Viata Crestina 16 (216).pdf

2
www.facebook.com/parohiapoienita web: poienita.iasi.mmb.ro mail: [email protected] „Să vă iubiţi unul pe altul! Precum Eu v-am iubit pe voi, aşa şi voi să vă iubiţi unul pe altul!” (Ioan 13,34) Anul VI, Nr. 16 (216) duminică, 19 aprilie 2015 Publicaţie săptămânală pentru întărire sufletească Publicaţie editată şi distribuită gratuit de Parohia „Sf. Arh. Mihail și Gavriil” - Poieniţa, sat Hârtoape, com. Vânători, jud. Iaşi, Protopopiatul Paşcani e-am obişnuit să vorbim despre Toma necredinciosul şi despre duminica lui Toma, adică a lui Toma cel necredincios. Pentru că ne sună în minte şi -n urechi versetele mult citite şi deseori citate din Evanghelia Sfântului Ioan, cap. 20, 24-29. Acolo ni se vorbeşte de Toma care a spus celorlalţi ucenici că nu crede că Domnul a înviat până ce nu va fi văzut în mâinile Lui semnul cuielor şi nu-şi va fi pus mâna în coasta Lui. Acelaşi text ne informează că după opt zile, ucenicii aflându-se toţi la- olaltă, Iisus a venit, uşile fiind încuiate, a stat în mijlocul lor şi a grăit lui Toma: adu degetul încoace şi vezi mâinile Mele şi a- du mâna ta şi o pune în coasta Mea şi, nu fi necredincios, ci credincios. Drept care Toma răspunde, covârşit: Domnul meu şi Dumnezeul meu! Dar, dacă nu pregetăm a cerceta şi celelalte Evanghelii, constatăm că nu nu- mai Toma a fost necredincios; necredinci- oşi au fost toţi apostolii, aşa încât dumini - ca Tomei (subînţeles necredinciosul) s-ar cuveni să se numească a tuturor apostoli - lor bântuiţi de necredinţă. În adevăr, referatul Sfântului Marcu ne- o arată pe Maria Magdalena mergând să-i vestească pe apostoli că L-a văzut pe Domnul viu şi pe aceştia nedându-i crezare. Mergând alţi doi care-L văzuseră în drum spre o ţarină, Iisus li se arată şi -i ceartă pentru necredinţa şi împietrirea lor. [...] Nu încape aşadar dubiu că n-au crezut toţi, nu doar Toma. N-au crezut pentru că nici nu era de crezut! Într-atâta trebuie să le fi apărut răstignirea, moartea şi înfrân- gerea lui Iisus drept definitive şi ireversi- bile. Făgăduinţele învăţătorului lor: vorbe frumoase, iluzii spulberate, amăgeli ale cugetului! (Monahul Nicolae Delarohia, Dăruind vei dobândi, Editura Dacia, 1997, pp. 98-99) Duminica Tomei s-ar cuveni să se numească a tuturor apostolilor bântuiţi de necredinţă... Nu încape aşadar dubiu că n-au crezut toţi, nu doar Toma. N-au crezut pentru că nici nu era de crezut! Într-atâta trebuie să le fi apărut răstignirea, moartea şi înfrângerea lui Iisus drept definitive şi ireversibile. Făgăduinţele învăţătorului lor: vorbe frumoase, iluzii spulberate, amăgeli ale cugetului! Hristos a înviat! N

Transcript of Viata Crestina 16 (216).pdf

  • www.facebook.com/parohiapoienita

    web: poienita.iasi.mmb.ro mail: [email protected]

    S v iubii unul pe altul! Precum Eu v-am iubit pe voi, aa i voi s v iubii unul pe altul! (Ioan 13,34)

    Anul VI, Nr. 16 (216) duminic, 19 aprilie 2015

    Publicaie sptmnal pentru ntrire sufleteasc

    Publicaie editat i distribuit gratuit de Parohia Sf. Arh. Mihail i Gavriil - Poienia, sat Hrtoape, com. Vntori, jud. Iai, Protopopiatul Pacani

    e-am obinuit s vorbim despre Toma necredinciosul i despre duminica lui Toma, adic a lui

    Toma cel necredincios. Pentru c ne sun n minte i-n urechi versetele mult citite i deseori citate din Evanghelia Sfntului Ioan, cap. 20, 24-29. Acolo ni se vorbete de Toma care a spus celorlali ucenici c nu crede c Domnul a nviat pn ce nu va fi vzut n minile Lui semnul cuielor i nu-i va fi pus mna n coasta Lui. Acelai text ne informeaz c dup opt zile, ucenicii aflndu-se toi la-

    olalt, Iisus a venit, uile fiind ncuiate, a stat n mijlocul lor i a grit lui Toma: adu degetul ncoace i vezi minile Mele i a-du mna ta i o pune n coasta Mea i, nu fi necredincios, ci credincios. Drept care Toma rspunde, covrit: Domnul meu i Dumnezeul meu! Dar, dac nu pregetm a cerceta i celelalte Evanghelii, constatm c nu nu-mai Toma a fost necredincios; necredinci-oi au fost toi apostolii, aa nct dumini-ca Tomei (subneles necredinciosul) s-ar cuveni s se numeasc a tuturor apostoli-

    lor bntuii de necredin. n adevr, referatul Sfntului Marcu ne-o arat pe Maria Magdalena mergnd s-i vesteasc pe apostoli c L-a vzut pe Domnul viu i pe acetia nedndu-i crezare. Mergnd ali doi care-L vzuser n drum spre o arin, Iisus li se arat i-i ceart pentru necredina i mpietrirea lor. [...] Nu ncape aadar dubiu c n-au crezut toi, nu doar Toma. N-au crezut pentru c nici nu era de crezut! ntr-atta trebuie s le fi aprut rstignirea, moartea i nfrn-gerea lui Iisus drept definitive i ireversi-bile. Fgduinele nvtorului lor: vorbe frumoase, iluzii spulberate, amgeli ale cugetului! (Monahul Nicolae Delarohia, Druind vei

    dobndi, Editura Dacia, 1997, pp. 98-99)

    Duminica Tomei s-ar cuveni s se numeasc a tuturor apostolilor bntuii de necredin...

    Nu ncape aadar dubiu c n-au crezut toi, nu doar Toma. N-au crezut pentru c nici nu era de crezut! ntr-atta trebuie s le fi aprut rstignirea, moartea i nfrngerea lui Iisus drept definitive i ireversibile. Fgduinele nvtorului lor: vorbe frumoase, iluzii spulberate, amgeli ale cugetului!

    Hristos a nviat!

    N

  • 02 duminic, 19 aprilie 2015

    Contact: Pr. Marius-Ionu Tabarcea, Tel. 0745776456, mail: [email protected], web: poienita.iasi.mmb.ro, facebook.com/parohiapoienita

    Cinstirea Maicii Domnului

    Dintre toi sfinii, pe care trebuie s-i cinstii, s cinstii mai tare pe Maica Domnului! Auzii cum laud Biserica

    pe Maica Domnului? Scaun de Heruvimi, Fe-cioar. Ai auzit axionul Marelui Vasile? Ai a-uzit c pntecele tu mai desftat dect cerul a lucrat!" Comoar i vistieria tuturor darurilor Duhului Sfnt a fost Maica Domnului! Prin Maica Domnului, Dumnezeu S-a po-gort pana la noi i firea noastr s-a ridicat p-n de-a dreapta mririi ntru cele nalte, pn de-a dreapta lui Dumnezeu-Tatl. Firea cu ca-re este mbrcat Hristos astzi, adic firea o-meneasc fr de pcat, a luat-o din preacu-ratele sngiuri ale Maicii Domnului. Iat, ea este scara lui Iacov pe care, ai v-zut, se pogorau i se suiau ngerii lui Dumne-zeu, pe care a vzut-o Iacov cnd dormea, cnd mergea spre Laban Sirianul. Ca Dumne-zeu S-a pogort pe aceast scar prin ntru-pare pn la noi, S-a ntrupat de la Duhul Sfnt i din preacuratele sngiuri ale Fecioarei Maria i a ridicat firea noastr pn de-a dre-apta mririi ntru cele nalte, de unde era c-zut toata firea lui Adam n fundul iadului, cu toi patriarhii i proorocii. S avei mare evlavie, frailor, la Fecioara Maria i fericit este casa i familia aceea care are n cas icoana Maicii Domnului i n fie-care diminea i citete Acatistul i cinstitul ei Paraclis i toi tiu rugciuni ctre Maica Dom-nului. Mult pot i sfinii lui Dumnezeu, dar niciunul ct Maica Domnului. Dac nu era Maica Dom-

    nului n ceruri, ntre Sfnta Treime i noi, lu-mea asta se pierdea de mult. Ea pururea st n genunchi i se roag Preasfintei Treimi. Ea este a patra fa duhovniceasc din ceruri. nti este Tatl, Fiul i Duhul Sfnt, adic Sfnta Treime, apoi a patra este Maica Domnului. Auzii cum cnt Biserica: Ceea ce eti mai cinstit dect heruvimii i mai mrit fr de asemnare dect serafimii... Ai auzit? De ce? Ea a purtat n pntecele ei pe cel ce a zidit serafimii i heruvimii din nefiin. Ea n-a purtat un sfnt n pntecele ei; ci pe Fiul lui Dumne-zeu, pe Cel ce a fcut heruvimii i serafimii numai cu gndirea, pe care L-a purtat n pn-tecele ei. i ea n-are mprtire de Dumne-zeu cu participare, cum au heruvimii sau se-rafimii sau preafericitele tronuri. Dumnezeu se odihnete pe tronuri cu da-rul, nu cu fiina. Iar n preacuratele sngiuri, adic n pntecele Maicii Domnului i n brae-le ei preasfinte, Dumnezeu nu se odihnete cu darul, ci cu fiina. Toat dumnezeirea S-a unit cu toat omenirea din preacuratele sngiuri ale Maicii Domnului ! Pentru c Cel ce era n braele ei nu era numai om, era Dumnezeu desvrit i Om desvrit. De aceea Biserica nelege c "pntecele tu s-a fcut mai desftat dect toate cerurile". Dumnezeu nu ncape n toate cerurile, c nu-L cuprinde nicio fiin, dar a ncput n pntecele Preacuratei Fecioare. Stii voi cine-i Maica Domnului? Ea este mprteasa Heruvimilor, mprteasa a toat fptura; cmara ntruprii lui Dumnezeu Cu-vntul! Ua Luminii, c lumina cea neapro-piat, gnditoare prin ea a venit n lume. Ua vieii, c Viaa Hristos prin ea a intrat! Poarta cea ncuiat prin care n-a trecut nimeni dect Domnul, cum spune Proorocul Iezechiel (cap. 44, 2). Scar ctre cer, pod ctre cer; porum-bia care a ncetat pierderea sau potopul pca-telor, precum porumbia lui Noe a adeverit ncetarea potopului. Cdelni dumnezeiasc, c a primit focul dumnezeirii i Biseric a Preasfantului Duh. Cine este Maica Domnului? Este Mireasa Tatlui, Maica Cuvntului, i Biserica Duhului Sfnt. Stii voi cine-i Maica Domnului? Cnd auzi un blestemat de sectar c nu crede n Maica Domnului, fugi, c acesta este fiu al ia-dului. Vor vedea n ziua judecii ceea ce spune la Psalmul 44: De fa a sttut m-prteasa de-a dreapta Ta, mbrcat n hain aurit i prea nfrumuseat. (vers. 11) Maica lui Dumnezeu, mprteasa cerului i a pmntului, ct mil are de cei care au crezut n ea i au ludat-o, i ct urgie are s vin peste cei care n-au crezut n ea! Ce vor face sectele care nu cred n Maica Domnului i popoarele care n-o cinstesc ? Cnd ea st de-a dreapta mririi, st de-a dreapta Sfintei Treimi! i cte miliarde de suflete care au credin i ndejde n Maica Domnului vor trece uor vmile vzduhului i din moarte la via, pentru c au cinstit-o pe Maica Domnului. Deci, v rog s nu lipseasc

    din cas Acatistul Maicii Domnului, Paraclisul i alte rugciuni ctre Maica Domnului! i la icoana ei s ard candela permanent. Cnd vezi icoana Maicii Domnului cu Prun-cul Hristos n brae, tu tii ce vezi acolo? Cerul i pmntul! Cerul este Hristos, Cel mai presus de ceruri; Ziditorul cerului i al pmntului; i Maica Domnului reprezint pmntul, adic toate popoarele de pe faa pmntului, c ea este din neamul nostru. Este din seminie m-prteasc i arhiereasc. Braele Maicii Domnului sunt mult mai pu-ternice dect umerii heruvimilor i ale preaferi-citelor tronuri. Deci pe cine ine Fecioara Maria n brae? Voi tii pe cine ine? Pe Cel ce a f-cut cerul i pmntul i toate cele vzute i nevzute. tii voi cine este Maica Domnului i ct cinste, ct putere i ct mil are? Este mama noastr, c are mil i de sraci i de vduve i de cretini. Pururea se roag Mn-tuitorului Hristos pentru noi toi. De cnd i-a spus arhanghelul puterilor ce-reti, Gavriil, care venise n Nazaret la ea cu crin, cine este Cel Care se va nate, zicndu-i: Bucur-te ceea ce eti plin de har, Marie, Domnul este cu tine (Luca 1, 28), ea fiind fecioara, netiind de brbat, l-a ntrebat pe ar-hanghel: Cum va fi aceasta s nasc, c eu nu tiu de brbat? i i-a spus chipul zmislirii, c prin auz va fi. Duhul Sfnt va veni peste tine i puterea Celui Preanalt te va umbri. Pentru aceasta i Sfntul care se va nate din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema (Luca 34, 35). Ea s-a umplut de toate darurile Duhului Sfnt devenind cmar. Dac un om credin-cios nelege tainele mari dumnezeieti, cu att mai mult Maica Domnului. Ea i-a dat seama c este cmara lui Dumnezeu-Cuvntul. i gndii-v, cnd l purta n brae pe Hristos i-L alpta, s sug laptele de la ea: "Pe cine m-am nvrednicit eu s nasc i s port n brae?" De aceea ea s-a numit "roab" (Luca 1, 38). Iat, ct har avea Maica Domnului! i fecio-ria, c era de neam mprtesc, al lui David, i arhieresc, al lui Aaron, i nu fcea nimic, dac nu era smerit. Cnd a vzut ce misiune are ea pe pmnt, i-a spus ngerului: Iat, roaba Domnului. Fie mie dup cuvntul tu! S-a nu-mit "roaba ". Dar a proorocit, cnd s-a dus ea la Ierusalim: Iat, de acum m vor ferici toate neamurile! (Luca 1, 48) Ea i ddea seama. A devenit maica dup trup a lui Dumnezeu-Cu-vntul. "Toate popoarele i ngerii i heruvimii, toate m vor slvi de-acum. Aa a voit Dumne-zeu s m aleag din toate fecioarele de pe faa pmntului ". i atunci, cum spune istoria, cnd Mntuito-rul era mic, ea l alpta, l punea ntr-o faa cu-rat, alb i ncepea a face sute de metanii la El i-I sruta picioruele. C ea i ddea sea-ma: "Acesta pe care l vezi prunc, este Dumne-zeu cel mai nainte de veci", cum cnt Biserica: Fecioara astzi, pe Cel mai presus de fiin nate i pmntul peter, Celui neapropiat aduce. i ddea seama pe cine nate i pe cine poart n brae.

    (Printele Cleopa)

    M

    D