

'mediu rele"ante

'slab rele"ante+care se intersectea!a cu perceptiile)

b) gradul de generalitate


50/149

'repre!entari indi"iduale#particulare sau de specie+e&.repre!entarea unui trandafir)

'repre!entari generale sau de clasa+e&. (epre!entarea unei flori in

general#cu elemente comune tuturor speciilor)

Proprietatile reprezentarilor

roprietatile repre!entarilor sunt urmatoarele $

1. Intensitatea ;2. -tabilitatea ;3. radul de completitudine ;4. radul de rele"anta ;9. radul de generalitate ;. Caracterul legaturii designati"e ;

1) Intensitatea e&prima forta sau pregnanta imaginii care see"identia!a # in "i"acitate # prospetime # claritatea liniilor de contur sicontrastul figura'fond ;

In plan neurofi!iologic # intensitatea repre!entarii este conditionata degradul de conser"are # in memoria de lunga durata # a urmei perceptiei


51/149


52/149

imaginea'repre!entare selectea!a si reflecta insusirile repetabile si comuneale obiectelor subsumand un numar de ca!uri asemanatoare.

radul de generalitate al unei repre!entari este determinat de

di"ersitatea situatiilor si de numarul ca!urilor indi"iduale intalnite ine&perienta percepti"e anterioara subiectului .

) Caracterul legaturii designativeeste foarte important pentrudefinirea repre!entarii si stabilirea locului ei in cadrul acti"itatii cogniti"e.egatura designati"e se refera la modul in care se stabilestecorespondenta semantica intre ceea ce numim model informational intern+imagine # schema # simbol) si relitatea obiecti"a e&terna .

,a se poate reali!a in doua forme$

'directa sau nemilocita ;

'indirecta sau milocita ;

rima este proprie sen!atiei si perceptiei si presupune stabilirea unuicircuit informational direct +actual) intre subiect si obiect.

Cea de'a doua forma este proprie repre!entarii si # intr'un grad mai inalt #gandirii.Consta intr'un ansamblu de transformari aplicate #nu directobiectului real # ci imaginii lui percepti"e # asa cum s'a fi&at si s'a pastrat eain memoria subiectului .

Tipurile reprezentarilor


53/149

rincipalele criterii prin care se diferentia!a tipurile de

repre!entari sunt urmatoarele $

1. 0odalitatea sen!oriala ;2. Domeniile de referinta cogniti"e ;3. radul de generalitate ;4. radul de comple&itate ;9. -ursa generati"a ;. 0odul de generare+producere) ;


54/149

2 . Dupa criteriul Domeniilor de reerintacogniti"e distingem $

'repre!entari stiintifice +in matematica #biologie #geografie#fi!ica#etc);

'repre!entari tehnice +mecanisme #componente #agregatemecanice);

'repre!entari artistice +literare #plastice #mu!icale) ;

'repre!entari religioase +legate de di"initate #de "iata de apoi #deritualuri)

3 . 4radul de generalitatepermite diferentierea repre!entarilordupa sfera de cuprindere #rele"andu'se astfel $

'repre!entari indi"iduale ;

'repre!entari de specie ;

'repre!entari de gen +clasa )

4 . Dupa Domeniile de reerinta cognitiveidentificam $

'repre!entari simple +un singur obiect sau o singura insusire ) ;

'repre!entari comple&e +mai multe dimensiuni sau mai multeobiecte ) .


55/149

9 . !ursa generative conduce la delimitarea a doua criterii $

'repre!entari ale memoriei ;

'repre!entari ale imaginatiei .

. $odul de generare 5producere )are doua criterii $

'repre!entari "oluntare +intentionate) ;

'repre!entari in"oluntare +neintentionate ).

< . Dupa Dimensiunea static'dinamica gasim doua criterii $

'repre!entari statice care ne redau obiectul intr'o singuraiposta!a ;

'repre!entari dinamice ne redau figura intr'o succesiune de po!itiisi stari posibile.

Cap I

$ecanisme superioare de prelucrare si


56/149

transormare a inormatiilor

I . 4andirea

Teme :

1 . Caracterizare generala -

0 . !tructura psihologica interna a gandirii -

' . ,orme modale de procesare&integrare a inormatiei la

nivelul gandirii -

. 4andirea ca activitate speciica de rezolvare a

problemelor -

1.Caracterizare generala

*ermenul ca atare de andire a patruns in psihologie prin intermediul

filo!ofiei si al logicii si a fost asociat cu anumite forme ale acti"itatiimentale'de a opera cu concepte # cu abstractiuni # de a udeca # de arationa si de a genera cunostinte .

sihologii # trecand la studiul ei e&perimental si de obser"atie # auconstatat ca gandirea pre!inta in sine o realitate astfel $

' in plan indi"idual+in raport cu sarcini si situatii di"erse);' in plan interindi"idual +in raport cu una si aceeasi sarcina) ;' in plan istoric +in raport cu diferite epoci istorice ) ;

' in plan ontogenetic +in raport cu diferite perioade de "arsta si stadiie"oluti"e ale indi"idului ).

%stfel # pentru a intelege atributele logice prin prisma carora definimgandirea trebuie sa ne raportam la anumite coordonate # din care sadesprindem anumite caracteristici semnificati"e # care # luate impreuna potapro&ima comple&itatea e&traordinara a gandirii $


57/149

' a) Coordonata interactiunii relectorii subiect&obiect5lumeae#terna)-

' b) Coordonata imormational&negentropica-' c) Coordonata actionala-' d) Coordonata genetica'a) Coordonata Interactiunii relectorii subiect&obiectne obliga

sa recunoastem ca gandirea repre!inta una dintre cele mai importante"erigi de legatura ale omului cu lumea e&terna#repsecti"#ca ea este oforma specifica de reflectare in plan subiecti" a acestei lumi si apropriului eu .%re un caracter milocit #generali!at#esential si abstract.

,a este reflectare subiecti"a# in forma ideala a proprietatilorgenerale#esentiale#necesare ale obiectelor si fenomenelor e&terne si alerelatiilor legice dintre acestea.

b) Coordonata inormational&negentropicadefineste informatiaproprie a continutului gandirii si dimensiunile generalitatii siesentialitatii .%ceasta inseamna ca gandirea se constituie si searticulea!a in plan operational pe masura introducerii criteriilorgeneralitatii #rele"antei#repetabilitatii si a esentialitatii .%stfel conformacestei coordonate gandirea este o organi!are specifica a imformatieila ni"elul creierului uman #ba!ata pe criterii si principii logico'gramaticale de ordin sintactin#semantic si pragmatic.

Continutul gandirii trebuie pri"it prin aceasta coordonata ca unansamblu structurat de imformatii codificate prin intermediul limbauluinatural +cu"inte'notiuni) sau a limbaelor formale +logic#matematic) .

c) Din punct de "edere al Coordonatei actionale ba!a si punctulde plecare al gandirii il repre!inta schemele si operatiile din planul

e&tern# cu obiectele si lucrurile din campul sen!orial apropiat.%stfelactiunile directe +apucare #prindere #aruncare#impingere#comparare#masurare#grupare clasificare) se interiori!ea!a sise transforma in actiuni mentale ce "or genera scheme operatorii alegandirii .Din punct de "edere cronologic actiunea e&terna "a precede si"a pregati procesul intern de gandire si "a pregati actiunea in plane&tern cu finalitate adaptati"a .


58/149

d) Coordonata geneticaabordea!a gandirea nu numai la unmoment dat ci si in dinamica si de"enirea sa .De"enirea gandirii se

reali!ea!a in doua planuri $Istoric si Ontogenetic .%stfel fiecare etapa dinde!"oltarea genetica a gandirii se spriina si "a fi conditionata de ni"elule"olutiei istorice si culturale anterioare .-i in"ers #e"olutia istorica a gandirii"a fi conditionata de functionarea gandirii la ni"el indi"idual.

%ceasta coordonata se reali!ea!a pe ba!a interactiunii dintre factoriiereditari si factorii de mediu.

0 . !tructura psihologica interna a gandirii

-tructura psihologica interna a gandirii cuprinde doua componenteprincipale $

' a) Componenta operatorie' b) Componenta imormationala 5de continut)

a) Componenta operatoriearata ca transformarea se reali!ea!ade catre operator si poate imbraca forme instrumental'logice diferite$

' transformare cantitati"a +diminuare#multiplicare'comprimare )

' transformarea calitati"a + interschimbabilitate modala#transformarea informatiei sen!oriale in informatieconceptuala#transformarea modelului imformational intern in act

comportamental e&tern )' transformarea relationala + mai mic decat #egal cu#inclus in#care

duce la # re!ulta ca#etc ).

Din punct de "edere al componentei operatorii gandirea esteprocesual dinamica #o inlantuire orientata de operatii#care porneste de la o


59/149

stare initiala si se desfasoara in directia unei stari terminale +re!ultat#produs). Operatiile mentale au un caracter ideal si se caracteri!ea!aprintr'o serie de proprietati specifice precum $

'(eversibilitateaeste cea mai importanta dintre aceste proprietati siconsta in doua transformari $ una care trece situatia intiala intr'o oarecarestare finala si alta indirecta # cu sens opus care permite re"enirea pe planmental la situatia intiala .

'(ele#ivitatea este o transformare identica de raportare a obiectului lael insusi +a este identic cu a #sau matematic$ a este congruent cu a ).

'!imetria desemnea!a posibilitatea permutarii termenilor fara amodifica identitatea lor mentala + schimbarea po!itiei a doua obiecte nuduce la anularea relatiei de egalitate dintre ei )

'Asociativitatea reflecta e&istenta unui anumit grad de liberatate ininteriorul operatiilor gandirii facand posibila modificarea transformarilormentale fara a influenta re!ultatul final .

'Tranzitivitatea reflecta posibilitatea de deductie a unei egalitati dintr'oalta egalitate + daca a b si bc ac).

Componenta operatorie face ca operatiile sa se coordone!e si sa seechilibre!e reciproc#generand posibilitatea ca transformarile sec"entialesa aiba o finalitate unitara .

b) Componenta imormationala 5de continut ) .


60/149

Din acest punct de "edere gandirea nu este o desfasuraremecanica de operatii pure#ci are ca sursa primara de continuturi lumeae&terna #iar i!"orul lor de alimentare directa il repre!inta datele sen!oriale .

,lementele de ba!a ale structurii ei sunt$' Notiunea +ca element de ba!a al continutului )

' 8udecata

' (ationamentul

/ltimele doua fiind elemente supraordonate de rang cogniti" superior .

6otiunea #odata elaborata se include in structura de continut stabilal gandrii #oferind un material calitati" superior de lucru .%stfel atitudinea sicomportamentul fata de realitate "or a"ea trasaturi diferite atunci cand se"or intemeia pe o notiune comparati"e cu situatia cand pe prim plan ar fi omediere sen!oriala .

Dupa natura continutului notiunile au fost impartite in doua notiuni$

'Concrete +notiunea de casa #de floare#etc)

'%bstracte + care sunt imposibil de repre!entat cum ar fi$libertate#de!"oltare #intelepciune #contradictie).

Cea mai buna modalitatea de a de!"alui si a pune in circuitul actualcontinutul unei notiuni este definitia.

7udecata este o componenta de continut a gandirii putand fi stocata

in memorie pentru u!ul ulterior . ,a se integrea!a in memorie la un ni"elsuperior fata de notiune. %re o "aloare superioara in comparatie cunotiunea #refletand realitatea mai complet in mod dinamic si relational . ,apreci!ea!a continutul notiunii afirmand sau negand ce"a despre altce"a+emnul nu este bun conducator de electricitate # -telele sunt corpuriceresti # Omul nu este patruped ).


61/149

Daca legatura afirmata de udecata se regaseste in realitate #atunciudecata este ade"arata iar daca nu se regaseste este falsa.

(ationamentul determina o atitudine de rang superior a subiectuluifata de realitate #de!"oltand aspecte de ordin relational si interactional#comple&e + corespondente spatio'temporale #succesiuni#probabilitati#cau!alitate ).

Din cau!a faptului ca este atat de comple "olumul pe care'l ocupain cadrul gandirii este relati" mai sca!ut decat cel al udecatilor si cu atatmai mult decat cel al notiunilor .Din punct de "edere cantitati" doar unnumar mic de rationamente se stochea!a in continutul latent al gandiriipentru u!ul ulterior.

' . ,orme modale de procesare&integrare a inormatiei la

nivelul gandirii

andirea nu urmea!a o traiectorie unica si liniara. ,a cuprinde treiforme+directii ) modale ale procesarilor si anume $

' a) ,orma de procesare inductiva

' b) ,orma de procesare deductiva

' c) ,orma de procesare analogica

a) Procesare inductivaeste nemilocit stimulata si sustinuta deperceptii si repre!entari si actionea!a initial asupra obiectelor sifenomenelor concrete .Ca urmare "a a"ea un sens ascendent de la


62/149

indi"idual +particular) catre general +uni"ersal)#de la intamplator catrenecesar +legic).

andirea departaea!a in inductie trei genuri$

1) ,ormarea de concepte.rocesarea informatiei este inducereaunei proprietati de la o parte a elementelor unei multimi la intreagamultime.De e&emplu# constatand ca toate corpurile metalice conduccurentul electric e&tindem aceasta proprietate# spunand ca toatemetalele sunt bune conducatoare de electricitate.

2) -tabilirea anumitor 8Invarianti de raport9.-ubiectii suntfocali!ati nu asupra obiectelor in sine#ci asupra raportului care sestabileste intre ele pe ba!a unui criteriu$ De ordine #de distanta #deforma #de culoare #de subordonare #etc.

Din cele de mai sus se desprinde regula$ aloare desemnali!are in cadrul seriei se distribuie alternati" primului stimul# apoiultimului; celui de'al doilea# apoi penultimului# etc.6

3) Inductia structurilor consta inrele"area unei relatii specifice

intre doua elemente si generali!area ei asupra altor elemente. +Dee&emplu in ca!ul familiei patratelor a"em structura de forma #datade relatia de egalitate a laturilor si unghiurilor . In pofida "arietatiimarimii sau culorii# structura forma patrataramane in"ariabila.

b) Procesarea de tip deductiv .Caracteristica generala a acesteiprocesari este aceea ca are un sens descendent$ porneste de lageneral + un principiu#o regula o idee#etc.) si merge spreparticular#indi"idual. -chema logica pe care se intemeia!a procesarea


63/149

deducti"a este principiul Cea ce se aplica uni"ersalului #se aplica sifiecarui ca! indi"idual in parte .

Dupa structura si comple&itate procesarea deducti"a se

reali!ea!a in trei forme $

1) rocesarea deducti"a imediata se caracteri!ea!a prin stabilireaunei legaturi intre udecata premisa si udecata conclu!ie .Corectitudineaprocesarii in acest ca! este determinata cu precadere de respectareaconditiei de distribuire a termenilor.

2) rocesarea de tip silogistic reali!ea!a un rationament deducti"imediat alcatuit doar din trei propo!itii +udecati) dintre care doar douasunt premise #iar a treiaEconclu!ia . Din punct de "edere structural#silogismul #se concreti!ea!a in constructii de tipul $

-Toti oamenii sunt muritori.

- Socrate este om.

-Socrate este muritor .

3) rocesare deducti"'liniara .(eali!ea!a o transformare de tiptran!iti".(ationamentul pe care se intemeia!a are doua premise #fiecaredintre ele e&primand o relatie dintre doi termeni$

-Petre este mai harnic decat Vasile.

-Ion este mai lenes decat Vasile.

-Care este cel mai harnic?

(aspunsul corect este $ Petre este cel mai harnic.


64/149

c) Procesarea analogica .,a poseda atributul operational specific de a e&trage sugestii

de re!ol"are a unei probleme de un anumit tip sau dintr'un anumitdomeniu# din re!ol"area unei probleme de un alt tip sau dintr'un altdomeniu# de a gasi criterii pentru formularea unei e&plicatii comunepentru o categorie de fenomene .

-pre deosebire de procesarea deducti"a # in procesareaanalogica#legatura dintre premise si conclu!ie are un caracter ipotetic#probabilist si nu unul strict necesar .

*rainicia ei "a depinde de insusirile comune #de natura insusirii

transferate si de $

'radul de esentialitate;

'radul de di"ersitate ;

'radul de repre!entati"itate.

. 4andirea ca activitate speciica de rezolvare a problemelor

Domeniul specific in care se acti"ea!a si se pun in relatie finala toate

componentele gandirii il constituie re!ol"area problemelor in senslarg .roblema sau -ituatia problematica6 repre!inta stimulul autentic aloricarui proces "eritabil de gandire.

Depasirea obstacolelor #iesirea din impasuri #gasirea raspunsurilor lanumeroase intrebari De ce56 si Cum56 etc. reclama iesirea din si


65/149

depasirea limitelor datelor sen!oriale imediate si trecerea la o acti"itatementala de un ni"el superior de natura general abstracta cu organi!are sidesfasurare discursi"a #cuprin!and toate coordonatele spatio'temporale.

%ceasta este gandirea #cu functia sa principala'cea re!oluti"a.

Dinamica de rezolvare a problemelor

(e!ol"area unei probleme in sensul in care am definit'o mai sus#are un caracter procesual'sec"ential#e"identiand mai multe "erigi+etape)pe care le pre!entam mai os $

a) Procesul initial+imput translation)#care consta in reali!arearepre!entarii interne a spatiului ambiant6 cu rele"area in cadrul lui aspatiului problematic .In functie de modul in care se structurea!arepre!entarea interna#subiectul "a pune in relief #"a estompa sau "aelimina din campul lui de actiune solutia problemei .

b) Activitatea de raspuns./rmea!a formarii repre!entarii interne.,a se concreti!ea!a in alegerea unei metode particulare dere!ol"are.

c) Aplicarea metodei alese si controlarea gradului de adec"area acti"itatii printr'un dublu feed'bacA$

',&tern E inregistrarea si e"aluarea re!ultatelor transformariloranterioare ;

'Intern'"erificarea respectarii succesiunilor operatiilor stabilitein plan sau pe care le presupune metoda data .

Daca cele doua mecanisme feed'bacA atesta e&istenta uneireparti!ari sau erori esentiale # aplicarea metodei respecti"e poate fistopata.


66/149

d) Cand metoda initiala da gres #subiectul are de ales intre treiposibilitati $

1) De a gasi sau presupune o alta metoda

2) De a reali!e o alta repre!entare interna#ceea ce "a duce lareformularea problemei

3) De a abandona speranta in re!ol"area problemei#recunoscand'o cafiind insolubila sau ca depasindu'I ni"elul sau actual de pregatire .

e) In timpul desfasurarii operatiilor de mai sus o metoda poategenera altele noi #adica scopuri partiale # subiectul alegand sprere!ol"are una dintre aceste probleme . utem deduce ca procesul general de re!ol"are a uneiprobleme consta intr'o serie de "erigi legate intr'un circuit inchis$

&!tabilirea obiectivului

&Alegerea metodei

&"valuarea rezultatelor

&Alegerea unui nou obiectiv

-e admite#de asemenea # ca procesul de re!ol"are a problemeloreste si recursi"$ Obiecti"ul neatins poate fi mentinut in ciuda faptuluica au fost fi&ate obiecti"e noi ; obiecti"ul initial poate fi re'e"ocatdupa ce noile scopuri au fost atinse .%ceasta implica functionareamecanismului de control si stocare a scopurilor.


67/149

Imaginatia

Teme :

1. Caracteri!area generala2. ormele imaginatiei

1. Caracterizarea generala

Cotidian # termenul de imaginatie se intrebuintea!a cel putin in treiintelesuri $

a) se spune despre un indi"id ca poseda imaginatie #daca el areusit sa resol"e o problema concreta oarecare imtr'o manieraoriginala diferita de a celorlalti +imaginatie practica);

b) in domeniul comunicarii "erbale termenul imaginatie sefoloseste pentru a califica originalitatea miloacelor la carecine"a recurge pentru a determina la ni"elul interlocutoruluisau auditoriului efectul dorit # asteptat +imaginatie ling"isticasau "erbala);

c) in sens traditional imaginatia este capacitatea de a combinaimagini in tablouri sau succesiuni care imita faptele naturii#darcare nu repre!inta nimic real sau e&istent6+imaginatiacreatoare).entru aceasta din urma acceptiune %ristotelfolosea termenul de fante!ie .


68/149

Obser"am ca toate aceste sensuri ale termenului de imaginatie au incomun faptul ca ele desemnea!a moduri diferite de operare aleintelectului#mai putin racordate la realitate decat gandirea.

Din acest punct de "edere # imaginatia se interpune intre gandirearealista #critica #logica si gandirea autista #supusa e&clusi" legilorafecti"itatii .

2. ,ormele imaginatiei

Imaginatia imbraca mai multe forme si acestea sunt $

- "isele #- procesele hipnoide#- re"eria#- imaginatia reproducti"a#

- imaginatia creatoare.

isele ' ,le se manifesta periodic pe fondul starii de somn# respecti"#in inter"alele scurte de pana la 9 minute ale somnului superficial si pot ficonsiderate ca o prima forma de reali!are a imaginatiei .

rin faptul ca producerea si desfasurarea lor se afla in afaracomen!ii deliberatoare si a controlului "oluntar# "isele repre!intaimaginarul inconstient.

%partenenta "iselor la imaginatie se sustine prin doua argumenteprincipale si anume $

a) continutul lor "i!ea!a in mod frec"ent fenomene si e"enimente irealecare nu se gasesc si care nu pot e&ista in realitate .


69/149

b) chiar si in ca!ul in care continutul lor isi are sursa in e&perientaanterioara # modul de combinare a sec"entelor# ca si imposta!ele incare apar sunt absolut inedite # nefiind inciodata simple e"ocari saureproduceri a ceea ce s'a intamplat .

Procesele hipnoide ' In cadrul proceselor hipnoide constiinta estedestructurata si anihilata #astfel incat se eliberea!a mecanismelesubcorticale ale acti"ismului in"oluntar. Ia nastere un ansamblu deimagini si de articulari imagistice de tip halucinator a caror semnificatieeste determinate direct de dinamismul moti"ational si afecti". %cest lucruse intampla si cau!at de actiunea drogurilor prin anihilarea stimulilor dinlumea e&terna .In fa!ele de inceput continutul imaginilor generate de

acti"ismul hipnotic are elemente si caracteristici positi"e inducand stari derela&are#de transpunere #de satisfactie #de euforie #etc; in fa!ele a"ansatecum sunt cele cau!ate de consumul de droguri tablourile imaginati"e semodifica semnificati" catre polul negati"e#inducand stari de bul"ersare #deagitatie #de insuportabilitate de sine .

(everia & %pare pe fondul unui acti"ism psihofi!iologic mai inalt ceduce la instalarea starii de "eghe .Intre starea de somn sic ea de "eghese interpune starea denumita semi"igila6 +toropeala sau somnolenta).

(e"eria este o productie imagistica libera fara inter"entia controlului"oluntar si fara e&istenta unui scop anume . Din acest moti" aceastaforma se mai numeste "isare cu ochii deschisi .

(e"eria poate de"eni daunatoare atunci cand se produce cu ofrec"enta prea mare #tin!and sa acapare!e intreaga e&istenta "igilenta aindi"idului . Daca se mentine intre limite re!onabile # aceasta forma aimaginatiei oaca un rol po!iti" in "iata noastra # contribuind la detensionare


70/149

afecti"Emoti"ationala # la autoperfectionarea morala #la re"i!uirea sioptimi!area planurilor de perspecti"a si a ierarhi!arii scopurilor

Imaginatia reproductiva & -pecificul ei re!ida in reflectarea intr'omodalitate transformata a elementelor e&perientei anterioare .

,a nu poate fi confundata cu procesul memoriei in iposta!a sa dereactuali!are . Imaginile #ca simple amintiri ale unor lucruri concretepercepute anterior #sunt net diferite prin pregnanta si calitati subiecti"e# deimaginile acelorasi lucruri elaborate de imaginatie .

,&ista feedbacA Eul negati" care asigura pastrarea si reactuali!area

e&perientei anterioare pe cat posibil nealterate si feedbacA Eul po!iti"care actionea!a constant in directia indepartarii produselor imagistice dedatele primare pe ba!a carora se elaborea!a .

Imaginatia creatoare & (epre!inta forma cea mai inalta si specifica pecare o poate atinge imaginatia umana in general .%stfel imaginatiacreatoare ne apare ca repre!entare si anticipare a noului # din perspecti"a

reali!abilitatii sale in plan ideal E intern si material E e&tern . atura creati"a nu se reduce la modul de transformare si combinare asec"entelor imagistice ci presupune legarea a ceea ce se produce #de osemnificatie # de o anumita functie utilitara pentru om #pentru societate.

Imaginatia creatoare se manifesta in doua forme $

- ino"atia +descoperirea)- in"entia

InovatiaE consta in modificarea unor elemente cunoscute #e&istente siin recombinarea lor intr'o noua schema sau structura# obtinandu'se astfelun produs cu aspect si propietati noi # ine&istente la obiectul initial . ,a"i!ea!a o transformare mai mult sau mai putin radicala a ce"a dat #e&istentdea .


71/149

%stfel intr'o descoperire se organi!ea!a noi scheme mentale ce permitpunerea in e"identa a unor aspecte# caracteristici si relatii e&istente ce erauinaccesibile schemelor operatorii initiale .

Inventia inseamna a gasi si a reali!a ce"a nou la care nimeni nu s'agandit inainte si pe care nimeni nu l'a mai reali!at # a imagina ce"a inscopuri particulare #a gasi o iesire originala dintr'o situatie # a e&trage ce"adin imaginatie si a'l compune din toate sec"entele.

In"entia inseamna insa si a recurge la ce"a fals in special pentru a sedisculpa #pentru a gasi o iesire dintr'o situatie critica + a in"enta o pana demasina pentru a ustifica intar!ierea de la o intalnire ) .

*ermenul de in"entie desemnea!a atat procesul mental intern deelaborare si reali!are a noului cat si produsul final obtinut.


72/149

$emoria

Teme :

1. Definitie si caracteri!are2. Dinamica memoriei3. ormele memoriei4. /itarea

1. Deinitie si caracterizare

rin dimensiunea memoriei # sistemul psihic e&ista ca entitatespecifica # a"and continuitate si stabilitate in timp.0emoria nu inter"ine din

afara in strusturarea si integrarea proceselor psihice cunoscute+ perceptia # gandirea # imaginatia #trairile emotionale #etc. ) ci face parte dininsasi structura lor interna .eriga memoriei se include ca o componentastructurala a intregului sistem psihic #repre!entand fi&area si conser"areatrecutului sau .

0emoria poate fi anali!ata sistemic pe ba!a schemei cibernetice imput E output E imput . rin imput pre!entul intra in trecut #iar prin output trecutul intra in actualitate .

Din punct de "edere al modului calitati" structura imputului memorieieste eterogena cuprin!and $

- flu&uri sen!oriale+"i!uale#auditi"e#olfacti"e#gustati"e#tactile#Aineste!ice#"iscerale)

- flu&uri imaginati"e


73/149

- flu&uri conceptual simbolice- flu&uri logico E proportionale- flu&uri de trairi emotionale- flu&uri moti"ationale

-flu&uri motorii + actionale )

a fel de eterogena "a fi si structura output'ului #blocul memorati"a"and doua tipuri de iesiri$

' specifice +primare)

' nespecifice +secundare)

Iesirile specifice E constau in reactuali!area si reproducerea unorcontinuturi cogniti"e # affecti"e#moti"ationale#motorii#etc.# in forma pura asacum au fost ele stocate si conser"ate fara sa fie utili!ate in alte forme deacti"itate . ,le se acti"ea!a prin probe de memorie + de recunoastere# defi&are si reproducere a unor serii de cu"inte #de numere #de date# deelemente topografice #etc. ).

Iesirile nespecifice E constau in acti"area unor elemente din e&perienta

anterioara in cursul desfasurarii unor procese psihice de cunoastere+perceptie # repre!entare# imaginatie # gandire ) sau acte instrumentale+ actiuni motorii de finalitate ).

Cum memoria este organi!ata dup principiul autoreglarii# iesirile se intorc siinfluentea!a asupra intarilor #contribuind astfel la consolidarea in timp aceea ce se reali!ea!a .

2.Dinamica memoriei


74/149

0emoria se rele"a in succesiunea si interconditionarea a 3 fa!e principale

a) ,ngramarea sau fi&area+memorarea traditionala)b) astrarea sau conser"areac) ,cforarea sau reactuali!area

a) "ngramarea5i#area)repre!inta in sine un ansamblu de operatiide ordin logic'informational #biofi!ic si biochimic #in urma caroracontinuturile proceselor cogniti"e+perceptie #gandire#imaginatie) # afecti"'

moti"ationale si schemelor motorii sunt inscrise din segmentul temporal alpre!entului in cel al tecutului . %ceasta fa!a se poate desfasura in 2forme $' memorarea neintentionata +fara e&istenta unui scop secial deretinere)

'memorarea intentionata sau "oluntara+ in "irtutea unui scop specialde retinere)

$emorarea neintentionatase reali!ea!a in mod cotidian #in

procesul perceperii diferitelor obiecte #situatii #intamplari si in cursuldesfasurarii diferitelor acti"itati . %stfel# parcurgand un anumit drum printr'un oras #supa un anumit timp ne reamintim locuri#cladiri#intersectii#monumente#etc. desi nu ne'am propus la incpeut unasemenea scop .In acest ca!# mecanismele memorati"e internefunctionea!a ca niste captatori autonomi #e&trag din actualitatee"enimente si sec"ente pe care le introduc in memorie unde sepastrea!a un inter"al mai mare sau mai scurt de timp.

De asemenea e&ista si memorarea fotografica +cand seintipareste tot ce intra in sfera perceptiei "i!uale sua acti"itatii cotidiene)si memorarea insulara care se limitea!a la fi&area unui "olum redus+pana la 2 #3 elemente i!olate).0emorarea in"oluntara tine cu precaderede insusirile nati"e ale mecanismelor cerebrale si prin intermediul ei sepoate pune in e"identa capacitatea de stocare a creierului.


75/149

$emorarea intentionata 5voluntara)se desfasoara subactiunea reglatoare directa a scopului sau a sarcinii de a retine materialul

ce urmea!a a fi pre!entat.-copul de a memora poate fi impus de subiectinsusi sau formulat din afara de catre un instructor sau une&perimentator.

In acest ca!# procesul de engramare Efi&are se desfasoara caacti"itate psihica dominanta si nu ca acti"itate paralela si secundara #ca inca!ul memorarii neintentionate.*oate procesele psihice specifice Eperceptia'gandirea+anali!e logice #e"aluari#intelegere)#"oint suntsubordinate si instrumentea!a memorarea .

(epetita este o "ariabila esentiala care conditionea!a nunumai fa!a memorarii ci sip e cea a pastrarii sau a conser"arii .De aceea#utili!area ei se supune unor e&igente diferite $ In fa!a de memorare#serecomanda repetitiile concentrate#pentru a scurta timpul de fi&are amaterialului test ; In fa!a pastrarii sau a conser"arii sunt indicate repetitiiesalonate #cu frec"enta monoton descrescatoare+ mai dese in perioadaimediata dupa memorare si mai rare pe masura indepartarii in timp demomentul initial ).

b) Pastrarea sau conservarea include acele operatii sitransformari care au ca re!ultat mentinerea in memorie un timp cat maiindelungat a informatiei si e&perientelor stocate anterior. rincipalulindicator al ei este trainicia care include 2 componente$

- Intensitaea engramarilor- Durata mentinerii lor la ni"elul praglui de ecforare

oarte important pentru trainicia pastrarii este modul in care se formulea!ascopul memorarii +al fi&arii ) $ e termen scurt +imediat) #e termen mediusau pe termen lung .%ceasta depinde de "aloarea informatiei sie&perientelor care fac obiectul in"atarii intr'o situatie sau alta .


76/149


77/149

(eactuali!area se reali!ea!a in 2 forme$

'(ecunoasterea

'(eproducere

(ecunoasterea se reali!ea!a in legatura cu acee continuturi sie&periente al caror prag este prea ridicat pentru a se putea desrinde siamnfesta independent prin ele insele .-ubiectul singur nu poate sa lerelate!e #simtind ne"oia unui spriin sau suport e&tern .

(eproducerea e o forma calitati"a superioara a reactuali!ariiconstand in derularea constienta a continturilor informationale si a actelormotorii achi!itionate anterior. *rainicia pastrarii achi!itiilor anterioare este

suficient de puternica pentru a se mentine la un prag sca!ut de"enindastfel accesibile semnalului de ecforare .(eproducerea se e"aluea!a peba!a indicatorilor de$

'romptitudine

'Completitudine

'idelitate

',&actitate

'.,ormele memoriei

Din punct de "edere al pre!entei sau absentei intentiei si a controlului"oluntar memoria este $


78/149


79/149

Cel mai larg sens pe care'l putem da uitarii este acela decrestere progresi"a a pragului de reamintire a unei informatii saue&periente anterioare#dincolo de punctual critic . %stfel uitarea are uncaracter gradat #incepand cu cresterea perioadei de latenta a reactuali!arii

datelor apelate si culminand cu absenta completa a acesteia +oricat demult timp ar trece#informatia sau amintirea apelata refu!a sa "ina lasuprafata#sa fie constienti!ata ).

(ata cea mai mare a uitarii se inregistrea!a in primele 4= de oredupa momentul memorarii #cand se pierde apro&imati" 47F din material;dupa prima saptamana pierderea aunge la 7F #iar dupa a treiasaptamana la =7F dupa care uitarea se incetineste considerabil .

Dupa sfera de curpindere #uitarea poate fi $

'artiala +fragmentara) care afectea!a anumite elemente sau parti alematerialului memorat si lasa nealterate altele

'*otala +subiectul nereusind sa reactualie!e nici o parte).

Initial #se considera ca uitarea inseamna stergerea

completa a urmelor materialului memorat .Cercetarile au aratat insaca ea se e&prima printr'o slabire sub pragul de reactuali!are aacestor informatii.

2imba%ul

Dezvoltarea limba%ului.Copiii se nasc cu capacitatea de a asimilafuncGia simbolicH a cu"intelor i de a Jn"HGa limbaul +articularea i regulilede folosire a cu"intelor). Jnainte de a li se preda gramaticH la coala# eifolosesc aceste reguli# se e&primH. imbaul nu JnseamnH simplH repetare


80/149

de cu"inte# sau simple refle&e condiGionate. De aceea unii psihologiconsiderH cH structurile limbaului sunt JnnHscute. Dei copiii sunt diferiGi Jnceea ce pri"ete ritmul Jn care Jn"HGH limba# totui ei parcurg o ordinesimilarH Jn Jn"HGarea sensului cu"intelor i Jnsuirea regulilor generale de

folosire a lor. Noam ChomsAK considerH cH de!"oltarea limbaului seJncheie Jn pubertate sau ce"a mai tLr!iu# dar nu dupH adolescenGH.MDe!"oltarea unei persoane pornete de la starea iniGialH -7geneticdeterminatH# trece printr'o succesiune de stHri -1#-2#i aunge# Jn celedin urmH# la Mstarea staGionarHM +steadK state) -# care nu pare dupH aceeasH se modifice decLt marginal +sH !icem# JmbogHGind "ocabularul). -tareastaGionarH este atinsH la o "LrstH relati" fi&H# la pubertate sau ce"a maide"reme.M +Noam ChomsAK# Jn Teorii ale lima!ului" teorii ale #n$%&%rii)

Limbajul si temperamentele

Sangvinicul+ vorbire puternic8, rapid8, clar8, cu accente 9i intona:ii corecte,

curg8toare, nso:it8 de gesturi vii 9imimic8 expresiv8.

Colericul:vorbire rapid8, inegal8 c


81/149

=n ceea ce prive9te scrisul, acesta fiind 9i mi9care, temperamentul este foarte

evident. /e aceea, grafologia surprinde mai mult caracteristici temperamentale,

decoloseste figuri de stil

7 u foloseste exprimari stereotipe

0? u face greseli gramaticale

1otal@+

#$rei sau mai putini de %Da&: vocabular redus

Intre patru si opt de %Da&: vocabular mediu

'este opt de %Da&: vocabular bogat

Rezultat:


82/149

,isa de observatie pentru aprecierea e#primarii verbale:

!r" Crt" Indicatori Da !u

0 *xprimare ingriita, controlata

3orbeste fluent, fara poticniri

# >oloseste corect formele gramaticale

% u prezinta discontinuitati in exprimare

& *xprima un numar mare de idei in cuvinte putine

' u se pierde in detalii uitind ideea de la care a pornit

5 u se exprima greoi

6 /a raspunsuri clare si concise la intrebari

7>ace exemplificari sau comparatii pentru a se intelege mai bine la ce serefera

0? Pastreaza discutia la un nivel decent

1otal@+

#$rei sau mai putini de %Da&: e(primare greoaie

Intre patru si opt de %Da&: e(primare normala

'este opt de %Da&: e(primare buna

Rezultat:

,isa de observatie pentru aprecierea e#presivitatii limba%ului:


83/149

!r" Crt" Indicatori Da !u

0 >oloseste intonatia specifica la emiterea unei idei

Adapteaza tonul in functie de situatie

# >oloseste cuvinte adaptate situatiei% >oloseste fraze scurte, usor de inteles

& Impune ritm comunicarii

' )tabileste contact vizual cu interlocutorul

5 *videntiaza idei prin variatii de intensitati in vorbire

6 >oloseste ocuri de cuvinte

7 >oloseste figuri de stil, citate etc

0? )ensurile discursurilor sint evidentiate prin mimica si gestica

1otal@+

#$rei sau mai putini de %Da&: e(presivitate redusa

Intre patru si opt de %Da&: e(presivitate medie

'este opt de %Da&: e(presivitate bogata)

Rezultat:

Funciile limbajului

Comunicarea presupune un vorbitor (locutor) , un destinatar, unmesa (oral sau scris) !i un canal de transmitere (aerul, linia telefonic",

po!ta, etc.).#esaul e compus prin baza unui cod(o limb" anume) , un subiect,

o tem(real" sau imaginar").

$. Funcia referenial% transmite informa&ii despre lumea real" sauimaginar";


84/149

'. Funcia emotiv/ expreiv% eprim" subiectivitatea emi&"torului:st"rile, sentimentele, valorile sale (miloace specializate pentru a orealiza sunt interec&iile: *+, ai+ ) ;

-. Funcia poetic% asigur" cea mai bun" structurare !i reliefare a

tetului, !i este centrat" asupra mesaului , asigurndu%i acestuia ostructurare care /l face perceptibil la nivelul formei !i adesea u!or defiat /n memorie; prin func&ia poetic" un mesa nu mai e un simpluinstrument% un ve*icul pentru informa&ie% ci un tet interesant in sine:pl"cut, frumos, obsedant, amuzant etc. 0regnanta mesaului eprodus" de simetrii, repeti&ii, rime, ritm, sensuri figurate etc. 1unc&iapoetic" se manifest" desigur /n poezie, dar nu numai /n ea; eprezent" /n vorbirea curent", /n epresii !i locu&iuni populare, /nsloganuri, proverbe etc.

2. Funcia conativ% este aat" pe receptor, /ncercnd s"%l influen&eze,

!i s"%l incite, prin indemn, rug"minte, ordin etc.(o ilustreaz" foartebine imperativele: ino+, Spune+);

3. Funcia fatic% verific"4 men&ine contactul cu receptorul (/n formuleca: lo+ 5ei+ #" ascul&i6% !a da, da, da);

7. Funcia metalin!vitic% controleaz" codul, cuvintele folosite,discutndu%le /ntelesul sau forma, pentru a favoriza /n&elegerea lorcorect".

1unc&iile limbaului au fost descrise /n forma de mai sus de R.8a9oboson: modelul e u!or de /nteles, fiindc" fiecare func&ie apare /n

leg"tura cu cte unul din componentele actului de comunicare. ntr%un mesa se manifest" de obicei mai multe func&ii ale limbaului,simultan, dar ele sunt dominante /n anumite secven&e.


85/149

Cap.

$ecanisme de stimulare si energizare a

activitatii

$otivatia

*eme $

1) Definitie si caracteri!are generala;2) 0oti"ul si functiile sale;3) orme si ni"eluri de integrare a moti"atiei;

1)Deinitie si caracterizare generala

rin moti"atie intelegem o forma specifica de reflectare prin carese semnalea!a mecanismelor de comanda si control ale sistemuluipersonalitatii o oscilatie de la starea initiala de echilibru # un deficitenergetico'informational sau o necessitate ce trebuie satisfacuta.


86/149

osedand o structura moti"ationala proprie # omul se "a puneintr'o dubla relatie fata de mediul e&tern$

- de independenta +constand in capacitatea lui de a actiona pecont propriu # in absenta unor stimuli sau solicitari e&terne);

- de dependenta +constand in satisfacerea starilor de necesitatepe ba!a

38837715 Curs Psihologie Generala

Documents

Transcript of 38837715 Curs Psihologie Generala