1.Particularitatile morfologice si functionale a sistemului cardiovascular.1) Inima este un muschi cu 4 cavitati ce se contracteaza si se relaxeaza in permanenta intru-un ritm regulat, ea asigura circuilatiasingelui in intreg corpul,acest organ muscular in forma de para este situate in partea mediana a cavitatii toracice, greutatea sa in medie e de 260 gr. Lungimea variaza 12-14 cm. latimea aprox. - 9 cm.Virful sau denumit apex se sprigina pe deafragm si e orientat spre stinga. Inima are 3 straturi:1. Pericard.(exterior) 2. Miocard.(mijloc) 3.Endocard(interior)Muschiul cardiac contine 2 cavitati superioare numite Atrei si 2 inferioare numite Ventricole.Atreile- sunt separate de o membrana numita septul intern-arterial si fiecare dintre atrii se prelungeste in partea sa superioara, printr-un corp plat si plasat in urechiusa care ii mareshte volumul. Ventricullile- sunt cavitatile in forma de con a caror baza este orientata in sus, ele sunt separate de septul inter-ventricular si constitue punctul de plecare a circulatiei sangvine, ele sunt pompele inimii. Ventricolul drept - tremitesingele spre plamini unde se petrece schimbul de gaze, el este pompa arcului pulmonar.Ventricolul sting -tremitesingele spre aorta iar de aici pornestecirculatia sistemica, 2 orificii dotate cu valve se observa la intrarea fiecarui ventricul.Datorita acestor valve singele circula in sens unic valvele se inchid si se deschid in dependenta de presiune.Singelesarac in oxigen se axigeneaza in trunchiul pulmonar.Singele bogat in oxigen se intoarce in urechiusastinga prin venele pulmonare, trece in ventricolul sting unde este propulsat prin aorta care se distribue in corp.Venele aduc singelesarac in axigen spre urechiusa dreapta astfel se incide sistemul.Sistemul vascular este format din trei tipuri de vase sangvine: Artere, Capilare si Vene.Arterele: sunt vase de sange prin care sangele circula de la inima la tesuturi si organe.Venele : sunt vase de sange prin care sangele vine din corp la inima.Capilarile: sunt vase de calibru mic , la nivelul lor se realizeaza schimburile gazoase si nutritive dintre sange si tesuturi.2.Etiologia afectiunilor sistemului cardiovascular.

1.Perturbalile organice cu caracter congenital sau dobindite2.Perturbari functionale ale inimii si ale vaselor sangvine.3. Factorii de risc :-mediul social nefavorabi (stresul in famili la serviciu) -Hipodinamia(insuficienta de miscare),-obiceiurile daunatoare, -nerespectare regimului alimentar,-factorul ereditar,-nivelul crescut de lipide in singe , -excesul de greutate sau obezitate,diabetul zaharat, -supraincordare emotionala sau stresul.

3.Numiti si descrieti simptomele afectiunilor sistemului cardiovascular.Durerea - se localizeaza dupa stern de-a lungul proectieii nimei si poate iradia bratul sting.Tahicardia- este dereglarea ritmului lucrului inimii cu accelerarea acesteia fiind o compensatiela insuficienta cardio-vasculara.Aritmia- este o reactie compensatorie in caz deextrasistoliedereglinduse ritmul de lucru al inimii.Dispneia- este o reactie compensatorie la insuficienta cardiaca care se simte la un efort fizic simplu mai apoi apare in repauz.Edemul- apare la insuficienta cardiaca prontuntata din cauza maririi presiunii venoase si a permiabilitatii capilarelor ca rezultat incetinireahemodinamice renale astfel la rindul sau se micsoreazaelimenareaionilor de natriu si retinerea apei in organism.Cianoza-reprezinta colorarea in albastru a tegumentelor din cauza stazei venoase si dilatarea carpilarelor. Tusa cu expectorare de singe- se petrece din cauza stazei sanguine in circulatia pulmonara, globulelerosii ale singeluipatrund in lumenul alviolar cit si inperetiineafectati a capilarelor.Insuficienta vasculara apare la boala hipertensiva.Insuficienta cardiaca apare la: -ischimia miocardului, -viciile cardiace, -miocardita si boala hipertensiva. Are 3 stadii:1.Insuficienta este slab pronuntata si se caracterizeaza prin dispnee si palpitatiicardiece, obosire la indeplenirea unui lucru fizic si hemodinamica nu este dereglata.2.Perioada se inpare in 2: 2a.Se caracterizeaza insuficienta circulatorie in repaus cu dereglari moderate a hemodinamicii in circuitul mare sau mic. 2b.Se caracterizeaza prin insuficienta pronuntata a circuitului sanguin in repaus, dereglari a hemodinamicii in circuitul mare si mic, ceea ce cauzeaza: edeme, dispnee, marirea ficatului si tusa cu singe. 3.Se caracterizeaza prin inrautatireastarii bolnavului si cresterea manifestarii tutora simptome cu procese distrofice in organe.4.Obiectivele kinetoterapiei in recuperarea bolnavilor cu afectiuni cardiovasculare.1. Profilaxia afectiunii cardio-vasculare2. Preintimpinarea complicatiilor.3. Normalizarea functionarii organelor si sistemelor.4. Tratamentul de intretinereadica nepermiterea dezvoltarii ulterioare a afectiunii cronice.5.Contraindicatiile aplicarii kinetoterapiei in recuperarea bolnavilor cardiaci.Contraindicatii:perioada acuta a bolii, Temperatura, Febra, Hipertensiune, Durere, Hemorogie.6.Insuficienta cardiovasculara. Stadiile insuficientei cardiace.Insuficienta cardiaca apare la: -ischimia miocardului, -viciile cardiace, -miocardita si boala hipertensiva. Are 3 stadii:1.Insuficienta este slab pronuntata si se caracterizeaza prin dispnee si palpitatii cardiece, obosire la indeplenirea unui lucru fizic si hemodinamica nu este dereglata.2.Perioada se inpare in 2: 2a.Se caracterizeaza insuficienta circulatorie in repaus cu dereglari moderate a hemodinamicii in circuitul mare sau mic. 2b.Se caracterizeaza prin insuficienta pronuntata a circuitului sanguin in repaus, dereglari a hemodinamicii in circuitul mare si mic, ceea ce cauzeaza: edeme, dispnee, marirea ficatului si tusa cu singe. 3.Se caracterizeaza prin inrautatireastarii bolnavului si cresterea manifestarii tutora simptome cu procese distrofice in organe.7.Actiunea curativa a exercitiilor fizice asupra sistemului cardiovascular.Ex.fizice asigura urmatoarele 4 actiuni:1.Actiunea de tonifiere in perioada acuta a bolii se excita sis. Nervos central marinduse procesele de aparare a organismului, ca masura de precautie, se miscoreaza regimul locomotor al pacientului,se prescrie regim la pat, pe masura ce boala cedeaza procesele acute se sting iar procesele de excitatie in sistemul nervos se schimba in procese de inhibitie, este nevoie de folosirea ex.fizice pentru actiunea terapeutica a acestora in sporirea nivelului de activitate vitala a tuturor sistemelor organismului si in primul rind a sis. cardio-respirator. Exercitiile fizice de diverse intensitate si durata au o actiune diferita asupra organismului, astfel alegerea sarcinii fizice se va face strinc individual in dependenta de virsta sex pregatire fizica si starea de sanatate nivelul initial al efortului fizic.Ca rezultat al alegerii unei sarcini fizice adecvate se va inbunatati functia tuturor organelor si sistemilor vor fi preintimpinatecomplcatiile se va accelera insanatosirea si se va ridica tonusul psihoemotional al pacientului.2.Actiunea troficaIn timpul indepliniriiex.fizice are loc:-stimularea proceselor de regulare, -seactivizeazarespiratia, -circulatia sangvina si limftica.In timpul contractiilor musculare:-semicsoreaza procesele de atrofie musculara -semaresc procesele de oxido-reducere-se arde acidul adinozintrifosforic care prezinta sursa plastica de baza pentru procesele de regenerale a celulelor si tesuturilor.La efort fizic adecvat se:-inbunatateste circulatia sangvina in inima din contul delatarii capilarelor de rezerva -se dezvolta vasele colaterale- se activizeaza schimbul de substante- se stimuleaza procesele de regenerare in miocard-creste capacitatea de contractie a cordului deasemenea-semicsoreaza nivelul de colistirol in singe.3.Formarea compensatiilor ex.fizice pot actiona prin factorii circulatori extra-cardiali astfel primul factor extra cardial este ex.pentru grupele mici de muschi care contribue la miscarea singelui prin vene actionind ca o pompa musculara adaugatoare provokind constrictia si delatarea arterelor astfel se reduce rezistenta pereferica a fluxului arterial. 2-ilea factor extracardial exercitiele respiratorice inspecial cele diafragmale care faciliteaza fluxul venos catre inima ca urmare a schimbarii ritmice de presiune intraabdominala si abdominala la inspiratie presiunea negativa in cavitatea toracica are un efect de aspiratie iar presiunea intraabdominala marinduse propulsea zasingele din cavitaea abdominala in cavitatea toracala la expiratie se faciliteaza propulsarea singelui venos din membrele inferioare deoarice in acest timp se reduce presiunea intraabdominala. 4.Normalizarea functiilor poate fi realizata prin antrenamente treptate si regulate exercitate cu precautie care intaresc mioardul ii intaresc proprietatiile de contractie restabilesc reactiile vasculare in timpul lucrului muschilor la schimbarea pozititiei corpului. ex.fizice normalizeaza functia tuturor sistmelor de reglare si proprietatea lor de a regla coordonare lucrului sis.cardio vascular si altor sis.ale orgnizmului in timpul efortului fizic, astfel creste abilitatea de aindepleni un volum de lucru mai mare si ca rezultat se incetineste fregventa cardiaca si micsoreaza tensiunea arteriala.8.Actiunea efortului static asupra sistemului cardiovascular.la sarcinile statice persista tensiunea in muschi iar inima trebuie sa pompeze singele prin vasele constrinse de muschii incordati astfel se mareste afluxul si refluxul singelui, se deregleaza metabolismul in celule si tesuturise reduce lichidul in celule si tesuturi si se mareste tensiunea arteriala.9.Actiiunea efortului dinamic asupra sistemului cardiovascular.Efort de tip dinamic cind predomina contractia musculara de tip izoton, se produce cu modificarea lungimii muschiului si determina miscarea articulara sau de tip static kind predomina contractia musculara de tip izometric,kind creste fibra interna in fibra musculara fara modificarea lungimei ei.

10.Testul ortostatic. Pulsul maximal si submaximal, modalitatile de determinare.11.Scopul testelor de durata scurta si de durata lunga. Numiti indicatiile si contraindicatiile.1.Teste de scurta durata sub 10 min. care apreciaza reactia organismului la effort.Probele de scurta durata urmaresc reactia org. la effort neintrind in faza de echilibru, aici se masoara datoria de O2, consumul maximal de O2, frecventa cardiac si cea respiratorie.1. Datoria de O2 reprezinta deficitul de O2 consumat la effort si care trebuie platit organismului dupa incetarea efortului. Datoria efortului este mare sau mica in functie de intensitatea acestuia dar si de capacitatea cardiorespiratorie si gradul de antrenament.2. Consumul maxim de O2 este cantitatea cea mai mare de O2,pe care un individ o poate consuma pe o unitate de timp, efortul este limitat la un moment dat de depasire a posibilitatii. 3. Frecventa cardiaca si cea respiratorie- pot fi deasemenea indici de orientare pentru reactia oragnismului la effort , la cca 170 bat/min pul si 30 respiratii pe minut , efortul nu poate fi combinat d-rece in acest moment s-a atins capacitatea de travaliu.2.Teste de lunga durata-minim de 20 min. care apreciaza adaptarea organismului la effortProbele de lunga durata prin aceste probe testam adaptarea org . la effort unde durata efortului este de minim 20 min. iar curbele de inregistrare a ventilatiei si a volumui de O2 trec prin 3 perioade:- peroada de adaptare in care valorile de ventilatie si volum de O2 , cresc continuu.-perioada de echilibru cind valorile ventilatiei si volumului de O2, ramin constante pina la terminarea efortului. periada de revenire sau de recuperare cind se platesc datoriile de ventilatie si volum de O2. Contraindicatiile: Dispneea , respiratia cromotoasa , pulsul peste 120 bat/min, aritmii, dereri toracale, paloare, transpiratia rece.12.Raspunsul fiziologic al sistemului cardiovascular la efort si criteriile incetarii efortului.Efortul fizic are efecte diferite asupra inimii si depinde de tipul de sarcina, intensitatea si durata ei, starea functionala a sis.cardiovascular. In starea de repaus volumul sistolic si frecventa cardiaca la om constitue 70ml la o contractie si respectiv 70 batai/min. Inima propulseaza 5 l pe minut, acesta fiind volum minutar care asigura necesitatile de oxigen in stare de repaus.La efort fizic necesitatea de consum de oxigen in muschi brusc creste ceia ce duce la marirea fregventei cardiace pina la 100-130 batai/min iar volumul sistolic se mareaste pina la 25-30 litri, marirea fregventei cardiace este neeconoma pentru miocard. la antrenarea regulata si continua volumul miutar aproape nu se schimba insa se mareste volumul sistolic pina la 90 ml iar inima lucreaza intr-un regim mai econom deasemenea se ovserva un consum mai efectiv al oxigenului de catre celule si tesuturi, astfel dupa 6 luni de antrenament sistematic fregvent cardiaca in stare de repaus poate scadeapina la 55 batai/min.Criteriile incetarii efortului:Culoare pielii,transpiratia,durerea, tensiunea, respiratie deficila.13.Aprecierea tolerantei la efort si a clasei functionale bolnavului ischemic cu ajutorul testului de efort progresiv pe cicloergometru.Scopul: 1.De a stabili capacitateade efort, 2. De a deficitul aerobic miocardic.Perioada de incalzire care dureaza aprox 3 min, este necesara pt adaptarea miocardului la nevoile crescute de O2 unde se folosesc trepte initiale mici de efort de la 25 WAT si apoi crescind treptat din 3 in 3 min cu 25 watt. Durata fiecarei trepte vizeaza de la 3 la 6 min deoarece in acest interval se atinge starea de echilibru, de consum si aport de O2 iar efortul continuindu-se pina la aparitia simptoamelor de limitare a efortului. Incheirea testului se face sezind incepind de la aparitia simtoamelor iar in primele 15 sec de la terminarea testarii se repeta inregistrarea tensiunii arteriale si ECG.14.Descrieti tehnica de lucru a testului de efort prin mers de 6 min. Testul de mers de 6 min- se desfasoara in ritmul de mers al pacinetului masurindu-se distanta parcursa intr-o perioada fixa de timp. Se masoara capacitatea pacientului de a se adapta la viata cotidiana. Scopurile testului:-Stabilirea nivelului unui reantrenament la efort.-Estimarea severitatii afectarii sist.cardiorespirator si a calitatii vietii.- Evaluarea rezultatelor unui program de reabilitare.-Testarea debitului de O2 necesar la efort. Se cere pacientului sa mearga in ritmul sau de la un capat al culuarului in celalalt cit mai mult posibil. Pacientul se poate opri pt a se odiihni in timpul celor 6 min dar trebuie sa-si reia mersul cit mai repede posibil. S-au stabilit citeva reguli pt standartizarea testului de mers de 6 min: 1.Testul trebuie sa se desfasoare pe un culuar ci nu pe covorul rulant sau la aer liber.2. Pacientul trebuie bine instruit inaintea testului , sa stie ca se poate opri oricind doreste datorita dispeneii , durerii de MI sau dureri toracice si isi poate relua sau nu mersul pt continuarea testului.3.Cel care supravegheaza testul poate incuraja pacientul din 30 in 30 secunde prin mesaje standarte de genul: e foarte bine, continuati asa,insa nu trebuie sa de-a comenzi clare cagrabiti pasul sau opriti-va si odihniti-va!4.In caz de necesitate sursa de O2 trebuie sa fie purtata de catre supravizor.15.Ateroscleroza: definitia, etiologia, patogeneza si clinica.Ateroscleroza- reprezinta o boala care se caracterizeaza prin schimbarea structurilor peretilor arterilor din cauza careia se micsoreaza lumenul vaselor sangvine, iar ca consecinta se deregleaza circuitul sangvinic in organe si tesuturi.La Ateroscleroza se deregleaza mecanismele metabolice in special al substantelor lipide.Colesterina se depune pe intima vaselor alipinduse si sarurile de calciu, peritii isi pierd elasticitatea devin rogusi si se sclerozeaza astfel de vase usor se rup mai ales in caz de hipertensiunea Arteriala.Formarea suprafetelor rogoasepot duce inpreuna cu dereglarea coagularii singelui la formarea trombelor ce astupa vaselor si ca rezultat duce la:-Infarct Miocardic-Hemoragie in creier-Gangrena M.I.Deasemenea la Ateroscleroza se deregleaza mecanismele de reglare, vasele dau o reactie parodoxala, de exemplu la efort fizic inloc sa delate apare spazmul dereglinduse circuitul sangvin in portiunea data.In dependenta de localizarea vaselor cu Ateroscleroza survin urmatoarele complicatii:1.In vasele coronare miocardul nu se alimenteaza corect, apar dereglari cardiace si se deregleaza functia inimii.2.La Aterea aortei apar dureri retrosternale si complicatii in organele interne.3.Ateroscleroza vaselor cerebrale- apar dureri de cap ameteli, slabirea mimoriei si ca consecinta a hipertensiunei apare A.V.C. 4.In caz de localizare a procesului sclerotic in rinichi apar schimbari renale, cu marirea tens. Arteriale. 5.In caz de localizare a procesului sclerotic in picioare apare Enderoartrita Obliteranta cu dereglari ale mersului.Boala este provocata de un sir de factori riscanti:1.Conditiile de viata nefavorabile 2.Hemostata. 3.Marirea nivelului de lipide in singe.4.Folosirea in cantitati mari a sarii de bucatarie. 5.Obezitatea. 6.Diabetul zaharat. 7.Eriditatea.8.Hipodinamia. 9.Supraincordarea psihoemotionala.16.Alcatuiti programul de recuperare a bolnavilor cu ateroscleroza.Scopul K-terapiei:1.Inbunatatirea schimbului de substante.2.Inbunatatirea neuroendocrine.3.Marirea posibilitatilor de acomodare a aparatului card-vasc.Se prescriu toate formele si mij de lucru:-Plimbarile dozate -Ex gimnastice -Inotul curativ -Jocuri sportive(fara eliment competitiv)-ex respiratorii. Miscarile trebuie indeplinite intr-un regim aerob in special se prescrie: -ex ciclice-E.D.F.G. trebuie sa alterneze cu ex respiratorii ex pentru grupele de muschi mici si mijlocii si ex de relaxare.In caz de dereglari a circuitelor sangvine din creier sunt limitate inclinarile si intoarcerile bruste a capului si a trunchiului. Efortul fizic este dozat in dependenta de starea pacientului.Programul va fi constituit din : 1 Plimbari dozate 2ori pe zi,2.ex din dec.dorsal grupele de muschi mici.3.Ex de baza vor fi e.d.f.g., Ciclice.17.Cardiopatia ischemica: definitia, formele clinice.Ischemia Miocardului - este o boala acuta sau cronica, atacarea muschilui miocardic din cauza schimbarilor patologice in vasele coronare.Dintre bolili sis cardio-vasc eschimia miocardului este cea mai raspindita si are ca consecinta invaliditatea si sfirsit letal. 1.Ateroza cardio-vasculara care presupune inlocuirea partiala a muschilui cardiac cu tesutul conjunctiv in forma de cicatricii, ce determina o scadere a functiei contractive a inimii, dificultati de respiratie, durere retrosternala si scaderea performantei fizice. 2.Angina pectorala este forma clinica a cardiopatiei ischemice ce se caracterizeaza prin dureri spontane in piept datorita insuficientii circulatorii acute in muschii inimii din cauza cardiosclerozei.Durerile sunt localizate in partea stinga a toracelui si iradiaza in omoplatul sting. 3.Infarctul Miocardic reprezinta un focar de microza ischemica in miocard cauzat de insuficienta circulatiei sangvine coronare.18.Numiti factorii de risc a dezvoltarii cardiopatiei ischemice.Adesea factorul de risc este eriditatea iar riscul de a se dezvolta ischimia miocardului cind se intilnesc mai multi factori:-Hipodinamia -Fumatul si eriditatea. Maresc posibilitatea de inbolnavire de 2-3 ori.19.Numiti si descrieti etapele de recuperare a bolnavilor cu cardiopatie ischemica.20.Caracterizai regimurile locomotorii folosite la recuperarea cardiacilor.1. Strict la pat prima zi se fac exercitii active din dec.dorasl pentru muschii mici ai M.S si M.I. a 2-a zi ex active in artic.diastale ale Membrelor.Bolnavul singur se intoarce pe partea dreapta sprijunundu-se de marginea patului ridica Bazinul din loc.Dupa fiecare ex se fac pauze 2 3 min.Ex se indeplinesc din tempou incet cu nr mic de repetari .Durata lectieinu depaseste 10 min.Dupa 72 de ore bolnavul trece la regimul de salon, i se permite sa se ridice cu ajutorul medicului, cu picioarele atirnate nu mai mult de 10 min. Treptat aceasta P.i. se indeplineste de citeva ori pe zi.Se indeplinesc ex pentru grupele de muschi mici si mijlocii, -ex pasiv pentru artic.mari in concordanta cu ex respiratorii cu expir prelungit, -ex de cordonare din dec.dorsal, culcat pe partea dreapta si sezind. Durata lectii 15-20 min.Regim de salon la inceput 30-50 procente din timp bolnavul in petrece in fotoliu sau pat. Se prescriu ex pentru trunchi si picioare, ex de relaxare si ex respiratorii cu pauze de 1-2 minute, iar la sfirsitul lectiei bolnavul insuseste mersul.In prima zi Bolnavul este sistinut de metodist pentru a se acomoda cu poz verticala, a 2-a zi bolnavul merge 5 metri. Pi. Pentru exercii sunt: 1 zi D.Sezind, 2 zi Sezind stind, 3zi StindDurata lectii creste de la 15-20 min. Distanta se mareste pina la 50 metri.Regim general folosim urmatoarele forme de lucru : -Gim de inviorare -Lectii de gim curativa-Mersul dozat -Antrenarea in redicarea treptelor.In timpul lectiei folosim ex pentru toate grupele de muschi, alternind ex respiratorii cu ex de cordonare plus ex cu biecte usoare. Durata lectiei este 25 min. Mersul dozat incepind cu 50 m treptat marid distanta pina la 500 m cu tempoul de 60 de pasi pe minut.Antrenarea in ridicarea treptelor se face foarte atent , spre sfirsitul regimului bolnavul trebuie sa urce 10 trepte. Prima zi urca 5-6 trepte odihninduse la fiecare, in timpul odihnei se face respiratie iar in timpul ridicarii expiratie. In zilele urmatoare dozarea efortului se face in dependenta de frecventa pulsului. In regim strict la patpulsul nu trebuie sa se mareasca cu 8-10 b pe minutIn regim de salon si general fregventa pulsului trebuie sa depaseasca 102 b/m.Etapa 2 si 3(sanatoriu si policlinica) lectiile incep dupa programul regimului general din stationar si se mentine 1-2 zile. Daca bolnavul na fost internat 5-6 zile.Regimul de crutare prevede marirea neinsemnata a sarcinii fizice, adica se mareste nr de repetari a ex adica de la 4-6 la 6-8, marim tempoul mersului.Introducem mers diferentiat, aruncarea mingii de baschet de la piept spre sol.Mersul dozat se face pe piste special amenajate, distanta finala fiind 500 m.Tempoul se mareste de la 60 la 70 pasi/m. Distanta fiind treptat marita pina la 1 km.Spre sfirsitul regimului bolnavul trebuie sa ridice 2 etaje. Regimul crutare-antrenare folosim aceleasi metode de lucru plus jocuri sportive(fara eliment competitiv).Se indeplinesc ex pentru toate grupele de muschi se introduc ex la aparate, mersul dozat de la 1 km la 2 km. Tempoul poate ajunge pina la 80-120 pasi pe min. Spre sfirsitul regimului bolnavul trebuie sa urce 3 etaje.Regimul de antrenare se maresne nr de ex complicate, durata lectiei 35-40 min se fac plimbari cu perioade de odihna.Se poate introduce plimbari cu bicicleta, alergarea de 20-30 s in tempou 80-90 pasi pe min. 21.Infarctul miocardic: definitia, etiologia, patogeneza si clinica.Infarctul miocardic reprezinta evolutia grava a cardiopatiei ischemice, reprezinta un focar de microza ischemica in miocard cauzat de insuficienta circulatiei sangvine coronare.Principalii factori etiologici sunt:1.Nepermiabilitatea vaselor coronare in urma trombului sau spasmului de lunga durata si cardioscleroza; 2.Insuficienta circulatorie a vaselor coronare colaterale; 3.Hopoxia de lunga durata; 4.dereglarile neuroendocrine din miocard; 5.Insuficienta ionilor de caliu si natriu; 6.Factorii de risc(etiologic de la inceput).Infarctul micardic poate fi: mic, mare, transmural..Se absoarbe, se reorganizeaza , iar tesutul muscular afectat este inlocuit cu tesut conjunctiv.Clinica: Boala incepe cu accese de dureri retrosternale care dureaza deseori citeva ore in sir, si poate avea ca complicatii:socul de durere, tahicardie,extrasistolie. Dupa acces se ridica temperature corpului pina la 38grade si apare leucocitoza.Insa diagnoza este facuta in baza electrocardiogramei. 22.Alcatuiti programul kinetoterapeutic de recuperare a bolnavilor cu infarct miocardic in stationar. Faza I a infarctului miocardic debuteaza in munitatea de terapie coronare intensive, apoi coronara intermediara si se termina la nivelul saloanelor obisnuite de spital. Teapta 1 incepe dj la citeva ore de la internarea bolnavului din moment ce durerea toracala dispare, iar bolnavul este stabilizat hemodynamic si fara tulburari severe de ritm. La inceputul mobilizarii active trebuie sa ne asiguram de fiecare data ca frecventa cardiaca nu depaseste 120 bat/min, de preferat sub 100 bat/min. Iar tensiunea arterial sistolica depaseste 90 mm Hg.Obiectivele:1. Sa se asigure bolnavului capacitatea de autoingrijire;2. Obtinerea independentei in sensul deplasarii in spital si in afara acestuia, fara ajutor din partea altor personae.3. Limitarea efectelor generale ale decubitului.4. preagatirea functional a aparatului cardiovascular pt trecerea la urmatoarea etapa.Mijloace: Mobilizari active pt grupele de mushchi mici ale membrelor,mobilizari passive pt articulatiile mari , invatarea mersului, ADL-uri si ex de streicing. Durata este aprox de 1-2 saptamini.Faza II de recuperare are ca obictive: 1. Conservarea rezultatelor la niv de effort atins in timpul fazei intra-spitaliceshti. 2. Instruirea familiei cu privire la atitudinea ce trebuie adoptata fata de un bolnav. 3. Instruirea bolnavului in vederea monitorizarii efortului prin frecventa cardiac. 4. Obtinerea fectelor psihice benefice; Mijloace: -Ex fizice efectuate in spital cu tempou si numar marit cu durata de 10-20 min.-Indeplinirea actiunilor casnice.-Mersul nesupravegheat.23.Alcatuiti programul kinetoterapeutic de recuperare a bolnavilor cu infarct miocardic in sanatoriu. Faza II de recuperare numita si perioada de convalescenta incepe dupa 3-6 saptamini de la debutul infarctului si corespunde capacitatii bolnavului de a urca 1 etaj fara semen de intolerantsa la effort. Dureaza 8-10 saptamini si daca evolutia este favorabila , bolnavul isi poate relua activit functional.. Aceasta perioada este cea mai importanta in recuperarea fizica d-rece urmareste sa redea bolnavului maximum posibil din capacitatea sa fizica compatibila cu starea functional a corpului. Obiectivele acestei Etape: 1.Reducerea travaliului cardiac pt un nivel dat de effort prin ameliorarea utilizarii periferice a O2; 2.Cresterea capacity de effort maximal si volumul de O2 maximal; 3.Ameliorarea performante cardiac maxime; 4.Dezv . circulatiei colaterale; 5.Obtinerea ..care sa contribuie la cistigarea increderii in sine. Mijloacele folosite: Ex fizice pt toate grupele de muschi, ex de rezistenta care angajeaza grupele musculare mari, alergarea pe loc, urcat-coborit trepte, bicicleta ergometrica sau cea de exterior , jocuri recreative, ex analitice libere, plimbari si activitati zilnice cotidiene. Lectiile de gim curative incep dupa programul regimului general din stationar. Regimul de crutare prevede marirea neinsemnata a sarcinilor fizice , mersul dozat se face pe teren curative cu distant initiala de 500m, tempoul mersului este 70 pasi/min. Distanta in fiecare zi este de 100-200 m la sfirsitul regimului bolnavul trebuie sa urce 2 etaje.24.Alcatuiti programul kinetoterapeutic de recuperare a bolnavilor cu infarct miocardic in policlinica. Faza a III- a de recuperare. Faza de intretinere se desfasoara in paralel cu terapia medicamentoasa si masurile de profilaxie secundara a cardiopatiei ischemice. Obiectivele: mentinerea si kiar cresterea capacitatii de effort maximal, 2 reorientarea profesionala in raport cu capacitatea maxima de effort recistigata. Mijloace: mobilizari active, ex de rezistenta la cicloergometru,elemente din jocuri sportive, jocuri dinamice si distractive. Programul fizic de recuperare a bolnavilor se alcatuieste in dependenta de starea si clasa functional a p-ului. -Clasa 1 se acorda bolnavilor cu infarct mic, fara complicatii. -Clasa 2-a la bolnavii cu infarct mic cu complicatii. -Clasa a 3-a infarct mare cu complicatii. -Clasa a 4-a infarct transmural cu complicatii. Contraindicatii: 1.Se pastreaza accese de angina pectoral pina la 2-4 zile . 2.Semne evidente de insufienta cardiovasculara. 3.Dinspneie pronuntata in stare de repaus sau la orice miscare. 4.Raluri(hirciit) in plamini. 5.Accese de angina pectorala sau edem pulmonary.25.Angor pectoral: definitie, etiologia si patogeneza.Angina pectorala este forma clinica a cardiopatiei ischemice ce se caracterizeaza prin dureri spontane in piept datorita insuficientii circulatorii acute in muschii inimii din cauza cardiosclerozei.Durerile sunt localizate in partea stinga a toracelui si iradiaza in omoplatul sting.Dinstingem agina pectorala atunci cind durerile apar la efort si angina pectorala la repaus, deasemenea distingem angina pectorala stabila, instabili, stare preinfarctica. Angorul pectoral este o forma clinica a ischimiei Miocardului.26.Alcatuiti programul K-terapeutic de recuperare a bolnavilor cu Angor Pectoral.1.Educarea bolnavului in vederea respectarea unui regim alimentar care sa tinda la normalizarea greutatii corporale. 3.Intensificarea dozata a schimburilor metabolice.4.Intensificarea activitatii sis.de transport al oxigenului in vederea solicitatii dozate a cordului.5.Marirea fortei si rezistentei ale muschilor Membr. Si trunchiului.6.Inbunatatirea cordonarii prin executarea diferitor acte motrice. Mijloace de recuperare:Mers dozat, bicicleta de camera, alergarea usoara, urcat coborit scari, elimentele de sport fara caracter competetiv.27. Boala hipertensiva: definitie, etiologie si patogeneza.Hipertensiunea arteriala sindrom caracteristic prin cresterea presiunii sistolice si celei diastolice peste valorile normale.Conform OMES se considera valori normale pentru presiunea maxima sistolica de la 100-140 si minimala de la 60-90. Se interpreteaza in raport cu virsta, sexul greutatea si inaltimea persoanei. Hipertensiunea arteriala se caracterizeaza prin marirea tensiunii arteriale in rezultatul dereglarii mecanismului neuroindocrin si fermentativ de regulare a tonusului vascular sangvin in rezulttul caruia se mareste rezistenta periferica a circulatiei sangvine. In consecinta inima lucreaza mai intens ceea ce mareste tensiunea arteriala. Aceasta boala este cronica si raspindita la 15% din populati globului. Boala poate fi provocata de urmatorii factori: - supraincordarea neuropsica; - traumele psihice; - traume cerebrale. Presiunea arteriala poate creste fie marirea debitului, fie prin cresterea rezistentei periferice. In cele mai multe cazuri T/A creste in caz de marirea presiunii periferice si e numita tensiune initiala. Initial procesul este functional legat de vasoconstrictie iar ulterior apar leziuni organice care transforma tensiunea in hiper. In ceea ce priveste factorii care realizeaza marirea T/A se acorda un rol important SNC, adica sistemul hipofizo-suprarenal si hiper-reactivitati vasculare. Dupa mai multi ani de evolutie a bolii hipertensive apar leziuni organice legate de ateroscleroza care agraveaza tulburarile functionale ale organelor respective. Hipertensiunea arteriala simptomatica poate fi: 1. din cauza renala din acest grup fac parte hipertensiunea reno-vasculara cauzata de anomalie congenitala ale vaselor (stenoze, tromboze, embolii). Deasemenea hipertensiunea cauzata de leziuni renale din diabet. Rolul principal in aparitia hipertensiunii renale este detinut de o enzima care ia nastere in rinichiul ischemic si se numeste renina. Aceasta in singe se transforma intro substanta hipertensiva numita angiotensiva. Tratamentul se adreseaza atit bolii de baza cit si T/A. 2. din cauza endocrina din acest grup fac parte periocetonul. Este o tumoare localizata in medulara glandei suprarenale care se caracterizeaza prin cauze parozistice, de hipertensiune datorata descarcarii in circulatie a adrenalinei si nonadrenalinei tratamentul este chirurgical. Sindromul cushing se datoreaza unei tumori cortico-suprarenale care se caracterizeaza prin hipertensiune, obezitate, vergituri si cresterea eliminarii de urina, tratamentul este chirurgical. In caz de hiperteteroidism in special in cursul sarcinii, adica aceasta tensiune este reversibila si eventual apare la o alta sarcina.3. din cauza neurogena apare la boli traumatice, tumori sau inflamatii la creer care duc la cresterea presiunii intracraniene sau in caz de leziuni a centrelor vasomotorii duce la cresterea T/A.4. din cauza cardio-vasculara bolile insotite de hipertensiune arteriala sunt: - insuficienta aortica; - ateroscleroza cardio-vasculara. Hipertensiunea arteriala esentiala prin care se intelege orice sindrom clinic hipertensiv in care valorile arteriale sunt crescute in absenta unei cauze organice se numeste boala hipertensiva. Ea este cel mai des intilnita reprezentind 80-90% din totalul hipertensivelor si apare de obicei dupa virsta de 30 ani cu fregventa maxima intre 40-50 ani. Incidenta mai mare este la femei dar formele cele mai grave apar la barbati. Factorii predispozanti: - menopauza; - obezitatea; - viata incordata; - stresul; - ereditatea joaca rol important si conform unor statistici afectiunea se intilneste in populatie de la 20-80%. Insa majoritatea autorilor accepta consecinta nervista potrivit careia predispozitia ereditara este de natura neurogena, legata de o anumita structura a personalitatii si modalitate de raspuns in situatii de stres.28. Clinica bolii hipertensive. Simptomele bolii sunt: - cefaleea; - oboseala; - acontenie; - ameteli. Diagnosticul hipertensiunii arteriale depinde de valorile tensiunii. Este esentiala masurarea corecta si regulata a acesteia. Trebuie evitate exercitiile extenuante, fumatul sau alimente care contin cofeina pentru cel putin 1 ora inainte de a masura T/A. Se recomanda repausul pentru cel putin 5 min inaintea masurarii T/A si sunt necesare 2 masurari consecutive si realizarea mediei aritmetice a valorii medii obtinute. In cazul T/A ridicate se recomanda consultatie la neurolog, cardiolog. Daca aceste examinari nu releva dovezi ale unei hipertensiuni medicul cel putin inca 2 masurari de T/A. O data ce hipertensiunea arteriala a fost diagnosticata sunt necesare alte examinari pentru a se evita posibile complicatii la nivelul altor organe si se recomanda evaluarea functiei renale, ECG. Se stabileste diagnosticul de hipertensiune arteriala atunci cind valorile T/A sunt situate permanent intre 130-85, 139-189 mmHg. La 3 evaluari diferite in mai multe luni de zile.Dupa gradul de dezvoltare boala hipertensiva trece prin 3 stadii:Incepe cu perioada de tranzitie cind T/A se poate mari periodic pina la 140-90 iar masurarile de profilaxie si odihna poate preintimpina agravarea bolii. Stadiul I : schimbari numai functionale a T/A. 160/95 Dureri de cap, vuiet in urechi, insomnie. Insa omul este de lucru iar odihna si tratamentul medicamentos micsoreaza T/A pina la norma. Stadiul II : T/A se mareste la valorile 200-215 mmHg. Sunt schimbari organice ca hipotrofia ventricolului sting, spasmul arterelor, toate simptomele sunt mai pronuntate, apar ameteli si dureri de inima. Tratamentul medicamentos nu intotdeauna normalizeaza tensiunea. Multi bolnavi in perioada de remisie sunt capabili de a munci. Stadiul III : T/A este ridicata permanent la valori 230-250 mmHg. Schimbari organice pronuntate cu insuficienta circulatorie sangvina, angina pectorala. Ca consecinta: - infarct miocardic; - apoplesia cerebrala; - insuficienta renala. In stadiul II-III al bolii deseori apar crize hipertrofice, atunci cind T/A brusc se mareste cu dereglari ale somnului, vome.

29. Mecanismul actiunii curative a exercitiilor fizice la recuperarea bolnavilor hipertensivi.In procesul de tratare a bolii hipertensive o insemnatate mare o are organizarea corecta a regimului de munca, alimentatie corecta, folosirea medicamentelor hipotensive si reglarea regimului locomotor. La indeplinirea regulata a exercitiilor fizice scade T/A si fregventa cardiaca deoarece se coreleaza marimea ejectiei cardiace si rezistenta periferica circulatorie. De asemenea se dezvolta mai multe vase colaterale care dau posibilitatea micsorarii T/A, iar dezvoltarea factorilor extracardiali imbunatatesc lucrul inimii si circuitul periferic astfel exercitiile sunt niste stimulatori biologici ce ridica nivelul posibilitatilor de adaptare a organismului si tolerantei catre sarcinile fizice. Indeplinirea exercitiilor fizice sunt insotite de emotii pozitive astfle actionind pozitiv la decurgerea proceselor nervoase in scoarta emisferelor mari micsorind iritatia, durerile de cap, ametelile si creste productivitatea muncii, iar folosirea masajului masajului, exercitiilor pasive si exercitii izometrice micsoreaza tonusul muscular ceea ce scade tonusul vaselor periferice.Obiectivele kinetoterapiei: 1. Imbunatatirea statutului neuropsihic al bolnavului si tonusului general al organismului. 2. Ridicarea nivelului de adaptare a organismului catre sarcini fizice. 3. Scaderea tonusului vascular. 4. Antrenarea factorilor extracardiali ai circulatiei. 5. Inlaturarea fenomenelor de staza. 6. Invatarea respiratiei corecte. 7. Imbunatatirea starii functionale a mecanismelor. 30. Alcatuiti programul kinetik de recuperare a bolnavilor cu hipertensiune de stadiul II.La bolnavii hipertensivi in stadiul II tratamentul decurge in stationar apoi in policlinica. Tratamentul in ambulator pacientilor li se recomanda ocupatii cu exercitii fizice insa nr de repetari este redus si se indeplinesc exercitii din pozitia sezind pentru a relaxa muschii membrelor inferioare. Adaugator se face masajul zonei cervicale, toracale si a spatelui. In regimul la pat se indeplinesc exercitii din culcat pe spate cu capul ridicat si sezind limitat, tempoul incet. Se folosesc exercitii pentru toate grupele de muschi combinate cu exercitii de relaxare, exercitii de coordonare si respiratie diafragmala raportul exercitiilor respiratorice este de 2 la 1 cu 4-6 repetari. Durata lectiei 15-20 min. Gimnastica medicala se combina cu proceduri de masaj a picioarelor si gambelor si zona superioara a trunchiului. Regimul de salon folosim exercitii pentru articulatiile mari superioare si inferioare indeplinite cu amplitudine deplina asociate cu exercitii respiratorii raportul fiind de 2 la 1. P.i. culcat, sezind. Se indeplinesc de 4-6 ori pe zi.31.Boala Hipotensiva : defenitie, etiologia si patogeneza.Boala hipotensiva - caracterizeaza prin micsorarea Tensiunii Arteriale din cauza dereglarii mecanismelor de regulare a circ.sangvine, ca reazultat tensiunea sistolica este sub 100 iar diastolica sub 60.Ea poate fi : -Esentiala -Ortostatica. Hipotensiunea esentiala numita si constitutionala este fregvent iltilnita la pers,cu tipul constitutional astenic, dar poate fi transmisa si prin eriditate.Semne clinice:-Tahicardie, -Hipoglicemie.Hipotensiunea ortostatica se carcterizeaza prin scaderea tensiunii sangvine la adaptarea pozitiei de ortostatism. Se intilneste mai des la persoanele ce sunt supuse zilnic factorilor nefavorabili, adica:-supraincordare psihica, deasemenea bolilor cronice, infectioase, -anemia, -avitaminoza.Simptomele:-slabiciuni bradicardie apatie hipoglicemie -dureri de cap-hipotemia(in speciala la schimbarea poz.capului) -ameteli -lesin dureri de inima.Reisind din cele expuse boala poate fi cauzata de:-supraincordarea supraemotionala, -infectiile cronice, -predispunere eriditara, -otraviri cu subst chimice -deasemenea ulcerul gastic si duadenal poate duce la micsorarea tensiunei arteriale.Boala hipotonica trebuie deferentiata de hipotonia fiziologica care e intilnita la sportivi, aceste boli sunt caracteristici, trecerea ei cronica bolnavii acuzind : -slabiciuni,-micsorarea cap. de munca- apatie -dureri de inima si lesin -dureri de cap -micsorarea cap.de momorare.32.Analizati particularitatile metodice de aplicare a K-terapiei in recuperarea bolnavilor Hipotensivi. 33.Alcatuiti programul K-terapeutic de recuperare a bolnavilor hipotensiviLa recuperarea bolnavelor Hipotensivi folosim urmatoarele forme de lucru: 1.Gim igienica. 2.Lectia de gimnastica medicala. 3.Ocupatii in apa. 4.Mers dozat. 5.Jocuri dinamice si sportive.Din exercitii speciale fac parte:-Ex cu obiecte usoare portative. -Exercitii cu opunere la aparate sau parteneri -Exercitii statice cu mentinerea halterilor in bratele intinse -Exercitii de viteza, rezistenta,-Exercitii de cordonare a miscarilor: miscari asemetrice a membrelor, jonglarea cu obiecte. -Exercitii pentru aparatul vestibular: mers cu ochii deschisi si inchisi, echilibrul pe loc in diferite poz cu ochii inchisi si ex respiratorii. In perioada de crutare, incep ocupatiie din dec.dorsal cu pauze mari de odihna, se recomanda: -ex respiratorii statice si dinamice, -exercitii simple pentru muschii mici si mijlocii -Exercitii de relaxare: blansari si scuturari. Din a 3-4-tra zi se indica ex din poz sezind care se indeplinesc lin si ritmic fara smulcituri, la inceput tempoul este incet treptat marinduse pentru adaptarea organismul la sarcina, pacientii sunt instruiti pentru a folosi automasajl pentru M.I. precum si ex de relaxare a muscilor scheletici. Durata perioadei 7-10 zile.34.Ateroscleroza obliteranta: Definitia, etiologia, patogeneza si clinica.Aterpscleroza obliteranta este o afectiune a arterelor ce duce la astuparea lor iar ca urmare se deregleaza circuitu sangvin si schimbul de substante din tesuturile din apropiere.Aterpscleroza obliteranta reprezinta 90% din ateropatiile periferice, cel mai fregvent sunt afectate urmatoarele vase aorta abdominala , artera iliaca femurala si oplitee adica M.I. . Ateroscleroza obliteranta a M.I. se caracterizeaza prin leziuni aterosclerotice difuze in peretii trunchior arterelor mari si mijlocii, leziunile constau din stenoze sau obstructii cu repercusiuni hemodinamice in segmentul dat, deobicei aceste leziuni produs simptome ischemice subiective numai in timpul efortului fizic, adica apare durerea dupa o anumita cantitate de efort si dispare in repaus.In cazul Endoartritei Obliterante sunt afectate arterele mijlocii si mici, inspecial la nivelul extrimitatilor inferioare. Etiopatogeneza: -Fumatul excesiv -infectiile cronice -degeraturile-abuzul de alcool -supraincordarea psihoemotionala -AterosclerozaEndoartrita Obliteranta se dezvolta in 4 stadii: Stadiul 1 se caracterizeaza -racirea membrelor-obosirea marcata a picioarelor cu aparitia crampelor musculare la nivelul muscilor gambieri.Stadiul 2:Toate simptomele sunt mai pronuntate apar: -plaudicatii intermitente (insuficienta de oxigen). Stadiul 3 simptomele sunt mai evidentiate apar dureri in M.I. ciar si la pauze, iar paloarea trece in cianoza. Stadiul 4 se dezvolta gangrena degetelor si plantei piciorului.35.Alcatuiti programul K-terapeutic de recuperare a bolnavilor Hipotensivi.1.Folosirea sarcinilor fizice moderate cu marirea treptata a tempoului si nr exercitiilor.2.Se folesesc ex fizice cu caracter dinamic alternind incordarea si relaxarea muschiului pentru a inbunatati hemodinamica. 3.ex se indeplinesc cu alternarea tempoului 4.Se folosesc pauze de odihna. 5.Criteriul pentru sarcina fizica este durerea. 6.Nu folosim ex de forta, viteza.In stadiul 1 si 2 a bolii ocupatiile de gim medicala includ: -EDFG pentru Mbrele sanatoase si trunchi.-ex la aparate adica: bancgi gimnastice, scara gimnastica. -ex cu obiecte: mingi medicinale si galtere de la 1-2kg. -ex de relaxare -ex respiratorii. Pentru membru afectat folosim:- ex cu amplitudine mica treptat creschind.- ex izometrice urmate de ex de relaxare cu schimbarea fregventa a pozitiei. Alaturi de gim medicala folosim: -gim igienica. -masaj curativ -mers dozat de 30 min. de 3 ori pe saptamina nu mai putin de 12 saptamini,pina atingem distanta de 1-2 km cu scurte pauze de odihna cind indeplinim ex de relaxare.36.Varicele: definitie, etiologia, patogeneza si complicatiile.Varicele - reprezinta delatatii patoloice si permanenta ale venelor ce apartin sis.venos superficial situate in majoritatea cazurilor la nvielul M.I. Varicele au cuoarea albastrue si se formeaza din acuza unei insuficiente venoase. Propulsorul singelui venos din jum inferioara a corpului este reprezentat de contractia musculara care inpinge singele in vene impotriva gravitatiei, deasemenea in vene sunt prevazute valve uniderectionale care inping refluxul singelui asa incit aceasta sa poate fi propulsat catre inima. Varicele apar atunci cind vavele devin nefunctionale ele nu mai pot inpedica scurgerea inapoi a singelui si ramine blocat in venele superficiale la nivelul M.I.Varicele sunt mai fregvente la femei 60% dintre acestea reprezentind semne ale bolii la virstele cuprinse intre 20-50 ani. Varicele sunt favorizate de factorii mediului care tin de stilul de viata adica -o profesie care impune statutu prelungit in picioare, vinzatori, stomotolog, -efortul muscular intens si preungit -cadura si umeditatea excesiva.-obezitatea care pe linga surplusu de greutate care apasa asupra M.I. implica tulburari neuroendocrine si metabolice care adincesc leziunie pereteui venos. -sarcina prin cresterea presiunii intraabdominale.-factorul genetic care prezinta circa 80% din cazuriDebutul afectiunii este lent si se manifesta prin senzatii de amorteli si greutate in picioare aceste fenomene apar dupa statul prelungit in picioare, eforturi intense, si pozitiile picioarelor incrucisate si dispar la pozitia culcata cu picioarele usor ridicate. Boala varicoasa poate fi complet asimptomatica si deobicei este recunoscuta la aparitia varicelor de catre pacient prin vizualizarea cordoanelor venoase rasucite, inflamate de cuoare albastra chiar sub suprafata bielii.Apar urmatoarele simptome:-o durere surda cu senzatii de arsura si greutate in picioare-plurit (mincarime la niveu pielii deasupra varicelor)Complicatiile: -edeme gambiere (acumulari de lichid in tesuturile piciorului cu umflarea consecutiva a membrului respectiv) -inflamatie semnificativa la nivelul gambei dupa statul prelungit sau sezut. -modificari de culoare ale pielii pielea devine uscata, intinsa, discuamata.-tromboflebita suprafeciala (se dezvolta tromb si inflamatia la nivelul venelor mici) + apar ulceratii varicoase (rani deschise) -singeraril sau leziuni minore la nivelul piciorului.37.Alcatuiti programul K-terapeutic a bolnavilor cu varice ale membrelor inferioare in stadiul de compensare. Obiectivele K-terapiei.1.Inbunatatirea circulatiei periferice din contul activizatii fluxului venos si limfatic.2.Cresterea activitatii cardio vasculare cu ajutoru factorilor extra cardiaci ai circ sangvine.3.Reducerea modificarilor degenerative a tesuturilor de a nivelul membrelor afectati.4.Inbunatatirea performantei pacientului. K-terapia include:-gim medicala -gim igienica-tratament postural -innot curativ -mers dozat ci purtarea obligatorie a colantilor sau pansamentului elastic cu durata de la 30-40 min -masajul curativ de absorbtie (mai sus de varice si ajuta la golirea vaselor sangvine,redistribuirea singelui si limfei s ajuta la inbunatatirea circuatiei)Cind circulatia este compensata poz initiala decubit se folosesc:-EDFG-ex speciale pentru extrimitatile inferioare cu miscari in artic coxo-femurala genunchi si talo crurala-din poz sezind si stind limitat cu ex de natura dinamica Durata ocupatiilor 30 min. In timpu ocupatiilor este nevoie de pauza de odihna ce consta in ridicarea M.I. la capatul patul patului.

38. Reumatismul:definitie, etiologie si patogeneza.Reumatismului cardiac o afectiune alergico infectioasa cu localizare in tesutul conjunctiv si inima. Aceasta afectiune se dezvolta dupa o angina foleculara sau dupa bolile infectioase de copii ca scaratina, agentii ce sensibilizeaza organismul provoaca inflamatia endocardului cu dezvoltarea procesuui autoimunitar si atacarea inimii, din ei cel mai des streptococul virusii si alergenii nespecifici.39. Implicarea valvelor cardiace in hemodinamica.La om inima este o pompa dubla cu 4 camere: Atriul drept prin venele cave superioare si inferioare precum si prin venele proprii primeste singele venos, trecind prin orificiul drept pe marginile caruia este raportata valva dreapta Atrio-Ventricuara numita Tricuspida deoarice este compusa din 3 lamele.In caz in care valva este deschisa singele trece din atriul drept in ventricolul drept, atunci cind ventricolul se umple el se contracta sub presiunea singelui valva se inchide prevenind refluxul in atriul drep.Prin contractia ventricolului drept singele venos este pompat prin valva pulmonara ce se afla la intrarea in trunchiul pulmonar, aceasta se deschide sub presiunea fluxului sangvin la contractia ventricolului drept, apoi sub actiunea fluxului invers si relaxarea ventrciulolui se inchide pentru a preveni recurgetarea singelui din trcunchiul pulmonar in ventricolul drept. Fiind inchisa valva tricuspida fluxul de singe propulsat ajunge in arterele pulmonare si capilarele pulmonare aflate in contact nemijocit cu peretii alviolari. Aici se realizeaza schimbul de gaze dintre aerul inspirat si singe asociind oxigenul, singele arterial prin venele pulmonare este propulsat in atriul sting trecind apoi prin orificiul atrio-ventricular sting pe marginea caruia este racordata valva bicuspida numita si mitrala este propulsat in ventricoul sting.Valva e compusa din 2 lamele care se deschid sub presiunea, iar la contractie ventricolului sting valva se inchide prevenind fluxul invers al singelui.Din ventricolul sting singele este propulsat in aorta. La intrarea in aorta se afla valva aortica care este compusa din 3 lamele in forma de semiluna care se deschide la contractia in ventricolul sting, iar la relaxarea acesta se inchide.Din aorta singele bogata iin oxigen pleaca catre toate organele si tesuturi.40. Viciile cardiace: definitie, etiologie, patogeneza si clinica.Etiopatogeneza viciilor cardiace.:Viciile cardiace reprezinta schimbari patologice in structura aparatului valvular al inimii, cel mai des procesul se localizeaza in endocard pe valve sau pe orificiile atrio-ventriculare provocind vicii de 2 caractere: 1. Insuficienta valvulara este cauzata de scurtarea si atrofia valvelor care nu acopera integral orificiul atrio-ventricular, prin crapatura formata recurgiteaza o parte de singe in ventricol astfel muschiul inimii e nevoit sa opuna un efort suplementar pentru a pompa cantitatea necesara de singe catre organizm, cel mai des sunt afectate valva mitrala si cea aortica. La insuficienta valvei mitrale in timpul sistolei ventriculare in orificiul atrial sting si ventricular sting valvele nu se inchid complet si se recurgiteaza de la 10 pina la 30 mm de singe. Boala se incepe acut insa se poate incepe fara nici o simptoma,la insuficienta valvei aortice singele recurgiteaza din aorta in ventricolul sting el inplinduse constant cu singe se hipertrofiaza. Insuficienta aortica este compensata de partea puternica a cordului de ventricolul sting. 2.Stenoza orificiilor sau ingustarea orificiului atrioventricular se formeaza ca urmare aconcresterii cicatriciale a valvelor sau ingustarii a inelului fibros ce creaza un obstacol suplimentar la trecerea singelui in ventricol. Stenoza orificiului metral deseori se asociaza cu insuficienta valvei mitrale care inpedica fluxul sanguin din atriul sting in ventricolul sting.Acest viciu se considera grav deoarece mereu progreseaza si este compensat de partile slabe ale cordului adica de atriul sting si ventricolul drept.Dereglarea de compensare apare inevitabil apare stagnarea in circulatia pulmonara, respiratia devine dificila apar tuse uneori cu hemoptezie (cu expectorare de singe).Stenoza orificiului aortic se intilneste mai rar, compensarea este efectuata de contractia puternica a ventricolului sting si inbunatateste pereoada de ejectie a singelui, in ambele cazuri (in ambele stenoze) se deregleaza hemodinamica inimii, inima lucrind din greu incepe sa hipertrofieze in special ventricolul sting apoi treptat trece in decompensare. Viciile cardiace dobindite pe parcursu vietii adeseori isi au etiologie reumatica deasemenea endocardita si ateroscleroza sunt fregvente iar malformatiile congenitale sunt urmari a altor anomalii.41. Alcatuiti programul kinetic de recuperare a bolnavilor cu vicii cardiace dobindite perioada II .1. sezind pe scaun: 1. La inspir bratul drept sus cu inclinarea trunchiului in stinga. 2. P.i. 3. Aceeasi in partea opusa.2. sezind pe scaun bratele in lateral: 1. La inspir bratele inainte, inclinarea trunchiului in stinga. 2. P.i. 3. Aceeasi in partea opusa.3. sezind pe scaun in maini tinem un baston. Indeplinim miscari de vislire la expir.4. sezind pe scaun: la inspir-bratele lateral; la expir-tragem.5. sezind pe scaun mainele pe umeri: 1. La -coatele le aducem in posterior si extindem spatele. 2. La expir-coatele e aducem in anterior cu aplecarea trunchiului.6. stind in maini tinem haltere(1.5-2kg): 1. La inspir mainele jos, la expir inclinarea trunchiului in stinga bratul drepr sus. 2. P.i. 3. Aceeasi in partea opusa.7. stind: in maini tinem bastoane de gimnastica, la inspir apnee si inclinarea trunchiului spre partea sanatoasa.8. stind cu mingea medicinala deasupra capului. La inspir p.i. la expir aruncam mingea cu putere spre podea. 9. stind cu partea sanatoasa catre speteaza scaunului cu mina ne sprijinim de speteaza. La inspir ne ridicam pe virfuri. La expir inclinam trunchiul lateral, mina opusa se intinde spre sol. 10. stind cu sprijin de speteaza scaunului. La inspir-ridicarea pe virfuri, extensie a spatelui. La expir executam genoflexiuni.

42. Analizati particularitatile metodice de aplicare a kinetoterapiei in perioada preoperatorie la interventii de cord.Caracteristici ale perioadei preoperatorie-Emotii asociate cu asteptarea interventiei chirurgicale,-Deprimarea SNC -Dereglari in functia organelor interne -Reducerea activitatii motorize-Insuficienta circulatory. Obiectivele kinetoterapiei in perioada preoperatorie: 1. elementul recuperator essential il reprezinta kinetoterapiei 2. furnizarea de informatii generale privind interventia chirurgicala si modalitatea de recuperare postoperatorie 3. asigurarea nu numau a unui drenaj bronsic eficient ci si invatarea respiratiei diafragmale. Mijloacele: - gimnastica respiratorie - gimnastica medicala Formele kinetorapiei: - gimnastica matinala - lectia de gimnastica curativa- mers dozat. In timpul ocupatiilor are loc un control strict asupra respectarii sarcinii fizice si starea functionarii al pacientului.

43. Analizati particularitatile metodice de aplicare a kinetoterapiei in perioada postoperatorie la interventii chirurgicale de cord.La interventiile chirurgicale impulsurile durerii in piept provin din zonele de reflex ale mediastinului plaminilor si deregleaza procesele de excitatie si inhibitie la nivelul sistemului nervos central ceia ce duce la dereglarea functionarii normale a organismului.Aceste tulburari precum si medicamentele introduse in timpul interventiei chirurgicale afecteaza centrile vasculatorii si cardiovasculare provocind tahicardie, stagnarea atit la periferie cit si in circulatia pulmonara ceia ce contribuie la acumularea secretiei in arborile trahiobronsic .Suprimarea reflexului de tuse si lipsa de respiratie profunda si tuse dupa o interventie chirurgicala ceia ce reduce la ventilatia pulmonara cauzata de hipoxemie. De asemenea este perturbata functia tractului gastro intestinal cu urmatoarele simtome: -greata constipatie -meteorism pina la opriprea peristalticii intestinale,De asemenea adesea este retinere urinara si se deregleaza activitatea glandelor endocrine.In perioada postoperatorie precoce la pacienti respiratia este foarte slaba,functia de drenaj este afectata si apar procese de stagnare in plamini. Exercitiile terapeutice in apsenta unor complicati incepe imediat dupa trezirea pacientului dupa anestezie.Activitatile trebuie sa se desfasoare sub control tinind seama de puls tensiune arteriala, respiratie.In zilele urmatoare ocupatia de gimnastica curative corespunde statutului functional. Obectivele k-ei: -asigurarea unei ventilatii corecte, -prevenirea complicatiilor decubitului, -readaptarea progresiva la effort -obtinerea rapida a autonomiei functionale Mijloacele:-Ex fizice pentru membrele inferioare si superioare. -Exercitii pentru mobilizarea musculaturii respiratorii. In prima zi ocupatia dureaza 3-5 min si se indeplineste de 6-8 ori/zi,dupa fiecare 60 sec pacientul face respiratie diafragmica sustinind rana cu mina.Se indeplinesc ex de cite 2-3 repetari apoi se impune o tusa fortata pentru a elimina mucusul de prisos.In a 2 zi se adauga masajul spatelui si a membrelor, iar la sfirsitul ocupatiillor pacientul este mobilizat in semisezind. Din ziua a 3-4 o doime din ocupatie o face din pozitie semisezind.Se introduce ex pentru articulatiile mici si mijlocii la nivelul extrimitatilor.Numarul acestora fiind treptat in crestere. Din a 5-7 zi-in cadrul exercitiilor respiratorice dupa o inspiratie adinca se face o expiratie adinca, apasind cu degetele mult departate pe partile inferioare a toracelui.Dupa aceasta antrenind respiratia diafragmului. Din a 6-7 zi se permite transferul intr-un scaun si in stind cu ajutor pentru 1-2 min aceasta se indeplineste de 5-6 ori/zi. Din ziua a 10-12 pacientul este transferat din pat intrun fotoliu, se indeplinesc exercitii din sezind iar la sfirsitul ocupatiei cu ajutorul metodistului pacientul face citiva pasi ajutat si se incheie ocupatia cu exercitii respiratorii.Dupa 15 zile pacientul isi revine dupa starea grava si prin intermediul exercitiilor se dezvolta unele mecanisme compensatorii. Aici kinetoterapia are ca obectiv antrenarea sistemului cardiovascular si cardiorespirator corectarea posturii, restabilirea amplitudinii de miscare in articulatie si tonizarea generala a organismului.Se aplica: -plimbari dozate cu controlul respiratiei,-exercitii simple de corectie cu diferite obiecte baston gimnastica, -exercitii de coorodnare si exercitii respiratorii. Deasemenea este introodus antrenarea mersului pe scari.Faza 2: perioada de convaliscentaObectivele: -cresterea capacitatii de effort -intensitate,fregventa,durata,tipul efortului muscular-invatarea masurelor de profilaxie si tratament -deprinderea de a respira corect si invatarea tehnicilor de relaxare. Mijloace:-Ex respiratorii-EDFG-ex de coordonare si antrenament de rezistenta la cicloergometru si banda rulanta Faza 3: perioada postoperatorie de intretinereIntesitatea programului de antrenament ales trebuie sa evite tahicardia marcata,fregventa cardiac este 50-70 %din maximal,calculate potrivita raspunsul la testul de effort.Exercitiile fizice sunt asemanatoare cu cele prevazute in programul de recuperare a corenarianului.Continuie gimnastica respiratorie si se va insista asupra dezvoltarii asupra grupelor musculare ce urmeaza a fi solicitate prin profesie.44. Alcatuiti programul kinetic pentru recuperarea bolnavilor dupa interventii pe cord in perioada post-operatorie precoce.In perioada postoperatorie precoce la pacienti respiratia este foarte slaba,functia de drenaj este afectata si apar procese de stagnare in plamini. Exercitiile terapeutice in apsenta unor complicati incepe imediat dupa trezirea pacientului dupa anestezie. Activitatile trebuie sa se desfasoare sub control tinind seama de puls tensiune arteriala, respiratie. In zilele urmatoare ocupatia de gimnastica curative corespunde statutului functional. Obectivele k-ei: -asigurarea unei ventilatii corecte, Flexia extensia bratelor din articulatia cotului combinate cu respiratia. Pronatia supinatia picioarelor si a mainelor -prevenirea complicatiilor decubitului, Variatii de contractii izometrice a musculaturii spatelui cit si a picioarelor. -readaptarea progresiva la effort Imitarea mersului, flexia, abductia bratelor -obtinerea rapida a autonomiei functionale: Mijloacele: -Ex fizice pentru membrele inferioare si superioare.-Exercitii pentru mobilizarea musculaturii respiratorii. In prima zi ocupatia dureaza 3-5 min si se indeplineste de 6-8 ori/zi,dupa fiecare 60 sec pacientul face respiratie diafragmatica sustinind rana cu mina.Se indeplinesc ex de cite 2-3 repetari apoi se impune o tusa fortata pentru a elimina mucusul de prisos.In a 2 zi se adauga masajul spatelui si a membrelor, iar la sfirsitul ocupatiillor pacientul este mobilizat in semisezind. Din ziua a 3-4 o doime din ocupatie o face din pozitie semisezind.Se introduce ex pentru articulatiile mici si mijlocii la nivelul extrimitatilor.Numarul acestora fiind treptat in crestere.45. Aspectele anatomice si fiziologice a aparatului respirator.Caile respiraorii sint caile prin care aerul atmospheric ajunge la plamini si respective sint: caile nazale,faringe,laringe,traheie,bronhii si bronhiolele respiratorii.Cavitatea nazala este impartita in 2 cavitati numite fose nazale separate de septul nazal. Faringele este un organ musculos captusit cu o mucoasa care reprezinta locul de incrucisare a cailor respiratorii si cea digestive. Laringele este un organ cartilaginous captusit cu o mucoasa in interior situat intre laringe si traheie. Traheia conduc fibrocartilaginos care continua laringele si situate inainte de esofag,care are lungimea de 11-13 cm si undiametrul de aprox 2 cm. Plaminii sin situati in cutia toracica se sprijina pe diafragm,au un aspect buretos de culoare roz cenusiu.Fiecare plamin este inconjurat de o membrane numita pleura,plaminul drept este format din 3 lobi iar cel sting din 2.Aerul patrunde prin traheie apoi prin bronhii care se divid in bronhii mai mici la extrimitatea carora se afla numerosi saci microscopici numiti alveole.Alveolele pulmonare fiecare plamin contine aprox 300 milioane alveole la nivelul carora se produce schimbul de oxigen si bioxid de carbon. Respiratia este functia prin care se asigura continu si adecvat raportul de oxigen din aerul atmosferic pina la nivelul celulelor care il utilizeaza si circulatia in sens invers a bioxidului de carbon produs de metabolismul cellular.Respiratia cuprinde 2 faze: 1)patrunderea aerului in plamini adica inspiratia si a 2)eliminarea aerului din plamini expiratia care ducreaza mai mult decit inspiratia.Un om adult aflat in repaus executa 14-16 miscari respiratorii/minut.In timpul inspiratiei volumul cutiei toracice creste datorita contractiilor muschilor respiratori,rolul principal jucindui diafragma,iar muschii intercostali trag coastele si redica.Miscarea coastelor impinge sternul inainte iar plaminii se umpla cu aer.In momentul exiratiei muschii se relaxeaza plaminii se micsoreaza in volum odata cu micsorarea volumului cutiei toracice eliminind aerul.46. Patogeneza si simptomele sistemului respirator.Dereglarile functionale ale sistemului respirator sint: -dereglarea mecanica a respiratiei cauzata de perderea elasticitatii tesutului pulmonar si schimbarii ritmului fazelor respiratorii. -scaderea capacitaii de difuzie in plamini atunci cind se deregleaza schimbul de gaze intre alveole si singe. -in rezultatul bronhospasmului se ingreuneaza trecerea aerului prin bronhii din cauza ingroserii peretelui bronsic si marirea functiei secretorice cu astuparea bronhiolii respiratorii cu mucus. -staza pulmonara. Simptomele: 1.Schimbarea ritmului de respiratie in caz de boala se mareste ritmul de respiratie, respiratia devenind superficiala 2.Dispneea, sunt 2 tipuri de dispnee cu polipnee (cresterea nr de respiratii pe minut in caz de temperatura crescuta a corpului) normal la o pers matura 14-18 respiratii pe minut. Bradipnee cu scaderea respiratiiei pe minut care se imparte in dispee inspiratorie la ingustarea cailor aeriene superioare.dispnee expiratorie in caz de micsorare a elasicitatii tesutului pulmonar in caz de enfizem pulmonar, pronsita acuta expirul este prelungit si zgomotos cu caracter suerator.-Dispnee combinata cind se deregleaza ambele faze a rispiratiei in rezultatul micsorarii suprafetii respiratorii in caz de pneumonii acute. -Tusa este un reflex de aparare in caz de iritatie a mucoasei cailor respiratorii la patrunderea corpurilor straine si mucus in exces, datorita tusei caile respiratorii se elibereaza de aceste produse.3. Tusa poate fi de 3 tipuri : - Seaca (iritativa) atunci cind se erita zonele laringelui si faringelui la pneumonii acute si in caz de compresii ale cailor respiratorii-Umeda (productiva) este urmata de expectoratie cu eliminare de sputa, in caz de bronsita cronica si bronsecstaze. -Expectoratie insuficienta se produce la copii de virsta fragida, virsnici si in caz de afectiuni neurologice.4. Hemoptezia eliminarea de singe din aparatul respirator prin expectoratie dupa efort de tuse se produce in caz de stenoza mitrala, tuberculoza pulmonara si neoplazmul bronho-pulmonar sau poate fi cauzat dupa efort prelungit de tuse la intoxicatie cu gaze iritante . 5. Durerea pectorala poate fi sub forma de intepaturi fulgeratoare sau durere siciitoare in timpul tusei sau la un inspir adinc in caz de pleurite.47. Gradele de dispnee la efort.Gradul I - Dispneea apare la urcatul pantelor sau scarilor peste 15-20 trepte. Gradul II- dispneea apare la mersul pe plat intr-un ritm impus de o persoana sanatoasa ce insoteste pacientul. Gradul III- dispneea apare la mersul pe plat in ritm propriu peste 100-300 m. Gradul IV-dispneea apare la celel mai mici activitati uzuale fizice :vorbit,imbracat pieptanat, spalat. Gradul V- apare aceasta in repaus, gradare este folosita pentru aprecierea gradului de dispnee la effort mai cu seama in afectiunile bronhopulmonare.48. Argumentarea clinico-fiziologica a aplicarii kinetoterapiei in recuperare a bolnavilor cu afectiuni a sistemului respirator.K-terapia se aplica cu rezultate foarte bune in recuperarea tuturor afectiunilor aparatului rspirator prin selectarea unor exercitii cu eficienta asupra respiratiei.Ex.fizice pe cale reflectorica si humorala excita centrii respiratori inbunatatind ventilatia pulmonara si schimbul de gaze in plamini. Contractia muschilor reprezinta excitant al centrilor respiratori deoarice in muschii efectori se acumuleaza o cantitate sporita de bioxid de carbon si acid lactic care sunt excitanti ai centrelor respiratori. Miscarile membrelor si a trunchilor indeplinite in tact cu miscarile respiratorii normalizeaza fazele respiratiei, respiratia devine regulata si adinca dispare spasmul respiratoric iar excitatia terminatiior nervoase din cavitatea nazala duce la dilatarea bronhiilor, si respiratia devine adinca.Desemenea ex fizice inbunatatesc circulatia sangvina si limfatica din plamini ceia ce grabeste procesele de regenerare din tesuturile pulmonare, preintimpina dezvoltarea aderentilor pleurale.Ex respiratorii duc la marirea capacitatii vitale a plaminilor, creste mobilitatea diafragmei si excursia cutiei toracice, ceia ce duce la intinderea aderentelor micsorind durerile in pleura, grabesc absorbtia procesului inflamator si respectiv vendicarea , iar alegerea pozitiei initiale corecte duce la marirea functiei de drenaj si eiberarea cailor respiratorii de mucus, lichid si singe, astfel ex fizice tonizeaza sistemul nervos central regleaza fazele respiratorii maresc posibilitatile functionale a intregului organism.49. Obiectivele kinetoterapiei in recuperarea bolnavilor cu afectiuni a sistemului respirator. Indicatii si contraindicatii a aplicarii kineterapiei.Obiectivile K-terapeutice: 1. Ameliorarea distributiei intrapulmonare a aerului . 2.Corectarea schimbului gazos din singe. 3.Readaptarea la efort. 4.Masuri de recuperarea a simdromului obstructiv. 5.Readaptarea la efort prin antrenament progresiv si ergoterapie 6.Invatarea respiratiei corecte. Contraindicatiie: 1. Insuficienta respiratorie de gradul 3 .2. Accese pulmonare. 3. Tuse cu expectorare de singe sau amenintare. 4. Stare de rau asmatic. 5. Acumularea cantitatii mari de lichid in cavitatea pleurala.Indicatiile: Toate afectiunele respiratorice care nu au contraindicatie.50. Tipurile de respiratii. P.i. folosite pentru recuperarea bolnavilor cu afectiuni a sistemului respirator.In functie de zonile aerate sunt 3 tipuri respiratorii: 1. Abdominal . 2. Costal inferior.3. Costal superior. Aceste tipuri nu sunt perfect individualizate si in mod obisnuit sunt combinate intre ele. 1.Respiratia abdominala sau diafragmica este caracteristica barbatilor si se realizeaza prin intermediul muschiului diafragm care are cea mai mare pondere in actul respirator , insa respiratia abdominala este incompleta pentru ca aerarea se realizeaza mai cu seama in zonele inferioare a plaminilor, dar are urmatoarele avantaje stimuleaza activitatea inimii, scade tensiunea arteriala , stimuleaza digestia si regleaza activitatea intestinala . 2.Respiratia costala inferioara - se intilneste fregvent a barbati in jurul virstei de 40 ani. Aceasa respiratie include si o parte din respiratia abdominala realizeaza o aerare a zonei mijlocii a plaminilor, Respiratia costala inferioara efectuata sistematic influentiaza pozitiv asupra functionarii organelor interne ca inima, ficat si stomac. 3.Respiratia costal superioara numita si caviculara este caracteristica femeilor in acest timp de respiratie cutia toracica este ridicata de coastele superioare umeri si clavicule, aierul patrunde spre virful plaminilor dar este aerata mai cu seama partea superioara a plaminilor , este un timp de respiratie incompleta dar luat ca exercitiu in sine si executata sistematic contribue la intarirea ganglionilor limfatici hialari din plamini cit si la o buna aerare a partii superioare a plaminilor. P.i. 1 perioada , decubit dorsal cu capul ridicat, hetero lateral, decubit ventral cu capul mai jos de bazin , corpul dealungul patului si bratule sprijin pe podea, stind la perete cu capul aplecat bratele sprijinite de perete. Insa independenta de perioade si de localizarea focarului sputos.51. Clasificarea exercitiilor respiratorii folosite la recuperarea bolnavilor cu afectiuni a sistemului respirator.Ex respiratorii sunt: 1.Statice. 2.Dinamice.3.De drenaj.4.Deafragmale.5.Sonore

52. Metodele de evaluare functionala a sistemului respirator.aprecierea gradului de dispnee, testul conversatiei si al cititului, testul teleivizorului, testul apneei, testul luminarii, testul formarii bulelor in apa, perimetria toracelui, pulsul si tensiunea arteriala, aprecierea capacitatii vitale a plamanilor cu spirometrul.53. Posturarile de relaxare si facilitare a respiratiei.ortostatism putin aplecat anterior, sezind cu antibratele sprijinite pe coapse, apoi sezint pe masa doua trei perne si cu capul pe perne, decubit ventral burelet la torace coastele inferioare54. Posturarile de drenaj bronsic. Indicatiile, contraindicatiile aplicarii si particularitatile metodice de aplicare a posturilor de drenaj.1. Din stind drept-inclinarea trunchiului in lateral dreapta sub un unghi de 45 grade mentinind 10-15 sec, aceeasi repetare in stinga apoi executam extensia trunchiului la 30 grade, la sfirsit se flecteaza la 45 grade si revenire la initial. 2. Decubit ventral in latul patului astfel incit membrele inferioare si bazinul sa fie pe pat trunchiul flectat, iar mainele sa se sprijine pe podea astfel incit trunchiul sa formeze fata de podea un unghi de 45 grade, sa aiba un pahar pentru secretie. Durata pozitiei va fi 3-20 min. Pozitia pentru tusa asezat, umerii relaxati capul si spatele usor flectat, antebratele sprijinite pe genunchi, o perna tinuta in regiunea abdominala tinuta cu bratele care ajuta la ridicarea diafragmului prin presarea peretelui abdominal.Indicatiile posturilor de drenaj: fibroza chistica; atelectaziile pulmonare; bronsite cronice; bronhopneumopatii inflamatorii acute; bronsiectazii; abces pulmonar, boli pulmonare cavitare; bolnavii paralizati care sunt imobilizati o perioada mare de timp in pat; profilactic pentru a pregati pacientul pentru o interventie chirurgicala; bolnavii comatosi ce sunt conectati la aparate de respiratie artificiala. Contraindicatiile de aplicare a posturilor de drenaj: Urgente medicale sau chirurgicale ale sistemului respirator; hemoptizii; pneumotorax; corp strain intrabronsic; embolie pulmonara; edem pulmonar; dureri sau alte tulburari ce impiedica colaborarea pacientului; afectiuni psihice. Particularitatile metodice de aplicare a posturilor de drenaj. Pentru drenajul portiunilor mijlocii si inferioare ale plamanilor pacientul trebuie pozitionat cu pieptul mai sus decit capul. Pentru drenajul segmentele superioare ale plamanilor, pacientul sta in sezind la aproximativ 45 grade.55. Hidrokinetoterapia-aplicarea ei in recuperarea bolnavilor cu afectiuni cardiovasculare si respiratorii.Exercitiile fizice sunt efectuate in apa, deoarece are o serie de avantaje: -Pozitia orizontala in apa omogenizeaza distributia circulatiei pulmonare marind suprafata de schimb de gaze; -Anul cald si umed de la nivelul apei opreste pierderea de cadura a mucoasei tractului respirator, opreste aparitia bronhospasmului si imbunatateste evacuarea secretiilor bronsice. La aceasta contribuie si hiperventilatia ca si mobilizarea toraco-abdominala in timpul inotului; -Apa calda din piscina stimuleaza circulatia periferica, are un rol sedativ; -Presiunea hidrostatica facilliteaza expirul prin presiunea externa pe abdomen; -Asupleaza articulatiile coloanei, umerilor si soldurilor si tonifica musculatura. Inotul este un mijloc de antrenament si este in special recomandat copiilor si tinerilor cu boli cronice a aparatului respirator.56. Reeducarea respiratiei prin dirijarea aerului la nivelul cailor superioare respiratorii.Este un aspect deseori neglijat n reeducarea respiratorie, dei cile superioare respiratorii (nasul, cavitatea bucal, faringele, laringele) au roluri multiple n procesul respirator, aici ncepnd i sfrind coloana de aer care ventileaz plmnul. Despre rolul cilor superioare i mai ales al nasului n pregtirea calitativ a aerului inspirat (nclzire, umidificare, purificare) s-a mai discutat i n alte capitole. Aici vom aborda rolul jucat n mecanica ventilaiei.Cile superioare regleaz viteza de deplasare i presiunea coloanei de aer, formnd de fapt nsi tipologia acestei coloane.Inspirul pe nas rmne forma cea mai fiziologic a respiraiei i vom face tot posibilul n a reeduca n acest sens pacientul.

Obiective: -tonifiem musculatura inspiratorie prin:- inspir pe o nar- inspiruri ntrerupte- inspiruri btnd ritmic cu degetele aripile nasului.57. Reeducarea respiratiei costale: obiectivele si particularitatile metodice de aplicare a kinetoterapiei.

58. Pneumonia, definitie, etiologia, patogeneza si simptomele.Pneumonia reprezinta inflamatia tesutului pulmonar, provocata de numerosi agenti ca:-Bacterii;-Virusi;-Micoplasme;-Hlamidii si fungii care sunt favorizate de frig, umezeala, epuizare fizica, subalimentatie si existenta bolilor cronice ca: insuficienta cardiaca si alcoolismul.Pneumonia poate fi:-De focar sau rugoasa;-Uni sau bilaterala;-In dependenta de agentul infectios, adica pneumonia bacteriana, care este cauzata de agentul infectios pneumococul.Pneumonia virala este cauzata de diversi virusi si cauzeaza jumatate din totalul cazurilor de pneumonie.Pneumonia micoplasmica este cauzata de cei mai mici agenti vii care au caracteristicile bacteriilor si a virusilor, cauzeaza in special pneumonii usoare.Alte pneumonii mai putin fregvente sint cauzate de inhalarea alimentelor, lipidelor, gazelor sau prafului.Simptomele pneumoniei:-Tremurul;-Frisonul;-Clantanitul dintilor;-Temperatura ridicata a corpului;-Transpiratia accentuata;-Puls rapid;-Respiratie agitata;-Cianoza, in special la sugar;-Tuse care provoaca expectoratie, mucus de culoare maronie sau verzuie.Pneumonie virala este de cele mai multe ori mai severa decit pneumonia bacteria.

59. Analizati particularitatile metodice de aplicare a kinetoterapiei la recuperarea bonavului cu pneumonieTratamentul este complex:-Tratamentul medicamentos;-Gimnastica medicala; Hidrokinetoterapia;-Gimnastica resoiratorie.Scopul kinetoterapiei:1. Marirea ventilatiei pulmonare;2. Imbunatatirea circulatiei sangvine si limfatice;3. Grabirea proceselor trofice in bronhii si plamini;4. Invatarea respiratiei corecte.Gimnastica medicala Perioada de crutare gimnastica este contraindicata, insa dupa aparitia tusei umede se introduce exercitii respiratorice cu accent pe inspir si expir, respiratia diafragmala. Toate miscarile se fac ritm incet, 4 10 repetari. De asemenea se face masajul umerilor, spatelui si pieptului sub forma de netezire, frictionare, tapotament. Ocupatiile se petrec din p.i. culcal, se folosec exercitiile gimnastice simple pentru trunchi si membre.Forme de lucru:-Gimnastica igienica 5-7 min;-Gimnastica curativa 10-15 min, 2-3 ori pe zi.Perioada de crutare-antrenare incepe din ziua a 5-7, in dependenta de starea generala a pacientului, in aceasta perioada se indeplinesc exercitii din p.i. sezind si stind.Se indica:-Exercitii respiratorice in special diafragmale;-Exercitiile pentru grupele mari de muschi;-Exercitii cu obiecte.Frecventa a pulsului 12 15 b/m, numarul de repetari a exercitiilor 8-10 in ritm mediu, durata ocupatiilor 15 30 min. La sfirsitul lectiei se introduce mers dozat, ocupatiile se repeta de sinestatator de 2-3 ori pe zi.Perioda de antrenare coincide cu etapa de sanatoriu sau policlinica, incepe din ziua a zecea. Durata ocupatiei pina la 40 min, frecventa cardiaca pina la 100 b/m. Se indeplinesc aceleasi exercitii ca in perioada precedenta, se introduce:-Exercitii la aparate;-Jocuri;Accentul se face pe faza expirului pentru marirea capacitatii respiratorii. In lunile calde pacientilor li se recomanda odihna la munte, la mare, iar in lunile reci sauna, inotul, inhalatii efectuate la domiciliu. 60. Obiectivele kinetoterapiei in recuperarea bolnavilor cu pneumoie si contraindicatiile aplicarii gimnasticii curative.-Marirea mobilitatii cutiei toracice;-Obisnuirea bolnavului de a respira corect;-Educarea respiratiei diafragmale;-Intarirea generala a organismului prin cresterea rezistentei si tolerantei la sarcina fizica.Contraindicatii:cind prezenta tuse, in primele zile sau stare fibrila, dispnee eliminari sanguite, dureri, atelectazie, pulmonara, abces pulmonar, tahicardie mai mult de 100 b min insuficienta, respir std 3(cind nr de respirartii ii mai mult de 25 30 pe minute)61. Alcatuiti programul kinetic de recuperare a bolnavilor cu pneumonie in perioada functionala.Respiratie diafragmala control cu miinele pe abdomen si torace, bratul drept sus si inclinarea trunchiului in partea opusa , la expiratie revenirea la initial ,aceeas cu partea opusa,3 bratele lateral-posterior. inpiratie,revenire la initial-expiratie, indeplinim miscarile bratelor emitind inotul stilul brass -inpiratie,bratele lateral expiratie, bratele latera-inpiratie,bratele incrucisate pe piept- expiratie, toate aceastea ex din p i sezind pe scaun, PI Stind , indeplinim miscari circulare cu bratele . bratele sus -inspir, bratele jos-expir, tot din stind in mini tinem un bastn de gimnastica .la inspir-bratele sus extensia piciorului stg dr pe virf -expir-p.i. , in mini tinem haltere la inspiratie bratele lateral halterele paralel cu solul la expir punem halterele pe podea, la inpir bratele sus la expir sprijin in mini pe podea62. Bronsita: etiologia, patogeneza si simptomele.Bronsita acuta boala inflamatorie a cailor respiratorii caracterizata printr-un sindrom bronsic acut cu evolutia de scurta durata nefiind intotita de modificari radiologice.Caile respiratorii se inflameaza producind mai multa secretie. Inflamatia impreuna cu mucusul produs obstructioneaza respiratia. Bronsita este cauzata de aceeasi virusi ca si guturaiul. Bronsita poate fi transmisa prin tuse si este de 2 tipuri: bronsita acuta virala cea mai fregventa produsa de virusi A si B, sincital respirator care afecteaza copii si adolescentei. Adenovirusii si virusul rujeola. Bronsita acuta bacteriana apare in evolutia bronsitei virale prin suprainfectia cu flora care populeaza in mod normal nazofaringele(pneumococi, streptococi aerobi si anaerobi, carinobacterii, bacteroide). Mai rar este intilnita bronsita acuta chimica care se produce prin iritatia cailor respiratorii in urma expunerii accidentale sau profesionale la diverse substante chimice, adica fum, gaze iritante, vapori de acizi, amoniac.Bronsita acuta incepe cu semne de rinita si febra, peste 3-4 zile apare tusa seaca, des in asocierea cu traheite care devine chinuitoare cu arsuri sau dureri in piept. Peste 2-3 zile tusa devine productiva cu sputa muco seroasa sau mucopurulenta provocind la sugari si copii mici vome cu amestec de sputa. Bronsita acuta sub forma obstructiva evolueaza mai des la virstnici care adesea agraveaza insuficienta cardiaca indusa de cardiopatia ischemica sau valvulopatii si se complica cu bronhopneumonia de staza. Durata bronsitei acute necomplicate este de 5-10 zile, iar prin tratament adecvat se vindeca complet. Bronsita acuta netrata mai ales in prezenta factorilor iritanti are tendint de a se croniciza. Bronsita poate fi cauzata si de acidul gastric patruns in caile respiratorii in timpul somnului. Semne: - tusa persistenta cu lichid si gust dezagreabil in gura. Insa administrinduse medicamente ce reduc acidul din stomac duce la disparitia tusei.Bronsita cronica sindrom clinic caracterizat prin tuse insotita de cresterea secretiilor bronsice care poate fi permanenta sau intermitenta cel putin 3 luni pe an si ramine 2 ani de la aparitie. In bronsita cronica se hipertofiaza mai intai glandele bronsice dupa care creste nr celulelor din epiteliu atit in bronhiile mari cit si in cele mici sint bolnavi care expectoreaza mult timp fara sa aiba tulburari majore, in timp ce altii produc o cantitate mica de sputa la acestia predomina sindromul functional. Infectiile bacteriene dau secretiti un aspect mucopurulent sau purulent. Procesul reparator consta in formarea de tesut fibro-granulativ si cicatricial. Cicatrizarea cailor aeriene mici, are de obicei un caracter de focar dind nastere la stenoze multiple si obstructia bronhiilor respiratorii.Sint cunoscute 3 cauze importante: 1. Focari iritanti; 2. Infectia; 3. Alergia.Simptome a bronsitei cronice: Tusa la inceput numai dimineata, ulterior permanenta insotita de expectoratie mucopurulenta, fenomene accentuate in timpul rece a anului. Bolnavul este de obicei afibril, dispneea creste progresiv iar cianoza apare tardiv inainte de instalarea infizemului pulmonar. Explorarea functionala evidentiaza semne de disfuntie ventilatorie obstructiva.Formele clinice sunt: 1. Bronsita ccronica purulenta, 2. Bronsita cronica hemoragica, 3. Bronsita cronica cu afectarea bronhiilor mari, 4. Bronsita cronica cu afectarea bronhiilor respiratorii, 5. Bronsica cronica astminforma.Tratamentul consta in utilizarea diferitor metode si proceduri cu scop preventiv, curativ si recuperator. Tratamentul preventiv: - consta in intreruperea definitiva a fumatului; - evitarea atmosferei poluante. Tratamentul curativ: - tratament farmacologic cu nr limitat de bronhodilatatoare, antibiotice si antitusive. - aerozoloterapia. oxigenoterapia. tratament chirurgical in caz de Brok stadiul 3.63. Alcatuiti programul kinetic de recuperare a bolnavilor cu bronsita cronica.Kinetoterapia cuprinde: - posturi de relaxare; - posturi de drenaj; - gimnastica respiratorie; - gimnastica corectoare; - hidrokinetoterapia; - antrenament de efort dozat.Obiectivele kinetoterapiei: - corectarea si constientizarea posturii; - cresterea si refacerea tonusului muscular; - tonifierea musculaturii respiratorii; - diminuarea frecventei respiratorii cu cresterea amplitudinii respiratorice; - dezobstructia bronsica; - educarea ritmului respirator si a tusei.Mijloacele kineto: - posturi relaxante ce faciliteaza respiratia; - metode de relaxare Iacobson si Schultz; - posturi de drenaj bromsic; - spirometria. Utilizinduse perne, suluri, spatarul, scaun, peretele. In cadrul recuperarii folosim bicicleta, placa de echilibru si spalierul, covorul rulant.Gimnartica medicala 3 perioade: I perioada de crutare gimnastica medicala este contraindicata dar executam masajul cu mingaierea cefei, umerilor, spate, piept pentru relaxarea musculaturii. II perioada functionala gimnastica medicala se face la avizul medicului si durata de 15-20 min. Exercitiile fizice utilizate contribuie la amplificarea miscarilor cutiei toracice. Se utilizeaza: exercitii respiratorice diafragmale pentru a mari elasticitatea plamanilor. Pentru combaterea rigiditatii musculaturii respiratorii se recomanda masaj calmant. P.i.: - culcat; - sezind; - stind; - stind sprijinit pe scaun. III perioada de antrenare exercitiile se indeplinesc din toate p.i., ritmul este mediu-grabit cu 6-12 repetari. Formele de lucru: - gimnastica curativa; - gimnastica de inviorare; - plimbari dozate; - inotul.64. Astmul bronsic: definitie, etiologie, patogeneza si simptomele.Sindromul obstructiv al fluxului de aer din astmul bronic are la baz n special bronhospasmul declanat pe fondul unui teren special alergic sau nu, dar ntotdeauna fiind prezent fenomenul de hiperactivitate bronic. Sunt mai multe forme de astm bronic, dar trei sunt importante: astmul bronic extrinsec alergic atopic; astmul bronic intrinsec nealergic neatopic; astmul bronic indus de efort. I Astmul bronic extrinsec este provocat de diveri alergeni exogeni ce ptrund n organism de regul prin inhalaie. La baza declanrii astmului bronic st un mecanism imunoalergic reprezentat de reacia de hipersensibilizare de tip I. Debutul bolii este ntre 35-45 ani, bolnavul prezentnd i alte manifestri alergice. Din punct de vedere clinic se caracterizeaz prin accese paroxistice de dispnee i tuse nsoite de respiraii uiertoare care cedeaz la medicamente bronhodilatatoare sau spontan i sunt urmate de intervale asimptomatice. Testele alergologice sunt pozitive. II. Astmul bronic intrinsec etiopatogenia este mai puin cunoscut, rolul infeciei fiind mult discutat, fie ca factor iniiator al bolii, fie ca factor de ntreinere a ei. Debutul bolii poate avea loc sub cinci ani sau dup 45 ani. Astmul intrinsec are tendin spre agravare iar prognosticul este mai sever, ntre crizele de astm remisiunea simptomatologiei fiind incomplet. III. Astmul indus de efort la baza acestei forme de astm stau mecanisme incomplet cunoscute. Rspunsul tipic la efort fizic este reprezentat de o bronhodilataie moderat, urmat de bronhoconstricie care devine progresiv, ajungnd la maximum cteva minute de la terminarea efortului. Declanarea crizei este dependent de durata efortului, de intensitatea i tipul lui. Frecvena acestor forme de astm se anuleaz frecvent cu hiperreactivitatea bronic i se ntlnete frecvent la copii i tineri. 65. Obiectivele kinetoterapiei si particularitatile metodice de aplicare a gimnasticii medicale in recuperarea bolnavilor cu astm bronsic.Obiective: - restabilirea proceselor de excitare si inhibitie a sistemului nervos central si formarea unui steriotip corect de reglare a respiratiei; - micsorarea spasmului bronsic; - amelioararea ventilatii pulmonare; - ameliorarea procesilor trofice din plamin; - profilaxia emfizei pulmonare;-obisnuirea bolnavului cu respiratia corecta.particularitatile ; - repausul si pozitionarea corecta; - drenajul postural; - tusa controlata; -respirarea in presiune pozitiva; - oxigeno terapia; - reeducarea respiratorice; - readaptarea la efort66. Alcatuiti programul kinetic de recuperare a bolnavilor cu astm bronsi( perioada functional )67. Pleurita: definitie, etiologie, patogeneza si simptomele.Etiologia. Pleura membrane seroasa ce inveleste fiecare plamin si este formata din 2 foite: 1. Parietala.2. visceral. Intre aceste 2 foite se gaseste o lama fina de lichid pleural care inlesneste actul respirator. Pleurita inflamatia pleurei si poate fi; - uscata; - exudativa. Revarsatul pleural apare atunci cind exista o cantitate de lichid in exces in spatiul pleural. Revarsatul pleural de tip transudar apare la inflamatia pleurei ce sufera alterari din cauza insuficientei ventriculare stinga, embolismul pulmonary si cianoza. Revarsatul pleural de tip exudat apare cind factorii locali care influenteaza formarea si absorbtia lichidului pleural sufera alterari.Principalele cause: - pneumonia bacteriana; - neoplaziile; - infectii virale; - embolismul pulmonar.Pacientii cu pneumonie bacteriana prezinta: - scadere ponderala; - leucocitoza; - anemie moderata. Daca la de lichid care separa plamanul de peretele thoracic pe radiografia de decubit dorsal este mai lata de 10 mm se impune efectuarea unei toracocenteze diagnostic pentru a determina daca este sau nu necesita instituirea drenajului pleural pe tub.Chirurgia toracala particularitati nus dar sunt obective ca deyobstruptia bronsica cu o mine pui pe rana si el sa respire ca sa fie ne dureros miscarea cutiei toracice se repeta din 3 in 3 ore ,apoi merge calmarea durerii prin masaj si posturare corecta, combaterea balansarii mediastinului care sta la baza respiratii paradoxale, corectarea staticii verterale, prevenirea redorii centurii scapuulare prin mobilizari pasive ,ameliorarea circulatii de intoarcere venoasa si prevenirea tromboflebitelo post operatorii se face prin ridicarea pe perne a m i la 20 grade, miscare de picioare ,masaj a talpii si a gambei asta la la faza imediata, la faza precoce aicea au fost scoase firele ,bolnavul se deplaseaza singurel.1 Deficitul respirator prin ex respiratorice inspir expir lent profund etc 2.Durerea pentru ameleorarea ei este masajul, imprejurul plagii cu aprox 5 cm miscari usoare 3 dificitul static - educarea posturii corecte .prin posturari in faza preoperatorie tardiva accentul se pune pe recuperarea funcii respiratorii actionind in trei directii 1 etapa- ex analitice de respiratie toracala si abdominala inferioara, crescind treptat si rezistenta , inpirul este important .2 treptat se va trece la gimnastica analitica spre respiratie armonica ,naturala ,automatizata 3 antrenamentul la efor . prin ex respiratorice mai complexe25