2013 Raspunsuri Audit

7/23/2019 2013 Raspunsuri Audit

http://slidepdf.com/reader/full/2013-raspunsuri-audit 1/24

RASUNSURI INTREBARI AUDIT PENTRU EXAMENUL DE ACCES

1. Definiţi auditul în general i identifi!ati ele"entele funda"entale ale a!e#tuia. Noţiunea de audit în general semnifică revizia conturilor realizată de experţi independenţi în vedereaexprimării unei opinii asupra regularităţii şi sincerităţii acestora.

Prin audit, în general, se înţelege examinarea profesională a unei informaţii în vederea exprimăriiunei opinii responsabile şi independente prin raportarea la un criteriu (standard, normă) de calitate.biectivul oricărui tip de audit îl constituie îmbunătăţirea utilizării informaţiei.!lementele principale care definesc auditul"

- examinarea unei informaţii trebuie să fie exclusiv o examinare profesională#- scopul examinării unei informaţii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia#- opinia exprimată asupra unei informaţii trebuie să fie responsabilă şi independentă, ceeace presupune că persoana care face această examinare are anumite responsabilităţi pentruactivitatea sa şi trebuie să fie o persoană independentă#- examinarea trebuie să se facă nu oricum ci după anumite reguli dinainte stabilite, cuprinseîntr$un standard sau normă legală sau profesională care constituie criteriu de calitate.

$. Ce e#te auditul finan!iar%%emnificaţia auditului financiar" dacă este vorba de &audit financiar care conduce la certificareasituaţiilor financiare', fără nici o îndoială este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau auditul statutar. Denumirea simplă de “audit financiar” poate fi folosită pentru a desemna numeroase altemisiuni ca, de exemplu:

- auditul financiar al procedurilor informatizate de ţinere a contabilităţii;- auditul financiar al operaţiunilor de schimb pentru a verifica prezentarearegulamentară a acestora n situaţiile financiare;- auditul financiar al contabilizării cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarealegislaţiei sociale;- auditul financiar asupra situaţiei fiscale;- auditul financiar asupra conturilor de clienţi pentru a verifica dacă evaluareacreanţelor ndoielnice s!a făcut de o manieră prudentă etc.

ltfel spus, orice analiză, orice control, orice verificare "i orice studiu asupra unei secţiuni sau aunei părţi din contabilitate sau din situaţiile financiare ale unei entităţi poate fi calificată ca“audit financiar”. misiune de audit financiar poate fi prealabilă unei misiuni de audit operaţional sau unei misiuni deaudit de gestiune.in cele prezentate rezultă că sintagma &audit financiar' este mult mai cuprinzătoare dec*t cea de&audit statutar'. +eglementarea europeană (irectiva a ---$a) şi reglementările naţionale se referănumai la auditul statutar, adică auditul asupra situaţiilor financiare ale entităţii. in acest punct devedere, considerăm că folosirea sintagmei &audit financiar' în legislaţia rom*nească în vigoare înlocul celei de &audit statutar' folosită în legislaţia europeană este de natură a crea confuzii.Auditul finan!iar este acela de a da posibilitatea auditorului de a$si exprima opinia, daca situatiilefinanciare sunt intocmite, sub toate aspectele semnificative, in conformitate cu un cadru generalidentificat de raportare financiara. Pentru exprimarea acestei opinii, auditorul va folosi formula&ofera o imagine fidela' sau &prezinta in mod corect sub toate aspectele semnificative', acesteexpresii fiind ecivalente.

/



&. Definiţi auditul #tatutar i identifi!ati ele"entele funda"entale ale a!e#tuia. #rin audit statutar se nţelege examinarea efectuată de un profesionist contabil competent "i independent asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi n vederea exprimării unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare "i complete a poziţiei "i situaţiei financiare precum "i arezultatelor $performanţelor% obţinute de acesta.

ltfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examinează şicertifică în totalitatea lor situaţiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activităţi şi operaţiispecifice intreprinderii auditate, în virtutea unor dispoziţii legale (legea contabilităţii, legeasocietăţilor comerciale, legea pieţelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii $acţionari, asociaţi%. &lementele de bază ale conceptului de audit statutar sunt:

- profesionistul competent "i independent care poate fi o persoană fizică sau persoană 'uridică;- obiectul examinării efectuată de profesionistul contabil l constituie situaţiile financiareale entităţii, n totalitatea lor: bilanţ, cont de profit "i pierdere "i celelalte componente alesituaţiilor financiare,, n funcţie de referenţialul contabil aplicabil;-

scopul examinării: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidelă, clară"i completă a poziţiei financiare $patrimoniului%, a situaţiei financiare "i a rezultatelor obţinute de entitatea auditată;- criteriul de calitate n funcţie de care se face examinarea "i se exprimă opinia l constituie standardele $normele% de audit "i standardele $normele% contabile.

rice definiţie a auditului statutar trebuie să ţină cont de nevoile şi aşteptările utilizatorilor, înmăsura în care acestea sunt rezonabile, precum şi de capacitatea auditorului statutar de a răspunde laaceste nevoi şi aşteptări. #ublicul se a"teaptă ca auditorul statutar să 'oace un rol n prote'area intereselor sale, prinoferirea unei resigurări referitoare la:

- acurateţea declaraţiilor financiare;- continuitatea exploatării "i solvabilitatea firmei;- existenţa unor fraude;- respectarea de către firmă a obligaţiilor sale legale;- comportamentul responsabil al firmei faţă de problemele legate de mediu "i problemesociale.

Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent siindependent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea exprimarii unei opinii motivateasupra imaginii fidele, clare si complete a pozitiei si situatiei financiare precum si a rezultatelor obtinute de aceasta.

'. A()rdari *ri+ind "et)d)l)gia auditului #tatutar0aze !tape

0aza iniţială- acceptarea mandatului şi contractarea lucrărilor

de audit- orientarea şi planificarea auditului

0aza executăriilucrărilor

- aprecierea controlului intern- controlul conturilor - examenul situaţiilor financiare

0aza finală - evenimente posterioare înciderii exerciţiului- utilizarea lucrărilor altor profesionişti

1



- alte lucrări necesare înciderii- raportul de audit- documentarea lucrărilor de audit

,. -ae i eta*e în e/e!utarea unei "i#iuni de audit de (a0.2oate activităţile şi lucrările ocazionate de realizarea unei misiuni de audit de bază asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi pot fi grupate în trei faze şi zece etape care, în succesiunea lor logică şi practică, aşa cum se pot identifica în %tandardele -nternaţionale de udit, se prezintă astfel"

0aze !tape

0aza iniţială- acceptarea mandatului şi contractarea lucrărilor

de audit- orientarea şi planificarea auditului

0aza executăriilucrărilor

- aprecierea controlului intern- controlul conturilor -

examenul situaţiilor financiare

0aza finală

- evenimente posterioare înciderii exerciţiului- utilizarea lucrărilor altor profesionişti- alte lucrări necesare înciderii- raportul de audit- documentarea lucrărilor de audit

. A!!e*tarea "andatului i !)ntra!tarea lu!r0ril)r de audit.3nainte de a contracta o lucrare de audit a situaţiilor financiare ale unei entităţi, auditorul trebuie săaprecieze posibilitatea de a îndeplini această misiune# trebuie să ţină seama de unele reguli profesionale şi de deontologie.

cţiunile intreprinse în această etapă permit auditorului să colecteze informaţiile necesarefundamentării deciziei de acceptare a misiunii, şi acestea se referă la"- cunoaşterea globală a intreprinderii (existenţa riscurilor nu presupune că auditorul refuzămandatul, însă decizia sa de a accepta este luată în cunoştinţă de cauză, urm*nd să ia toatemăsurile necesare, în consecinţă)#- examenul de independenţă şi de absenţă a incompatibilităţilor#- examenul competenţei#- contactul cu fostul auditor sau cenzor#- decizia de acceptare a mandatului#- fişa de acceptare a mandatului.4ontractarea lucrărilor de audit

Normele legale rom*neşti prevăd obligaţia ca activitatea profesioniştilor contabili să se desfăşoare pe bază de contracte de prestări servicii fără a se face vreo distincţie între misiunile de audit legal 5 care presupun desemnarea acestor profesionişti de către adunarea generală a intreprinderii auditate şimisiunile de audit contractual.%tandardul -nternaţional de udit (-%) nr. 1/6 prevede că auditorul şi clientul trebuie să convinătermenii şi condiţiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnaţi intr$o &%crisoare demisiune de audit' (&7ettre de mission d8audit' sau &nga9ament letter') sau în orice alt tip decontract adecvat.uditorul poate să decidă să nu trimită o nouă &scrisoare de misiune' pentru fiecarer din exerciţiileviitoare. 7a primirea solicitării din partea intreprinderii$client, auditorul trebuie să aprecieze dacă

:



unii termeni din &scrisoarea de misiune' ar trebui modificaţi, ţin*nd seama de evoluţia semnificativăa naturii sau importanţei activităţilor clientului său.

2. 3rientarea i *lanifi!area auditului.

3n această etapă profesionistul contabil obţine informaţii cu privire la particularităţile intreprinderii,zonele sale de risc, domeniile şi sistemele semnificative, informaţii care să$i permită orientarea şi planificarea controalelor astfel înc*t să fie prevenite lucrări inutile sau care nu vor servi realizăriiobiectivelor misiunii de audit.Principalele lucrări din această etapă sunt"

/. 4ulegerea de informaţii generale asupra intreprinderii1. -dentificarea domeniilor şi sistemelor semnificative:. +edactarea Planului de misiune (planului de audit);. !laborarea programului de muncă

4. Planul de "i#iune5 !)nţinut6 r)l.upă cunoaşterea particularităţilor intreprinderii, profesionistul contabil are posibilitatea să îşiorienteze misiunea în funcţie de domeniile şi sistemele semnificative# această orientare are caobiectiv identificarea riscurilor care pot avea o incidenţă semnificativă asupra situaţiilor financiare şideci asupra programării şi planificării misiunii de audit, permiţ*nd"

- determinarea naturii şi întinderii controalelor în raport cu pragul de semnificaţie ales#- organizarea lucrărilor de audit astfel înc*t să fie atins obiectivul de a certificasituaţiile financiare în mod raţional, cu maxim de eficacitate şi în cadrul termenelor convenite cu clientul.

Planul de misiune este în fapt programul general de muncă în care sunt sintetizate toate informaţiileobţinute pe baza cărora să poată fi orientată şi planificată misiunea de audit. !ste documentul careserveşte ca instrument de bază pentru toţi intervenanţii de$a lungul întregii misiuni de audit.+edactarea planului de misiune şi pe această bază a programului de muncă presupune"

- alegerea membrilor ecipei în funcţie de experienţa şi cunoştinţele lor în sectorul deactivitate al intreprinderii#- repartizarea lucrărilor pe oameni, în timp şi în spaţiu (subunităţi, filiale în ţară şi înstrăinătate etc.)#- utilizarea lucrărilor realizate de auditorul intern al intreprinderii de alţi auditori externi sauexperţi#- coordonarea cu auditorii de la societăţile$surori şi de la societatea$mamă#- solicitarea de specialişti pentru studierea sistemelor şi datelor informatizate în orice altedomenii (9uridic, fiscal, tenic etc.)#- calendarul şedinţelor < şi 4#- termenul de depunere a raportului.

Planul de misiune este deci un instrument de lucru care permite luarea de decizii cu privire la"lucrările de efectuat, mi9loacele necesare, datele intervenţiilor în teren, rapoarte şi relaţii de stabilit, bugetul de timp şi costurile anga9ate.%tandardul -nternaţional de udit (-%) nr. :66 intitulat &Planificarea lucrărilor de audit' prevedeobligaţia planificării activităţii de audit ca o măsură de asigurare că această activitate se realizeazăde o manieră eficientă.-% nu prevede un anumit model al planului de misiune (planului de audit), forma şi fondul acestuiavariind în funcţie de talia intreprinderii, complexitatea auditului, metodologia şi tenologiaspecificată utilizată de auditor# din planul de misiune nu pot lipsi informaţii care se referă la"

;



cunoaşterea activităţilor intreprinderii, înţelegerea sistemului contabil şi de control intern, riscul şi pragul de semnificaţie, natura calendarului şi întinderea procedurilor de audit şi coordonarea,conducerea, supravegerea şi revizuirea lucrărilor.4onţinutul tip al unui Plan de misiune este prezentat în continuare cu titlu de exemplu.

#()*+( D& --+*& $ conţinut tip $-. Prezentarea intreprinderii"

- enumirea- %ediul social- 4apital social şi acţionari- 3nregistrare- %curt istoric- 4onsideraţii succinte privind obiectivul de activitate, piaţa, concurenţa

--. -nformaţii contabile"- =ugete şi conturi previzionale- Particularităţile sistemului contabil- Principiile contabile# permanenţe#comparabilităţi plurianuale

---. efinirea misiunii"- Natura misiunii" conturi anuale# conturi consolidate# previziuni etc.- lţi auditori, experţi sau cenzori cu misiuni în intreprindere

-. %isteme şi domenii semnificative"- Prag de semnificaţie- 0uncţii şi conturi semnificative- >one de risc identificate- 4ontroale semnificative pe care ne putem spri9ini

. rientarea programului de lucru"- precierea controlului intern- 7ucrări deosebite- 4onfirmări de obţinut (interne şi externe)- -nventare fizice- sistenţă de specialitate necesară (informatică, fiscalitate etc.)- ocumente de obţinut

-. !cipa şi bugetul#--. Planificarea"

- +epartizarea lucrărilor - atele intervenţiilor pe etape- 7ista rapoartelor, scrisorilor de confirmare şi alte documente ce urmează a fi

emise (cu datele limită).

7. E+aluarea !)ntr)lului intern5 !)nţinut6 eta*e.4*nd estimează că poate să se spri9ine pe fiabilitatea controlului intern pentru a limita intindereasonda9elor sale şi a controalelor proprii asupra conturilor, auditorul va verifica funcţionarea acestuicontrol intern. uditorul efectuează un studiu şi o evaluare a sistemelor considerate semnificative înscopul identificării controalelor interne pe care doreşte să se spri9ine, pe de o parte, precum şiriscurile de eroare în tratarea datelor şi informaţiilor pe de altă parte. /oate acţiunile intreprinse deauditor n această etapă sunt concentrate asupra a trei ntrebări care furnizează baza deapreciere a sistemului de control intern:

?



- care sunt procedurile efective, n funcţiune, care au ca obiectiv realizarea unui control intern eficient0- aceste proceduri sunt aplicate0- n ce masură aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern "i deci pot conduce la elaborarea de documente financiar!contabile corecte0

uditorul nu trebuie să verifice ansamblul controlului intern, ci numai acele elemente ale acestuia pecare vor sa se spri9ine, alcătuind în acest sens un program de verificare a controlului intern.1biectivul urmărit prin aprecierea controlului intern este de a determina n ce măsură auditorul se poate spri'ini pe acest control pentru a!"i putea defini natura, ntinderea "i calendarul lucrărilor "i intervenţiilor sale.

!tapele aprecierii controlului intern"a) înţelegerea şi descrierea sistemelor semnificative# b) confirmarea înţelegerii sistemului# testele de conformitate#c) evaluarea riscurilor de eroare#d) verificarea funcţionării controlului intern#e) evaluarea preliminară# teste de permanenţă#f) evaluarea finală şi incidenţa asupra misiunii.

18. Care #unt *rin!i*alele )(ie!ti+e ale !)ntr)lului intern al unei entit0ţi% biectivele controlului intern sunt

. prote9area activelor intreprinderii "/. definirea responsabilitatilor 1. separarea sarcinilor si functiilor :. descrierea functiilor ;. procedura acordarii imputernicirilor

=. asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile/. modalitatea de intocmire si circulatie a documentelor 9ustificative1. organizarea si tinerea corecta si la zi a contabilitatii:. organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului si a valorificarii acestuia;. respectarea regulilor de intocmire a bilanturilor contabile?. controalele de baza ale activitatii contabile

4. asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii. promovarea eficacitatii exploatarii

11. Care #unt ele"entele de (a0 ale !)ntr)lului intern al unei entit0ţi%!lementele de baza ale controlului intern sunt"

a) existentea unui plan de organizare, cuprinzand " $ definirea cat mai precisa a sarcinilor

- definirea limitelor de competenta si a raspunderilor

- circulatia informatiilor b) competenta si integritatea personalului sunt esentiale la nivelul directiuniic) existenta unei documentatii satisfacatoare se refera la "

- producerea informatiilor - arivarea informatiilor

1$. E/*li!aţi i"*)rtanţa #e*ar0rii #ar!inil)r în )rganiarea !)ntr)lului intern al unei entit0ţi.%epararea sarcinilor este necesar a fi facută astfel înc*t să permită controlul reciproc al execuţiei lor.!ste de dorit să se evite ca una şi aceeaşi persoană să poată comite o eroare sau o inexactitate 5

@



iregularitate $ av*nd posibilitatea de a o ascunde sau fără ca altă persoană să aibă posibilitatea de a oascunde sau fără ca altă persoană să aibă posibilitatea de a o descoperi.%epararea funcţiilor, dacă ele sunt mai mult sau mai puţin numeroase, în funcţie de mărimeaintreprinderii, trebuie să asigure întotdeauna separarea a trei funcţii care, de regulă, se regăsesc înmai toate intreprinderile, respectiv cele privind"

-

realizarea obiectivelor intreprinderii#- prote9area sau conservarea patrimoniului#- înregistrarea operaţiilor sau contabilizarea lor.

1&. Definiţi auditul intern i !)ntr)lul intern i relaţia dintre a!e#tea.Auditul intern reprezintă acea componentă a auditului financiar care constă în examinarea profesională efecutată de un profesionist contabil competent şi independent în vederea exprimăriiunei opinii motivate în legatură cu validitatea şi corecta aplicare a procedurilor interne stabilite deconducerea intreprinderii (entităţii).uditul intern reprezintă un compartiment de control din cadrul entităţii care efectuează verificări pentru aceasta# face parte din controlul intern al entităţii şi are ca obiective de bază verificareaeficacităţii sistemelor contabile şi de control intern.uditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia şi, în acest caz,auditorul intern face parte din structurile funcţionale ale entităţii economice sau sociale# auditulintern se poate realiza şi pe baze contractuale cu o firmă de audit alta dec*t cea care efectueazăauditul asupra situaţiilor financiare ale acestei entităţi.C)ntr)lul intern. %istemul de control intern reperezintă un ansamblu de politici şi proceduri puse înaplicare de conducerea unei entităţi în vederea asigurării, în măsura posibilului, a unei gestionăririguroase şi eficiente a activităţilor acesteia# implică respectarea politicilor de gestiune, prote9areaactivelor, prevenirea şi detectarea fraudelor şi erorilor, exactitatea şi exaustivitatea înregistrărilor contabile şi stabilirea la timp a informaţiilor financiare.!xistenţa unui sistem de control intern rational conceput şi corect aplicat constituie o serioasă prezumţie asupra fiabilităţii conturilor şi a concordanţei dintre datele contabilităţii şi realitate.

1'. Care #unt *rin!i*alele )(ie!ti+e ale auditului intern%intern sunt"

/. prote9area activelor intreprinderii#1. asigurarea fidelităţii şi exactităţii informaţiei contabile#:. asigurarea respectării dispoziţiilor intreprinderii#;. promovarea eficacităţii exploatării.

a) verificarea conformităţii activităţilor din entitatea auditată cu politicile, programele şimanagementul acestuia, în conformitate cu prevederile legale# b) evaluarea gradului de adecvare şi aplicare a controalelor financiare şi nefinanciare dispuse şiefectuate de către conducerea unităţii în scopul creşterii eficienţei activităţii entităţii#c) evaluarea gradului de adecvare a datelorAinformaţiilor financiare şi nefinanciare destinateconducerii pentru cunoaşterea realităţii din entitate"d) prote9area elementelor patrimoniale bilanţiere şi extrabilanţiere şi identificarea metodelor de prevenire a fraudelor şi pierderilor de orice fel.

1,. Planul de audit #i *r)gra"ele de lu!ru 5 r)l6 !)n inut6 f)r"e de *reentareț

Pentru realizarea prevederilor Planului de misiune, -% :66 prevede obligaţia pentru auditor de aelabora şi documenta un Program de muncă în care sunt definite natura, calendarul şi întinderea procedurilor de audit necesare.

B



Programul de muncă este un ansamblu de instrucţiuni puse în atenţia tuturor participanţilor lamisiunea de audit care permit controlul bunei execuţii a lucrărilor pe tot parcursul misiunii de audit.Programul de muncă poate, de asemenea, să detalieze obiectivele auditului, precum şi bugetul detimp pentru fiecare rubrică şi pentru fiecare procedură de audit folosită.Pentru elaborarea programului de muncă auditorul va aprecia evaluarea specifică a riscurilor

inerente şi a riscurilor legate de control, c*t şi nivelul de asigurare care ar urma să fie furnizată decontroalele substantive (controalele proprii ale auditorului).ltfel spus, Programul de muncă este o detaliere a tuturor elementelor conţinute în Planul de audit(de misiune), în vederea asigurării îndeplinirii acestuia din urmă.4onţinutul tip al unui Plan de misiune este prezentat în continuare cu titlu de exemplu.

#()*+( D& --+*& $ conţinut tip $

---. Prezentarea intreprinderii"- enumirea- %ediul social- 4apital social şi acţionari- 3nregistrare- %curt istoric- 4onsideraţii succinte privind obiectivul de activitate, piaţa, concurenţa

-C. -nformaţii contabile"- =ugete şi conturi previzionale- Particularităţile sistemului contabil- Principiile contabile# permanenţe# comparabilităţi plurianuale

C. efinirea misiunii"- Natura misiunii" conturi anuale# conturi consolidate# previziuni etc.- lţi auditori, experţi sau cenzori cu misiuni în intreprindere

C-. %isteme şi domenii semnificative"- Prag de semnificaţie- 0uncţii şi conturi semnificative- >one de risc identificate- 4ontroale semnificative pe care ne putem spri9ini

C--. rientarea programului de lucru"- precierea controlului intern

- 7ucrări deosebite- 4onfirmări de obţinut (interne şi externe)- -nventare fizice- sistenţă de specialitate necesară (informatică, fiscalitate etc.)- ocumente de obţinut

C---. !cipa şi bugetul#

C-. Planificarea"

D



- +epartizarea lucrărilor - atele intervenţiilor pe etape- 7ista rapoartelor, scrisorilor de confirmare şi alte documente ce urmează a fi

emise (cu datele limită).

1. Ele"entele *r)(ante5 definiţie6 r)l6 !riterii de a*re!iere.Potrivit %tandardelor -nternaţionale de udit, elementele probante într$o misiune de audit (&auditevidence' sau &elEments probants') reprezintă informaţii obţinute de auditor pentru a a9unge laconcluzii pe care acesta îşi fondează opinia# aceste informaţii constau în documente 9ustificative şidocumente contabile care stau la baza situaţiilor financiare şi care sunt coroborate cu informaţii dinalte surse.!lementele probante sunt obţinute printr$o combinare adecvată a testelor de procedură cucontroalele substantive sau numai prin controalele substantive. 2estele de procedură sunt testele care permit obţinerea de elemente probante privind eficacitatea conceperii şi funcţionării sistemelor contabile şi de control intern. 4ontroalele substantive sunt controale proprii ale auditorului încontabilitatea intreprinderii şi constau în proceduri care urmăresc obţinerea elementelor probante prin care sunt detectate anomalii semnificative în situaţiile financiare# ele sunt de două tipuri"

- controale privind tranzacţiile, operaţiile şi soldurile conturilor#- proceduri analitice care constau în analiza tendinţelor şi ratiourilor (rapoartelor)semnificative, examenul variaţiilor şi examene de coerenţă cu alte informaţii.

3n funcţie de credibilitatea informaţiilor obţinute în etapele precedente, auditorul stabileşte programele de control a conturilor pe baza cărora să poată obţine elementele probante necesarefundamentării opiniei sale.ceastă etapă a misiunii are, deci, ca obiectiv reunirea elementelor probante pentru a putea exprimao opinie motivată asupra conturilor anuale, ceea ce presupune asigurarea respectării regulilor legaleşi regulamentare de către intreprindere şi anume"

- regulile de prezentare şi de evaluare stipulate în normele legale şi în cele profesionale#- reguli de prudenţă#- regulile referitoare la inventarieri#- reguli de ţinere a registrelor şi a contabilităţii#- existenţa activelor şi faptul că acestea aparţin intreprinderii#- pasivele patrimoniale, veniturile şi celtuielile privesc intreprinderea în cauză.

!lementele probante trebuie să îndeplinescă cumulativ două condiţii de calitate pentru a putea săstea la baza fondării unei opinii" să fie suficiente şi să fie 9uste (adecvate).4aracterul suficient se stabileşte în raport cu numărul de elemente probante colectate# caracterul 9ustse apreciază în raport cu gradul de adecvare, cu pertinenţa, fiabilitatea lor. 3n mod normal, auditorulconsideră necesar să se spri9ine pe elemente probante care nu sunt concludente prin ele însele, dar care contribuie la elaborarea convingerii sale. !l poate deseori să fie determinat să caute elemente probante de sursă sau natură diferită pentru a corobora o aceeaşi afirmaţie.!lementele probante trebuie, în ansamblul lor, să permită auditorului să$şi facă o opinie cu privire lasituaţiile financiare. 3n general, auditorul nu examinează totalitatea informaţiilor la care are acces pentru a$şi forma opinia, în măsura în care el poate a9unge la o concluzie cu privire la soldul unuicont, o categorie de operaţii sau un control intern, aplic*nd tenici de sonda9 bazate pe raţionament profesional sau eşantion statistic.0actorii care influenţează raţionamentul auditorului în legătură cu ceea ce constituie elemente probante suficiente cuprind"

- -mportanţa riscului de inexactitate# acest risc poate depinde de"• natura elementelor în cauză#

F



• adecvarea controlului intern#• natura activităţilor realizate#• existenţa unor situaţii susceptibile de a exercita o influenţă neobişnuită asupra

conducerii intreprinderii#• situaţia financiară a intreprinderii.

- -mportanţa relativă a elementului avut în vedere, ţin*nd seama de ansamblul informaţiilor bilanţului contabil.- !xperienţa căpătată în cursul unor auditări anterioare.- 4oncluziile procedurilor de audit, în special descoperirea eventuală a unor fraude sauerori.- 2ipul de informaţie disponibilă.

3n cazul obţinerii de elemente probante pornind de la testele de procedură, aspectele sistemelor contabile şi de control intern asupra cărora auditorul va str*nge elemente probante se referă la"

- conceperea sistemelor contabile şi de control intern# sunt aceste sisteme concepute de omanieră care să prevină sau să detecteze şi corecteze anomalii semnificativeG- funcţionarea sistemelor contabile şi de control intern# aceste sisteme au funcţionat de o

manieră satisfăcătoare pe toată perioadaG3n colectarea elementelor probante pornind de la procedurile de conformitate, auditorul se asigură de posibilitatea obţinerii unor afirmaţii în materie"

de existenţă" controlul intern existăG de eficacitate" controlul intern funcţionează eficaceG de permanenţă" controlul a funcţionat eficace pe toată perioada în cursul căreia auditorul

înţelege să se spri9ine pe elG3n cazul obţinerii de elemente probante pornind de la controalele substantive, auditorul trebuie sădetermine dacă elementele rezultate din aceste controale precum şi din testele de procedură suntsuficiente şi adecvate pentru a stabili dacă la elaborarea situaţiilor financiare de către conducereaîntreprinderii au fost întrunite criteriile următoare"

de existenţă: un element al activului sau pasivului există la un moment dat; de drepturi "i obligaţii: un element de activ este un drept al intreprinderii iar un

element de pasiv este o obligaţie pentru intreprinderea dată, la un moment dat; de apartenenţă $de realitate% tranzacţiile sau evenimentele se referă la intreprinderea

dată "i s!au produs n cursul perioadei respective; de exhaustivitate: activele, datoriile, tranzacţiile sau evenimentele au fost nregistrate

"i toate faptele importante au fost menţionate; de evaluare: nregistrarea unui activ sau a unei datorii s!a făcut la valoarea lor de

inventar; de măsurare: o operaţie sau un eveniment este nregistrată la valoarea sa de

tranzacţionare "i un venit sau o cheltuială aparţin perioadei;

de prezentare si publicitate: o informaţie este prezentată, clasată "i descrisă conformreferenţialului contabil aplicabil.bţinerea de elemente probante privind o informaţie dată, de exemplu, existenţa de stocuri, nuscuteşte obţinerea de elemente probante pentru o altă afirmaţie, de exemplu, evaluarea lor.uditorul poate obţine un grad de certitudine mai ridicat atunci c*nd elementele probante adunate,de origine şi de natură diferite, sunt concordante. 3n acest caz, auditorul poate obţine un grad decertitudine global superior celui pe care îl obţine din fiecare din elementele probante luate izolat.-nvers, atunci c*nd elementele probante obţinute din surse diferite nu sunt concordante între ele, poate fi necesară folosirea unor proceduri suplimentare în scopul rezolvării contradicţiei.

/6



2rebuie să existe un raport rezonabil între costul pentru obţinerea unor elemente probante şiutilitatea informaţiei obţinute. 4u toate acestea, dificultăţile şi costurile suportate pentru a controlaun element deosebit nu pot 9ustifica valabil, prin ele însele, omisiunea unei proceduri. )tunci c2nd auditorul are dubii legitime cu privire la o informaţie care prezintă o importanţăsemnificativă, el trebuie să se străduiască să obţină elemente probante suficiente pentru a elimina

aceste dubii. Dacă nu este n măsură să obţină aceste elemente probante suficiente, el nu trebuiesă formuleze o opinie fără rezervă.

12. Te9ni!a #)nda:ului.Hin*nd seama de numărul de operaţii efectuate de intreprindere, auditorul nu poate verifica integral,de exemplu, rula9ele sau soldurile unui cont. !l caută elementele probante pe un eşantion adecvat,utiliz*nd tenica sonda9ului cel mai bine adaptat fiecărei situaţii.%onda9ul este definit ca o tenică ce constă în selecţionarea unui anumit număr sau părţi dintr$omulţime, aplicarea la acestea a tenicilor de obţinere a elementelor probante şi extrapolarearezultatelor obţinute asupra eşantionului la întreaga masă sau mulţime. 2enica sonda9ului estereglementată de %tandardul -nternaţional de udit (-%) nr. ?:6.%onda9ele pe care le realizează auditorul în cursul misiunii sale sunt de două naturi diferite#

- în unele cazuri, în general cu ocazia verificării funcţionării controlului intern, auditorulcaută să demonstreze că elementele care constituie masa, mulţimea, prezintă o caracteristicăcomună (de exemplu, vizarea sau aprofundarea comenzilor cu ocazia cumpărărilor)#sonda9ele efectuate în astfel de cazuri sunt sonda9e asupra atribuţiilor#- în alte cazuri, în general cu ocazia controlului conturilor, auditorul caută să verificevaloarea dată unei mulţimi sau unei mase# acestea sunt sonda9e asupra valorilor.

uditorul poate folosi în general două tipuri de sonda9e" sonda9ul statistic şi sonda9ul nestatistic, bazat exclusiv pe experienţa sa profesională# acesta din urmă, însă, nu permite o extrapolareriguroasă a rezultatelor obţinute asupra eşantionului la întreaga masă sau mulţime. legerea întrecele două tipuri de sonda9e depinde de pregătirea profesională a auditorului şi de gradul decredibilitate pe care acesta doreşte să îl dea concluziilor sale.ricare ar fi însă tipul de sonda9, este important să fie respectate c*teva reguli riguroase privinddecizia asupra eşantionului şi parcurgerea unor etape obligatorii.eciziile prealabile executării sonda9ului pot fi prezentate scematic astfel"

4ontrolul întregiimase sau mulţimi

Nu Nu

%onda9e asupraansambluluimulţimii

efinireaobiectelor şialegereamulţimii(masei)

!ste suficientun control prin sonda9G

Iulţimeaconţineelemente ceieG

erificareaelementelor ceieestesuficientăG

J aJ

aJ

aJ

4ontrolul tuturor elementelor ceie

//



Nu

4ontrolul tuturor elementelor ceie plus sonda9eleasupra restuluimulţimii

14. Te9ni!a )(#er+0rii fii!e.bservarea fizică este mi9locul cel mai eficace de verificare a existenţei unui activ, însă ea nu aducedec*t o parte din elementele probante necesare şi anume numai existenţa bunului respectiv# celelalteelemente probante ca# proprietatea asupra bunului,valoarea atribuită etc. trebuie verificate prin altetenici.cţiunile întreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de exemplu, au ca obiectiv asigurareacă"

- intreprinderea a prevăzut mi9loace corespunzătoare care permit recenzarea activelor încondiţii de fiabilitate# această fază a intervenţiei constă în studierea procedurilor de

inventariere şi se situează deci înaintea inventarierii propriuzise#- aceste mi9loace sunt puse în aplicare în mod satisfăcător# această fază constă în verificareafaptului că persoanele însărcinate cu inventarierea aplică în mod corect procedurile şi sesituează în timpul inventarierii propriu$zise#- lucrările de inventariere au fost corect exploatate (valorificate)# această fază constă în acontrola dacă cantităţile recente sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei stocurilor şi sesituează deci după inventarierea propriu$zisa.

17. C)nfir"area e/tern0 ;dire!t0<.!ste o procedură care constă în a cere unui terţ av*nd legături de afacere cu intreprinderea verificată,să confirme direct auditorului informaţiile privind existenţa operaţiilor, a soldurilor etc. uditorulare latitudinea de a determina condiţiile şi întinderea acestei proceduri.Procedura se demarează cu acordul conducerii intreprinderii supusă controlului# dacă aceasta nu searată favorabilă pentru o astfel de procedură, auditorul se poate găsi în una din următoarele douăsituaţii"

$ sau consideră că tenicile compensatorii de control îi aduc elemente suficiente de probă#$ sau consideră că alte controale nu$l conduc la elemente probante faţă de limitele impusede conducerea intreprinderii, care va suporta consecinţele necesare cu privire la certificare.

%tandardul -nternaţional de udit (-%) nr. ?6? defineşte principalele cazuri în care auditorul areobligaţia să procedeze la folosirea tenicii confirmării directe"

- confirmarea unor cauze în baza cărora s$au realizat unele tranzacţii#- confirmarea de către bănci a soldurilor conturilor şi alte informaţii considerate necesare#- confirmarea conturilor de clienţi şi debitori#- confirmarea stocurilor în depozite vamale, în consignaţie şi alte stocuri la terţi#- valori imobiliare cumpărate prin intermediari financiari#- împrumuturi de la terţi#- confirmarea soldurilor costurilor de furnizori şi creditori.

4onfirmarea poate să fie pozitivă, atunci c*nd terţul solicitat îşi exprimă acordul asupra informaţiei primită sau furnizează ciar el informaţia, sau negativă, atunci c*nd terţului solicitat - se cere să nurăspundă dec*t în cazul în care nu este de acord cu informaţia care i s$a prezentat.uditorul trebuie să ia în consideraţie orice fapt de natură să pună în discuţie fiabilitatea răspunsuluiobţinut la cererea de confirmare externă (directă).

/1



Procedurile şi principiile fundamentale, precum şi modalităţile lor de aplicare, în legătură cuutilizarea de către auditor a procedurii confirmării externe (directe) ca mi9loc de obţinere aelementelor probante, sunt reglementate prin %tandardul -nternaţional de udit (-%) nr.?6?,aplicabil începănd cu auditul situaţiilor financiare ale anului 166/.

$8. E/a"enul #ituaţiil)r finan!iare.%ituaţiile financiare (bilanţ, contul de profit şi pierdere şi celelalte componente) constituiedocumente de sinteză a contabilităţii asupra cărora auditorul îşi exprimă opinia.4ontroalele efectuate asupra conturilor i$au permis auditorului să obţină unele elemente probante pe baza cărora să tragă concluzii cu privire la diferite posturi şi rubrici din situaţiile financiare.Pentru a$şi putea exprima opinia, auditorului trebuie să confirme că situaţiile financiare sunt în acordcu concluziile sale şi că ele reflectă corect deciziile conducerii intreprinderii şi dau o imagine fidelăactivităţii şi situaţiei financiare a intreprinderii. &xamenul situaţiilor financiare are ca obiect verificarea:

- faptului că bilanţul, contul de profit "i pierdere "i celelalte componente ale situaţiilor financiare sunt coerente, concordă cu datele din contabilitate, sunt prezentate conform

principiilor contabile "i reglementărilor n vigoare "i ţin cont de evenimentele posterioaredatei de nchidere;- faptului că anexele comportă toate informaţiile de importanţă semnificativă asuprasituaţiei patrimoniale, financiare "i rezultatele obţinute.

Te9ni!ile de e/a"inare se bazează pe"- stabilirea ratiourilor obi"nuite de analiză financiară "i compararea lor cu cele aleexerciţiilor precedente "i ale sectorului de activitate;- comparaţiile ntre datele reie"ite din situaţiile financiare "i datele anterioare, posterioare "i previziunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare;- compararea n procent faţă de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit "i pierdere.

Kn obiectiv central al examinării situaţiilor financiare îl constituie verificarea dacă acestea dau oimagine fidelă clară şi completă"

- poziţiei financiare intreprinderii#- rezultatelor financiare#- situaţiei financiare.

3n cadrul acţiunilor de verificare a bilanţului contabil, auditorul îşi divizează diligenţele verific*nd şisatisfacerea unor reguli generale şi particulare.Reguli generale5

- bilanţul contabil este ntocmit conform normelor contabile n vigoare;- bilanţul contabil este ntocmit sub o formă comparativă;- elementele de activ "i pasiv sunt evaluate separat fără să se opereze compensaţii;- bilanţul de deschidere corespunde cu bilanţul de nchidere al exerciţiului precedent.

Reguli *arti!ulare. uditorul verifică modul de înregistrare a" $Lbilant - capitalurilor proprii#- împrumuturi şi datorii asimilate#- imobilizări#- stocuri şi producţie în curs de execuţie#- conturile de terţi#- conturile de provizioane#- conturile de trezorerie.

3n legatură cu rezultatul exerciţiului , auditorul "

/:



- examinează unele conturi de celtuieli#- examinează bazele de impozitare stabilite în materie de taxe şi impozite asupra conturilor de venituri#- examinează situaţia comparativă a diverselor conturi de venituri şi celtuieli.

3n legatură cu anexele la situaţiile financiare, auditorul examinează informaţiile furnizate de

acestea, analiz*nd în mod deosebit"- evoluţia conturilor prezentate de aceste anexe#- respectarea modului şi metodelor de evaluare a posturilor din bilanţ şi din contul de profitşi pierdere#

metodele utilizate pentru calculul amortizării şi provizioanelor şi fundamentarea lor

$1. Ele"entele *)#teri)are în!9iderii e/er!iţiului.%tandardul -nternaţional de 4ontabilitate (-%) nr. /6 stabileşte tratamentul în situaţiile financiare aevenimentelor favorabile şi nefavorabile care survin după data înciderii exerciţiului, care pot fi dedouă tipuri"

- evenimente care furnizează informaţii în legătură cu fapte care existau la data încideriiexerciţiului# sunt acele evenimente care aduc o mai amplă confirmare a circumstanţelor existente la data înciderii#- evenimente care furnizează informaţii bazate pe fapte survenite după data încideriiexerciţiului# sunt evenimente care indică circumstanţe noi, apărute după data înciderii.

%tandardul -nternaţional de udit (-%) nr. ?@6 stabileşte obligaţiile pentru auditor de a lua înconsiderare incidenţele evenimentelor posterioare înciderii exerciţiului, at*t asupra situaţiilor financiare c*t şi asupra raportului său, disting*ndu$se trei etape"

- fapte descoperite p2nă la data raportului de audit;- fapte descoperite după data raportului de audit, dar naintea publicării situaţiilor financiare; fapte descoperite după publicarea situaţiilor financiare

$$. R)lul i i"*)rtanţa d)#arului e/er!iţiului.osarul exerciţiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a căror utilitate nu depăşeşte exerciţiulcontrolat# el permite ansamblarea tuturor lucrărilor, de la organizarea misiunii la sinteză şiformularea raportului.osarul exerciţiului este indispensabil pentru"

- mai buna organizare şi control ale misiunii#- documentarea lucrărilor efectuate, deciziilor luate şi asigurarea că programul s$a derulatfără omisiuni#- înlesnirea muncii în ecipă şi supervizarea lucrărilor date la colaboratori#- 9ustificarea opiniei emise şi redactarea raportului.

$&. R)lul i i"*)rtanţa d)#arului *er"anent.Knele informaţii şi documente primite sau analizate în cursul diferitelor etape ale misiunii pot fifolosite pe toată durata mandatului. !le nu au deci nevoie să fie cercetate în fiecare an. 4lasarea lor într$un dosar separat, dosarul permanent, permite utilizarea lor ulterioară după aducerea sa la zi.osarul permanent permite deci evitarea repetării în fiecare an a unor lucrări şi transmiterea de la unexerciţiu la altul a elementelor de recunoaştere a intreprinderii.

$'. Stru!tura d)#arului e/er!iţiului.

/;



osarul exerciţiului este bine să fie împărţit pe secţiuni (părţi) pentru a uşura utilizarea sa. 3n generalse foloseşte o împărţire în /6 secţiuni (părţi) simbolizate de la la M, astfel"

- ! (dosarul exerciţiului, %ecţiunea ) intitulată &cceptarea misiunii'#- != (dosarul exerciţiului, %ecţiunea =) intitulată &%inteza misiunii şi rapoarte'#- !4 (dosarul exerciţiului, %ecţiunea 4) intitulată &rientare şi planificare'#-

! (dosarul exerciţiului, %ecţiunea ) intitulată &!valuarea riscului legat de control'#- !! (dosarul exerciţiului, %ecţiunea !) intitulată &4ontroale substantive'#- !0 (dosarul exerciţiului, %ecţiunea 0) intitulată &Ktilizarea lucrărilor altor profesionişti'#- !< (dosarul exerciţiului, %ecţiunea <) intitulată &erificări şi informaţii specifice'#- ! (dosarul exerciţiului, %ecţiunea ) intitulată &7ucrările de sf*rşit de misiune'#- !- (dosarul exerciţiului, %ecţiunea -) intitulată &-ntervenţii cerute prin reglementăridiverse'#- !M (dosarul exerciţiului, %ecţiunea M) intitulată &4ontrolul conturilor consolidate'#

$,. Stru!tura d)#arului *er"anent.osarul permanent se organizează în secţiuni (părţi) care uşurează clasarea documentelor şiconsultarea lor. 0iecare secţiune poate fi materializată printr$un despărţitor comport*nd un sumar alconţinutului. Hinerea la zi se efectuează pe sumar, indic*nd data introducerii documentului.osarul permanent se subdivide în sapte secţiuni pentru a facilita lectura şi controlul din parteaorganismului profesional, după cum urmează"

- P (dosarul permanent, %ecţiunea ) intitulată &<eneralităţi'#- P= (dosarul permanent, %ecţiunea =) intitulată &ocumente privind controlul intern'#- P4 (dosarul permanent, %ecţiunea 4) intitulată &%ituaţii financiare şi rapoarte privindexerciţiile precedente'#- P (dosarul permanent, %ecţiunea ) intitulată &nalize permanente'#- P! (dosarul permanent, %ecţiunea !) intitulată &0iscal şi social'#- P0 (dosarul permanent, %ecţiunea 0) intitulată &Muridice'#- P< (dosarul permanent, %ecţiunea <) intitulată &-ntervenţii externi'#

$. Ele"entele de (a0 ale ra*)rtului de audit într=) "i#iune de audit #tatutar.+aportul unei misiuni de audit de bază trebuie să conţină în mod obligatoriu următoarele elementede bază" titlul, destinatarul, paragraful introductiv, paragraful cuprinz*nd natura şi întinderealucrărilor de audit, paragraful opiniei, semnătura, adresa şi data raportului.

$2. 3*inia defa+)ra(il05 ")ti+e6 ")d de *reentare. astfel de opinie datorată de exemplu dezacordului asupra principiilor contabile, se poate prezentaastfel"&stfel, cum este explicat în nota &C', nu s$au constatat amortismente în situaţiile financiare.ceastă practică nu este, în opinia noastră, în acord cu Normele de amortizare a capitaluluiimobilizat în active corporale. 4eltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear şi a unei cotede O. pentru clădiri şi O. pentru utila9e, trebuia să se ridice la suma de O., pentru exerciţiulînceiat la :/ decembrie 166O . 3n consecinţă, amortismentele cumulate trebuiau să se ridice la O.mil. lei, iar pierderea exerciţiului şi pierderile cumulate la O. mil. lei.upă părerea noastră, datorită incidenţei faptelor menţionate în paragraful precedent, situaţiilefinanciare nu dau o imagine fidelă situaţiei financiare a societăţii la :/ decembrie 166O, contului de profit şi pierdere, pentru exerciţiul înceiat la această dată, şi nu sunt conforme cu prevederile legaleşi statutare.'

/?



$4. I"*)#i(ilitatea e/*ri"0rii unei )*inii5 ")ti+e6 ")d de *reentare. astfel de opinie datorată limitării întinderii lucrărilor se poate prezenta astfel"&Noi nu am fost în măsură să asistăm la inventarul fizic, nici să procedăm la confirmarea directă aconturilor de clienţi, din cauza limitării întinderii lucrărilor noastre, impusă de către direcţiune.v*nd în vedere importanţa faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimăm opinia asupra conturilor

anuale.'$7. 3*inia !u reer+e5 ")ti+e6 ")d de *reentare.+ezervele se prezintă înaintea paragrafului de opinie. 3n astfel de cazuri, paragraful opiniei seformulează astfel"!xemplu de rezerve datorate limitării întinderii lucrărilor"&Noi nu am putut asista la inventarul fizic din :/ decembrie 166O, căci noi am fost desemnaţiauditori ulterior acestei date. Hin*nd seama de natura documentelor contabile ale societăţii, noi am putut controla cantităţile prin alte proceduri.upă părerea noastră, cu excepţia incidenţei a9ustărilor care ar fi putut fi necesare, dacă noi am fi putut efectua controlul fizic al cantităţilor, situaţiilor financiare dau o imagine fidelă poziţiei şisituaţiei financiare a societăţii la :/ decembrie 166O, c*t şi contului de profit şi pierdere pentruexerciţiul înceiat la această dată şi sunt conforme cu prevederile legale şi statutare'.!xemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entităţii auditate"&stfel, cum este explicat în nota &C' anexată, nu s$au constatat amortismente în situaţiilefinanciare. ceastă practică nu este, în opinia noastră, în acord cu Normele de amortizare acapitalului imobilizat în active corporale. 4eltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear şi alunei cote de O. pentru clădiri şi O. pentru utila9e, trebuie să se ridice la suma de O. pentruexerciţiul înceiat la :/ decembrie 166O . 3n consecinţă, amortismentele cumulate trebuie să seridice la O. mil. lei, iar pierderile exerciţiului şi pierderile cumulate la O. mil. lei.upă părerea noastră, cu excepţia incidenţei asupra conturilor anuale, a faptelor menţionate în paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine fidelă poziţiei şi situaţiei financiare a societăţiila :/ decembrie 166O, c*t şi contului de profit şi pierdere pentru exerciţiul înceiat la această dată,şi sunt conforme cu prevederile legale şi statutare.'

&8. 3*inia f0r0 reer+e5 #e"nifi!aţie6 ")d de *reentare.&upă părerea noastră, conturile anuale dau o imagine fidelă (sau prezintă în mod sincer, în toateaspectele lor semnificative), poziţiei şi situaţiei financiare a societăţii la :/ decembrie 166O precumşi rezultatelor acestor operaţii şi fluxurilor de trezorerie pentru exerciţiul încis la această dată, înconformitate cu normele internaţionale (sau naţionale) de contabilitate'.

&1. 3*inia f0r0 reer+e dar !u un *aragraf de )(#er+aţii5 #e"nifi!aţie6 ")d de *reentare.3n unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adăug*nd un paragraf de observaţii al căruiobiectiv este de a lămuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expus de o manierădetaliată în anexă. dăugarea unui astfel de paragraf nu afectează opinia auditorului# aceasta sesituează de preferinţă după paragraful de opinie şi precizează, în general, că acesta nu constituie orezervă.cest tip de opinie se formulează atunci c*nd apar elemente care însă nu afectează opiniaauditorului# paragraful de observaţii se situează, de regulă, după paragraful de opinie.0orma de prezentare a paragrafului de opinie în acest caz este următoarea"&0ără să exprimăm o rezervă asupra situaţiil#or financiare, noi atragem atenţia asupra notei &C' dinanexă. %ocietatea face obiectul unui proces în care este acuzată de infracţiune în utilizarea brevetelor şi în care i se pretinde vărsarea redevenţelor şi daunelor de interese# societatea a anga9at o contra$

/@



acţiune şi audierile preliminare, c*t şi procedurile 9uridico$administrative ale celor două acţiuni suntîn curs. +ezultatul final al acestei afaceri nu poate, în prezent, să fie determinatşi, în consecinţă, nuau fost constituite provizioane pentru acoperirea celtuielilor care ar putea să rezulte'.

&$. Paragraful )*iniei5 ti*uri de )*inie.

3ntr$o misiune de audit de bază există două forme de exprimare a opiniei asupra situaţiilor financiarecare au aceeaşi valoare" &dau o imagine fidelă' sau &prezintă în mod sincer în toate aspectele lor semnificative'.!xiztă ; tipuri de opinie"- opinia fără rezerve#- opinia cu rezerve#- opinia defavorabilă#- imposibilitatea de a exprima o opinie.

&&. Paragraful *ri+ind natura i întinderea lu!r0ril)r de audit.cest paragraf cuprinde referenţialul de audit utilizat, respectiv %tandardele -nternaţionale de uditsau norme şi practici naţionale, precum şi descrierea lucrărilor de către auditor.+aportul auditorului trebuie să descrie întinderea lucrărilor de audit, indic*nd că ele au fostîndeplinite conform %tandardelor -nternaţionale de udit sau conform normelor sau practicilor naţionale.&3ntinderea lucrărilor' dă posibilitatea pentru auditor să pună în operă procedurile de audit 9udecateca necesare în condiţiile concrete date. 4ititorul are în fapt nevoie să se asigure că auditul a fostfăcut conform normelor şi practicilor în materie# dacă aceasta nu rezultă în mod clar, se presupunecă normele şi practicile utilizate sunt cele din ţara indicată prin adresa auditorului.+aportul trebuie să precizeze că auditul a fost planificat şi executat de o manieră care să asigure înmod rezonabil că situaţiile financiare nu comportă anomalii semnificative.+aportul de audit trebuie să descrie auditul, ca presupun*nd"

- examenul, pe bază de sonda9e, a elementelor probante care 9ustifică sumele şi informaţiileconţinute în situaţiile financiare#- evaluarea principiilor şi metodelor contabile folosite pentru elaborarea situaţiilor financiare#- evaluarea estimărilor semnificative făcute de conducere pentru a stabili situaţiilefinanciare#- revederea prezentării de ansamblu a situaţiilor financiare.

+aportul trebuie să indice că auditul efectuat furnizează o bază rezonabilă a expresiei de opinie.cest paragraf poate, de exemplu, avea formularea următoare"&Noi am realizat auditul conform %tandardelor -nternaţionale de udit (sau se poate face referire lanormele sau practicile naţionale).ceste standarde (norme) precizează că auditul nostru trebuie să fie planificat şi realizat în scopul dea obţine o asigurare rezonabilă că, situaţiile financiare nu comportă anomalii semnificative. Kn auditconstă în a exprima, pe bază de sonda9e, elementele probante care să 9ustifice sumele şi informaţiileconţinute în situaţiile financiare# el constă, de asemenea, în a evalua principiile şi metodele contabilefolosite şi estimările semnificative făcute de către conducerea entităţii, pentru înciderea situaţiilor financiare, c*t şi în a efectua o revedere a prezentării de ansamblu a acestora.!stimăm că auditul efectuat furnizează o bază rezonabilă a exprimării opiniei noastre.'

&'. Paragraful intr)du!ti+ al ra*)rtului de audit #tatutar.

/B



cest paragraf cuprinde identificarea situaţiilor financiare auditate precum şi o menţiune aresponsabilităţilor conducerii entităţii auditate şi ale auditorului.+aportul de audit trebuie să identifice situaţiile financiare ale entităţii, care au făcut obiectulauditului, c*t şi data şi perioada acoperite prin aceste documente.+aportul trebuie să menţioneze că situaţiile financiare sunt în sarcina (responsabilitatea) conducerii

entităţii şi că responsabilitatea auditorului este ca, pe baza auditului efectuat, să exprime o opinieasupra acestor situaţii financiare.%ituaţiile financiare constituie reprezentarea faptelor de către conducere. Pregătirea lor presupune cădirecţiunea face estimări contabile şi aduce 9udecăţi care au o incidenţă semnificativă, că eastabileşte principiile şi metodele contabile potrivite, care trebuie să fie utilizate pentru pregătireasituaţiilor financiare. impotrivă, responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situaţiifinanciare, înc*t să poată exprima asupra acestora o opinie.cest paragraf poate, de exemplu, avea formularea următoare"&Noi am procedat la auditarea situaţiilor financiare ale societăţii &C', înceiate la :/ decembrie166O, aşa cum sunt prezentate în anexele la prezentul +aport. ceste situaţii financiare au foststabilite sub responsabilitatea conducerii entităţii. +esponsabilitatea noastră este, ca pe bazaauditului nostru, să exprimăm o opinie asupra acestor conturi anuale'.

&,. C)nţinutul ra*)rtului de audit.+aportul de audit trebuie să conţină"

- relaţia contractuală de executare a misiunii de audit#- observaţiile reieşite din diverse verificări#- informaţiile a căror menţiune în raport este prevăzută expres de lege#- oferirea garanţiei pentru acţionari şi terţi că un personal calificat a obţinut asigurarea căsituaţiile financiare oferă o imagine fidelă, clară şi completă poziţiei financiare, performanţelor şi situaţiei financiare generale a intreprinderii#- menţiunea că situaţiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit.

in raportul de audit trebuie să rezulte în mod clar"- menţionarea responsabilităţilor pentru auditor şi pentru conducerea intreprinderii#- descrierea obiectivelor şi natura misiunii de audit#- situaţiile care fac să apară incertitudini#- natura şi locul observaţiilor în raport.

&. R)lul ra*)rtului de audit.%tandardul -nternaţional de udit (-%) nr. B66 stabileşte procedurile şi principiile fundamentale şimodalităţile lor de aplicare cu privire la forma şi conţinutul raportului auditorului independent emis pe baza concluziilor rezultate din auditarea situaţiilor financiare ale unei entităţi (misiunea de bază).4ele mai multe din prevederile acestui standard pot fi adaptate la rapoartele emise şi în cazul unor misiuni de audit diferite de misiunea de bază.+aportul de audit are un triplu rol"

- instrument de comiunicare cu utilizatorii situaţiilor financiare emise de entitatea auditată,respectiv cu publicul, precum şi cu acţionarii pentru decizii economice#- instrument de confirmare a încrederii publicului şi acţionarilor în situaţiilor financiare prezentate de o entitate#- instrument de identificare a responsabilităţilor pentru auditor şi pentru conducerea entităţiiauditate.

+ăspunderea conducerii entităţii auditate se referă la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare.+esponsabilităţile auditorului sunt de trei naturi"

/D



• responsabilitatea de bază# pentru opinia sa în legătură cu situaţiile financiare auditate#• responsabilităţi secundare care au următoarele caracteristici" rezultă din texte de legi,reglementări diverse sau norme ale organismului profesional# nu necesită tenici şi proceduri diferite de cele folosite pentru misiunea de audit de bază# nu presupuneexprimarea unei opinii distincte (opinia este implicită ca, de exemplu, răspunsul la obligaţia

legală de verificare dacă registrele contabile au fost ţinute corect şi la zi)#• responsabilităţi adiţionale care au următoarele caracteristicii" rezultă din texte de legi şialte reglementări, pot fi abordate tenici şi proceduri care nu sunt obligatorii pentrumisiunea de bază# presupun exprimarea în mod explicit a unei opinii sau concluzii#raportarea se poate face separat sau poate fi integrată în raportul de audit (în cuprins sau înanexe la acesta). e exemplu, conformitatea cu unele reglementări specifice (piaţa decapital, bănci, asigurări etc.) sau raportul asupra controlului intern.

&2. Care #unt n)r"ele de referinţ0 în auditul #ituaţiil)r finan!iare%3n auditul situaţiilor financiare ale unei entităţi sunt folosite două categorii de norme de referinţă"norme contabile şi norme de audit.

&4. Ce #unt i !e r)l :)a!0 n)r"ele de audit% Normele (standardele) de audit reprezintă un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionalăla care se referă auditorul pentru calificarea muncii sale. cestea pot fi"

- %tandardele -nternaţionale de udit (-%), Practicile -nternaţionale de udit (-P%),%tandardele -nternaţionale privind nga9amentele de +evizuire (-%+!), %tandardele-nternaţionale privind nga9amentele de sigurare (-%!), %tandardele -nternaţionale pentru Iisiuni 4onexe (-%+%) emise de 4onsiliul pentru %tandarde de udit şi sigurări(-%=) din cadrul 0ederţiei -nternaţionale a 4ontabililor (-04)#- normele naţionale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate îndomeniu.

Normele de audit permit terţilor să aibă asigurarea că opinia auditorului va fi emisă în funcţie decriterii de calitate omogene# ele permit însă şi auditorului să definească scopurile pe care le are deatins prin punerea în lucru a celor mai potrivite tenici. Normele de audit se clasifică în trei categorii, acoperind întreaga activitate a auditorului"

- norme profesionale de lucru#- norme de raportare#- norme generale de comportament.

N3RME DE RE-ERIN>? @N AUDIT

I. N)r"e *r)fe#i)nale delu!ru N3RME DE AUDIT

orientarea şi planificarea aprecierea controlului intern obţinerea elementelor probante documentarea lucrărilor etc.

nsamblu de regulidefinite de o autoritate profesională la care sereferă auditorul, pentrucalificarea muncii sale

/F



N3RMEC3NTABILE%unt comune la toţi ceicare"

II. N)r"e de ra*)rtare

stabilesc

controleazăutilizează

opinii fără rezerve

conturile opinii cu rezerve opinie defavorabilă imposibilitatea exprimării uneiopinii

Terţil)r Audit)rului

III. N)r"e generale de !)"*)rta"ent*r)fe#i)nal

e a aveaasigurareacă

efinireascopurilor de

independenţă opinia va

fi

atins prin

competenţă emisă în punerea în secret profesional funcţie de lucru a calitatea muncii criterii de tenicilor acceptarea şi respectareamisiunilor

calitate potrivite

etc. omogene

Normele (standardele) contabile(GQG) reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesiocare se refera auditorul pentru calificarea muncii sale.

Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in functie de cricalitate omogene# ele permit auditorului si sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea in celor mai potrivite tenici.

&7. Ce #unt i !e r)l au n)r"ele !)nta(ile% Normele (standarde) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniulcontabilităţii care sunt, de regulă, organisme de interes public, autonome. Normele contabile sunt comune şi obligatorii pentru toţi cei care stabilesc, controlează şi utilizeazăsituaţiile financiare. !ntităţile care au obligaţia de a stabili situaţii financiare sunt cele prevăzute laart. / din 7egea 4ontabilităţii. 4ei care controlează sunt prevăzuţi prin legislaţia fiecărei ţări(auditori, cenzori) şi au ca referinţă în activitatea lor normele contabile.%ituaţiile financiare sunt destinate să satisfacă nevoile comune de informaţii ale unei game largi deutilizatori. Pentru mulţi utilizatori aceste situaţii financiare constituie singura sursă de informaţiicomplementare care să le satisfacă nevoile.ceste situaţii financiare trebuie să fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referinţeleurmătoare"

- standarde internaţionale de raportare financiară#- standarde sau norme contabile naţionale#- alte referinţe contabile bine precizate şi recunoscute, aplicate pentru elaborarea şi prezentarea situaţiilor financiare.

16



Normele contabile internaţionale sunt stabilite de -%40 (0undaţia 4omitetului pentru %tandarde-nternaţionale de 4ontabilitate) şi sunt denumite generic %tandardele -nternaţionale de +aportare0inanciară (-0+%) care cuprind"

- %tandardele -nternaţionale de +aportare 0inanciară emise de -%= (-0+%)#- %tandardele -nternaţionale de 4ontabilitate (-%)#-

standardele de interpretare emise de %-4 sau -0+-4#- alte documente emise de -%=, %-4 sau -0+-4.

Norma contabila reprezinta o regula sau mai multe reguli constituite ca sistem de referinta pentru productia de informatii contabile si validarea sociala a situatiilor financiare (rapoarte financiare, doc.ctb de sinteza sau bilant contabil). Rolul normelor contabile: este de a asigura comparabilitatea in timp si spatiu a relevantei sicredibilitatii a informatiilor contabile.

'8. Ce e#te i !u" #e deter"in0 *ragul de #e"nifi!aţie% 3n general, prin prag de semnificaţie se nţelege nivelul, mărimea unei sume peste care auditorul

consideră că o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea "i sinceritateasituaţiilor financiare, c2t "i imaginea fidelă a rezultatului, a situaţiei financiare "i a patrimoniului intreprinderii.ltfel spus, pragul de semnificaţie reprezintă ceea ce în contabilitatea anglo$saxonă poartădenumirea de materialitate, adică nivelul de eroare sub care înţelegerea şi interpretarea situaţiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. e exemplu, diferenţa dintre un profit net de ;FFmii lei şiunul de ?66 mii lei nu pare să influenţeze evaluarea unei societăţi comerciale, în timp ce două cifrealternative de 1?6 mii lei şi ?66 mii lei par să fie substanţial diferite şi probabil vor duce la oevaluare destul de diferită a societăţii.7a începutul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificaţie este necesar pentru a determinadomeniile şi sistemele semnificative.3n cursul misiunii, pragurile de semnificaţie determinate pentru controlul fiecărei secţiuni dinsituaţiile financiare permite orientarea programelor de muncă spre riscurile existente, prin stabilireamai corectă a eşantioanelor de control# aceasta evită anga9area în lucrări care nu vor servi lafundamentarea opiniei asupra situaţiilor financiare. ceste praguri sunt, în general, inferioare pragului global pentru a ţine cont de cumulul posibil al erorilor constatate.7a sf*rşitul misiunii, pragul global permite auditorului să aprecieze dacă erorile constatate trebuie săfie cori9ate sau să facă obiectul unei menţiuni în raport, dacă intreprinderea refuză să le cori9eze.4a urmare, stabilirea unor praguri de semnificaţie permite:

- orientarea mai bună "i planificarea misiunii;- evitarea lucrărilor inutile;- 'ustificarea deciziilor referitoare la opinia emisă.

Pentru determinarea pragului de semnificaţie pot fi utilizate diferite elemente de referinţă"capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc. Definirea pragului de semnificaţie permite auditorului ncă de la nceputul activităţii $misiunii%sale să aprecieze mai bine sistemele "i conturile susceptibile să conţină erori sau inexactităţi semnificative, iar la sf2r"itul misiunii să aprecieze dacă anomaliile pe care le!a descoperit trebuiesă fie corectate n cadrul exerciţiului, n scopul de a putea emite o opinie fără rezerve.Knele circumstanţe particulare trebuie avute în vedere la determinarea pragului de semnificaţie"

- existenţa unor prevederi legale, statutare sau contractuale#- evoluţia importantă de la un an la altul a unor posturi#- capitaluri proprii sau rezultate anormale.

1/



-nformatiile sunt semnificative daca omisiunea sau declararea lor eronata ar putea influenta deciziileeconomice ale utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare.

+"Pragul de semnificatie" &depinde de marimea elementului sau a erorii, 9udecate in impre9urarilespecifice ale omisiunii sau declararii eronate. Pragul de semnificatie ofera mai degraba o limita,

decat sa reprezinte o carecteristica calitativa primara pe care informatia trebuie sa o aiba pentru a fiutila'.uditorul impune un nivel acceptabil al pragului de semnificatie astfel incat sa poata detecta din punct de vedere cantitativ informatiile eronate semnificative.Pragul de semnificatie trebuie luat in considerare de auditor atunci cand"

se determina natura, durata si intinderea procedurilor de audit, si se evalueaza efectele informatiilor eronate.

'1. Ri#!ul de audit5 !)"*)nente i relaţiile între a!e#tea.+iscul de audit reprezintă riscul ca auditorul să exprime o opinie incorectă prin faptul că erorisemnificative există în situaţiile financiare. !l se divide în trei" riscul inerent (+-), riscul legat de

control (+4) şi riscul de nedetectare (+N). +elaţia dintre acestea se poate prezenta sub formaurmătoare" 4) 5 4i x 46 x 4*

Ri#!ul de audit este riscul ca auditorul sa exprime o opinie de audit incorecta atunci cand existaerori semnificative in sit. fin.+iscul de audit cuprinde trei componente" riscul inerent, riscul de control si riscul de nedetectare.tunci cand se dezvolta modul de abordare al auditului, auditorul considera evaluarea preliminara ariscului de control ( impreuna cu evaluarea riscului inerent), pentru a determina riscul de nedetectareadecvat la acceptarea asertiunilor privind situatiile financiare si pentru a determina natura, durata siintinderea procedurilor de fond in cazul unor astfel de asertiuni.

'$. Ce e#te ri#!ul legat de !)ntr)l%+iscul legat de control constă în faptul că o eroare semnificativă în cont sau într$o categorie deoperaţiuni, izolată sau împreună cu alte solduri de cont sau categorii de operaţiuni, nu este nici prevenită, nici descoperită şi corectată prin sistemul contabil şi de control intern utilizate.+iscul legat de control nu poate fi în întregime eliminat, av*nd în vedere limitele inerente oricăruisistem contabil şi de control intern. 3n general, auditorul fixează un nivel ridicat al riscului legat de control, atunci c2nd:

- sistemele contabile "i de control intern nu sunt aplicate corect;- sistemul contabil "i de control intern al intreprinderii sunt considerate ca insuficiente.

4*nd evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus, auditorul va trebui să documentezeelementele pe care se spri9ină în concluziile sale.

+iscul legat de control reprezinta riscul ca o eroare aparuta in soldul unui cont sau intr$o categoriede tranzactii, si care poate fi semnificativa fie in cazul in care este izolata, fie daca este cumulata cuerori din alte solduri sau categorii sa nu fie prevenita, detectata sau corectata la timp prinintermediul sistemului contabil si de control intern.

'&. Ce e#te ri#!ul inerent%+iscul inerent constă în posibilitatea ca soldul unui cont sau că o categorie de operaţiuni săcomporte erori semnificative, izolate sau împreună cu erorile din alte conturi sau categorii de

11



operaţiuni, datorită unui control intern insuficient. Pentru a evalua riscul inerent, auditorul recurge la 9udecăţi profesionale bazate pe evaluarea unor factori ca"

- experienţa şi cunoştinţele cadrelor de conducere, eventualele scimbări intervenite încursul exerciţiului la nivelul conducerii#- presiuni exercitate asupra conducerii şi alte împre9urări de natură a incita la prezentarea

unor situaţii financiare inexacte (număr mare de intreprinderi falite în sectorul de activitate)#- natura activităţilor desfăşurate de intreprindere (uzura morală a tenologiei,ecipamentelor, produselor şi serviciilor, structuri neadecvate)#- factori influenţ*nd sectorul din care face parte intreprinderea" condiţii economice şiconcurenţiale, inovaţii tenologice, evoluţia cererii şi practicile contabile#- situaţii financiare care pot să conţină anomalii" conturi conţin*nd a9ustări privindexerciţiile anterioare sau estimări#- vulnerabilitatea activelor la pierderi sau deturnări#- înregistrarea unor operaţiuni neobişnuite şi complexe, mai ales la sf*rşitul exerciţiului.

+iscul inerent reprezinta posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tranzactii sa comporteerori ce pot fi semnificative, fie ca sunt luate in considerare in mod individual, fie cumulate cu eroridin alte solduri sau categorii de tranzactii, presupunand ca nu a existat un sistem de control intern.

''. Ce e#te ri#!ul de nedete!tare%+iscul de nedescoperire constă în faptul că controalele declanşate de auditori nu reuşesc sădescopere o eroare semnificativă în soldul unui cont sau într$o categorie de operaţiuni, izolată sauîmpreună cu alte solduri sau categorii de operaţiuni. Nivelul riscului de nedetectare depinde de controalele proprii ale auditorului# riscul de nedetectarenu poate fi eliminat în totalitate, oricare ar fi tenicile şi procedurile folosite de auditor.!xistă anumite relaţii între cele trei componente ale riscului de audit.+iscul de nedetectare este invers proporţional cu cumulul riscurilor inerente şi riscurile legate decontrol. e exemplu, dacă riscurile inerente şi cele legate de control sunt ridicate, trebuie fixat unnivel al riscului de nedetectare redus, astfel înc*t să fie redus c*t mai mult riscul de audit şi, invers,dacă riscurile inerente şi cele legate de control sunt slabe, auditorul va accepta un nivel al riscului denedetectare mai ridicat, reduc*nd astfel riscul de audit.Pe de altă parte, trebuie sesizată şi relaţia de invers$proporţionalitate" dintre caracterul semnificativşi riscul de audit# cu c*t pragul de semnificaţie este mai mare cu at*t riscul de audit este mai mic şiinvers. acă, de exemplu, auditorul constată că pragul de semnificaţie acceptabil este redus, risculde audit creşte# atunci auditorul va putea"

- să reducă nivelul riscului legat de control prin compensarea cu teste de proceduri maidezvoltate sau suplimentare#- să reducă riscul de nedescoperire modific*nd natura, calendarul şi întinderea controalelor proprii.

+iscul de nedetectare este riscul ca procedurile fundamentale de control utilizate de auditori sa nudetecteze o eroare existenta intr$un sold sau categorie de tranzactii, eroare ce poate fi semnificativa.

',. C)n!e*tul de inde*endenţ0 în audit.Principiul independenţei se aplică tuturor profesioniştilor contabili în practica liberă, indiferent denatura serviciului prestat. -n cazul executării unei misiuni de audit independenţa devine cea mai sigură garanţie că profesionistul contabil "i!a ndeplinit misiunea n condiţii de integritate "i cuobiectivitate.

1:



4omponentele fundamentale ale independenţei sunt" independenţa de spirit(raţionamentul profesional) şi independenţa în aparenţă (comportamentală). '. C)ntr)lul de !alitate in audit!xtras pag 1DB 5 :66 Initiere in auditul situatiilor financiare, Toma M. Ed CECCAR

4ontrolul de calitate reprezinta un ansamblu de masuri luate de organismele profesionale carevizeaza analiza modului de organizare si functionare a unui cabinet si aprecierea modului de aplicarein cadrul cabinetului a standardelor internationale si a normelor profesionale emise de acesteorganisme.biectivele principale urmarite prin controlul de calitate se refera la"

oferirea catre public a unei bune perceptii despre calitatea serviciilor# armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor# contribuirea la buna organizare a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de lucru# aprecierea modului de aplicare a regulilor si normelor profesionale# dezvoltarea solidaritatii in randul profesiei, prin favorizarea contractelor dintre colegi,

apropierea si respectful profesionistilor fata de organismul professional.Principiile care stau la baza controlului de calitate sunt" universalitatea, confidentialitatea,colegialitatea, adaptarea controlului si urmarirea.

'2. Care #unt *rin!i*alele "i#iuni #*e!iale #i "i#iuni !)ne/e ale *r)fe#i)ni#til)r !)nta(ili %Pag 16@ 5 1/@ Initiere in auditul situatiilor financiare, Toma M. Ed CECCAR

Iisiunile de audit cu scop special se pot referi la"$ situatii financiare stabilite dupa un referential contabil diferit se standardele international deraportare financiara si de normele nationale#$ raporturi asupra unor rubrici din situatiile financiare#

$ raport privind respectarea clauzelor contractual#$ raport asupra situatiilor financiare rezumate, condensate.

Iisiuni conexe$ misiuni de examinare a informatiilor financiare pe baza de proceduri convenite#$ misiuni de compilare a informatiilor financiare.$ misiuni de examen limitat al situatiilor financiare#$ misiuni de examinarea a informatiilor financiare previzionale.

2013 Raspunsuri Audit

Documents

Transcript of 2013 Raspunsuri Audit