Asociația Internațională pentru Dezvoltare –

obiective, resurse și politici de finanțare

Îndrumător: Student:

Cuprins

1. Informații generale...................................................................................3

1.1. Scurt istoric........................................................................................31.2. State beneficiare.................................................................................41.3. Creditele AID.....................................................................................41.4. Instrumente de creditare...................................................................6

2. Politici de finanțare.....................................................................................9

2.1. Informații generale...............................................................................92.2. Întâlnirea a 15-a de strângere a fondurilor (AID 15)........................92.3. Intâlnirea a 16-a de strângere a fondurilor (AID 16)......................10

3. Studiu cu privire la finanțarea Republicii Moldova.............................123.1. Contextul țării.....................................................................................123.2. Strategia AID.......................................................................................14

Bibliografie.....................................................................................................17

2

1. Informații generale

Asociația Internatională pentru Dezvoltare ( International

Development Association, IDA) alături de Banca

Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD),

Corpotația Financiară Internațională (CFI), Agenția

Multilaterală pentru Garantarea Investițiilor (AMGI) și Centrul

Internațional de Reglementare a Diferendelor din Domeniul

Investițiilor (CIRDI) face parte din grupul Băncii Mondiale.

Scopul inființării AID a fost acela al sprijinirii țărilor celor mai

sărace dintre țările în curs de dezvoltare prin acordarea de împrumuturi pe termen lung cu

rata dobânzii zero. Totodată, AID ajută la constituirea capitalului uman, a politicilor,

instituțiilor și infrastructurii fizice de care aceste țări au nevoie urgentă pentru a obține cât

mai repede creșterea economică sustenabilă. Scopurile AID mai pot fi și facilitarea

accesului la educația primară, asistența medicală, asigurarea aprovizionării cu apă,

reintegrarea socială și creșterea productivității.1

1.1. Scurt istoric

Asociația Internațională pentru Dezvoltare a luat ființă în anul 1960 ca urmare a

deciziei unui grup de state ce au dorit să acorde un ajutor țărilor în curs de dezvoltare.

Sediul AID se află la Washington. Fondatorii AID au perceput această instituție ca pe o

modalitate prin care statele ,,avute” să le ajute pe cele ,,sărace”. Dar totodată și-au

manifestat dorința ca AID să aibă statutul de bancă, în acest sens ea luând ființă ca parte

integrată a Băncii Mondiale. Inițial AID număra 50 de membri, număr ce a crescut treptat

la 130 în 1990, 158 în 1996, ajungând la 169 în prezent.

Primele credite acordate au fost în anul 1961, cu destinația Honduras, India, Sudan

și Chile.

AID completează brațul de creditare al Băncii Mondiale – BIRD- care servește

țărilor cu venituri medii. BIRD și AID împărtășesc același personal și sediu central și

evaluează proiectele cu aceleași standarde riguroase2.

1 Petre, Brezeanu, Dorina, Poanta, Organisme financiare internaționale, Ed. Lumina Lex, București, 2003, pag. 1032 Age F.P, Bakker, Instituțiile financiare internaționale, Ed. Antet, Oradea, 1996, pag . 83

3

1.2. State beneficiare

AID este una dintre cele mai mari surse de asistență socială din lume. Ajutorul său

este oferit la 79 de state din lume, dintre care 39 sunt din Africa. Acestă asistență socială se

fundamentează pe baza unui raport economic care reflectă politica de dezvoltare

economică, evoluția ramurilor și sectoarelor economice și prioritățile în dezvoltarea

economică. Pornind de la prevederile din raportul economic se elaborează un program

pentru o perioadă de cinci ani care cuprinde direcţiile de dezvoltare economică ale ţării

respective. Ţara beneficiară a asistenţei financiare prezintă periodic rapoarte privind

realizarea acţiunilor din program, iar personalul agenţiei urmăreşte executarea proiectelor

de investiţii.

Asociația Internațională pentru Dezvoltare oferă ajutorul țărilor sărace din lume

printre care fac parte țări din Africa ( Angola, Benin, Burkina Faso, Burundi, Capul Verde,

Camerun, CAR, Ciad, Comore, Republica democrată Congo, Coasta de Fildeș, Etiopia,

Eritreea, Gambia, Ghana, Guineea-Bissau, Kenya, Lesotho, Liberia, Madagascar, Malawi,

Mali, Mauritania, Mozambic, Niger, Nigeria, Ruanda, Sao Tome, Senegal, Sierra Leone,

Somalia, Sudan, Tanzania, Togo, Uganda, Zambia și Zimbabwe ), țări din Asia de Est

( Cabodgia, Kiribati, Laos, Mongolia, Myanmar, Papua Noua Guinee, Samoa, Insulele

Solomon, Timorul de Est, Tonga, Vanuatu, Vietnam), țări din Europa și Asia Centrală

(Armenia, Azerbaidjan, Bosnia-Herțegovina, Georgia, Kosovo, Republica Kargaza,

Republica Moldova, Tadjikistan, Uzbekistan), țări din America Latină și Caraibe

( Bolivia,Guyana,Haiti, Honduras, Nicaragua, Dominica, Grenasa, St Lucia, St Vincent),

țări din Orientul Mijlociu și Africa de Nord (Djibouti, Republica Yemen) și țări din Asia

de Sud ( Afganistan, Bangladesh, Bhutan, India, Maldive, Nepal, Pakistan, Sri Lanka).3

1.3. Creditele AID

AID oferă împrumut țărilor care au în anul 2010 un

venit pe cap de locuitor mai mic de 1135 USD și care nu au

abilitatea financiară de a lua credite BIRD. Unele țări, cum

ar fi India, Indonezia și Pakistan, sunt eligibile AID bazate 3http://web.worldbank.org/WBSITE/EXTERNAL/EXTABOUTUS/IDA/0,,contentMDK:20054572~menuPK:3414210~pagePK:51236175~piPK:437394~theSitePK:73154,00.html

4

pe venitul pe cap de locuitor, dar sunt solvabile, de asemenea, și pentru unele împrumuturi

BIRD. Acestea poartă numele de ,,împrumutători micști”.

În momentul de față eligibile pentru credit AID sunt 79 de țări, dintre care 39 sunt din

Africa. AID este totodată cea mai mare sursă de finanțare a serviciilor sociale în tările

sărace/ Creditele sunt acordate în condiții concesionale, lucru ce înseamnă că țara

beneficiară nu trebuie să plătească dobândă și rambursările sunt întinse pe o perioadă de

35-40 ani, inclusiv o perioadă de grație de 10 ani. Singura taxă percepută pentru creditele

acordate este sub forma unui comision de gestiune de 0,75%.

Încă de la începuturile sale, AID a acordat credite și subvenții în valoare de 207

miliarde USD, în medie 14 miliarde dolari USD pe an în ultimii an, ponderea cea mai mare

aparținând statelor din Africa. Pe lângă finanțarea educației primare, asistenței medicale și

utilităților, AID finanțează și protecția mediului, îmbunătățirea mediului de afaceri,

infrastructură și reforme în domeniul liberalizării economiilor. Toate aceste elemente sunt

orientate către atingerea creșterii economice, ocuparea forței de muncă, creșterea

veniturilor și îmbunătățirea nivelului de trai. 4

Cele 79 de țări finanțate de AID numără o populație de 2,5 miliarde de locuitori,

adică jumătate din populația totală a țărilor în curs de dezvoltare. O valoare estimată de 1,5

miliarde de oameni din aceste țări supraviețuiesc cu venituri mai mici de 2 USD pe zi.

Eligibilitatea AID se prezință sub forma unui aranjament temporar, permițând țărilor

deficitare accesul la resurse substanțiale până în momentul când le pot obține de pe piață,

pentru finanțarea nevoilor lor și pentru investiții. Pe măsură ce țările respective se dezvoltă,

se rambursează creditele către AID, creându-se astfel noi resurse pentru a finanța alte țări.

De a lungul anilor, unele țări au obținut creșterea economică dorită, depășind astfel

criteriul de eligibilitate IDA. Este vorba de țări precum China, Costa Rica, Chile, Maroc,

Thailanda, Turcia.

Statele ce au primit cele mai semnificative sume în anul 2009 au fost:

Tabel nr. 1 Topul primilor 10 debitori5

AF09 Topul primilor 10 debitori

Credite(milioane USD)

Nigeria 1760

Pakistan 1610

4 Iulian, Vacărel, Relaţii financiare internaţionale, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1995, pag. 4505http://web.worldbank.org/WBSITE/EXTERNAL/EXTABOUTUS/IDA/0,,contentMDK:20054572~menuPK:3414210~pagePK:51236175~piPK:437394~theSitePK:73154,00.html

5

56%30%

9%

3%

1%

1% Asia SubSahariană

Asia de Sud

Asia de Est

Europa/AsiaCentrală

America Latină

OrientulMijlociu/ Africade Nord

Etiopia 1175

Vietnam 1149

Bangladesh 1097

India 956

Tanzania 783

Ghana 550

Republica Dem. Congo 535

Kenia 525

Sursa: www.worldbank.org/ida

1.4. Instrumente de creditare

BIRD și AID practică în principiu aceleași tipuri de instrumente de creditare, și

anume: credite pentru investiții și credite pentru ajustare ( reglare).

Noile împrumuri AID sunt repartizate astfel:

-Asia Sub-Sahariană : 56%

- Asia de Sud : 30 %

- Asia de Est : 9 %

- Europa/ Asia Centrală : 3%

- America Latină : 1 %

- Orientul Mijlociu/ Africa de Nord: 1 %

Fig. 1

Repartizarea împrumuturilor AID

6

35%

19%

26%

13%

4% 3%

Infrastructură

Administrație

Sector Social

Agricultură

Industrie

Finanțe

Dacă e să luăm în considerare sectoarele în care se repartizează fondurile atunci

avem:

- Infrastructură : 35%

- Administrație publică și

Lege : 19%

- Sectorul Social : 26%

- Agricultură : 13 %

- Industrie : 4%

- Finanțe : 3 %

Fig. 2 Repartizarea împrumuturilor AID

Creditele pentru investiții sunt acordate pe termen lung (5-10 ani), fiind destinate

finanțării bunurilor, lucrărilor și serviciilor în contextul dezvoltării economice și sociale

într-o largă gamă de sectoare. Ele asigură finanțarea unei game largi de activități, țintind

spre crearea infrastructurii fizice și sociale necesare dezvoltării pe termen lung și eradicării

sărăciei. Creditele pentru investiții în ultimele două decenii au reprezentat în medie 70-

80% din totalul creditelor acordate de BIRD și AID. Destinația acestui tip de credit a

evoluat în timp. Dacă la început erau destinate industriei grele și construcțiilor, astăzi ele se

concentrează în special pe construcția de instituții, dezvoltare socială, infrastructura

necesară facilitării dezvoltării sectorului privat. Proiectele vizează de la reducerea sărăciei

urbane ( implicând firmele de construcții private în realizarea de locuințe, asigurând locuri

de muncă) la dezvoltare rurală, îmbunătățirea rețelelor de alimentare cu apă potabilă,

managementul resurselor naturale ( silvicultură, industria lemnului și agricultură), educație

( promovând emanciparea femeilor) și sănătate ( construcția de dispensare și pregătirea

asitenților medicali).

La reducerea sărăciei, AID ajută prin colaborarea cu alți parteneri de dezvoltare,

precum și prin intermediul propriilor programe. Programele de dezvoltare sunt cele mai de

succes, mai ales atunci țara împrumutată dobândește un sentiment de proprietate a

programelor prin implicarea profundă în proiectarea și execuția lor. În fiecare țară, IDA

lucrează alături de partenerii de dezvoltare locală pentru a se asigura ca strategia este

efectuată într-un mod coerent și că AID se concentrează pe zonele unde are un avantaj

comparativ.

7

Creditele pentru ajustare sunt destinate finanțării reformelor structurale într-un

anumit sector al economiei sau la nivel macroeconomic. Ele au fost concepute inițial

pentru a susține reformele macroeconomice, inclusiv în ceea ce privește comerțul și

agricultura. Însă , cu timpul, ele s-au focalizat asupra sectorului financiar, reformelor

sociale și dezvoltării sectorului public. În prezent, operațiunile de ajustare țintesc spre

promovarea unor structuri de piață competitive, corectarea distorsiunilor din regimurile cu

economie centralizată, crearea unui mediu propice dezvoltării sectorului privat . Creditele

pentru ajustare sunt acordate pe termen scurt ( de la 1 la 3 ani) .

8

2. Politici de finanțare

2.1. Informații generale

Spre deosebire de BIRD, care atrage cele mai multe dintre fondurile sale de pe piețele

financiare mondiale, AID primește finanțare, în mare parte, din partea guvernelor țărilor

membre mai bogate. Alte fonduri suplimentare provin de la BIRD și din rambursările

debitorilor beneficiari ai creditelor AID din trecut.

Încă din 1960, creditele AID și granturile au însumat valoarea de 207 bilioane dolari

USA . Acestea au o creștere anuală medie de 10 % .

Donatorii AID se întrunesc o dată la 3 ani pentru a alimenta fondurile și totodată

pentru a revizui politicile de finanțare. Cea mai recentă întâlnire a avut loc la Paris, Franța,

în perioada 3- 4 martie 2010, întâlnire ce poartă numele AID 16. O altă întâlnire intitulată

AID 15 a fost finalizată în decembrie 2007, și finanțează proiecte pentru o perioadă de 3

ani având ca punct de încheiere data de 30 iunie 2011.

Fig. 3 Sumele totale ale refinanțărilor AID

2.2. Întâlnirea a 15-a de strângere a fondurilor (AID 15)

AID 15 s-a desfășurat în cadrul a 5 reuniuni.

Prima reuniune AID 15 a avut loc la Paris, în perioada 5- 6 martie 2007. Acolo s-au

întâlnit reprezentanții țărilor donatoare (40) și 9 reprezentanți din țările beneficiare ale

împrumuturilor AID. Ei au început negocierile pentru reconstituirea resurselor AID, pentru

a acorda ajutor țărilor cu venituri mici pentru următorii 3 ani (1 iulie 2008- 30 iunie 2011).

9

Deasemenea la întâlnire au participat și reprezentanți ai băncilor de dezvoltare din Africa și

Asia.

A doua reuniune a avut loc la Maputo, Mozambic, în perioada 28- 30 iunie 2007.

La această întâlnire discuțiile au fost focusate pe următoarele teme speciale: rolul AID în

arhitectura de ajutor la nivel mondial, eficacitatea asistenței AID –ului la nivel de țară și

rolul AID în statele fragile.

A treia reuniune a avut loc în Washington DC, în data de 23 octombie 2007, iar

discuțiile s-au concentrat pe monitorizarea problemelor legate de sistemul alocării

fondurilor de performanță și rolul AID în asigurarea sustenabilității datoriei.

A patra reuniune a avut loc în Malahide, Irlanda, pe 12- 13 noiembrie 2007. Temele

majore de discuție au avut la bază subiecte ca: nivelul de eficacitate, armonizare și aliniere

a țărilor, rezultatele și schimbările climatice.

A cincea reuniune a avut loc la Berlin, Germania, în perioada 13- 14 decembrie

2007. La această întâlnire s-a convenit asupra raportului final AID 15.

Conform raportului final, contribuțiile donatorilor se ridicau la 16,5 mld DST (25,1

mld USD) resurse pentru a finanța proiecte; o creștere de 42% (în termeni USD) față de

AID 14. În perioada 18- 20 noiembrie 2009 a avut loc o întâlnire intermediară AID 15 la

Washington, la care au participat 45 de reprezentanți ai țărilor donatoare și 7 reprezentanți

ai țărilor beneficiare ale împrumuturilor.

Fondurile strânse prin intermediul AID 15 au fost utilizate pentru a ajuta țările cu

venituri reduse prin creșterea activităților în combaterea schimbărilor climaterice, pentru a

facilita integrarea și cooperarea internațională, pentru a susține investirea în infrastructură

și pentru a acorda ajutoare substanțiale țărilor care se refac după conflicte armate.

2.3. Intâlnirea a 16-a de strângere a fondurilor (AID 16)

AID 16 va fi ultima perioadă de reaprovizionare înainte de termenul limită pentru

atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (Millennium Development Goals-

MDGs) în 2015. Această întâlnire vine într-un moment în care țările sunt în proces de

recuperare dintr-o succesiune de crize globale și, ca atare, obiectivele trebuiesc orientate pe

creștere și dezvoltare pe termen lung. De asemenea, se încearcă o restructurare pentru ca

AID să poată deveni un furnizor mai eficient de asistență pentru dezvoltare.

10

Subiectele ce vor fi discutate pe parcursul AID 16 sunt selectate cu atenție,

importanță primind problemele cu impact ridicat asupra țărilor în declin. Această

selectivitate înseamnă că fiecare problemă ridicată de participanți nu poate fi inclusă ca un

subiect de discuție în cadrul AID 16. Atenție deosebită vor primi temele speciale cu privire

la:

- statele fragile- se va discuta asupra modului în care AID lucrează în statele fragile,

precum și asupra asigurării unei finațări adecvate țărilor post-conflict sau aflate în declin;

- sex- această discuție se va concentra asupra modului în care AID poate intensifica

eforturile sale de a se asigura că problemele de gen (sex) sunt integrate în sectoarele

economice și sociale;

- schimbările climatice- discuția se va focusa asupra definirii rolului pe care AID

trebuie să-l aibă în evoluția schimbărilor climatice în lume.

Prima întâlnire AID 16 a avut loc la paria în 3- 4 martie 2010, a doua întîlnire va avea

loc în luna iunie- iulie, iar a treia va avea loc în Washington DC. Dacă va fi posibil, aceasta

va fi ultima reuniune; în caz contrar va mai avea loc o reuniune finală, programată probabil

în lunile noiembrie- decembrie.

11

3. Studiu cu privire la finanțarea Republicii Moldova

3.1. Contextul țării

Banca Mondială are ca obiectiv principal în Republica Moldova reducerea sărăciei și

creșterea economică durabilă. Experiență internațională, cât și starea actuală a lucrurilor în

Moldova arată că procesul de reducere a sărăciei ar putea fi bazat pe următorii trei piloni:

- menținerea stabilității macroeconomice și generarea unei creșteri economice durabile

care ar duce la sporirea productivității muncii și la majorarea veniturilor. Pentru a fi

evitat dezechilibrul macroeconomic, lucru ce duce la stabilitate, este necesar a implementa

un program macroeconomic și fiscal prudent. Mediul de afaceri trebuie îmbunătățit,

infrastructura judiciară și juridică modernizată, corupția- redusă..

- un sistem accesibil de protecție socială orientat spre paturile realmente nevoiașe.

Sistemele actuale de protejare a celor mai vulnerabile paturi sociale, în special a unei părți

a populației de vârsta a treia și copiilor, trebuie revizuite. Pentru ca resursele sa fie

întradevăr îndreptate spre păturile sociale vulnerabile, este nevoie de o informare amplă și

fiabilă.

- îmbunătățirea accesului la serviciile sociale pentru păturile sărace. Reforme

imediate sunt necesare în sectorul de ocrotire a sănătății și cel al educației. Îmbunătățirea

asistenței medicale primare și accesul păturilor sărace la asistența medicală de bază, mai

ales în zonele rurale, trebuie să fie obiectivul primordial al reformei în sectorul sănătății. O

atenție deosebită trebuie acordată ameliorării calității apei, salubrizării și încălzirii în școli.

Dacă este să vorbim despre contextul politic al Republicii Moldova, putem afirma că

mediul politic a devenit mai stabil. Partidul Comunist a preluat controlul în Parlament și a

Presedinției în anul 2001, după adoptarea sistemului parlamentar de guvernare. În alegerile

din 2005 Partidul Comunist a reușit să-și păstreze dominația și președintele Voronin a fost

reales. În anul 2009 la alegerile efectuate Partidul Comunist a pierdut în fața unei coaliții

încheiate de 4 partide democratice . Până în momentul actual nu s-a reușit alegerea unui

președinte, locul acestuia fiind ținut de un președinte interimar, aparținând grupului

democrat. Tulburările politice s-au ținut lanț de la ultimile alegeri. Chiar au fost soldate cu

morți și răniți ca urmare a protestelor efectuate de cetățenii acestei țări, proteste ce au avut

drept scop eliberarea de sub puterea comunistă.

12

În relațiile cu Uniunea Europeană, Moldova și-a fortificat relațiile cu aceasta. Planul

de acțiuni UE-Moldova semnat în februarie 2005, acoperă o gamă largă de activități

politice, economice și sociale.

Dacă este să privim asupra conflictului Transnistrean, acesta rămâne nerezolvat.

Eforturile Guvernului și forului internațional încă nu s-au soldat cu un acord asupra

statutului permanent al Transnistriei.

Dacă este să privim Republica Moldova din perspectiva economică observăm că

aceasta, începând cu anul 2000 și urmare a unui deceniu de declin economic și sărăcie în

ascensiune, a reușit să mențină stabilitatea macroeconomică, să obțină creștere economică

și să reducă sărăcia. Creșterea anuală a atins limitele de 7% pe parcursul ultimilor ani.

Prudență s-a remarcat și în gestiunea bugetară, bugetul fiind unul echilibrat.

Tabel 1. Moldova: Cadrul Macroeconomic, 2001-2006

2001 2002 2003 2004 2005 2006

Creșterea reală

PIB (%)

6,1 7,8 6,6 7,4 7,1 3,0

Inflația IPC

(media%)

9,8 5,3 11,7 12,5 11,9 12,3

Sursa: http://siteresources.worldbank.org/INTMOLDOVA/Resources/ResReportRom.pdf

0

5

10

15

20

2001 2002 2003 2004 2005 2006

Creșterea reală PIB (%)

Inflația IPC (media%)

Fig. 4. Cadrul mcroeconomic 2001-2006

13

3.2. Strategia AID

Noul sistem al AID de alocații bazate pe performanță a fost introdus în perioada

anului 2006. Alocația AID pentru Moldova aferentă anului 2006 a fost mai mică decât cea

prevăzută în scenariul de bază. Suplimentare, trecerea la ABP ( alocații bazate pe

performanță) a însemnat că realizarea factorilor determinanți pentru scenariul optimist nu

va conduce la majorarea cu 50 % a alocațiilor AID prevăzute în documentul inițial. O

compensare parțială a faptului că Moldova s-a calificat pentru 50 % finanțare sub formă de

granturi prentru operațiunile aprobate în AF06 ( situația Moldovei în raport cu datoriile,

care s-a îmbunătățit considerabil, înseamnaă că țara nu se va mai califica pentru granturi

începând cu AF07). Îmnunătățirile în implementarea portofoliului în AF06 au condus la

creșterea alocației pentru AF07 și a alocației estimate orientativ pentru anul AF08, însă

acestea rămân sub nivelurile preconizate inițial în scenariul optimist. Alocația AID

prevăzută pentru AF07 și AF08 a fost de 45.3 milioane de DST6.

Progrese considerabile ca urmare a ajutorului acordat de AID în Moldova s-au

obținut din AF04. Aceste progrese sunt reflectate în factorii determinanți ai scenariului

optimist. S-au realizat progrese ăn majoritatea domeniilor, în special guvernare (reforma

administrației publice și a serviciului public, achizițiile publice, costuri mai mici de

desfășurare a afacerilor și facilitarea comerțului), precum și în gestiunea macroeconomică

îmbunătățită și datoria externă redusă.

Programul AID a demonstrat flexibilitate în ajustarea la circumstanțele

schimbătoare . Prețurile la energie majorate au scos în evidenta slăbiciunile și

oportunitățile din economie, pe care activitățile analitice au ajutat să le înțelegem mai bine

și să reacționăm. Actualizarea sărăciei din 2006 a relatat că stagnarea recentă în reducerea

săraciei este legată de rata mică a creșterii economice în agricultură și asistență socială

direcționată în mod nesatisfacator. Aceasta a condus la reconceptualizarea domeniilor

prioritare pentru angajamentul de reducere a sărăciei, cu un accent pe revitalizarea

agriculturii, direcționarea mai bună a asistenței sociale și accesul îmbunătățit la sănătate și

educație. Se atestă o constientizare sporită în raport cu limitările pe care infrastructura

deteriorată le impune asupra competitivității, reflectate în propunerea de a adăuga în

programul de creditare un proiect în domeniul drumurilor.

6 Suma se ridica la 67 milioane de dolari SUA la rata de schimb de 1DST=1,48 dolari SUA. Din acestea, 26,6 milioane DST au fost confirmate pentru AF07, iar 18,7 milioane DST a fost alocarea indicativă pentru AF08

14

În acelasi timp, cadrului de performanță i-a lipsit selectivitatea. Astfel, acesta nu a

permis concentrarea asistenței necesare pentru obținerea rezultatelor dorite. Progresele au

fost majore în domeniile în care proiectele sau dialogul intens au oferit sprijin (de exemplu,

comerțul și transportul, sănătatea, învațământul). În telecomunicații, transparența

privatizării, dezvoltarea tineretului, cererea pentru servicii juridice și informație și

dezvoltarea locală s-au obținut progrese mai modeste față de obiective. 7

Printre sectoarele aflate în plină dezvoltare în Moldova se află Transportul și

Agricultura. Un sistem de transport cu o bună funcţionare este esenţial pentru creşterea

economică a  Moldovei. O infrastructură sigură a sistemului de transport este necesară

pentru comercializarea produsele agricole, în special considerînd faptul că aceste produse

necesită mari cheltuieli pentru a fi transportate. Poziţia geografică a ţării înconjurată de

uscat o face de asemenea dependentă de transportul  rutier şi feroviar, acestea fiind cu mult

mai scumpe decît cel maritim şi fluvial. Moldova continuă în mare parte comerţul cu Rusia

şi Ucraina, cu toate că se observă o extindere spre ţările Europei de Vest şi de Sud-Est.

Agricultura şi activităţile de prelucrare

agricolă reprezintă aproximativ 30% din PIB-ul

Moldovei deoarece încă o mare parte a

populaţiei este direct încadrată în sectorul

agricol. După 1990 Moldova a înfăptuit una din

cele mai îndrăzneţe reforme agricole, printre

fostele ţări membre ale Uniunii Sovietice,

privatizînd pămîntul statului şi oferind

fermierilor privaţi titlul de proprietate. Cu toate

acestea, noii fermierii privaţi necesită finanţare şi acces la noile tehnologii pentru a avea

profit. În cadrul proiectelor sale Banca Mondială încurajează dezvoltarea sectorului agricol

asigurînd noilor fermieri privaţi şi antreprenorilor rurali accesul la cunoştinţele şi

experienţele moderne precum şi la o finanţare corespunzătoare.

Începând cu 1993, Banca Mondială a finanțat 25 de proiecte în Moldova cu un

angajament total de 613,4 milioane dolari SUA, dintre care 436,7 milioane dolari SUA au

fost debursate deja. Acestea includ 4 împrumuturi de ajustari și 21 proiecte investiționale

finanțate din împrumuturi BIRD, credite AID și granturi. Dintre aceste 25 de proiecte, 13

au fost îndeplinite.

7 http://siteresources.worldbank.org/INTMOLDOVA/Resources/ResReportRom.pdf

15

În portofoliul curent al Băncii Mondiale se află 12 proiecte investiționale și 8

granturi. Sectoarele incluse în proiectele AID sunt prezentate în tabelul următor

Tabel 2. Proiecte curente AID

No Proiecte curente Dolari

SUA, MLN

Sectorul financiar și privat

1 Proiectul ameliorării competitivității 9,80

Sectorul finanțelor publice

2 Proiectul gestionării finanțelor publice 8,55

Sectorul industriei și infrastructurii

3 Facilitarea comerțului și transportului în Euripa de Sud-Est 7,21

4 Proiectul energetic II 35,00

5 Proiectul pilot de alimentare cu apă și salubrizare 12,00

Sectorul dezvoltării umane

6 Proiectul pentru educația de calitate în mediul rural din Moldova 10,00

7 Fondul de investiții sociale II 20,00

8 Proiectul TBC/SIDA 5,50

9 Proiectul Fondului de investiții în sănătate 10,00

10 Proiectul gestionării protecției sociale 11,10

Sectorul agriculturii și mediului ambiant

11 Proiectul de investiții și servicii rurale 15,50

12 Proiect cadastru I 15,90

Finanțare suplimentară pentru Proiectul cadastru I 3,00

Total Împrumuturi AID 163,56

Sursa:http://web.worldbank.org/external/default/main?

menuPK=567690&pagePK=141155&piPK=141124&theSitePK=567660

16

Bibliografie

Bakker ,Age F.P., , Instituţii financiare internaţionale, Editura Antet, Oradea, 1996

Brezeanu Petre, , Organisme financiare internaționale, Editura Lumina Lex, București, 2003

Dobrișan, Dorin, Bănci și instituții financiare, Ed. Cartea Universitară, București, 2007

Lucian, Dragoş, Banca Mondială, origini, scop, perspective, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1992

Văcărel Iulian, , Relaţii financiare internaţionale, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1995

www.worldbank.org/IDA

17