Raspunsuri Licenta Tg Mures 2013

8/13/2019 Raspunsuri Licenta Tg Mures 2013

http://slidepdf.com/reader/full/raspunsuri-licenta-tg-mures-2013 1/59

29

Capitol si intrebare Raspuns Prima corectare A doua corectare A treia corectare Raspuns Final

CARDIOLOGIE

1. *Care dintre următoarele caracteristici sunt patognomonice pentru o tahicardie

Asta e intrebare cu stelutza deciun sg raspuns, nu?

da, dar mai sunt multeintrebari fara steluta care sepreteaza tot la un sg raspuns

ventriculară:

A A). Frecvența cardiacă >200 pe minut

B). Prezența complexelor QRS largi (>120 ms) A

iar ăsta mai apare și-n bloculde ramură sau preexcitaţie.Niciunul nu e patognomonic.

C). Absența undelor P vizibile pe electrocardiogramă

D). Disociația atrio-ventriculară Aasta mi se pare maipatognomonic decat B :)) Ăsta apare și în BAV3..

nu e patognomonicadisociatia, mai apare si in alteafectiuni, pe cand complexeleQRS largi le-am gasit descrisedoar la TV

E). Deteriorarea hemodinamică2. n care dintre următoarele situații poate apare moarte subită pe un cord morfologic

sănătos:

A). În tahicardia de tip Bouveret

Si tahicardia Bouveret are laetiologie cordul sănătos *-------dar nu apare moarte subita!

B). n displazia aritmogenă de ventricul dreptC). n sindromul de QT lung AD). n sindromul Brugada AE). n infarctul miocardic acut3. Care dintre următoarele criterii electrocardiografice sunt sugestive pentrudiagnosticul de

displazie aritmogenă de ventricul drept:

A). Prezența undei deltaB). Prezența undei epsilon AC). Intervalul QT corectat ≥450 msD). Extrasistole ventriculare cu morfologie de bloc de ramură stângă AE). Prezența blocului de ramură dreaptă A

4. n care dintre următoarele situații se poate produce devierea la dreapta a axeicomplexului

QRS:

A). Hipertrofia ventriculară dreaptă AB). Hipertrofia ventriculară stângăC). Hemiblocul anterior stângD). Hemiblocul posterior stâng AE). Blocul atrio-ventricular de gradul 25. *Care dintre următoarele criterii nu sunt incluse în scorul CHADS2:

A). Hipertensiunea arterialaB). Diabetul zaharatC). Distiroidia AD). Vârsta ≥75 aniE). Accidentul vascular cerebral6. Care este atitudinea corectă la un pacient cu fibrilație atrială permanentă avândscorul

CHADS2=0:

A). Anticoagulare orală cu antivitamine K pentru un INR între 2 și 3 pe duratănedefinită F

pacientul e in fibrilatie deci cadeaspirina care e apa de ploaie, okramanem la varianta cartii

B). Anticoagulare orală cu antivitamine K pentru un INR între 2 și 3 pentru o lună



C). Anticoagulare orală cu Dabigatran

D). Aspirină 250 mg/zi A

"pacientul e in fibrilatie deci cadeaspirina care e apa de ploaie" -ce te faci ca asa scrie in carte lapag. 40 ?! Aici nu prea e pelogica... D e corect!

Daca asa zice cartea asapunem

E). Nu necesită tratament antitrombotic A

"CHADS2 = 0: Aspirina® 250mg/zi sau nimic," deci si E ecorect

Da, asa ar parea, desi ar fi

fost mai bine formulata: nunecesita neaparat tratamentantitrombotic, ca e preadefinitiv raspunsul. Dar asazice ECNu

7. n care dintre următoarele situații este acceptată conversia fibrilației atriale fără o

anticoagulare prealabilă a pacientului:

A). Când ecografia transesofagiană exclude prezența trombilor intracardiac F? A

Pg. 40 - cele trei exceptii de laregula - (1)FiA necomplicata pecord sanatos si datand de maiputin de 24-48h, (2) Fia la unpacient deja anticoagulat, (3)FiAprost tolerata care indica oconversie in urgenta.

Hmm stiam ca pe la 39 scriaa se evita cardioversia doar daca nu s-a efectuat o ETEpentru eliminarea unui trombsau anticoagulare in prealabil

Nu mi se pare discutabil. Celetrei excepții sunt de la regulade a efectua fie oanticoagulare de 3 săptămâni înainte de reducere, fie fie oETE pentru a elimina untromb, sau nu înainte decardioversie. Dar întrebarea ecapcana: fie o ETE - înseamnă de fapt că ETE enecesar și suficient pentru oconversie (fără să mai fienecesară anticoagularea -EVIDENT)

B). Atunci când aritmia este prost tolerată hemodinamic AC). Atunci când conversia se face medicamentosD). La pacientul fără boală cardiacă structurală și la care vechimea aritmiei este <48ore AE). La pacientul cu scor CHADS2 = 0, indiferent de vechimea aritmiei8. n blocul atrioventricular de gradul 2:

A). Intervalul PR depășește 200 ms, dar fiecare undă P eset condusă spre ventricul

B). Intervalul PR se prelungește progresiv până la apariția unei unde P blocate AC). Intervalul PR este constant dar undele P sunt blocate intermitent AD). Undele P sunt disociate față de complexul QRSE). Nici o undă P nu se conduce spre ventricul9. Care dintre următoarele forme de bloc atrioventricular au un prognostic bun petermen

scurt:

A). Blocul atrioventricular de gradul 1 cu sediu nodal AB). Blocul atrioventricular de gradul 3 congenital, pe cord sănătos AC). Blocul atrioventricular din infarctul miocardic anterior

D). Blocul atrioventricular din infarctul miocardic inferior A

am adăugat și D - scrie la pag.71: blocuri atrioventriculare aleinfarctului inferior: bloc nodal îngeneral benign, tranzitoriu, cuscăpare ventriculară eficace, carerăspunde la atropină.

E). Blocul atrioventricular complicat cu sincopă, în absența implantării unui stimulator cardiac10. Care dintre următoarele situații trebuie luată în considerare implantarea unui

stimulator

cardiac:

A). Blocul atrioventricular de gradul 1 cu sediu nodalB). Blocul de ramură dreaptă izolat



C). Blocul de ramură dreaptă asociat cu hemibloc fascicular posterior și blocatrioventricular Ade gradul 1D). Blocul de ramură stângă asociat cu bloc atrioventricular de gradul 1 AE). Blocul de ramură alternant A11. Indicațiile alegerii protezelor valvulare biologice sunt:

A

A). Dorința de sarcină F Subiectii peste 70 aniC). Preferința chirurgului

D). Contraindicații de a urma tratamentul cu antivitamină K AE). Comorbidități grave asociate cu speranță de viață scurtă A

12. Privind examenul fizic în insuficiența aortică este adevărat că:

A). Ascultarea inimii se face preferențial în decubit lateral stâng și inspir forțat se face in anteflexie si expir fortatB). Se poate percepe un suflu protodiastolic, fin, dulce, cu caracter aspirativ

AC). Presiunea arterială diferențială este mărită AD). Zgomotul I este accentuat

E). Se găsește șoc apexian “en dome” A13. *Referitor la bilanțul paraclinic al insuficienței aortice nu este adevărat că:

A). Electrocardiograma arată hipertrofie ventriculară stângăB). Radiografia toracică arată de regulă o îngustare a aortei ascendente A arata dilatareC). Ecocardiografia Doppler demonstrează jet de regurgitare diastolic aortă-ventriculstângD). n caz de suspiciune de endocardită este indicată ecocardiografietransesofagianăE). Preoperator se efectuează coronarografie la bărbații peste 40 ani14. Din punct de vedere fiziopatologic în stenoza aortică este adevărat că:

A). Angina pectorală de efort este rezultatul spasmului coronarian asociat frecventB). Se produce o hipertrofie ventriculară stângă compensatorie AC). Debitul cardiac creşte insuficient la efort A

D). Apare un gradient de presiune între atriul şi ventriculul stâng Fapare gradient de presiune intreVS si AORTA

da, ai dreptate; nu am fostatent

E). Se consideră stenoză aortică strânsă dacă suprafaţa valvulară este < 1,5 cm215. *Din tabloul clinic al stenozei aortice nu face parte:

A). AngorulB). PalpitaţiileC). Suflul diastolic la focarul aortic

AD). SincopaE). Iradierea suflului spre vasele mari ale gâtului16. Prezența unui suflu sistolic parasetrnal poate indica următoarele diagnostice:

A). Comunicare interventriculară A

pag. 1123: comunicareainterventriculară : suflu

holosistolic mezocardiac (spaţiulIV ic. stg. juxtasternal)

eu as fi zis si comunicareainterventriculara...astea nule-am gasit exact, ori nu am

xerox complet, ori nu mai amochi buni Pag 118 Dg diferential suflurisistolice

si eu as zice ca asta nu ii, ziceclar ca-i mezocardiac.

parasternale sunt doar focarele aortice si pulmonare

B). Stenoză aortică A Fpai e suflu sistolic in focarulaortic parasternal

C). Insuficienţă mitrală F F

D). Insuficienţă pulmonară

F

Copiez și aici să se vadă maibine: E suflu DIASTOLIC.Insuficienta pulmonara=regurgitare a unei cantit de sangedin artera pulm in ventr dr indiastola.

E suflu DIASTOLIC.Insuficienta pulmonara=regurgitare a unei cantit desange din artera pulm in ventr dr in diastola.

E). Cardiomiopatie obstructivă A A? e suflu sistolic parasternal17. Insuficiența mitrală acută se poate produce prin următoarele mecanisme:

A). Embolie pulmonară masivăB). Endocardită acută cu ruptură de cordaje AC). Dilatarea acută a inelului mitral în cardiomiopatia dilatativă



D). Traumatism toracic AE). n cursul unui infarct miocardic inferior prin ruptura pilierului posterolateral A18. Privind bilanțul clinic în insuficiența mitrală este adevărat că: A). Hemoptizia este frecvent întâlnită F este raraB). Este prezent suflu diastolic la focarul mitral F este suflu sistolic la focarul mitralC). Este prezent zgomotul III AD). Este prezent clic mezosistolic urmat de suflu telesistolic în Boala Barlow A

E). n evoluția bolii pot apare semne de insufciență cardiacă dreaptă A19. Insuficienţa mitrală se poate complica cu: A). Insuficienţă cardiacă dreaptă AB). Fibrilaţie atrială AC). Sincopă de efortD). Accidente embolice AE). Creşteri tensionale paroxistice20. Riscul hemoragic al tratamentului cu heparină A). Este dependent de doză AB). Este mai mic la heparinele cu greutatea moleculară mică față de heparinanefracționatăC). Depinde de calitatea respectării tratamentului AD). Este mai mare în insuficiența renală AE). Este mai mare la persoane tinere21. Următoarele afirmaţii despre aspectul ECG în infarctul miocardic acut suntadevărate: A). Supradenivelarea difuză, concavă superior, a segmentului ST este caracteristică;

B). Supradenivelarea convexă superior a segmentului ST în minimum două derivaţii Aati gasit undeva asta cu minimum2 derivatii?

corespunzătoare aceluiaşi teritoriu coronar este caracteristică;C). Supradenivelarea segmentului ST în V1 – V6, D I, aVL apare în infarctul anterior extins; AD). Unda Q de necroză apare în prima oră de la debutul durerii;E). Supradenivelarea de segment ST în V7, V8, V9 este caracteristică pentruinfarctul deventricul drept.22. Testul ECG de efort este contraindicat în următoarele cazuri, cu excepţia: A). La 21 de zile după un infarct miocardic acut; AB). Cardiomiopatie hipertrofică obstructivă simptomatică;C). Tulburări de ritm supraventriculare; AD). Stenoză aortică strânsă simptomatică;E). La pacienţii cu insuficienţă cardiacă clasa II NYHA, fără istoric recent de infarctmiocardic Aacut.23. *Despre angina Prinzmetal se pot afirma următoarele, cu excepţia:

A). Este cauzată de spasmul coronarian; FB). Apare, de regulă, la ore fixe, preponderent nocturn; FC). Tratamentul se face, de elecţie, cu beta blocante; AD). Pacienţii pot asocia migrenă sau sindrom Raynaud; FE). Spasmul poate surveni pe coronare normale sau în vecinătatea unei plăci deaterom. F24. Revascularizarea chirurgicală prin pontaj (by-pass aorto-coronarian) esteindicatăurmătoarelor categorii de pacienţi: A). Pacienţilor diabetici cu leziuni trivasculare şi disfuncţie ventriculară stângă; AB). Pacienţilor diabetici cu leziuni univasculare semnificative, pe coronara dreaptăsaucircumflexă;C). Pacienţilor cu leziuni semnificative la nivelul trunchiului comun al coronareistângi; AD). După eşecul angioplastiei; A



E). Pacienţilor cu leziuni coronariene semnificative şi regurgitare mitrală severă carenecesită Aprotezare valvulară.25. Următoarele afirmaţii despre markerii de necroză miocardică sunt adevărate, cuexcepţia: A). Troponina I negativă la 2 ore de la debutul durerii toracice exclude diagnosticulde infarct A

miocardic acut;B). LDH-ul este primul marker de necroză miocardică ce apare într-un infarctmiocardic acut; AC). Valorile serice ale troponinei I sunt maxime la 12 ore de la debutul unui infarctmiocardic Facut;D). Valorile troponinei I revin la normal la 3 zile după un infarct miocardic acut; AE). Dozarea repetată a markerilor de necroză miocardică nu este necesară pentru Amonitorizarea unui infarct miocardic acut în evoluţie.26. Tratamentul medicamentos al infarctului miocardic acut cu supradenivelare desegmentST, inferior şi de ventricul drept, cu TAS< 100 mmHg, include următoarele: A). Aspirină AB). Clopidogrel AC). Derivaţi nitraţi administraţi intravenos; F

D). Statine; A?

Nu știu dacă e corect. ntrebareacred că se referă mai mult lamanagementul acut al IM.Statinele se dau sistematic înprevenţia secundară, înmanagementul postinfarctului și în angorul stabil, deci sunt ometodă de profilaxie, nu detratament. si eu zic ca-i fals

E). Calciu blocante F27. Prezenţa ritmului idioventricular accelerat (RIVA) la pacienţii cu infarct miocardicacut: A). determină instabilitate hemodinamică; FB). creşte mortalitatea precoce postinfarct; FC). necesită tratament prompt; FD). este patognomonică pentru reperfuzia coronariană; AE). nu necesită tratament antiaritmic. A28. Complicaţiile precoce ale infarctului miocardic acut pot include următoarele: A). blocul atrio-ventricular gradul III; AB). ruptura septului interventricular; A

C). anevrismul ventricular stâng; FD). ruptura peretelui liber al ventriculului stâng cu hemopericard; AE). sindromul Dressler. F29. După angioplastia cu stent farmacologic activ, administrarea zilnică de derivaţidetienopiridină (clopidogrel, prasugrel) este obligatore: A). 1 – 3 luni;B). 3 – 6 luni;C). 6 – 11 luni;D). minimum 12 luni; AE). minimum 18 luni.30. Contraindicaţiile absolute ale administrării de fibrinolitice includ următoarele, cuexcepţia: A). antecedente de accident vascular cerebral hemoragic (indiferent de vechimeaacestuia);B). accident vascular cerebral ischemic mai vechi de 6 luni; A



C). tratament cronic cu anticoagulante orale (AVK); A F (e contraindicatie relativa) citeste cu atentie intrebarea

D). trombocitopenie severă;

asta ar putea fi interpretata ca opatologie a hemostazei desi nu enumita pe lista de ABSOLUTE A si eu zic A

E). disecţie de aortă. A31. Insuficienţa cardiacă cu debit crescut poate apărea în următoarele condiţiipatologice:

404,00%FB). Fistulă arterio-venoasă congenitală sau dobândită; AC). Acromegalie; FD). Hipertiroidism; AE). Anemie cronică. A32. *Factori de prognostic negativ la pacienţii cu insuficienţă cardiacă sunt următorii,cuexcepţia: A). Vârsta înaintată;B). FEVS< 40%;C). Lipotimii, sincope;D). BNP scăzut; AE). Hiponatremia.33. Următoarele afirmaţii despre tratamentul cu digitală sunt adevărate, cu excepţia: A). Scade frecvenţa spitalizărilor în cazul pacienţilor cu insuficienţă cardiacă;B). Este indicat tuturor pacienţilor cu FEVS< 40%; A

C). Scade mortalitatea la pacienţii cu insuficienţă cardiacă; Apag. 90 zice ca nu amelioreazamortalitatea citeste cu atentia intrebare

D). Se recomandă pacienţilor cu insuficienţă cardiacă şi fibrilaţie atrială cutransmitereventriculară rapidă;

E). Se recomandă pacienţilor cu insuficienţă cardiacă clasa IV NYHA, care nurăspund la F

raspunsul este bun dar intrebareae cu exceptia deci n-ar trebui bifatca A

tratamentul medicamentos maximal;34. Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre tratamentul farmacologic alinsuficienţeicardiace: A). Tratamentul cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) esteindicat tuturor Apacienţilor cu insuficienţă cardiacă, indiferent de clasa funcţională, în absenţacontraindicaţiilor;B). Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) se administrează doar pacienţilor cuinsuficienţă cardiacă clasa III-IV NYHA;

C). Antiaritmicele de clasă I sunt singurele antiaritmice indicate pacienţilor cuinsuficienţăcardiacă;D). Beta blocantele reduc incidenţa morţii subite la pacienţii cu insuficienţă cardiacă; AE). Derivaţii nitraţi ameliorează prognosticul pacienţilor cu insuficienţă cardiacă.35. Defibrilatorul implantabil este indicat următoarelor categorii de pacienţi: A). Antecedente de stop cardio-respirator prin tahicardie sau fibrilaţie ventricularăresuscitat Acu succes, în absenţa unor cauze acute;B). Pacienţilor coronarieni cu insuficienţă cardiacă clasa II sau III NYHA şi FEVS ≤35% lapeste 40 de zile după un infarct miocardic acut;

C). Tahicardie ventriculară susţinută spontană la un pacient cu cardiomiopatiedilatativă nonischemică A

in carte scrie tahicardie ventricsustinuta la pacient fara anomaliecardiaca. pareri?

E TV spontana si sustinuta +clar e simtomatica la o FEmaimica de 35% pe ocardiopatie deci e adevarata



şi FEVS ≤ 35%;

D). Sincope recurente de etiologie neprecizată; A? F

pg. 91 - sincope de cauzanecunoscuta cu TV sustinuta sauFV declansabila in prezenta uneianomalii cardiace subiacente

Păi atunci nu prea e corect:DOAR la cei cu TV susţinutăsau FV declanşabilă, înprezenţa unei anomaliicardiace subiacente. Asta înseamnă că o sincopă

recurentă de cauzăneurologică nu se pretează(evident) la defibrilator. Doar cauza necunoscută nu estesuficientă.

E). Pacienţilor cu tahicardie ventriculară susţinută în primele 72 de ore după uninfarctmiocardic acut.36. Insuficienţa cardiacă diastolică izolată poate apărea la următoarele categorii depacienţi,cu excepţia: A). Infarct miocardic vechi cu tulburari severe de contractilitate; AB). Cardiomiopatie hipertrofică obstructivă;C). Pericardită constrictivă;D). Stenoză aortică;E). Cardiomiopatie dilatativă, cu FEVS< 40%. A37. Tratamentul pacienţilor cu edem pulmonar acut şi TAs< 100 mmHg includeurmătoarele: A). Diuretice intravenoase cu acţiune rapidă; AB). Calciu blocante;C). Beta blocante cu administrare orală;D). Medicaţie inotrop parenterală AE). Oxigenoterapie nazală. A38. Administrarea diureticelor economizatoare de potasiu este contraindicată înurmătoarelesituaţii: A). Hiperpotasemie; AB). Hiponatremie (<125 mmoli/l); AC). Insuficienţă hepatică severă; AD). Insuficienţă renală severă; AE). Hiperaldosteronism primar.39. *Semnele insuficienţei cardiace includ următoarele cu exceptia: A). Galop protosistolic; AB). Galop presistolic; FC). Dedublare fixă expiratorie de zgomot 2; F

D). Turgescenţa jugularelor; 1qE). Raluri pulmonare subcrepitante bazale. F40. Care dintre următoarele criterii trebuie să fie prezente pentru a stabili indicațiapentruterapia de resincronizare cardiacă prin implantarea unui stimulator tricameral: A). TA sistolică sub 90 mm HgB). Insuficienţă cardiacă clasa III-IV NYHA sub terapie medicamentoasă optimă; AC). Durata complexului QRS ≥0,12 sec; AD). Durata complexului QRS <0,12 sec;E). FEVS ≤35% A41. (*) Pentru definirea hipertensiunii arteriale (HTA) la adult sunt suficienteurmatoareleelemente clinice: A). Tensiune arterială sistolică (TAs) ≥140 mmHg și/sau o tensiune arterialădiastolică (TAd) A≥90 mmHg.



B). TAs≥140 mmHg și/sau TAd ≥90 mmHg asociate cu leziuni ale organelor țintă. FC). TAs≥140 mmHg și/sau TAd ≥90 mmHg asociate cu > 2 factori de risccardiovasculari. FD). TAs≥140 mmHg și/sau TAd ≥90 mmHg, valoare a MAPA > 135/85 mmHg,modicări la Fexamenul fundului de ochi.E). TAs≥140 mmHg și/sau TAd ≥90 mmHg, hiperteofie ventriculară stângă,

microalbuminurie. F42. (*) Măsurarea corectă a tensiunii arteriale se efectuează: A). Imediat după intrarea pacientului în cabinetul medical FB). Indiferent de intervalul de timp de la expunerea la fum de țigară sau consum decafea FC). După cel puțin 5 minute de repaus AD). Doar la brațul cu valori mai mari alte tensiunii arteriale FE). O singură data43. Elementele clinice sugestive pentru etiologia secundară a HTA sunt: A). anamneza relevanta pentru administrare de vasoconstrictoare nazalesimpaticomimetice, Aestroprogestative, corticoiziB). edeme gambiere asociate tratamentului cu blocanti de calciuC). prezenta a > 3 factori de risc cardiovasculariD). documentarea unei stenoze strânse de arteră renală A HTA renovasculara e secundaraE). Obezitate facio-tronculara, vergeturi abdominale asociate cu hiperglicemie A "un sdr. Cushing asociat"44. Diagnosticul paraclinic (de laborator) al afectării organelor țintă în HTA sesusține înprezența: A). Creștere discretă a creatininei și/sau microalbuminurie semnificativă AB). Suflului sistolic la focarului aortei

C). Hipertrofiei ventriculare stângi A

Examenul radiologic este intr adevar paraclinic, dar inparanteza figureaza DELABORATOR, oare se pune?

D). Claudicației intermitenteE). Cefaleei fronto-parietale asociate cu vertij și tulburări de vedere45. Examinarile paraclinice recomadate a fi efectuate sistematic, la toți paciențiihipertensivisunt: A). ECG de efortB). ECG de repaus AC). Monitorizare ambulatorie automata a tensiunii arterialeD). Glicemie, colesterol, creatinină AE). LDH, CK, troponină in carte e precizat si LDH

46. Care din următoarele afirmații referitoare la principiile de tratament ale HTAesențialesunt adevarate? A). Sfaturile igieno-dietetice si tratament nemedicamentos al HTA sunt recomandatedoar lapacienții cu valori TA foarte ridicate / rezistente la tratamentB). Tratamentul de primă intenție se poate face cu diuretice, beta blocante,antagoniși ai Areceptorilor angiotensinei IIC). Tratamentul de primă intenție se poate face cu inhibitori ai enzimei de conversieși inhibitori Acalcici

D). Cel mai important obiectiv al tratamentului este reducerea severității simptomelor șisemnelor datorate afectării organelor țintă



E). Se inițiază obligatoriu in monoterapie cu preparate care se administrează de maimulte oripe zi47. n cazul unui pacient hipertensiv care a suferit un infarct miocardic se recomandătratamentul HTA cu: A). Betablocante AB). Inhibitori ai enzimei de conversie sau antogonoisti de receptori de angiotensina A

C). Diuretice de ansăD). Anti-aldosteronice AE). Alfablocante48. n cazul unei paciente gravide care asociază hipertensiune se recomandătratement cu: A). Betablocante AB). Inhibitori ai enzimei de conversie sau antagonoisti de receptori de angiotensinaC). DiureticeD). Metildopa AE). Blocante de canale de calciu A49. Care din următoarele afirmații referitoare la HTA malignă sunt adevărate: A). Este definită printr-o creștere cronică a TA ≥180 mmHg documentată lamonitorizareaambulatorie automata a TA pe 24 oreB). Este definită printr-o creștere brutală a TA ≥180 mmHg documentată prinmăsurarea TA în Acabinetul medicalC). Este însoțită de suferință viscerală și retinopatie hipertensivă severă AD). Nu necesită spitalizareE). Se poate trata de prima intentie cu blocante de canale de calciu A Nicardipina50. Un pacient care se prezintă pentru urgență hipertensivă are risc vital pe termenscurt înprezența: A). Semnelor de encefalopatie sau eclampsie A

B). Valori ale TA ≥160 mmHg asociate cu microalbuminurie A? FUrgenţa hipertensivă: TAs >= 180mmHg

C). Creșterii cronice a TAD). Edem pulmonar acut, disecție de aorta A

E). Cefalee, vărsături, convulsii Ași am adăugat E: retinopatiehipertensivă severă, la pag. 58 Da e corect

51. Anevrismului de aortă abdominală poate apărea şi în următoarele situaţii: A). Boala ChagasB). Boala Marfan AC). Sindromul Elher-Danlos AD). Boala Behcet A

E). Post-traumatic A52. *Complicatiile imediate ale chirurgiei anevrismului de aorta abdominala sunt: A). Embolii vasculare distale AB). Aparitia radiculalgiilor C). Edem al membrelor superioareD). Compresiile duodenaleE). Compresiile nervoase53. *Trombangeita obliteranta (boala Buerger) nu se caracterizeaza prin: A). Afecteaza predominant pacienti de sex masculin cu varsta pina la 40 de ani

B). Localizare exclusivă la nivelul arterelor membrelor superioare A?

Deși și asta e falsă: afectarefrecventă a membrelor superioare, pe lângă cele

inferioare, că doar e etiologie la ACOMI!!! Da e adevarata nu afecteazadoar mem sup ci si inferioareda, e falsa deci in actualulcontext e adevarataC). Evolutie zgomotoasa cu ocluzie acuta si tulburari troficeD). Afecteaza preponderent marii fumatori



E). Evolutie lenta, insidioasa A54. In prezenta claudicatiei intermitente, diagnosticul diferential al arteriopatieicroniceobliterante se face cu: A). Coarctatia de aorta AB). Ulcere varicoaseC). Anevrismul arterial A

D). Polinevrita alcoolicaE). Neuropatia diabetica55. Semnele clinice ale ischemiei acute a membrelor inferioare sunt

A). Puls absent proximal sau la nivelul membrului afectat A???

Proximal !? Proximal de ceanume? Nu mi se pare corectă(completă). Pulsul carotidian estetot proximal, de inimă.

Absenta pulsului distal deocluzie nu proximal.

B). Impotenta functionala F? A

De ce nu e și ăsta? Semnelefuncționale nu sunt tot clinice? Cenu e paraclinic este clinic. Vedețică durerea au pus-o și la semnfuncțional și la clinic. SĂ NU

TOCIM TOTUȘI LA LINIUȚĂ!

Impotenta functionala estesemn clinic al ischemiei

acuteC). Tegumentul membrului afectat este rece, palid, apoi se cianozeaza AD). Hiperestezie cutanata distal de locul presupus al ischemiei acuteE). Prelungirea timpului de recolorare cutanata la nivelul membrului afectat A56. In tratamentul chirurgical al ischemiei acute a membrelor inferioare pot fiutilizate: A). Amputatia A

B). Aponevrotomia de descarcare A Am adăugat B; scrie la pag. 83: 4- Aponevrotomie de descărcare Da e corect

C). Simpatectomia F Am scos C: ăsta este pentru ACOMI, nu ischemia acută Da e fals

D). Revascularizarea prin pontaj – by-pass arterial AE). Embolectomia cu sonda Fogarty A57. Returul venos de la nivelul membrelor inferioare este asigurat prin A). Intermediul varicelor esentiale in caz de compresie pelviana tumoralaB). Pompa musculara surala AC). Varice secundare congenitale in caz de agenezie a venelor superficialeD). Continenta valvulelor de la nivelul venelor membrelor inferioare AE). Apasarea boltei plantare A58. Factorii favorizanti implicati in aparitia varicelor hidrostatice la nivelul membrelor inferioare sunt : A). Varsta tanaraB). Ereditatea AC). Sexul masculinD). Diabetul zaharatE). Obezitatea A59. Complicatiile cutanate ale varicelor sunt A). Ischemia acuta a membrelor inferioareB). Eczema cu leziuni eritemato-scuamoase A si prurit

C). Hipodermite acute care mimează o tromboză A

hipodermitele cronice sunt uneoriprecedate de o hipodermită acutăcare mimează o tromboză

D). Ulcerul varicos AE). Embolia pulmonara60. Tratamentul medical al varicelor consta din

A). Evanaj sau stripping al venei safene interneB). Scleroza varicelor cu agenti fizici AC). Crenoterapie AD). Scleroza varicelor cu laser A



E). Benzi de contentie A

am adăugat și E - scrie la pag.123, deși e dat și la măsurigenerale

PNEUMOLOGIE61. Dispneea acută fără zgomote anormale poate avea următoarele cauze: A). Poliglobulia

B). Embolia pulmonară A

mai e si tamponada, b.

neuromusculare, anemia acuta,acidoza met si psihogenaC). Astmul bronşic F astmul are zgomoteD). Alcaloza metabolicăE). Tromboza venoasă profundă62. Examinările de primă intenţie în prezenţa oricărei dispnei sunt:

A). Electrocardiograma A

pag.142 radiografie toracica,gazometrie arteriala,electrocardiograma

Daca nu are (*) teoretic ar trebui mai multe raspunsuri,nu doar 1. In cazul acesta siraspunsul B ar putea intra indiscutie......

B). Tomografia computerizată toracică

C). EchocardiografiaD). SpirometriaE). Testul bronhodilatator 63. Semnele de gravitate ale dispneei de tip acut sunt: A). Febra peste 38° CelsiusB). Febra peste 39° CelsiusC). Cianoza AD). Tahicardia peste 110 bătăi /minut AE). Semne neuropsihice: agitaţie, asterixis A64. Conduita de urgenţă a dispneei acute: A). Intubaţie şi ventilaţie mecanică în caz de comă A

B). Înlăturarea obstacolului din căile aeriene superioare cu control bronhoscopic A

Eu cred ca e falsa afirmatia.Din caile aeriene superioarese inlatura obstacolul prinlaringoscopie nubronhoscopie.

si daca e in bronhia principalacorpul strain? In plus, nu maiganditi atat. Daca scrie incarte, e corect (de cele maimulte ori)

e corect, chiar daca se inlaturacu laringoscopul, seefectueaza o bronhoscopie decontrol

C). Tomografie computerizată toracicăD). Anamneză şi examenul clinic AE). Antibioterapie cu aminopenicilină cu inhibitor de betalactamază la pacienţii cunumeroase tratamente antibiotice în antecedente65. Dispneea cronică poate fi determinată de: A). Insuficienţa hepaticăB). Insuficienţa cardiacă AC). Anemia cronică AD). Hipertensiunea arterialăE). Boli vasculare pulmonare A66. Tratamentul BPOC foarte severă cuprinde: A). Oprirea fumatului A

B). Vaccinarea antipertussis ca metodă de profilaxie a exacerbărilor A? Fantigripală, poate. Deci B estefals! Fals

C). Corticoizi sistemici numai la pacienţii cu exacerbări repetate F

corticoizii se dau inhalator, nusistemic, și nu numai la cei cuexacerbări repetate

D). Contraindicaţia metodelor de recuperare respiratorie prin exerciţiu fizicE). Oxigenoterapie de lungă durată la domiciliu A

67. Criteriile de gravitate a BPOC sunt: A). PaO2 sub 60 mmHg şi PaCO2 peste 45 mmHg AB). Fluxul expirator de vârf peste 100ml/minC). Cardiopatie stângă asociată A



D). Alcoolism cronic AE). Istoric de oxigenoterapie de lungă durată A68. Tratamentul exacerbării grave a BPOC: A). Se efectuează în spital AB). Include montarea nocturnă a CPAP pentru prevenirea sindromului de apnee însomnC). Include corticoterapie sistemică A

D). Kinetoterapia este temporar contraindicatăE). Tratament chirurgical de reducţie a volumelor pulmonare şi a bulelor de emfizem69. Kinetoterapia respiratorie constă în: A). Dezobstrucţie bronşică AB). Ventilaţie mecanică noninvazivă la PaO2 sub 60 mmHgC). Educaţia medicală AD). Exersarea tusei AE). Se recomandă începând din stadiul III de BPOC sever 70. Emfizemul panlobular: A). Implică complianţa pulmonară foarte crescută AB). DLCO este foarte crescut spre deosebire de emfizemul centrolobular C). PaCO2 normală A

D). PaO2 scăzută doar la efort AE). Distensia toracică evidenţiată la radiografia pulmonară este mai puţin importantăfaţăde tipul de emfizem “blue bloater”71. Rinita moderată spre severă:

A). Asociază simptome permanente zilnice A?Nu scrie explicit - zilnice -, doar că-s jenante.

B). Asociază somn perturbat AC). Necesită determinarea IgG şi a IgE totale

D). Beneficiază de tratament cu corticoizi sistemici de primă intenţie A?

Nu corticoterapie sistemica ciinhalatorie indicata de primaintentie.

E). Va beneficia de imunoterapie specifică în caz de polisensibilizare72. Rinita moderată spre severă: A). Precede totdeauna astmul bronşic alergicB). Apare totdeauna simultan cu astmul bronşic alergicC). Apare uneori după apariţia astmului bronşic AD). Este mai frecventă la sugari şi copiii mici datorită lipsei de maturizare arăspunsuluiimunE). Necesită totdeauna teste de provocare specifice (nazal sau bronşic) pentruevidenţiereaalergenilor şi polidesensibilizare73. Astmul bronşic prezintă între criteriile clinice de diagnostic: A). Tuse izolată apărută la expunerea la alergeni AB). Insuficienţă respiratorieC). Istoric de atopie familială A am adăugat și CD). Dispnee la eforturi mari AE). Raluri ronflante şi ortopnee apărute la expunerea la alergeni A? F nu se specifică74. Probele funcţionale respiratorii în astmul bronşic: A). Evidenţiază o scădere a capacităţii vitale şi a PEF

B). Permit confirmarea astmul bronşic prin evidenţierea raportului VEMS/CV scăzut A

Deși corect ar fi: permitconfirmarea disfuncţiei ventilatoriiobstructive.

Dar in contextul intrebarii eadevarata afirmatia

C). Permit evaluarea severităţii astmului bronşic prin măsurarea VEMS A

Deși corect ar fi: permit evaluarea

severităţii obstrucţiei.

Dar in contextul intrebarii e

adevarata afirmatiaD). Reversibilitatea obstrucţiei = VEMSpost - VEMS pre > cu 12% şi 250 mlE). Reversibilitatea obstrucţiei = VEMSpost - VEMS pre/VEMS teoretic > cu 12% A75. Diagnosticul diferenţial al astmului bronşic se efectuează cu:



A). Limfoamele mediastinale ce produc compresiune bronşică extrinsecă AB). Cancerul bronşic AC). Bronşiectaziile AD). Insuficienţa respiratorie din tuberculozăE). Insuficienţa cardiacă A76. Astmul instabil se caracterizează prin:

A). Creşterea severităţii crizelor A? creşterea frecvenţei crizelor

Eu am luat sensibilitate maimică a crizelor labronhodilatatoarele obişnuiteca fiind o creștere aseverității...ambiguu, totuși;ai dreptate.

B). Creşterea consumului de betaagonişti inhalatori AC). Apariţia insuficienţei cardiaceD). Apariţia insuficienţei respiratoriiE). Apariţia complicaţiilor – respiraţie paradoxală, hipercapnie77. Semnele de gravitate în astmul bronşic sunt: A). PaO2 între 60 şi 70 mmHgB). FR > 30/min A

C). PEF < 30% decât cel teoretic AD). VEMS < 60% din cel teoreticE). Anxietate, agitaţie A78. Investigaţiile derulate în identificarea situaţiilor de urgenţă în astmul bronşic sunt: A). Spirometria A de urgenta nu se face spirometrieB). Gazometria AC). Examen clinic general AD). OxigenoterapiaE). Evaluarea somnografică79. Tratamentul exacerbării severe în astmul bronşic cuprinde: A). ntreruperea tratamentului de fond pe perioada crizei

B). Tratament bronhodilatator inhalator intensificat A

adevărat, dacă se consideră căbronhodilatatorul în cauză estecorticoidul inhalator (care are șiefect bronhodilatator) dintratamntul de fond, care trebuiesă fie intensificat Da e adevarata afirmatia

C). Corticoterapie orală 3-4 săptămâniD). Corticoterapie inhalatorie în doze adecvate AE). Kinetoterapie respiratorie de drenaj A80. Tratamentul astmului acut grav: A). Betaagonişti inhalatori în doze puternice AB). Se efectuează la domiciliu în formele intermitente şi în spital în astmul cronicizatC). Hidratare - 3 litri/24 de ore AD). Anticolinergice nebulizate AE). Antibiotice numai în formele cu sinuzită sau suprainfecţie bacteriană A81. Tuberculoza pulmonară comună necesită următoarele investigaţii: A). Tomografia computerizată toracicăB). Tomografia cu emisie de pozitroni pentru caracterizarea în detaliu a leziunilor pulmonare şi mediastinaleC). Examenul bacteriologic din tubajul gastric matinal la copiii mici şi sugari AD). Examenul microscopic pe frotiu colorat Giemsa pentru micobacteriile atipiceE). Reacţia de fixare a complementului pentru evidenţierea anticorpilor antibacilari82. Tuberculoza miliară are caracteristicile: A). Pneumonie interstiţială francă lobară predominent apicală

B). Sindrom interstiţial micronodular AC). Bacilul Koch este frecvent pozitiv la examenul direct deoarece miliara este oformăgravă diseminativă



D). Tomografia computerizată craniană este frecvent necesarăE). Granuloamele tuberculoase conţin în interior necroză fibrinoidă şi 1-2 celule stem83. Tuberculoza pulmonară comună prezintă clinic simptomele sugestive: A). Transpiraţii nocturne AB). PoliartralgiiC). Subfebrilităţi AD). Tuse prelungită AE). Icter 84. Confirmarea tuberculozei pulmonare comune:

A). Examen microscopic direct cu evidenţierea bacililor acido - alcoolo - rezistenţi A?Din cate stiu eu este necesaracoloratie Ziehl-Neelsen bine stii

B). Se va utiliza expectoraţia prelevată în 3 zile succesive AC). nsămânţarea pe mediile de cultură nu este necesară pentru confirmare atuncicândexamenul microscopic direct este intens pozitivD). Antibiograma se va efectua întotdeauna în cazul culturii pozitive AE). Mediile lichide moderne permit confirmarea rapidă a bolii în 9 – 16 zile A85. Metode de diagnostic pozitiv în tuberculoză sunt: A). Procedee imagistice A

B). BCGC). Bronhoscopia şi lavajul bronhoalveolar

D). Biopsia de măduvă osoasă Ași D e corect = biopsii medulare(pe lângă bronşice/hepatice)

E). Biopsia bronşică A86. Biopsia pleurală în suspiciunea de pleurezie serofibrinoasă tuberculooasă: A). Nu este necesară în tuberculoză deoarece lichidul este de regulă paucibacilar B). Poate evidenţia prezenţa granuloamelor de corp străinC). Poate evidenţia prezenţa BAAR în fragmentele tisulare la microscopie AD). Este contraindicată deoarece poate determina diseminarea hematogenă abacililor E). Poate evidenţia granuloame epitelioide cu necroză cazeoasă A87. Tratamentul tuberculozei va fi precedat de examinări de bilanţ: A). Serologia de depistare HIV AB). AmniocentezaC). Serologia de depistare a hepatitei B şi C AD). Tomografia computerizată toracicăE). Testul IDR la tuberculină88. Tratamentul tuberculozei:

A). Faza de contagiozitate maximă durează 1-3 săptămâni A? F

Faza de contagiozitate maximăpersistă 1-3 săptămâni dupăinstituirea tratamentului, nudurează 1-3 săptămâni. A

Chestii de semantica raman laraspunsul initial A

B). Faza de contagiozitate maximă durează 1-2 luni

C). Tratamentul antibiotic este contraindicat la gravide în primul trimestru de sarcină

Doar pirazinamida estecontraindicată, și pe toatăperioada sarcinii. F

D). Durata tratamentului la gravide va fi de 6 luniE). La subiecţii HIV rifabutina va înlocui rifampicina dacă pacienţii urmeazătratament A

Am adăugat E. Deci doar E estecorect Da si E e corect

antiretroviral89. Tratamentul tuberculozei: A). Va fi strict supravegheat, sub directă observare AB). Va fi efectuat sub monitorizarea funcţiei hepatice - bilant hepatic – transaminaze AC). Pacientul şi familia vor fi informaţi despre necesitatea respectării tratamentului A

D). Pe parcursul tratamentului radiografia toracică se va efectua lunar E). Tratamentele cu preparate combinate se indică pentru a reduce riscul derezistenţă la Aantibiotice



90. Tratamentul tuberculozei: A). n caz de creştere a transaminazelor > 6N se va opri isoniazida şi pirazinamida AB). n caz de creştere a transaminazelor la unele cazuri se va opri şi etambutolul şi ArifampicinaC). Tratamentul cu etambutol impune un al doilea examen ocular în luna a doua de AtratamentD). n ciroza hepatică asociată tuberculozei se contraindică tratamentulantituberculosE). Asociază declararea obligatorie a cazului şi ancheta epidemiologică A91. Simptomele pneumotoracelui: A). Durere la inspir FB). Raluri bronşice ronflanteC). Tuse mucopurulentăD). Uneori examenul clinic poate fi normal A

E). Scăderea sonorităţii pulmonare Atimpanism la percuţie pag.183=hipersonoritate F

Raspuns e A avem sitimpanism dar avem sireducere sonoritatii

92. Diagnosticul de certitudine al pneumotoracelui: A). Necesită tomografie computerizată

B). Imagistic pneumotoracele apare ca o hipertransparenţă fără desen vascular pulmonar AC). Delimitarea parenchimului pulmonar de către o linie oblică (linia Damoiseau)D). Pneumotoracele este mai frecvent la nivelul pleurei mediastinaleE). Este vizibil doar când este total - când asociază colabarea totală a plămânului93. Pneumotoracele primitiv spontan: A). Apare mai frecvent la vârstnicii cu emfizemB). Fumatul este un factor favorizant AC). Rezultă prin ruptura în spaţiul pleural al unui “blebs” - zonă slabă în pleuraparietalăD). Are potenţial ridicat de recidivare AE). Scufundările submarine vor constitui contraindicaţie pe termen lung A94. Semnele de gravitate ale pneumotoracelui: A). Aspiraţia mediastinului de partea bolnavăB). Diafragmul bombatC). Pneumotorace bilateral AD). Leziuni în parenchimul subjacent AE). Hiperoxia în aerul ambiant95. Tratamentul pneumotoracelui: A). Drenaj pleural în pneumotoracele total A

B). Tubul de dren se retrage după 1 oră de plasare a tubului în sifonajTubul de dren se retrage după 24de ore.

C). Tratament conservativ - doar repaus la pat dacă colabarea este între 1-3 cm

D). Oprirea fumatului este obligatorie

Știu că pare logic și frumos așa,că toți dau în fumători cu ceapucă, dar nu este specificat :P

E). Dacă pneumotoracele este bilateral se va începe drenajul cu partea cea maipuţin Acolabată96. Pleurezia purulentă: A). Lichidul pleural este xantocrom dar clar nu este specificatB). Necesită drenaj – pleural cu puncţie-lavaj cotidian cu ser fiziologic +/- fibrinolitice AC). Glucoza este foarte scăzută şi ph acid A am adăugat C și DD). Se va căuta o cauză favorizantă subjacentă – focar infecţios, cancer, fistulăesofagiană A

E). Este un transudat franc purulent mirositor în caz de infecţie cu germeni anaerobi97. Biopsia pleurală în suspiciunea de pleurezie tuberculoasă: A). Nu este necesară deoarece lichidul este de regulă paucibacilar B). Asociază un lichid pleural bogat în adenosin – desaminază A



C). Poate evidenţia prezenţa BAAR în fragmentele tisulare Ași C e corect, dar este scris lapag. 158, nu la 188

D). Este contraindicată deoarece poate determina diseminarea hematogenă abacililor E). Poate evidenţia prezenţa granuloamelor epitelioide cu necroză cazeoasăcentrală A98. Pleureziile de cauză subdiafragmatică apar în: A). Abcese intra-abdominale A pag. 188

B). Sclerozarea varicelor esofagiene Fesofagul se afla deasupradiafragmului

C). Chirurgia abdominală A pag. 188D). Boala Wegener

E). Pancreatita cronică A? F

Posibil adevărat, dar pentru că nuspecifică acută sau cronică lapag. 188, voi considera că estevorba de pancreatita acută. Lapericardita de cauze rare este totpancreatita acută - pag 106

99. Tratamentul revărsatelor pleurale:

A). Necesită evidenţierea cauzei AB). Puncţia diagnostică nu este absolut necesară dacă există un context febrilcunoscut şitratament adecvat cu antibiotice şi antiinflamatoareC). Necesită kinetoterapie pentru minimalizarea sechelelor pleurale AD). Evacuarea pleureziei tuberculoase se va face repetat pentru evitareacloazonărilor E). Toracoscopia are indicaţie diagnostică şi terapeutică în pleureziile neoplazice A(pleurodeză)100. Un lichid pleural este exudat dacă: A). Cel puţin raportul proteine în lichid/proteine în sânge > 0,5 AB). Cel puţin raportul LDH în lichid/LDH în sânge > 0,6 AC). Lichidul este hemoragicD). Lichidul este ictericE). Apare în context febril101. Cauzele sindromului de detresă respiratorie acută:

A). Anemiile severe A? F

nu scrie explicit; doar dacă seconsideră șoculhemoragic=anemie severă...ceeace e forțat

tot la pagina 177 specifică:hemopatii :)

Serios !? Atunci corect ar fi șio poliglobulie, otrombocitopatie...you name it! F

B). Alcaloza diabeticăC). Peritonita AD). Stopul cardiorespirator E). Insuficienţa şi stenoza mitrală102. Următoarele investigaţii sunt necesare pentru diagnosticul etiologic alsindromului dedetresă respiratorie acută:

A). Tomografia computerizată toracică A? F

CT toracic nu prezintă interespentru diagnosticul pozitiv şietiologic - pag 177

da, dar scrie ca totusiramane foarte caracteristic,deci eu cred ca e singuravarianta adevarata laintrebarea asta

Fals-nu prezinta interes ptr dgpozitiv si etiologic, elcuantifica mai bine importantaleziunilor+detecta complicatiile

B). Istoricul bolii AC). Spirometria cu test bronhodilatator



D). Markeri ai inflamaţiei A? F

Oare? Eu cred că toate SDRAprezintă sindrom inflamator (edem pulmonar «lezional»), decinu m-ar ajuta markerii îndiagnostic. În plus nu scrie explicit în carte. Ceea ce scrie este:necesită un bilanţ infecţios (nuinflamator) extrarespirator complet.

E). Factorul de transfer al CO103. Definiţia sindromului de detresă respiratorie acută cuprinde: A). Este un edem pulmonar de reexpansionareB). Creşterea permeabilităţii alveolocapilare AC). Raportul PaO2/FiO2 < 200 AD). Presiunea arterială pulmonară de ocluzie >18 mmHgE). Creşterea presiunilor vasculare microvasculare104. Detresa respiratorie acută la adult evoluează cu hipoxemie şi absenţaopacităţilor radiologice pulmonare în următoarele afecţiuni:

A). Astmul acut grav AB). Embolia pulmonară AC). Pneumopatiile hipoxemianteD). Dispneea laringianăE). Pneumotoracele bilateral A105. Investigaţii pentru diagnosticul etiologic al detresei respiratorii acute: A). Bronhoscopia AB). Lavajul bronhopulmonar şi recoltarea distală protejată AC). Ecografia abdominală AD). RMN angiografie a circulaţiei cerebraleE). Radiografie abdominală pe gol A106. Diagnosticul diferenţial al sindromului detresei respiratorii acute se efectueazăcu: A). Astmul bronşicB). Pneumonia cu Pneumocistis AC). Hemoragia alveolară AD). Pleurezia tuberculoasăE). Pneumonia cu eozinofile107. Cauzele sindromului de detresă respiratorie acută sunt: A). Agresiunea pulmonară toxică AB). necul AC). Inhalarea de lichid gastric AD). Oxigenoterapie cu FiO2 scăzut e cu FiO2 crescut asa este. multumescE). Intoxicaţia cu heroină A108. Alte cauze ale sindromului de detresă respiratorie acută: A). Edem pulmonar neurogenic AB). Edem pulmonar cardiacC). Edem pulmonar cu creşterea presiunii hidrostaticeD). Arsuri întinse AE). Embolia grasă A109. Tratamentul sindromului de detresă respiratorie acută: A). Dacă există acces la oxigenoterapie se poate efectua şi la domiciliu în formeleuşoareB). Se efectuează în secţia de terapie intensivă AC). Necesită ventilaţie mecanică cu presiune pozitivă continuă în inspir

D). Necesită ventilaţie mecanică cu presiune pozitivă continuă în expir AE). Necesită profilaxia ulcerului de stres A110. Tratamentul sindromului de detresă respiratorie acută: A). Antibioticele sunt frecvent necesare A



B). Antibioticele sunt indicate doar în infecţiile bacterieneC). Ventilaţia în decubit ventral poate asigura redistribuirea perfuziei spre zoneleventilate A am adăugat C - pag. 178, 3)D). Vasodilatatoarele pulmonare selective de tipul monoxidului de azot pot fi utile AE). Almitrina poate fi utilă pentru vasoconstricţia zonelor neventilate AGASTROENTEROLOGIE111. Selectați caracteristici care definesc hemoragia digestivă superioară: A). Hemoragia exteriorizată prin hematemeză și/sau melenă AB). Hemoragia exteriorizată prin rectoragie în cazul unei sângerări abundente AC). Cauzele cele mai frecvente ale sale sunt reprezentate de patologia ulceroasă și Ahipertensiunea portalăD). Hemoragia care provine din tubul digestiv în amonte de unghiul duodeno-jejunal AE). Hemoragia cu sursă identificată endoscopic la nivel esofagian sau gastric112. Selectați caracteristici care definesc hemoragia digestivă inferioară: A). Sursa de sângerare poate fi localizată în intestinul subțire în aval de unghiul AduodenojejunalB). Sursa de sângerare poate fi localizată în intestinul gros A

C). Hemoragia la care tușeul rectal arată sânge roșu pe mănușa examinatorului A

si eu (oxana) o consider corecta,dar nu am gasit sa fie scris inECN ... acum nu stiu daca secorecteaza exact dupa ce zicecartea sau dupa ce zic profiinostri...

Sangele poate fi si negru(melena) si rosu(rectoragie)

in hemoragia digestivainferioara.Raspunsul nu estedefinitoriu pt HDI.poti aveasange rosu si dintr-ohemoragie digestivasuperioara abundenta.Consider afirmatia falsa. Anca Contac

D). Necesită terapie endoscopică în toate situațiileE). Se manifestă clinic prin rectoragie și/sau melenă A113. Diagnosticul de hemoragie digestivă se stabilește: A). Elemente de anamneză și examen clinic AB). Evaluare ECG, măsurarea TA, frecvența respirațiilor, pulsoximetrieC). Parametri de laborator (hemoleucograma, grup sangvin)D). Montarea unei sonde naso-gastrice AE). Tușeul rectal A114. Pe ce vă bazați când evaluați gravitatea unei hemoragii:

A). Elemente de anamneză (cantitatea de sânge exteriorizată la domiciliu, intervalulde timp A

Scrie in ECN ca nu erelevanta relatareapacientului pt ca are tendintade a exagera abundentasangerarii. Eu m-as bazadoar pe datele clinice siparaclinice intr-o hemoragie.

de când au debutat simptomele)B). Descrierea consumului anumitor medicamente cu risc hemoragic(antiinflamatoare,antiagregante, anticoagulante)C). Elemente clinice (semne de șoc, paloare, hipotensiune, tahicardie,transpirații) AD). Elemente paraclinice (hemoleucograma, teste de coagulare, probe hepatice șirenale) AE). Aspectul la endoscopia digestivă efectuată în urgență115. Măsurile de reanimare în hemoragia digestivă severă cuprind: A). Eliberarea căilor aeriene superioare, poziția laterală de siguranță AB). Endoscopie de urgențăC). Anamneză și examen clinic completD). Abord venos larg (două linii periferice sau linie centrală) AE). Umplerea vasculară, transfuzii de sânge A116. Ce este important de stabilit în anamneza pacientului cu hemoragie digestivă:



A). Consumul de medicamente antiagregante, anticoagulante, antiinflamatoare AB). Consumul de alcool A? factori de risc pt hepatopatieC). Cantitatea de sânge exteriorizatăD). Simptome asociate hemoragiei: amețeli, pierderea conștienței, durerea toracică A

E). Afecțiuni concomitente ?

ECN se vorbeste depreantecedente si factori de risc...daca acestea sunt considerateafectiiuni concomitente atuncipoate ca e corect...

117. *Ce medicamente indicați a se folosi de urgență în suspiciunea de hemoragiedigestivă

ECN IPP + - octreotid, daca e curaspuns corect atunci ramane safie A

superioară din ulcerul gastroduodenal: A). Inhibitori de pompa de protoni intravenos AB). Antiacide

C). Octreotid intravenos Fnumai daca sunt semne deHTAP, iar aici nu este precizata

D). Antihistaminice anti H2 intravenosE). Medicamente inotrop pozitive intravenos

118. *Endoscopia digestivă superioară se efectuează de urgență: A). Numai la pacienții cu stare de conștiență păstratăB). Numai la pacienții a jeunC). La pacienții stabili hemodinamic AD). La pacienții cu hematemeză care exteriorizează sânge în cantitate crescutăE). La pacienții care necesită transfuzii de sânge119. Evidențierea sursei de sângerare în hemoragia digestivă inferioară se poaterealiza prin: A). Colonoscopie după pregătirea colonului cu PEG AB). IrigografieC). Videocapsula pentru sursă posibilă localizată la nivelul intestinului subțire AD). Computertomografia cu substanță de contrastE). Arteriografia celiomezenterică A120. Hemoragia digestivă inferioară de cauză diverticulară are următoarelecaracteristici: A). nsoțește inflamația diverticularăB). Necesită intervenție endoscopică sau chirurgicală pentru stopareC). Poate fi declanșată de consumul de antiinflamatoare nonsteroidiene AD). Se însoțește de durere, febră, diareeE). Se poate opri spontan A121. Ulcerul gastro-duodenal reprezintă: A). Pierderea de substanță de la nivelul peretelui digestiv care afectează mucoasaB). Pierderea de substanță de la nivelul peretelui digestiv care afecteazămusculoasa AC). Un rezultat al următorilor factori ce influențează secreția acidă: consumul de AINS, Ainfecția cu Helicobacter pyloriD). Un dezechilibru între factorii de protecție și factorii de agresiune ai mucoasei AE). Un rezultat al modului de alimentație dezorganizat al pacientului122. Tabloul clinic al ulcerului poate cuprinde: A). Scăderea în greutateB). Hemoragia digestivă superioară AC). Grețuri și vărsăturiD). Pirozis și regurgitații acideE). Durere epigastrică, ritmată de alimentație A

123. Circumstanțe de diagnostic în ulcerul gastric și duodenal: A). Durere ulceroasă tipică AB). Ulcer asimptomatic, descoperit întâmplător la endoscopie A



C). Durere brusc instalată, semne peritoneale

La circumstante de diagnostic,ultimul punct este: relevat de ocomplicatie >>iar la complicatiiscrie: perforatie cu durereepigastrica brutala... A?

Si C il consider corect. Ulcerulperforat prezinta durere bruscinstalata si semne peritoneale. Anca Contac

D). Hematemeză și/sau melenă A ?

L paragraful "circumstante dediagnostic" pg.433 se vorbestedoar despre durere (oxana)

Mai era diagnosticul sugeratde o complicatie a ulceruluide aceea am optat pentruhematameza (JCC)

Si eu consider raspunsulcorect. Anca Contac

E). Disfagie brusc instalată124. *Anamneza și examenul clinic la pacientul cu ulcer va stabili următoareleelementeasociate bolii ulceroase:F). Consumul de medicamente hepatotoxiceG). Consumul de antiinflamatoare nonsteroidiene AH). Consumul de alcoolI). Istoricul familial de cancer gastricJ). Semne clinice de alarmă: scădere în greutate, masă abdominală palpabilă,adenopatii,

paloare125. Aportul endoscopiei digestive superioare în boala ulceroasă: A). Prelevarea de biopsii din ulcer în ulcerul duodenalB). Prelevarea de biopsii din ulcer în ulcerul gastric AC). Prelevarea de biosii antrale și fundice pentru identificarea Helicobacter pylori AD). Hemostaza endoscopică în hemoragii Forrest IA-IIA AE). Diagnosticul diferențial de alte leziuni care pot determina simptomeasemănătoare A126. *Controlul endoscopic la 6 săptămâni este indicat: A). n cazul pacienților cu ulcer gastric AB). n cazul pacienților cu ulcer duodenalC). n cazul pacienților cu hemoragie de cauză ulceroasă

D). După terapia de eradicare a Helicobecter pyloriE). După intervenția chirurgucală pentru ulcer stenozant127. Selectați complicațiile bolii ulceroase: A). Hemoragia digestivă superioară exteriorizatăprin hematemeză,melenă AB). Stenoza AC). Scăderea rezistenței organismului la infecțiiD). Perforația AE). Hemoragia digestivă ocultă manifestată clinic prin anemie A128. n terapia ulcerului veți lua în considerare următoarele elemente: A). Dacă este vorba de un ulcer gastric sau duodenal AB). Dacă are antecedente familiale de boală ulceroasăC). Dacă a mai prezentat ulcer în decursul viețiiD). Dacă este asociată infecția cu Helicobacter pylori AE). Dacă pacientul consumă medicamente gastrotoxice A

129. După terapia de eradicare HP, considerați continuarea terapiei cu IPP la unpacient cu

consider intrebareainterpretabila.... ECN zice exact"continuatea terapiei cu IPP" doar in asociere cu unlcerul duodenalcomplicat si cu risc, si nu aparenotiunuea de ulcer gastricnecomplicat sau complicat si nicicontinuarea IPP in asociere cuulcerul gastric. din punctul meude vedere doar C si D suntcorecte (oxana)

Continuare terapiei apare inulcer duodenal cu risc+ dureripersistente+ulcer gastricoricare ar fi el complicat ,necomplicat(fiind neprecizat)JCC.

ulcer în următoarele situații: A). n ulcerul duodenal necomplicat și fără risc



B). n ulcerul gastric necomplicat și fără risc AC). n caz de dureri persistente AD). n ulcerul duodenal complicat și cu risc AE). n ulcerul gastric complicat și cu risc A130. Identificați situațiile de risc pentru ulcerul duodenal, care necesită terapieprelungită cuIPP: A). Vârsta peste 65 de ani AB). Istoric familial de cancer gastric

C). Comorbidități asociate Aam adaugat si C (comorbiditati,pag 434)

D). Localizarea ulceruluiE). Consum de AINS, aspirina, anticoagulante A131. *Elemente de definire a icterului: A). colorația în galben a pielii și mucoaselor în urma expunerii la soareB). colorația în galben a pielii și mucoaselor în urma consumului escesiv de carotenC). colorația în galben a pielii și mucoaselor prin creșterea nivelului plasmatic al AbilirubineiD). colorația în galben a pielii și mucoaselor prin creșterea nivelului plasmatic al

methemoglobineiE). colorația în galben a pielii și mucoaselor prin scăderea nivelului hemoglobinei132. Identificați cauzele de colestază intrahepatică: A). litiaza coledocianăB). neoplasmul de cap de pancreasC). disfuncție hepatocitară AD). distrugerea canaliculelor biliare AE). obstrucția căilor biliare intrahepatice A133. *Sindromul Gilbert reprezintă: A). Deficit parțial de glucuronoconjugare a bilirubinei AB). Deficit complet de glucuronoconjugare a bilirubineiC). Deficit de eliminare a bilirubinei din canaliculele biliareD). Deficit de transport a bilirubineiE). Deficit de preluare a bilirubinei134. Examenul clinic al pacientului icteric va urmări următoarele elemente: A). Greutate , temperatură AB). Leziunile cutanate de grataj AC). Semnele de hipertensiune portală A

D). Hepatomegalia, distensia vezicii biliare A ?

ECN: palpare hepatica sidistensia vezicii biliare pg. 445 nusunt sigura cum sa il consider raspunsul (oxana)

si eu cred ca este adevaratacest raspuns A

E). Afectarea musculo-scheletală135. Ecografia abdominală la un pacient icteric are rolul de a evalua:

A). Aspectul ficatului A

ECN scrie doar de examinareacailor biliare, dara daca te uiti si lacele intrahepatice atunci analizezisi aspectul ficatului... nu imi placesa tocesc, dar daca e grila credca trebuia sa fie copy text paste laintrebare....

Asa am gandit-o si eu deaccea am selectat A. Jcc

B). Semnele de hipertensiune portală A?dupa parerea mea si acestraspuns e corect

C). Afecțiuni ale căilor urinareD). Aspectul căilor biliare intra și extrahepatice AE). Modificări intraluminale la nivelul tubului digestiv136. Selectați analize de laborator utile în evaluarea unui pacient cu icter: A). AmilazemieB). Hemoleucograma A



C). GOT, GPT, FA, GGT, Bi AD). Indice de protrombină AE). Glicemie137. Cauzele icterului de origine intrahepatică: A). Disfuncție hepatocitară (hepatita, ciroza) AB). Distrugerea canaliculelor biliare (ciroza biliară primitivă) AC). Litiaza coledocianăD). Pancreatita cronicăE). Ampulom vaterian138. Cauze maligne de icter de origine extrahepatică: A). Cancer pancreatic caudalB). Colangiocarcinom AC). Cancer al vezicii biliareD). Ampulom vaterian AE). Cancer de colon139. Identificați examinări paraclinice de a doua intenție pentru stabilireadiagnosticului la un

doar E am gasit si eu... dar nu sevrea CS..

si eu tot numai E am gasitcorect

pacient cu colestază extrahepatică: A). Teste de laborator, ecografie abdominală

B). Colangio-RMN, colonoscopieC). CT abdominal, radiografie abdominală pe golD). Ecografie abdominală și CT abdominalE). CT abdominal, colangio-RMN, ecoendoscopie A140. Identificați examinările paraclinice de a doua intenție pentru stabilireadiagnosticului la unpacient cu colestază intrahepatică: A). CT abdominalB). RMNC). Puncție biopsie hepatică AD). Ecografia abdominalăE). Feritina, saturația transferinei, autoanticorpi A141. Selectați forme clinice de hepatita acută virală:

A). Forma clasică, icterică A ?

intradevar nu scrie "forma clasica,icetrica", in schim e asa: " in modcalsic se disting o fazapreicterica... o faza icterica" siatunci consider corect si A(oxana)

M-am gandit si eu la asta dar mai asteptam si eu opinii(JCC) asta nu cred ca e corect

B). Forma cronică prelungită A?

Asa scrie in ECN: "formaprelungita=durata cuprinsa intre 6saptamani si 6 luni"

C). Forma colestatică AD). Forma cu manifestări extrahepatice AE). Forma fulminantă A142. Selectați caracteristici ale formei fulminante de hepatită acută virală: A). Encefalopatia hepatică apărută la peste 2 săptămâni de la debutul icterului la mai putin de 2 saptamaniB). Insuficiența hepatică, cu mortalitate de peste 50% în absența tratamentului AC). Indice de protrombină sub 25% AD). Necesită spitalizare și terapie în secția de terapie intensivă AE). Complică frecvent o hepatită virală A143. Hepatita acută virală A se caracterizează prin: A). Contaminare parenteralăB). Frecvent infecție asimptomatică AC). Risc de cronicizareD). Diagnostic serologic: IgM anti-VHA pozitiv AE). Nu există tratament specific A144. Diagnosticul serologic de hepatită virală acută B cuprinde următorii markeriserologici:



A). Ag HBs pozitiv AB). Ac anti-VHD pozitivC). Ac anti-HBc IgM pozitivi A

D). Ac anti- HBc totali pozitivi F

Ac anti-HBc indica infectiaacuta.... cei drept nu zice dacasunt totali sau nu..

Doar igM indica infectie acutain rest indica doar infectie situ ai in cerinta doar infectiaacuta aha, acum m-am prins ;)

E). Ac anti VHC pozitivi145. Indicații de terapie la pacienții cu hepatită cronică virală B: A). ADN- VHB ≥2000 UI/ml (10000 copii/ml) AB). ADN- VHB <2000 UI/ml (10000 copii/ml)C). Creștere persistentă a ALAT cu viremie detectabilă AD). Scor Metavir≥ A2 și/sau F2 AE). Scor Metavir< A2 și/sau F2146. *Indicații de terapie antivirală la pacienții infectați cu virusul C: A). Ciroza hepatică decompensatăB). Creșterea transaminazelor C). Scor Metavir ≥ A2D). Scor Metavir F2, F3 sau F4 AE). Femei gravide infectate cu virusul C147. Conduita în cazul unui pacient cu citoliză cu transaminaze de peste 10 orivaloareanormală cuprinde: A). Evaluarea clinică a prezenței encefalopatiei hepatice (asterixis) AB). Determinare IP, factor V AC). Ecografie Doppler hepatică și a căilor biliare AD). Determinarea serologiei virale AE). Puncția biopsie hepatică în toate situațiile clinice

148. Creșterea izolată a Υ-GT se poate întâlni în:

Diabetul, alcooolul si dislipidemiascrise la steatoza si steatoza ecauza de crestere izolata

A). Diabet zaharat AB). Dislipidemie AC). Intoxicația cu ParacetamolD). Consum de alcool AE). Intoxicația cu ciuperci149. *Ce terapie antivirală indicați în hepatita delta: A). Analogi nucleotidiciB). Analogi nucleozidiciC). Inhibitori de proteazăD). Monoterapie cu interferon alfapegilat pe o durată de cel puțin un an AE). Terapia combinată cu Peginterferon și Ribavirină150. Ce analize de laborator vă indică colestaza: A). Fosfataza alcalină AB). Bilirubina indirectă AC). ASAT, ALAT A?D). Gama-GT AE). Indicele de protrombină151. Hipertensiunea portală se caracterizează prin: A). Alterarea funcției hepatocitare de sintezăB). Gradient portosuprahepatic de peste 4 mmHg AC). Formarea circulației colaterale AD). Alterarea funcției biliareE). Splenomegalie/hipersplenism A152. Semnele clinice care demonstrează insuficiența hepatocelulară la un pacient cucirozăhepatică sunt:



A). Prezența ascitei F ?

este semn al hipertensiuniiportale in caz de cirozadecompensata

insuficienta hepatica duce lascaderea albuminei careduce la scaderea presiuniiosmotice care duce laextravazarea lichidelor incavitatea abdominala =ascita . petru

B). Icterul sclero-tegumentar AC). HepatosplenomegaliaD). Eritroza palmară AE). Angioame stelate A153. Evaluarea gravității cirozei hepatice prin scorul Child-Pugh se face luând înconsiderare: A). Nivelul bilirubinei AB). Prezența ascitei AC). Nivelul transaminazelor D). Nivelul de protrombină AE). Nivelul albuminei A

154. Ce elemente pot diferenția ciroza hepatică de alte afecțiuni hepatice:

La imagistica pg. 460 scrie defluxul portal si varicele esofagienesi de tromboza portala, dacaconsideram B si C ca fiindcorecte, trebuie sa fie si D corect(oxana)

A). Hepatomegalia decelată clinic sau ecograficB). ncetinirea și inversarea fluxului portal la examinarea ecografică AC). Varicele esofagiene la endoscopia digestivă A

D). Tromboza de venă portă evidențiată ecografic A?

tromboza portala apare lacomplicatii..dar e elementdiferential?

E). Enzimele de colestază crescute

155. Infecția spontană a lichidului de ascită la pacientul cirotic are următoareleelementecaracteristice:

A). Se asociază cu o perforație de organ A/ F?

nu stiu, dar e vorba de oinfectie spontana...logic, numi se pare corect acestraspuns..

B). Nivelul PMN > 250/mmc AC). Culturile din lichidul de ascită sunt pozitive întotdeaunaD). Evoluție severă, cu risc de sindrom hepato-renal AE). Se tratează cu antibiotice și albumină A156. *Profilaxia secundară a hemoragiei digestive din varicele esofagiene lapacientul ciroticcuprinde: A). Beta-blocante noncardioselective și ligaturi elastice ale varicelor esofagiene AB). Administrare de beta-blocante și nitrațiC). Antibioterapia la pacienții cu ascităD). Terapia prelungită cu inhibitori de pompă de protoniE). Indicație de transplant hepatic157. Indicați teste diagnostice de excludere a unui diagnostic diferențial la pacientulcuencefalopatie hepatică: A). CT cerebral AB). Puncție lombară AC). Glicemie AD). Probe toxicologice AE). Amoniemie



158. *Selectați criterii de diagnostic în sindromul hepato-renal: A). Hipovolemie indusă de diuretice în exces la pacientul ciroticB). Prezența unei infecții ca și cauză declanșatoare a insuficienței renale la un ciroticC). Creșterea creatininei > 130 μmol/l în absența tratamentului diuretic la pacientulcirotic AD). Proteinurie > 0,5 g/24 ore la pacientul ciroticE). Evidențe ecografice de obstrucție a căilor urinare la pacientul cirotic159. Masurile de profilaxie a insuficientei renale la pacientul cirotic cuprind: A). Paracenteze repetate cu volume mariB). Diuretice în doze crescute

C). Administrare de albumină în peritonita bacteriană spontană A?

nu ar trebuie sa scrie infectiespontana a lichidului de ascita inlocul peritonitei bacteriene???

D). Antibioterapie profilactică FPg. 465 jos, nu scrie nimic deantibioterapie la profilaxie

Ai dreptate acum amverificat si eu , Jcc

E). Stoparea diureticelor în hiponatremie A160. Complicațiile pleuropulmonare la pacienții cirotici includ: A). Emfizemul pulmonar B). Hidrotoracele AC). Sindromul hepatopulmonar AD). Hipertensiunea arterială pulmonară AE). Pneumonii recidivante

NEUROLOGIE161. Accidentele vasculare cerebrale (AVC) reprezintă o problemă majoră desănătate publică,deoarece: A). Afectează numai adulții tineri până la 40 de aniB). Tratamentul medicamentos este costisitor

C). Nu pot fi prevenite

in mod normal, dupa legilefiziopat ale AVCurilor - si variantaasta ar fi corecta - doar ca nu ecu specificatie in carte, sau eu nuam gasit-o - nu poti opri dinevolutie un AVC.

Da, dar prevenția nu înseamnă să-l oprești din

evoluție ci să împiediciefectiv AVC-ul să aibă loc:tratarea diabetului,hipertensiunii arteriale,tratarea cardiopatieiemboligene etc...sunt date lapag. 255 (chiar dacă estevorba de profilaxiasecundară). Deci ei zic ca seprevine,totuși. Și nu, nu scrie în carte, deci este fals. Si eu cred ca C este fals

D). Reprezintă prima cauză de handicap dobândit Apag. 250: atât...nu știu de ce eCM...poate mă ajutați!E). Afectează numai țările avansate, cu un PIB ridicat

162. *Managementul inițial al ischemiilor cerebrale impune: A). atentă supraveghere la domiciliul pacientuluiB). Vaccinarea tuturor minorilor care nu au împlinit un anC). Abordare în regim de urgență A pag. 250D). Oprirea oricărei medicații anterioareE). Raportarea cazului în 24 de ore la Direcția de Sănătate Publică163. Diagnosticul diferențial de urgență al AVC se realizează cu: pag. 250 A). Fractura cominutivă a tibiei homolateraleB). Criza de epilepsie AC). Migrena, aura migrenoasă AD). Reumatismul articular acutE). Hipoglicemia A



164. Factorii care agravează suferința neuronală de la debutul unui AVC și caretrebuie pag. 250combătuți de urgență sunt: A). Hipertensiunea arterială AB). Infecția urinară asimptomaticăC). OsteoporozaD). Hiperglicemia AE). Astigmatismul165. Un pacient în vârstă de 83 de ani prezintă instalarea bruscă a unei hemiparezestângi, însoțită de hemianopsie laterală omonimă stângă, hemihipoestezie controlaterală.Fără examencomputer tomografic efectuat diagnosticul clinic ar putea fi: pag. 251 A). AVC ischemic în teritoriul arterei cerebrale medii drepte AB). AVC ischemic în teritoriul arterei cerebrale medii stângiC). AVC ischemic în teritoriul arterei cerebrale anterioare drepteD). AVC ischemic în teritoriul arterei cerebrale anterioare stângiE). AVC ischemic în teritoriul arterei carotide interne drepte A166. Infarctul lacunar cerebral are ca principale tablouri semiologice evocatoare : pag. 251 A). Afazie morotie BrocaB). Hemipareză+ataxie AC). Hemianestezie AD). Dizartrie+mână neîndemânatică AE). Hemipareză167. AVC hemoragice au următoarele aspecte imagistice: A). CT cerebral normal, deoarece investigația s-a realizat în primele 0 de minute dela debut

A pag. 257C). Hiposemnal T2 la RMN A pag. 257

D). CT cerebral cu o leziune hipodensă circumscrisă A / F?pag. 258 - scrie în explicațiile dinfigură

pe pag 258. tot asa descrie oleziune hiperdensa, care este

inconjurata de o coroanahipodensa. Nu cred ca Deste corect. F

E). Radiografie craniană cu linie de fractură168. Hematoamele intraparenchimatoase apărute sub tratamentul anticoagulantapar deseori: pag. 258 A). n timpul consumului excesiv de zahăr B). La rudele de gradul întâi al pacienților cu hemoragie cerebrală în antecedenteC). La cazurile de supradozaj de carbamazepinăD). n cazul de supradozaj de anticoagulante, fără control al INR AE). Dacă un pacient care este anticoagulat are un puseu de HTA A169. Trombozele venoase cerebrale apar mai ales în cazurile care au ca factorifavorizanți: pag. 258 - 259 A). Supradozaj de anticoagulanteB). Cancer subiacent AC). Postpartum AD). Cauze locale: mastoidită, abcese cerebrale, etc AE). Defect septal interatrial170. Triada clinică tipică a trombozelor venoase cerebrale cuprinde: pag. 259 A). Cefalee acută, progresivă A

d b f l d b i l



B). Crize epileptice în general cu debut focal A

debut focal = debut parțial -epilepsie parţială: descărcareepileptică cu origine într-o zonăcerebrală localizată, cuposibilitatea de generalizaresecundară. Simptome clinicevariable în funcţie de topografie. Anomaliile EEG vor fi focale (pag1084 ECN)

debut focal e tot partial - Știu,that's what I said, dar amargumentat pentru cine m-ar fi contrazis că nu scrie încarte.C). Colică abdominală predominent în epigastru

D). Deficite neurologice focale AE). Tulburări micționale tip retenție171. *. O hemoragie subarahnoidiană (HSA) se definește prin:F). Triada simptomatică: greață, varsături, durere colicativă abdominalăG). Prezența sângelui la nivelul parenchimului cerebral predominent în zonanucleilor bazali

A pag. 260I). Prezența sângelui la nivel extraduralJ). Prezența obligatorie a diplopiei verticale172. *. HSA este o urgență diagnostică și terapeutică deoarece: A). Afectează prognosticul funcțional și vital al pacienților A pag. 260B). Tratamentul este costisitor C). Este o afecțiune foarte răspândităD). Tratamentul curativ nu necesită spitalizareE). Reprezintă boala secolului XXI173. HSA poate debuta în contextul: pag. 260 A). Unui traumatism cerebral AB). Unei cefalei brutale, spontane AC). Unui AVC ischemicD). Apariției unei hemiplegii acute

E). Expunerii îndelungate la solvenți organici174. Tabloul clinic al unei HSA nontraumatice nu cupride: pag. 260 A). Cefalei bruște severeB). Sindrom meningianC). Sindromul de neuron motor periferic AD). Parestezii distale în membrele inferioare A

E). Apariția bruscă a unei atrofii a musculaturii tenare bilaterale Aapariția bruscă a unei atrofii -LOL!!! :))

175. Un pacient în vârstă de 30 de ani este admis la camera de gardă unde se ridicăsuspiciuneaunei HSA. Care sunt examinările paraclinice indicate de urgență: pag. 260 A). RMN cerebralB). CT cerebral AC). Puncție lombară dacă CT cerebral este normal AD). Puncție lombară dacă CT cerebral indică hiperdensitatea spontană a spațiilor subarahnoidieneE). Arteriografie cerebrală de urgență dacă CT cerebral indică hiperdensitateaspontană a Aspațiilor subarahnoidiene176. Managementul de urgență al unei suspiciuni de HSA nontraumatică: pag. 260

In Romanica noastra daca



A). Internare de urgență într-un serviciu de neurochirurgie dacă starea de conștiențăeste A?

Nu e explicit. Se subînțelege din -spitalizare de urgenţă în serviciulde neurochirurgie, sau lareanimare pentru formele grave -pag. 260. Dacă reanimarea estepentru formele grave, presupuncă neurochirurgia este pentrupăstrarea conștienței. Eu zic căeste corect (Costache Tudor :) )

asta ati gasti-o exact asa incarte? ca e destul dediscutabila (frenchie) - dacada, ziceti-mi si mie exactunde

In Romanica noastra...dacadupe CT se vede efectu demasa si e undeva maisuperficial situat si esti undevaintr-o unitate de NCH/Stroke -te cam baga direct, nu ii maiintereseaza daca poti sanumeri din 7 in 7 inapoi din100 ..din asta intrebasem canu stiu cum vor gandii capi dituti medicii de la preamaretulUMF Si eu zic ca e corect.

păstratăB). Supraveghere la domiciliuC). Gimnastică medicalăD). Administrare de anticoagulante orale în doză corspunzătoareE). Repaus strict la pat și montare de cale venoasă A177. Medicul curant trebuie să expună unei familii a unui pacient cu HSAcomplicațiile precoce pag. 260 - 261ale acestei afecțiuni. Acesta va enumera: A). Vasospasmul care apare frecvent între a 4-a și a 14-a zi AB). Hidrocefalie acută AC). Resângerare sau recidiva hemoragică AD). Hiponatremie prin secreție inadecvată de hormon antidiuretic ADH AE). e.Hiperpotasemie prin apariția insuficienței renale funcționale178. Complicațiile pe termen lung ale HSA sunt: pag. 261 A). Sechele motorii AB). Sechele cognitive AC). Hidrocefalie acutăD). Migrenă catamenialăE). Epilepsie secundară A

179. Hidrocefalia cu presiune normală cuprindă o triadă din care lipsesc: pag. 261 A). Mers cu pași miciB). Tulburări de coordonare AC). Tulburări cognitiveD). Hemipareză spastică AE). Tulburări sfincteriene180. Alte cauze de cefalee cu debut brusc cu excepția HSA sunt: pag. 261 A). Disecția arterelor cu distribuție cerebrală AB). Tramboflebita cerebrală AC). Glaucomul acut AD). Miastenia gravisE). Necroza pituitară A

INFECTIOASEOXANA - cum le am eu le aveti sivoi acum, nu ma credeti, verificatica am facut bine :))

181. Meningita infecţioasă se suspectează dacă: A). pacientul este afebrilB). acuză cefalee intensă AC). prezintă vărsături AD). prezintă tranzit intestinal acceleratE). fono-fotofobie A182. Examenul LCR se efectuează de urgenţă în următoarele condiţii,cu excepţia: A). suspiciunea unei meningite acute

B). după efectuarea unui CT cerebral A ?/F

eu zic ca si varianta B estecorecta (pag 289 "dupa testareahemostazei, si dupa CT cerebral")

dar raspunsurile corecte suntexceptiile..

C). după testarea homeostazei

eu cred ca numai D e corect



D). după administrarea de antibiotice A

eu cred ca numai D e corect,fiindca in unele cazuri (pag 289.-"exceptie") antibioterapia precedaexamenul LCR

E). asociat cu recoltare de hemoculturi A/F?

183. Meningita purulentă este definită de următoarele criterii ,cu excepţia:

e, la asta nu sunt sigura (oxana)pentru ca exact ar fi doar unraspuns daca se vorbeste doar despre exceptii si anume D nueste LCR normoglicorahic. C si Esunt adevarate in practica, pentruca sunt la meningite purulente,dar nu stiu daca se pot consideradefinitorii... tinand cont ca se vreao intrebare cu mai multeraspunsuri, prin excludere le-amconsiderat raspunsuri potrivite...

la fel si eu (frenchie) - nu amgasit raspuns definitoriu,logic ar fi sa fie corect dar nuam gasit in carte cuexactitate

A). debut brutal AB). LCR-majoritatea elementelor celulare-polinucleare

C). posibilă prezenţa unei purpure echimotice A

Nu este definitoriu, neaparat, dar este la meningita cu meningococ.si asta e prurulenta

in mod normal ar trebui sa fieraspuns ca intra la categoriade purulente

D). LCR normoglicorahic Adc intreaba exceptia, atuncinumai D este corect

Eu stiu ca LCR in meningitebacteriene e cu glicorahiescazuta nu cunormoglicorahie. Consider doar D raspuns corect AncaContac

E). pacient purtător al unei breşe osteomeningiene A

la fel este in meningita purulenta,la pneumococ... dar nu cred caeste definitoriu...

intra tot in categoriapurulente - asta e intrebarede luat la puricat comisia

184. Meningita produsă de Listeria monocytogenes este caracterizează deurmătoarele: A). debutează subacut A

B). evoluează la pacienți cu un teren modificat ?

NU stiu la ce se refera prin terenmodificat... daca vorbesc desarcina, cirotici, nou nascuti sivarstinici, atunci e corect si B in principiu asta inseamna

C). tratamentul curativ constă în :penicilina+aminozideD). profialctic,în sarcină se impun precauții alimentare AE). examenul bacteriologic direct al LCR arată ,,Coci Gram negativi,,185. Meningoencefalita herpetică se suspectează în următoarele situații: A). sindrom meningean exprimat A

B). instalare brutală AC). afebrilitateD). tulburări de memorie,de comportament,afazie,hemianopsie laterală omonimă AE). LCR cu hipoglicorahie186. n meningoencefalita herpetică ( HSV) imagistica cerebrală(CT,RMN)evidențiază: A). leziuni unilateraleB). leziuni temporale interne AC). leziuni care captează substanța de contrast A

D). leziuni tipice bilaterale A?

nu mi se pare acelasi lucru :inmod tipic leziuni bilaterale culeziuni tipice bilaterale pag 291petruE). leziuni asimetrice A

187. Meningitele neinfecțioase pot avea următoarele cauze:

A) chimioterapia intratecală A



A). chimioterapia intratecală AB). tumori AC). parazițiD). reacții imunoalergice AE). fungi188. Meningitele cu LCR clar impun următoarele raționamente: A). dacă LCR relevă citologie cu 50% polinucleare,50% limfocite și hipoglicorahie sesuspectează meningita virală benignăB). LCR cu limfocite și hipoglicorahie:se suspectează tuberculoza AC). LCR cu proteinorahie sub 1 g /l și glicorahie normală-tratament simptomatic AD). asocirea de crize de epilepsie ,afazie ,confuzie-impune administrarea de aciclovir AE). de luat în considerare o posibilă infecție cu HIV A189. Care dintre afirmațiile de mai jos,referitor la meningita cu LCR purulent cuexamenbacteriologic direct:Coci Gram pozitivi,sunt corecte: A). etiologia:pneumococi AB). tratament curativ:penicilinaC). evoluează la vărstnici, etilici,posttraumatism cranian AD). la pacienții asplenici – se recomandă :vaccinare și penicilina pe termen lung AE). evoluează la pacienții cu deficit de complement seric asta este in cazul meningococului190. Complicații ale meningitelor purulente pot fi: A). coagulare intravasculară diseminată AB). epilepsie AC). sindrom Korsakov ireversibilD). hidrocefalie AE). șoc septic AInfectia HIV (PAG. 325-328)191. Următoarele afimaţii privind infecţia cu HIV sunt corecte, exceptând: A). infecţia cu HIV este o infecţie cronicăB). replicarea virală este continuăC). raspunsul imunitar este eficent A

D). HIV este un retrovirus ADN AE). evoluţia naturală se derulează în 4 faze (192. Diagnosticul infectiei HIV se bazează pe următoarele teste: A). hemoleucogramaB). examene de imagisticăC). un singur test Elisa care identifică Ac anti HIV-1, HIV-2D). un singur test Elisa care identifică Ac anti HIv-1, HIV-2, Ag. P24 AE). test Western-Blot A193. Tratamentul antiretroviral are următoarele obiective: A). scade morbiditatea şi mortalitatea AB). creşte capacitatea imună AC). creşte încărcătura viralăD). nu se recomandă în caz de încărcătură virală ridicatăE). nu se recomandă dacă pacientul are CD4 sub 200 mm3194. Următoarele afirmaţii privind Infecţiile oportuniste (I.O.) asociate infecţiei HIVsuntcorecte: A). apar când concentraţia de limfocite CD4 sub 200 mm3 A?B). pneumocistoza pulmonară este I.O. mai puţin frecventăC). leucoencefalopatia multifocală progresivă are un tratament specificD). toxoplasmoza cerebrală este datorată unei reactivări a infecţiei cu ToxoplasmaGondii AE). Cryptococcus Neoformans este responsabil de menimgoencefalite195. Tratamentul antiretroviral clasic cuprinde: A). asocierea a 3 antiretrovirale AB). 2 inhibitori nucleozidici ai transcriptazei inverse AC). un inhibitor non-nucleozidic al transcriptazei inverse A

D). un inhibitor al proteazei A



) pE). numai ritonavir

196. Următoarele reacţii adverse sunt specifice antiretroviralelor cu excepţia: ???

Am gasit doar un raspuns corectla asta D, vedeti daca ati ganditoaltfel

la fel si eu, doar disuria sepotriveste, restul fiindspecificate

A). hipersensibilitateB). toxicitate digestivăC). lipodistrofieD). disurie AE). toxicitate mitocondrială197. Diagnosticul pozitiv Toxoplasmozei cerebrale se bazează pe următoarelecriterii:

A). prezenţa oricărui semn neurologic la un pacient infectat cu HIV A

nu pune dg pozitiv cat sugereazaca trebuie sa fi avuta in vedereposibilitatea

aici e adevarat - la oricesemn neuro se subintelegeca verificam pentrutoxoplasmoza

eu nu as alegere varianta cafiind corecta

Este vorba de dg pozitiv nu desuspiciune. Eu consider raspunsul fals. Anca Contac

B). pacienţi infectaţi HIV cu concentraţia CD4 peste 200 mm3 F

aici daca nu ma insel concentratiatrebuie sa fie sub 200 elementepe mmcub

C). CT cranian/RMN identifică una sau mai multe leziuni cu aspect de cocardă A

D). proba terapeutică asociind Pirimetamină+Sulfadiazină cu răspuns favorabil A

ECN zice ca se daumedicamentele, insa nucomenteaza de evolutiafavorabila sau nu a probeiterapeutice, tinand cont ca suntmedicamentele indicate in TOXOprobabil completarea cu "raspunsfavorabil" este una logica

dada...formularea e idioata siin carte si in intrebare

E). examene serologice pentru Toxoplasma Gondii pozitive A198. Care sunt cele mai frecvente cancere în evoluţia infecţie cu HIV: A). limfomul primitiv cerebral AB). cancerul mamar C). cancerul de col uterin AD). sarcomul Kaposi AE). limfoame non-hodgkiniene A199. Următoarele afirmaţii privind criptococoza asociată infecţiei cu HIV sunt false: A). Cryptococcus Neorfomans este un parazit AB). în LCR se evidenţiază Antigen criptocococicC). tratamentul apeleaza la asocierea de Amfotericină B+FlucitozinăD). criptococoza nu este responsabilă de manifestări ale sistemului nervos AE). profilaxia secundară cu Fluconazol este necesară200. Pentru prevenirea trasmiterii infecţiei cu HIV trebuie respectate următoarele: A). cunoaşterea modalităţilor de trasmitere ale HIV A

B). profilaxia sexuală A

C). schimbul de seringi la consumatorii de droguri A?

in principiu consumatorii dedroguri nu ar trebui sa isi schimbesiringiile intre ei...just saying - sidaca punem A la intrebare seconsidera ca ii incurajam...nu?

cred ca se refera laschimbarea in sens defolosire de unica folosinta, nuintre ei. oricum revenim "incarte scrie" :)) este adevarata

cred ca se refera la schimbulde seringi printre drogati, caree un factor de risc si chiar asasi fac drogatii conformoficialilor din sanatate si s-augrabit in exprimare. teoretic nuse vand seringi oricui, practicnu sunt programe pentruseringi curate pentru drogati.doar campanii ONG petru

D). selectarea donatorilor AE). riscul de infecţie postexpunere este neglijabilSepticemia (Pag. 370-375)

201. 1.Sindromul de răspuns inflamator sistemic (SIRS) este definit de următoarele



criterii: A). febra peste 380 C sau sub 360 C AB). insuficienţă respiratorieC). hiperleucocitoză peste 12000 mm3 AD). frecvenţa cardiacă peste 90 bătăi pe minut AE). tulburări de coagulare

202. Sepsisul grav este definit de următoarele semne si simptome, cu excepţia ???La fel am gasit doar un raspuns -C si se vrea a fi cu mai multe... la fel... A). hipotensiune arterială

B). confuzie, agitaţieC). frecvenţa respiratorie 20 pe minut AD). oligurieE). cianoză cutanată203. Menţionaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte: A). bacteriemia desemnează prezenţa unei bacterii în urinăB). bacteriemia se obiectivează prin hemoculturi AC). hemoculturile se recoltează numai după instituirea antibioterapieiD). în intervalul de 24 ore se recoltează o singură hemoculturăE). hemoculturile se recoltează în timpul frisonului A204. n evoluţia unei septicemii următoarele elemente definesc insuficienţa de organ,cuexcepţia: A). creşterea ureei şi a creatininei din sângeB). trombocitoza AC). acidoza metabolicăD). scăderea factorilor de coagulare

E). citoliză hepatică importantă A?ECN zice insufiecinetahepatocelulare

la fel am zis si eu - ca ar ficorect - ca apare si o citoliza,cresc transaminaze etc. asa ma gandeam si eu petru

205. Care dintre următoarele afirmaţii sunt incorecte: ???? doar un raspuns corect gasit - B

A). hemoculturile pozitive confirmă bacteriemiaB). hemoculturile negative exclud diagnosticul de septicemie AC). diagnosticul de bacteriemie este stabilit dacă mai multe hemoculturi izoleazăacelaşigermen

D). o singură hemocultură pozitivă cu corinebacterii defineşte o potenţialăcontaminare A

Doar daca mai multe hemoculturiizoleaza acelasi germen, se poateconsidera etiologic

372 o singura cultura pozitivacu germen comensal piele(staf ,corinebacterii sipropiobac indica o eroaresau un potential pe terenimunodeprimat ... petru

E). dacă în mai multe hemoculturi se identifică mai mulţi germeni se are în vedere un

teren A

terenul este imunocompromis

daca apar mai multi germeniimunocompetent206. n septicemie, care din germenii enumeraţi sunt asociaţi cel mai frecvent cupoarta deintrare cutanată: A). Stafilococi AB). PneumocociC). Streptococi AD). enterocociE). Bacili Gram207. Managementul unui sepsis presupune: A). abord venos AB). expansiune volemică A

!! se incepe antibioterapiei i d l



C). iniţierea antibioterapiei după obţinerea rezultatelor hemoculturilor F

empirica dupa recoltareahemoculturilor care va fi mai apoiadaptata

D). oxigenoterapie AE). epurare extra-renală în caz de insuficienţă renală A208. n septicemia cu Salmonella sp. tratamentul de primă intenţie se realizează cu: A). Ciprofloxacină A

B). VancomicinăC). RifampicinăD). TicarcilinăE). Ofloxacină A209. n septicemia cu Pseudomonas aeruginosa nosocomial se utilizeazăurmătoareleantibiotice, de primă intenție: A). CiprofloxacinăB). Ceftazidim AC). Imipenem AD). AmoxicilinăE). Piperacilină/tazobactam A210. Factorii favorizanți ai sepsisului cu poartă de intrare pulmonară sunt: A). chirurgia dentarăB). alcoolismul AC). toxicomaniaD). vârsta înaintată AE). infecția cu HIV ADiareea acută și deshidratarea la adult (Pag. 403-407)211. Diareea acută se caracterizează prin: A). emisia de mai mult de 2 scaune moi sau lichide pe zi AB). cu durata de peste 14 zileC). marea majoritate sunt de origine infecțioasă A

D). evoluția este autolimitată AE). se asociază cu semne extradigestive A

212. Profilul sindromul gastroenteritic este caracterizat de următoarele semne sisimptome, cu ???

Daca e vorba despre exceptii, dinnou doar un raspuns corect gasit- D

excepția: A). diaree puțin severă, banală

B). afectarea intestinală F si asta ar fi...

afectarea intestinala eprezenta in cadrulsindromului gastroenteritic,deci nu constituie o exceptie

C). asociere cu sindrom pseudogripal

D). hiperpirexie AE). dureri abdominale

213. Sindromul dizenteric este definit de următoarele criterii, exceptând: ??? Aceiasi mentuine ca si la 212,corect - C

A). afectare colică invazivăB). diaree cu scaune puțin abundente, cu glere, sânge, puroiC). afectarea invazivă a duodenului AD). sindrom rectal (tenesme)E). risc de megacolon toxic214. Următoarele afirmații privind diareile acute infecțioase sunt corecte: A). gastroenteritele acute virale sunt contagioase cu transmitere interumana AB). stafilococul auriu enterotoxic declanșează o diaree acuta cu incubație prelungităC). în holeră deshidratarea este rapidă AD). diareea călătorilor evoluează cu tablou clinic extrem de sever E). poliradiculonevrita acuta e o complicație a diareei cu Campylobacter Jejuni A

215. Examenul parazitologic al scaunului este indicat în caz de:

A) diaree sub 3 zile



A). diaree sub 3 zileB). diaree la revenire dintr-un sejur în zonă tropicală AC). diareea peste 7 zile, în ciuda unui tratament antibiotic specific A

D). diareea la un pacient imunocompetentla un imunodeprimat maidegraba...

E). diaree nosocomială216. n diareea acută se impun următoarele examinări complementare:

A). rectosigmoidoscopia AB). hemoculturi în caz de febră sau hipotermie AC). uroculturăD). hemoleucogramă AE). ionogramă sangvină A217. Salmonelozele responsabile de febrele tifoide și paratifoide se caracterizeazăprinurmătoarele: A). evolutia clinica in 2 faze AB). hemoculturile pot ajuta la stabilirea diagnosticului AC). exantem rozeoliform AD). scaune diareice cu mucus puroi și sângeE). prognostic favorabil chiar și în absența tratamentului218. Identificarea toxinelor, în diareea acută, este indicată în caz de: A). diaree persistentă apărută după tratament antibiotic AB). în infecția cu Clostridium difficilae AC). diareea nosocomială AD). diareea la revenirea dintr-un sejur în zona tropicalaE). diareea asociată cu eritem nodos219. Următoarele afirmații privind yersiniozele sunt adevărate, cu excepția: A). evoluează cu manifestări extradigestiveB). poate fi prezent tabloul clinic de sindrom apendicular C). evoluează cu deshidratare rapidă, amenințătoare de viață A

D). Yersinia enterocolitica generează sindrom dizentericE). nu necesită tratament antibiotic A220. n diareea acută terapia antibiotică, respectă următoarele principii: A). antibioterapia empirică se demarează după recoltarea probelor biologice în cazde diaree Acu aspect invazivB). în salmoneloză se recomandă quinolonă timp de 5-7 zile AC). metronidazol per os timp de 4 zile în diareea cu Clostridium DifficilaeD). în holeră se recomandă un macrolidE). în shigeloza se administrează quinolonă timp de 5-7 zile A

MEDICINA DE URGENTA

OXANA - cum le am eu le aveti sivoi acum, nu ma credeti, verificati

ca am facut bine :))221. *Principala cauză a stopului cardiac la adult este: A). Edemul pulmonar acutB). Infarctul miocardic acut AC). Fibrilația atrială paroxisticăD). Pneumotoracele sufocantE). Hemoragia digestivă superioară222. Disocierea electromecanică se întâlnește în: A). Embolia pulmonară masivă AB). Fractura de femur C). Disecția aortică AD). Abcesul pulmonar E). Infecțiile bacteriene ale țesuturilor moi223. *Raportul corect dintre compresiunile toracice și ventilații în timpul resuscităriicardiopulmonare

este:

A) 15 : 2



A). 15 : 2B). 15 : 1C). 30 : 1D). 5 : 1E). 30 : 2 A224. Efectele adrenalinei în timpul resuscitării cardio-pulmonare sunt: A). Scade rezistența vasculară periferică

B). Crește eficiența masajului cardiac asupra presiunii arteriale diastolice AC). Scade consumul de oxigen la nivel miocardicD). Ameliorează perfuzarea coronară AE). Scade contractilitatea miocardului225. Alcalinizarea prin administrarea de bicarbonat de sodiu este indicată în timpulresuscităriicardio-pulmonare în următoarele situații, cu excepția: A). Hiperpotasemie confirmatăB). Hipopotasemie confirmată AC). Intoxicație cu antidepresive tricicliceD). Intoxicația cu beta-blocante AE). Intoxicația cu acid acetil-salicilic A226. n resuscitarea cardio-pulmonară defibrilarea este indicată în: A). Fibrilație ventriculară AB). Disociere electromecanicăC). Tahicardie ventriculară fără puls AD). AsistolieE). Defibrilarea nu se mai utilizează în resuscitarea cardio-pulmonară227. Care dintre următoarele semne clinice corespund celor care trebuie identificate în caz deșoc: A). BradicardiaB). Tahicardia A

C). Polipneea AD). Oliguria AE). Marmorarea tegumentelor A228. Care dintre următoarele reprezintă semne biologice de șoc: A). Scăderea lactatemiei arteriale < 0,12 mmol/lB). Alcaloza metabolicăC). Creșterea lactatemiei arteriale > 1,2 mmol/l AD). Insuficiența renală funcțională AE). Coagularea intravasculară diseminată A229. Care dintre următorii agenți se utilizează în tratamentul adjuvant al șoculuiseptic: A). Corticosteroizii A

B). DigitaliceleC). Agenții antiviraliD). Proteina C activată AE). Heparina230. Tratamentul non-specific al șocului cuprinde următoarele măsuri, cu excepția: A). Două căi venoase perifericeB). Montarea unei sonde naszo-gastrice AC). Ventilația mecanică în detresa respiratorie gravăD). Defibrilarea cu curent bifazic utilizând energii cuprinse între 150–200 J AE). Montarea cât mai urgent posibil a unei linii arteriale ACHIRURGIE231. Managementul in traumatismele hepatice depinde de: A). Varsta bolnavuluiB). Starea hemodinamica AC). Tipul constitutional

D). Mecanismul traumatismuluiE). Experienta chirurgului si anestezistului



E). Experienta chirurgului si anestezistului232. Primele elemente ale diagnosticului de contuzie abdominala le ofera: A). CT- ul abdominal

B). Ecografia abdominala A

aici doar in dreptul eco abdominalscrie ca ofera primele elemente,restul s-ar intelege ca oferaelemente (pg 491) - ce facem? le

consideram pe toate? scrie doar de eco petruC). Radiografia toracica AD). Radiografia de bazin AE). Bilantul hepatic A233. Cele mai afectate organe in traumatismele abdominale sunt: A). Stomacul

B). Pancreasul F

Conform pag 491 ("ficatul sisplina sunt cele mai afectateorgane")

C). Splina AD). RinichiiE). Ficatul A234. Managementul pancientului instabil hemodinamic (prin traumatisme splenice)dupa ostabilizare hemodinamica, consta in: A). Embolizare arteriala AB). Splenectomie polara inferioaraC). Splenectomie AD). Splenopancreatectomie caudalaE). Embolizare venoasa235. Bilantul sistematic al tuturor politraumatismelor include: A). Radiografia toracica AB). Bazinul in incidenta anteroposterioara AC). Ecografia abdominala A

D). Bilant hepatic, lipaza A

aici ar intra toate, fara ideea caredin ele ofera primele elemente dediagnostic

La pag 491 scrie ca Ecoabdominala ofera primeleelemente ale diagnosticuluide contuzie abdomnila....deciar fi cam singurul raspuns..

Bilantul sistematic al tuturor politraumatismelor include:radiografie toracica,bazinanteroposterior,eco abd!credca doar b,c,d

a,b,c, d toti sunt corecte, asascrie pe pag. 491 la bilantulsistematic al tuturor politraum.

E). Consult cardiologic236. Managementul pacientului stabil hemodinamic in cadrul unei contuziiabdominalecuprinde: A). Analgezice AB). Profilaxia tetanosului A

C). Monitorizare armata AD). Unitate de chirurgie cardiovascularaE). Laparotomie “scurta” (ca durata)237. Criteriile de tratament medical in caz de traumatism abdominal sunt: A). Stabilitate hemodinamica AB). Peste 4 unitati de masa sanguina transfuzataC). Lipsa anestezistului de gardaD). Nu mai mult de 4 unitati de masa sanguina transfuzata AE). Apartenenta sociala a pacientului238. Complicatiile traumatismelor pancreasului sunt: A). Pancreatita acuta si complicatiile sale AB). Ruptura de aortaC). Ulcerul de stresD). DiareeaE). Fistula pancreatica A

239. In toate cazurile de plagi abdominale sunt obligatorii:

A). Laparotomia



) p

B). Debridarea, sutura plagii A 493 la

Debridarea se face doar laplagile nepenetrante iar laparotomie la celepenentrante. Intrebarea facereferire la toate cazurile deplagi ( si penetrante si

nepenetrante).C). Rezectii – anastomoza sau sutura A

examinari complementare sunt inparanteza si b si c petru

D). Profilaxia tetanosului AE). Antibioprofilaxia A240. Complicatiile traumatismului hepatic sunt: A). Embolia grasoasaB). Embolia gazoasa AC). Hemobilia AD). Biliomul AE). Coleperitoneul A241. Cea mai frecventa dintre etiologiile ocluzive ale intestinului subtire este: A). VolvusulB). Infarctizarea anseiC). Ocluzia prin brida AD). Angajarea in sac herniar E). Tumori intestinale242. Semnul radiologic de severitate in diagnosticul sindromului OGILVIE este: A). Distensia gastricaB). Distensia duodenalaC). Distensia cecala AD). Distensia sigmoidianaE). Distensie rectala243. Semne clinice de severitate in sindromul ocluziv sunt: A). Sepsis sever AB). Aparare abdominala/ durere intensa AC). Soc AD). Varsta peste 60 de aniE). Sexul feminin244. Confirmarea diagnosticului in urma examenului clinic in sindromul ocluziv seface prin: A). Oprirea tranzitului pentru materii si gaze AB). Meteorism abdominal AC). Durere abdominala AD). Fotofobie

E). Sughit245. Factorii de risc in etiologia sindromului OGILVIE sunt: A). varsta > 40 aniB). varsta > 70 aniC). varsta > 60 ani AD). hipopotasemie AE). insuficienta cardiaca A246. tratamentul sindromului OGILVIE in prezenta semnelor de severitate cuprinde: A). laparotomie exploratorie AB). colostomie A pag 498C). colo-exuflare AD). colectomie subtotala A pag 498E). neostimina – prostigmina i.v. lent247. Volvulusul de cec are urmatorii factori de risc: A). varsta < 60 ani

B). constipatia AC). absenta acolarii posterioare a cecului A



D). dolicosigmoidulE). hipopotasemie248. Mecanismele etiologice ale sindromului ocluziv sunt: A). obstructie AB). geneticeC). strangulare A

D). infectioaseE). functionale A249. Volvulusul sigmoidian recunoaste urmatorii factori de risc: A). varsta > 70 ani AB). constipatia AC). megaduodenulD). megadolicosigmoidul AE). tumorile rectale250. In cadrul tratamentului general al ocluziilor, managementul medical cuprinde: A). observatie la domiciliuB). analgezice AC). sonda nazogastrica, regim absolut AD). explorare chirurgicalaE). spitalizare de urgenta A251. Manifestarile in insuficienta pancreatica sunt pe prim plan in pancreatita cronicain: A). Primii 5 ani ai boliiB). Faza urmatorilor 5 ani de boalaC). Dupa 10 ani de evolutie AD). Dupa 1 an de boalaE). La 6 – 8 luni de evolutie252. Pancreasul exocrin este esential pentru: A). Functia de digestie AB). Producerea insulineiC). Producerea glucagonuluiD). Reglarea glicemieiE). Functia endocrina253. Cauze ale pancreatitei cronice sunt: A). Consumul prelungit de alcool AB). Genetice AC). Hipercalcemia cronica in contextul unei hiperparatiroidii AD). Autoimuna AE). Sexul feminin254. Insuficienta pancreatica exocrina din cadrul pancreatitei cronice se manifestaprin:

A). Diareea cronica AB). Diabet insulino-necesitantC). Hipoglicemii frecventeD). Rareori alterarea starii generale AE). Diabet non insulino-necesitant255. Urmarirea si monitorizarea clinica, biologica si morfologica a bolnavilor cupancreatitacronica cuprinde: A). Examen clinic AB). Glicemie a jeun AC). Curba ponderalaD). Bilant hepatic AE). Ecografia abdominala A256. Complicatiile locale ale pancreatitei acute sunt:

Asta am putea sa il considerampe premisa ca se specifica

iti i l i i d l F l ti



A). Socul septicaparitia sepsisului in cadrulinfectiei necrozei pancreatice?

F. socul septic nu ecomplicatie locala

B). Insuficienta renala acutaC). Colectii (pseudochiste) AD). Abcese (colectii infectate) AE). Hiperglicemie

257. Tratamentul initial al pancreatitei acute include: A). Spitalizare AB). Analgezice majore AC). ERCP si SE (sfincterotomie endoscopica)D). Corectarea tulburarilor electrolitice AE). Analgetice minore258. Tratamentul etiologic al pancreatitei acute litiazice benigne cuprinde:

A). Sevraj alcoolic A A

sevraj = sindrom deabstinenta , nu e tratament,petru

B). Colecistectomia AC). Colangiografia intraoperatorie AD). ERCP in cazul persistentei calculului in calea biliara principala AE). Duodenopancreatectomia cefalica259. Scorul RANSON la internare cuprinde: A). Varsta ≥ 75 aniB). Leucocitele ≥ 16000/mm3 AC). LDH ≤ 1,5 ND). ASAT ≥ 6 N A

E). Glucoza ≥ 11 mmmol/l (la diabetici) A? si eu asa am gasitF cu exceptia diabeticului pag514

260. Scorul RANSON la 48 ore de la internare cuprinde: A). PaO2 ≤ 60 mmHg AB). Calcemia ≤ 2,00 mmol/l AC). Scaderea hematocritului ≥ 10% AD). Cresterea ureei ≥ 1,8 mmol/l AE). Cresterea bicarbonatilor ≥ 4 mmol/l261. In cadrul tratamentului peritonitei acute principalul factor prognostic este: A). Sexul bolnavuluiB). Prezenta frisoanelor C). Intervalul de timp scurs pana la interventia chirurgicala AD). Existenta unei perforatii gastriceE). Intervalul de timp scurs pana la externare262. In peritonitele acute lavajul cavitatii abdominale se face cu: A). 2 – 3 l de glucoza 5%

B). 10 – 15 l de solutie Ringer C). 20 l de ser fiziologicD). 10 - 15 l de ser fiziologic AE). 10 l de apa oxigenata263. Tratamentul etiologic al peritonitei acute include: A). Explorarea cavitatii abdominale AB). Toaleta peritoneala cu ser fiziologic AC). Prelevarea de probe bacteriologice multiple AD). AnalgeziceE). Oxigenoterapie264. Tratamentul simptomatic al peritonitei acute include: A). Analgezice AB). Montarea unei cai venoase a doua cai venoase, nu una sgC). Reumplere volemica in soc AD). Antibioterapie pe cale orala

E). Reanimare, oxigenoterapie A265. Peritonita postoperatorie va fi evocata in special de:

A) Insuficienta renala acuta A



A). Insuficienta renala acuta AB). Tulburari de cunostinta AC). Secretii purulente prin cicatrice/ pe tuburile de dren AD). Febra AE). Secretii purulente nazale266. Laparoscopia poate fi luata in considerare in special in cazul:

A). Ulcerului gastric perforat AB). Ulcerului duodenal perforat AC). Perforatiilor rectaleD). Perforatiilor organelor retroperitonealeE). Peritonitelor postoperatorii267. Restabilirea continuitatii digestive dupa interventia Hartmann se face: A). De urgenta, in 3 – 6 zileB). Programata, in 3 6 aniC). Programata, in 3 – 6 saptamaniD). Programata, in 3 – 6 luni A

E). In functie de etiologie A /F?asta nu cred ca e - se refera laetiologia dupa care se adapteazatratamentul - ex. pt H.pylori

Am ales in functie deetiologie pentru ca ai 2optiuni pentru hartman 2-3luni sau 3-6 in 2 patologiidiferite

268. Tratamentul cauzei in ulcerul perforat poate fi: A). Sutura ulcerului duodenal AB). Excizia- sutura unui ulcer gastric AC). Vagotomie bitronculara cu piloroplastieD). Rezectie gastrica 2/3E). Gastrectomie totala269. Antibioterapia in cadrul tratamentului peritonitelor acute se face: A). IntraarterialB). Intravenos AC). Cu spectru larg AD). Inceputa cat mai repede posibil AE). Intramuscular

270. Semne imagistice pozitive in diagnosticul CT abdominal din peritonita acutasunt:

Imagistice +: celelalte sunt deseveritate, doar pneumoperitoneusi lichid liber intraabdominal

A). Pneumoperitoneu AB). Aeroportie FC). Pneumatoza parietala FD). PileflebitaE). Lichid liber intraabdominal A

GINECOLOGIE271. Care dintre următoarele sunt examenele paraclinice obligatorii la primaconsultaţie a pag 522gravidei? A). grupa sangvină şi factorul Rh AB). proteinuria AC). glicozuria AD). amilaza sericăE). dublu test272. Care dintre următoarele constituie scopuri ale primei ecografii în sarcină? pag 523 A). localizarea corectă a placenteiB). confirmarea sau corectarea vîrstei sarcinii AC). evaluarea obiectivă a lungimii colului uterinD). diagnosticarea precoce a sarcinilor multiple AE). măsurarea translucenţei nucale A

273. La ce dată se va prescrie prima ecografie în sarcină? *

pag 523 A). între 4-5 săptămîni de amenoreeB) între 7-8 săptămîni de amenoree



B). între 7-8 săptămîni de amenoreeC). între 9-11 săptămîni de amenoreeD). între 11-13 săptămîni de amenoree AE). între 13-15 săptămîni de amenoree274. Riscul pierderii fătului după biopsia trofoblastului sau după amniocenteză este:* pag 523

A). 5%B). 1-2% AC). 5-10%D). 10-15%E). 20%275. n prezent depistarea trisomiei 21 are loc prin estimarea riscului combinat,calculat în pag 523funcţie de: A). gestaţie şi paritateB). istoricul de avort spontanC). vîrsta mamei AD). markeri serici materni recoltaţi în primul trimestru AE). dimensiunea translucenţei nucale A276. Care din următoarele afirmaţii privitoare la rolul suplimentării dietei cu acid folicsunt pag 524adevărate: A). la femeile fără riscuri doza recomandată este de 0,4 mg/zi AB). suplimentarea cu acid folic previne anomaliile de închidere a tubului neural AC). suplimentarea cu acid folic previne anomaliile cardiaceD). suplimentarea cu acid folic previne anomaliile cromozomialeE). suplimentarea cu acid folic previne apariţia pre-eclampsiei277. La gravidele cu preeclampsie inducerea travaliului sau operaţia cezariană suntindicate în pag 527cazul : A). uterului cicatricealB). vîrstei sarcinii sub 34 de săptămîniC). HTA necontrolată AD). Eclampsiei AE). hematomului retroplacentar A278. Care dintre următoarele afirmaţii privitoare la eclampsie sunt adevarate? pag 528 A). Eclampsia poate fi prima manifestare a preeclampsiei AB). n 30% din cazuri se manifestă post-partum AC). Sulfatul de magneziu este tratamentul de elecţie pentru prevenirea recidivelor AD). Apare mai ales la marile multipareE). Apare mai ales la pacientele cu epilepsie ?A F

279. Simptomatologia hematomul retropacentar cuprinde: pag 528 A). metroragie AB). ruptură uterinăC). contracţii uterine şi suferinţă fetală AD). ruptura prematură a membranelor amnioticeE). dehiscenţa fostei cicatrici în caz de uter cicatriceal280. Etiologia morţii fetale intrauterine cuprinde: pag 530 A). diabetul zaharat AB). chorioamniotita AC). placenta previaD). mola hidatiformăE). anomaliile cromozomice ) A281. Complicaţiile pe termen mediu şi lung ale infecţiilor genitale înalte sunt: pag 578 A). aderenţe sechelare peritubare AB). anovulaţia

C). distrugerea mucoasei ciliate a trompelor uterine AD). sarcina extrauterină AE). avortul spontan de trimestrul I



E). avortul spontan de trimestrul I282. Tabloul clinic al unei endometrite cuprinde: pag 577 A). contextul post-partum sau post-avort A pag.577B). febra A

C). manopere intrauterine ?pag 577 apare si febra in acestcontext

D). resturi placentare restanteE). dureri la mobilizarea uterină A283. Opţiunile de tratament în caz de piosalpinge sunt: pag 578 A). laparoscopie cu drenajul şi evacuarea puroiului AB). chiuretaj uterin blîndC). laparotomie cu salpingectomie bilaterală şi apendicectomieD). tri –antibioterapie AE). corticoterapie A284. Diagnosticul diferenţial al salpingitei se face cu pag 577 A). sarcina ectopică AB). iminenţa de avortC). apendicita acută AD). endometrioza AE). chisturile ovariene A285. Tabloul clinic în caz de piosalpinge include: pag 577 A). leucocitozaB). febra AC). dureri abdominopelvine AD). leucoree murdară sau purulentă AE). masă latero-uterină dureroasă la tuseul vaginal A286. Dacă în caz de salpingită apare un sindrom Fitz-Hugh-Curtis acociat durerilevor fi pag 577localizate în: * A). fosa iliacă dreaptăB). fosa iliacă stîngăC). hipocondrul drept AD). hipocondrul stîngE). periombilical287. Bilanţul paraclinic în caz de salpingită trebuie să conţină: pag 577 A). hemocultura AB). histerosalpingografieC). histeroscopieD). probe cervicovaginale pentru analize bacteriologice AE). VSH288. n cazul tratamentului unei paciente cu diagnosticul stabilit de piosalpinge şi

care are şi un pag 578dispozitiv intrauterin (DIU) instalat:* A). prezenţă DIU nu influenţează rezultatul terapeuticB). DIU trebuie îndepărtat AC). Dacă pacienta nu mai doreşte copii DIU poate fi păstrat pe locD). Dacă se instituie tratament antibiotic DIU poate rămîne pe locE). DIU rămîne pe loc dacă a fost inserat de mai puţin de 5289. n cazul femeilor tinere diagnosticate cu salpingită laparoscopia va permite.pag 577 A). recoltarea de probe bacteriologice AB). anexectomiaC). evaluarea leziunilor trompelor uterine AD). lavajul local cu soluţii antisepticeE). administrarea locală de corticoterapie290. La pacientele cu diagnosticul stabilit de salpingită tratamentul cuprinde : pag 577 A). bi-antibioterapie bactericidă cu spectru larg de urgenţă A

doua optiuni: tratament empiricdupa recoltare sau celioscopieimediata+bi-



B). celioscopie A antibioterapie+spitalizareC). apendicectomie asociatăD). drenaj al Douglas-uluiE). spitalizare AREUMATOLOGIE

291. *Afectarea articulară din poliartrita reumatoidă este: pag 628 A). septicăB). tuberculoasăC). microcristalinianăD). degenerativăE). inflamatorie, cronică, destructivă A292. Poliartrita reumatoidă precoce este. pag 628 A). regresivă spre vindecare

B). argumentată prin RMN A F

F - mai degraba prin eco.rgf articulara sa fieargumentarea la PR din cereiese printre randuri

C). însoţită de semne ecografice articulare AD). caracterizată prin tumefieri articulare AE). caracterizată prin lichid sinovial inflamator aseptic A

293. Markerii imunologici specifici poliartritei reumatoide sunt:* pag628

A). autoanticorpii JO-1B). autoanticorpii anti ADN2sC). autoanticorpii Scl-70D). autoanticorpii p-ANCAE). autoanticorpii antipeptid ciclic citrulinat A e bun da294. Factorul reumatoid este : pag 628 A). util în urmărirea evoluţiei boliiB). pozitiv în 15% la vârstnicii de peste 70 de ani A

C). pozitiv în sindromul Sjogren ocazional A

si eu zic ca sunt corecte si B si C- difera doar formularea decvasiacademicieni sunt corecte B,C,D,E

D). pozitiv în mod potenţial în LES AE). uneori pozitiv în unele boli infecţioase A295. Poliartrita reumatoidă pag 629 A). realizează un tablou de poliartrită saltantă, fugaceB). apare sub vârsta de 4 ani

C). afectează articulaţiile diartrodiale periferice cu excepţia IFD(interfalangienedistale) A

eu cred ca este FALSAafirmatia...la pagina 629 la Clinicspune ca "afectarea preferentialaa mainilor (interfalangieneproximale simetacarpofalangiene)....curespectarea interfal. distale.

D). apare predominent la femei A

E). are caracter cronic destructiv. A (pag628)

296. Elemente de certitudine pentru diagnosticul de poliartrită reumatoidă sunt:pag 629 A). atc. antipeptid ciclic citrulinat AB). eroziuni radiologice AC). sacroileita unilaterală

D). obezitatea coexistentăE). disfuncţia respiratorie obstructivă

f

toate raspunsurile sunt corecte,dar asta cum se poate? seanuleaza dc punem pe toate



297. Factori de prognostic nefarorabil în poliartrita reumatoidă sunt: pag 630 raspunsuri corecte... A). afectarea extraarticulară A

B). sindrom inflamator exprimat A?F exprimat' ...as zice ca asta e F Fsdr inflamator ridicat =exprimat, deci ar fi A

C). teren generic HLA DR-0401, 0404, 04 A

ultimul e 0405, deci e buna si

varianta asta..scrie teren''generic''

Pai cum e 0405 ca la mine

apare doar 04? e scrisaaiurea de tot. in oficiale e bine, s-a pierdutaici 0405, genericul persistaD). răspuns slab la tratamentul iniţial AE). statut economic defavorizat A298. Complicaţiile sistemice ale poliartritrei reumatoide sunt: pag 630

A). vasculită sistemică A e bun

la fel...aia cu ciroza hep ar ficomplicatia amiloidozei - decialta intrebare cu un sgraspuns

B). ciroză hepaticăC). sindromul nefroticD). tromboflebită profundă

E). epilepsia « grand mal »299. Tratamentul poliartritei reumatoide: pag 630 A). este realizată de o echipă multidisciplinară AB). este reprezentat doar de antiinflamatoare nonsteroidieneC). corticoterapia se administrează în doza minimă necesară AD). include infiltraţiile intraarticulare AE). AINS se administrează cu inhibitori de pompă de protoni A

300. Care din următoarele afirmaţii este adevărată:pag630+631

A). tratamentul de fond de referinţă în poliartrita reumatoidă este metotrexatul AB). corticoterapia presupune supliment de calciu, vitamina D, bifosfonaţi, potasiu,controlul A? A daTA, profilul glicemic şi lipidicC). după 3 luni de terapie ineficientă cu metotrexat se instituie bioterapia cu anti -TNFalfa A

bioterapie cu anti-TNF,anti ly T,anti IL-6(anti TNF-alfa e precizatla spondiloza)

D). tratamentul de fond în poliartrita reumatoidă se instituie în stadiul terminal al boliiE). modificările terapiei de fond se realizează în funcţie de activitatea clinică a bolii(DAS28 A)şi de progresia radiologică

301. Spondilita anchilozantă (SA) este :* pag634

A). boală rară

B). la fel de frecventă ca poliartrita reumatoidă Ada,e bine, e doar cu un raspuns siasta oui,oui

C). mai rară decât scleroza sistemică progresivăD). mai frecventă decât poliartrita reumatoidăE). la fel de frecventă ca LES (lupusul eritematos sistemic)302. Spondilita anchilozantă face parte dintr-un grup de boli în care sunt incluse :pag 634 A). artritele reactive AB). artrita psoriazică AC). artrita gutoasăD). reumatismul prin hidroxiapatităE). algoneurodistrofia multifocală

303. Afectarea articulaţiilor periferice din spondilartropatii :

* pag

634 A). este întotdeauna simetricăB). poate atinge şi articulaţiile interfalangiene distale A e bine da, atat doar

C). este septicăD). este hemoragicăE). este tuberculoasă304 Af l i b l i dil ii



304.Afectarea coloanei vertebrale in spondilartropatii A). este strict localizată la segmentul dorsalB). are caracter exclusiv mecanicC). poate fi ameliorată prin tratamentu cu colchicinăD). are un orar inflamator A e bine da

E). cedează la tratamentul cu antimelaboliţi305. Afectarea axială şi entezopatică din spondilita anchilozantă beneficiază de :pag 635 A). un tratament de fond cu MetotrexatB). A.I.N.S. AC). tratament cu sulfasalazinăD). kinetoterapie AE). balneoterapie A306. Antecedentele familiale sugestive din spondilartropatii sunt : pag 634 A). boli inflamatorii intestinale AB). psoriazis A

C). uveită AF eu zic ca nu pt ca e antecedentpersonal

D). diabet zaharat tip.II.E). ciroză biliară primitivă

307. Afectarea axială din spondilită se caracterizează prin : pag 634

pai zice ca trebuie masuratedistantele si spune ca suntafectate, deci eu cred ca si D si Esunt corecte...dar A,B,C suntsigur corecte si daca nu ma inselnu au voie sa fie toate corecte...deci, dam cu banul? :))

doar A, B si C - caci celelaltesunt afectari ale pereteluitoracic si cervicala - sespecifica axiala = rahidianacu cele trei: masurareainaltmii, redoare lombara (cuindicele schober, distantadegete sol) ... nu sunt preabine definite dpdv alparagrafelor in carte

A). durere sau redoare lombară AB). modificarea indicelui Schober AC). creşterea distanţei deget – sol AD). scăderea expansiunii cutiei toracice FE). creşterea distanţei occipit – perete F308. Examinări paraclinice complementare sugestive pentru diagnosticul despondilită sunt : pag 635 A). puncţie articulară cu lichid purulentB). puncţie articulară cu lichid hemoragicC). puncţie articulară cu lichid inflamator aseptic A

D). radiografia bazinului cu aspect de sacroileită A ?

asta nu e bun, pt ca nu sespecifica decat "radiografiiale bazinului, coloaneivertebrale toracicefata+profil, lombare fata+profil.." pag 635

E). hipersemnal T2 al spaţiului articular sacroiliac A309. Tratamentul corect al spondilitei anchilozante cu afectare strict axială include :pag 635 A). A.I.N.S. AB). antimalarice de sintezăC). inhibitori de calcineurinăD). TNF alfa blocante AE). metotrexat sau sulfasalazină A ???

310. Tratamentul de fond corect al artritelor periferice din spondilartropatiiseronegative pag 635include :

A). sărurile de aur B). sulfasalazina (salazopirina) AC). metotrexatul AD) în caz de eşec sau intoleranţă la sulfasalazină şi/sau metotrexat : TNF alfa



D). în caz de eşec sau intoleranţă la sulfasalazină şi/sau metotrexat : TNF alfablocante AE). ciclofosfamidTRAUMATOLOGIE311. * Fracturile extra-articulare ale extremitatii inferioare a radiusului sunt : pag 653

A). Marginala anterioaraB). Fractura in TC). Cuneana externaD). Cu deplasare posterioara –Pouteau-Colles * AE). Fractura in cruce – Destot312. Fracturile articulare ale extremitatii inferioare a radiusului sunt : A). Marginala anterioara * AB). Cu deplasare anterioaraC). Marginala posterioara * AD). Cu deplasare posterioaraE). Fractura in T * A313. Sensul dislocarii fracturii extra-articulare a extremitatii inferioare a radiusului

poate fi : A). Marginala anterioaraB). Deplasare posterioara * AC). Marginala posterioaraD). Cuneana externaE). Deplasare anterioara * A314.* Fractura de tip Goyrand-Smith este : A). Cu deplasare anterioara * AB). Marginala posterioaraC). Fractura in TD). Cu deplasare posterioaraE). Marginala anterioara315. Fractura de tip Pouteau-Colles este : A). Fractura articularaB). Nu este o fractura asociata * AC). Marginala posterioaraD). Fractura extra-articulara * AE). Cu deplasare posterioara * A316. Fractura de tip Galeazzi este : A). Cu deplasare posterioaraB). Este o fracttura de tip asociata * AC). Este o fractura a stiloidei radialeD). Este o Fractura in TE). Este o luxatie a capului ulnar la nivelul articulatiei radio-ulnare distale * A317. Diagnosticul pozitiv al fracturii extremitatii inferioare a radiusului include : A). Durere * AB). Deficit functional * AC). Deformarea pumnului * AD). EritemE). Edem * A318. Analiza radiografiei pumnului din fata trebuie sa includa,in caz de fractura,urmatoarele : A). Analiza linei bicondilieneB). Analiza interliniului articular * AC). Analiza indicelului radio-ulnar * A

D). Analiza orientatiei glenei radialeE). Analiza limiei bistiloidiene * A319. Complicatii initiale ale fracturii extremitatii distale a radiusului sunt :

A). Sindrom de compartiment al lojelor B). Sindrom de alunecareC). Compresie a nervului median * AD) Deschidere cutanata * A



D). Deschidere cutanata AE). Rar leziuni vasculare * A320. Complicatii postoperatorii ale fracturii extremitatii distale a radiusului sunt : A). Leziune vascularaB). Sindrom de compartiment al lojelor * AC). Compresia nervului medianD). Infectia zonei operate * AE). Pierderea autonomiei la virstnici * A321. Fracturile cervicale ale extremitati superioare a femurului sunt : A). Extra-articulareB). Sunt ale marelui trochanter C). Sunt fara necrozaD). Sunt intra-articulare * AE). Au risc de necroza secundara * A322. Fractura Garden I este : A). Fara deplasare si angrenataB). Este in valgus si angrenata * A

C). Este o fractura a masivului trohanterianD). Este in varusE). Intra-articulara * A323. Fractura Garden II este : A). In varus cu rupture complete a traveelor B). In varus cu persistenta unui angrenaj al articulatiei posterioareC). Este in valgusD). Este fara deplasare * AE). fractura a capului femoral324. Fractura Garden III este : A). fractura cervicala * AB). Este in valgusC). Oblica de la marele la micul trochanter D). In varus cu orizontalizarea traveelor osoase * AE). In varus cu ruptura completa325. Fractura Garden IV este : A). fractura orizontala intertrohanterianaB). fractura a masivului trohanterianC). fractura cervicala * AD). In varus * AE). Are rupture complete cu oblicitatea traveelor * A326. Fracturile pertrohanteriene sunt : A). Orizontale intre marele si micul trochanter B). CervicaleC). Ale capului femoralD). Oblice de la marele la micul trochanter * AE). Extra-articulare * A327. Fracturile intertrohanteriene sunt : A). Oblice de la marele la micul trochanter B). Extra-articulare * AC). Ale marelui trochanter D). Orizinatele intre marele si micul trochanter * AE). Fara necroza * A328. Fracturile cervicale ale extremitatii superioare a femurului sunt : A). Extra-articulare

B). Cu risc de necroza secundara a capului femoral * AC). Cu hemartroza * AD). Cu risc de pseudartroza * A

E). Clasificate dupa scala Garden * A329. Complicatiile pre-operatorii ale fracturii extremitatii superioare a femurului sunt :

A). Infectarea zonei operateB). Deshidratare * A



B). Deshidratare AC). Leziuni de decubitD). Decompensarea functiilor associate * AE). Pierderea autonomiei la pacientul virstnic330. Complicatiile postoperatorii ale fracturii extremitatii superioare a femurului sunt : A). DeshidratareB). Infectarea zonei operate * AC). Pierderea autonomiei la pacientul virstnic * AD). Leziuni de decubit * AE). Decompensarea functiilor asociate.OFTALMOLOGIE331. Hemoragia subconjunctivală constituie semnul: A). unui corp străin ocular AB). unui puseu de hipertensiune arterială AC). unui glaucom neovascular D). unei cataracteE). tensiunii oculare crescute

332. Semnele funcţionale ale unei conjunctivite sunt: A). scăderea marcată a vederiiB). senzaţia de nisip în ochi AC). senzaţia de arsură AD). durerea puternicăE). lăcrimarea A333. Care dintre următoarele reprezintă factori de risc de infecţie a suprafeţeioculare: A). imunodepresia AB). diabetul neechilibrat AC). hipertensiunea arterialăD). glaucomulE). purtarea de lentile de contact A334. Conjunctivitele bacteriene sunt însoţite de: A). tensiune oculară crescutăB). cataractăC). secreţii purulente abundente AD). chemozis AE). prurit marcat A? F335. Care dintre următoarele modificări se întâlnesc în conjunctivitele alergice:

A). durere oculară ? scrie ca e posibila, e titlul petru

Io nu inteleg...aiciargumenteaza petru sau secearta cineva cu petru?

B). cefalee

C). secreţii seroase bilaterale A?papile in alergie , secretii clare invirale , petru A..pg.687, figura 1

D). prurit AE). congestie moderată ochi rosu = congestie ?? petru A..pg.687, figura 1336. *Tratamentul conjunctivitelor virale include: A). coliruri antiseptice AB). coliruri cu antibioticeC). coliruri cu midriaticeD). antibiotice perosE). coliruri antiglaucomatoase337. Care dintre următoarele modificări nu se întâlnesc în glaucomul acut:

A). hipotonie oculară AB). hipertonie oculară A ??? FC). ulceraţie corneană A

D). ochi roşi cu scăderea acuităţii vizuale

E). cornee hipotransparentă A

Fals...pagina 688..corneehipotransparenta, ochi dur-->glaucom acut



) p p g338. n etiologia scleritei figurează: A). boli articulare AB). boli vasculare AC). boli infecţioase AD). boli psihiceE). diabetul zaharat insulinodependent339. *Adenopatia pretragiană şi secreţiile apoase conjunctivale sunt caracteristice: A). scleritelor B). episcleritelor C). conjunctivitelor virale AD). traumatismelor oculareE). keratitelor acute340. CT-ul orbitar se indică în cazul: A). glaucomului acutB). uveitelor acuteC). hematomului orbitar A

D). hemoragiei subconjunctivaleE). fracturilor orbitare AORL341. Epistaxisul este*: A). Un sindrom hemoragipar;B). hemoragie digestivă;

C). Eliminarea de cheaguri prin gură; ?

la diag dif al hemoptiziei cuepistaxis, exact la inceput ,spuneca singura diferenta e ca aicheaguri in epistaxis iar cumhemoptizia iese pe gura putemtrage o concluzie , petru

D). sângerare nazo-sinusală; AE). Forma superioară a melenei;342. n cazul unui epistaxis este necesară: A). Aprecierea naturii venoase sau arteriale;B). Evaluarea riscului de decompensare; AC). Estimarea sângerării; AD). Precizarea vârstei pacientului;E). Identificarea cauzei; A343. Debitul epistaxisului poate fi: A). Minim;B). Slab sau redus; AC). Mediu; AD). Abundent sau puternic; AE). Cataclismal;344. Mijloacele terapeutice în epistaxis sunt: A). Diminuarea riscului de şoc hemoragic; A A). Identificarea şi limitarea factorilor agravanţi; AB). Izolarea şi liniştirea pacientului;C). Asigurarea hemostazei; AD). Unele măsuri adjuvante; A345. Hemostaza de urgenţă poate necesita: A). Suflarea nasului;B). Compresia digitală; A

C). Tamponarea suprafeţei vestibulare; AD). Tamponamentul nazal anterior; AE). Tamponamentul nazal posterior; A

346. Care sunt măsurile adjuvante în tratamentul epistaxisurilor:

A). Chimiocauterizarea;B). Protecţia antibiotică la tamponamente prelungite; AC). Pomade hemostatice în cazurile cu ectazii ale petei vasculare; A



D). Aplicarea unor vasoconstrictoare locale;E). Tratamentul hemostatic general; A347. Metode terapeutice excepţionale utilizate în cazul epistaxisurilor rebele: A). Explorarea cavităţilor nazale în anestezie generală; AB). Cauterizarea vaselor responsabile pentru persistenţa sângerării; AC). Ligatura vaselor incriminate; AD). Aplicarea de comprese reci;E). Arteriografie diagnostică şi terapeutică; A348. Mijloacele de diagnostic în cazul unui epistaxis: A). Interogarea pacientului; AB). Stabilirea debutului sângerării; A debitul e la tratament , petruC). Examinarea clinică; AD).Măsurarea ritmului cardiac;E). Examinări complementare; A

349. Orientarea diagnosticului la un caz de epistaxis este necesară pentru:

Cam pe unde se regasesteintrebarea aceasta? Ca mie mi se

pare o intrebare asa generala... A). Stabilirea gravităţii;B). Evaluarea factorilor de risc; AC). Identificarea epistaxisului de cauză locală; A Daca e E nu e si C ?D). Conceperea unui plan terapeutic corespunzător; AE). Diagnosticarea epistaxisului de boală (având o cauză generală); A350. Cîte cadre nosologice mari are diagnosticul epistaxisurilor*: A). 3;B). între 4 şi 6;C). 2; AD). 5;E). 1;PEDIATRIE351. Care din următorii sunt paraziţi ce pot fi incriminaţi în producerea diareei lacopil:

A). Giardia lamblia A nu i bine, e G intestinalis e bun si A. Giardia e parazitsunt sinonime deci varianta ecorecta (JCC)

B). Campylobacter jejunii e bacterie, nu e parazitC). E.ColiD). Cryptosporidium hominis A AE). Shigella352. Care din următoarele reprezintă criterii de spitsalizare în diareea acută? A). direea de cauză viralăB). intoleranță digesttivă totală AC). deshidratare peste 10% din greutatea orporală AD). deshidratare > 5% în caz de eșec al rehidratării orale AE). deshidratare < 5%353. *. Următoarele investigații se efectuează în sindromul de deshidratare severă,cu excepția: A). Ionogramei

B). Astrup sanguin A asta e raspunsulastrup e corect - ex.virusologic se face

C). Hematocritului

D). Complicațiile anginei streptococice sunt reumatism articular acut,glomerulonefrită A

pag 1051 ex com la indicatii pedeshidratare elimini a,b,c,e iar d e

indicat in context nosocomial ,petru

Ionograma,astrup sanguin(ph,bicarbonat)hematocrit,ex.virusologic se face in caz dedeshidratare, asadar raspunsul

t t ti iExamenul virusologic se

d i t t



E). Uree, creatinină, ac uric. Acorect este uree, creatinina,acidul uric

recomanda in contextnosocomial.

354. Care din următoarele afirmații referitoare la managementul deshidratării severe(≥ 10%din greutatea corporală) NU sunt adevărate: A). Se tratează prin rehiudratare orală A

B). Nu reprezintă o urgență terapeutică ANici un "?" :p reprezinta o urgterap. Deci - A

C). Se face rehidratare intravenoasăD). Se impune spitalizareE). Se face rehidratare orală prin sondă nasogastrică A355. Sindromul hemolitic-uremic asociat diareei este caracterizat prin:F). paloare, astenie AG). oligoanurie A este corecta si oligoanuriaH). purpură trombocitopenică AI). poliurie

J). infecție cu E Coli O 157-H7 A356. Care din următoarele reprezintă indicații pentru efectuarea coproculturii? A). Prezența de mucus în scaunB). Prezența de sânge în scaun AC). Internare în spitalD). Revenire dintr-o zonă endemică AE). Plecarea într-o zonă endemică357. Care dintre următoarele afecțiuni sunt cauze medicale de vărsături acute? A). Gastroenterocolita acută AB). Alergia alimentară la proteinele laptelui de vacăC). Cetoacidoza diabetică AD). Meningita acută AE). Invaginația intestinală358. *. Evaluarea vărsăturilor cronice impun următoarele investigații, CU EXCEPȚIA: A). CT cranianB). Bilanț hepaticC). glicemia și calcemia AD). Bilanț hidroelectrolitic și metabolicE). Tranzit eso-gastro-duodenal359. Următoarele afirmații referitoare la stenoza hipertrofică de pilor sunt adevărate: A). Apetitul este diminuatB). Apare mai frecvent la sexul femininC). Curba ponderală descendentă AD). Manifestările clinice apar după un interval liber de 2-8 luni Fals - 2-8 SaptamaniE). Vărsăturile sunt în jet, abundente și cu lapte digerat A360. Tratamentul vărsăturilor prevede: A). ntotdeauna tratament antiemeticB). Tratamentul cauzei AC). Rehidratare orală sau I.V. A

D). Tratament chirurgical după reechilibrare hidroelectrolitică

Eu zic Fals...doar nu operamtoti copii care vomita... plusca daca e vorba de o cauza

chrurgicala, exista varianta"tratamentul cauzei"

Si eu tot fals...dar nu suntsigura pt varianta A: catratamentul antiemetic se da,doar ca nu se inlocuiestetratamentul cauzal cu acesta -deci s-ar da intotdeauna

cuplat cu celalalt...anyopinions? raspunsul corect este B si C

E). Domperidon, Ipequa A ???F ipegua e accelerator altranzitului

361. Următoarele semne și simptome reprezintă manifestări paroxistice neepileptice:

A). Spasmul hohotului de plâns, AB) Fenomene paroxistice nocturne A



B). Fenomene paroxistice nocturne AC). Criză convulsivă tonico-clonică FD). Migrene AE). Criză motorie F362. Convulsiile febrile se caracterizează prin: A). Apar la sugarul în vârstă de 3-5 luniB). Apar între 3 luni și 5 ani AC). Convulsiile sunt asociate cu febră AD). Durata crizei convulsive este peste 15 minuteE). Copilul nu are antecedente neurologice A363. *. Care dintre următoarele NU sunt crize parțiale simple? A). Crizele motoriiB). Crizele somatosenzitiveC). Crizele însoțite de automatisme și tulburări de conștiență AD). Crizele vegetativeE). Crizele psihice

364. Crizele convulsive ocazionale pot apărea în: A). Intoxicații cu alcool AB). Intoxicații cu barbituriceC). Infecții cu rotavirus, shigelloză AD). insuficiență cardiacăE). Insuficiență renală A365. Bilanțul clinic din epilepsia copilului cuprinde: A). Anamneză AB). Evaluare hidro-electroliticăC). Evaluarea factorilor declanșatori AD). Examen neurologic AE). Frecvența și orarul meselor 366. *. Bilanțul paraclinic din epilepsia copilului prevede toate din următoarele, cuEXCEPȚIA: A). ElactroencefalogramăB). Ecografie transfontanelară la copilul în vârstă de > 18 luni AC). Rezonanță magnetică nuclearăD). Examinări biologice în funcție de orientarea clinicăE). Examen genetic367. Următoarele afirmații referitor la absențele copilului sunt adevărate: crizele petit mal A). Apar dimineața la trezire FB). Sunt favorizate de hiperpnee AC). Sunt însoțite de spasme în flexie FD). Aspectul EEG este de vârf-undă de 3 Hz AE). Copiii au retard intelectual A F

368. Următoarele afirmații referitor la sindromul West nu sunt adevărate:citeste mai bine intrebarea!! NUsunt adevarate

e buna corectura...(pag1083)

A). Apar în prima lună A apar in primul an: deci AB). Sunt spasme în extensie A sunt in flexie: deci AC). Este prezentă pe EEG hipsaritmia A FD). Se însoțește de mioclonii AE). Regresia achizițiilor A F369. Epilepsia grand mal se caracterizează prin: A). Convulsii tonico-clonice generalizate AB). Apar în context febril

C). Sunt favorizate de privarea de somn AD). Pe EEG apar anomalii bifrontaleE). Copiul prezintă retard intelectual

370. Managementul terapeutic al epilepsiei la copil cuprinde:

A). Echipă interdisciplinară: pediatru, neuropsihiatru infanti, psiholog, etc AB). Tratament farmacologic în funcție de sindromul epileptic și de manifestări clinice AC). Combaterea febreiD) Dietă cetogenică A ??? si D este raspuns corect



D). Dietă cetogenică A ??? si D este raspuns corectE). Tratament chirurgical în caz de epilepsie farmacorezistentă A371. Tratamentul rinofaringitei acute cuprinde următoarele, cu EXCEPŢIA: A). Tratament simptomaticB). Spălături nazale cu ser fiziologicC). AntipireticeD). Antibiotice de rutină A

E). Tratament antibiotic local (intranazal) A? A - local in cojunctivita (ABlocal cu colir) A

372. *. Care din următorii agenţi sunt incriminaţi în etiologia rinofaringitei acute? A). Haemophilus influenzaeB). StafilococulC). Virusuri AD). PneumococulE). E.Coli373. Care din următoarele reprezintă semne și simptome ale anginei acute?

A). RinoreeB). Adenopatii cervicale bilaterale AC). Dureri faringiene A ? A - odinofagie AD). CefaleeE). Febră apărută brusc A374. Următoarele afirmații referitoare la angine sunt adevărate: A). Sunt de origine virală, mai ales la copilul în vârstă de sub 3 ani AB). Veziculele și eroziunile la nivel amigdalian arată etiologia virală AC). n 25-40% din cazuri nu sunt de natură streptococică

Aacută poststreptococicăE). Herpangina este dată de virusul herpetic375. In bronșiolita acută se face diagnostic diferenţial cu următoarele boli, cuEXCEPŢIA: A). Pneumonie interstițială A? AB). Malformație cardiacă congenitalăC). Rinoreea persistentă A AD). Otita medie A A

E). Stafilococia pleuropulmonară A

A? se specificau infectiipulmonare bacteriene, dar faralista de agenti etiologici A

376. Tratamentul bronșiolitei acute impune următoarele, cu excepția: A). OxigenoterapieB). Alimentație fracționatăC). Antibioterapie de la debut AD). Monitorizarea tratamentului antibiotic AE). Hidratare și nutriție adecvată377. Care din următoarele afirmații referitor la bronșiolita acută sunt adevărate? A). Este determinată de haemophilus influentzae și stafilococul aureuB). Este dată de virusul sincițial respirator AC). C Apare la sugar și copilul mic de sub 2 ani AD). Este urmată de o rinofaringită acutăE). Copilul prezintă tuse seacă asociată cu detresă respiratory A378. Care dintre următoarele afirmații sunt caracteristice pneumoniei la copil? A). Copii prezintă polipnee, tuse, semne ale insuficienței respiratorii, febră A

B). Apare la copilul în vârstă de sub 2 aniC). Etiologia este întotdeauna viralăD). Radiologic focare pulmonare sau desen interstițial accentuat A

E). Absența sindromului inflamator 379. Tratamentul pneumoniei constă în:

A). Amoxicilină sau în caz de alergie cefalosporine de generația a III-a timp de 10 zie AB). Aminoglicozide în formele ușoare

C). Macrolide de tipul Claritromicină sau Azitromicină în cazul infecției cu



C). Macrolide de tipul Claritromicină sau Azitromicină în cazul infecției cuMicoplasma APneumonieD). Spitalizare în cazurile grave AE). Cotrimoxazol la copilul peste 6 ani380. *.Care este doza de Amoxicilină în cazul pneumoniei pneumococice la copilul în vârstă depeste 3 ani: A). 100-120 mg/kg/zi în 3 prize AB). 30-50 mg/kg/zi în 3 prizeC). 80-100 mg/kg/zi în 3 prizeD). 10-12 mg/kg/zi în 3 prizeE). 40-50 mg/kg/zi în 3 prize381. Care dintre următoarele semne și simptome sunt specifice pielonefritei acute? A). Polakiurie, disurie, urini mirositoare AB). B Prezența febrei A

C). C.Absența febreiD). Prezența sindromului inflamator AE). Absența sindromului inflamator 382. Diagnosticul clinic al pielonefritei acute se face pe: A). Dureri lombare AB). Disurie, polakiurie AC). Febră, vărsături, AD). Leucopenie cu limfocitozăE). PCR negativ383. Următoarele examinări paraclinice se impun în faza inițială a pielonefritei acute,cuexcepția? A). Sumar de urinăB). HemogramaC). Proteina C reactivăD). Scintigrafia renală AE). Ecografia abdominală384. Când se indică cistografia retrogradă? A). La primul episod de pielonefrită acutăB). După al doilea episod de pielonefrită acută A ? ??C). La primul episod de pielonefrită acută în caz de anomalie ecografică AD). n caz de recidivă AE). La al treilea episod de pielonefrită acută A ? asta eu zic ca nu385. Când se indică scintigrafia renală cu DMSA? A). n puseu acutB). După 6 luni de la infecție AC). n caz de infecții recidivante AD). n caz de anomalie ecografică la primul puseu de infecțieE). Pentru depistarea unui reflux vezico-ureteral386. Diagnosticul de pielonefrită acută este confirmat de: A). Leucociturie de peste 105/mlB). Leucociturie de peste 10000/ml AC). Bacteriurie unică de peste 10000/mlD). Bacteriurie unică peste 100000/ml AE). Bacteriurie semnificativă cu peste 3 tipuri de germeni

387. *.Următoarele afirmații referitoare la cistită sunt adevărate, cu EXCEPȚIA: A). Copilul prezintă semne urinare joase de tipul: disurie, arsuri micțonale, dureriabdominale

B). Absența febreiC). Este mai frecventă la băieți AD). Absența sindromului inflamator

E). Leucociturie peste 10000/ml388. Tratamentul asociat cu un aminoglicozid se indică în caz de:



g A). Vârsta peste 3 aniB). Uropatie malformativă AC). Sindrom septicemic AD). Semne de instabilitate vezicalăE). n az de constipație asociată389. Tratamentul de atac al pielonefritei acute se face cu: A). Ceftriazon iv/im 50 mg/kg/zi A

B). Amoxiciclină în caz de pneumococ A ???amoxicilina doar atunci cande vb de enterococ pag 1106

C). Aminoglicozid în caz de uropatie malformativă A ? A

da...e ok, doar ca nu eraspecificat la atac, ci cu unrand mai sus, dar cred ca estecorect

D). CotrimoxazolE). Rifampicina

390. Care din următoarele afirmații referitor la tratamentul de întreținere înpielonefrita acutăsunt adevărate? A). Se face oral AB). Se administrează IV FC). Se face cu Cotrimoxazol AD). Se poate folosi Ciprofloxacina la prepubertate și adolescență AE). Reevaluare peste 48-72 zile F FALS - 48-72 ORE 48-72h391. *.La calcularea scorului Apgar, pentru activitatea cordului se acordă 1 punctdacă avem: A). bătăi cardiace regulateB). sub 100 bătăi/ minut A

C). absenţa bătăilor D). peste100 bătăi /minutE). activitatea cordului nu se ia în considerare la calcularea scorului Apgar 392. Factorii implicați în etiologia prematuritățíi sunt: A). hipertensiunea arterială a mamei AB). infecție maternă AC). consumul de droguri AD). hidramnios A A si asta e AE). anomalie de poziție a placentei393. Cauzele detresei respiratorii neonatale sunt: A). Vârsta mamei sub 20 ani sau peste 40 aniB). Anomalii de poziție a placenteiC). Inhalare de lichid amniotic AD). Boala membranelor hialine AE). Cardiopatie congenitală A394. Care din următoarele afirmaţii în legătură cu SCORUL APGAR sunt adevărate: A). se evaluează la 0, 1, 3, 5 şi 10 minute de viaţă AB). scorul Apgar ≤ 4 reprezintă stare de moarte aparentă AC). un scor Apgar între 4 și 7 = suferință moderată AD). scorul Apgar se calculează doar la nou-născuţii prematuriE). Scorul Apgar se apreciază doar la 1 minut395. Care din următoarele mijloace reprezintă măsuri de management în primele zileale

nașterii? A). Se supraveghează curba ponderală AB). Se depistează icterul precoce A

C). Se depistează bolile congenitale ca hipotiroidismul congenital, fenilcetonurie, AmucoviscidozăD). Se evaluează riscul de hemoragie meningocerebralăE). Se evaluează riscul infecțios

396. Care dintre următoarele modificări sunt fiziologice în primele două săptămâni



dupănaștere? A). Criza genitală: leucoree și metroragii la fetițe, tumefierea glandelor mamare în a5-a zi ApostnatalB). Suflu sistolic și tranzitor frecvență cardiacă de 40-50 bătăi/minutC). Scăderea în greutate desub 10% din greutatea de la naștere AD). HipotermieE). Icterul cu hiperbilirubinemii moderate A397. Care din următoarele afirmații referitoare la retardul de creștere intrauterină NUsuntadevărate? A). Poate fi determinat de HTA de sarcină A A F FB). Greutatea la naștere raportată la vârsta gestațională este sub percentila 10 F FC). Poate fi generat de anomaliile de poziție ale placentei, infarct sau tromboză a

placentei, F Fpatologie de cordon ombilicalD). Vârsta gestațională sub 37 săptămâni A A A AE). Condiții socio-economice bune A A A A398. Ce conduită se aplică în infecția materno-fetală?

A). Depistarea semnelor de STABILITATE hemodinamică și neurologică A A

Eu zic ca e F, in cartea scriedepistarea semnelor deINstabilitate FFFFFFFFFFFF

B). Hemogramă, sumar de urină A AC). PCR, hemocultură, puncție lombară A AD). Triplă terapie antibiotică: cefalosporine de generația a III-a, ampicilină,aminoglicozid A A pag 1033

E). Terapie antistafilococică399. Când se indică puncția lombară? A). Febră A ? F pag 1033B). Sepsis A A pag 1033C). Bombarea fontanelei A A Apag 1033D). Icter scelro-tegumentar E). Anomalii ale examenului neurologic A A A pag 1033400. .La calcularea scorului Silverman în detresa respiratorie neonatală, pentrubalansultoracoabdominal se acordă 2 puncte dacă avem: A). Asinergie toracoabdominalăB). Sub 40 respirații/ minutC). Absenţa respirațieiD). Respirație paradoxală A A

E). Activitatea respiratorie nu se ia în considerare la calcularea scorului Silverman F APrin "Activ Resp" se refera laFrecventa Resp?

pg. 1034 - balanstoracoabdominal - pt 2 pct erespiratia paradoxala

DIABETUL ZAHARAT401. Diabetul de tip I lent sau LADA se caracterizeaza prin urmatorele cu exceptia: A). Debut cetozic ce necesita insulina AB). Absenta anticorpilor anti-GAD65 AC). 30% din diabetele tip 2 sunt LADA AD). Debut tardiv și progresiv ca la tipul 2E). Insulinodependența dupa 5-10 ani de evolutie402. Urmatoarele afirmații legate de nefropatia diabetică incipientă sunt adevărate: A). Pacientul este edematos

B). Tensiunea arterială este normală (sub 130/80 mmHg) AC). Filtrarea glomerulară este normală AD). Apare glomeruloscleroza Kimmelstiel și Wilson

A? - dupa umila mea parere ar fisi aceasta varianta adevaratahi d i ECN i



E). Valoarea albuminuriei este de sub 30 mg/24h

chiar daca in ECN scrie"microalbuminurie sub 30mg/24h", microalbuminurie care de faptinseamna valori intre 30 si 300mg/24 de ore ale albuminei inurina? :|

403. *. Măsurarea hemoglobinei glicate în diabetul zaharat tip I: A). Se face prin utilizarea aparatelor portabileB). Uremia este una din cauzele posibile de eroare AC). Reprezinta cea mai bună metodă pentru gestionarea situațiilor de urgențăD). Trebuie efectuată lunar E). Reflectă echilibrul din cele 4-6 luni precedente, valorile normale fiind între 7-9%404. Următoarele afirmații legate de diabet și sarcină sunt FALSE: A). Nevoile de insulină scad la sfărșitul sarcinii A

B). Există risc de agravare a arteriopatiei în timpul sarcinii A Nu scrie, e F

exista risc de agravare aarteriopatiei in sarcina, asaca afirmatia nu e falsa, decinu se ia ca raspuns

C). Riscul de apariție a sindromului Down la făt este crescut la gravidele cu diabet tipI AD). Necesită automonitorizare repetată

E). Contraindicația absolută a sarcinii la o diabetică o reprezintă insuficența renală AF, insuf coronariana econtraindicatie abs, nu cea renala

A, in intrebare scrie afirmatiiFALSE, nu adevarate :)

405. *. Schema terapeutică a diabetului de tip II se efectuează astfel: A). Prima etapă cuprinde administrarea de metformin dacă după primele 3-6 luni demăsuriigienodietetice, HbA1c este sub 6%

B). Dacă speranța de viață este sub 5 ani obiectivul HbA1c este sub 7% cu glicemiipreprandiale sub 2 g/lC). n etapa a doua se administrează metforminul care are ca și contraindicațieabsolutăinsuficiența cardiacăD). Etapa a III se referă la biterapie: asociere metformin cu sulfamide AE). n etapa a doua dacă există intoleranță digestivă la metformin se va administrainsulină406. Care din următoarele afirmații legate de coma hiperosmolară sunt adevărate: A). Apare mai ales la copii și gravideB). Infecțiile intercurente reprezintă un factor favorizant A

C). Apare lipoliză și cetogeneză moderată A A - dat. persistenteiinsulinosecretiei rezidualeD). pH arterial este sub 7,3

E). Printre complicațiile legate de tratament se numără edemul cerebral A

A - conform tratamentcetoacidoza (edemul cerebral -complicatie rara si asociata cumortalitate importanta)-pag 1240

407. Etiologia acidozei renale cuprinde următorele situații în afară de: A). Anemie severăB). Intoxicația cu oxid de carbonC). Tumori benigne AD). Hepatită cronică AE). Administrarea metforminului în cazul insuficienței renale408. Măsurile și indicațiile terapeutice în retinopatia diabetică sunt: A). Vitrectomie în cazul deziliprii de retină prin tracțiune A

B). Fotocoagularea panretininană în retinopatia neproliferativă

C). Fotocoagularea în grilă în leziunile microvasculare responsabile de exudație A

e F - in leziunile microvasculareresponsabile de exsudatie sepractica fotocoagularea focala(pag. 1245)

D) Injecții intravitreene cu anti VEGf în cazul apariției neovaselor A



D). Injecții intravitreene cu anti –VEGf în cazul apariției neovaselor AE). Fotocoagularea în grilă în edemul macular difuz A409. Polineuropatia diabetică NU se caracterizează prin: A). Incidență mai mică comparativ cu mononevritele AB). Lipsa afectării simetrice și bilaterale AC). Afectare proximală la început AD). Debut cu parestezii și dizesteziiE). Pe plan electrofiziologic alterările sunt inițial motorii și apoi senzitive. A410. Următoarele afirmații legate de tratamentul comei ceto-acidozice suntadevărate: A). Rehidratarea se face cu ser NaCl izotonic cât t imp glicemia este sub 2,5 g/lB). Există întotdeauna un deficit de sodiu care trebuie corectatC). Aportul de potasiu nu trebuie să depășească 4 g KCl pe orăD). După dispariția cetozei administrarea insulinei se face subcutanat AE). Monitorizarea biologică se face la 4 ore. AINSUFICIENTA RENALA411. Care din afirmaţiile următoare referitoare la insuficienţa renală acută estecorectă? A). Este insoţită totdeauna de anemieB). Necesită totdeauna calculul RFC cu formula C – GC). Reprezintă scăderea bruscă şi importantă a filtrării glomerulare AD). Se însoteşte de retenţie acută de urină AE). Se însoteşte de creşterea creatininemiei A412. Pacient vârstnic cu hipertrofie de prostată cunoscută, masă pelviană palpabilăşicreatinină 3,5 mg/dl. Care ar fi cauza insuficienţei renale acute? A). Cancer prostatic A A???

B). IRA prin mecanism postrenal AC). Glob vezicalD). Tumoră de colonE). IRA de cauză renală413. Care din urmatoarele afirmaţii caracterizează cel mai bine necroza tubularăacută? A). E cea mai frecventă cauză de insuficienţă renală acută organică AB). Este însoţită de modificări ecografice reno-ureteraleC). Este o nefropatie cu pierdere de albumine

D). Este produsă prin mecanisme imunoalergice

La ce pag zice demecanisme imunoalergice???

E). Poate apărea după ischemie renală prelungită A414. cauză glomerulară de insuficienţă renală acută se suspectează atunci cand A). Există un interval liber între o infecţie şi boala renala AB). Complementul seric este normalC). Nu se decelează nici o infecţieD). Există un sindrom glomerular AE). Există un sindrom nefrotic impur A415. Prezenţa eozinofiliei la un bolnav cu insuficienţă renală acută ridică urmatoarelesuspiciuni de diagnostic A). Alergie la polenB). Astm şi sindrom pneumo-renalC). Nefropatie interstitială acută prin mecanism imuno-alergic AD). Hemoliza intramusculară acutăE). Sindrom de liză tumorală

416. Insuficienţa renală cronică are mai multe complicaţii. Cele cardio-vasculare sunt

următoarele: A). Hipotensiune arterialăB). Tahicardie paroxistică supraventricularăC). Pericardită AD) Ateroscleroză accelerată A



D). Ateroscleroză accelerată AE). Hipertensiune arterială A417. Definiţia insuficienţei renale cronice cuprinde: A). Scăderea RFG < 60 ml/min/173 m² minim 3 luni A

B). Scăderea ireversibilă cronică a RFG Ain ECN zice "cel mai adeseaireversibila", nu 100% ... deci aicicum procedam? :))

C). Prezenţa oligo-anurieiD). Creşterea cretininemiei cu peste 1 mg/dl in 24 hE). prezenţa markerilor afectării renale: hematurie, leucociturie, proteinurie A418. Principalele mijloace de nefroprotecţie sunt: A). Consumul a peste 2 litri lichide/ 24 h

B). Reducerea aportului proteic sub 0,5g/kg/zi e intre 0,8-1g deci ar fi fals...

Fals - faza cu <0,5 e laproteinurie (vor sa ne incurcein cifre)

C). Controlul presiunii arteriale şi proteinuriei AD). Controlul kaliemiei şi acidozei metabolice AE). Menţinerea diurezei cu doze mari de furosemid419. Conduita de urmat în stadiul 5 de insuficienţă renală este: A). Profilaxia infecţiei cu virus hepatitic C

B). Păstrarea capitalului venos A

in stadiul 5 nu spune "idemstadiul 3 sau 4", dupa cum sementioneaza pt stadiul 4. pentrustadiul 5 spune doar "incepereatratamentului de substitutie dacaeste necesar"...deci pana la urmazicem ca sunt corecte si

variantele B,E sau doar variantaC?C). nceperea tratamentului de substituţie dacă e necesar AD). Tratarea infecţiei urinareE). Tratarea factorilor de risc cardio-vasculari A420. Care sunt semnele clinice de uremie ? A). Hipertrofie ventriculară stângăB). HipotensiuneC). Dispnee cu wheezingD). PoliurieE). Anorexie faţă de carne, greată însoţită de vărsături A

Raspunsuri Licenta Tg Mures 2013

Documents

Transcript of Raspunsuri Licenta Tg Mures 2013