CVJ NR. 440, VINERI 30 AUGUST 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 440

Vineri, 30 August 2013

Primii 160 demineri pãrãsesc

sistemulS tartul disponbilizãrilor

de personal laSocietatea de Închideri deMine Valea Jiului va fi datsãptãmâna viitoare, când160 de ortaci de la minaParoºeni vor pãrãsi sistemul.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 111-A1-A

I-au interzis sãmai încheie

asigurãri RCA

A tenþie unde încheiaþi poli-þele de asigurare RCA.


De la consum cu ”pipeta”,

la consum realP robleme remediate. Anul

trecut Costel Avram,dupã preluarea mandatului dedirector de la SC ApaServValea Jiului, a descoperit maimulte nereguli la ºtranduriledin Valea Jiului.


Vor un sezonmai bun

în ParângE dilii din Petroºani s-au

gândit sã intervinã dintimp ºi sã atragã turiºtii înParâng.


Groapã ilegalãde gunoi la

Pasul VâlcanC ea mai „tânãrã” staþiune

turisticã a Vãii Jiului,Pasul Vâlcan tinde sã se trans-forme într-o groapã de gunoi.La adãpostul nopþii proprietariiunor unitãþi comerciale îºiaruncã deºeurile direct din dru-mul care duce spre telegondolastaþiunii cred localnicii.


Î n goana dupã „aurul negru” un mic sat din Valea Jiului, de o frumuseþe aparte,a fost ras în totalitate de regimul comunist pentru a face loc unei exploatãri

miniere. Minã care nu a funcþionat la capacitate maximã nici mãcar un an de zile.Sute de oameni au fost ameninþaþi, urmãriþi ºi torturaþi psihic ºi fizic de securiºtipentru a-ºi da „de bunã voie” pãmânturile. >>>>>> PPAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Satul care renaºte dupã ce comuniºtii l-au vrut

ºters de pe faþa pãmântului

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 August 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN7 IzvorulRece - HaltaGeoagiu DN7Halta Geoagiu -Orãºtie DN7Orãºtie - Spini

DN 7 Spini -Simeria Veche -Simeria DN7Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº

DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada -Burjuc DN7Burjuc-Zam Deva, CaleaZarand; Sântuhalm; DN76 Câinelul deJos - Bejan Petroºani pe DN66 ºi B-dul 1Decembrie

Radare în Hunedoara

SC DRUPO SRL, cu sediulin Calan, str. Furnalistului, nr.14, tel. 0734.779.423, fax.0254541720, produce si comercializeaza la Baza deProductie din Petrosani (fostCONPET ), str. Fabricii, nr.11 urmatoarele produse:pavele, borduri carosabile side trotuar; rigole carosabile;dale pentru rigole carosabile;betoane diferite clase, la pre-turi avantajoase.

C ea mai„tânãrã”

staþiune turisticã aVãii Jiului, PasulVâlcan tinde sã setransforme într-ogroapã de gunoi. La adãpostul nopþiiproprietarii unorunitãþii comercialeîºi aruncã deºeuriledirect din drumulcare duce spretelegondola staþi-unii cred localnicii.Peisajul este unuldezolant, iarautoritãþile localeau intrat în alertã.

Pe drumul judeþeancare leagã municipiulVulcan de StaþiuneaPasul Vâlcan sunt maimulte locuri unde aufost depozitate deºeuri

menajere sprenemulþumirea localni-cilor. Oamenii spun cã

la adãpostul nopþii vinmaºini care opresc pemarginea drumului ºidescarcã pur ºi simplugunoaiele pe terenuriledin zona staþiunii.Astfel s-au format adevãrate cascade dedeºeuri menajere vizibile atât de la staþiatelegondolei cât ºi depe drumul spre staþi-une. „Dacã mergi cãtreCabana Cãpriºoara sevãd toate gunoaielearuncate în râpele depe marginea drumului.

De la telegondolã,dacã te uiþi spre oraº aiparte de priveliºteaasta urâtã. Gunoaielecred cã sunt de la cevamagazine, baruri, pentru cã este plin desticle de plastic, amba-laje dar ºi haine vechi.Ar trebui prinºi pentrucã îºi fac o obiºnuinþãºi stricã tot aspectulzonei. Apoi ni seîmbolnãvesc ºi ani-malele, noi mergem peacolo cu ele la pãscut.Douã vaci mi s-au tãiatla picioare în sticlelesparte”, a spus unuldintre localnici.

A nchetãdemaratã de

primarEdilul ºef al munici-

piului Vulcan a demaratde urgenþã o anchetãpentru a descoperi cinearuncã deºeurile înzona turisticã a locali-tãþii. Gheorghe Ilespune cã sunt ºansemari ca autorii sã fieprinºi, iar dupã aceea îiva sancþiona. „Nu estenormal sã se întâmpleaºa ceva. Dacã provinde la societãþi comer-

ciale acele deºeuri sigurvom gãsi ceva, un bon,ceva ca sã-i descoperimºi-i vom sancþiona dras-tic pe cei vinovaþi. Noiavem prevãzute amenzi

prin hotãrâre de consi-liu local pentru acestlucru. Chiar acum o sãtrimit pe cineva în zonaunde au fost semnalatedepozitãri de gunoaiepentru a cãuta indiciicare sã ne conducã lavinovaþi. În funcþie derezultatul anchetei o sãvã þinem la curent cumãsurile luate”, adeclarat ieri, GheorgheIle, primarul municipiu-lui Vulcan.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 August 2013 Actualitate 3

Miºcarea Popularã are sediu la Petroºani

Aleºii locali aimunicipiului Petroºaniau fost de acord cuatribuirea pe operioadã de trei ani aunui imobil cãtreFundaþia MiºcareaPopularã, coordonatãde fostul ºef alInspectoratului ªcolarHunedoara,Alexandru Lãutaru.

Potrivit proiectului iniþiat de primarulmunicipiului Petroºani, Tiberiu Iacob - Ridzi,spaþiul situat în str. 1 Decembrie 1918, nr.90,în suprafaþã de 21,37 mp., a fost acordat înfolosinþã gratuitã Fundaþiei Miºcarea Popularãpentru a-ºi desfãºura activitatea. Contractul decomodat are o valabilitate de trei ani.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

C oloanele de maºiniformate la orele

amiezii în zilele de marþi,miercuri ºi joi, la intrareaîn Defileul Jiului sunt de-adreptul impresionante.Unii ºoferi stau înaºteptare ºi câteva orepânã când drumul seredeschide.

Traficul în zona Livezenieste de-a dreptul infernal,maiales între orele 17:00 ºi 18:30. Sute de maºini stau lacoadã în aºteptare pentrudeschiderea Defileului. ªi, laora 18.00, când restricþia esteridicatã, fiecare ºofer vrea sãplece printre primii, aºa cãcreazã ambuteiaje. “Stau decâteva ore în aceastã zonã ºi nu

am plecat nicãieri pentru a fiprintre primi la plecare”, adeclarat un ºofer din Dolj. “Cu atâtea sute de maºini, cred cã ºi traficul pe drum va fifoarte greoi. De aceea aºtept sãplec mai repede ca sã prindrutã mai liberã”, a spus un altconducãtor auto.

De altfel, în jur de ora17.00, poliþiºtii rutieriºti atât dela Petroºani, cât ºi de laAninoasa se posteazã în inter-secþie ºi dirijeazã traficul, pentrucã odatã cu apropierea orei18.00, zona Livezeni esteaproape paralizatã. De altfel, ºicei care cãlãtoresc cu mijloacelede transport în comun, spre ºidinspre Uricani, au de aºtepatcâteva minute, dacã se întâmplãsã fie în microbuz atunci. Aºase face cã în zona Livezeni, tim-pul se pierde de douã ori: odatãla giratoriul care se amenajeazãla Kaufland, iar apoi la inter-secþia cu Defileul. Defileul Jiuluieste închis 3 zile pe sãptãmânã,marþi, miercuri ºi joi pânã înluna noiembrie.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

Groapã ilegalã de gunoi la Pasul Vâlcan

Trafic greoi la Livezeni,sute de maºini în coloanã

Metru pãtrat deteren în zona de agre-ment a municipiuluiPetroºani este maiscump chiar ºi decât celdin zona centralã. Zonade agrement Brãdet afost cuprinsã într-unamplu proces de reabi-

litare cu fondurieuropene, iar acestlucru a contribuit dinplin la creºterea tari-felor pentru concesiunisau închirieri de parceledin domeniul privat ºipublic al municipiuluiPetroºani. Astfel, dacãne referim la concesiu-ni, preþul de pornire allicitaþiei sau negocieriidirecte este de 7,15lei/ mp/ an, în timp ceîn zona centralã amunicipiului, sau altfelspus în Zona A, preþuleste de 7,03 lei/mp/an. Cel mai ieftin esteîn zona marginalã,unde preþurile scad ºicu 2 lei/ mp.

N atura construcþiilor

aduce diferenþe depreþ

ªi la închirieri situa-þia este similarã, dar înacest caz preþurile suntcalculate lunar. Astfel,în zona de agrementpreþul este de 2 lei/mp/ lunã, la fel ca ºiîn Zona A. În schimb,în zonele marginale,chiria este de 1,4 –1,3 lei/ lunã cu doar10 bani mai micãdecât tarifele depornire pentru zonaintermediarã. De pre-cizat, însã, cã valorilede pornire la licitaþiesau negociere directãvor fi corectate cu coe-

ficienþii, în funcþie denatura terenului ºi destinaþia construcþiei,dupã o formulã de calcul, a explicat primarul Tiberiu Iacob– Ridzi. Noile tarife aufost aprobate deConsiliul LocalPertroºani ºi au intratîn vigoare.

CarCarmenmenCOSMANCOSMANO biectivele

turistice dinPetrila vor fiînscrise pe unpanou care va firidicat în zona deintrare în oraº.Iniþiativa aparþineadministraþieielocale, la sugestiaunui om de culturãdin localitate.

Petrila este un oraºcu istorie, tradiþii, obi-ceiuri ºi locuri speciale,care meritã vãzute.Astfel, primãria aaprobat un proiect dehotãrâre care prevedeconstrucþia unui panouspecial, pe care sã fie

înscrise toate locaþiileturistice din oraº. „Am aprobat ca înOraºul Petrila, la intersecþia strãziiRepublicii cu strada 22 Decembrie,

aproape de Casa deCulturã, lângã blocul57, sã amplasãm unpanou de informareturisticã. Avem o docu-mentaþie tehnicã ºi ne-a ajutat ºi domnul Ion

Barbu. De fapt, el avenit cu aceastã idee.Eu zic cã estebeneficã, necesarã ºiutilã pentru OraºulPetrila, pentru cetãþeniºi pentru cei care vinsau tranziteazã zona”,a declarat Ilie Pãducel,primarul OraºuluiPetrila.

Panoul va fi unulspecial, sub forma uneicãrþi deschise ºi se vaconstruit înmaxim douãsãptãmâni.

LuizaLuizaAndrAndronache onache

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 August 20134 Actualitate

C ompetiþie laSãcãrâmb. Peste

100 de persoane vor luaparte la cea de-a XXIII-a ediþie a concursuluide turism montanTrofeul Kogaion.

Competiþia va avea loc în satul Sãcãrâmb, comunãCerteju de Sus ºi se va derula pe o perioadã de trei zile.

Concursul începe vineri,cu sosirea participanþilor,care vor campa în curtea

ºcolii generale din localitate.Prima probã a concursuluiva avea loc sâmbãtã când se vor întrece la proba teoreticã sa alpinism.

Duminicã, competiþiacontinuã cu proba de ori-entare turisticã, festivitateade premiere ºi plecarea participanþilor. Cele maibune locuri I, II ºi III vor fipremiate, atât la nivelul probelor cât ºi la general.Pentru a putea participa,doritorii trebuie sã vinãechipaþi corespunzãtor.

Competiþia este organiza-tã de Asociaþia de TurismMontan „Kogaion” Orãºtie,în colaborare cu DirecþiaJudeþeanã pentru Sport ºiTineret Hunedoara.

Monika BACIUMonika BACIU

Brãdetul, cea mai scumpã zonã din PetroºaniC ele mai scumpe terenuri din

Petroºani sunt cele din zona deagrement Brãdet, când vorbim despreconcesiuni. Asta, bineînþeles, când vinevorba despre terenurile din domeniulpublic ºi privat al municipiuluiPetroºani.

Panou pentru turiºti, la Petrila

Vor escalada culmile Sãcãrâmbului

Monika BACIU

”Am încercat ºi încerc încontinuare o alternativã laplata facturilor la casierie,sã venim în sprijinul benefi-ciarilor noºtri ºi de aceeaîncepând cu 1 august aufost fãcute acele facturi cucoduri de bare, am încheiat

contracte cu pay-pont-uri,sunt în jur de 60 în ValeaJiului, avem o bancã dinPetroºani ºi aºteptam încontinuare oferte ºi de lacelelalte bãnci pentru aavea toatã Valea Jiului prin-sã ºi oamenii dacã nu potajunge la caseriile SCApaServ sã plãteascã cu

cardul ºi la banca sau ori-unde îºi doresc ei”, adeclarat Costel Avram,directorul SC ApaServValea Jiului.

Deocamdatã nu existã ostatisticã privind numãrul depersoane care au plãtit fac-turile prin aceastã nouã

modalitate.”La sfârºit de

lunã vom face situ-aþia dar este unînceput, eu zic cãam creat alternativãacum depinde doarde oameni dacã vorsã plãteascã apa la

noi la caserii sau la acestepuncte”, a declarat CostelAvram.

Mai mult, în curând,locuitorii din Valea Jiuluivor putea sã-ºi facã un contonline. Prin intermediulacestuia, vor da citirileapometrelor ºi vor primifacturile, aceasta fiind încão facilitate la care selucreazã. Deocamdatã,acest serviciu va fi disponi-bil pentru cei cubranºamente separate.

„Poliþiºtii BirouluiInvestigaþii Criminaledin cadrul PoliþieiMunicipiuluiHunedoara l-au reþinutpentru 24 de ore peCIPRIAN Þ., de 24 deani, din Hunedoara.Persoana în cauzã urmeazã sã fieprezentatã Parchetului de pe lângãJudecãtoria Hunedoara cu prop-unere de arestare preventivã pen-tru comiterea infracþiunii de furtcalificat”, a declarat Bogdan Niþu.

Într-un alt dosar,purtãtorul de cuvânt alIPJ Hunedoara a maideclarat cã, în urmaunei plângeri înaintatede Ocolul Silvic Ilia,poliþiºtii din Zamefectueazã cercetãri

faþã de administratorul unei soci-etãþi de exploatare a materialuluilemnos din localitatea Almãºelpentru comiterea infracþiunilor detãiere fãrã drept ºi furt de arbori.Reprezentanþoii Ocolului Silvic Ilia

au stabilit cã acesta, în perioada19-22.08.2013, a tãiat fãrã dreptºi a sustras din locul numit ValeaNegrului, 29 arbori, specia fag, cerºi carpen, în volum total de36,774 mc ºi o valoare de aproxi-mativ 8.600 lei. În cauzã a fostîntocmit dosar de cercetarepenalã.


Monika BACIU

Anul acesta situaþiaeste cu totul diferitã.”Dacã anul trecut lavenirea mea aici aufost unele probleme,

în anul 2013 nu aufost probleme la ºtran-durile din Valea Jiului.Încet oamenii s-auobiºnuit cã dacã con-suma mai trebuie sã ºiplãteascã ºi le

mulþumesc cã au înþe-les mesajul cã SCApaServ Valea Jiuluitrebuie sã trãiascã iaroamenii din ValeaJiului sã aibã apã 24din 24 de ore la o

societate care mergebine”, a declaratCostel Avram, direc-torul SC ApaServValea Jiului.

Costel Avram nupoate estima înmomentul de faþã careeste consumul mediude apã a ºtrandurilor,mai ales cã acesteasunt dotate cu insta-laþii moderne.

”De obicei ºtran-durile au o aparaturafoarte performanþã,

încarca odatã laînceputul sezonului iarapoi ºi-o menþin prinaparatura pe care o auei. S-au încadrat înlimitele normale, nutoþi 100% pentru cã

suntem romani”, maispune Costel Avram.

O medie a con-sumului total de apã laºtrandurile din ValeaJiului se va cunoaºte lafinalul sezonului debãlãcealã.

De la consum cu ”pipeta”, la consum real

P robleme remediate. Anul trecut Costel Avram, dupãpreluarea mandatului de director de la SC ApaServ

Valea Jiului, a descoperit mai multe nereguli la ºtran-durile din Valea Jiului. În urma verificãrilor a rezultatfaptul cu unele ºtranduri au declarat un consum de apãcu ”pipeta”, asta în condiþiile în care pentru umplereaunui bazin sunt necesare zeci metri cubi de apã.

Ce se mai furã prin judeþ...

N u sunt bani, merg ºi bunurile. A crezut cã a datlovitura cea mare, dar s-a bucurat prea puþin. În

luna aprilie a acestui an, un tânãr de 24 de ani dinHunedoara a pãtruns în incinta unei locuinþe dinmunicipiu, de unde a sustras bunuri în valoare de1.950 lei. Hoþul a fost prin ºi reþinut pentru 24 de ore.

Proiecte pentru abonaþi implementate de ApaServ

A ºteaptã ofertele bãncilor. Începând cuaceastã lunã, abonaþii ApaServ Valea

Jiului îºi pot achita facturile la apã la pay-point-uri. Mai mult, la nivelul municipiului Petroºani acest lucru se poaterealiza ºi la o agenþie bancarã.Reprezentanþii ApaServ nu sunt mulþumiþiºi vor sã extindã reþeaua de platã a facturilor ºi la celelalte bãnci comerciale.


LuizaANDRONACHE

Proiectele derealizare a acestui tipde transport, cutroleibuzul, se real-izeazã prin asociereaConsiliului JudeþeanHunedoara cu consili-

ile locale de la Deva,Hunedoara, Petroºani,Aninoasa, Vulcan,Lupeni, Uricani ºiPetrila. În Valea Jiului,planurile de realizare adouã linii de troleibuzpoartã numele de„Green Line ValeaJiului - Vest”, respec-

tiv „Green Line ValeaJiului - Est”, o liniefãcând legãtura întrePetroºani ºi Uricani,iarcealaltã între Petroºaniºi Petrila. “ Suntem încurs de proiectare, iaracum proiectanþiicautã soluþii tehnicepentru cã s-au izbit decâteva probleme pecare sper sã le

depãºeascã, respectivla intrarea în Petrila ºila Lupeni, liniile detroleibuz trebuie sãtraverseze calea feratãºi implicit liniile elec-trice. Am însã,încredere cã vor figãsite soluþii pentruavansarea proiectelortehnice, realizate pânãacum în proporþie de

circa 50%”, ne-adeclarat Tiberiu BalintvicepreºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara.

De asemenea, pen-tru realizarea acestorproiecte, consiliilelocale vor da înadministrareaConsiliului JudeþeanHunedoara pãrþi dininfrastructura stradalãexistentã. “ Sperãmsã finalizãm aceste

proiecte tehnice pânãîn luna noiembrie,pentru ca mai apoi sãscriem cererile definanþare”, a mai spusTiberiu Balint.

Însã, schimbareaconfiguraþiei trans-portului în Valea Jiuluiºi preluarea acesteiactivitãþi direct decãtre ConsiliulJudeþean, ar însemnaºi scoaterea oarecumde pe piaþã a firmelorcare fac asta înprezent, atât a celei detransport interurban înregim de maxi taxi,cât ºi a celor de taxi.

CarmenCOSMAN

Cartierul Dallas dinVulcan se schimbã lafaþã. Dupã ce arterelede circulaþie au fostreabilitate, acum seare în vedere ºi reabil-itarea sistemului de

canalizare. Acesta eraînvechit ºi depãºit ºinu o datã canalele aurefulat, iar mirosul denesuportat, mai alesvara. Toate acesteasunt pe cale sã devinãistorie, dar nu doarDallasul este cuprinsîn program. „Sistemul

de canalizare dinCartierul Micro 3 B vafi reabilitat. Vom con-tinua, însã, ºi cuDealul Dabii, Crividiasau strada Abatorului.De asemenea, se va

rezolva sistemul de ali-mentare cu apã peValea Ungurului ºicontinuãm înCocoºvar”,a declaratprimarul municipiuluiVulcan, Gheorge Ile.

Carmen COSMAN

ªi anul acesta, în Petroºanicontinuã Programul„Ghiozdanul meu”, campaniederulatã de municipalitate ºi în2012. În cadrul acestuia, 3450de elevii din învãþãmântul pri-

mar ºi gimnazial vor primi dinpartea administraþiei publicelocale, în prima zi de ºcoalã,câte un pachet de rechizite.“Acest pachet va conþine treicaiete de matematicã, trei cai-ete dictando, un bloc de desen,un pachet de creioane colorate

ºi un penar echipat cu liniar,creion, radierã ºi ascuþitoare.Elevii claselor zero vor primi ºicâte un ghiozdan”,a precizatprimarul municipiului Petroºani,Tiberiu Iacob - Ridzi.

Canalizare pentru zonele mãrginaºe ale Vulcanului

S istemul de canalizare dinmunicipiul Vulcan va intra în

reabilitare. În perioada imediaturmãtoare vizat este cartierulDallas, acolo unde nu o datã au fostprobleme din cauza sistemuluivechi, care a refulat.

Rechizite gratuite pentru3450 de elevi din Petroºani

P este 3400 de elevi din clasele 0 – VIII vorprimi în acest an rechizite din partea

administraþiei publice din Petroºani. PrimarulTiberiu Iacob – Ridzi îi roagã pe pãrinþi „sã nucumpere cele necesare începerii ºcolii, deoarecevor primi rechizitele din partea noastrã”.

Proiectele tehnice pentru liniile de troleibuz din judeþulHunedoara, trebuie sã fie gata pânã la sfârºitul lui 2013

P roiectul care prevede acce-sarea fondurilor pentru

realizarea unor linii de troleibuzîntre Deva ºi Hunedoara, Petroºani- Uricani ºi Petroºani – Petrila, esterealizat în proporþie de peste 50%.Ideea realizãrii acestor investiþiieste aceea de a reduce costurile detransport.

N umãrul tranzacþiilor

imobiliare a crescutcu aproape 20% înprimele ºapte luniale acestui an comparativ cuaceeaºi perioadã a anului 2012,ajungând la 462.743,a anunþat AgenþiaNaþionalã de Cadastruºi PublicitateImobiliarã (ANCPI).

Astfel, numãrultranzacþiilor imobiliarea crescut cu peste76.000 faþã deaceeaºi perioadã aanului 2012, se aratãîntr-un comunicat alANCPI.

La nivel naþional, înluna iulie, au fostînregistrate 74.166tranzacþii imobiliare,cu 9.008 mai multefaþã de luna preceden-tã ºi cu 13.637 maimulte comparativ cu

luna iulie 2012.Cele mai multe

tranzacþii imobiliare înprimele ºapte luni aufost înregistrate înBucureºti - 32.908 ,Timiº - 29.366 ºiArad - 25.272. Lapolul opus, cu celemai puþine tranzacþiiimobiliare se aflãjudeþele Teleorman -2.684, Bistriþa-Nãsãud- 3.627 ºi Gorj -4.610.

Cele mai multeoperaþiuni de cadastruºi carte funciarã aufost înregistrate înBucureºti - 193.515,Timiº - 177.701, Cluj- 137.460, în timp ce

în judeþele Sãlaj -28.100, Covasna -31.772 ºi Olt -32.082 au fost con-semnate cele maipuþine operaþiuni decadastru ºi carte funciarã în perioadaanalizatã.

Singurele judeþe încare s-au înregistratmai puþine operaþiunide cadastru ºi cartefunciarã comparativ cuprimele ºapte luni aleanului trecut suntMureº, cu o diferenþãde 28.291 ºi Gorj, cuo diferenþã de 219.

Totodatã, numãrulipotecilor ºi al privilegiilor înscrise încartea funciarã înperioada ianuarie-iulie2013 a fost de77.924, în uºoarãcreºtere faþã deaceeaºi perioadã aanului trecut. În lunaiulie, numãrul ipote-

cilor ºi al privilegiilorînscrise la nivel naþio-nal a fost de 12.823,cu 2.194 mai multefaþã de luna preceden-tã ºi cu 1.661 maimulte comparativ culuna iulie a anului2012. (MEDIAFAX)

A tenþie undeîncheiaþi

poliþiele de asigu-rare RCA. Chiardacã lucrurile parfrumoase ºi, maiales, legale la exte-rior, s-ar putea sãaveþi surprizeneplãcute.

Pentru mai multenereguli descoperite,Consiliul Autoritãþii deSupraveghereFinanciarã a decis sãinterzicã temporarîncheierea de asigurãriRCA pentru societateaEuroins RomâniaAsigurare ReasigurareSA. De asemenea,directorul general alsocietãþii, MihneaTobescu, a primit oamendã în cuantum de50.000 de lei; iarStamov BozhidarStoyanov, conducãtoruldepartamentului dedaunã din cadrul soci-etãþii, a fost sancþionatcu retragerea aprobãriiacestuia. „Interzicereapracticãrii de cãtresocietate a asigurãriiRCA este în vigoare

pânã la implementareade cãtre companiaEUROINS a unuiset de mãsuri sta-bilit de cãtreAutoritatea deSupraveghereFinanciarã.Mãsurile se referã,printre altele larevizuirea de cãtreEUROINS ainstrucþiunilor,procedurilor saunormelor de con-statare ºi lichi-dare a daunelor, sta-bilirea corespunzãtoarea cuantumului despãgu-birilor în conformitatecu reglementãrile învigoare, respectareatermenelor de platã adosarelor de daunã,informarea sau notifi-carea asiguraþilor cuprivire la respingereapretenþiilor de despãgu-bire”, se aratã într-uncomunicat al ASF.

Tototadã,Autoritatea deSupraveghereFinanciarã obligãEUROINS ca, în ter-men de 24 de ore dela primirea deciziei desancþionare, sã comu-

niceintermediarilor de asig-urãri interdicþia de amai încheia contractede asigurare RCA înnumele ºi pe seamasocietãþii. Reluareaactivitãþii de oferire,negociere sau încheierea poliþelor RCA se dis-pune, la fel ca ºi încazul interzicerii, prindecizie motivatã aAutoritãþii deSupraveghereFinanciarã, dupã verifi-carea îndepliniriimãsurilor stabilite.„Autoritatea deSupraveghereFinanciarã informeazãpublicul cã în perioadaîn care EUROINS are

inter-dicþia practicãrii asig-urãrii RCA, societateaare în continuare oblig-aþia soluþionãriidosarelor de daunã.Deciziile au fost luateîn urma controluluiinopinat desfãºurat laEUROINS în lunilemai-iunie 2013.Controlul a vizat verifi-carea modului deinstrumentare ºifinalizare a dosarelorde daunã ºi a moduluide respectare a preved-erilor Ordinului11/2012 pentrupunerea în aplicare anormelor privind pro-cedura de soluþionare a

petiþiilor referitoare laactivitatea asigurãtorilorºi intermediarilor înasigurãri”, mai spunoficialii menþionaþi.

C e s-adescoperit

În urma controluluila societatea EUROINSs-a constatat cã regle-mentãrile ºi instrucþiu-nile de constatare ºilichidare a daunelor nusunt adecvate;

- a fost diminuat înmod nejustificat cuan-tumul despãgubirii faþãde valoarea rezultatãdin documentele exis-tente la unele dosarede daunã;

- plata unor dosarede daunã cãtre pãgubiþis-a fãcut cu întârzierefaþã de termenele pre-vãzute de normele

legale; au fost identifi-cate dosare de daunãîn care partea prejudi-ciatã nu a fost notifi-catã cu privire la resp-ingerea pretenþiilor dedespãgubire ºi la moti-vaþia respingerii.

La sfârºitul semes-trului I 2013,EUROINS Asigurare-Reasigurare SA aveaun volum de primebrute subscrise pe seg-mentul RCA de258,74 milioane de leiºi deþinea o cotã depiaþã pe acest segmentde 21%. În primele 6luni ale anului 2013,indemnizaþiile bruteplãtite de societate, pesegmentul RCA, auînsumat 157,78 mil-ioane de lei.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN


I-au interzis sã mai încheie asigurãri RCA

Tranzacþiile imobiliare, în creºtere

Maximilian GÂNJU

Renasc ºi tradiþiileacestui loc, dar rãniledin sufletele oamenilorforþaþi sã-ºi pãrãseascãpãmânturile, doar cuhainele de pe ei, încumplita iarnã a anului1986, nu se vor vinde-ca niciodatã.

Anul 1985 a marcatînceputul exploatãrii

cãrbunelui la Câmpu luiNeag, iniþial printr-ocarierã de suprafaþãcare avea sã înghitã unsat întreg plin de istorieºi tradiþii, de un pitorescaparte. Regimul comu-nist, aflat într-o pro-fundã crizã energeticã,pe baza unor prospecþi-uni sumare, a decisînceperea haoticã aexploatãrii, dictând strã-mutarea forþatã a satu-

lui, în ciuda faptului cãlocuitorii nu au fost deacord cu acest lucru.Istoria oamenilor de aicis-a schimbat definitiv în1987, când peste 300de ani de existenþã asatului Câmpu lui Neag,au fost transformaþi înistorie în doar câtevazile cu zeci de bul-dozere. Pe o ninsoarecumplitã, în mijloculiernii din 1987 au fost

demarate lucrãrile depunere în exploatare azãcãmântului care sepresupunea cã existã însubsol. Nimeni nu afãcut cercetãri, prospec-tãri sau analize com-plexe pentru a seconvinge cã existãresursele cerute decomuniºti. În goana dea face pe plac regimu-lui totalitar, secretariide partid ºi ingineriidin minerit au fãcutcâteva verificãrisumare, au studiatzona prin foraje demicã adâncime ºi audat verdictul: „existãzãcãmânt”. Proiectulpentru cariera Câmpului Neag prevedea capentru realizareainvestiþiei, zeci de caseprecum ºi ºcoala, bis-erica ºi cimitirul din satsã fie demolate, iaromenii sacrificaþi.„Biserica SfinþiiArhangheli a fostdemolatã, iar odatã cuea a fost strãmutat ºi

cimitirul. A fost cumplit,mai mare tragedie ca ºiatunci nu este. Nicimoartea este aºa degrea”, ne spunea preo-tul satului de la aceavreme, Miticã Bãloi.

V ieþi distruse

În noiembrie 1987au apãrut primele utilajecare aveau sã trans-forme totul în ruinã.Locuitorii satului,momârlanii cum maisunt numiþi, au ieºit laporþi, iar cineva le-acitit Decretul 270- princare erau alungaþi dincase ºi de pe pãmân-turile lor. Nemulþumiþi,oamenii i-au ameninþatpe muncitori cã dacã seapropie de casele lor sevor rãscula. Speriaþimuncitorii au dat înapoiºi ºi-au chemat superi-orii. Pe fir a intrat secu-ritatea care a începutsã-i persecute pe local-nici, luni de zile prin

diferite metode ºimijloace pânã când,rând pe rând aceºtia aucedat. „Erau o sumede-nie de informatori print-re ei. Au început cuameninþãri, dezbinãri,

toate mijloacele posibileprin care sã-i convingãpe oameni sã cedeze. Îiameninþau cã-i dauafarã din serviciu, cã-iangajeazã în serviciu,cã-i avanseazã înfuncþie, de la caz la caz.Majoritatea oamenilorau fost constrânºi ºiterorizaþi pânã au sem-nat decretul de naþion-alizare”, îºi aminteapãrintele. Chiar ºi aºapuþini localnici au fost„convinºi” sã-ºipãrãseascã gospodãriileºi pãmânturilestrãmoºeºti, însã comu-niºtii nu s-au dat bãtuþi.

Într-o noapte la finelelunii noiembrie, momâr-lanii s-au trezit înconju-raþi de zeci militari,mascaþi din trupeleUSLA, miliþieni ºimuncitori cu buldozere

pregãtite sã dãrâmecasele peste ei. În frun-tea lor se afla chiar pri-marul localitãþii de laacea vreme, lamanetele unui utilaj.„Oamenii dormeau, iarmilitarii ºi muncitoriierau pe case ºi aruncauþiglele jos. Mascaþiistãteau în jurul oame-nilor ca sã nu riposteze.Cei care se împotriveauerau imediat suiþi îndube. Primarul de atun-ci era urcat pe un bul-dozer ºi cu cupa pusãpe o casã în careoamenii încã dormeau îiameninþa sã iasã afarã

cã îi îngroapã. Toþi cares-au trezit de zgomotulmotoarelor au vãzutcum intrã buldozerelepeste ei în casã.Primarul a dat startul ºia ras vreo 10 case, iarapoi l-au urmat ºi restul.Mare pãcat s-a fãcutatunci, au pus lamele ºiau mãcelãrit tot ce auprins în cale. Au trecutpeste animalele avutede oameni îngospodãrie ºi auîngropat totul submoloz. Au intrat în bisericã ºi au demolat-o,la fel ºi cimitirul”,îºiamintesc oamenii.„Au fost situaþii atunci,când buldozerul stãteala colþul casei, iaroamenii luau masa ºierau ameninþaþi desecuriºti cã vor demolalocuinþa peste ei. Nicimãcar cei trecuþi înnefiinþã nu au scãpat destrãmutarea forþatã, iarmorþii au fost pur ºisimplu dezgropaþi cubuldozerul în pragulCrãciunului. Peste 300au fost exhumaþi ºimutaþi într-un cimitiramenajat pe fugã.Pentru cã „noul cimitir”nu era gata, preotul s-aopus deshumãrii, iarcomuniºtii i-au replicat:„ori îþi vezi de bisericã,ori uite acolo e duba”.Oamenii locului spun cãpotrivit unei vechi dati-ni, cel care demoleazãun sat nu-ºi va gãsi odi-hna sub nici o piatrã.Primarul de atunci, afugit în 1989 într-o altãlocalitate dupã cemomârlanii au vrut sã-llinºeze. O singurã casãdin sat a scãpat dedemolare, iar asta pen-tru cã s-a apropiatRevoluþia din ’89 ºicariera nu s-a maiextins.

A u fugit înmunte

Regimul comunist aprevãzut pentru fiecarefamilie din Câmpu luiNeag strãmutatã, câte

un apartament ºi aînceput sã ridice, con-comitent cu amenajareacarierei de cãrbune,blocuri pentru oameni.Cei mai mulþi dintremomârlani le-au refuzatºi au fugit în munþiiRetezat, pe pãmânturileunde aveau stânã, undeºi-au construit adãpos-turi, iar mai apoilocuinþe. Comuniºtii s-auîmpãcat cu ideea cã auscãpat de ei ºi i-au lãsatsã trãiascã în pribegie.Blocurile comuniste dinCâmpu lui Neag aurãmas ºi astãzinelocuite, iar unele nicimãcar nu au mai fostterminate. Aceeaºisoartã a avut-o ºi carierade cãrbune care s-aînchis la scurt timp dupãce a fost inauguratã.Slaba calitate a cãr-bunelui a fãcut minanerentabilã, iar dupãnumai un an defuncþionare propriu-zisã,cariera Câmpu lui Neaga fost abandonatã ºiinundatã. Imagineavechiului sat a rãmas,însã, pentru totdeaunaîn sufletele celor strãmu-taþi.

S atul renaºte

Chiar dacã au trecutmulþi ani de când mina

a fost abandonatã, iaroamenii au putu sã-ºicearã pãmânturileînapoi, cei mai mulþimomârlani nu vor maiavea niciodatãgospodãriile în locurileîn care au trãit strãmoºiilor, pentru cã rãnilelãsate în suflete decomuniºti nu mai pot fivindecate.

Pe vatra satului acumeste un lac imens rezul-tat în urma inundãriicarierei de cãrbune, daroamenii sunt încrezãtoricã o vor putea lua de lacapãt ºi au început sã-ºiridice case în micaSinaie.

„Avem în plan ºiacest aspect, este ade-vãrat cã zona Câmpu luiNeag se numea pe vre-muri Mica Sinaie. Vremsã cuprindem ºipovestea satului, cum afost el demolat decomuniºti, istoria luicare nu trebuie uitatã ºicare este totodatãinteresantã inclusiv pen-tru turiºti. În PlanulUrbanistic General vremsã cuprindem zona pen-tru a o dezvolta, pentrucã este deosebit de fru-moasã”, a declarat ieri,edilul ºef al localitãþiiUricani.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 August 20138 Reportaj Reportaj 9

Lupeni: B-dul Pãcii,Bl. 3AB, parterTel. 0254.560.987

Email: [email protected]

Satul care renaºte dupã ce comuniºtii l-au vrut ºters de pe faþa pãmântuluiÎ n goana dupã „aurul negru” un mic sat din Valea

Jiului, de o frumuseþe aparte, a fost ras în totalitate deregimul comunist pentru a face loc unei exploatãri miniere.Minã care nu a funcþionat la capacitate maximã nici mãcarun an de zile. Sute de oameni au fost ameninþaþi, urmãriþiºi torturaþi psihic ºi fizic de securiºti pentru a-ºi da „de bunã voie” pãmânturile. Nimeni nu a avut scãpare, iarcei care s-au opus au plãtit pentru curajul lor ºi au fost exilaþi în munþi. „Mica Sinaie” cum a era numit satulCâmpu lui Neag renaºte acum din molozul lãsat în urmãde buldozerele comuniºtilor, odatã cu întoarcereadezrãdãcinaþilor în vatra satului.

Monika BACIU

”ªcoala sanitarãpostlicealã CarolDavila se adreseazãtuturor absolvenþilorde liceu cu sau fãrãdiplomã de bacalaure-at. Pânã în prezentavem înscriºi ºi cudiplomã de bacalaure-at ºi fãrã diplomã.Având în vedere cãsuntem în perioadadesfãºurãrii bacalaure-atului sperãm cã dupãfinalizarea acestuia sãavem înscriºi, majori-tatea cu diplomã pen-tru cã este necesarpentru absolvenþiiºcolii sanitare înmomentul în care eise vor angaja. Este unpunct forte faptul cãau diplomã debacalaureat, deci aces-ta este motivul pentrucare noi îi sfãtuim ºipe parcursul celor treiani pentru cei care nuau diploma debacalaureat sã revinãîn cadrul liceului ºi sãsusþinã acest examenchiar dacã nu estenecesarã aceastãdiplomã la înscriere”,a declarat GabrielaStanca, managerulªcolii SanitarePostliceale CarolDavila din Petroºani.

ªi abslovenþii deliceu care nu au pro-movat examenul debacalaureat pot urma

cursurile ºcolii sanitarepostliceale, însã cucondiþia ca pânã la

finalizarea studiilor sãobþinã diploma debacalaureat. Aceastaeste necesarã în ved-erea angajãrii.

”Avantajele ºcoliisanitare postlicealeCarol Davila sunt mul-tiple, în primul rândeste acreditatã,funcþionãm de 20 deani, taxe de înscrieresunt decente, oferimburse sociale în cazulîn care existã eleviorfani sub 25 de ani.Desfãºurarea cur-surilor se face la liceulde informaticã, avemsãli bine pregãtitepentru desfãºurareaacestor cursuri san-itare. Avem sãli dedemonstraþie ºi practi-ca anul II ºi anul III oefectueazã la spital”, amai precizat sursacitatã.

Cursaþii din anultrei de studii de la spe-cializãrile de medicinã

generalã ºi de farma-cie vor pleca anulviitor într-un stagiu depregãtire peste hotare.În spitale din Lisabonaºi Barcelona se vorderula aceste stagii depregãtire.

”De asemenea unavantaj pentru eleviinoºtrii este faptul cãbeneficiazã de efectu-area stagiului depregãtire în strãinãtateprin proiecteLenonardo Da Vincide mobilitate. Am avutun astfel de proiectcare s-a finalizat în2011 cu Olanda undeau efectuat trei luni dezile practicã absol-venþii ºcolii sanitare dela calificarea de asis-tent medical general-ist, iar anul acesta amcâºtigat douã proiecteLeonardo Da Vinci demobilitate pentru asis-tenul medical general-ist care vor efectuapracticã la Barcelona

la un spital. Vor bene-ficia 15 elevi, iar pen-tru asistenþii medicalide farmacie existã unproiect care se vadesfãºura tot peperioada 2014-2015la Lisabona, 10 absol-venþi ai calificãrii asis-tent medical de farma-cie vor beneficia deacest stagiu”, a maispus Gabriela Stanca.

Absolvenþii ºcoliisanitare se vorîntoarce în þarã dupãce vor urma acestestagii de pregãtire,însã apoi pot plecadin nou peste hotarecu contracte de muncãîn spitalele dinEuropa.

”Cei careefectueazã în timpulanului, obligatoriu vorreveni în þarã, dar eiprimind în urma efec-tuãrii acestor practiciun certificat EuroPass

vor aveaposibilitateaca laabsolvireaºcolii sanitaresã poatã sãbeneficiezede acest cer-tificat prinfaptul cã li sevor acordaanumitepuncte înplus când vorfi angajaþi.Avem elevicare s-au

angajat în Belgia înmomentul în care auterminat ºcoala sani-tarã, au beneficiat de

acel proiect în Olandaunde ºi-au desfãºuratstagiul trei luni, iarapoi la o lunã de ziles-au angajat în Belgiala clinici particulare ºia contat foarte multacel Europass”, maispune GabrielaStanca.

Cursanþii care vorefectua stagiile depregãtire peste hotarenu vor plãti nimic.Costurile cu masa,cazarea sunt asigurate.Singurele taxe ce tre-buie plãtite sunt celede ºcolarizare, ºianume 1850 de lei pean dacã taxa seplãteºte pânã la 1noiembrie sau 1950de lei pe ani plãtibilãîn patru rate pânã ladata de 1 aprilie2014.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Cursanþii ºcolii sanitare vor urma un stagiude pregãtire în þãrile europene

P regãtire în þãri europene.Viitoarele cadre medicale ale

ªcolii Sanitare Postliceale CarolDavila din Petroºani vor urma unstagiu de practicã în Barcelona ºiLisabona. Pânã atunci însã,reprezentanþii ºcolii sanitareaºteaptã noi cursanþi.


”Prima soluþie pen-tru a diminua pierder-ile este cea de vânzarea energiei, sperãm cã

în perioada urmãtoaresã vindem energie laun preþ mai mare ºiatunci vom reuºi sãrecuperãm pierderile.Împreunã cu colegiidirectori de laexploatãrile miniere

gândim un programcare sã reducã cheltu-ielile materiale”, adeclarat Daniel

Andronache, directorulgeneral ComplexuluiEnergetic Hunedoara.

Pentru reducereacheltuielilor a fost luatãîn discuþie ºi reducereacu cheltuielie de mate-riale.

Ani la rând s-a vor-bit de faptul cã mineriinu au cu ce lucra, nusunt utilaje, nu au

echipamente.”Vorbim de reduceri

pe cheltuieli materiale,programul investiþionalºi doar cã ultimasoluþie dacã va fi cazulvom discuta de reduc-erile de muncã vie.

Intenþia mea nu estesã intervenim la câºtig-urile oamenilor. Nuneapãrat sã lereducem materialele cisã le gestionãm maibine.

Este o problemã

simplã, ceea ce seachiziþioneazã trebuiedoar sã ajungã la loculde muncã”, a maideclarat Andronache.

Potrivit directoruluigeneral al CEH înmomentul de faþã sunt

realizate verificãri pen-tru a stabili unde segreºeºte în privinþamaterialelor.

Dupã ce verificãrilevor fi finalizate, rezul-tatele acestora vor fifãcute publice.

MaximilianGÂNJU

Minerii care vorpleca cu „Ordonanþa”vor beneficia de plãþicompensatorii, adicãexact 26.800 de lei,net, într-o singurãtranºã. Potrivit direc-torului Aurel Anghel

activitatea de la sub-unitãþile SNÎM VJ seva desfãºura în bunecondiþii ºi dupã primaserie de disponibilizãri.Anul viitor numãrulpersoanelor care vorpãrãsi sistemul este de262, moment în carese vor lua mãsuri dereorganizare, fie la

nivelul subunitãþilor, fiela nivelul sectoarelorori a personaluluirãmas.

Pe lista de disponi-bilizare au ajunsminerii care au prob-

leme grave de sãnãtateºi care nu îºi mai potdesfãºura activitatea,cei care sunt la vârstade pensionare antici-patã, precum ºi lacerere.

Primii 160 de mineri pãrãsesc sistemul

S tartul disponbilizãrilor de per-sonal la Societatea de Închideri

de Mine Valea Jiului va fi dat sãp-tãmâna viitoare, când 160 de ortacide la mina Paroºeni vor pãrãsi sis-temul. Alþi 140 de la mina Uricani,190 de la Petrila ºi 7 angajaþi dincadrul aparatului funcþional alSNÎM VJ vor fi disponbilizaþi.

Monika BACIU

Veniturile sunt însumã totatã de1.045.513 de mii delei, iar cheltuielilesunt de 1.045.115de mii de lei.

La partea decheltuieli suntcuprinse ºi plãþicompensatorii afer-ente disponibi-lizãrilor de personalîn sumã totalã de14.678.000 de lei,asta în condiþiile încare directorul gen-

eral al ComplexuluiEnergetic Hunedoaraa afirmat cã în acestan nu se vor facedisponibilizãri. Tot la

capitolul cheltuieli aufost incluse bonurileacordate angajaþilor însumã totalã de11.432.000 de lei.

În ceea ce priveºteinvestiþiile ºi acesteafac parte din bugetulde venituri ºi cheltuielial Complexului.Acestea se ridicã lasuma de223.716.000 de lei.

Bugetul CEH, în monitorul oficial

Sume compensatorii pentru disponibilizãri

B ugetul de venituri ºi cheltu-ieli al Complexului Energetic

Hunedoara a fost publicat înMonitorul Oficial. Guvernul a apro-bat sãptãmâna trecutã bugetul devenituri ºi cheltuieli pentru CEH.

Daniel Andronache:

”Ceea ce se achiziþioneazã trebuie sã ajungãla locurile de muncã”

R educeri financiare cu gestionarea corectã a materialelor. Complexul Energetic Hunedoara se

confruntã cu pierderi atât pe partea minierã, cât ºi pecea energeticã. Directorul complexului spune cã peviitor existã posibilitatea ca aceste probleme sã fie atentuate, dat fiind faptul cã energia produsã va fi vândutã la un preþ mai mare. În tot acest timp sevorbeºte ºi de reducerea cheltuielilor.

Pe de altã parte,pârtiile de schi aflatela o altitudine maimare vor profita de unaflux sporit de turiºti,se aratã în Strategianaþionalã a Românieiprivind schimbãrile cli-matice 2013-2020,publicatã luni înMonitorul Oficial.Potrivit aceluiaºi docu-ment, lacurile terapeu-tice ar putea seca încontextul fenomenuluide încãlzire globalãducând la pierderipentru staþiunile baln-eare ºi turismul ter-apeutic.

Sectorul turistic dinRomânia a fost afectatde valuri de canicula însezonul de varã, descãderea cantitãþii ºireducerea persistenteizãpezii în sezonul deiarnã ºi de evenimentemeteorologiceextreme (inundaþii, fur-tuni intense etc.) careau afectat infrastruc-tura turisticã, precumºi motivaþia turiºtilorde a cãlãtori. Cele maiafectate obiective turis-tice sunt staþiunile decoastã ºi cele mon-tane, specializate însporturi deiarnã.Cercetãtorii înturism considera cãunele regiuni dinRomânia vor înregistrapierderi ca rezultat alschimbãrilor climatice,în vreme ce altele vorînregistra câºtiguri.Pericolul este deosebitde mare în cazulzonelor împãduritecare vor suferi unimpact sever din cauzaschimbãrilor climatice.Lacurile terapeutice arputea seca în contex-tul fenomenului deîncãlzire globalã

ducând la pierderipentru staþiunile baln-eare ºi turismul ter-apeutic. O ameninþaresuplimentarã legatã deschimbãrile climatice oconstituie impactulasupra transporturilorºi infrastructurii, carese reflectã ºi asuprasectorului turistic.Drumurile avariate potface anumite destinaþiituristice mai puþinaccesibile, sãu completinaccesibile.Valurile decãldurã, vremea exce-siv de ploioasã ºi/sãurece, vor face zoneleturistice din Româniamai puþin atrãgãtoarepentru vizitatori.Aceste evenimenteextreme vor avea, deasemenea, un impactnegativ asuprasãnãtãþii turiºtilor,indiferent de destinaþialor.Se recomandã castaþiunile sã-ºi diversi-fice produsele turistice,pentru a fi mai puþinvulnerabile la efecteleschimbãrilor climatice.Turiºtii trebuie, deasemenea, sã fie maibine educaþi cu privirela efectele schimbãrilorclimatice, aºa încât sã-ºi poatã adapta înconsecinþã comporta-mentul de consum tur-istic.

În ansamblu, princi-palele efecte aleschimbãrilor climatice(temperaturile încreºtere, reducereastratului de zãpadã,frecvenþã ºi intensi-tatea sporitã a eveni-mentelor extreme,creºterea niveluluimãrii ºi a temperaturiimãrii, reducerea biodi-versitãþii, incendii maimari ºi mai dese alepãdurilor etc.) voravea urmãtoareleefecte negative asuprasectorului turistic dinRomânia:

activitãþile turisticevor avea o sezonalitatediferitã;

turiºtii se vor con-frunta cu un disconforttermic; vor exista maimulte riscuri pentrusãnãtate; staþiunile vorînregistra costuri maimari cuîncãlzirea/rãcirea ºiaerul condiþionat înfuncþie de specificullor; staþiunile vor fisupra-aglomerate înunele zone ºi, în mareparte neocupate înalte zone; veniturilerezultate din turismvor scãdea în zoneleafectate, dar ar puteacreºte în zonele avan-tajate; staþiunile desti-nate sporturilor de

iarnã vor avea maipuþinã zãpadã ºi vorînregistra costuri supli-mentare pentru pro-ducerea zãpezii artifi-ciale; sezonul turisticde iarnã va fi maiscurt; unitãþile turisticevor avea costuri mai

mari legate de asig-urãri ºi de restrân-gerea activitãþii; eveni-mentele meteorologiceextreme vor afectainfrastructura, patri-moniul istoric, patri-moniul arhitectural ºicaracterul sezonier;turismul din zonalitoralului va fi afectatde pierderea unorzone de plajã datorateeroziunii costiere ºicosturile mai mari deîntreþinere a þãrmuluimãrii; atracþiile turis-tice naturale vor suferideteriorãri.

Turiºtii au cea maimare capacitate deadaptare, bazatã petrei resurse cheie:bani, timp ºicunoºtinþe. Ei îºi potmodifica preferinþelede cãlãtorie pentru aevita condiþiile climat-ice nefavorabile ºi potcãuta zonele favora-bile. Cu toate acestea,furnizorii de serviciituristice au o capaci-tate mai redusã de ase adapta. În acestcontext, întreprinderiledin sectorul turistic tre-buie sã-ºi adaptezeinvestiþiile pentru acontracaraameninþãrile ºi de avalorifica oportu-nitãþile. Deºi acest

lucru poate generacosturi mai mari, pro-tecþia pe termen lungfaþã de schimbãrile cli-matice va avea carezultat beneficii dura-bile.

Unitãþile turisticetrebuie sã fie constru-ite în locaþii carefavorizeazã adaptareala efectele schimbãrilorclimatice, folosindmateriale reziliente lanoile condiþii de clima.

Asigurãrile vor consti-tui, de asemenea, oimportanþã mãsurã deprotecþie climaticã.Produsele turistice tre-buie sã fie diversifi-cate, concentrându-sepe serviciile mai puþinvulnerabile ºi punândun accent mai marepe turismul rural.Personalul din turismºi turiºtii trebuie sã fiemai bine educaþi cuprivire la efectele neg-ative ale schimbãrilorclimatice ºi la mãsurilede adaptare la efecteleschimbãrilor climatice.

HotNews.ro


Turismul românesc va fi afectat de încãlzireaglobala-Sezoanele de iarnã vor fi mai scurte

T emperaturile extreme afecteazã obiectivele turis-tice din staþiunile de coastã ºi cele montane, spe-

cializate în sporturi de iarnã. Majoritatea pârtiilor deschi din zonele montane aflate la altitudini joase vorrãmâne fãrã zãpadã, ceea ce va însemna cã vor fi nece-sare investiþii pentru a produce zãpada artificialã, astfelîncât sã contracareze încãlzirea climei montane.


Luiza ANDRONACHE

Printre artiºtii care vorevolua pe scenã în cele treizile, vineri, sâmbãtã ºiduminicã, se numãrãPetricã Mâþu Stoican,Matilda Pascal Cojocãriþa,Odidiu Drãgan, TrupaSemnal M ºi cei de laGuess Who.

Aºa cã spectacolele înaer liber vor fi pentru toatevârstele, atât de muzicãpopularã, cât ºi de muzicãuºoarã, iar numãrul de par-ticipaþi se estimeazã cã va fide cel puþin câteva mii. Dealtfel, aceste manifestãrisunt organizate cu sprijinulunei firme din Deva,Davisan Media, dar chiar ºiaºa, primãria tot a alocatbani ºi nu puþini.

Bugetul pentru acestemanifestãri a fost împãrþitîn douã, o parte penruactivitãþile sportive, iarcealaltã parte, cea mai con-sistentã, pentru specta-colele în aer liber.

“Noi avem pentru treizile de spectacol, careînseamnã scena, lumini,sonorizarea ºi artiºtii. Lanoi, toate aceste trei zilecostã undeva la 12.000 deeuro, bani din bugetul local,iar în plus, pentru cã nu arfi ajuns aceºti bani pentrutoate aceste trei zile, diferenþa va fi suportatã decãtre organizatori. Bugetul a fost împãrþit îndouã, un buget pentruactivitãþile sportive ºi unbuget pentru activitãþile cul-tural – artistice. Dar, sigur

cã da, noi am putea sãfacem, dacã vreþi, cum afãcut Lupeniul cu doi, trei,cinci artiºti locali ºi un pri-

vat. Aþi vãzut cã la Ziua

Minerului nu au fost maimult de douã sute de

oameni în parc. Ori, la noi, ºtiþi bine cã

la Uricani, în fiecare an,zilele oraºului, am puteaspune cã au devenit deja unloc de “pelerinaj” în ValeaJiului. ªi de data aceasta îiinvitãm pe toþi cu drag. ”, adeclarat Dãnuþ Buhãescu,primarul Oraºului Uricani.

Zilele Oraºului Uricani, pe puþin 12.000 deeuro, bani din bugetul local

O raºul Uricani va fi în sãrbãtoare înweek-endul care urmeazã. Zilele

Oraºului însemna manifestãri de tot genul,începând de la cele culturale, sportive saudemonstraþii de stradã, pânã la spectacole înaer liber. De altfel, concursurile sportive auînceput de la mijlocul acestei luni ºi se vorfinaliza cu festivitãþile de premiere chiar încadrul spectacolului de sâmbãtã seara.

LuizaANDRONACHE

Joi dimineaþa, laPrimãria Petrila, aavut loc aniversareanunþii de aur pentrucâteva cupluri dinlocalitate. Vârstnicii,au fost sãrbãtoriþide reprezentanþiiadministraþiei localepentru împlinirea a50 de ani de cãsã-

torie, iar cuaceastãocazie, eiau primitdiplome defidelitate ºicâte un pliccu suma de500 de lei.

Secretulunei cãs-nicii lungi ºiîmpliniteeste comu-

nicarea ºirãbdarea.Aºa au spuscei mai mulþidintre sãrbã-toriþi.

“Au fost50 de ani cubune ºi curele. A fost ºibine ºi maipuþin bine,dar a trebuitsã avem rãb-dare”, ne-a

spus o femeie. “Eu am fost un

exemplu în comuni-tatea mea. Am ocãsnicie frumoasã,am lucrat la minãcu toate maºinile deextracþie, am

rãspuns de vieþileoamenilor, dar m-am descurcat. ªi înplus, am fost ºi suntcel mai bun fluieraºdin satul meu”, aspus ºi un domn,care la data de 1septembrie vaîmplini vârsta de 75de ani.

De altfel, aceastaeste a treia cere-moniei de premierea cuplurilor care au

50 de ani de cãsã-torie anul acesta laPetrila.

“Îmi face odeosebitã plãceresã-i premiem peaceºti oameni caresunt un exemplu

pentru comunitate.Vom face aceastãacþiune ori de câteori este cazul, iarpânã la sfârºitulanului, vom maiface cel puþin una”,a sus ºi primarul IliePãducel. La finalulfestivitãþii cu toþii auciocnit un pahar deºampanie, iar uniidintre sãrbãtoriþi aucreat ºi o atmosferãde sãrbãtoare.

Cupluri de aur sãrbãtorite la Petrila

P etrila este un oraº cumulþi oameni longevivi.

Aºa se face cã ieri dimineaþã,pentrua a treia oarã anul aces-ta, primãria a premiat din noucâteva cupluri pentru cei 50 deani de convieþuire.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 30 August 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Este o zi tocmai bunã pentru aîmbunãtãþi relaþiile sentimentaleºi pentru planuri referitoare lacãmin. Nu este recomandabil sãsemnaþi astãzi documente ofi-ciale. Evitaþi sã vã ocupaþi deafaceri!

Dimineaþa vã întâlniþi cu o vechecunoºtinþã care vã invitã la opetrecere. Ocupaþi-vã de prob-lemele sentimentale pe care le-aþi tot amânat. Fiþi obiectiv ºirecunoaºteþi-vã greºelile!

Astãzi vã sfãtuim sã evitaþi activ-itãþile importante. Dacã aveþiocazia sã plecaþi într-o excursiecu partenerul de viaþã, nu ezitaþi!O ieºire în mijlocul naturii vãpoate apropia mai mult.Prietenii vã apreciazã, dar pãs-traþi-vã modestia.

Puteþi avea succes în relaþiilesentimentale ºi în afaceri.Relaþiile cu persoana iubitã suntfoarte bune. Împreunã, puteþi sãduceþi la bun sfârºit tot ce v-aþipropus. Pãstraþi-vã realismul ºievitaþi speculaþiile.

Aveþi foarte multe probleme, daraveþi destulã energie pentru a lerezolva pe toate. Singurele difi-cultãþi de care vã puteþi lovi suntde naturã financiarã. Acordaþimai multã atenþie relaþiilor senti-mentale.

Se pare cã nu reuºiþi sã vãrespectaþi programul din cauzaevenimentelor neprevãzute.Dimineaþa aveþi de fãcut maimulte drumuri scurte pentru casãºi pentru partenerul de viaþã.Este o zi bunã pentru a rezolva oparte din problemele financiare.

Aveþi multe idei, pe care þineþineapãrat sã le împãrtãºiþi priete-nilor apropiaþi. Vã puteþi îndepli-ni o dorinþã mai veche, cu aju-torul financiar ºi moral al uneimai rude mai în vârstã. Planurilede investiþii sunt favorizate.

Aveþi tendinþa sã vã dedicaþiexclusiv activitãþii profesionale.Încercaþi sã nu neglijaþi prob-lemele sentimentale! Nu estemomentul sã vã ocupaþi de afac-eri. Riscaþi sã pierdeþi o sumãimportantã.

Aveþi ºanse sã schimbaþi ceva înrelaþiile sentimentale. Dupã-ami-azã vã simþiþi în largul dumneav-oastrã la o întâlnire cu prietenii.Nu monopolizaþi discuþiile.

Sunteþi hotãrât sã rezolvaþi maimulte probleme legate de cãmin.Partenerul de viaþã vã acceptãiniþiativele. Relaþiile cu colabora-torii sunt excelente. Puteþi sãîncheiaþi contracte.

Acum este momentul sã faceþischimbãrile plãnuite în casã. Esteo zi bunã pentru mutat mobila,zugrãvit, reamenajãri etc. Nu ezi-taþi sã cereþi o mânã de ajutorprietenilor ºi rudelor!

Aveþi succes în afaceri ºi în activ-itãþile casnice. Nu începeþi preamulte treburi deodatã, pentru cãriscaþi sã nu duceþi nici una pânãla capãt. Cei din jur vã apreci-azã.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:30 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier 11:10 Olimpiada veseliei11:30 Minunile naturale aleEuropei (r)12:30 SCENART 13:00 Europa mea 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Exclusiv în România (r)16:45 Oameni care au schim-bat Lumea17:00 SCENART (r)17:30 O9ATITUDINE -Protecþia Consumatorilor 17:40 Legendele palatului -Gyebaek18:20 Legendele palatului -Gyebaek

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Rãzbunãtorii13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Heidi17:00 ªtirile Pro TV17:30 Serviþi, vã rog! (r)19:00 ªtirile Pro TV20:30 Anaconda22:30 Spânzurãtoarea0:30 Local Kombat Târgoviºte“Atentie, bãieþi rãi!” (r)

9:30 Jos cu dragostea11:30 Teleshopping 11:45 Levintza prezintã (r)12:30 Sport, dietã ºi o vedetã 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r)14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond16:00 Inspectorii 2: identitãþimultiple18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Duplex22:30 Totul despre sex

9:45 Suflete pereche (r)10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii12:00 Destinul regelui13:15 Pastila Vouã (r)13:30 Mica mireasã (r)14:30 Cuscrele15:30 Copii contra pãrinþi (r)17:00 Specialiºti în sãnãtate 17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Suflete pereche

10:00 Cei 7 ani de acasã (r)11:30 ªatra (r)12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Restaurant Europa (r)14:00 Gaºca (r)14:45 Teleshopping 15:30 Voinþã de femeie (r)16:45 Dragoste ºi pedeapsã18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Iffet22:15 Voinþã de femeie0:45 ªtirile Kanal D (r)

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 ªtirile B1 18:00 ªtirile B1 18:30 Aktualitatearomâneascã 20:00 ªtirile B1

10:15 Que bonito amor (r)11:10 Doamne de poveste 11:15 Teleshopping 11:30 Maricruz (r)12:30 Teleshopping 12:45 Iubiri vinovate (r)13:45 Doamne de poveste 13:50 Teleshopping 14:15 Dragostea învinge15:15 100 de poveºti celebre 15:30 Triumful dragostei16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Quebonito amor18:30Maricruz19:30 Iubirivinovate20:30 Regina22:00 Îþiordon sã mãiubeºti!

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 FANATIK Show13:00 ªtirile Digi Sport 13:30 Fotbal Club 14:30 ªtirile Digi Sport 15:00 Rezumat UEFAChampions League16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 FANATIK Show 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 EuroFotbal 21:45 Fotbal: BayernMunchen - Chelsea 23:30 EuroFotbal 0:30 ªtirile Digi Sport

10:20 Next Top Model byCãtãlin Botezatu12:00 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator 17:00 B. D. în alertã 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Minus 25 de grade23:00 Cineva m-a muºcat!

La nivel naþional, per-soanelor cu studii superioare lesunt oferite 806 locuri demuncã, dupã cum urmeazã: 99pentru programatori, 52 pentruingineri mecanici,

30 pentru ingineri de sistemsoftware, 25 pentru ingineri de

sistem în informaticã, 14 pen-tru consilieri/experþi/inspec-tori/referenþi/economiºti îneconomie generalã, 14 pentruinspectori de specialitate înadministraþia publicã, 13 pentruingineri automatiºti, 12 pentruagenþi de vânzãri, 11 pentru

administratori de reþeade calculatoare ºi 11pentru ingineri elec-trotehniºti.

Pentru studii medii,profesionale ºi lucrãtorinecalificaþi sunt disponi-bile 9.886 locuri demuncã. Cele mai multe,814, sunt destinate con-fecþionerilor-asamblori

articole din textile ºi 666muncitorilor necalificaþi înindustria confecþiilor.

Se mai cautã operator con-fecþioner industrialîmbrãcãminte din þesãturi, trico-taje, materiale sintetice (538 delocuri), ºoferautocamion/maºinã de maretonaj (454), muncitor necalificatla asamblarea, montareapieselor (432), manipulant mãr-furi (257), lucrãtor comercial(201), vânzãtor (190), muncitornecalificat la ambalarea pro-duselor solide ºi semisolide(177) ºi agent de securitate(166).

Persoanele interesate sãocupe un loc de muncã se potadresa agenþiilor teritoriale pen-tru ocuparea forþei de muncãde domiciliu sau de reºedinþãsau pot accesa site-ul ANOFM,unde pot vizualiza locurile demuncã vacanteoferite înfiecare judeþ,pe meserii,precum ºi per-soanele decontact cãrorale pot solicitainformaþiisuplimentare.


VÂNZÃRI Vând teren

intravilan în suprafaþãde 800 mp în zonaparc Brãdet. Contact0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garajzona Poarta 2Gerom la stradã.Relaþii la0734.543.820

Plãþile drepturilorcuvenite pensionarilor din sistemul minier afer-ente semestrului I 2013 (energie electricã),se vor efectua eºalonat,dupã cum urmeazã:

· În intervalul 03.09 –06.09.2013 – pensionarilor al cãrornume începe cu litera de la A la F

· În intervalul 10.09 –

13.09.2013 – pensionarilor al cãrornume începe cu litera de la G la O

· În intervalul 17.09 –20.09.2013 – pensionarilor al cãrornume începe cu litera de la P la Z

Pensionarii se vorprezenta la sediul sucursalelor la care suntarondaþi

(minele Petrila, Paroºeni,Uricani).

Pensionarii care nu seprezintã pentru ridicarea plãþilor cuveniteîn intervalul stabilit, îºi vor putea ridi-ca aceste drepturi în intervalul 23.09.2013– 25.10.2013.

ConducereaSocietãþii Naþionale

de Închideri Mine Valea Jiului SA

Pensionarii din sistemul minier care nu ºi-au ridicat drepturile cuvenite pentru anul 2012 (gratuitãþi energie electricã), se vorprezenta la sediulsucursalelor la caresunt arondaþi (minelePetrila, Paroºeni,Uricani ), pânã în datade 15.10.2013.

ConducereaSocietãþii

Naþionale deÎnchideri Mine

Valea Jiului SA

ANUNÞ IMPORTANT

Anunþ importantpensionari

Peste 400 de locuri de muncã disponibilepentru ºomerii hunedoreni

P este 400 de locuri de muncã sunt disponibileîn acest moment în judeþul Hunedoara, con-

form datelor publicate de Agenþia Naþionalã pen-tru Ocuparea Forþei de Muncã /ANOFM/. Potrivitunui top al judeþelor care oferã cele mai multelocuri de muncã pe primele trei locuri locuri seaflã Cluj, cu 1.200, Iaºi, care oferã 804, municipiulBucureºti 638, ºi Braºov cu 627, urmat de Timiº502, Dolj cu 417, Arad 412 ºi Hunedoara 403. Lacoada clasamentului se aflã judeþele Mehedinþi, cu24, Bacãu – 23 ºi Caraº Severin, unde suntdisponibile doar 7 locuri de muncã.

DianaMITRACHE

Turiºtii vor urca înParâng cu vechiultelescaun ºi sezonul deiarnã e întâmpinat cusperanþa cã nu vormai fi blocaje ca anultrecut, când nu auputut fi bãtute pârtiile.Cei din primãriaPetroºani cred cã anulacesta va fi mai bun ºicã schiorii vor fimulþumiþi.

„Vom fucnþiona caºi anul trecut ºisperãm sã fie maibine, adicã sã fiezãpadã. Sã putem são batem la timp.Avem ºi instalaþiilenecesare pentru abate zãpada ºi cele dezãpadã artificialã.Pentru asta ne trebuieºi temperaturi nega-tive, iar noi vom batenoaptea ºi vom ame-naja pârtiile. Sperãmsã fie bine”, a declaratMarian popescu,director tehnic înPrimãria Petroºani.

Din pãcate, ºi înacest an turiºtii vor fiurcaþi în munte cutelescaunul vechi.Acesta a obþinut, dedouã sãptãmâni,avizele de funcþionareºi este sigur, dar nu ºimodern. „Telescaunulvechi are autorizaþiepânã în 14 august2014. Sperãm sã fiebine, atât cât poate fi

la noi. În condiþiile încare nu este o altãinstalaþie de transportpe cablu, care sã ducãturiºtii mai repede ºiîn siguranþã”, a maiadãugat Popescu.

Pentru a finalizalucrãrile la telescaunuldin zona Rusu, admin-istraþia de la Petroºania contractat un împru-

mut,iar în aceste zilesunt în licitaþie. Dacãtotul merge ºi nu vorfi contestaþii, acesta arputea fi montat,pebanii primãriei, anulviitor.

P roiectul -promiþãtor,

dar pe hârtie

Proiectul pentruParâng e unul ampluºi, deocamdatã, el evalabil doar pe hârtieºi poartã denumirea„Dezvoltarea domeni-ului schiabil în zonaturisticã Parâng”

cuprins în Programul„Schi în România”.

Datele tehnice spuncã în munte se va con-strui o telegondolã ce

va avea staþia de ple-care din Petroºani –zona Aeroport, custaþia intermediarã înzona Hotelului„Rusu”, iar staþia desosire va fi la Slima.Sunt prevãzute 7telescaune ce vorfuncþiona pe olungime de 8 km ºi 2benzi transportoare,dar doar unul a fostînceput ºi nici acumfinalizat. Parctic, aufost montaþi doarstâlpii ºi cu împrumu-tul pe care primãria l-a contractat recent, sesperã cã va fi montatîn anul 2014.

Tot în proiect sespune cã vor fi ame-najate 17 pârtii deschi, însumând 23,7km, ce vor beneficiade instalaþii de trans-port pe cablu, cãi deacces, instalaþie de ilu-minat nocturn pentrupârtia 2A, cât ºi de oinstalaþie de producerea zãpezii artificiale,care va cuprinde: ocaptare de apã ºistaþie de pompe (pepârâul Jieþ), un bazinde apã de 100 m3 laconfluenþa Gruniuluicu Maleia ºi unul de 5m3 la „Cãsuþa dinpoveºti”, reþea de con-ducte ºi tunuri dezãpadã. Pentru ceimici, se va construi unorãºel al copiilor,aceºtia putându-sebucura de o bandãtransportoare, uncarusel, instalaþiiuºoare, aparate alter-native de zãpadã, cumar fi: sãnii, plãci,pneuri.

Se va dezvolta uncentru de servicii turis-tice amplasat la staþiade sosire aTelegondolei TG –Poiana Zãpezii (Slima),unde vor fi amenajateun restaurant, o

autoservire, punct san-itar, terasã relaxare,centre de închiriereechipament sportiv.

Proiectul prevede ºiconstruirea unui parcpentru snow – board,o instalaþie de bobcart,pentru perioada devarã ºi suprafeþe artifi-ciale de schi în perioa-da de varã.

Dacã se vor gãsibani, va fi construit un

centru administrativ alobiectivului, situat înPetroºani, la staþia deplecare a telegondolei,care va cuprinde:birouri administraþie,dispecerat, case debilete pentru sistemulde tiketing, punctesanitare, magazine, iarpentru relaxare ºiservirea mesei suntprevãzute construcþiitip cabanã.


E dilii din Petroºani s-au gânditsã intervinã din timp ºi sã

atragã turiºtii în Parâng. Pentruviitorul sezon, se aºteaptã doarzãpada ºi temperaturile negative,iar cei din munte spun cã nu vormai lãsa pârtiile nebãtute.

Vor un sezon mai bun în Parâng

CVJ NR. 440, VINERI 30 AUGUST 2013

Documents

Transcript of CVJ NR. 440, VINERI 30 AUGUST 2013