33 IAS 32 final 2004

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004

http://slidepdf.com/reader/full/33-ias-32-final-2004 1/61

Standardul Internaţional de Contabilitate 32

Instrumente financiare: Prezentare şidescriere

Această versiune include amendamente care rezultă din IFRS-uri noi şidin cele amendate, emise până la data de 31 martie 2004. Secţiunea„Modificări în ediţia de faţă” de la începutul acestui volum prevededatele de aplicare a acestor IFRS-uri noi şi amendate şi, de asemenea,identifică acele IFRS-uri actuale care nu sunt incluse în acest volum.

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

Cuprins

paragrafeINTRODUCERE IN1-IN21

Motive pentru revizuirea IAS 32 IN1-IN3

Principalele modificări IN4-IN19

Retragerea altor norme IN20

Standardul Internaţional de Contabilitate 32Instrumente financiare: Prezentare şidescriere

OBIECTIV 1-3

ARIE DE APLICABILITATE 4-10

DEFINIŢII 11-14

PREZENTARE 15-50

Datorii şi capitaluri proprii 15-27

Lipsa unei obligaţii contractuale de a livra numerar saualt activ financiar 17-20

Decontarea în propriile instrumente de capital aleentităţii 21-24

Provizioane pentru decontări contingente 25

Opţiuni privind decontarea 26-27

Instrumente financiare compuse 28-32

Acţiuni de trezorerie 33-34

Dobânzi, dividende, pierderi şi câştiguri 35-41

Compensarea unui activ financiar şi a unei datoriifinanciare 42-50

PREZENTAREA INFORMAŢIILOR 51-59

Forma, localizarea şi clase de instrumente financiare 53-55

Politici de gestionare a riscului şi activităţi deacoperire împotriva riscului 56-59

Termeni, condiţii şi politici contabile 60-66

Riscul ratei dobânzii 67-75

Riscul de credit 76-85

Valoarea justă 86-93

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

Alte prezentări de informaţii 94-95

DATA INTRĂRII ÎN VIGOARE 96-97

RETRAGEREA ALTOR NORME 98-100ANEXĂ: GHID PRIVIND APLICAREA

Definiţii AG3-AG24

Active financiare şi datorii financiare AG3-AG12

Instrumente de capitaluri proprii AG13-AG14

Instrumente financiare derivate AG15-AG19

Contracte de cumpărare sau vânzare a elementelor

nefinanciare AG20-AG24Prezentare AG25-AG39

Datorii şi capitaluri proprii AG25-AG29

Lipsa unei obligaţii contractuale de a livra numerar saualt activ financiar AG25-AG26

Decontarea în propriile instrumente de capital aleentităţii AG27

Provizioane pentru decontări contingente AG28

Tratament în situaţiile financiare consolidate AG29

Instrumente financiare compuse AG30-AG35

Acţiuni de trezorerie AG36

Dobânzi, dividende, pierderi şi câştiguri AG37

Compensarea unui activ financiar şi a unei datoriifinanciare AG38-AG39

Prezentarea informaţiilor AG40

Active financiare şi datorii financiare la valoarea justăprin profit sau pierdere AG40

APROBAREA DE CĂTRE CONSILIU A IAS 32

Bază pentru Concluzii

Definiţii BC4

Active financiare, datorii financiare şi instrumente decapitaluri proprii BC4

Prezentare BC5-BC33

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

Datorii şi capitaluri proprii BC5-BC6

Lipsa unei obligaţii contractuale de a livra numerar sau alt activ

financiar BC7-BC21

Instrumente cate pot fi lichidate de deţinător înainte descadenţă BC7-BC8

Obligaţii implicite BC9

Decontarea în propriile instrumente de capital aleentităţii BC10-BC15

Provizioane pentru decontări contingente BC16-BC19

Opţiuni privind decontarea BC20

Abordări alternative luate în considerare BC21

Instrumente financiare compuse BC22-BC31

Acţiuni de trezorerie BC32

Dobânzi, dividende, pierderi şi câştiguri BC33

PREZENTAREA INFORMAŢIILOR BC34-BC48

Riscul ratei dobânzii şi riscul de credit BC34

Valoarea justă BC35-BC36

Active financiare înregistrate la o valoare mai mare

decât valoarea justă BC37

Alte prezentări de informaţii BC38-BC48

Derecunoaşterea BC38

Caracteristici multiple ale instrumentelor derivate încorporate BC39-BC42

Active financiare şi datorii financiare la valoarea justăprin profit sau pierdere BC43-BC47

Incapacitatea de respectare şi încălcarea obligaţiilor deplată BC48

SINTEZA MODIFICĂRILOR DIN PROIECTUL DEEXPUNERE BC49

Opinie contrară DO1-DO3

Exemple ilustrative

CONTABILITATEA CONTRACTELOR PE INSTRUMENTEDE CAPITALURI PROPRII ALE UNEI ENTITĂŢI IE1-IE31

Exemplul 1: Contracte forward de cumpărare de acţiuni IE2-IE6

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

Exemplul 2: Contracte forward pentru vânzarea de acţiuni IE7-IE11

Exemplul 3: Achiziţionarea unei opţiuni pe acţiuni decumpărare (call) IE12-IE16

Exemplul 4: Vânzarea unei opţiuni pe acţiuni de cumpărare(call) IE17-IE21

Exemplul 5: Achiziţionarea unei opţiuni pe acţiuni devânzare (put) IE22-IE26

Exemplul 6: Vânzarea unei opţiuni pe acţiuni de vânzare(put) IE27-IE31

ENTITĂŢI DE GENUL FONDURILOR MUTUALE ŞICOOPERATIVELOR AL CĂROR CAPITAL SOCIAL NU

ESTE CAPITAL PROPRIU, AŞA CUM ESTE ACESTA DEFINITDE IAS 32 IE32-IE33

Exemplul 7: Entităţi fără capitaluri proprii IE32

Exemplul 8: Entităţi care au unele capitaluri proprii IE33

CONTABILITATEA INSTRUMENTELOR FINANCIARE

COMPUSE IE34-IE50

Exemplul 9: Separarea unui instrument financiar compus înmomentul recunoaşterii iniţiale IE34-IE36

Exemplul 10: Separarea unui instrument financiar compus cucaracteristici multiple de instrument derivat încorporat IE37-IE38

Exemplul 11: Recumpărarea unui instrument convertibil IE39-IE46

Exemplul 12: Modificarea condiţiilor ataşate unuiinstrument convertibil în scopul introducerii convertiriianticipate IE47-IE50

Tabel de concordanţă

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

Standardul Internaţional de Contabilitate 32 Instrumente financiare:Prezentare şi descriere (IAS 32) cuprinde paragrafele 1-100 şi Anexa.

Toate paragrafele au autoritate egală dar păstrează formatul IASC alStandardului din momentul adoptării acestuia de IASB. IAS 32 trebuiecitit în contextul obiectivului său şi al Bazei pentru concluzii, al Prefeţeila Standardele Internaţionale de Raportare Financiară şi al Cadruluigeneral pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare. IAS 8Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile şi erori oferă obază pentru selectarea şi aplicarea politicilor contabile în absenţa unorrecomandări explicite.

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

Introducere

Motive pentru revizuirea IAS 32

IN1. Standardul Internaţional de Contabilitate 32 Instrumente financiare:Prezentare şi descriere (IAS 32) înlocuieşte IAS 32 Instrumentefinanciare: Prezentare şi descriere (revizuit în 2000) şi trebuieaplicat pentru perioadele anuale cu începere de la 1 ianuarie2005. Aplicarea anterioară este permisă. Standardul înlocuieşte,de asemenea, următoarele Interpretări şi Proiecte de Interpretări:

• SIC-5 Clasificarea instrumentelor financiare – Provizioane pentru decontarea contingentă

• SIC-16 Capital social – I nstrumente proprii de capitalreachiziţionate (acţiuni de trezorerie)

• SIC-17 Capitaluri proprii – Costurile unei tranzacţii de capital; şi

• Proiectul de Interpretare SIC-ED34 Instrumente financiare – Instrumente sau drepturi răscumpărabile de către deţinător

IN2. Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate a elaboratacest standard IAS 32 revizuit ca parte a proiectului său de

îmbunătăţire a IAS 32 şi IAS 39 Instrumente financiare: recunoaştere şievaluare. Obiectivul acestui proiect a fost de a reduce complexitatea

prin clarificarea şi prin adăugarea de recomandări, eliminândneconcordanţele interne şi încorporând în Standarde elemente dinInterpretările Comitetului Permanent pentru Interpretare (SIC) şi dinghidul de implementare a IAS 39 publicate de Comitetul pentru Ghiduri deImplementare (IGC).

IN3. Pentru IAS 32, obiectivul principal al Consiliului a fost o versiunelimitată, pentru a oferi recomandări suplimentare privind problemeleselectate – cum ar fi evaluarea componentelor unui instrumentfinanciar compus la recunoaşterea iniţială şi clasificareainstrumentelor derivate pe baza acţiunilor proprii ale unei entităţi – şide a localiza toate prezentările de informaţii cu privire lainstrumentele financiare existente într-un singur Standard. Consiliul nu areanalizat abordarea fundamentală a prezentării şi descrieriiinstrumentelor financiare cuprinsă în IAS 32.

Principalele modificări

IN4. Principalele modificări faţă de versiunea anterioară a IAS 32 suntdescrise mai jos.

Arie de aplicabilitate

IN5. Aria de aplicabilitate a IAS 32 a fost armonizată, acolo unde eranecesar, cu aria de aplicabilitate a IAS 39.

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

Principiu

IN6. Pe scurt, când un emitent stabileşte dacă un instrument financiareste o datorie financiară sau un instrument de capitaluri proprii,instrumentul este un instrument de capitaluri proprii dacă, şi numaidacă sunt îndeplinite ambele condiţii (a) şi (b).

(a) Instrumentul nu include o obligaţie contractuală:(i) de a vărsa numerar sau de a livra un alt activ financiar

unei alte entităţi; sau(ii) de a schimba active financiare sau datorii financiare cu o

altă entitate, în temeiul unor condiţii care ar putea să fienefavorabile pentru emitent.

(b) Dacă instrumentul va fi sau poate fi decontat în propriile

instrumente de capitaluri ale emitentului, atunci acesta este:(i) un instrument nederivat care nu include o obligaţie

contractuală pentru emitent de a vărsa un număr variabildin propriile sale instrumente de capitaluri; sau

(ii) un instrument derivat care va fi decontat de emitent prinschimbul unei valori fixe de numerar sau al unui alt activfinanciar pentru un număr fix din propriile saleinstrumente de capitaluri proprii. În acest scop, propriileinstrumente de capitaluri proprii ale emitentului nu includ instrumentecare sunt ele însele contracte pentru primirea sau livrarea viitoare a

propriilor instrumente de capitaluri proprii ale emitentului.IN7. În plus, când emitentul are obligaţia de a cumpăra propriile sale

acţiuni în numerar sau în schimbul unui alt activ financiar, există odatorie pentru suma pe care emitentul este obligat să o plătească.

IN8. Definiţiile unui activ financiar şi unei datorii financiare, precum şidescrierea unui instrument de capitaluri proprii, sunt amendate înconformitate cu acest principiu.

Clasificarea contractelor decontate în propriile instrumente de

capitaluri proprii ale unei entităţiIN9. Clasificarea contractelor de instrumente derivate şi nederivate

indexate la, sau decontate în propriile instrumente de capitaluriproprii ale entităţii au fost clarificate în conformitate cu principiuldin paragraful IN6 de mai sus. În mod special, când entitateautilizează propriile sale instrumente de capitaluri proprii „camonedă” într-un contract pentru a primi sau livra un numărvariabil de acţiuni a căror valoare este egală cu o sumă fixă sau cuo sumă bazată pe modificările dintr-o variabilă de bază (deexemplu preţul mărfurilor), contractul nu este un instrument de

capitaluri proprii, ci un activ financiar sau o datorie financiară.

Instrumente cate pot fi lichidate de deţinător înainte de scadenţă

IN10. IAS 32 înglobează recomandările propuse anterior în proiectul SIC

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

de Interpretare 34 Instrumente financiare – Instrumente saudrepturi răscumpărabile de deţinător. Prin urmare, instrumentulfinanciar care dă deţinătorului dreptul să lichideze instrumentul

înainte de data scadenţei, în favoarea emitentului, în schimbulnumerarului sau al altui activ financiar („un instrument care poatefi lichidat de deţinător înainte de scadenţă”) este o datoriefinanciară a emitentului. Ca răspuns la comentariile primite laProiectul de expunere, Standardul oferă recomandări suplimentareşi exemple ilustrative pentru entităţile care, din cauza acesteicerinţe, nu au capitaluri proprii, sau capitalul social nu reprezintăcapitaluri proprii, aşa cum au fost definite în IAS 32.

Provizioane pentru decontări contingente

IN11. IAS 32 înglobează concluzia anterioară din SIC-5, Clasificareainstrumentelor financiare – Provizioane pentru decontăricontingente, aceea că un instrument financiar este o datoriefinanciară atunci când modalitatea de decontare depinde deapariţia sau absenţa unor evenimente viitoare nesigure sau laapariţia unor circumstanţe nesigure care nu se află nici subcontrolul emitentului, nici al deţinătorului. Provizioanele pentrudecontări contingente sunt ignorate atunci când se aplică numai

în eventualitatea lichidării emitentului sau când nu sunt autentice.

Opţiuni privind decontarea

IN12. În conformitate cu IAS 32, un instrument financiar derivat este activfinanciar sau datorie financiară atunci când dă uneia dintre părţidreptul de a alege cum se decontează, cu excepţia cazului în carealternativele de decontare ar avea drept rezultat faptul că estevorba de un instrument de capitaluri proprii.

Evaluarea componentelor unui instrument financiar compus lamomentul recunoaşterii iniţiale

IN13. Revizuirile elimină opţiunea anterioară din IAS 32 de a evaluacomponenta de datorie a unui instrument financiar compus lamomentul recunoaşterii iniţiale, fie ca valoare reziduală dupăsepararea componentei de capitaluri proprii, fie prin utilizarea uneimetode a valorii juste relative. Astfel, toate componentele deactiv sau datorie sunt delimitate la început, iar ceea ce rămânereprezintă valoarea oricărei componente de capitaluri proprii.Aceste cerinţe de delimitare a componentelor de datorie şi decapitaluri proprii ale unui instrument financiar compus suntconforme atât cu definiţia unui instrument de capitaluri proprii caparte rămasă, cât şi cu cerinţele de evaluare din IAS 39.

Acţiuni de trezorerie

IN14. IAS 32 înglobează concluzia anterioară din SIC-16 Capital social -

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

Instrumente proprii de capital reachiziţionate (Acţiuni detrezorerie), anume că achiziţia sau revânzarea ulterioară de către oentitate a propriilor instrumente de capital nu are ca rezultat un

câştig sau o pierdere pentru entitate. Aceasta reprezintă maidegrabă un transfer între acei deţinători de instrumente decapitaluri proprii care au cedat participaţiile în capitalurile propriişi cei care continuă să deţină un instrument de capitaluri proprii.

Dobânzi, dividende, pierderi şi câştiguri

IN15. IAS 32 înglobează recomandările anterioare cuprinse în SIC-17Capitaluri proprii – Costurile unei tranzacţii de capit al. Costuriletranzacţiilor suportate ca o parte necesară pentru definitivareaunei tranzacţii de capital sunt contabilizate ca parte a acelei

tranzacţii şi sunt deduse din capitalurile proprii.

Prezentarea informaţiilor

IN16. Exceptarea limitată din IAS 32 de la cerinţa de a prezentainformaţiile cu privire la valoarea justă a activelor şi datoriilorfinanciare a fost armonizată cu exceptarea din IAS 39 de la cerinţade evaluare la valoarea justă a unor investiţii în instrumentefinanciare de capitaluri proprii necotate şi în instrumentefinanciare derivate legate de astfel de instrumente de capitaluriproprii.

IN17. Au fost adăugate cerinţe de prezentare a informaţiilor pentruurmătoarele:

(a) informaţii despre utilizarea tehnicilor de evaluare, inclusivindicii de sensibilitate ai estimărilor valorii juste în ipotezesemnificative de evaluare;

(b) informaţii despre activele reţinute în tranzacţii care nu secalifică pentru derecunoaştere în totalitatea lor;

(c) valorile contabile ale activelor financiare şi datoriilor financiare

clasificate ca deţinute pentru tranzacţionare şi ale celordesemnate de entitate la recunoaşterea iniţială drept activefinanciare şi datorii financiare la valoarea justă prin profit şipierdere;

(d) suma modificării în valoarea justă a unei datorii financiaredesemnate la valoarea justă prin profit şi pierdere care nupoate fi atribuită variaţiilor unei rate etalon a dobânzii;

(e) existenţa unor instrumente financiare compuse emise, cucaracteristici multiple ale instrumentelor derivate incorporate,care au valori interdependente, precum şi informaţii

referitoare la acest tip de instrumente; şi(f) informaţii cu privire la orice situaţie de incapacitate de plată

de către entitate a împrumuturilor şi la alte încălcări aleacordurilor de împrumut.

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

IN18. Cerinţa de a prezenta separat informaţiile privind activelefinanciare înregistrate la o valoare mai mare decât valoarea justăa fost eliminată, deoarece era redundantă. Aceasta din cauză că

IAS 32 cere ca prezentarea informaţiilor referitoare la valoarea justă să se facă într-un mod care să permită comparaţia cu valorilecontabile ale activelor financiare.

IN19. Cerinţele anterioare de prezentare a informaţiilor din IAS 39 aufost transferate în IAS 32.

Retragerea altor norme

IN20. Ca o consecinţă a revizuirilor aduse acestui Standard, Consiliul aretras cele trei Interpretări şi un Proiect de interpretare ale fostuluiComitet Permanent pentru Interpretare, menţionate în paragrafulIN1.

Impactul potenţial al propunerilor din proiectele de expunere

IN21. [Şters]

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

Standardul Internaţional de Contabilitate 32

Instrumente financiare: Prezentare şidescriere

Obiectiv

1. Obiectivul acestui Standard este de a spori înţelegereautilizatorilor situaţiilor financiare cu privire la importanţa pe careinstrumentele financiare o au pentru poziţia financiară,performanţa şi fluxurile de numerar ale unei entităţi.

2. Standardul conţine anumite cerinţe de prezentare ainstrumentelor financiare şi identifică informaţiile care trebuie

prezentate cu privire la acestea. Cerinţele de prezentare se aplică laclasificarea instrumentelor financiare, din perspectiva emitentului,

în active financiare, datorii financiare şi instrumente de capitaluriproprii; la clasificarea dobânzilor, dividendelor, pierderilor şicâştigurilor asociate acestora, precum şi circumstanţelor în careactivele financiare şi datoriile financiare trebuie compensate.Standardul cere prezentarea informaţiilor referitoare la factoriicare afectează valoarea, momentul şi gradul de certitudine alfluxurilor de numerar viitoare ale unei entităţi asociateinstrumentelor financiare, precum şi politicile contabile aplicateacestor instrumente. Acest Standard impune, de asemenea,prezentarea informaţiilor cu privire la natura şi amploarea folosiriiinstrumentelor financiare de către o entitate , la scopurile cărorale servesc, la riscurile asociate lor şi la politicile manageriale decontrolare a acestor riscuri.

3. Principiile din acest Standard completează principiile derecunoaştere şi evaluare a activelor financiare şi datoriilor

financiare din IAS 39 Instrumente financiare: recunoaştere şi evaluare.

Arie de aplicabilitate

4. Acest Standard va fi aplicat de toate entităţile tuturor tipurilor de instrumente financiare cu excepţia:

(a) acelor interese în filiale, entităţi asociate şi asocieri în participaţie care sunt contabilizate în temeiul IAS 27Situaţii financiare consolidate şi separate , IAS 28Investiţii în entităţi asociate sau IAS 31 Interese în asocieri în

participaţie. Totuşi, entităţile vor aplica acest Standard pentru un interes deţinut într-o filială,entitate asociată sau asociere în participaţie care,conform IAS 27, IAS 28 sau IAS 31, este contabilizat în

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

temeiul IAS 39 Instrumente financiare: recunoaştere şievaluare. În aceste cazuri, entităţile vor aplicacerinţele de prezentare a informaţiilor din IAS 27, IAS

28 şi IAS 31, pe lângă cele cuprinse în acest Standard.Entităţile vor aplica, de asemenea, acest Standard tuturor instrumentelor derivate pe interese în filiale,entităţi asociate sau asocieri în participaţie.

(b) drepturilor şi obligaţiilor ce revin angajatorilor în bazaunor planuri de beneficii ale angajaţilor, cărora li seaplică IAS 19 Beneficiile angajaţilor.

(c) contractelor pentru contraprestaţii contingente într-ocombinare de întreprinderi (a se vedea IFRS 3 Combinări deîntreprinderi ). Această excepţie se aplică numai

dobânditorului.(d) contractelor de asigurări definite de IFRS 4 Contracte

de asigurări. Totuşi, acest Standard se aplicăinstrumentelor financiare derivate încorporate încontractele de asigurări, dacă IAS 39 cere entităţii săle contabilizeze separat.

(e) instrumentelor financiare care sunt incluse în aria deaplicabilitate a IFRS 4, deoarece conţin o clauză de

participare discreţionară. Emitentul acestor instrumente este exceptat de la a aplica acestor clauze

paragrafele 15-32 şi AG25-AG35 din acest Standard privind distincţia dintre datoriile financiare şi instrumentele de capitaluri proprii. Totuşi, acesteinstrumente fac obiectul tuturor celorlalte cerinţe dinacest Standard. Mai mult decât atât, acest Standard seaplică instrumentelor financiare derivate încorporateîn aceste instrumente ( a se vedea IAS 39).

(f) instrumentelor financiare, contract elor şi obligaţiilor asociatetranzacţiilor cu plata pe bază de acţiuni, cărora li seaplică IFRS 2 Plată pe bază de acţiuni, exceptând :

(i) contractele care sunt incluse în aria deaplicabilitate a paragrafelor 8-10 ale acestui Standard, cărora li se aplică Standardul de faţă,

(ii) paragrafele 33 şi 34 ale acestui Standard, care vor fi aplicate în cazul acţiunilor de trezorerieachiziţionate, vândute, emise sau anulate înlegătură cu planurile de opţiuni pe acţiuni aleangajaţilor, planurile de achiziţii de acţiuni aleangajaţilor şi tuturor celorlalte acorduri de plată pebază de acţiuni.

5. Prezentul Standard se aplică instrumentelor financiarerecunoscute şi nerecunoscute. Instrumentele financiare recunoscute cuprindinstrumentele de capitaluri propr ii emise de entitate şi activele şidatoriile financiare care intră în aria de aplicabilitate a IAS 39.

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

Instrumentele financiare nerecunoscute cuprind unele instrumentefinanciare care, deşi se află în afara ariei de aplicabilitate a IAS 39,sunt cuprinse în aria de aplicabilitate a Standardului de faţă (cum

ar fi unele angajamente de împrumut). 6. [Şters]

7. Alte Standarde specifice anumitor tipuri de instrumente financiareconţin cerinţe suplimentare de prezentare şi descriere. De exemplu,IAS 17 Leasing şi IAS 26 Contabilitatea şi raportarea planurilor de pensii, cuprind cerinţe specifice de prezentare legate decontractele de operaţiunile de leasing financiar şi de investiţii înfonduri de pensii. În plus, instrumentelor financiare li se aplicăunele cerinţe ale altor Standarde, în special ale IAS 30 Informaţii

prezentate în situaţiile financiare ale băncilor şi ale instituţiilor financiare similare.

8. Acest Standard va fi aplicat acelor contracte de cumpăraresau vânzare a unui element nefinanciar care poate fi decontat net în numerar sau în alt instrument financiar,

prin schimbul de instrumente financiare, ca şi cumcontractele ar fi instrumente financiare, cu excepţiacontractelor începute şi continuate în scopul primirii saulivrării unui element nefinanciar în conformitate cucerinţele de achiziţie, vânzare sau utilizare preconizate aleentităţii.

9. Există diferite moduri în care un contract de cumpărare sauvânzare a unui element nefinanciar poate fi decontat net în numerar sau în alt instrument financiar, sau prin intermediul schimbului de instrumentefinanciare. Acestea includ:

(a) când termenii unui contract permit oricărei părţi să decontezenet în numerar sau în alt instrument financiar, sau prinintermediul schimbului de instrumente financiare;

(b) când capacitatea de a deconta pe o bază netă în numerar sau în alt instrument financiar, sau prin intermediul schimbului deinstrumente financiare, nu este explicită în termeniicontractului, dar entitatea are experienţă în decontareacontractelor similare pe o bază netă în numerar, într-un altinstrument financiar sau prin intermediul schimbului deinstrumente financiare (fie împreună cu partenerul, fie prin

încheierea unor contracte de compensare, fie prin vânzareacontractului înainte de exercitarea sau terminarea lui);

(c) atunci când, pentru contracte similare, entitatea areexperienţă în a accepta livrarea elementului de bază şi

vânzarea acestuia la scurt timp după livrare, în scopulgenerării unui profit din fluctuaţiile pe termen scurt la nivelulpreţului sau marjei dealer-ului; şi

(d) când elementul nefinanciar care face obiectul contractului se poate converti

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

imediat în numerar.

Un contract pentru care se aplică (b) sau (c) nu este încheiat înscopul primirii sau livrării unui element nefinanciar în conformitate

cu cerinţele preconizate ale entităţii de achiziţie, vânzare sauutilizare şi, în consecinţă, se află în aria de aplicabilitate a acestuiStandard. Alte contracte în care se aplică paragraful 8 suntevaluate pentru a se determina dacă au fost încheiate şi derulatepentru a fi deţinute în scopul achiziţionării sau livrării unuielement în conformitate cu cerinţele preconizate ale entităţii deachiziţie, de vânzare sau de utilizare şi, în consecinţă, dacă se află

în aria de aplicabilitate a acestui Standard.

10. O opţiune vândută de cumpărare sau vânzare a unui elementnefinanciar care poate fi decontat pe o bază netă în numerar sau

alt instrument financiar, sau prin intermediul schimbului deinstrumente financiare, în conformitate cu paragraful 9 (a) sau (d)intră în aria de aplicabilitate a acestui Standard. Un astfel decontract nu poate fi încheiat în scopul primirii sau livrăriielementului nefinanciar în conformitate cu cerinţele preconizateale entităţii de achiziţie, vânzare sau utilizare.

Definiţii (a se vedea, de asemenea, paragrafele AG3 – AG

24)

11. Următorii termeni sunt utilizaţi în prezentul Standard cuînţelesul specificat în continuare:

Un instrument financiar reprezintă orice contract ce genereazăsimultan un activ financiar pentru o întreprindere şi odatorie financiară sau un instrument de capitaluri proprii

pentru o altă entitate.

Un activ financiar este orice activ care reprezintă :

(a) numerar;

(b) un instrument de capitaluri propr ii al unei alte entităţi.

(c) un drept contractual:

(i) de a vărsa numerar sau de a livra un alt activ financiar unei alte entităţi; sau

(ii) de a schimba active financiare sau datorii financiare cu o altă entitate, în temeiul unor condiţii care ar putea să fie nefavorabile pentruemitent.

(d) un contract care va fi sau poate fi decontat în propriileinstrumente de capitaluri ale entităţii, şi este:

(i) un instrument financiar nederivat pentru careentitatea este sau poate fi obligată să livreze unnumăr v ariabil din propriile sale instrumente de capitaluri proprii;sau

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

(ii) un instrument derivat care va fi sau poate fi decontat altfel decât prin schimbul unei valori fixede numerar sau al unui alt activ financiar pentru un

număr fix din propriile sale inst rumente de capitaluri proprii. În acest scop, propriile instrumente decapitaluri proprii ale entităţii nu includ instrumentecare sunt ele însele contracte pentru primirea saulivrarea viitoare a propriilor instrumente decapitaluri proprii ale entităţi i.

O datorie financiară este orice datorie care reprezintă :

(a) o obligaţie contractuală:

(i) de a vărsa numerar sau de a livra un alt activ financiar unei alte entităţi; sau

(ii) de a schimba active financiare sau datorii financiare cu o altă entitate, în temeiul unor condiţii care ar putea să fie favorabile pentruemitent.

(b) un contract care va fi sau poate fi decontat în propriileinstrumente de capitaluri ale entităţii, şi este:

(i) un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poatefi obligată să livreze un număr variabil din propriilesale instrumente de capitaluri proprii; sau

(ii) un instrument derivat care va fi sau poate fi decontat altfel decât prinschimbul unei valori fixe de numerar sau al unui alt activ financiar pentru un număr fix din propriile sale instrumente decapitaluri proprii . În acest scop, propriileinstrumente de capitaluri proprii ale entităţii nuinclud instrumente care sunt ele însele contracte

pentru primirea sau livrarea viitoare a propriilor instrumente de capitaluri ale entităţii.

Un instrument de capitaluri proprii este orice contract care certificăexistenţa unui interes rezidual în activele unei entităţi după deducerea tuturor datoriilor sale.

Valoarea justă este valoarea pentru care un activ poate fi tranzacţionat sau o datorie poate fi decontată, între părţi aflate în cunoştinţă de cauză, care îşi exprimă voinţa încadrul unei tranzacţii desfăşurate în condiţii obiective.

12. Următorii termeni sunt definiţi în paragraful 9 din IAS 39 şi suntutilizaţi în acest Standard cu înţelesul specificat în IAS 39.

• costul amortizat al unui activ financiar sau al unei datorii financiare

• active financiare disponibile pentru vânzare

• derecunoaştere• instrument derivat

• metoda dobânzii efective

• activ financiar sau datorie financiară la valoarea justă prin

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

profit sau pierdere

• angajament ferm

• tranzacţie prognozată

• eficacitatea acoperirii împotriva riscurilor

• element acoperit

• instrument de acoperire împotriva riscurilor

• plasamente păstrate până la scadenţă

• împrumuturi şi creanţe

• cumpărare sau vânzare normală

• costuri ale tranzacţiei.

13. În acest Standard, „contract” şi „contractual” se referă la o

înţelegere între două sau mai multe părţi care are consecinţeeconomice clare, cărora părţile nu li se pot sustrage decât cudificultate chiar dacă ar avea posibilitatea, datorită faptului că îngeneral înţelegerea este executorie din punct de vedere juridic.Contractele şi respectiv instrumentele financiare pot avea odiversitate de forme şi nu sunt neapărat în formă scrisă.

14. În acest standard, „entitate” se referă la persoane fizice,parteneriate, organisme înregistrate, trusturi şi agenţiiguvernamentale.

Prezentare

Datorii şi capitaluri proprii (vezi de asemenea paragrafele

AG25–AG29)

15. Emitentul unui instrument financiar va clasificainstrumentul, sau părţile componente ale acestuia, lamomentul recunoaşterii iniţiale ca datorie financiară, activ financiar sau instrument de capitaluri proprii, în

conformitate cu fondul economic al acordului contractual şi cu definiţiile datoriei financiare, activului financiar şi instrumentului de capital propriu.

16. Atunci când un emitent aplică definiţiile din paragraful 11 pentru adetermina dacă un instrument financiar este un instrument decapital propriu şi nu o datorie financiară, instrumentul este uninstrument de capital propriu dacă, şi numai dacă sunt îndepliniteambele condiţii (a) şi (b) de mai jos.

(a) Instrumentul nu include o obligaţie contractuală:

(i) de a vărsa numerar sau de a livra un alt activ financiarunei alte entităţi; sau

(ii) de a schimba active financiare sau datorii financiare cu oaltă entitate, în temeiul unor condiţii care ar putea să fie

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

nefavorabile pentru emitent.

(b) Dacă instrumentul va fi sau poate fi decontat în propriileinstrumente de capitaluri ale emitentului, atunci acesta este:

(i) un instrument nederivat care nu include o obligaţiecontractuală pentru emitent de a livra un număr variabildin propriile sale instrumente de capitaluri; sau

(ii) un instrument derivat care va fi decontat numai de cătreemitent prin schimbul unei valori fixe de numerar sau alunui alt activ financiar pentru un număr fix din propriilesale instrumente de capitaluri proprii. În acest scop, propriileinstrumente de capitaluri proprii ale emitentului nu includ instrumentecare sunt ele însele contracte pentru primirea sau livrarea viitoare a

propriilor instrumente de capitaluri proprii ale emitentului.

O obligaţie contractuală, inclusiv una care apare dintr-uninstrument financiar derivat care va avea sau care poate avea carezultat primirea sau livrarea propriilor instrumente de capitaluriproprii ale emitentului, dar care nu îndeplineşte condiţiile (a) şi (b)de mai sus, nu este un instrument de capitaluri proprii.

Lipsa unei obligaţii contractuale de a livra numerar sau alt activfinanciar (paragraful 16(a))

17. O caracteristică esenţială pentru diferenţierea unei datorii de un

instrument de capitaluri proprii este existenţa unei obligaţiicontractuale a uneia dintre părţile participante la instrumentulfinanciar (emitentul) de a livra fie numerar, fie alt activ financiarceleilalte părţi (deţinătorul) sau de a schimba activele sau datoriilefinanciare cu deţinătorul în condiţii care ar putea să fienefavorabile pentru emitent. Deşi deţinătorul unui instrument decapitaluri proprii poate fi îndreptăţit să primească o parteproporţională din dividende sau alte repartizări din capitalurileproprii, emitentul nu are obligaţia contractuală de a face astfel derepartizări, deoarece nu i se poate cere să plătească numerar sauun alt activ financiar către o altă entitate.

18. Fondul economic al instrumentului financiar, mai degrabă decâtforma sa juridică, guvernează clasificarea sa în bilanţul entităţii.Fondul economic şi forma legală sunt consecvente, în mod normal,dar nu întotdeauna. Unele instrumente financiare îmbracă forma

juridică a capitalurilor proprii, dar ca fond economic sunt datorii,altele pot combina trăsături asociate instrumentelor de capitaluriproprii şi trăsături asociate datoriilor financiare. De exemplu:

(a) o acţiune preferenţială care are o clauză de răscumpărareobligatorie de către emitent, în schimbul unei sume fixe sau

determinabile la o dată fixă sau determinabilă în viitor, saucare dă dreptul deţinătorului de a cere emitentului sărăscumpere instrumentul la sau după o anumită dată, pentruo sumă fixă sau determinabilă, este o datorie financiară.

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

(b) un instrument financiar care dă deţinătorului dreptul sălichideze instrumentul înainte de data scadenţei, în favoareaemitentului, în schimbul numerarului sau al altui activ

financiar („un instrument care poate fi lichidat de deţinător înainte de scadenţă”) este o datorie financiară. Acest lucru areloc chiar dacă suma în numerar sau în alte active financiareeste determinată pe baza unui indice sau a unui alt elementcare poate creşte sau descreşte, sau când forma legală ainstrumentului care poate fi lichidat înainte de scadenţă dedeţinător conferă acestuia dreptul la un interes rezidual în activele altuiemitent. Existenţa unei opţiuni a deţinătorului de a vinde înapoiemitentului instrumentul respectiv în schimbul numeraruluisau al unui alt activ financiar înseamnă că instrumentul carepoate fi lichidat înainte de scadenţă respectă definiţia unei

datorii financiare. De exemplu, fondurile mutuale deschise,fondurile de investiţii, parteneriatele şi unele entităţicooperatiste pot oferi deţinătorilor de unităţi sau membrilorlor dreptul de a înapoia interesele către emitent oricând înschimbul numerarului egal cu partea proporţională dinvaloarea activului emitentului. Totuşi, clasificarea ca datoriefinanciară nu exclude utilizarea descrierilor de genul „valoareanetă a activului atribuibil deţinătorilor” şi „modificarea dinvaloarea activului net atribuibilă deţinătorilor” în situaţiilefinanciare ale unei entităţi care nu are capitaluri proprii

vărsate (cum ar fi unele fonduri mutuale şi fonduri deinvestiţii, a se vedea exemplul ilustrativ 7), sau utilizareaprezentării suplimentare pentru a arăta că interesele totaleale membrilor cuprind elemente ca rezervele, care suntconforme definiţiei capitalurilor proprii şi instrumentelor carepot fi lichidate înainte de scadenţă, care nu sunt conformeacestei definiţii (a se vedea exemplul ilustrativ 8).

19. Dacă o entitate are dreptul necondiţionat de a evita livrareanumerarului sau a altui activ financiar pentru decontarea uneiobligaţii contractuale, obligaţia respectă definiţia datoriei

financiare. De exemplu:(a) o restricţie asupra capacităţii unei entităţi de a respecta o

obligaţie contractuală, cum ar fi lipsa accesului la valută saunecesitatea de a obţine aprobarea pentru plată de la oautoritate de reglementare, nu anulează obligaţiacontractuală a entităţii şi nici dreptul contractual aldeţinătorului în baza instrumentului respectiv.

(b) o obligaţie contractuală care condiţionează un partener să-şiexercite dreptul de a înapoia datoria sa financiară din cauzăcă entitatea nu are dreptul necondiţionat de a evita livrarea

numerarului sau a altui activ financiar.

20. Un instrument financiar care nu stabileşte în mod explicit oobligaţie contractuală de a livra numerar sau un alt activ financiar

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

poate stabili indirect o obligaţie, prin termenii şi condiţiile sale. Deexemplu:

(a) un instrument financiar poate conţine o obligaţie nefinanciară

care trebuie să fie decontată dacă, şi numai dacă entitatea nureuşeşte să facă repartizările sau să răscumpere instrumentul.Dacă entitatea poate evita transferul de numerar sau al unuialt activ financiar numai prin decontarea obligaţieinefinanciare, instrumentul financiar este o datorie financiară.

(b) un instrument financiar este o datorie financiară dacă sedovedeşte că, la decontare, entitatea va livra:

(i) numerar sau un alt activ financiar; sau

(ii) propriile sale acţiuni a căror valoare este determinatăastfel încât să depăşească în mod substanţial valoarea

numerarului sau a unui alt activ financiar.

Deşi entitatea nu are o obligaţie contractuală explicită de aplăti în numerar sau printr-un alt activ financiar, valoareaalternativei de decontare prin acţiuni este de asemeneanatură încât entitatea va deconta în numerar. În orice caz,deţinătorului i s-a garantat în fond primirea unei valori care săfie cel puţin egală cu opţiunea de decontare în numerar (veziparagraful 21).

Decontarea în propriile instrumente de capital ale entităţii(paragraful 16(b))

21. Un contract nu este considerat instrument de capitaluri propriinumai pentru că poate avea ca rezultat primirea sau livrareapropriilor instrumente de capitaluri proprii ale entităţii. O entitatepoate avea un drept sau o obligaţie contractuală de a primi saulivra un număr din propriile acţiuni sau alte instrumente decapitaluri proprii, care variază astfel încât valoarea justă apropriilor instrumente de capitaluri proprii ale entităţii care seprimeşte sau care se livrează să fie egală cu valoarea dreptului

sau obligaţiei contractuale. Un astfel de drept sau obligaţiecontractuală se poate referi la o sumă fixă sau la o valoare carefluctuează parţial sau total ca răspuns la modificările uneivariabile, alta decât preţul pieţei pentru propriile instrumente decapitaluri ale entităţii (de exemplu, rata unei dobânzi, preţul uneimărfi sau preţul unui instrument financiar). Două exemple sunt (a) uncontract de a livra instrumente de capitaluri proprii ale entităţii,egale ca valoare cu 100* UM şi (b) un contract de a livrainstrumente de capitaluri proprii ale entităţii egale ca valoare cuvaloarea a 100 de uncii de aur. Un astfel de contract este o

datorie financiară a entităţii, chiar dacă entitatea trebuie saupoate să o deconteze plătind prin propriile sale instrumente de

* În acest Standard, valorile monetare sunt numite „unităţi monetare”(UM).

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

capitaluri proprii. Acesta nu este un instrument de capitaluri propriideoarece entitatea utilizează un număr variabil din propriileinstrumente de capitaluri ca mijloc de decontare a contractului. În

consecinţă, contractul nu evidenţiază un interes rezidual înactivele entităţii după deducerea tuturor datoriilor sale.

22. Un contract care va fi decontat de entitate (pentru primirea) saulivrarea unui număr fix din propriile sale instrumente de capitaluri

în schimbul unei sume fixe în numerar sau al unui alt activ financiar este un instrument de capitaluri proprii. De exemplu, o opţiune pe acţiuniemisă care oferă partenerului dreptul de a cumpăra un număr fixdin acţiunile entităţii pentru un preţ fix sau pentru o valoare fixădeclarată a componentei de capital a unei obligaţiuni este uninstrument de capitaluri proprii. Modificările în valoarea justă a

unui contract, care rezultă din variaţiile ratei dobânzii de pe piaţăce nu afectează suma în numerar sau alte active financiare ceurmează a fi plătite sau încasate, sau numărul de instrumente decapitaluri proprii care urmează a fi primite sau livrate ladecontarea contractului, nu împiedică încadrarea contractului cainstrument de capitaluri proprii. Orice contraprestaţie primită(cum ar fi prima încasată pentru o opţiune vândută sau o opţiunewarant pe propriile acţiuni ale entităţii) se adaugă direct lacapitalurile proprii. Orice contraprestaţie plătită (cum ar fi primaplătită pentru o opţiune cumpărată) este dedusă direct din

capitalurile proprii. Modificările valorii juste a unui instrument decapitaluri proprii nu sunt recunoscute în situaţiile financiare.

23. Un contract care conţine o obligaţie pentru o entitate de acumpăra propriile instrumente de capitaluri în schimbulnumerarului sau al unui alt activ financiar generează o datoriefinanciară pentru valoarea actualizată a valorii de răscumpărare(de exemplu, pentru valoarea actualizată a preţului forward derăscumpărare, preţul de exercitare a opţiunii sau altă valoare derăscumpărare). Aşa se întâmplă chiar şi în cazul în care contractul

însuşi este un instrument de capitaluri proprii. Un exemplu îl

constituie obligaţia entităţii în baza unui contract forward decumpărare a propriilor instrumente de capitaluri în schimbulnumerarului. Atunci când datoria financiară este recunoscută iniţialconform IAS 39, valoarea sa justă (valoarea actualizată a valorii derăscumpărare) este reclasificată din capitaluri proprii. Înconsecinţă, datoria financiară este evaluată în conformitate cu IAS39. Dacă respectivul contract expiră fără livrare, valoareacontabilă a datoriei financiare este reclasificată la capitaluriproprii. Obligaţia contractuală a unei entităţi de a achiziţionapropriile sale instrumente de capitaluri generează o datorie

financiară pentru valoarea actualizată a valorii de răscumpărare,chiar dacă obligaţia de cumpărare este condiţionată de partenerulcare îşi exercită dreptul de răscumpărare (de exemplu, o opţiuneput (de vânzare) vândută care dă dreptul partenerului de a vinde

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

entităţii propriile instrumente de capitaluri ale acesteia, pentru unpreţ fix).

24. Un contract care va fi decontat de entitate prin livrarea sauprimirea unui număr fix din propriile instrumente de capitaluri înschimbul unei sume variabile în numerar sau al unui alt activfinanciar este un activ financiar sau o datorie financiară. Unexemplu îl constituie contractul entităţii de a vinde 100 dinpropriile instrumente de capitaluri în schimbul unei sume înnumerar egale cu valoarea a 100 de uncii de aur.

Provizioane pentru decontări contingente

25. Un instrument financiar poate solicita entităţii să livreze numerar

sau alt activ financiar, sau să deconteze într-o altă manieră astfel încât să constituie o datorie financiară, în eventualitatea apariţieisau absenţei unor evenimente viitoare nesigure (sau ca rezultat alunor circumstanţe nesigure) care nu pot să fie controlate nici decătre emitent, nici de către deţinătorul instrumentului, cum ar fi omodificare a indicelui bursei de valori, indicelui preţului deconsum, ratei dobânzii sau cerinţelor fiscale, sau o modificare aveniturilor viitoare din activităţile curente, venitului net saugradului de îndatorare asociate emitentului. Emitentul unui astfel deinstrument nu are dr eptul necondiţionat de a evita livrarea în numerar

sau un alt activ financiar (sau să îl deconteze astfel încât acestasă reprezinte o datorie financiară). Prin urmare, acesta reprezintăo datorie financiară a emitentului, cu excepţia cazului în care:

(a) partea din provizionul pentru decontarea contingentă care arputea solicita decontarea în numerar sau printr-un alt activfinanciar (sau astfel încât să devină o datorie financiară) nueste autentică; sau

(b) emitentului i se poate cere să deconteze o obligaţie înnumerar sau printr-un alt activ financiar (sau să decontezeastfel încât să devină o datorie financiară), numai în

eventualitatea lichidării emitentului. Opţiuni privind decontarea

26. Atunci când un instrument financiar derivat oferă unei părţi posibilitatea de alegere a decontării (de exemplu,emitentul sau deţinătorul poate alege decontarea pe obază netă în numerar sau prin schimbul de acţiuni cunumerar), acesta nu este un activ financiar sau o datoriefinanciară cu excepţia cazului în care toate alternativelede decontare ar avea ca rezultat faptul că acesta

reprezintă un instrument de capitaluri proprii.

27. Un exemplu de instrument financiar derivat cu o opţiune dedecontare care este o datorie financiară este o opţiune pe acţiuni

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

pe care emitentul se poate decide să o deconteze net în numerarsau prin schimbul propriilor sale acţiuni cu numerar. În modsimilar, unele contracte de cumpărare sau vânzare a unui element

nefinanciar în schimbul propriilor instrumente de capitaluri aleentităţii, sunt cuprinse în aria de aplicabilitate a acestui Standarddin cauză că pot fi decontate fie prin livrarea unui elementnefinanciar, fie net în numerar sau printr-un alt activ financiar (ase vedea paragrafele 8-10). Astfel de contracte sunt active financiare saudatorii financiare, nu instrumente de capitaluri proprii.

Instrumente financiare compuse (vezi de asemenea paragrafele AG30-

AG35 şi exemplele ilustrative 9-12)

28. Emitentul unui instrument financiar nederivat va evalua termenii instrumentului financiar la determinarea dacă acestaconţine atât o datorie, cât şi o componentă a capitalurilor

proprii. Astfel de componente vor fi clasificate separat ca datorii financiare,active financiare sau instrumente de capitaluri proprii, în conformitate cu

paragraful 15.

29. O entitate recunoaşte separat componentele unui instrumentfinanciar care (a) creează o datorie financiară a entităţii şi (b)conferă o opţiune deţinătorului instrumentului să-l convertească

într-un instrument de capitaluri proprii al entităţii. De exemplu, o

obligaţiune sau un instrument similar convertibil de cătredeţinător într-un număr fix de acţiuni ordinare ale entităţii este uninstrument financiar compus. Din perspectiva entităţii, un astfelde instrument cuprinde două componente: o datorie (o înţelegerecontractuală de a livra numerar sau alte active financiare) şi uninstrument de capitaluri proprii (o opţiune de cumpărare careconferă deţinătorului dreptul, pentru o perioadă specificată detimp, de convertire a obligaţiunii într-un număr fix de acţiuniordinare ale entităţii). Efectul economic al emisiunii unor astfel deinstrumente este în fond similar cu emiterea simultană a unui titlu

de împrumut însoţit de o clauză de rambursare anticipată şi a unorbonuri de subscriere de acţiuni ordinare sau emiterea unui titlu de împrumut cu bonuri de subscriere de acţiuni detaşabile. Înconsecinţă, în toate cazurile, entitatea prezintă în bilanţul săuseparat componentele de datorii şi de capitaluri proprii.

30. Clasificarea componentelor de datorii şi capitaluri proprii ale unuiinstrument convertibil nu este revizuită ca urmare a schimbăriiprobabilităţii de exercitare a opţiunii de conversie, chiar atuncicând exercitarea opţiunii poate părea avantajoasă din punct devedere economic pentru unii deţinători. Este posibil ca deţinătorii

să nu acţioneze întotdeauna în maniera aşteptată deoarece, deexemplu, consecinţele fiscale rezultate din conversie pot fi diferitede la un deţinător la altul. Mai mult, probabilitatea conversiei va evolua îndecursul timpului. Obligaţia contractuală a entităţii de a efectua plăţi

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

pe viitor rămâne valabilă până când este stinsă prin conversie, lascadenţa instrumentului sau prin altă tranzacţie.

31. IAS 39 se ocupă cu evaluarea activelor financiare şi a datoriilorfinanciare. Instrumentele de capitaluri proprii sunt instrumentelecare certifică existenţa unui interes rezidual în activele uneientităţi după deducerea tuturor datoriilor sale. Prin urmare, atuncicând valoarea contabilă iniţială a unui instrument financiar compuseste alocată componentelor de capitaluri proprii şi de datorii,componenta de capitaluri proprii este considerată a fi valoareareziduală după deducerea din valoarea justă a instrumentului ca

întreg, a valorii separat determinate pentru componenta datoriei. The value of any derivative features (such as a call option) embedded in the compound financialinstrument other than the equity component (such as an equity conversion option) is

included in the liability component. The sum of the carrying amounts assigned tothe liability and equity components on initial recognition is always equal to the fair value that would be ascribed to the instrument as a whole. No gain or loss arisesfrom initially recognising the components of the instrument separately.

32. Under the approach described in paragraph 31, the issuer of a bond convertible intoordinary shares first determines the carrying amount of the liability component bymeasuring the fair value of a similar liability (including any embedded non-equityderivative features) that does not have an associated equity component.The carrying amount of the equity instrument represented by the option to convert

the instrument into ordinary shares is then determined by deducting the fair valueof the financial liability from the fair value of the compound financial instrument asa whole.

Acţiuni de trezorerie (a se vedea, de asemenea, paragraful

AG36)

33. Dacă o entitate îşi răscumpără propriile instrumente decapitaluri, acele instrumente („acţiuni de trezorerie”) vor fi deduse din capitalurile proprii. Câştigurile sau pierderile

legate de cumpărarea, vânzarea, emiterea sau anularea propriilor instrumente de capitaluri ale entităţii nu vor fi recunoscute la profit şi pierdere. Astfel de acţiuni detrezorerie pot fi achiziţionate şi deţinute de entitate saude alţi membri ai grupului consolidat. Contravaloarea

plătită sau primită va fi recunoscută direct în capitalurile proprii.

34. Valoarea acţiunilor de trezorerie deţinute este prezentată separatfie în bilanţ, fie în note, în conformitate cu IAS 1 Prezentareasituaţiilor financiare. O entitate prezintă informaţii în conformitate

cu IAS 24 Prezentarea informaţiilor referitoare la tranzacţiile cu părţile afiliate , dacă entitatea îşi răscumpără propriile saleinstrumente de capitaluri de la părţile afiliate.

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

Dobândă, dividende, pierderi şi câştiguri (vezi, de asemenea,

paragraful AG37)

35. Dobânda, dividendele, câştigurile şi pierderile aferenteunui instrument financiar sau unei componente a acestuia,adică o datorie financiară, vor fi recunoscute ca venituri sau cheltuieli în profit sau pierdere. Repartizările cătredeţinătorii unui instrument de capital propriu vor fi debitate de către entitate direct la capitalurile proprii,după deducerea oricăror beneficii aferente impozitului pe

profit. Costurile asociate tranzacţiilor suportate de oentitate, altele decât costurile de emisiune a unui instrument de capitaluri proprii, direct atribuibile

achiziţionării unei entităţi (care vor fi contabilizateconform IAS 22), vor fi contabilizate ca o deducere dincapitalurile proprii, după scăderea oricăror beneficii aferente impozitului pe profit.

36. Modul de clasificare a unui instrument financiar ca datorie financiarăsau instrument de capitaluri proprii determină dacă dobânda,dividendele, pierderile şi câştigurile legate de acest instrumentsunt recunoscute ca venit sau cheltuială, în profit sau pierdere.Astfel, plăţile de dividende pentru acţiuni recunoscute în întregimeca datorii sunt recunoscute drept cheltuieli, în aceeaşi manieră ca

şi dobânda aferentă unei obligaţiuni. Similar, pierderile şicâştigurile asociate cu răscumpărările sau refinanţările datoriilorfinanciare sunt recunoscute în profit sau pierdere, în timp cerăscumpărările sau refinanţările instrumentelor de capitaluriproprii sunt recunoscute ca modificări ale capitalurilor proprii.Modificările valorii juste a unui instrument de capitaluri proprii nusunt recunoscute în situaţiile financiare.

37. O entitate suportă, în mod obişnui, diferite costuri aferenteemisiunii sau achiziţionării de instrumente proprii de capitaluri.Acele costuri ar putea include taxele de înregistrare şi alte taxelegale, sume plătite avocaţilor, profesioniştilor contabili şi altorconsilieri profesionali, costuri de editare şi taxe de timbru.Costurile unei tranzacţii de capital sunt contabilizate ca odeducere din capitalurile proprii (după scăderea oricăror beneficiidin impozitul pe profit aferent) , în măsura în care ele sunt costuriincrementale direct atribuibile tranzacţiei de capital, care altfel arfi fost evitate. Costurile unei tranzacţii de capital care esteabandonată sunt recunoscute drept cheltuială.

38. Costurile de tranzacţionare aferente emisiunii unui instrument

financiar compus sunt alocate componentelor de datorie şicapitaluri proprii ale instrumentului, proporţional cu alocarea încasărilor. Costurile de tranzacţionare care se referă la mai multetranzacţii luate împreună (de exemplu costurile unei oferte

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

concurenţiale de acţiuni şi o cotare la bursă a altor acţiuni) suntalocate acelor tranzacţii pe baza alocării raţionale şi înconformitate cu tranzacţii similare.

39. Valoarea costurilor asociate tranzacţiilor, contabilizată ca o deducere dincapitalurile proprii ale perioadei, este prezentată separat conformIAS 1 Prezentarea situaţiilor financiare. Valoarea aferentă aimpozitelor pe profit recunoscută direct la capitaluri proprii esteinclusă în valoarea agregată a impozitului pe profit curent şiamânat creditată sau înregistrată la capitalurile proprii care suntprezentate conform IAS 12 Impozitul pe profit.

40. Dividendele clasificate drept cheltuieli pot fi prezentate în contulde profit şi pierdere fie ca dobândă la alte datorii, fie ca element

separat. În plus faţă de cerinţele din acest Standard, prezentareadobânzii şi dividendelor este supusă cerinţelor IAS 1 Prezentareasituaţiilor financiare, şi IAS 30 Informaţii prezentate în situaţiilefinanciare ale băncilor şi ale instituţiilor financiare similare. Înunele împrejurări, din cauza diferenţelor dintre dobândă şi divi-dende, privind aspecte cum ar fi deductibilitatea fiscală, estepreferabilă prezentarea lor separată în contul de profit şi pierdere.Prezentarea valorii efectelor fiscale este făcută în concordanţă cuIAS 12.

41. Câştigurile şi pierderile legate de modificările din valoareacontabilă a unei datorii financiare sunt recunoscute ca venituri saucheltuieli în contul de profit sau pierderi chiar şi atunci când sereferă la un instrument care include dreptul la un interes rezidual

în activele entităţii în schimbul numerarului sau al unui alt activfinanciar (a se vedea paragraful 18(b)). Conform IAS 1, entitateaprezintă orice câştiguri sau pierderi care provin din reevaluareaunui astfel de instrument separat, la începutul contului de profit şipierdere, când acesta este relevant în explicarea performanţelorentităţii.

Compensarea unui activ financiar şi a unei datoriifinanciare (a se vedea şi paragrafele AG38 şi AG39)

42. Un activ financiar şi o datorie financiară trebuiecompensate, iar valoarea netă, raportată în bilanţ, atunci când , şi numai atunci când, o entitate:

(a) are în mod curent dreptul legal de a compensa valorile recunoscute; şi

(b) intenţionează fie să le deconteze pe o bază netă, fie sărealizeze activul şi să stingă obligaţia simultan.

În contabilizarea unui transfer al unui activ financiar carenu se regăseşte la derecunoaştere, entitatea nu vacompensa activul transferat şi datoria asociată acestuia (ase ved ea IAS 39, paragraful 36).

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

43. Acest Standard cere prezentarea activelor şi a datoriilor financiarepe o bază netă când aceasta reflectă fluxurile de numerar viitoareaşteptate din regularizarea a două sau mai multe instrumente

financiare separate. Când o entitate are dreptul de a încasa sauplăti o singură valoare netă şi intenţionează să o facă are, de fapt,un singur activ sau o singură datorie financiară. În altecircumstanţe, activele financiare şi datoriile financiare suntprezentate separat unele de celelalte conform caracteristicilor lorca resurse sau datorii ale entităţii.

44. Compensarea unui activ financiar recunoscut şi a unei datoriifinanciare recunoscute, cât şi prezentarea valorii nete diferă de

încetarea recunoaşterii unui activ sau unei datorii financiare. Întimp ce compensarea nu dă naştere la recunoaşterea unui câştig

sau a unei pierderi, încetarea recunoaşterii unui instrumentfinanciar nu are ca rezultat numai scoaterea elementuluirecunoscut anterior din bilanţ, dar şi recunoaşterea unui câştigsau unei pierderi.

45. Dreptul de compensare este dreptul legal al debitorului stabilit,prin contract sau alte mijloace, să stingă ori să elimine astfel întotalitate sau parţial valoarea datorată unui creditor prindeducerea din valoarea respectivă a unei sume datorate decreditor. În anumite împrejurări, debitorul poate avea dreptul legalde a deduce o sumă datorată de un terţ din valoarea datoratăcreditorului cu condiţia să existe o înţelegere între cele trei părţicare să specifice clar dreptul debitorului de a compensa. Deoarecedreptul de compensare este un drept legal, condiţiile care stau labaza dreptului respectiv pot varia de la o jurisdicţie la alta şi deaceea trebuie determinat ce reglementări se aplică raportuluidintre părţi.

46. Existenţa unui drept legal de a compensa un activ şi o datoriefinanciară afectează drepturile şi datoriile asociate cu un activ saudatorie financiară şi poate afecta în mod semnificativ expunerea

unei entităţi la riscul de creditare şi lichiditate. Totuşi, existenţadreptului, prin el însuşi, nu este un temei suficient pentrucompensare. În absenţa intenţiei de a exercita dreptul sau de astinge obligaţia simultan, valoarea şi momentul la care aparfluxurile de numerar viitoare ale unei entităţi nu sunt afectate.Când o entitate intenţionează să exercite dreptul sau să stingăobligaţia simultan, prezentarea activului şi datoriei pe o bază netăreflectă mai exact valorile şi momentele de apariţie a fluxurilor denumerar preconizate, ca şi riscurile la care aceste fluxuri denumerar sunt expuse. Intenţia uneia sau ambelor părţi de aregulariza pe o bază netă fără a avea dreptul legal de a o face nueste suficientă pentru justificarea compensării, deoarecedrepturile şi datoriile asociate activului financiar individual şidatoriei financiare rămân neschimbate.

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

47. Intenţiile unei entităţi cu privire la regularizarea anumitor active şidatorii pot fi influenţate de practicile sale comerciale standard, decerinţele pieţei financiare, cât şi alte circumstanţe care pot limita

capacitatea de a le regulariza valoarea netă sau de a regularizasimultan. Când o entitate are dreptul de a compensa, dar nuintenţionează să regularizeze valoarea netă, să realizeze activul şisă stingă obligaţia simultan, efectul acestui drept asupra expuneriientităţii la riscul de credit este prezentat în paragraful 76.

48. Regularizarea simultană a două instrumente financiare poate avealoc, de exemplu, prin intermediul unei case de compensaţie pe opiaţă financiară organizată sau printr-o tranzacţie particulară. Înaceste circumstanţe, fluxurile de numerar sunt, de fapt,echivalente unei singure valori nete şi nu există risc de credit sau

lichiditate. În alte împrejurări, o entitate poate regulariza douăinstrumente prin încasarea şi plata de sume separate, devenindastfel expusă la riscul de credit pentru întreaga valoare a activuluisau la riscul de lichiditate pentru întreaga valoare a datoriei.Expunerile la astfel de riscuri pot fi semnificative chiar dacă relativpe termen scurt. Astfel, realizarea unui activ financiar şi stingereaunei datorii financiare sunt tratate ca fiind simultane numai cândtranzacţiile au loc în acelaşi moment.

49. Condiţiile expuse în paragraful 42 în general nu sunt satisfăcute,iar compensarea este de obicei nepotrivită atunci când :

(a) mai multe instrumente financiare diferite sunt folosite pentru a imitatrăsăturile unui instrument financiar mic ( un „instrument sintetic”);(b) activele financiare şi datoriile financiare iau naştere din

instrumente financiare expuse aceluiaşi risc primar (deexemplu, activele şi datoriile dintr-un portofoliu de operaţiuniforward sau alte instrumente derivate), dar implică părţidiferite;

(c) activele financiare sau de alt fel sunt gajate ca garanţii pentrudatoriile financiare fără recurs;

(d) activele financiare sunt izolate şi date unui terţ în

administrare de către un debitor, în scopul de a se descărcade o obligaţie, fără ca activele respective să fi fost acceptatede creditor în compensarea obligaţiei (de exemplu, o

înţelegere cu privire la fondurile de răscumpărare); sau(e) se aşteaptă ca datorii asumate ca rezultat al unor evenimente

care dau naştere la pierderi să fie recuperate de la o terţăparte în virtutea unei reclamaţii făcute în cadrul unui contractde asigurare.

50. O entitate care încheie o serie de tranzacţii cu instrumente finan-ciare cu o contrapartidă unică poate încheia cu acea parte o

„convenţie de compensare generală”. Un astfel de acord prevede ocompensare pe bază netă a tuturor instrumentelor financiareacoperite de acord în eventualitatea neexecutării sau lichidăriioricărui contract. Aceste acorduri sunt folosite frecvent de

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

instituţiile financiare pentru a se proteja împotriva pierderilor îneventualitatea unui faliment sau a altor circumstanţe care au carezultat incapacitatea uneia dintre părţi de a-şi îndeplini datoriile.O convenţie de compensare generală de obicei creează un dreptde compensare care devine executabil şi afectează realizarea saustingerea activelor şi datoriilor financiare individuale numai caurmare a unui eveniment specificat sau în alte împrejurări,neaşteptate să apară în desfăşurarea normală a activităţii. Oconvenţie de compensare generală nu oferă o bază pentrucompensare dacă nu sunt satisfăcute ambele criterii dinparagraful 42. Când activele financiare şi datoriile financiaresupuse unei convenţii de compensare generală nu suntcompensate, efectul acordului asupra expunerii entităţii la risculde credit este prezentat în concordanţă cu paragraful 76.


51. Scopul prezentărilor cerute de acest Standard este de a furnizainformaţii care să ajute la înţelegerea mai bună a semnificaţieiinstrumentelor financiare bilanţiere sau extrabilanţiere asuprasituaţiei financiare a unei entităţi, rezultatelor activităţii ei şifluxurilor de numerar şi de a ajuta în evaluarea sumelor,momentului apariţiei şi gradului de siguranţă a fluxurilor denumerar viitoare asociate cu acele instrumente.

52. Tranzacţiile cu instrumente financiare pot avea ca rezultat pentru oentitate asumarea sau transferarea către alte părţi a unuia saumai multora dintre riscurile financiare descrise mai jos.Prezentările cerute oferă informaţii pentru a-i ajuta pe utilizatoriisituaţiilor financiare în evaluarea gradului de risc aferentinstrumentelor financiare, recunoscute sau nu în bilanţ.(a) Riscul de piaţă cuprinde trei tipuri de risc:

(i) r iscul valutar - riscul ca valoarea unui instrument financiar săfluctueze din cauza variaţiilor cursului de schimb valutar.

(ii) riscul ratei dobânzii la valoarea justă - riscul ca valoarea unuiinstrument financiar să fluctueze din cauza variaţiilorratelor de piaţă ale dobânzii.

(iii) r iscul de preţ este riscul ca valoarea unui instrumentfinanciar să fluctueze ca rezultat al schimbării preţurilorpieţei, chiar dacă aceste schimbări sunt cauzate de factorispecifici instrumentelor individuale sau emitentului acestora,sau factori care afectează toate instrumenteletranzacţionate pe piaţă.

Termenul „risc de piaţă” încorporează nu numai potenţialulde pierdere, dar şi cel de câştig.

(b) Riscul de credit - riscul ca una dintre părţile instrumentuluifinanciar să nu execute obligaţia asumată, cauzând celeilaltepărţi o pierdere financiară.

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

(c) Riscul de lichiditate – (numit şi riscul de finanţare), este riscul cao entitate să întâlnească dificultăţi în procurarea fondurilornecesare pentru îndeplinirea angajamentelor aferente

instrumentelor financiare. Riscul de lichiditate poate rezulta dinincapacitatea de a vinde repede un activ financiar la o valoareapropiată de valoarea sa justă.

(d) Riscul ratei dobânzii la fluxul de numerar - riscul ca fluxurile denumerar viitoare să fluctueze din cauza variaţiilor ratelor depiaţă ale dobânzii; De exemplu, în cazul unui instrument de

împrumut cu rată variabilă, astfel de fluctuaţii constau înschimbarea ratei dobânzii efective a instrumentului financiar,fără o schimbare corespondentă a valorii sale juste.

Forma, localizarea şi clase de instrumente financiare53. Acest standard nu prescrie nici formatul informaţiilor ce trebuie

prezentate, nici localizarea sa în cadrul situaţiilor financiare. Înmăsura în care informaţiile cerute sunt prezentate la începutulsituaţiilor financiare, nu este necesar să fie repetate în note.Prezentările pot include o combinaţie de descrieri narative şi datecuantificate specifice, corespunzătoare naturii instrumentelor şisemnificaţiei lor relative pentru entitate.

54. Determinarea nivelului de detaliu al informaţiilor prezentate în legătură cu

instrumentele financiare particulare necesită raţionamentprofesional, luând în consideraţie semnificaţia relativă ainstrumentelor respective. Este necesară găsirea unui echilibru

între supraîncărcarea situaţiilor financiare cu detalii excesive cares-ar putea să nu folosească utilizatorilor situaţiilor financiare şiascunderea de informaţii importante ca rezultat al unei sintetizăriexcesive. De exemplu, când o entitate face parte dintr-un grup careutilizează un număr mare de instrumente financiare cu caracteristicisimilare şi nu există un singur contract individual important, se poateutiliza un rezumat pe clase al instrumentelor Pe de altă parte, informaţiiledespre un instrument individual pot fi importante când acesta este,de exemplu, o componentă importantă a structurii de capital aentităţii.

55. Conducerea unei entităţi grupează instrumentele financiare în clasecare sunt adecvate naturii informaţiilor prezentate, luându-se înconsideraţie probleme cum ar fi caracteristicile instrumentelor şibaza de evaluare aplicată. În general, clasele fac distincţia întreelementele evaluate la cost sau la cost amortizat şi elementeleevaluate la valoarea justă. Se oferă suficiente informaţii pentru apermite o reconciliere cu elementele-rând importante din bilanţ.

Atunci când o entitate face parte dintr-un grup care utilizeazăinstrumentele financiare care nu intră în aria de aplicabilitate aacestui Standard, acele instrumente constituie o clasă sau clase deactive financiare sau de datorii financiare separate de cele din aria de aplicabilitate a

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

acoperire împotriva riscurilor pentru fluxurile de numerar a fost recunoscut direct la capitalurile proprii, prindeclararea modificărilor din capitalurile proprii, o entitate

va prezenta: (a) valoarea care a fost recunoscută astfel la capitaluri proprii întimpul perioadei;

(b) valoarea care a fost scoasă de la capitaluri proprii şi inclusă la profit şi pierdere pentru perioada respectivă;şi

(c) valoarea care a fost scoasă de la capitalurile proprii din timpul perioadei şi inclusă la evaluarea iniţială acostului de achiziţie sau la altă valoare contabilă aunui activ nefinanciar sau datorie nefinanciară dintr-o

tranzacţie viitoare foarte probabilă, acoperităîmpotriva riscurilor.

Termeni, condiţii şi politici contabile

60. Pentru fiecare clasă de active financiare, datorii financiareşi instrumente de capitaluri proprii, entitatea va prezenta:

(a) informaţii despre gradul şi natura instrumentelor financiare, inclusiv termenii şi condiţiile semnificativecare pot afecta suma, momentul şi siguranţa fluxurilor

de numerar viitoare; şi (b). politicile şi metodele contabile adoptate, incluzând

criteriile pentru recunoaştere şi baza de evaluareaplicată.

61. Ca parte a prezentării politicilor contabile ale unei entităţi, entitatea va prezenta, pentru fiecare categorie deactive financiare, dacă achiziţionările şi vânzărileobişnuite ale activelor financiare sunt contabilizate la datatranzacţionării sau la data decontării (a se vedea IAS 39,

paragraful 38).

62. Termenii şi condiţiile contractuale ale unui instrument financiarafectează suma, momentul şi siguranţa încasărilor şi a plăţilor denumerar viitoare de către părţile instrumentului financiar. Atuncicând instrumentele financiare sunt importante, fie individual, fieaparţinând unei clase, în raport cu situaţia financiară curentă aunei entităţi sau cu rezultatele sale viitoare obţinute dinexploatare, vor fi prezentaţi termenii şi condiţiile acestora. Dacănici un instrument nu este semnificativ în mod individual pentrufluxurile de numerar viitoare ale unei entităţii, caracteristicile sale

esenţiale sunt descrise prin raportarea la grupărilecorespunzătoare de instrumente similare.

63. Când instrumentele financiare deţinute sau emise de o entitate, fie

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

individual, fie ca şi clasă, determină o expunere potenţialsemnificativă la riscurile descrise în paragraful 52, termenii carefac obligatorie prezentarea includ:

(a) valoarea principalului, declarată sau nominală, sau altăvaloare similară care, pentru unele instrumente derivative,cum ar fi swap-urile de rată a dobânzii, poate fi valoarea(denumită valoare noţională) pe care sunt bazate viitoareleplăţi;

(b) data scadenţei, expirării sau executării;

(c) opţiunile de lichidare înainte de termen, deţinute de oricaredin părţile instrumentului, incluzând perioada în care sau datala care opţiunile pot fi exercitate şi preţul sau intervalul depreţuri de exercitare;

(d) opţiunile deţinute de oricare dintre părţile instrumentului de a-l converti în sau a-l schimba pentru alt instrument financiarsau alt activ ori datorie, incluzând perioada în care sau data lacare opţiunile pot fi exercitate şi rata de conversie sauschimb;

(e) valoarea şi momentul încasărilor şi plăţilor de numerarviitoare planificate aferente valorii principalului, inclusivrambursările în rate şi fondurile de răscumpărare sau cerinţelesimilare;

(f) rata sau valoarea declarată a dobânzilor, dividendelor saualtor venituri periodice raportate la valoarea principalului şieşalonarea plăţilor;

(g) garanţiile deţinute, în cazul activelor financiare, sau acordate, în cazul datoriilor financiare;

(h) în cazul unui instrument pentru care fluxurile de numerar suntexprimate într-o monedă alta decât cea funcţională a entităţii,moneda în care sunt efectuate încasările şi plăţile;

(i) în cazul unui instrument care prevede un schimb, informaţiiledescrise în articolele (a) - (h) pentru instrumentul ce va fi

dobândit în schimb; şi(j) orice condiţie a instrumentului sau clauză contractuală care,

dacă este încălcată, poate modifica semnificativ oricaredintre ceilalţi termeni (de exemplu, clauza unei obligaţiuniprivind nivelul maxim al indicatorului datorii - capitaluriproprii, care, dacă ar fi încălcată, ar face ca întreaga valoare aprincipalului obligaţiunii să devină datorată şi imediatexigibilă).

64. Când prezentarea în bilanţ a unui instrument financiar diferă deforma sa juridică este de dorit ca entitatea să explice natura

instrumentului în notele la situaţiile financiare.

65. Utilitatea informaţiilor despre gradul şi natura instrumentelorfinanciare este îmbunătăţită atunci când pune în lumină relaţiile

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

între instrumente individuale care pot afecta valoarea, momentulsau siguranţa fluxurilor de numerar viitoare ale unei entităţi. Deexemplu, poate fi importantă prezentarea relaţiilor de acoperire

împotriva riscului, cum ar fi o relaţie care ar putea exista înmomentul în care o entitate deţine un pachet de acţiuni pentrucare a cumpărat o opţiune de vânzare. Măsura în care expunereala risc este modificată de relaţia dintre active şi datorii poate fievidentă pentru utilizatorii situaţiilor financiare din informaţiiledescrise în paragraful 63, dar în unele împrejurări este necesară oprezentare suplimentară.

66. În concordanţă cu IAS 1, entitatea va oferi o prezentare a tuturorpoliticilor contabile semnificative, incluzând atât principiilegenerale adoptate, cât şi metoda aplicării acestor principii la

tranzacţii, alte evenimente şi condiţii provenite din activitateaentităţii. În cazul instrumentelor financiare astfel de prezentăriinclud:

(a) criteriile aplicate în determinarea momentului recunoaşterii unui activsau a unei datorii financiare şi a momentului derecunoaşterii;

(b) baza de evaluare aplicată activelor şi datoriilor financiare, lamomentul recunoaşterii iniţiale ulterior; şi

(c) bazele de recunoaştere şi evaluare a veniturilor şi cheltuielilorcare provin din active şi datorii financiare sunt recunoscute şimăsurate.

Riscul ratei dobânzii

67. Pentru fiecare clasă de active şi datorii financiare, entitateava prezenta informaţii despre expunerea sa la riscul ratei dobânzii inclusiv:

(a) data scadenţei contractuale sau de modificare a preţului (reevaluare), oricare dintre cele două dateeste anterioară celeilalte; şi

(b) rata efectivă a dobânzii, când este cazul.68. O entitate furnizează informaţii despre expunerea sa la efectele

schimbărilor viitoare ale nivelului existent al ratei dobânzii.Schimbările nivelului de piaţă al ratei dobânzii au un efect directasupra fluxurilor de numerar, contractuale asociate unor activefinanciare şi datorii financiare (riscul asociat fluxului de numerar alratei dobânzii) şi asupra valorii juste a altora (riscul ratei dobânziila valoarea justă).

69. Informaţiile cu privire la data scadenţei (sau data reevaluării,

atunci când aceasta este anterioară celeilalte), indică perioada detimp pe care ratele dobânzii sunt fixe, iar informaţiile asupraratelor dobânzii efective indică nivelurile la care sunt fixate.Prezentarea acestor informaţii furnizează utilizatorilor situaţiei

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

financiare o bază pentru evaluarea riscul ratei dobânzii la valoarea justă datorat fluctuaţiei ratei dobânzii la care întreprinderea esteexpusă şi astfel potenţialul pentru câştiguri şi pierderi. Pentru

instrumentele care sunt reevaluate la nivelul de piaţă al ratei dobânzii înaintea scadenţei, prezentarea perioadei până la reevaluareaurmătoare este mai importantă în acest scop decât prezentareaperioadei până la scadenţă.

70. Pentru a suplimenta informaţiile cu privire la datele de reevaluareşi scadenţă prevăzute în contract, o entitate poate alege săprezinte informaţii despre datele aşteptate de reevaluare şiscadenţă, atunci când aceste date diferă în mod semnificativ dedatele contractuale. De exemplu, astfel de informaţii pot fifolositoare în special când, de exemplu, o entitate este capabilă să

aproximeze, aproape de realitate, valoarea din creditele ipotecarecu rată fixă ce va fi rambursată înainte de scadenţă şi foloseşteaceste informaţii ca bază pentru cuantificarea riscului ratei dobânzii.Informaţiile suplimentare includ prezentarea faptului că aceasta sebazează pe aşteptările conducerii privind evenimente viitoare şi oexplicaţie a presupunerilor efectuate cu privire la datele dereevaluare şi scadenţă ca şi modul în care aceste presupuneridiferă de datele contractuale.

71. O entitate menţionează care anume dintre activele şi datoriilefinanciare sunt

:(a) expuse la riscul ratei dobânzii la valoarea justă datoratfluctuaţiei ratei dobânzii, cum ar fi activele şi datoriilefinanciare cu o rată a dobânzii fixă;

(b) expuse la riscul fluxului de numerar datorat fluctuaţiei rateidobânzii, cum ar fi activele şi datoriile financiare cu o rată adobânzii fluctuantă, care este recalculată în funcţie de variaţiaratei de pe piaţă; şi

(c) neexpuse în mod direct la riscul ratei dobânzii, cum ar fi uneleinvestiţii în instrumente de capitaluri proprii.

72. Cerinţa din paragraful 67(b) se aplică obligaţiunilor pe termenmediu şi lung, titlurilor, împrumuturilor şi altor instrumentefinanciare similare ce implică plăţi viitoare care creează un venitdeţinătorului şi un cost emitentului reflectând valoarea-timp abanilor. Cerinţa nu se aplică instrumentelor financiare de naturainvestiţiilor în instrumente de capital şi derivate, care nu poartă orată a dobânzii efectivă determinabilă. De exemplu, deşiinstrumentele cum ar fi instrumentele derivate pe baza rateidobânzii, (inclusiv operaţiunile swap, contractele de garantare aratei dobânzii la termen şi opţiunile), sunt expuse la valoarea justă

sau a fluxului de numerar provenit din schimbări ale nivelului depiaţă al ratei dobânzii, prezentarea unei rate a dobânzii efectivenu este necesară. Cu toate acestea, când se furnizează informaţiicu privire la rata efectivă a dobânzii, o entitate prezintă efectul

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

scadenţă în viitor în diferite perioade de timp.

(d) Informaţiile cu privire la rata dobânzii pot fi prezentate pentruinstrumente financiare individuale. Alternativ, pentru fiecare clasă de

instrumente financiare pot fi prezentate rate medii ponderatesau un interval de rate. O entitate poate grupa în clase diferiteinstrumentele exprimate în diferite valute sau având riscuri de creditsemnificativ diferite, când aceşti factori au ca rezultatinstrumente având rate ale dobânzii efective semnificativdiferite.

75. În unele circumstanţe, o entitate poate furniza informaţii folo-sitoare asupra expunerii sale la riscuri ale ratei dobânzii, prinindicarea efectului unei schimbări ipotetice, ale nivelului curent depiaţă, ale ratei dobânzii asupra valorii juste a instrumentelor sale

financiare şi ale câştigurilor sau pierderilor viitoare şi fluxurilor denumerar viitoare. . Astfel de informaţii se pot baza, de exemplu, peo modificare ipotetică de un punct procentual (100 de puncte debază) a ratei dobânzii pe piaţă care are loc la data bilanţului.Efectele unei schimbări a nivelului ratei dobânzii includschimbările veniturilor şi cheltuielilor cu dobânzile legate deinstrumentele financiare cu rată fluctuantă, cât şi pierderile şicâştigurile rezultate din schimbări ale valorii juste ainstrumentelor cu rată fixă. Senzitivitatea ratei dobânzii raportatepoate fi restrânsă la efectele directe ale schimbării ratei dobânzii

asupra instrumentelor financiare purtătoare de dobândărecunoscute la data bilanţului, deoarece efectele indirecte aleschimbării ratei asupra pieţelor financiare şi entităţilor individualenu pot fi în mod normal aproximate mulţumitor. Atunci când esteprezentată informaţia asupra senzitivităţii ratei dobânzii, oentitate indică baza pe care a fost elaborată informaţia, incluzândorice supoziţii semnificative.

Riscul de credit

76. Pentru fiecare clasă de active şi datorii financiare şi alteexpuneri la riscul de credit, o entitate va prezentainformaţii despre expunerea sa la riscul de credit incluzând:

(a) valoarea care reprezintă cel mai bine expunereamaximă la riscul de credit la data bilanţului, fără săţină cont de valoarea justă a oricăror garanţii, îneventualitatea în care celelalte părţi nu îşi onoreazădatoriile aferente instrumentului financiar; şi

(b) concentraţiile semnificative ale riscului de credit.

77. O entitate furnizează informaţii cu privire la riscul de credit pentrua permite utilizatorilor situaţiilor sale financiare să evaluezemăsura în care neonorarea datoriilor de către celelalte părţi dincontracte ar putea reduce valoarea intrărilor de numerar viitoare

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

din activele financiare recunoscute la data bilanţului sau ar puteacere informaţii despre ieşirile de fluxuri de numerar din alteexpuneri de credite (cum ar fi instrumentele financiare derivate

pentru credite sau alte garanţii emise pentru obligaţiile unui terţ).Astfel de neonorări dau naştere unor pierderi recunoscute încontul de profit şi pierdere al unei entităţi. Paragraful 76 nuprevede ca o entitate să prezinte o evaluare a probabilităţiipierderilor ce vor apărea în viitor.

78. Prezentarea valorilor expuse riscului de credit fără a ţine seamade recuperările potenţiale din realizarea garanţiilor (‘expunereamaxim a unei entităţi la riscurile de credit’) serveşte următoarelorscopuri:

(a) de a furniza utilizatorilor situaţiilor financiare un calculconsecvent al valorilor expuse la riscul de credit atât pentruactive financiare , cât şi pentru alte expuneri la riscul decredit; şi

(b) de a ţine cont de posibilitatea ca expunerea maximă la pierderisă poată diferi de valoarea contabilă a activelor financiarerecunoscute la data bilanţului.

79. În cazul activelor financiare recunoscute expuse la riscul de credit, valoareacontabilă a activelor din bilanţ, după deducerea provizioanelorpentru pierderi aplicabile, de obicei reprezintă valoarea expusă la

riscul de credit. De exemplu, în cazul unei operaţiuni swap de ratadobânzii înregistrate la valoarea justă, expunerea maximă lapierderi la data bilanţului este în mod normal valoarea contabilăatâta timp cât aceasta reprezintă costul, la ratele curente depiaţă, al înlocuirii swap-ului în cazul neonorării datoriilor. În acestecircumstanţe, nu este necesară nici o prezentare în plus faţă decea furnizată de bilanţ. Pe de altă parte, pierderea potenţialămaximă a unei entităţi din unele instrumente financiare poatediferi în mod semnificativ de valoarea lor contabilă şi de alte valoriprezentate, cum ar fi valoarea justă sau valoarea principalului. Înastfel de circumstanţe, este necesară o prezentare adiţionalăpentru a îndeplini cerinţele paragrafului 76(a).

80. Un activ financiar supus unui drept legal executoriu de compensare cu o datoriefinanciară nu este prezentat în bilanţ la valoarea dedusă cuobligaţia respectivă decât dacă se intenţionează ca lichidarea săaibă loc pe o bază netă sau simultan. Cu toate acestea, o entitateprezintă existenţa dreptului legal de compensare atunci cândfurnizează informaţii în acord cu paragraful 76. De exemplu, cândo entitate este îndreptăţită să primească sumele din realizareaunui activ financiar înaintea stingerii unei datorii financiare de

valoare egală sau superioară asupra căreia entitatea are un dreptlegal de compensare, entitatea are capacitatea de a exercita acestdrept de compensare pentru a evita producerea unei pierderi îneventualitatea neonorării datoriei de către cealaltă parte. În orice

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

caz, dacă entitatea răspunde, sau este probabil să răspundă,neonorării datoriei prin extinderea termenului activului financiar,va exista o expunere la riscul de credit dacă termenii revizuiţi sunt

de aşa natură încât încasarea sumelor se aşteaptă să fie amânatădincolo de data la care obligaţia trebuie stinsă. Pentru a informautilizatorii situaţiilor financiare asupra măsurii în care expunerea lariscul de credit la un anumit moment a fost redusă, entitateaprezintă existenţa şi efectul dreptului de compensare când activulfinanciar este probabil să fie încasat în conformitate cu termeniisăi. Când obligaţia financiară asupra căreia există un drept legalde compensare este exigibilă înaintea activului financiar, entitateaeste expusă la riscul de credit cu întreaga valoare contabilă aactivului dacă cealaltă parte nu îşi respectă datoriile după ce afost stinsă obligaţia.

81. O entitate poate să fi încheiat unul sau mai multe acorduri decompensare generală care servesc micşorării expunerii sale lariscul de credit, dar care nu întrunesc criteriile de compensare. Cândun acord de compensare generală reduce în mod semnificativriscul de credit asociat cu active financiare necompensate cudatorii financiare cu aceeaşi parte contractuală, entitateafurnizează informaţii adiţionale cu privire la efectul acordului.Aceste prezentări indică faptul că:

(a) riscul de credit asociat activelor financiare supuse unui acord

de compensare generală este eliminat numai în măsura încare datoriile financiare datorate aceleiaşi părţi vor fi stinsedupă ce sunt realizate activele; şi

(b) măsura în care expunerea globală a unei entităţi la riscul decredit este redus printr-un acord de compensare generală sepoate schimba semnificativ într-o scurtă perioadă de la databilanţului deoarece expunerea este afectată de fiecaretranzacţie supusă acordului.

De asemenea, este de dorit ca o entitate să prezinte termeniiprincipalelor acorduri de compensare generală ce determină

măsura reducerii riscului propriu de credit.

82. O entitate poate fi expusă riscului de credit ca urmare a uneitranzacţii în care nu este recunoscut în bilanţ nici un activfinanciar, cum ar fi în cazul unei garanţii financiare sau al unuicontract de instrumente financiare derivate de credit. Garantareaunei obligaţii ce aparţine altei părţi generează o datorie şi expunegarantul la riscul de credit ce va fi luat în calcul în realizareaprezentării cerute la paragraful 76.

83. Concentrările riscului de creditare sunt prezentate când nu apar în

alte prezentări privind natura activităţii şi poziţiei financiare aentităţii şi au ca rezultat o expunere semnificativă la pierdere încazul neonorării de către alte părţi. Identificarea unor astfel deconcentrări necesită raţionamentul conducerii, care va lua în

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

consideraţie circumstanţele entităţii şi debitorilor săi. IAS 14 Raportarea pe segmente, furnizează recomandări în identificareasegmentelor geografice şi industriale, în cadrul cărora pot apărea

concentraţii ale riscului de creditare.84. Concentrările riscului de credit pot apărea din expunerea la un

singur debitor sau la grupuri de debitori care au caracteristiciatât de similare, încât capacitatea lor de a-şi îndeplini datoriileeste de aşteptat să fie afectată în mod similar de modificări alecondiţiilor economice sau de altă natură. Caracteristicile care potda naştere unor concentrări de risc includ natura activităţilordesfăşurate de debitori, cum ar fi sectorul în cadrul căruiaoperează, aria geografică în care sunt desfăşurate activităţile şinivelul bonităţii grupurilor de debitori. De exemplu, o întreprindere care

produce echipament pentru industria petrolieră va avea în modnormal creanţe de încasat din vânzările produselor sale pentrucare riscul de neplată este afectat de schimbările economice dinindustria petrolieră. O bancă ce împrumută în mod normal lascară internaţională poate avea multe împrumuturi acordateţărilor mai puţin dezvoltate, iar capacitatea băncii de a recuperaacele împrumuturi poate fi afectată negativ de condiţiileeconomice locale.

85. Prezentarea concentraţiilor riscului de credit include o descriere acaracteristicilor comune care identifică fiecare concentrare şicuantumul maxim al riscului de credit asociat tuturor activelorfinanciare care prezintă acele caracteristici comune.

Valoarea justă

86. În afară de cele stabilite în paragrafele 90 şi 91A, pentrufiecare clasă de active financiare şi datorii financiare,entitatea va prezenta informaţii cu privire la valoarea

justă a acelei clase de active şi datorii, astfel încât să permită comparaţia cu valoarea contabilă corespunzătoaredin bilanţ. (IAS 39 oferă îndrumări pentru determinareavalorii juste).

87. Informaţiile despre valoarea justă sunt utilizate pe o scară largă înscopuri comerciale pentru determinarea situaţiei financiareglobale a entităţii şi pentru luarea deciziilor cu privire lainstrumentele financiare individuale. Sunt de asemenea relevantepentru multe decizii luate de către utilizatorii situaţiilor financiaredatorită faptului că, în numeroase circumstanţe, reflectăraţionamentul pieţelor financiare în privinţa valorii prezente a

fluxurilor de numerar viitoare preconizate legate de uninstrument. Informaţiile cu privire la valoarea justă permitcompararea instrumentelor financiare ce au în mod substanţialaceleaşi caracteristici economice, indiferent de ce sunt deţinute,

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

când şi de cine anume au fost emise sau achiziţionate. Valoarea justă furnizează o bază neutră pentru evaluarea răspunderiiconducerii prin indicarea efectelor propriilor decizii de a cumpăra,

vinde sau deţine active financiare şi de a contracta, menţine saustinge datorii financiare. Când o entitate nu evaluează un activfinanciar sau o datorie financiară în bilanţul său la valoarea justăva furniza informaţii cu privire la valoarea justă prin intermediulprezentărilor suplimentare.

88. Pentru instrumentele financiare cum ar fi creanţele şi plăţilecomerciale pe termen scurt, nu este necesară prezentarea valorii

juste atunci când valoarea contabilă reprezintă o aproximarerezonabilă a valorii juste.

89. La prezentarea valorilor juste, o entitate îşi grupează activele şidatoriile financiare în clase şi le compensează numai în măsura încare valorile lor contabile aferente sunt compensate în bilanţ.

90. Dacă investiţiile în instrumente financiare de capitaluri proprii necotate sau derivate legate de astfel deinstrumente de capitaluri proprii sunt evaluate la cost conform IAS 39 din cauză că valoarea lor justă nu poate fi evaluată credibil, acest lucru va fi prezentat împreună cu odescriere a instrumentelor financiare, valoarea lor contabilă, o explicaţie a faptului pentru care valoarea

justă nu poate fi evaluată corespunzător şi, dacă este posibil, intervalul de valori în care este cel mai probabil cuprinsă valoarea justă. Mai mult, dacă activelefinanciare a căror valoare justă nu a putut fi evaluatăcredibil anterior sunt vândute, acest lucru va fi prezentat împreună cu valoarea contabilă a unor astfel de activefinanciare la momentul vânzării şi valoarea câştigului şi

pierderii recunoscute.

91. Dacă investiţiile în instrumente financiare de capitaluri proprii

necotate sau derivate legate de astfel de instrumente decapitaluri proprii sunt evaluate la cost conform IAS 39, deoarecevalorile lor juste nu pot fi evaluate credibil, informaţiile privindvaloarea justă, stabilite în paragrafele 86 şi 92, nu trebuie să fieprezentate. În loc de acestea, sunt prezentate informaţii pentru a-iasista pe utilizatorii situaţiilor financiare să-şi elaboreze propriileraţionamente despre posibilele diferenţe dintre valoarea contabilăa unor astfel de active şi datorii financiare şi valoarea lor justă. Înafară de explicarea principalelor caracteristici ale instrumentelorfinanciare pertinente pentru valoarea lor şi pe lângă motivulneprezentării valorilor juste, se oferă informaţii privind piaţaacestor instrumente. În unele cazuri, termenii şi condiţiileinstrumentelor prezentate în conformitate cu paragraful 60 potoferi informaţii suficiente. Atunci când există o bază rezonabilăpentru a proceda astfel conducerea poate indica opinia sa asupra

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

relaţiei dintre valoarea justă şi valoarea contabilă a activelorfinanciare şi a datoriilor financiare pentru care nu poate determinavaloarea justă.

91A. Unele active şi datorii financiare conţin o caracteristică de participare discreţionară, aşa cum a fost descrisă în IFRS 4Contracte de asigurare. Dacă o entitate nu poate evalua credibil valoarea justă a acelei caracteristici, entitatea va prezentaacel fapt împreună cu o descriere a contractului, valoareasa contabilă, o explicaţie a faptului că acesta nu poate fi evaluat credibil şi, dacă este posibil, intervalul de estimări în care este cel mai probabil să fie cuprinsă valoarea justă.

92. O entitate trebuie să prezinte:

(a) metodele şi ipotezele semnificative aplicate ladeterminarea valorilor juste ale activelor şi datoriilor financiare separat pentru clase semnificative de activeşi datorii financiare. (Paragraful 55 oferă îndrumări

pentru determinarea claselor de active financiare).

(b) dacă valorile juste ale activelor şi datoriilor financiaresunt determinate direct, în întregime sau parţial, cureferire la cotaţiile publicate de preţuri pe o piaţăactivă sau sunt estimate prin utilizarea unei tehnici deevaluare (a se vedea IAS 39, paragrafele AG71-AG79).

(c) dacă situaţiile sale financiare cuprind instrumentefinanciare evaluate la valorile juste care sunt determinate în întregime sau parţial prin utilizareaunei tehnici de evaluare pe baza ipotezelor care nusunt susţinute de preţuri sau rate observabile pe

piaţă. Dacă modificarea unei astfel de ipoteze într-oalternativă posibil rezonabilă ar avea ca rezultat ovaloare justă semnificativ diferită, entitatea va declaraacest lucru şi va prezenta efectul unei serii de ipoteze rezonabil

posibile asupra valorii juste. În acest scop, semnificaţia va fi

considerată cu privire la contul de profit şi pierdere şi la activele şi datoriile totale.

(d) valoarea totală a modificărilor în valoarea justăestimată prin utilizarea unei tehnici de evaluare ce afost recunoscută în contul de profit şi pierdere al

perioadei.

93. Prezentarea informaţiilor privind valoarea justă cuprindeprezentarea metodei utilizate în determinarea valorii juste şiipotezele semnificative făcute în aplicarea acesteia. De exemplu, oentitate prezintă informaţii despre ipotezele cu privire la ratele deplată în avans, ratele estimate ale pierderilor din credite şi ratelede dobândă sau de actualizare, dacă acestea sunt semnificative.

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

Alte prezentări de informaţii

Derecunoaşterea

94. (a) O entitate poate fie să-şi fi transferat un activ financiar (a se vedea paragraful 18 din IAS 39), fie să fi început un tip de angajament descris în paragraful 19din IAS 39, astfel încât angajamentul nu se calificădrept un transfer al unui activ financiar. Dacă entitateafie că recunoaşte în continuare activele în întregime,fie continuă să recunoască activul în măsuracontinuării participării sale (a se vedea IAS 39,

paragrafele 29 şi 30), ea va prezenta, pentru fiecareclasă de active financiare, următoarele:

(i) natura activelor;(ii) natura riscurilor şi recompenselor proprietăţii, la

care rămâne expusă entitatea;

(iii) atunci când entitatea continuă să recunoască toateactivele, valorile contabile ale activului şi datoriei asociate; şi

(iv) atunci când entitatea continuă să recunoascăactivul în măsura implicării sale continue, valoareatotală a activului, valoarea activului pe careentitatea continuă să o recunoască şi valoarea

contabilă a datoriei asociate.

Active primite drept garanţii

(b) O entitate va prezenta valoarea contabilă a activelor financiare primite drept garanţii pentru datorii,valoarea contabilă a activelor financiare primite drept garanţii pentru datoriile contingente şi (înconformitate cu paragrafele 60(a) şi 63(g) oricetermeni şi condiţii importante cu privire la activele

primite drept garanţii.

(c) Atunci când o entitate a acceptat active primite drept garanţii care se pot vinde sau regaja în absenţa unei nerespectări de către deţinător a activelor primitedrept garanţi i, ea va prezenta:

(i) valoarea justă a activelor primite drept garanţii acceptate (active financiare şi nefinanciare);

(ii) valoarea justă a oricărui astfel de activ primit drept garanţie vândut sau reconsiderat şi dacă entitateaare obligaţia de a-l returna; şi

(iii) orice termeni şi condiţii importante asociate cuutilizarea de către entitate a activelor primitedrept garanţii (în conformitate cu paragrafele 60(a)şi 63(g).

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

Instrumente financiare compuse cu derivate multiple încorporate

(d) Dacă o entitate a emis un instrument care conţine atât o datorie, cât şi o componentă de capitaluri proprii (a

se vedea paragraful 28), iar instrumentul arecaracteristici derivate multiple încorporate, ale căror valori sunt interdependente (cum ar fi un instrument de datorie convertibil răscumpărabil înainte descadenţă), ea va prezenta existenţa acestor caracteristici şi rata dobânzii efective asupracomponentei datoriei (cu excepţia oricăror derivateîncorporate care sunt contabilizate separat).

Active şi datorii financiare la valoarea justă prin

contul de profit şi pierdere (a se vedea şi paragrafulAG40)

(e) O entitate va prezenta valorile contabile ale activelor şi datoriilor financiare care:

(i) sunt clasificate ca deţinute pentru tranzacţionare;şi

(ii) au fost, la recunoaşterea iniţială, desemnate decătre entitate ca fiind active şi datorii financiare lavaloarea justă prin contul de profit şi pierdere

(adică cele care nu sunt instrumente financiareclasificate ca fiind deţinute pentru tranzacţionare) .

(f) Dacă entitatea a desemnat o datorie financiară lavaloarea justă prin contul de profit şi pierdere, ea va

prezenta:

(i) valoarea modificării din valoarea sa justă care nueste atribuibilă modificărilor ratei dobânzii de bază(ex. LIBOR); şi

(ii) ) diferenţa dintre valoarea sa contabilă şi valoarea pe care entitatea o poate plăti deţinătorului

obligaţiei prin contract la scadenţă.

Reclasificare

(g) Dacă entitatea a reclasificat un activ financiar ca fiind unul evaluat la cost sau la cost amortizat şi nu lavaloarea justă (a se vedea IAS 39, paragraful 54), eava prezenta motivul reclasificării.

Contul de profit şi pierdere şi capitalurile proprii

(h) O entitate va prezenta elementele principale ale profitului, cheltuielilor, câştigurilor şi pierderilor carerezultă din activele şi datoriile financiare, dacă sunt incluse la profit şi pierdere sau ca o componentăseparată a capitalurilor proprii. În acest scop,

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

prezentarea va include cel puţin următoareleelemente:

(i) profitul total din dobânz i şi cheltuielile totale din dobânzi

(calculate prin utilizarea metodei dobânzii efective) pentru activele şi datoriile financiare care nu sunt calculate la valoarea justă prin contul de profit sau

pierdere;

(ii) pentru activele financiare disponibile la vânzare, valoareaoricărui câştig sau pierdere recunoscute direct lacapitaluri proprii în timpul perioadei şi valoareacare a fost scoasă din capitalurile proprii şi recunoscută în contul de profit sau pierdere pentru

perioada respectivă; şi

(iii) valoarea profitului din dobânzi angajate din active financiaredepreciate, în conformitate cu IAS 39, paragraful AG93.

Depreciere

(i) O entitate va prezenta natura şi valoarea oricărei pierderi prin depreciere recunoscute în contul de profit sau pierdere pentru un activ financiar, separat pentrufiecare clasă semnificativă de active financiare(paragraful 55 oferă îndrumări pentru determinareaclaselor de active financiare).

Neîndeplinirea şi nerespectarea obligaţiilor

(j) Cu privire la orice neonorări de principal, dobândă şi fond de amortizare, sau provizioane de răscumpăraredin timpul perioadei, asupra împrumuturilor de platărecunoscute la data bilanţului şi orice alte nerespectări din timpul perioadei angajamentelor de împrumut, pot permitecreditorului să ceară rambursarea (cu excepţianerespectărilor care se remediază, sau ca răspuns al renegocierii termenilor, sau la data bilanţului sau

înainte de aceasta), o entitate va prezenta: (i) detaliile acelor nerespectări;

(ii) valoarea recunoscută la data bilanţului cu privire laîmprumuturile plătibile din care au apărut nerespectările; şi

(iii) cu privire la valorile prezentate conform (ii), dacăneîndeplinirea obligaţiilor a fost remediată sautermenii împrumuturilor de plată au fost renegociaţi înainte ca situaţiile financiare să fieautorizate pentru publicare.

95. În scopul prezentării informaţiilor asupra neîndeplinirii obligaţiilor în conformitate cu paragraful 94(j), împrumuturile plătibile includinstrumente pentru datorii emise şi datorii financiare, altele decât

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

cele de plată pe termen scurt în condiţii de creditare normale.Atunci când o astfel de nerespectare a obligaţiilor apare în timpulperioadei, iar nerespectarea nu a fost remediată sau termenii

împrumutului de plată nu au fost renegociaţi până la databilanţului, efectul nerespectării obligaţiilor asupra clasificăriidatoriei ca fiind curentă sau imobilizată este determinat conformIAS 1.

Data intrării în vigoare

96. O entitate aplică prezentul Standard pentru perioadeleanuale care încep la data de 1 ianuarie 2005 sau dupăaceastă dată. Aplicarea anticipată este permisă. O

entitate nu va aplica acest standard pentru perioadeleanuale cu începere de la 1 ianuarie 2005, decât dacă aplicăşi IAS 39 (publicat în decembrie 2003), inclusiv amendamentele publicate în martie 2004. Dacă o entitateaplică acest Standard pentru o perioadă înainte de 1ianuarie 2005, va prezenta acest fapt.

97. Prezentul Standard se va aplica retroactiv.

Retragerea altor norme

98. Prezentul Standard înlocuieşte IAS 32 Instrumente financiare: Prezentare şidescriere revizuit în 2000.

99. Prezentul Standard înlocuieşte următoarele Interpretări:

(a) SIC-5 Clasificarea instrumentelor financiare – Provizioane pentru decontarea contingentă;

(b) SIC-16 Capital social – Instrumente proprii de capital reachiziţionate(acţiuni de trezorerie); şi

(c) SIC-17 Capitaluri proprii – Costurile unei tranzacţii de capital;

100. Acest Standard retrage Proiectul de Interpretare SIC-ED34 Instrumente financiare – Instrumente sau drepturi răscumpărabile de către deţinăt or.

Anexă

Îndrumări de aplicareIAS 32 Instrumente financiare: prezentare şi descriere

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

Această anexă face parte integrant ă din Standard.

AG1. Aceste îndrumări de aplicare explică aplicarea aspectelor

deosebite ale Standardului.

AG2. Standardul nu tratează recunoaşterea sau evaluareainstrumentelor financiare. Cerinţele privind recunoaşterea şievaluarea activelor şi datoriilor financiare sunt stipulate în IAS 39Instrumente financiare: recunoaştere şi evaluare.

Definiţii (paragrafele 11-14)

Active şi datorii financiare

AG3. Moneda (numerarul) este un activ financiar deoarece reprezintămijlocul de schimb şi de aceea este baza de evaluare şirecunoaştere în situaţiile financiare ale tuturor tranzacţiilor. Undepozit de numerar deţinut la o bancă sau la o instituţie financiarăsimilară este considerat activ financiar deoarece reprezintădreptul contractual al deponentului de a obţine numerar de laacea instituţie sau de a emite un cec sau un instrument similardin soldul contului în favoarea unui creditor pentru plata unei datorii financiare.

AG4. Exemple uzuale de active financiare reprezentând un dreptcontractual de a încasa numerar în viitor cât şi de datoriifinanciare corespunzătoare reprezentând o obligaţie contractualăde a plăti numerar în viitor sunt:

a)conturile de creanţe şi datorii comerciale;

b)efecte comerciale de încasat şi de plătit;

c) împrumuturi de încasat şi de plătit; şi

d)obligaţiuni de încasat şi de plătit.

În toate cazurile dreptul contractual al uneia dintre părţi de a încasa (sau obligaţia de a plăti) numerar este asociat cu obligaţiacorespunzătoare a celeilalte părţi de a plăti (sau dreptul de a

încasa).

AG5. Un alt tip de instrument financiar este acela pentru care beneficiuleconomic de încasat sau de cedat este un activ financiar, altuldecât numerarul. De exemplu, un efect comercial plătibil înobligaţiuni guvernamentale dă deţinătorului dreptul contractual de

a încasa, iar emitentului, obligaţia contractuală de a livraobligaţiunile guvernamentale şi nu numerar. Obligaţiunile suntactive financiare deoarece reprezintă obligaţia guvernului emitentde a plăti numerar. Efectul comercial este prin urmare un activ

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

financiar al deţinătorului şi o datorie financiară a emitentului.

AG6. Instrumentele de datorie „perpetue” (cum ar fi obligaţiunileperpetue, îndatorările pe termen scurt şi efectele de capital) oferă

în mod normal deţinătorului dreptul contractual de a primi plăţi încontul dobânzii la date fixe, cu extindere în viitorul indefinit, fiefără drept de a primi o rambursare din principal, fie un drept derambursare din principal conform termenilor care o fac puţinprobabilă sau foarte îndepărtată în viitor. De exemplu, o entitatepoate emite un instrument financiar care să-i ceară plăţi anualeegale perpetue sau la o rată a dobânzii stabilită la 8 la sută,aplicată unei valori principale sau nominale stabilite la 1.000* UM.Presupunând că 8 la sută este rata dobânzii pe piaţă pentruinstrument la data emiterii, emitentul îşi asumă obligaţia

contractuală de a genera un flux de plăţi de dobânzi viitoare cu ovaloare justă (valoare actualizată) de 1.000 UM la recunoaştereainiţială. Deţinătorul şi emitentul instrumentului au un activ şirespectiv o datorie financiară.

AG7. Un drept contractual sau o obligaţie contractuală de a primi, livrasau schimba instrumente financiare este prin ea însăşi uninstrument financiar. Un lanţ de drepturi contractuale sau deobligaţii contractuale respectă definiţia unui instrument financiardacă duce în final la primirea sau plata de numerar sau laachiziţionarea sau emiterea unui instrument de capitaluri proprii.

AG8. Capacitatea de a exercita un drept contractual sau cerinţa de asatisface o obligaţie contractuală poate fi absolută sau poate ficontingentă apariţiei unui eveniment viitor. De exemplu, ogaranţie financiară este un drept contractual al creditorului săprimească numerar de la girant şi o obligaţie contractualăcorespunzătoare a girantului de plătit creditorului, dacă debitorulnu-şi respectă obligaţia. Dreptul şi obligaţia contractuală existădatorită unei tranzacţii sau eveniment anterior (ipoteza uneigaranţii), chiar dacă atât capacitatea creditorului de a-şi exercitadreptul, cât şi cerinţa pentru girant de a fi obligat să acţionezesunt ambele contingente privind un act de nerespectare aobligaţiilor de către debitor. Dreptul şi obligaţia contingentărespectă definiţia unui activ şi a unei datorii financiare, chiar dacăastfel de active şi datorii nu sunt întotdeauna recunoscute însituaţiile financiare. Unele dintre drepturile şi obligaţiilecontingente pot fi contractele de asigurare din aria de aplicabilitate aIFRS 4.

AG9. Prin prevederile IAS 17, Contracte de leasing, o operaţiune de leasingfinanciar este privită în primul rând ca un drept al locatorului de a

primi şi o obligaţie a locatarului de a plăti, un flux de plăţi care suntîn mod substanţial aceleaşi plăţi comune ale principalului şi

* În aceste îndrumări, valorile monetare sunt numite „unităţi monetare”(UM).

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

dobânzii, conform unui angajament de împrumut. Locatorulcontabilizează investiţia sa în creanţa de încasat prin contractul deleasing şi nu în valoarea activului care face obiectul operaţiunii deleasing. O operaţiune de leasing de exploatare, pe de altă parte,este considerată în primul rând un contract nefinalizat ce îl obligăpe locator să ofere dreptul de folosinţă a unui activ pentruperioade viitoare în schimbul unei plăţi similare unui comisiondatorat pentru un serviciu. Locatorul continuă să contabilizezeactivul ce face obiectul operaţiunii de leasing şi nu creanţele de

încasat în viitor prin prevederile contractului. Prin urmare, ooperaţiune de leasing financiar este considerată un instrumentfinanciar, iar o operaţiune de leasing de exploatare nu esteconsiderată un instrument financiar (cu excepţia plăţilor curenteindividuale exigibile şi plătibile).

AG10. Activele tangibile (cum ar fi stocurile, imobilizările corporale),bunurile în sistem de leasing şi imobilizările necorporale (cum ar fipatentele şi mărcile) nu sunt active financiare. Controlul unorastfel de active tangibile şi necorporale creează oportunitateagenerării unei intrări de numerar sau a unui alt activ financiar, darnu generează un drept actualizat de a primi numerar sau un altactiv financiar.

AG11. Activele (cum ar fi cheltuielile în avans) pentru care beneficiileeconomice viitoare reprezintă primirea de bunuri sau servicii şi nu

dreptul de a primi numerar sau un alt activ financiar, nu suntactive financiare. În mod similar, elementele unui astfel de venitamânat şi majoritatea obligaţiilor de garanţie nu sunt datoriifinanciare deoarece fluxul de ieşire de beneficii economiceasociate acestora reprezintă furnizarea de bunuri şi servicii şi nu oobligaţie contractuală de a plăti în numerar sau printr-un alt activfinanciar.

AG12. Datoriile sau activele care nu sunt contractuale (cum ar fiimpozitul pe profit, creat ca rezultat al cerinţelor statutare impusede autorităţi) nu sunt active sau datorii financiare. Contabilizareaimpozitului pe profit este tratată în IAS 12 Impozitul pe profit. În modsimilar, obligaţiile implicite, aşa cum sunt definite în IAS 37Provizioane, datorii şi active contingente, nu rezultă din contracteşi nu sunt datorii financiare.

Instrumente de capitaluri proprii

AG13. Exemplele de instrumente de capitaluri proprii includ acţiunileordinare care nu pot fi lichidate de către deţinător înainte descadenţă, unele tipuri de acţiuni preferenţiale (a se vedea

paragrafele AG25 şi AG26), precum şi opţiuni warrant şi opţiuni decumpărare emise care permit deţinătorului subscrierea saucumpărarea unui număr fix de acţiuni ordinare care nu pot filichidate de către deţinător înainte de scadenţă de la entitatea

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

emitentă, în schimbul unei sume fixe de numerar sau al unui altactiv financiar. Obligaţia unei entităţi de a emite sau cumpăra unnumăr fix din propriile instrumente de capitaluri proprii înschimbul unei sume fixe în numerar sau al unui alt activ financiareste un instrument de capitaluri proprii al entităţii. Cu toateacestea, dacă un astfel de contract conţine o obligaţie pentruentitate de a plăti în numerar sau printr-un alt activ financiar, elpoate genera o datorie pentru valoarea actualizată a sumei derăscumpărare (a se vedea paragraful AG27(a)). Emitentul unoracţiuni ordinare care nu pot fi lichidate de către deţinător înaintede scadenţă îşi asumă o datorie atunci când acţionează în modformal pentru distribuirea acestora şi devine legal obligat faţă deacţionari să facă acest lucru. Aceasta pare a fi situaţia careurmează unei prezentări a dividendelor sau atunci când entitatea

este depreciată iar activele rămase după stingerea datoriilor sepot atribui acţionarilor.

AG14. O opţiune de cumpărare sau alt contract similar achiziţionat de oentitate care îi dă dreptul de a răscumpăra un număr fix dinpropriile instrumente de capitaluri proprii în schimbul livrării uneisume fixe în numerar sau al unui alt activ financiar nu constituieun activ financiar al entităţii. În schimb, orice se plăteşte pentruun astfel de contract se deduce de la capitalurile proprii.

Instrumente financiare derivate

AG15. Instrumentele financiare includ instrumente primare (cumar fi creanţele, datorii şi instrumente de capitaluri proprii) şiinstrumente financiare derivate (cum ar fi opţiunile financiarefutures şi forwards, swap-urile pe rata dobânzii şi swap-urilevalutare). Instrumentele financiare derivate respectă definiţia unuiinstrument financiar şi, în consecinţă, se află în aria deaplicabilitate a acestui Standard.

AG16. Instrumentele financiare derivate creează drepturi şi obligaţii

care au ca efect transferul între părţile instrumentului a unuia saumai multor riscuri financiare inerente în cadrul unui instrumentfinanciar primar de bază. La începerea contractului, instrumentelefinanciare derivate dau unei părţi dreptul contractual de aschimba active financiare sau datorii financiare cu o altă parte, încondiţii potenţial favorabile, sau o obligaţie contractuală de aschimba active financiare sau datorii financiare cu o altă parte încondiţii care sunt potenţial nefavorabile. Cu toate acestea, ele nuau în general* ca rezultat un transfer al instrumentului financiarprimar de bază la începerea contractului şi nici nu are loc în modnecesar un transfer la scadenţa contractului. Unele instrumente

înglobează atât dreptul, cât şi obligaţia de a face schimbul. Din

* Acest lucru este adevărat în majoritate, dar nu toate instrumentele derivate, de exemplu, în unele contracte swap pe rata dobânzii intervalutare principalul este schimbat la începutul contractului (şi reschimbat la maturitate).

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

cauză că termenii schimbului sunt determinaţi la începereainstrumentului derivat, deoarece preţurile de pe pieţele financiarese modifică, acei termeni pot deveni atât favorabili, cât şinefavorabili.

AG17. O opţiune de vânzare sau de cumpărare pentru schimbareainstrumentelor financiare sau datoriilor financiare (adicăinstrumente financiare altele decât propriile instrumente de capitaluriproprii ale entităţii) dă deţinătorului dreptul de a obţine beneficiieconomice viitoare potenţiale asociate cu schimbări ale valorii

juste a instrumentului financiar care stă la baza contractului. Înmod contrar, emitentul opţiunii îşi asumă o datorie de a nu sebucura de potenţiale beneficii economice viitoare sau de a suportapotenţiale pierderi de beneficii economice asociate cu schimbări

ale valorii juste a instrumentului financiar de bază. Dreptulcontractual al deţinătorului, precum şi obligaţia emitentului

întrunesc condiţiile definiţiei activului financiar, respectiv pe celeale datoriei financiare. Instrumentul financiar care stă la baza unuicontract de opţiune poate fi orice activ financiar, inclusiv acţiuni laalte entităţi şi instrumente purtătoare de dobândă. Opţiuneapoate obliga emitentul să emită un instrument de datorie maidegrabă decât să transfere un activ financiar, dar instrumentulcare stă la baza opţiunii va continua să constituie un activfinanciar al deţinătorului dacă opţiunea este exercitată. Dreptuldeţinătorului opţiunii de a schimba active în condiţii potenţialfavorabile, precum şi obligaţia emitentului de a schimba active încondiţii potenţial defavorabile sunt diferite faţă de activele debază ce urmează a fi schimbate prin exercitarea opţiunii. Naturadreptului deţinătorului şi a obligaţiei emitentului nu este afectatăde probabilitatea exercitării opţiunii.

AG18. Un alt exemplu de instrument financiar derivat este un contract la termen ceurmează a fi lichidat peste şase luni, în care una dintre părţi(cumpărătorul) promite să plătească 1.000.000 UM în numerar înschimbul unor obligaţiuni guvernamentale cu rată fixă, cu valoare

nominală de 1.000.000 UM, iar cealaltă parte (vânzătorul) promitesă livreze obligaţiunile guvernamentale cu rată fixă, cu valoarenominală de 1.000.000 UM în schimbul sumei de 1.000.000 UM înnumerar. Pe perioada celor şase luni, ambele părţi au atât undrept contractual, cât şi o obligaţie contractuală de a schimbainstrumente financiare. Dacă preţul pieţei pentru obligaţiunileguvernamentale creşte peste 1.000.000 UM, condiţiile vor fifavorabile cumpărătorului şi defavorabile vânzătorului; dacă preţulpe piaţă scade sub 1.000.000 UM, efectul va fi contrar.Cumpărătorul are atât un drept contractual (un activ financiar)similar dreptului generat de deţinerea unei opţiuni de cumpărare

şi o datorie contractuală (datorie financiară) similară obligaţieigenerate de emiterea unei opţiuni de vânzare; vânzătorul are undrept contractual (un activ financiar) similar dreptului aferentdeţinerii unei opţiuni de vânzare şi o datorie contractuală (o

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

datorie financiară) similară obligaţiei generate de emiterea uneiopţiuni de cumpărare. Ca şi în cazul opţiunilor, aceste drepturi şiobligaţii contractuale constituie active şi datorii financiareseparate şi distincte de instrumentele financiare de bază(obligaţiunile şi numerarul ce fac obiectul schimbului). Ambelepărţi dintr-un contract foward au obligaţia de a acţiona lamomentul convenit, în timp ce executarea unui contract de opţiuniare loc numai dacă şi când deţinătorul opţiunii alege să o exercite.

AG19. Multe alte tipuri de instrumente derivate încorporează un dreptsau o obligaţie de a face schimburi viitoare, incluzând swap-ul derată a dobânzii şi swap-ul valutar, rata dobânzii din contractelecaps, collars şi floors , împrumuturile, prime la emisiunea titlurilorşi acreditivele. Un contract swap pe baza ratei dobânzii poate fi

privit ca o variaţie a unui contract la forward în care părţile suntde acord să facă o serie de schimburi viitoare de valori înnumerar, o valoare fiind calculată în funcţie de o rată fluctuantă adobânzii, iar cealaltă în funcţie de o rată a dobânzii fixă.Contractele futures sunt o altă variaţie a contractelor forward,diferind în principal prin aceea că aceste contracte suntstandardizate şi tranzacţionate la bursă.

Contracte de cumpărare sau vânzare a elementelornefinanciare (paragrafele 8-10)

AG20. Contractele de cumpărare sau vânzare a elementelornefinanciare nu respectă definiţia unui instrument financiardeoarece dreptul contractual al unei părţi de a primi un activnefinanciar sau un serviciu şi obligaţia corespunzătoare aceleilalte părţi nu stabilesc un drept actualizat sau o obligaţie anici uneia dintre părţi să primească, să livreze sau să schimbe unactiv financiar. De exemplu, contractele care oferă decontareanumai prin primirea sau livrarea unui element nefinanciar (deexemplu o opţiune, un contract futures sau forward pe argint) nusunt instrumente financiare. Multe contracte de mărfuri sunt de

acest tip. Unele au o formă standardizată şi sunt tranzacţionate pepieţe organizate aproape la fel ca şi unele instrumente financiarederivate. De exemplu, un contract futures pe mărfuri poate fi uşorvândut sau cumpărat contra numerar, deoarece este cotat pentrutranzacţionare la o bursă şi poate schimba deţinătorul de maimulte ori. În orice caz, părţile care vând sau cumpără contractultranzacţionează de fapt marfa de bază. Capacitatea de a vindesau cumpăra un contract pe mărfuri contra numerar, uşurinţa cucare poate fi cumpărat sau vândut şi posibilitatea negocierii uneidecontări în numerar a obligaţiei de a primi sau livra marfa nuschimbă caracterul fundamental al contractului într-o manieră cear crea un instrument financiar. Fără îndoială, unele contracte decumpărare sau vânzare a elementelor nefinanciare care pot fidecontate net sau prin schimbul instrumentelor financiare, sau încare elementul nefinanciar este uşor convertibil în numerar, se

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

află în aria de aplicabilitate a Standardului, ca şi cum ar fiinstrumente financiare (a se vedea paragraful 8).

AG21. Un contract care implică primirea sau livrarea unor activetangibile nu dă naştere unui activ financiar pentru o parte şi uneidatorii financiare pentru cealaltă parte, cu excepţia cazului în careplata corespondentă este amânată după data la care activeletangibile sunt transferate. Este cazul vânzării sau cumpărării debunuri pe credit comercial.

AG22. Unele contracte se ref eră la mărfuri, dar nu implică decontarea prinprimirea sau livrarea fizică a mărfii. Ele specifică decontarea prinplăţi în numerar, care sunt determinate corespunzător uneiformule din contract, şi nu prin plata unor sume fixe. De exemplu,

valoarea principalului unei obligaţiuni poate fi calculată prinaplicarea preţului de piaţă al petrolului existent la scadenţaobligaţiunii unei cantităţi fixe de petrol. Valoarea principalului esteindexată prin raportare la preţul unei mărfi, dar este decontatădoar în numerar. Un astfel de contract constituie un instrument financiar.

AG23. Definiţia instrumentelor financiare cuprinde de asemenea şicontractul care dă naştere unui activ sau unei datorii nefinanciare,

în plus faţă de un activ sau o datorie financiară. Astfel deinstrumente financiare deseori dau uneia dintre părţi opţiunea să

schimbe un activ financiar cu unul nefinanciar. De exemplu, oobligaţiune legată de preţul petrolului poate da dreptuldeţinătorului de a primi o serie de plăţi fixe , periodice de dobânzi,şi o sumă fixă de numerar la scadenţă, cu opţiunea de a schimbavaloarea principalului cu o cantitate fixă de petrol. Dezirabilitateaexercitării acestei opţiuni va varia în timp, depinzând de valoarea

justă a petrolului, raportată la rata de schimb petrol-numerar(preţul de schimb) conţinută de obligaţiune. Intenţiile deţinătoruluiobligaţiunii în ceea ce priveşte exercitarea opţiunii nu afecteazăfondul al activelor componente. Activul financiar al deţinătorului,precum şi obligaţia financiară a emitentului transformă

obligaţiunea într-un instrument financiar, indiferent de celelaltetipuri de active şi datorii ce au fost de asemenea create.

AG24. Cu toate că acest Standard nu a fost creat pentru a seaplica mărfurilor sau altor contracte care nu îndeplinesc definiţiainstrumentelor financiare, sau intră sub incidenţa paragrafului 8,entităţile pot lua în considerare dacă este potrivit să aplicecerinţele relevante din acest Standard privind prezentareainformaţiilor din aceste contracte.

PrezentareDatorii şi capitaluri (paragrafele 15-27)

Fără obligaţie contractuală de plăti în numerar sau

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

printr-un alt activ financiar (paragrafele 17-20)

AG25. Acţiunile preferenţiale pot fi emise cu diferite drepturi ataşate.

Pentru a determina daca o acţiune preferenţială este o datoriefinanciară sau un instrument de capitaluri proprii, emitentulevaluează drepturile speciale ataşate acţiunii pentru a vedea dacăprezintă caracteristicile fundamentale ale unei datorii financiare.De exemplu, o acţiune preferenţială care permite răscumpărareala o anumită dată sau în orice moment ales de deţinător conţine odatorie financiară deoarece emitentul are obligaţia de a transferaactive financiare deţinătorului acţiunii. Potenţiala incapacitate aunui emitent de a satisface obligaţia de răscumpărare a uneiacţiuni preferenţiale atunci când acest lucru este stipulat încontract fie din cauza lipsei fondurilor, a unei restricţii statutare

sau a insuficienţei profiturilor sau rezervelor, nu anuleazăobligaţia. Opţiunea emitentului de a răscumpăra acţiunile contranumerar nu respectă definiţia unei datorii financiare deoareceemitentul nu are o obligaţie curentă de a transfera activefinanciare către acţionari. În acest caz, răscumpărarea acţiunilorstă numai în puterea emitentului. O obligaţie ar putea apăreatotuşi în momentul în care emitentul acţiunilor îşi exercităopţiunea, de obicei prin notificarea formală a acţionarilor privindintenţia de a răscumpăra acţiunile.

AG26. Atunci când acţiunile preferenţiale nu sunt răscumpărabile,clasificarea potrivită este determinată de alte drepturi ataşateacţiunilor. Clasificarea se bazează pe evaluarea fonduluiangajamentelor contractuale şi definiţiilor unei datorii financiare şiale unui instrument de capitaluri proprii. Atunci când distribuireaacţiunilor preferenţiale către acţionari fie ele cumulative saunecumulative este la alegerea emitentului, acţiunile suntinstrumente de capitaluri proprii. Clasificarea acţiunilor financiareca datorii financiare şi instrumente de capitaluri proprii nu esteafectată, de exemplu, de:a) experienţa trecută in efectuarea distribuţiilor;

b) intenţia de a face distribuţii în viitor;c) un posibil impact negativ asupra preţului acţiunilor ordinare

ale emitentului, dacă distribuţia nu este realizată (din cauzarestricţiilor asupra plăţii dividendelor pentru acţiunile ordinaredacă dividendele nu sunt plătite pentru acţiunilepreferenţiale);

d) valoarea rezervelor emitentului;e) capacitatea sau incapacitatea emitentului de a influenţa valoarea

profitului sau pierderii din perioada respectivă.

Decontarea în propriile instrumente de capitaluriproprii ale entităţii

AG27. Următoarele exemple ilustrează modul de clasificare a diferitelor

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

tipuri de contracte privind propriile instrumente de capitaluriproprii ale entităţii:a) un contract care va fi decontat de către entitatea ce

primeşte sau livrează un număr fix din propriile acţiuni fărărecompense viitoare sau care schimbă un număr fix deacţiuni proprii contra unei sume fixe în numerar sau alteactive financiare este un instrument de capitaluri proprii. Înconsecinţă, orice recompensă primită sau plătită pentru unastfel de contract este adăugată direct sau dedusă direct dincapitalurile proprii. Un exemplu ar fi o opţiune emisă peacţiuni prin care partenerul are dreptul de a cumpăra unnumăr fix din acţiunile entităţii în schimbul unei sume fixe denumerar. Totuşi, daca acest contract cere ca entitatea săachiziţioneze (să răscumpere) propriile acţiuni în schimbul

numerarului sau al unui alt activ financiar la o dată fixă,determinabilă sau la cerere, entitatea recunoaşte o datoriefinanciară la valoarea actualizată a sumei răscumpărate. Unexemplu ar fi obligaţia unei entităţi sub un contract forwardde a răscumpăra un număr fix din acţiunile proprii pentru osuma fixă de numerar.

b) Obligaţia unei entităţi de a achiziţiona propriile acţiuni plătite în numerar generează o datorie financiară având valoareaactualizată a sumei de răscumpărare chiar dacă numărulacţiunilor pe care entitatea este obligată să le răscumpere nueste fixat sau obligaţia nu este condiţionată de exercitareadrepturilor de răscumpărare ale partenerilor. Un exemplu deobligaţie condiţionată este o opţiune emisă care cere entităţiisă răscumpere propriile acţiuni şi să le plătească în numerar

în cazul în care partenerul îşi exercită opţiunea.c) Un contract care va fi decontat în numerar sau în alt activ

financiar este un activ sau o datorie financiară chiar dacăvaloarea în numerar sau în alt activ financiar care va fiprimită sau livrată se bazează pe modificări în preţul pieţeipentru capitalurile proprii ale entităţii. Un exemplu ar fi oopţiune pe acţiuni decontată net în numerar .

d) Un contract care va fi decontat într-un număr variabil deacţiuni proprii ale unei entităţi şi a cărui valoare este egalăcu o sumă fixă sau o sumă bazată pe modificări într-ovariabilă de bază (de exemplu, preţul unei mărfi) este unactiv sau o datorie financiară. Un exemplu este o opţiuneemisă de a cumpăra aur, care, dacă este exercitată estedecontată net în propriile instrumente de către entitateacare furnizează un număr de instrumente egal ca valoare cuvaloarea contractului. Un astfel de contract este un activ sauo datorie financiară chiar dacă variabila de bază este preţulacţiunilor entităţii şi nu cel al aurului. În mod similar, uncontract care va fi decontat printr-un număr fix de acţiuniproprii ale entităţii, dar drepturile ataşate acelor acţiuni vor fimodificate astfel încât valoarea de decontare să fie egală cuo sumă fixă sau cu o sumă raportată la modificările variabilei

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

de bază, este un activ sau o datorie financiară.

Provizioane pentru decontări contingente (paragraful

25)AG28. Paragraful 25 prevede că în cazul în care o parte a unui provizion

pentru decontări contingente care ar putea necesita decontarea înnumerar sau printr-un alt activ financiar (sau în alt mod care arputea avea ca rezultat transformarea instrumentului în datoriefinanciară) nu este autentică, provizionul de decontare nuafectează clasificarea instrumentului financiar. Prin urmare, uncontract care necesită decontarea în numerar sau cu printr-unnumăr variabil din acţiunile entităţii numai în cazul apariţiei unuieveniment extrem de rar, anormal si foarte puţin probabil săapară, este un instrument de capitaluri proprii. În mod similar,decontarea printr-un număr fix de acţiuni proprii poate fi exclusăcontractual în condiţii care nu intră în sfera de control a entităţii,dar dacă aceste condiţii nu au o posibilitate veridică de apariţie,clasificarea ca instrument financiar este cea potrivită.

Tratamentul în situaţiile financiare consolidate

AG29. În situaţiile financiare consolidate o entitate prezintă intereseleminoritare – adică interesele altor părţi în capitalurile proprii şi

veniturile filialelor entităţii – în conformitate cu IAS 1 PrezentareaSituaţiilor Financiare şi IAS 27 Situaţii Financiare Consolidate şiSeparate. În clasificarea unui instrument financiar (sau a unei componente aacestuia) în situaţiile financiare consolidate o entitate ia în calcul toţitermenii şi condiţiile stabilite între membrii grupului şi deţinătoriiinstrumentului pentru a stabili dacă grupul ca întreg are obligaţiade a livra numerar sau un alt activ financiar pentru instrument sausă-l deconteze într-un mod care are ca rezultat o clasificare adatoriei. Când o filială din grup emite un instrument financiar şisocietatea-mamă sau altă entitate din grup convine condiţii

suplimentare cu deţinătorii instrumentului (de exemplu, ogaranţie) se poate ca grupul să nu aibă libertate de decizie asupradistribuirilor sau răscumpărării. Deşi filiala poate clasificacorespunzător instrumentul fără a lua în seamă aceşti termeniadiţionali în situaţiile financiare individuale, efectul altor înţelegeri

între membrii grupului şi deţinătorii instrumentului este luat înconsiderare pentru a garanta faptul ca situaţiile financiareconsolidate reflectă contractele şi tranzacţiile pe care le-a încheiatgrupul ca întreg. În măsura în care există o astfel de obligaţie sauprovizion pentru decontare, instrumentul (sau componenta sacare face obiectul obligaţiei) este clasificat ca datorie financiară în

situaţiile financiare consolidate.

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

Instrumente Financiare Compuse (paragrafele 28-32)

AG30. Paragraful 28 se aplică numai pentru emitenţii instrumentelorfinanciare compuse nederivate. Paragraful 28 nu trateazăinstrumentele financiare compuse din perspectiva deţinătorilor.IAS 39 tratează separarea instrumentelor derivate încorporate dinperspectiva deţinătorilor de instrumente financiare compuse careconţin caracteristici de datorie si capitaluri proprii.

AG31. O formă uzuală pentru instrumentele financiare este uninstrument de datorie cu o opţiune încorporată de conversie cumar fi obligaţiunile convertibile în acţiuni ordinare ale emitentului şifără alte caracteristici derivative încorporate. Paragraful 28

impune ca emitentul unui astfel de instrument financiar săprezinte componenta datorie şi componenta capital propriuseparat în bilanţ, după cum urmează:a)obligaţia emitentului de a face plăţi programate ale dobânzii şi

ratei este o datorie financiară care există atâta timp câtinstrumentul nu este convertit. La recunoaşterea iniţială,valoarea justă a componentei datoriei este valoarea actualizatăa fluxurilor viitoare de numerar determinate contractual şiactualizate la rata dobânzii aplicată pe piaţă în acel moment,instrumentelor de credit cu statut comparabil şi care genereazăde obicei aceleaşi fluxuri de numerar la aceleaşi termene darfără opţiunea de conversie.

b)instrumentul de capital propriu este o opţiune încorporată de aconverti datoria în capital propriu al emitentului. Valoarea justăa acestei opţiuni cuprinde valoarea-timp şi valoarea intrinsecă,dacă aceasta există. Această opţiune are valoare larecunoaşterea iniţială chiar şi atunci când este la supraparitate(out-of-the-money).

AG32. În momentul conversiei unui instrument convertibil la maturitate,entitatea derecunoaşte componenta de datorie şi o recunoaşte

drept capital propriu. Componenta iniţială de capital propriurămâne capital propriu (deşi ar putea fi transferată de la unelement-rând al capitalului la altul). Nu există câştig sau pierderepentru conversia la maturitate.

AG33. Când o entitate lichidează un instrument convertibil înainte dematuritate prin intermediul unei recuperări sau răscumpărărianticipate în care privilegiile iniţiale de conversie rămânneschimbate, entitatea alocă contravaloarea plătită şi oricecosturi de tranzacţie privind recuperarea sau răscumpărareacomponentelor de datorie sau capital propriu ale instrumentului la

data tranzacţiei. Metoda utilizată în alocarea contravalorii plătiteşi a costurilor tranzacţiei celor două componente separate este înconcordanţă cu cea utilizată în alocarea iniţială cătrecomponentele separate ale încasărilor entităţii la emiterea

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

instrumentului convertibil în conformitate cu paragrafele 28-32.

AG34. Odată ce alocarea sumei este făcută, orice câştig sau pierdereeste tratată în conformitate cu principiile contabile aplicabilecomponentei respective, după cum urmează:a) câştigul sau pierderea ce ţin de componenta datorie sunt

recunoscute în contul de profit şi pierdere; şi b) valoarea legată de componenta de capitaluri proprii este

recunoscută în capitaluri proprii.

AG35. O entitate poate amenda termenii unui instrument convertibilpentru a genera conversia anticipată, de exemplu prin oferireaunei rate de conversie mai atractive sau prin plata altor sumeadiţionale în cazul conversiei anticipate. Diferenţa, la data la care

termenii au fost amendaţi, dintre valoarea justă pe caredeţinătorul o primeşte în momentul conversiei instrumentului încondiţiile termenilor revizuiţi pe de o parte şi valoarea justă pecare deţinătorul ar fi primit-o în condiţiile iniţiale, pe de altă parte,este recunoscută drept pierdere în contul de profit şi pierdere.

Acţiuni de trezorerie (paragrafele 33-34)

AG36. Instrumentele proprii de capitaluri proprii ale unei entităţi nu suntrecunoscute ca activ financiar indiferent de motivul pentru care

ele au fost reachiziţionate. Paragraful 33 impune unei entităţi care îşi reachiziţionează propriile instrumente de capitaluri proprii să lededucă din capitalul propriu. Totuşi, atunci când o entitate deţinepropriile capitaluri în numele altor persoane, de exemplu oinstituţie financiară care deţine propriul capital în numele unuiclient, există o relaţie de reprezentare şi prin urmare acestedeţineri nu sunt incluse în bilanţul entităţii.

Dobânzi, dividende, pierderi şi câştiguri (paragrafele35-41)

AG37. Următorul exemplu ilustrează aplicarea prevederilor paragrafului35 pentru un instrument financiar compus. Să presupunem că oacţiune preferenţială non-cumulativă este obligatoriurăscumpărabilă contra numerar în cinci ani dar dividendele suntplătibile la alegerea entităţii înainte de data de răscumpărare. Unastfel de instrument este un instrument financiar compus cucomponenta datorie fiind valoarea actualizată a valorii derăscumpărare. Defalcarea cuponului pe această componentă esterecunoscută în contul de profit şi pierdere şi clasificată ca ocheltuială cu dobânzile. Dividendele plătite au legătură cu

componenta de capitaluri proprii şi prin urmare sunt recunoscute în distribuirea profitului sau pierderii. Un tratament similar ar fiaplicabil dacă răscumpărarea nu ar fi obligatorie, ci la alegereadeţinătorului sau dacă acţiunea ar fi fost obligatoriu convertibilă

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

într-un număr variabil de acţiuni ordinare calculate astfel încât săfie egală cu o sumă fixă sau cu o sumă bazată pe modificări într-ovariabilă de bază (de exemplu o marfă). Totuşi, dacă suntadăugate dividendele neplătite la suma de răscumpărat, întregulinstrument constituie o datorie. În acest caz, dividendele suntclasificate drept cheltuieli cu dobânzile.

Compensarea unui activ financiar cu o datoriefinanciară (paragrafele 42-50)

AG38. Pentru a compensa un activ financiar cu o datorie financiarăentitatea trebuie să aibă un drept legal executoriu pentru acompensa sumele recunoscute. O entitate poate avea un dreptcondiţionat de a compensa valorile recunoscute cum este cazulunui un contract de compensare globală sau a unor forme dedatorii non-recurs, dar astfel de drepturi sunt executorii numai încazul apariţiei de evenimente viitoare, de obicei în cazulneîndeplinirii datoriei financiare de către partener. Aşadar, unastfel de acord nu îndeplineşte condiţiile pentru compensare.

AG39. Standardul nu prevede un tratament special pentru aşa-numitele„instrumente sintetice”, care sunt grupări de instrumentefinanciare separate achiziţionate şi deţinute pentru a imitacaracteristicile altui instrument. De exemplu, o datorie pe termen

lung cu o rată fluctuantă combinată cu o operaţiune swap pe ratadobânzii care implică încasarea de plăţi variabile şi efectuarea deplăţi fixe sintetizează o datorie cu rată fixă pe termen lung.Fiecare dintre componentele separate ale unui „instrumentsintetic” reprezintă un drept contractual sau o datorie cu propriiitermeni şi condiţii, putând fi transferată sau stinsă separat.Fiecare instrument financiar este expus unor riscuri care pot diferide riscurile la care sunt expuse alte instrumente financiare. Astfel,când o componentă a unui instrument sintetic este un activ, iarcealaltă este o datorie, ele nu sunt compensate şi prezentate înbilanţul entităţii pe o bază netă, decât dacă întrunesc criteriile

pentru compensare din paragraful 42. Sunt oferite prezentări înlegătură cu termenii şi condiţiile semnificative ale fiecăruiinstrument financiar, cu toate că o entitate poate indica încompletare natura relaţiei dintre componentele respective (a sevedea paragraful 65).


Activele financiare şi datoriile financiare la valoarea justă prin contul de profit şi pierdere (paragraful94(f))

AG40. Dacă o entitate include o datorie financiară la valoarea justă încontul de profit şi pierdere, este necesar să înregistreze valoarea

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

modificării în valoarea justă a datoriei care nu este atribuibilămodificărilor unei rate a dobânzii de bază (de exemplu LIBOR).Pentru o datorie a cărei valoare justă este determinată pe bazaunui preţ al pieţei observat, această sumă poate fi estimată dupăcum urmează:

a) mai întâi entitatea calculează rata internă a rentabilităţii pentrudatorie la începutul perioadei utilizând preţul pieţei observatal datoriei şi fluxurile de numerar contractuale ale datoriei la

începutul perioadei. Deduce din această rată a rentabilităţiirata dobânzii de bază la începutul perioadei pentru a ajungela o componentă a ratei interne de rentabilitate specificăinstrumentului.

b) apoi, entitatea calculează valoarea actualizată a datorieiutilizând fluxurile contractuale de numerar ale datoriei la

începutul perioadei şi o rată de actualizare egală cu sumadintre rata dobânzii de bază la sfârşitul perioadei şicomponenta ratei interne de rentabilitate specificăinstrumentului, la începutul perioadei, aşa cum s-adeterminat la punctul (a).

c) valoarea deter minată la (b) este diminuată apoi cu suma denumerar plătită pentru datorie pe parcursul perioadei şi estesuplimentată pentru a reflecta creşterea în valoarea justăcare apare din cauza faptului că fluxurile de numerarcontractuale sunt cu o perioadă mai aproape de scadenţă.

d) diferenţa dintre preţul pieţei observat al datoriei la sfârşitul

perioadei şi suma determinată la punctul (c) este modificareavalorii juste a pieţei care nu poate fi atribuită modificărilorratei dobânzii de bază. Aceasta este suma ce trebuieprezentată.

Aprobarea IAS 32 de către Consiliu

Standardul Internaţional de Contabilitate IAS 32 Instrumentefinanciare : Prezentare şi descriere a fost aprobată pentru publicare decei paisprezece membri ai Consiliului pentru Standarde Internaţionale

de Contabilitate. Dl Leisenring nu a fost de acord. Opinia sa contrarăeste expusă după Baza pentru concluzii.

Sir David Tweedie Preşedinte

Thomas E Jones Vicepreşedinte

Mary E Barth

Hans-Georg Bruns

Anthony T Cope

Robert P Garnett

8/14/2019 33 IAS 32 final 2004


IAS 32

Gilbert Gélard

James J Leisenring

Warren J McGregor

Patricia L O’Malley

Harry K Schmid

John T Smith

Geoffrey Whittington

Tatsumi Yamada

33 IAS 32 final 2004

Documents

Transcript of 33 IAS 32 final 2004