Powerpoint SM

16
UNIVERSITATEA TEHNICA "GH. ASACHI" IASI FACULTATEA DE MECANICA SISTEMUL DE SUSPENSIE AL AUTOVEHICULELOR Suspenia MacPhearson Coordonator: Prof. Univ. Dr. Ing. Corneliu Munteanu Drd. Ing. Laura Geanina Pintilei

Transcript of Powerpoint SM

Page 1: Powerpoint SM

UNIVERSITATEA TEHNICA "GH. ASACHI" IASI FACULTATEA DE MECANICA

SISTEMUL DE SUSPENSIE AL AUTOVEHICULELOR

Suspenia MacPhearsonCoordonator: Prof. Univ. Dr. Ing. Corneliu Munteanu

Drd. Ing. Laura Geanina Pintilei

Page 2: Powerpoint SM

CUPRISUL LUCRARII

I. Suspensia unui autovehicul

II. Elementele sistemului de suspensie

III. Principalele tipuri de suspensie

IV. Comportarea suspensiei unui autovehicul

V. Constructia sistemului de suspensie

VI. Cerinte si conditii impuse suspensiei

VII. Caracteristicile probelor

Page 3: Powerpoint SM

SUSPENSIA UNUI AUTOVEHICUL

Sistemul de suspensie este un mecanism ce face legătura intre roti şi caroseria maşinii, care transmite uniform fortele (greutatea) ce acţionează asupra vehiculului către suprafaţa de rulare (sosea) şi, în acelaşi timp, îl izolează de fortele ce apar dinspre calea de rulare, îmbunătăţind astfel comfortul şi manevrabilitatea acestuia.

Are rolul de asigura confortabilitatea, pasagerilor si de a proteja incarcatura si organele componente impotriva socurilor, trepidatiilor si oscilatiilor daunatoare, cauzate de neregularitatile drumului.

Page 4: Powerpoint SM

ELEMENTELE SISTEMULUI DE SUSPENSIE

Sistemul de suspensie cuprinde elemente elastice, dispozitive de ghidare, amortizoare si stabilizatoare.

Elementele principale ale sistemului de suspensie sunt:

Arcurile si bara stabilizatoare Articulatile Bucsele Amortizoarele Materialele utilizate la arcurile suspensiei: la arcurile

in foi, oteluri de arc silicioase, cele elicoidale din bare de otel arc, iar bara de torsiune, din oteluri arc aliate.

Page 5: Powerpoint SM

PRINCIPALELE TIPURI DE SUSPENSIE

Suspensii cu roti dependente Suspensii cu roti independente

Page 6: Powerpoint SM

COMPORTAREA SUSPENSIEI UNUI AUTOVEHICUL

Când o roata trece peste o denivelare, schimbarea de poziţie a acesteia determina suspensia sa se comprime sau sa se extindă, ca răspuns. Într-un mod asemănător, virarea, frânarea sau acceleraţia determina mişcări ale suspensiei, permiţând caroseriei sa se încline lateral sau fata/spate. In acest grup putem include sisteme de suspensie ce sunt capabile sa controleze garda la sol în funcţie de schimbările în greutate sau în fortele aerodinamice.

Page 7: Powerpoint SM

CONSTRUCTIA SISTEMULUI DE SUSPENSIE

In majoritatea cazurilor, suspensia automobilelor cu puntea rigida foloseste arcurile in foi dispuse longitudinale, datorita constructiei simple.

Datorita avantajelor pe care le prezinta, suspensia cu roti indepedente este foarte raspandita.Ea predomina la rotile din fata insa in ultimul timp, s-a raspandit la toate rotile autoturismelor.

Page 8: Powerpoint SM

CERINTE SI CONDITII IMPUSE SUSPENSIEI

Să aibă o caracteristică care asigură un comfort cor espunzător , cu înclinări transversale reduse fără lovituri în tampoanele limitatoare şi cu o stabilitate bună .

Caracteristica amortizorului să corespundă cu cea cerută de comfortabilitate.

Să asigure transmiterea forţelor orizontale şi a momentelor reactive de la roată la caroserie .

Să aibe o durabilitate elementele elastice , care fac parte din elementele cele mai solicitate ale automobilului.

Să aibe o greutate minimă.

Page 9: Powerpoint SM

CARACTERISTICILE PROBELOR

PREGĂTIREA PROBELOR PENTRU MICROSCOPIA METALOGRAFICĂ OPTICĂ

Alegerea locului de debitare Prelevarea Planarea suprafeţelor Probelor metalografice Şlefuirea suprafeţelor Lustruirea probelor metalografice Atacul metalografic

Page 10: Powerpoint SM

Microscopia optica

Fig. 1 Microscop optic

Fig.2.Aspestul structurii otelului: a) la puterea de marire de 100X si b) la puterea de marire de 200X

In fig. 2.(a,b) se poate observa o structura perlitica cu defecte de suprafata (incluziuni)

Page 11: Powerpoint SM

MICROSCOPIA ELECTRONICĂ CU SCANARE (SEM)

Figura 3. Microscopului electronic tip QUANTA 200 3D DUAL BEAM

In figura 4 este prezentata morfologia otelului hipereutectoid din care este fabricata tija de amortizor in care se observa aspectul de lamela a perlitei.

Figura 4. Imagini SEM: a) 1000X si b) 5000X

Page 12: Powerpoint SM

Elemente Wt%

C 0,95

Al 0,46

Si 1,10

Cr 0,25

Mn 0,93

Fe 96,32

Figura. 5. Analiză chimică elementală EDS

In figura 5 se prezinta analiza chimica elementara a acesteia

Page 13: Powerpoint SM

Figura 7. Variatia elementelor chimice din compozitia otelului

Figura 6.. Harta de distributie a elementelor chimice

Tot cu ajutorul microscopului am realizat harta de distributie Fig.6. a elementelor chimice cat si analiza in linie fig. 7.

Page 14: Powerpoint SM

DIFRACTOMETRUL CU RAZE X PANalytical X’Pert PRO MRD

Figura. 7. Difractometrul de raze X Panalytical X’Pert Pro MRD şi schema cu elementele de bază din componenţa difractometrului de raze X Panalytical X’Peret Pro MRD

Compoziţia generala a otelului, ce poate fi observată în difractograma din figura 8 arată ca majoritatea fazelor sunt α Fe 19 Mn, urmat de Cr.

Figura 8. Difractograma otelului Figura 9. Indicii MILLER

Page 15: Powerpoint SM

Corneliu Munteanu, Daniela Chicet, Ionut Bistricianu, Studiul Materialelor-Indrumar de laborator, Editura Universitas XXI, Iasi, 2010Corneliu Munteanu, Studiul Materialelor, Editura „ Gh. Asachi”, Iasi, 2010Alexandru, I. , Metalurgie Fizica, Vol.I si II, Rotaprint, Institutul Politehnic ” Gh. Asachi” Iasi , 1979;Apostolescu, R., Cristalografie-Mineralogie, Editura Didactica si Pedagocica, Bucuresti, 1982;Baciu, C., Alexandru, I., Popovici,R., Baciu, Maria, Stiinta materialelor metalice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1996;

Coman, G., Studiul metalelor, vol. I si II , Rotaprint, Institutul Politehnic „ Gh. Asachi” , Iasi, 1986

Gadea,S., Petrescu, M., Metalurgie fizica si studiul metalelor vol I, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1976Geru, N., Metalurgie Fizica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1984;Goras,G., Metalurgie Fizica elementara, Editura Tehnica, Bucuresti,1976;Luca,E., Barboiu, V., Analiza structurala prin metode fizice, vol. I , Editura Academiei R.S.R; Bucuresti 1984;Motoc,C; Mus Cutariu, I., Introducere in fizica cristalelor lichide,Editura Facla, Timisoara , 1986;Pavlov,P., Khokhlov, A., Physique du solide, Mir, Moskow, 1989;Protopopescu,H., Metalurgie Fizica, Editura Tehnica, Bucuresti,1970;Radulescu,M., Atlas Metalografic, Editura Tehnica, Bucuresti, 1971;Trusculescu, M., Studiul Metalelor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1977;Trusculescu,M., Studiul Metalelor-Tehnici de laborator, Editura Facla, Timisoara,1977;Zet, Gh., Ursu, D., Fizica starii solide- aplicatii in inginerie., Editura Tehnica, Bucuresti 1989;Aurelian Vlase, Tehnologia constructiilor de masini, Editura Tehnica, 1996;Victor Carp, Gheorghe Mihaiesi, Elemente de stiinta si tehnologia materialelor, Editura Tehnica, 1998;

Page 16: Powerpoint SM

VA MULTUMIM!