216-440-1-SM
3
173 J S R I N o. 9 / Winter 2 0 0 4 Petru Moldovan Moshe Idel, Perfeciuni care absorb: Cabala ”i interpretare Ed. Polirom, Ia”i, 2004, prefaª de Harold Bloom, traducere de Horia Popescu. Cei care se preocupª de problematica religiilor ”i n special de Cabala regªsesc n Perfeciuni care absorb: Cabala ”i interpretare a lui Moshe Idel o nouª viziune asupra modurilor de nelegere a Torei n mistica iudaicª. Harold Bloom, n prefaª, considerª acest volum o mplinire a proiectului anunat de Idel n 1988 prin Cabala noi perspective. ˛nsª se mai poate adªuga faptul cª acest volum se nscrie n demersul preconizat prin Hasidism ntre extaz ”i magie [1995, ediia romneascª 2001] ”i Messianic Mystics [1998], deoarece opera sa este ntr-o progresivª dezvoltare n timp. Despre acest volum se poate spune cª este unul semnificativ n cercetarea fenomenului mistic iudaic, deoarece trece dincolo de cercetªrile efectuate pnª la acest mo- ment n domeniu. Prin cercetarea sa, Idel pune accentul pe arcanizare, arcan ”i hermeneuticª, pe caracterul dublu al Torei, o datª de text care absoarbe lumea ”i pe Dumnezeu, pe infinitªile interpretªrii n Cabala, sau pe ideea cª Tora menine ”i conine totul; pe tipuri de arcanizare magice ”i mistico-magice, studierea Torei, pe analizarea formelor radicale ale hermeneuticii evreie”ti, simbolism ”i alegorie, mutabilitate ”i adaptare a Torei, pe tradiie ”i transmitere. Toate aceste aspecte sunt tratate ”i mpreunª reflectª suma preocupªrilor lui Idel, preocupªri de un caracter complex ”i detaliat de- alungul ntregii sale cariere de pnª la acest volum. Despre care se spune cª este cea mai importantª carte a sa, ”i cu siguranª una fundamentalª n nelegerea demersului acestui savant. H. Bloom spune despre lucrarea aceasta cª este o operª avansatª, care merge dincolo de studiile consacrate pnª acum de Idel Cabalei, iar acest lucru este unul esenial. Studiul este unul avansat deoarece propune o nouª viziune asupra subiectului. Dupª aproape un deceniu ”i jumªtate de la Cabala noi perspective, avem n acest moment un rezultat al acestui proiect. El vine n consonanª cu cercetªrile sale ”i se cuvin menionate soliditatea ”i, n acela”i timp, dinamica ideilor. Ele au fost ”lefuite ”i bine repartizate n aceastª operª fundamentalª a cercetªrii fenomenului cabalistic. Deoarece, n viziunea lui Idel, aspectul principal al culturii evreie”ti este cel cumulativ, iar dinamica religiei evreie”ti se poate defini att prin continuitªi ct ”i prin schimbªri radicale. Pe de o parte, avem sintagma «textul care absoarbe lumea, adicª Biblia ebraicª, textul canonic. De aici se desprinde abordarea intratextualª (cea care presupune rearanjarea unitªilor lingvistice din textul interpretat) ”i care intrª n abordarea intracorporalª ( aceea care exclude introducerea unei terminologii elaborate, ”i ABOUT THE AUTHOR: Ph.D. candidate, Faculty of European Studies, Babes-Bolyai University, Cluj, Romania. E-mail: [email protected]
description
216-440-1-SM
Transcript of 216-440-1-SM
173J S R I � N o. 9 / Winter 2 0 0 4
Petru Moldovan
Moshe Idel, Perfecþiuni careabsorb: Cabala ºi interpretareEd. Polirom, Iaºi, 2004, prefaþã de Harold Bloom,traducere de Horia Popescu.
Cei care se preocupã de problematica religiilor ºiîn special de Cabala regãsesc în Perfecþiuni careabsorb: Cabala ºi interpretare a lui Moshe Idel onouã viziune asupra modurilor de înþelegere a Toreiîn mistica iudaicã. Harold Bloom, în prefaþã,considerã acest volum o împlinire a proiectuluianunþat de Idel în 1988 prin Cabala noi perspective.Însã se mai poate adãuga faptul cã acest volum seînscrie în demersul preconizat prin Hasidism întreextaz ºi magie [1995, ediþia româneascã 2001] ºiMessianic Mystics [1998], deoarece opera sa esteîntr-o progresivã dezvoltare în timp. Despre acestvolum se poate spune cã este unul semnificativ încercetarea fenomenului mistic iudaic, deoarece trecedincolo de cercetãrile efectuate pânã la acest mo-ment în domeniu.
Prin cercetarea sa, Idel pune accentul pe�arcanizare�, �arcan� ºi hermeneuticã, pe caracteruldublu al Torei, o datã de text care absoarbe lumea ºipe Dumnezeu, pe infinitãþile interpretãrii în Cabala,sau pe ideea cã Tora menþine ºi conþine totul; pe
tipuri de arcanizare magice ºi mistico-magice,studierea Torei, pe analizarea formelor radicale alehermeneuticii evreieºti, simbolism ºi alegorie,mutabilitate ºi adaptare a Torei, pe tradiþie ºitransmitere. Toate aceste aspecte sunt tratate ºiîmpreunã reflectã suma preocupãrilor lui Idel,preocupãri de un caracter complex ºi detaliat de-alungul întregii sale cariere de pânã la acest volum.Despre care se spune cã este cea mai importantãcarte a sa, ºi cu siguranþã una fundamentalã înînþelegerea demersului acestui savant.
H. Bloom spune despre lucrarea aceasta cã este ooperã avansatã, care merge dincolo de studiileconsacrate pânã acum de Idel Cabalei, iar acest lucrueste unul esenþial. Studiul este unul avansatdeoarece propune o nouã viziune asuprasubiectului. Dupã aproape un deceniu ºi jumãtatede la Cabala noi perspective, avem în acest momentun rezultat al acestui proiect. El vine în consonanþãcu cercetãrile sale ºi se cuvin menþionate soliditateaºi, în acelaºi timp, dinamica ideilor. Ele au fostºlefuite ºi bine repartizate în aceastã operãfundamentalã a cercetãrii fenomenului cabalistic.Deoarece, în viziunea lui Idel, aspectul principal alculturii evreieºti este cel cumulativ, iar dinamicareligiei evreieºti se poate defini atât prin continuitãþicât ºi prin schimbãri radicale.
Pe de o parte, avem sintagma «textul careabsoarbe lumea�, adicã Biblia ebraicã, textulcanonic. De aici se desprinde abordareaintratextualã (cea care presupune rearanjareaunitãþilor lingvistice din textul interpretat) ºi careintrã în abordarea intracorporalã ( aceea careexclude introducerea unei terminologii elaborate, ºi
ABOUT THE AUTHOR:Ph.D. candidate, Facultyof European Studies,Babes-Bolyai University,Cluj, Romania. E-mail:[email protected]
174J S R I � N o. 9 / Winter 2 0 0 4
a cãrei terminologie este strãinã de textulinterpretat). Abordare care se deosebeºte de ceaextratextualã sau altfel spus intercorporalã, deoareceaici Tora este folositã ºi nu interpretatã, de undereiese o dimensiune interioarã a textului canonic.Este analizatã ºi concepþia care presupune Toradrept paradigma, sau modelul creaþiei. Iar pe de altãparte, avem sintagma �textul care îl absoarbe peDumnezeu�, care conferã Bibliei canonice ideea cãDumnezeu este substratul literelor scrise, loc în carelimba ebraicã are o importanþã deosebitã, deoarecea fost folositã în crearea lumii, i se scoate în evidenþãrolul de instrument.
Dar mai avem analizatã ºi sintagma �cartea careconþine ºi menþine totul�, de unde textele canoniceevreieºti au pentru Idel calitatea de a fi �absorbante�,deoarece sau extins astfel încât sã poatã admitediferite tipologii de influenþã asupra proceselor dinlume, Dumnezeu sau psihicul uman. Ceea cedezvoltã Idel este ceea ce numeºte �hermeneuticãradicalã�, adicã atitudinea agresivã faþã de textulinterpretat (ceea ce face ca tipul de deconstrucþieiniþiat de Derrida sã parã o formã moale deradicalism), dar ºi dizolvarea structurii obiºnuite aunui anumit limbaj. Idel considerã cã este�radicalism deconstructiv� atunci când elementeconceptuale strãine sunt introduse în câmpulsemantic al textului, de unde apare ºi �radicalismulsemantic�, astfel cã prin întâlnirea a douã corpusuriliterare diferite îºi face apariþia �hermeneuticaintercorporalã�, pe când relaþiile intracorporaletrimit la intertextualitate.
Metodele de extragere a secretelor din textelecanonice sunt cea simbolicã, alegoricã ºi cea
numericã. Modul simbolic pentru Idel apare înCabala printr-o dezvoltare mai sistemicã care arexplica relaþiile dintre modalitãþile de a gândi despredivinitate ºi cele de înþelegere a textelor canonice, ºiacþiune religioasã. Datoritã prezenþei simbolurilor înimportante corpusuri literare cabalistice, iar uniicercetãtori pentru Idel au dat Cabalei o interpretare�pansimbolicã�, mergând pe direcþia trasatã decercetarea lui Gershom Scholem, astfel cã pentruºcoala acestuia nu se poate imagina Cabala fãrãsublinierea perceperii simbolice a întregii realitãþi.Idel identificã trei tipuri explicative ale apariþieisimbolurilor în Cabala: atunci când simbolurile arexprima întâlnirea dintre mistic ºi divin, apoi, atuncicând este vizat discursul ca parte a unei reacþii faþãde procese cultural-religioase, sau atunci când sesubliniazã întâlnirea dintre cabalist ºi istorie.Accentul critic al lui Idel cade inevitabil pealternativa propusã de cercetãtorii care presupuneaapariþia simbolizãrii pe baza sentimentului unei crizeîn textul canonic, limba sacrã sau tradiþie. Adicãsimbolizarea ar fi modul în care s-a încercat apãrareaacelor valori care pãreau sã fie periclitate de�insuficienþa religioasã�. Dar pentru Idel conceptelevehiculate de cabaliºti nu au fost afectate de esenþaexperienþelor istorice, ci de teosofia cabalisticã. Iaraccentuarea excesivã a simbolismului în viziunea luiIdel nu duce decât la anularea unicitãþii ºiimportanþei altor curente cabalistice de facturãnonsimbolicã. Cu toate acestea, simbolizarea a fãcutparte dintr-o �încercare� de îmbogãþire a valoriiîncãrcãturii textelor canonice decât una de cãutare asensului acelor evenimente istorice care sedesfãºurau în jurul unui anumit cabalist din
KEY WORDS:Kabbalah, interpreta-tion, hermeneutics,Jewish mysticism,Moshe Idel.
175J S R I � N o. 9 / Winter 2 0 0 4
perioada respectivã. Este evoluþia internã, subliniatãde Idel în întreaga sa operã, ºi conform cãreia caproces sistemic, sistemul cabalistic sã se extindã lanivel teosofic sau hermeneutic. Lucrul acesta face cao teosofie complexã sã ofere un simbolism maidetaliat, iar explicaþia amãnunþitã a poruncilorproduce un tip de simboluri cu un grad mai mare decomplexitate pentru înþelegerea diversitãþii actelorimplicate în ritual.
Cabala extaticã, în schimb, a operat cu modulalegoric, loc în care se observã abordareaintratextualã (de rearanjare a unitãþilor lingvistice) ºiabordarea extratextualã (interpretarea unor pãrþi aleTorei, fãrã sã fie generat din introducerea uneiterminologii cu o conceptualizare strãinã de Tora).Pentru Idel odatã cu creºterea sau extindereaîncãrcãturii conceptuale dintr-un corpus, saucorpusuri, metodele exegetice au devenit maiexcentrice.
Tora în mistica evreiascã are patru forme demutabilitate: astrologice, escatologice, neoplatoniceºi combinatorii. Iar Idel subliniazã faptul cã �actulinterpretãrii� a fost o re-întâlnire, sau chiar re-întâlniri, cu lumea literarã absorbitã anterior de cãtremistic, ºi care la maturitate a abordat-o din unghiuridiferite ºi radicale.
Astfel cã �tradiþia� care include transmiterea deinformaþii conceptuale, precise ºi tehnice, apare înanaliza lui Idel, ca un factor mediator între începutulstudierii Bibliei ºi momentul ulterior al interpretãrii.
Iar trecerea care se produce la sfârºitul secolului alXIII-lea de la transmiterea conceptualã la ceatehnicã, experienþialã ºi exegeticã, implicã oschimbare în natura Cabalei. Idel o considerã otrecere de la abordarea �particularistã� la una�universalistã�.
În hasidism accentul a fost pus pe �oralitate�,comunitatea hasidicã este una textualã, se aratã ca oîndepãrtare de concepþiile cabalistice teosoficegenerale, spre predici ºi omilii. Exegeza psihologicãa cãrþilor canonice, a conceptelor teosofic-teurgice,este pentru Idel una dintre cele mai originale dintrecontribuþiile hasidice la hermeneutica misticãevreiascã.
Impactul combinaþiilor de litere, asupra misticiievreieºti, pe de o parte, ºi asupra personalitãþilor dingândirea europeanã, pe de altã parte, este pentruIdel o evidenþiere a acelui contact pe care l-a avutinfiltrarea materialului cabalistic în profunzimilegândirii moderne despre limbaj ºi text.
Perfecþiuni care absorb: Cabala ºi interpretareeste lucrarea prin care se încearcã un tip deabordare care sã cuprindã atât �antecedenteleevreieºti� cât ºi categoriile care aparþineau cercurilorintelectuale învecinate, iar acest lucru este ridicat laun nivel mult mai înalt faþã de abordãrile anterioare,ºi aduce un plus de cunoaºtere acestui univers fasci-nant care a fost dezvoltat în timp ºi spaþiu deîntâlnirile interculturale din Europa.
